--

Anii 2000 au avut unmodel de cre}tereconfirmat prin rezul-tatele excep]ionaleob]inute: statele bal-tice. Cele trei repu-blici din nord auînregistrat, în ultimiiani, cifre spectacu-loase de cre}tereeconomic@, între 4 }i12 la sut@. O medie

a acestor opt ani arat@, pentru Estonia, ocifr@ spectaculas@ de de peste 8,2 la sut@din 2000 pân@ în 2007. Letonia are, înaceast@ perioad@, 8,75, iar Lituania 7,36.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

„De ce are, cel mai mult, nevoie unom pentru a trai?De afec]iune. De acela}i lucru arenevoie }i Planeta pe care tr@im...”

Radu Cristian

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

În fine, România pare s@ fi ajuns la punctul critic. Mânc@m criz@,bem criz@, respir@m criz@. Via]a noastr@, a}tept@rile noastre,viitorul nostru sunt, de o bun@ bucat@ de vreme, invadate pe toatec@ile posibile de viru}ii mortali ai crizei, recesiunii, falimentului,neputin]ei }i lipsei de speran]e. Vedem cum al]ii, mai puternici,mai poten]i, se las@ prad@ marasmului financiar global }i netemem c@, firavi }i vulnerabili prin voca]ie, ne a}teapt@, implaca-bil, aceea}i soart@. Circumstan]ele agravante în ce ne prive}teprovin din be]ia optimismului }i încrederii de}arte care ni s-ainoculat, pervers, în vremea din urm@. Aceea c@ suntem imuni ladezastre, c@ avem propriul nostru drum irezistibil, pres@rat cuizbânzi }i recorduri economice, c@ suntem capabili s@ devenim,prin noi în}ine, miracole continentale.

România }i criza mondial@: avem la îndemân@ solu]ii ?

PUNCTUL PE EUROPA

Vene]ia

Dan SUCIU

Emil DAVID

La Facultatea de {tiin]e Economice

a ULBS Studente olimpice

“de argint”

“Primus in orbe deos fecit timor”Statius, „Tebaida”

În pofida unor declara]ii optimiste, „G–20”, de laWashington, nu a fost deloc un nou „Bretton Woods”. Nicinu avea cum s@ fie. „Bretton Woods” a f@cut posibil@crearea FMI, dar, de aceast@ dat@, pentru o institu]ie deacela}i tip cu activitate îmbun@t@]it@, lucrurile au r@masdestul de confuze. Analiza actualei crize economi-co–financiare mondiale nu a f@cut deloc obiectul unui con-sens. Statele Unite nu sunt deloc dispuse s@ accepte regle-ment@ri interna]ionale pe propria lor pia]@ financiar@ }i chiarunele ]@ri ale U.E. gândesc astfel.

continuare ^n pag. 3

nr. 193 anul 4 vineri, 21 noiembrie 2008 0,50 RON

Imaginea s@pt@m$nii Criza de modele

Apari]ii editoriale

Dan POPESCU

continuare ^n pag. 4-5

Cataclisme economice care zguduie lumea (I)- genez@, evolu]ii, pronosticuri -

masterand Mirela Maria NEGRIL~

Câteva coordonate privind apari]ia }i evolu]ia capitalului (I)

pag. 6

masterand Constan]a G#[~

Evolu]ii ale procesului de integrare }i globalizare

pag. 7

ec. Daniel Avram

Modelul de afaceri al firmei în economia digital@

pag. 8pag. 2conf. univ. dr. R@zvan Sorin {ERBU

Washington

Vedere din Tallinn

Cri}an EmiliaIliu] Magdalena

continuare ^n pagina 2

„ ZIUA ECONOMISTULUI” VINERI 21 NOIEMBRIE 20082

Sub egida Academiei Române, Sec -]ia de {tiin]e Economice, Juridice }iSociologice, în Editura AcademieiRomâne a ap@rut recent volumul Xdin „Studii de Istorie Economic@ }iIstoria Gândirii Economice”, coor-donator academician Iulian V@c@rel.Al@turi de alte semn@turi prestigioa -se – academicianul Viorel Barbu, prof.Gheorghe Zaman, membru core-spondent al Academiei Române,

academicianul Iulian V@c@rel, profe-sor Vasile Bozga }.a. – universi-tarul sibian profesor Dan Popescusemneaz@ în volum dou@ studii.Primul, consacrat lui Friedrich List,creator al „Siste mului na]ional deEconomie Politic@”, ne propune orecitire, din unghiul actualit@]ii, ascrierilor marelui economist ger-man care a v@zut „dezvoltarea gen-eral@” prin „progresul fiec@rei

economii na]ionale”, concept prelu-at „ad-literam” de economia ameri -can@ din deceniile de la sfâr}itulsecolului XIX }i începutul secoluluiXX, dar }i de mai târziu, StateleUnite înregistrând realiz@ri remarca-bile pe o astfel de cale.Al doilea studiu este dedicat per-sonalit@]ii deosebite a românuluiIon Ghica, c@rturar }i scriitor, politi-cian de seam@, dar }i economist,

poate ^n primul r$nd economist.Prin]ul (Beiul) de Samos, cel dintâiprofesor român de EconomiePolitic@, deschizând în acest senscursul s@u la Academia Mih@ilean@din Ia}i, în data de 23 noiembrie1841- zi devenit@, apoi, sub aus-piciile Asocia]iei Generale a Econo -mi}tilor din România, „ZiuaEconomistului” – „sim]ea”, cupeste 170 de ani în urm@, marea

însemn@tate a complexului eco-nomic na]ional, integrat cât mai efi-cient în cel european }i în cel mon-dial. Ion Ghica, doar un „economistagrarian”, o concep]ie acreditat@ devreo 7 decenii? Nici vorb@, ci unstr@lucit „economist al dezvolt@rii”,o valoare indubitabil@, un literat }iun cercet@tor în economie, cu cert@voca]ie universal@. În fapt, un doc-trinar economist }i al acestui secol.

În perioada 14-16 noiembrie 2008,Asocia]ia Facult@]ilor de Economiedin România (AFER) a organizat, laBucure}ti, „Olimpiada Na]ional@ aStuden]ilor Economi}ti, edi]ia a III-a ", desf@}urat@ la Facultatea de Admi -nistra]ie }i Afaceri, Universitatea dinBucure}ti. La competi]ie au partici-

pat 14 Facult@]i de {tiin]e Econo -mice de la ASE }i din cele maimari universit@]i din ]ar@. Cercet@rile}tiin ]ifice ale studen]ilor au fost direc-]ionate pe urm@toarele sec]iuni: - economie institu]ional@ }i admin-istra]ie public@; - economie agroalimentar@ }i a

mediului; - dezvoltare durabil@.Ne bucur@m s@ semnal@m faptul c@studentele Cri}an Emilia }i Iliu]Magdalena, de la Universitatea„Lucian Blaga" din Sibiu, Facultateade {tiin]e Economice, au participatcu lucrarea, „Ruta: Rio de Janeiro

– Johannesburg – Delhi, spre dez-voltarea durabil@ a Terrei" coordo-nate fiind de prof. univ. dr.Popescu Dan }i conf. univ. dr.{erbu R@zvan, pentru care au fostpremiate cu “Medalia de argint”,locul II la nivel na]ional, loc afer-ent ^ntregii tematici men]ionate.

Iat@, prin valoarea studen]ilor s@i,înc@ o realizare remarcabil@ }i oprestigioas@ recu noa}tere a valoriiFacult@]ii de {tiin]e Economice aUniversit@]ii Lucian Blaga din Sibiu.

Men]ion@m faptul c@ lucrarease va publica integral în num@rulviitor al revistei Euroeconomia XXI.

Apari]ii editoriale

Ion GhicaFriedrich List

La Facultatea de {tiin]e Economice a ULBS Studente olimpice “de argint”

VINERI 21 NOIEMBRIE 2008 3CRIZA MONDIAL~

România }i criza mondial@: avem la îndemân@ solu]ii ?

urmare din pag.1Semnalele sunt acum exact pe dos }ipare de în]eles c@ atunci când te treze}tidintr-un vis trandafiriu, într-o realitateneagr@, s@ r@mâi buimac }i profundfrustrat. Este, pân@ la urm@ ceea ce lis-a întâmplat românilor anestezia]i dediscursuri politice sfor@itoare. Acum,românii se întreab@ pe bun@ dreptate:care este România real@ - cea din urm@cu dou@ luni, când îi „duduiau”motoarele econo miei, sau cea dinprezent, când sectoarele economiei cadsau cea din prezent când se închiduzinele, explodeaz@ infla]ia }i iesoamenii în strad@? Cum de a ap@rut,peste noapte, o hart@ a crizei grave dinRomânia, cât este adev@r }i cât@ipocrizie în dramaticele restructur@rianun]ate de patronii firmelor multi-na]ionale din România? Sunt acestea ocale de ie}ire din criz@, sau doar unpretext pentru justificarea unor m@suri -limit@, aflate de mult la sertare îna}teptarea unei conjuncturi prielnice?

Încerc@m, azi, un r@spuns printr-un demers jurnalistic întrucâtva inedit.Adic@, a}ezând în dreptul unor dilemecontroversate, opiniile exprimate cudiverse prilejuri în pres@ de doi oamenipolitici reprezentativi ai României,prezen]i în mecanismele de comand@ale U.E. - comisarul european Leo nardOrban, împreun@ cu europarlamentarulAdrian Severin -, precum }i cele aleunuia dintre cei mai boga]i români,omul de afaceri Ion [iriac.

Poate exista un trio mai autorizatîn materie de politic@ }i afaceri inter-na]ionale?1.Despre criza mondial@ actual@ -cauze, amploare, profunzime„ S.U.A. a fost mereu un motor decre}tere }i un exemplu. În S.U.A., s-acheltuit mult prea mult din baniiviitori. Omul s-a dus la banc@ }i a zisc@ vrea o cas@, a luat un credit de500 de mii. Când nu mai are de undes@ returneze banii, a transmis b@nciis@-i ia casa. Al doilea val nu a lovitînc@ }i, dac@ nu este oprit, poate s@fie mult mai drastic. Americanii aucâte zece c@r]i de credit cu pân@ la 90de zile perioad@ de gra]ie. Dac@ fiecareamerican are, s@ zicem, cinci c@r]i decredit, cu o limit@ de numai 5.000 dedolari, se ajunge la o sum@ record de50 de trilioane. {i, atunci, s-a termi-nat toat@ treaba cu toate b@ncile, cutoate creditele. Acest al doilea val valovi mai puternic, dac@ nu se iau

m@suri urgente, s@ se dea carduri dedebit }i s@ se restrâng@ cât se poatedin creditare. Altfel, într-o penurie debani care pe mine m@ fascineaz@, seva vedea c@ aceast@ criz@ poate aduce}i oportunit@]i de afaceri, dar numaipentru cei care au la acest momentcash-ul. De altfel, dintotdeauna crizaface boga]i. {i îi face boga]i pe ceicare au bani }i îi s@r@ce}te, dinp@cate, tot pe cei s@raci.”(Ion [iriac)„De la Bruxelles, criza financiar@ sevede ca un fenomen extrem de îngri-jor@tor. De altfel, Comisia European@ aavut o reuniune extraordinar@, încadrul c@reia a fost adoptat@ o comu-nicare cu privire la modalit@]ile princare pot fi diminuate, într-o prim@faz@, efectele crizei }i, ulterior s@ seajung@ la stabilizarea economiiloreuropene. În principal s-au conturattrei direc]ii de ac]iune: o direc]ie carevizeaz@ pia]a financiar@, a doua vizeaz@demersurile pe care U.E. le va face înceea ce prive}te modificarea arhitec-turii generale a sistemului financiar }i,în general, modificarea a}a numiteiguvernan]e globale }i, în al treilearând, un lucru extrem de importantsunt m@surile concrete pe careComisia European@ le va propune, }isper@m c@ statele membre ale UniuniiEuropene le va adopta, în ceea ceprive}te economia real@. În ansamblu,eu cred c@ aceast@ criz@ va acceleraintegrarea pe anumite dome nii.” -(Leonard Orban).„ Criza aceasta profund@ îmi confirm@convingerile }i afirma]ia este, cred,vala bil@ pentru oricine prive}te lumeade pe pozi]ia stângii democrate,moderne, europene. Avertis mentelenoastre sunt confirmate. M@ refer lacapitalismul america supraliberal, care afost indiferent la inegalitate, ba, maimult, a considerat c@ inegalitatea esteun factor de cre}tere a concuren]ei. S-a crezut c@ bog@]ia }i s@r@cia se vorantrena reciproc }i c@ vor reu}i s@creeze un anumit echilibru intern.Lucrurile nu s-au petrecut a}a.”(AdrianSeverin)2.Despre consecin]ele crizei mondialeasupra României„Românii au tr@it pe credit }i pe con-sum, iar acest credit e logic }i nor-mal. Is@rescu a frânat treaba asta,spunând c@ este o economie fals@,omul cheltuie}te, dar nu-s banii lui. Eadev@rat, îns@ par]ial. Paradoxul e c@România are mai pu]ine restan]e laleasing. Ho]ii mari au disp@rut din ’90încoace, iar omul normal, cu cât mais@rac, cu atât pl@te}te mai corect. Asta

e culmea, dac@ la leasing, la ]@rilemari, în Germania de exemplu, suntrestan]e de 5-6 procente, în Românianu ajung nici m@car la 2 procente.Pe de alt@ parte, agen]iile de rating seuit@ la majorarea salariilor cu 50 la sut@}i te dau cu dou@ grade mai jos. Dar,le-a spus cineva românilor ca infla]iape anul viitor va avea dou@ cifre, peste10 la sut@? {i c@, atunci, le va sc@deaputerea de cump@rare cu mai mult de50 la sut@, cu cât le-a crescut salari-ile? Pentru c@ oamenilor trebuie s@ lise spun@ c@, dac@ nu merge economia,se închide Dacia, se închide Mittal, seînchid Alro, Protan. Atunci, undeajungem? Dac@ le d@m 50 la sut@ maimult la leaf@ }i, în }ase luni, cump@r@mai pu]in cu banii @ia decât arcump@ra, ast@zi, cu leafa pe care o auacum? Adic@, tai din buget s@ le daibani }i ajungi în aceast@ situa]ie. Le-aexplicat cineva acestor lideri de sindi-cate c@ nu e bine?” (Ion [iriac).„În ceea ce prive}te economiaromâneasc@, sunt optimist, dar nuneap@rat pe termen scurt }i mediu. Eucred, ca }i Comisia European@, c@ }ieconomia româneasc@ va fi afectat@.În mod cert, va exista o sc@dere adinamismului economic }i e foarteprobabil s@ creasc@ num@rul de}omeri. Nimeni nu poate s@ scape dinaceast@ situa]ie, dar am optimismul c@

]inta de a ajunge economiile relativimportante ale Uniunii Europene vaputea fi atins@. Asta se va întâmplaîns@ în 10 – 15 ani” (Leonard Orban).„Exist@, din p@cate, în UE, o tendin]@de marginalizare a ultimelor dou@intrate în Comunitate, dorindu-ser@mânerea acestora în situa]ia demembrii de rang secund. Se consid-er@, de pild@, c@ România este o ]ar@– problem@ din punctul de vedere alcorup]iei, c@ este un organism f@r@anticorpi, care poate s@ reprezintepericole, dac@ este l@sat s@ umbleliber prin Uniune. Desigur c@ asta penoi ne dezavantajeaz@ }i va trebui s@facem ceea ce e de f@cut, pentru aie}i dintr-un asemenea statut de nein-vidiat. Asta implic@ m@suri interne,politic@ intern@ mai bun@, dep@}ireaacestei obsesii a luptei politice în toatedirec]iile }i între to]i, dep@}irea pop-ulismului în discursuri }i ac]iuneapolitic@. {i, în acela}i timp, necesit@ }io politic@ extern@ de alt@ natur@, olinie european@” (Adrian Severin).3.Strategii de criz@ }i solu]ii de sal-vare.„Impactul crizei înc@ nu s-a terminat,mai dureaz@ trei pân@ la }ase luni, }ide abia pe urm@ s@ începi s@ sco]i încet– încet, capul. Cu ajutorul na]iona -liz@rilor. Adic@ statele trebuie s@na]ionaliz@rii. România trebuie s@na]ionalizeze în primul rând, petrolul,dup@ p@rerea mea. Ia-]i resursa înapoi,cum de–ai dat-o? Dac@ b@ncile auobiecte de realestate cu care nu au ceface }i trebui s@ le vând@, le cump@r@statul }i le d@ drumul c@tre cei care aunevoie. Numai în sectorul imobiliar, înRomânia, în urm@torii cinci pân@ la}apte ani, î]i trebuie cel pu]in un milionjum@tate de locuin]e, apartamente, case.În faza a doua, când se d@râm@blocurile ceau}iste, o s@ mai trebuiasc@înc@ un milion de locuin]e, ca toat@lumea s@ tr@iasc@ mai bine. Iat@ de cespun c@ în urm@torii trei ani, lucrurilevor reveni. Fire}te, de sc@pat scap@ cinepoate, dar eu sper c@, la 1 decembrie,s@ avem un conglomerat politic, s@-lbage în mixer }i s@ nu mai conteze par-tidele }i oamenii pe care îi pui acolo,iar conduc@torul Guvernului s@ fie celcare dirijeaz@ lucrurile” (Ion [iriac).„Cred c@ principala concluzie, care sedesprinde din actuala conjunctur@ eco-nomico–financiar@, este c@ o Europ@unit@ în toate politicile sale poate s@joace un rol semnificativ, inclusiv însitua]ii–limit@. E o concluzie extrem deimportant@, pentru c@ tot am vorbit ce

rezult@ dup@ criza economic@. V@dEuropa mult mai puternic@ în viitorulapropiat. Nu cu mult mai larg@, darceva mai extins@. Cred c@ lucrul celmai important e c@ va juca un rol dince în ce mai mare ca actor global.Obiectivul Uniunii Europene în momen-tul de fa]@ este consolidarea intern@,promovarea unor mecanisme care s@fac@ integrarea intern@ s@ seadânceasc@, promovarea unor politicide dezvoltare, de consolidare a ]@rilor,a continentelor care au probleme dedezvoltare. Printre altele, interesulUniunii e acela de a dezvolta ]@rileemergente pentru ca emigran]ii s@r@mân@ acas@ }i s@ ajute ]@rile respec-tive. Uniunea European@ este interesat@de o lume f@r@ conflicte }i o lume f@r@conflicte nu poate s@ existe f@r@ dez-voltare economic@” (Leonard Orban).„Eu, personal, v@d câ}tig@toare formu-la statului minimal, cu condi]ia c@definim ce înseamn@ minimal. Un statminimal poate s@ fie statul bun@st@rii,dac@ prin asta în]elegem c@ cet@]eanuleste autonom în raport cu factorulpublic, în sensul c@ el poate s@depind@ de sine }i nu numai de pro-tec]ia sau asisten]a statului. Aici esteechilibrul care trebuie g@sit }i cred c@un asemenea dozaj este dat de unmodel, modelul capitalismului de tipeuropean. A redeschide rolul statuluinu înseamn@ a reveni la pro-tec]ionismul opresiv, la egalizareafor]at@ }i la controlul libert@]ilor dec@tre factorul public. Ar fi o foartemare eroare s@ s@rim într-o extrem@care pentru noi, românii, înseamn@ <<înapoi >>” (Adrian Severin).Vom încerca în final s@ desprindem câte-va concluzii la opiniile exprimate mai sus:Criza economic@ }i financiar@ con-frunt@ deschis România, este cât sepoate de real@ }i în nici un caz inven-tat@, dar întrucâtva amplificat@ dinexterior, pe anumite surse interesateîn marginalizarea României în concer-tul na]iunilor Comunit@]ilor Europene.România se poate salva de con-secin]ele grave ale crizei mondiale într-un interval mai scurt decât alte state,dac@ va }ti s@-}i valorifice poten]ialul}i atu-urile proprii, printr-un consenspolitic intern, dar }i în contextul unornoi politici de integrare european@.Solu]iile de criz@ prefigurate de celetrei personalit@]i merg c@tre un radi-calism u}or de în]eles în actualul con-text mondial, ]intind chiar reevaluarearolului statelor într-o economie glob-al@ a liberei concuren]e.

Bursa Bruxelles

Banca Na]ional@ Rom$n@

Emil DAVID

NOI CONFIGURA[II ECONOMICE VINERI 21 NOIEMBRIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1În plus, „Casa Alb@” a anun]at franc c@se va opune oric@rei cereri de a frânaspecula]ia }i de a reglementa fondurilespeculative pe plan interna]ional. S-apreconizat crearea unui „Sistem dealert@” pentru crizele interna]ionale. Dar,cum s@ ac]ioneze acesta, dac@ preroga-tivele nu îi sunt recunoscute de „ceimari”? Creditul continu@ s@ r@mân@ înmare suferin]@, în speran]a,nem@rturisit@, a unora, c@ se va reu}i„exportul” crizei }i al efectelor sale, laal]ii…… Cauzele crizei economico–financiareactuale r@mân dar „obiect de dezbatere”.Dar ce este criza, care este geneza ei,care este desf@}urarea ei, cum se poateac]iona „anticriz@” spre folosul tuturor?Un studiu mai amplu ce examineaz@ ma -rile crize economice mondiale din secoleleXIX, XX }i de acum va înlesni în acestsens. În „ochiul ciclonului”…… Crizele economice – forme grave peperturbare a vie]ii economice. În raportcu evolu]ia societ@]ii, asemenea crize nureprezint@ o noutate. Da, dac@ în orân-duirile precapitaliste s-au manifestat maiales crize de subproduc]ie, neexistândpremisele necesare pentru ob]inerea unorproduc]ii mai mari, odat@ cu trecerea lamarea produc]ie de fabric@, odat@ cudezvoltarea accentuat@ a for]elor de pro-duc]ie, crizele au fost de „suprapro-duc]ie”. „Supraproduc]ia” care define}tecrizele nu reprezint@ o produc]ie cedep@}e}te necesit@]ile societ@]ii, acestear@mânând deseori descoperite. Ea sev@de}te ca atare comparativ cu cerereasolvabil@ de bunuri }i servicii a popu-la]iei. A fost }i este „poarta de intrare”spre crizele financiare.…Istoricii economi}ti apreciaz@ c@ primacriz@ economic@ de supraproduc]ie aavut loc în Anglia, la începutul secoluluiXIX. Mai exact, în 1815. Aceasta„zdruncin@ pia]a englez@, aruncândnumero}i lucr@tori în drum, provocândr@scoale }i sf@râmarea ma}inilor”,noteaz@ profesorii Ch. Gide }i Ch. Ristîn valoroasa lor „Istorie a doctrineloreconomice de la fiziocra]i pân@ azi”.Criza a avut drept cauz@ eroarea manu-facturierilor englezi care, speculândpacea apropiat@ – marele Napoleon se

pr@bu}ea – îngr@m@diser@ în uzinele lor,în vederea exportului, stocuri dep@}indcu mult nevoile continentului. În 1818,„o nou@ sl@biciune comercial@, urmat@de noi dezordini populare, de o r@scoal@în Anglia”. În 1825, o a treia criz@, maigrav@, provocat@, se pare, de crediteleexagerate acordate pentru pie]ele noideschise în America de Sud. În Anglia,dau atunci faliment 70 de b@nci, seruineaz@ numeroase întreprinderi,efectele de aici se repercuteaz@ }i asupraunor ]@ri vecine.11 ani mai târziu, o ast-fel de criz@ s-a extins din Anglia înStatele Unite, afirmând mai mult global-itatea proceselor economice în condi]iileproduc]iei moderne, ale intensific@riischimburilor economice dintre ]@ri. Crizaeconomic@ de „supraproduc]ie” din 1847– 1848 a fost deja o criz@ mondial@,lipsa de echilibru economic v@dind, prac-tic, dimensiuni la scara Terrei. S-aumanifestat, apoi, crize economice în1857, în 1866, în 1873, în 1882, în1890, în 1900 – anvergura }i profun -zimea lor amplificându-se, pe m@suratrecerii dezvolt@ri capitaliste de la sta diulliberei concuren]e la cel „clasic”.Simptomatic pentru natura }i urm@rileunor asemenea crize este faptul c@primul r@zboi mondial a fost precedat deo criz@ economic@ de supraproduc]iedestul de puternic@. Urmarea imediat@ afost restrângerea, sever@ }i imediat@, aproduc]iei, cre}terea pre]urilor, penuriaunor produse de prim@ necesitate.Situa]ia a decurs potrivit aceluia}i sce-nariu: falimentele s-au înmul]it, fabricile}i întreprinderile s-au închis, oamenii aufost pu}i pe drumuri, mul]i }i-au pierdutlocuin]ele, au proliferat s@r@cia, promis-cuitatea. Dramelor uzuale, terne ale vie]iili s-au ad@ugat altele, cu declan}arebrusc@, brutal@, la o scar@ întins@,sporind considerabil durerile, proliferândsensibil necazurile, spulberându-sevisurile, întunecându-se aspira]iile…Fusese îns@ spus destul de pu]in. Cu oviolent@ nemaiîntâlnit@, afectând în modfundamental economia tuturor ]@rilor, întoate segmentele ei – industrie, agricul-tur@, construc]ii, comer], transporturi,etc. – a ac]ionat marea criz@ economic@din anii 1929 – 1933… Erau mult preadeparte vremurile în care Jean BaptisteSay (1767–1832) – francezul care, print-re altele }i în mod paradoxal, a discred-itat, într-o m@sur@, prima }coal@ francez@de economi}ti, în spe]@ marea }coal@ afiziocra]ilor, înlesnind economiei politiceclasice engleze, cu Adam Smith peprimul plan, marea ei expansiune – pro-mova serenic „teoria debu}eelor”,pornind de la considera]ii reale, darfinalizând într-un teren „opac”, pe carenici nu-l p@trundea }i nici nu-l st@pâneaîndeajuns. Say ar@ta: „moneda estenumai un intermediar. O dobânde}ti pen-tru a te sc@pa numaidecât de dânsa }i

a o schimba pe un nou produs…Schimburile terminate, g@se}ti c@ s-aupl@tit produse cu produse”… „M@rfurileî}i servesc reciproc de debu}ee }i intere-sul unei ]@ri care produce mult este cacelelalte ]@ri s@ produc@ cel pu]in totatât”. Say întrevedea deja fraternitateapopoarelor. „Teoria debu}eelor va schim-ba politica lumii”, afirma el. Din perspec-tiva teoriei debu}eelor, crizele desupraproduc]ie, deja semnalate de E.Garnier (1801 – 1841) ca „o posibil@supraînc@rcare a pie]elor”, aproape c@ nuexist@, sunt „fenomene neglijabile”, pre-ciza J.B.Say. „Oferta total@ a produselor}i cererea total@ a lor sunt, în modnecesar, egale, c@ci cererea nu estealtceva decât masa total@ a produselorcreate. O supraînc@rcare ar fi deci oabsurditate. Ea echivaleaz@ numai cu oabunden]@ general@ a bog@]iilor }ibog@]iile sunt lucruri de care na]iile sunttot atât de pu]in stânjenite ca }i partic-ularii. Ceea ce este posibil este numai orea conducere a mijloacelor de produc]ie}i ca urmare a supraabunden]@ a cut@ruisau cut@rui produs, o supraînc@rcarepar]ial@”. În „Scrisori c@tre Malthus” Saymai relev@: „crizele sunt un fenomenesen]ialmente trec@tor”, „libertatea indus-trial@ ar suferi, prevenindu-le”…Mai profund, mult mai pragmatic, mainuan]at decât Say, Jean Charles LeonardSimonde de Sismondi (1773 – 1842),scria în volumul s@u „Nouveau Principesd'Economie Politique” c@ dac@ în loc dea judeca „in abstracto” economi}tii ar fiprivit lucrurile în detaliu, dac@ în loc dea considera produsele, s-ar fi uitat }i laoameni, nu ar fi admis îndreptarea atâtde fireasc@, de u}oar@, automat@, prinac]iunea exclusiv@ a pre]urilor, a dis-crepan]elor dintre produc]ie }i consum.„Cre}terea ofertei, în cazul în care ea arfi insuficient@ pentru a r@spunde uneicereri progresive, nu stric@ nim@nui ciprofit@ tuturor. Este adev@rat. Îns@resorb]ia unei oferte supraabundente,când nevoile nu cresc atât de repede, nuse face atât de u}or. S-ar putea credec@ de pe o zi pe alta capitalurile }imunca ar putea p@r@si o industrie caremerge r@u, pentru a se angaja în alta?De fel…”. „Muncitorul – precizeaz@ maideparte Sismondi – nu poate p@r@si deo-dat@ meseria care-l ajut@ s@ tr@iasc@,pentru care s-a preg@tit printr-o ucenicieadeseori lung@ }i anevoioas@ }i în carese distinge printr-o îndemânare profe-sional@ al c@rui avantaj îl va pierdeaiurea. Mai degrab@, el va admite s@ ise scad@ salariul, va prelungi ziua delucru, va sta la lucru paisprezece ore pezi… }i acela}i num@r de lucr@tori vaproduce mult mai mult. Cât despre fab-ricant, nici acesta nu va p@r@si f@r@ s@lupte o manufactur@ în ridicarea }i înamenajarea c@reia a pus jum@tate sautrei sferturi din averea sa… Astfel încât

produc]ia, departe de a se restrânge înmod spontan, va r@mâne aceea}i sau vacre}te poate… Adaptarea se va face,desigur, îns@ dup@ cât@ ruin@”. De fapt,prin aceste rânduri, în mare m@sur@,Sismondi nu anuleaz@ capacitateaautoreglatoare a capitalismului, ci ocondi]ioneaz@ de realizarea unor principiifundamentale ale „managementului”:cunoa}terea am@nun ]it@ a pie]ei, pre-venirea unor situa]ii nedorite, ac]iuneaf@r@ întârziere atunci când diagnosticuleste cert. Adam Smith scrisese: „Dac@ oramur@ de industrie sau o diviziuneoarecare de munc@ este avantajoas@publicului, va deveni cu atât mai mult pem@sur@ ce concuren]a va fi mai liber@ }imai general@”. Doctrina lui Sismondi înprivin]a crizelor economice nu contravinecu nimic acestui principiu al liberalismu-lui economic, aplicat mai ales – nu atâtteoria, cât practica economic@ ne-ademonstrat-o – cadrului na]ional…… Teoria crizelor }i a echilibrului eco-nomic a reprezentat, de fapt, un subiectpredilect de medita]ie }i crea]ie pentrutoate }colile valoroase }i reprezentan]iilor de seam@ din gândirea economic@universal@. Not@m, în acest sens, peelve]ianul Marie Esprit Léon Walras(1834 – 1910), întemeietor al „{coliimar ginaliste de la Lausanne”,cercet@torul care, în lucrarea sa„Elemente ale economiei politice pure”,abordeaz@ echilibrul economic ca o starecare nu se poate realiza decât încondi]iile: a) concuren]ei perfecte }i b)economiei statice. Ceea ce l-a f@cut peun alt mare istoric al gândirii economiceuniversale – profesorul E.James – s@afirme, credem mult prea absolut, c@„teoria walrasian@ a echilibrului nu esteo descriere a lumii ci numai un instru-ment de analiz@ pe care cercet@torii îlpot utiliza, de exemplu, pentru a în]elegeoriginea }i consecin]ele dezechilibrelorexistente în fapt”. Pu]in timp dup@Walras, Knut Wicsell, profesor deeconomie la Universitatea din Lund,apreciaz@ c@ „legea debu}eelor” – decare am amintit, n.n. – nu este valabil@într-o economie monetar@. Într-o astfelde economie mi}carea pre]urilor ardeveni inexplicabil@ dac@ ne vom gândimereu c@ oferta global@ este egal@ cucererea global@. Mai mult, nu mai esteposibil s@ afirmi c@ produsele seschimb@ contra produse. Practic, ele seschimb@ pentru bani. Or, cererea (mon-etar@) de produse poate fi afectat@ deproduc]ia de metale sau politica bancar@f@r@ ca oferta de produse s@ se modi-fice. Trebuie s@ admitem, deci, c@ fac-torii monetari pot crea dezechilibre, ine-galit@]i între cererea }i oferta de m@rfuri}i c@ aceasta poate antrena mi}careapre]urilor… Teoria monetar@ se impuneastfel integrat@ în teoria general@ afenomenelor economice”… Este scopul

c@ruia i s-a consacrat Wicksell: „Areu}it-o atât de bine c@ se vorbe}te,adesea, ast@zi, de „revolu]ia wicksellian@”– noteaz@ Emile James, prin anii 1960…Unul dintre contemporanii lui AdamSmith scria despre Ilustrul economist:„El va convinge genera]ia actual@ }i vaguverna pe cele urm@toare”. Nuan]@rilerealizate în privin]a genezei crizelor eco-nomice mai pu]in de Say }i mai mult deSismondi, Walras, Wicksell etc. par a-ida dreptate… Dar criza economic@ mon-dial@ din 1929 – 1933 atest@ sau con-test@ liberalismul economic promovat demarele economist englez? Îl atest@, darcu multe, cu multe rezerve.„Joia neagr@” – mâna lung@ a „legiloreterne”…24 octombrie 1929. Este ziua în carea debutat efectiv cel mai cumplit cata-clism economic de pe Terra. Seîmplinesc, deci, aproape 8 decenii de ladramatica „Joie neagr@”, cum i-a r@masnumele acestei zile în istoria economic@a lumii. În nu pu]ine cazuri, explica]iiledate tristei joi, celebrei crize economiceîntre 1929 – 1933 ce i-a urmat, au fostsimplificate, îngro}ate, amputate, amen-date ideologic. Dincolo de ele, într-ointeresant@ lucrare, profesorul MichelBeaud, de la Universitatea Paris VIII,relev@ geneza crizei economice privit@ îngeneral ca un argument cu mare puterede sintez@, din care pornesc – sau potporni – în modul cel mai logic, nume -roase ramifica]ii. În spiritul celei mainobile tradi]ii fiziocrate, Michel Beaudarat@: „Capitalismul nu este o persoan@}i nici o institu]ie. El nu vrea }i nualege. Capitalismul este o logic@ ce tra-verseaz@ modul de produc]ie. O logic@oarb@, obstinant@, de acumulare. Logic@ce se sprijin@ pe produc]ia bunurilor –valoarea lor de întrebuin]are, utilitatea lordemonstrat@ pe pia]@ reprezentândsuportul profitului care trebuie s@ revin@capitalului. Este, deci, necesar ca va -loarea s@ fie realizat@, ca marfa s@ fievândut@. În caz contrar, „acumularea” seblocheaz@ }i apare criza”.Dar, ce s-a întâmplat, de fapt, în aceateribil@ zi de joi – „Joia neagr@” -, înacel an în care economiile lumii s-aupr@bu}it din în@l]imi? În acei ani, în caresitua]ii economice tragice au zdruncinatcredin]ele în liberalismul economicautoreglator, pornit de la ilustrul AdamSmith, urcând pe firmamentul doctrineloreconomice, tot mai sus, steaua unui alteconomist englez, lordul John MaynardKeynes? Vom încerca o abordareinterogatoare a acelor ani, a motiva]iilorlor mai adânci, care au f@cut s@explodeze destinele ce pân@ atuncip@reau fericite, care au generat mult@s@r@cie, lipsuri }i disperare, în chiar]@rile dezvoltate ale lumii acelui timp…O întrebare la care ne-am str@duit s@r@spundem implicit a fost aceasta:Istoria se repet@, este sigur, dar cum }icând? Criza economico – financiar@,depresiunea economic@ mondial@ deast@zi des invocat@ de nu pu]ine forurieconomice }i economi}ti cunoscu]i, esteoare asem@n@ toare cu criza din 1929 –1933? Ne a}teapt@ zile la fel de teribile?… În 1918, în Statele Unite, republicaniicuceresc majoritatea în CameraReprezentan]ilor, iar în 1920,W.G.Harding, tot republican, este alespre}edinte al Americii. Idealurilor „mon-dializatoare” care îl animaser@ pe fostulpre}edinte Wilson, pre}edintele Hardingle opune convingerea sa: „Am înAmerica noastr@ o încredere care faceinutil@ reuniunea unui consiliu de puteristr@ine, care s@ ne indice îndatoririle cene revin. Numi]i aceasta, dac@ dori]i,egoism na]ionalist, dar eu consider c@este o inspira]ie de fervoare patriotic@.S@ salv@m America, mai întâi! S@exalt@m America, în primul rând!”…Evolu]ia economic@ a SUA era, în aceltimp, din ce în ce mai bun@.De altfel, nimic nu l@sa s@ se întrevad@necazuri în America ultraprosper@ aanilor'920 – nota Ronald Craig, uncercet@tor al domeniului. [ara cea maibogat@ din lume cuno}tea un boom bur-sier neîntrerupt. urmare ^n pag.5

Dan POPESCU

Cataclisme economice care zguduie lumea(I)

Londra, la ^nceputul secolului XIX

Adam SmithJ. M. Keynes

VINERI 21 NOIEMBRIE 2008 5

c my bc my b

c my b

NOI CONFIGURA[II ECONOMICE

c my b

Cataclisme economice care zguduie lumea(I)continuare din pag.4

În anul 1928, pre}edintele Hoover anun]asfâr}itul s@r@ciei în aceast@ ]ar@ „parc@ deutopie”, care devenise Statele Unite:„Scopul nu este înc@ atins – subliniapre}edintele -, dar dac@ vom puteamen]ine politica urmat@ de opt aniîncoace…în curând, vom vedea zorii zileicând s@r@cia va fi surghiunit@ de aceast@na]iune”… Este sigur c@ America avea oeconomie în plin@ expansiune. [ara care ainventat produc]ia de mas@ s-a l@sat sub-jugat@ de bunurile de consum.Mentalitatea „a avea mai mult decât veci -nul” era la zenit. Moda, publicitatea, pre-siunea în cre}tere a vânz@rilor între]ineauo atmosfer@ de fast…{i mai era fenomenul tipic american, nunumai cultul reu}itei, ci }i idolatria nouluiîmbog@]it. În ianuarie, 1929, publica]iaMagazin Time a ales ca omul anului peWalter P. Crysler magnatul automobilului,care cump@rase societatea fra]ilor Dodge,pentru 160 milioane de dolari, }ihot@râse s@ construiasc@ „cel mai marezgârie nori din lume”, o cl@dire gigantic@de 68 de etaje. Cei care gândeau }isim]eau ca el nu încetau s@ repete:„Business – ul este cea mai mare între-prindere a Americii”… Oamenii î}i mobi-lizau economiile, î}i vindeau casele }i seîndatorau tot mai mult, pentru a cump@raac]iuni…Se considera c@ totul este posibil. Un altsimbol al Americii devenise deja multi -miliardarul de mai târziu, Howard Hughes– b@rbat înalt, solid, cu c@rarea pe mijloc}i zâmbet cuceritor. Cel ale c@rui scan-daluri sentimentale cu marile staruri decinema Jane Russel, Ginger Rogers,Joan Peters, Ava Gardner }.a., constitu-iau deliciul redactorilor mondeni, celcare, dup@ multe tribula]ii, evenimentemisterioase }i angoase vecine cu neb-unia, va sfâr}i, în 1976, în vârst@ de 71de ani, într-un avion taxi: un b@trânelcocârjat, în greutate doar de 40 de kg,cu barba lung@ de 40 de cm, cu unghiicurbate care nu mai v@zuser@ foarfeci deani de zile, cu trupul purtând semneledamnate ale seringilor cu droguri. În1929, Howard Hughes era îns@ în plinurcu} spre piscurile gloriei. El spunea:„Vreau s@ fiu cel mai mare aviator allumii, cel mai mare produc@tor de cine-ma, omul cel mai bogat din lume”. To]iîl admirau, nu pu]ini erau cei care îl cre-deau }i care începuser@, la rândul lor, s@se cread@ }i ei ni}te Howard Hughes.Progres, optimism, robuste]e. Mass–media avea culoarea roz…Dar, la 23 octombrie 1929, pia]a aînceput s@ înghe]e: s-a înregistrat osc@dere sensibil@ pentru „New YorkStock Exchange”. În toat@ ]ara, specula-torii au încercat s@ se conving@ c@ pia]aî}i va relua suflul. În ziua urm@toare,îns@, la 24 octombrie, cursul ac]iunilor

au oscilat }i pe urm@ s-a pr@bu}it.Ac]iunile U.S.Steel, care costaser@ 261,75dolari la nivelul lor cel mai bun, s-audeschis cu 205,50 dolari, ca s@ scad@ încurând la 193, 50 dolari. Ac]iunileGeneral Electric, care se schimbau cupeste 400 de dolari câteva s@pt@mâniînainte, s-au deschis cu 513 dolari }i auc@zut la 283 dolari… Volumul vânz@rilora devenit, curând fenomenal. „Teleimpri -matoarele b@teau constant, în întârzierefa]@ de sc@derea cursurilor. Deja, înaintede prânz, se înregistrau vânz@ri uluitoare,la pre]uri mici. În toat@ America, în s@lileconsiliilor de administra]ie, teleimprima-toarele anun]au o însp@imânt@toaredegringolad@…” .„Laissez – faire, laissez– passer, le monde va de lui même” –spuneau fiziocra]ii. „Il mondo va da se”– spunea }i Adam Smith. Din p@cate,lumea economic@ nu se îndrepta în sen-sul a}teptat, ci în direc]ia unei pr@p@stiipe care, pe m@sur@ ce te apropiai, ovedeai tot mai adânc@, maiînsp@imânt@toare……Panica s-a instalat. Agen]ii }i poli]iac@lare au invadat Wall Street–ul, sprecare se îndreptau mul]imi speriate. A fostv@zut un om ie}ind de la burs@ }i, înhohote isterice, s-a urcat în biroul de laetajul 20 al unei cl@diri din apropiere, deunde a s@rit pe geam. Un agent deschimb }i-a chemat so]ia la telefon, aanun]at-o c@ erau ruina]i }i i-a spus adio,apoi de la cap@tul firului s-a auzit o

împu}c@tur@… Aceasta a fost „Joianeagr@”, în care s-au vândut 12.894.650de ac]iuni, la pre]uri care sp@rgeau in]@nd@ri toate speran]ele }i toate viseleacelora care fuseser@ posesorii lor… {ipanica a continuat: mar]i, 29 octombrie,a r@mas ziua cea mai teribil@ pe care acunoscut-o, vreodat@, vreo burs@ dinlume… La ora 14, erau vândute 13 mili -oane de ac]iuni, un nou }i fantasticrecord… Pe urm@, panica a cuprinsîntregul New York. Mai multe sinucideriau avut loc din în@l]imile podului de peBrooklyn… Când ziua s-a terminat, uncapital evaluat la 1 miliard de dolari, s-apierdut ca un fum… În fiecare zi, în tim-pul primelor 15 zile din noiembrie,ac]iunile au c@zut f@r@ întrerupere. Lamijlocul lui noiembrie , pre]ul unei ac]iuniGeneral Motors sc@zuse de la 72,75 dolarila 36 dolari, a unei ac]iuni New YorkCentral de la 256 dolari la 160 dolari, iarpre]ul unei ac]iuni U.S.Steel s-a pr@bu}itde la 261,75 dolari, la 150 dolari…Statele Unite au intrat în anii cenu}ii aimarii depresiuni. Venitul na]ional a sc@zutde la 81 miliarde de dolari, în 1929, la41 miliarde de dolari în 1932, cam înaceea}i propor]ie diminuându-se }i patri-moniul posesorilor particulari de bunuri.În trei ani, au fost înregistrate 85 mii defalimente, l@sând un pasiv cumulat de4,5 miliarde de dolari, 4.500 b@nci aufost bancrute, 9 milioane de conturi deeconomii au fost }terse din condei.

Salariile au înregistrat o veritabil@pr@bu}ire, iar }omajul un salt uria}. Întoate p@r]ile, s-au f@cut sim]ite ravagiiledefla]iei: pentru cei 12 milioane de}omeri; pentru milioanele de familiireduse s@ tr@iasc@ cu un minim posibil.{i uzinele, dar }i pr@v@liile erau goale.Cântecul „Buddy, can you spare a dune”(„Amice, împrumut@-mi 10 b@nu]i”), suc-cesul anului 1932, rezuma acest timp încare }omajul }i s@r@cia }i-au ag@]at pro-fund cârligele în carnea Americii…„Marea depresiune” a provocat c@deri aleunor imperii financiare din lumeaîntreag@. În 1932, la Paris, se împu}c@chiar }i calmul financiar suedez Kreuger,supranumit „Regele chibriturilor”. Aveabani da]i cu împrumut la firme }i soci-et@]i din 35 de state. Strâns îns@ cu u}ade partenerii de afaceri, lipsindu-i lichid-itatea la momentul oportun }i neputândsuporta povara falimentului, a ru}inii, ablam@rii, a recurs la gestul fatal. Nunumai pentru Kreuger a ap@rut, îns@,portretul în chenar negru }i reportajulsinuciderii în ziare, ci }i pentru al]iindustria}i }i bancheri europeni dindomeniul o]elului, c@rbunelui, petrolului,industriei u}oare, ale c@ror întreprinderi}i afaceri au fost hot@râtor compromisede marele cataclism. Lipseau lichidit@]ile,c@deau produc]iile }i se înregistrauadev@rate recorduri în ce prive}te }oma-jul: peste 30 milioane de }omeri peansamblul sistemului. Fa]@ de nivelulanului 1929, în 1933 produc]ia industri-

al@ a Germaniei era de 65&, a Fran]eide 77&, a Angliei de 84&. Produc]iagerman@ de o]el a sc@zut de la 16 mili -oane tone în 1929, la ceva peste 5 mili -oane tone, în 1932. S-a înregistrat crahulfinanciar al unor mari }i – pân@ atunci -solide institu]ii, ca Dresdner Bank }iDarmstädter Bank. În 1932, Germanianum@ra 5,5 milioane de }omeri }i 8 mili -oane de oameni care aveau doar par]ialde lucru; se constituie o premis@ care afavorizat puternic luarea puterii de c@treHitler, blamând trecutul, introducând unregim de severe constrângeri }i restric]ii,exploatând sl@biciuni, prosl@vind unelereu}ite economice }i negociind iluzii lapre]uri din ce în ce mai oneroase.La 20 septembrie 1931, guvernul britan-ic a luat decizia grav@ de a renun]a laetalonul aur, în cadrul imperiului s-auaplicat atunci politici protec]ioniste }i aufost introduse tarife preferen]iale. ÎnFran]a, din 154 furnale înalte, au r@masîn func]iune doar 90, în 1931. În indus-tria textil@ francez@ criza a pr@bu}it pro-duc]ia cu mult chiar sub nivelul celei din… 1913: 35& din produc]ia anului 1913la m@tase, 60& la produsele din bum-bac, 75& pentru produc]ia de lân@. Circa28& din muncitori erau f@r@ lucru.[@r@nimea francez@ a suferit, la rândul ei,loviturile crizei, veniturile ei s-au redus lajum@tate, sporind propor]ional datoriilefa]@ de b@nci. Îndep@rtata Japonie, înplin@ dezvoltare }i afirmare economic@,nu putea s@ scape tentaculelor crizei. Încondi]iile de sever@ depresiune, îndecembrie 1931 Japonia a abandonatetalonul aur, yenul devenind astfel omoned@ flotant@, care pierdea într-un sin-gur an 57& din valoare.Adev@rate tragedii a cunoscut economiaRomâniei, ]ar@ mic@ }i înzestrat@, gint@latin@ la por]ile Orientului, cu o via]@politic@ }i economic@ tumultuoas@. Au„c@zut” pre]urile la grâu, au „c@zut” pro-duc]iile, oamenii au s@r@cit considerabil.Ac]ionau curbele de sacrificiu, nu era delucru, nu erau bani, nu era mâncare, gân-durile erau fugare, frun]ile erau încruntate.Doar marele T@nase reu}ea s@ le maidescre]easc@, cu vestitele lui cuplete de la„C@r@bu}”, f@când haz de necaz, darspunând pe fa]@, deschis, of-ul de greu }in@duf al românului.Puterile economice încercau ie}irea dindezastru prin metode dovedite empirice.Se urm@rea urcarea pre]urilor, pentru astimula agen]ii produc@tori, a le permitereutil@ri etc. Era foamete }i se ardea grâul.Era frig }i se îngropau c@rbunii. Oameniierau dezbr@ca]i }i unele depozite„en–gros” de produse plesneau dem@rfuri. Rezultatele erau îns@ nesemnifica-tive. Încrederea în sistemul }i tehnologiileeconomice aplicate pân@ atunci era puter-nic zdruncinat@. A fost aceasta fa]a v@zut@a icebergului. Dar cea nev@zut@?…

Bursa din New - York

Howard Hughes simbolul reu}itei (temporare) Podul de pe Brooklin,parapetul sinuciga}ilor s@r@ci]i

DEZVOLTARE VINERI 21 NOIEMBRIE 20086

Pornind în demersul nostru de la isto-ria Imperiului Roman am putea afirmac@ un proces incipient de globalizarese întrez@rea înc@ de pe atunci. Întin-derea Romei Antice ne sugereaz@ c@distan]a geografic@ devine treptat unfactor tot mai pu]in important în dez-voltarea rela]iilor interstatale de oricenatur@, fie ele politice, economice sauculturale. Înc@ de atunci Imperiulîntre]inea rela]ii cu popula]iile migra-toare, pe care }i le „asociase” într-unfel, cu scopul de a asigura o oarecareprotec]ie la grani]ele Împeriului. Dup@ destr@marea Imperiului Roman,câteva secole, economia societ@]iimedievale se baza, doar ^ntr-o m@sur@,pe schimbul de m@rfuri. Apoi, în sec-olele X-XIV, Europa a cunoscut oexpansiune economic@ }i demografic@datorit@ unor tehnici noi în agricultur@;me}te}ugurile }i comer]ul au determi-nat înflorirea ora}elor, s-a extinsfolosirea monedei }i a crescut num@rullocuitorilor. Pân@ la Marile Descoperiri Geograficedin secolul al XV-lea, au avut loc pro-funde schimb@ri economice }i sociale.În sec. XV, s-a produs o mare cre}teredemografic@, mai ales în VestulEuropei. Tehnica militar@ a înregistratprogrese; tiparul a fost inventat deGuttenberg; informa]iile începeau s@

circule mai rapid. Manufacturile senasc tot în aceast@ epoc@; comer]ul seintensific@, zona cea mai puternic@ dinacest punct de vedere este zonaMediteranei prin comer]ul grecilor }i alitalienilor (Vene]ia fiind practic cel maibogat ora} din aceast@ perioad@. Dealtfel, aici debuteaz@ curentul renascen-tist prin idei }i art@). Descoperirile înplan tehnic sunt premise ale MarilorDescoperiri Geografice. Apar vasemixte }i cu vâsle }i cu pânze, por-tughezii au inventat caravela; apare }ise dezvolt@ busola inven]ie apar]inândpoporului chinez; cartografia face pro-grese; naviga]ia se dezvolt@ din ce înce mai mult, în secolul al XV-leadatorit@ vikingilor, crucia]ilor, ora}eloritaliene, arabilor. Tot acum se formeaz@capitalul }i apar b@ncile. Putem afirmac@ aceast@ perioad@ este o trecere laEpoca Modern@. Acest capital cereainvesti]ii. Contabilitatea ^ncepe s@^mbrace forme moderne. Monedele dinaur }i argint au determinat necesitateag@sirii de noi resurse. Toate acestea aucondus la modernizarea }i centralizareastatelor, proces deja observat înFran]a, Germania }i Spania. Acum î}iau începuturile }i statele na]ionale. Iat@,deci, c@ umanitatea a evoluat de laceata primitiv@, la statul modern ca caform@ incipient@ de globalizare. Se face tot mai mult necesar@satisface rea curiozit@]ii omului medievalîn ceea ce prive}te necunoscutul. Estereluat@ vechea tez@ din antichitate con-form c@reia P@mântul este o sfer@. Denavigatorii portughezi }i spanioli seleag@ Marile Descoperiri Geografice,încadrate în a doua jum@tate a sec.alXV-lea. Teritoriile descoperite de span-ioli }i portughezi au fost concesionatede c@tre Pap@ acestor state. Au fostdescoperite nu doar ]@rmuri noi, ci }iciviliza]ii str@vechi neb@nuite de

europeni. Au urmat apoi alte expedi]ii:ale englezilor, olandezilor }i francezilor.Europenii vor cuceri in cele din urm@întreaga lume. Profundele transform@ridin economie au fost transmise popu-la]iilor descoperite }i prin coloniz@ri,acestea au adoptat modelele culturale}i sociale europene. Imperiile Colonialeconstituite au cuprins popula]ii dinIndia }i China (Asia), Africa pân@ înAmerica. Peste tot au fost implemen-tate tehnicile europene: metalurgiafierului, roata, carul, armele de foc. Caurmare a acestor descoperiri, comer]uls-a dezvoltat la scar@ mondial@. Noilecolonii au devenit pie]e de desfacerepentru m@rfurile europene. Dezvoltareamanufacturilor în Fran]a }i Anglia, pre-cum }i a institu]iilor bancare au fostpremise ale dezvolt@rii comer]ului cuteritoriile de peste ocean. Activitateacompaniilor comerciale: CompaniaLevantin@, Compania Indiilor Orientalea reprezentat unul dintre factorii deprogres, în special pentru Anglia. C@ilemaritime au fost în a doua jum@tate asec al XVII-lea principala re]ea folosit@în schimburile comerciale.Secolele al XVI-lea – al XVIII-lea auadus pentru Marile Puteri coloniale oabunden]@ de metale pre]ioase care aufavorizat }i o stabilitate bursier@. Înacest fel s-au creat condi]iile contur@riiunui sistem mondial economic, înc@ înfaz@ incipient@, ins@ pentru ]@rile dininteriorul s@u însemna un progres ire-versibil. Fa]@ de Europa Occidental@, înpartea de r@s@rit, tehnica era îns@ lacu-nar@. Fenomenele prezentate s-aurepercutat ulterior }i în economia altor]@ri }i au contribuit la cre}tereanum@rului popula]iei, dar }i a standar-dului de via]@. Totu}i, conflictele mil-itare în care statele europene s-au aflatde-a lungul istoriei, au determinatample mi}c@ri de popula]ie – imigr@ri.

În secolul al XVII-lea, înainte de ascen-siunea Angliei, Olanda a fost cea maiavansat@ ]ar@ din lume din punctul devedere al dezvolt@rii economice. Flotaolandez@, extrem de puternic@, a reusits@ înl@ture concuren]a altor puteri pem@rile }i oceanele lumii, luând na}tereun Imperiu Colonial Olandez, înAmerica }i Asia. Modelul economicolandez a reprezentat prima mani-festare a capitalismului în lume, impu -nându-se treptat în Europa Occidental@.Secolul urm@tor, cel al revolu]iei indus-triale este dedicat în special Angliei,care a cunoscut un imens progreseconomic. Cea mai important@ ramur@a economiei engleze era agricultura.Totu}i, manufacturile, b@ncile, comer]ulpeste ocean, puternica flot@, aflate înplin avânt, au asigurat condi]iile nece-sare demar@rii revolu]iei industriale.Perfec]ionarea ma}inii cu aburi canou@ form@ de energie a reprezentatun fenomen care s-a extins }i în altedomenii industriale precum: mine, met-alurgie, transporturi – apari]ia locomo-tivei, construirea primei linii de caleferat@. Dac@, în Occident, progresele aufost explozive, }i în Estul Europei,statele au cunoscut un puternic avânteconomic. Rusia în sec. al XVIII-lea }i-a modificat administra]ia dup@ modeloccidental; a luat m@suri pentru dez-voltarea industriei }i comer]ului înfi-in]ând manufacturi }i aducând me}teridin apus; a perfec]ionat sistemul decolectare a impozitelor. La fel au pro-cedat Austria }i Prusia în EpocaIluminismului. Monarhii acestor stateau introdus o serie de reforme mod-erne, adoptând modelul francez dedezvoltare. Cucerirea Independen]ei în 1783, desub tutela Londrei, a dus la formareaunui mare stat în America de Nord.La începuturile sale, statul modern a

dus o politic@ activ@ de sprijinire }idezvoltare a industriei americane }i acomer]ului. Revolu]ia industrial@ înSUA a debutat în 1791, când a fostcreat@ prima filatur@ de bumbac. Flotacomercial@ a SUA asigura peste 90&din transportul pe mare a importului}i exportului american, precum }i obun@ parte din necesit@]ile de trans-port ale Olandei, Fran]ei }i Spaniei. Seimpunea îns@ dezvoltarea transportuluirutier }i fluvial. Apar, astfel, o seriede companii particulare care trec laconstruirea de }osele. Progresul industrial reflectat în apari]iaunor noi surse de energie, petrolul }ielectricitatea au constituit cea de-adoua revolu]ie industrial@ manifestat@la sfâr}itul secolului al XIX-lea.Punerea la punct a motorului cuardere intern@ a revolu]ionat transpor-turile secolului XX. În timp ce semodernizeaz@, economia tinde spre ointegrare tot mai accentuat@ la scar@planetar@ prin diverse mijloace precummigra]iile umane, schimburile comer-ciale }i rela]iile financiare.Transporturile feroviare }i maritimemereu în progres au f@cut posibil@intensificarea rela]iilor interna]ionaledatorit@ sc@derii considerabile a cos-turilor transporturilor pe distan]e mari}i a „apropierii” spa]iilor îndep@rtate.State puternice în Europa de NV, pre-cum Anglia, Fran]a }i Germania,datorit@ stadiului avansat de industri-alizare }i care domin@ comer]ul inter-na]ional, de]inând o putere financiar@de necontestat, se g@sesc la apogeulputerii mondiale, la începutul sec. XX.SUA, de asemenea, amenin]@ supre-ma]ia european@, prin for]a lor pro-ductiv@, ca }i Japonia, care încearc@s@ recupereze decalajul fa]@ deOccident. În restul regiunilor industri-alizarea este mai redus@ sau chiarlipse}te. va urma

Câteva coordonate privind apari]ia }i evolu]ia capitalului (I)Dezbateri economice

Masterand Mirela Maria NEGRIL~

INTEGRARE GLOBALIZAREVINERI 21 NOIEMBRIE 2008 7

urmare din pag.1Aceste cifre au transformat republicile baltice înmodele de convergen]@ cu economiile dezvoltate}i în repere pentru toate ]@rile care au intrat înaceste procese de recuperare a decalajelor dedezvolare odat@ intrate în Uniunea European@.Ritmul lor de dezvoltare a fost aproape dubludecât al altor state europene în aceast@ perioada.Polonia }i Cehia abia trec de o medie de 4&,Ungaria coboar@ sub aceast@ cifr@, }i doarSlovacia r@spunde cu o medie de 5,6 pe aceast@perioad@. România nu st@ nici ea r@u cu aceea}imedie pe opt ani. Vestea proast@ pentru econo-miile baltice este c@, spre deosebire de statelecentral europene, prognonzele pentru acest an }ipentru anul viitor sunt toate extrem de pesimis-te. Pentru Estonia }i Letonia, urmeaz@, conformdatelor Eurostat, doi ani grei cu sc@deri peste unprocent în Estonia în ambii ani }i de 1,0 }i apoipeste 2& pentru Letonia. Sigur, nici o ]ar@ euro-penean@ nu va sta grozav în anii care vin, darmediile de cre}tere pentru statele pentru care bal-ticii erau model de cre}tere sunt pozitive. Poloniaare o cre}tere estimat@ pentru 2008 de 5,4 }i 3,8în 2009, Cehia de 4,4 cu 3,7 iar România de 8,5cu 4,7. Prognozele arat@ un lucru clar. Statele bal-tice, cu excep]ia Lituaniei, }i-au epuizat resurselede cre}tere }i trebuie s@ treac@ cel pu]in prin doiani de corec]ie pentru a reveni la cifre pozitive.Mai mult, aceste corec]ii sunt apreciate ca fiindinevitabile }i în afara contextului interna]ional carea adus toat@ economia european@ în recesiune. Relevan]a acestor compara]ii vine din tipul con-struc]iei institu]ionale care a permis acestecre}teri. Modelul baltic a fost considerat c@favorizeaz@ cre}terea economic@ în cea maimare m@sur@ }i c@ este cel mai apreciat modelde construc]ie institu]ional@ care favorizeaz@cre}erea economic@ }i convergen]a cu spa]iulUE 15. De fapt, vorbim pentru Letonia }iEstonia de dou@ modele }i de aici apar proble-

mele. Estonia reprezint@ cu adev@rat un cazaparte pentru c@ modelul ei de dezvoltare estediferit de cel al economiilor central europene.Chiar dac@ deosebirile dintre modelele de dez-voltare sunt greu de relevat doar prin câtevavariabile, exist@ suficiente elemente care arat@c@ vorbim despre un alt logaritm al constuc]ieiinstitu]ionale. Mai mult, aceste elemente deconstuc]ie sunt specifice perioadei de pân@ înanii 2000. Ele sunt cele care au fundamentatcre}terea pentru cei 8 ani }i atunci întrebareaeste dac@ statele baltice sunt doua într-un altstadiu de dezvoltare, au ars ni}te etape mairepede decât economiile central europene saumodelul lor permite cre}tere doar nesustena-bil@, conjuntural }i nu fundamental@, depen-dent@ de creditare în cel ami înalt grad. Dintretoate economiile est-europene, Estonia este ]aracare }i-a dezvoltat cel mai consistent pia]a decapital. Ponderea pie]ei de capital, ca valoare aac]iunilor tranzac]ionate în PIB, în perioada de

construc]ie institu]ional@, era cu mult peste 10ori mai mare în Estonia decât în celelalte stateest-europene. Acest accent pus pe pia]a decapital a îndreptat modelul capitalist eston sprecel anglo-saxon, cu pia]a de capital bine dez-voltat@. Celelalte state est-europene au mers fiepe o dezvoltare care s-a bazat pe sistemul ban-car fie pe una în care statul }i-a p@strat opozi]ie confortabil@. Letonia }i Estonia au avutîn anii de construc]ie o expansiune mai lent@ asectorului bancar ca pondere în PIB. Diferen]eleîntre baltici }i continentali din aceast@ perspec-tiv@ au fost de la 1 la 5, 1 la 6 }i p@rea c@aceste diferen]e seteaz@ alte modele de dezvol-tare. Chiar dac@ dup@ anii 2000 aceste diferen]es-au mai estompat, economiile baltice au p@rutmai pu]in dependente în procesele de dezvolta-re de creditare }i mai mult de pia]a de capital.Dinamica crizei interna]ionale la sfâr}itul anului2008 a ar@tat îns@ c@ o asemenea construc]ieinstitu]ional@ care s-a bazat pe pia]a de capital

este la fel de riscant@, sau mai riscant@ decâtuna care s-a bazat pe capital bancar. Principalulindice al bursei de la Tallinn a pierdut 61& ,o pierdere similar@ cu cea a burselor continen-tale (indicele reprezentativ al bursei de laBucure}ti a pierdut 69 de procente). Dar ]inândcont de ponderea însemnat@ din PIB aac]iunilor tranzac]ionate, aceast@ sc@dere a afec-tat PIB într-o m@sur@ cu mult mai mare decâts-a întâmplat pe continent unde, în cazul româ-nesc de exemplu, evolu]ia bursei nu s-a reflec-tat deloc în varia]ia PIB. F@r@ a privi mai pro-fund acest fenomen, concluzia care se întreve-de este c@, în fa]a turbulen]elor interna]ionale,modelele de dezvoltare din primi ani de dup@2000 nu mai stau în picioare. O reanalizareinstitu]ional@ }i func]ional@ a pie]elor pentrucontinuarea proceselor de convergen]@ estenecesar@ pentru c@ statele est europene, }iRomânia în special, nu-}i pot permite s@ nur@mân@ în ace}ti parametri.

Dan SUCIUCriza de modele

1.Conceptul de integrare }i globalizarefinanciar@Conceptul de integrare }i globalizarefinanciar@ are ^n vedere crearea uneipie]e mondiale a banilor, a unei pie]efinanciare globale, a unui sistem finan-ciar global, a c@rui apari]ie }i dez-voltare se bazeaz@ pe fenomenul dedereglementare a pie]elor financiarena]ionale, pe apari]ia }i dezvoltareaunor noi instrumente financiare }i peexpansiunea b@ncilor }i a altor insti-tu]ii financiare interna]ionale.Globalizarea financiar@ presupuneamplificarea volumului fluxurilor finan-ciare de capital }i cre}terea intensit@]iiacestora, procese a caror m@rimepoate fi comensurat@ ^n func]ie degradul de deschidere a pie]elor finan-ciare na]ionale, de nivelul deangrenare financiar@ }i de gradul deintegrare financiar@. Deschidereapie]elor financiare na]ionale se refer@la eliminarea restric]iilor legale asupratranzac]iilor financiare interna]ionale.Nivelul de angrenare financiar@ serefer@ la gradul de implicare na]ional@^n activitatea financiar@ global@ }ipoate fi m@surat prin indicatori cumsunt: ponderea activelor financiarestr@ine pe pie]ele na]ionale, gradul deimplicare a institu]iilor financiarestr@ine pe pie]ele financiare interne,ponderea activelor financiare internepe pie]ele str@ine, gradul de implicarea institu]iilor financiare na]ionale pepie]ele financiare externe, aportulna]ional la diverse fluxuri financiareglobale s.a. Termenul de integrarefinanciar@ presupune existen]a uneiconvergen]e a pre]urilor }i a randa-

mentelor unor pachete de active finan-ciare similare, pe diferite pie]e finan-ciare na]ionale.

2.Etape ^n evolu]ia globaliz@rii financiare

Evolu]ia globaliz@rii financiare poate fi^mp@r]it@ ̂ n mai multe etape }i anume:evolu]iile timpurii ale activit@]ii finan-ciare la nivel global, evolu]iile dinperioada clasic@ a etalonului-aur,evolu]iile din anii interbelici }ievolu]iile globaliz@rii financiare con-temporane.a) Evolu]iile timpurii ale activit@]iifinanciare la nivel global sunt ^nt$lnite^nc$ din secolul al XII-lea, c$ndcomer]ul transcontinental cu m@rfuri autilizat drept contrapartid@ metalepre]ioase, devenite valut@ forte.Sistemul organizat al finan]elor inter-na]ionale va ap@rea ^n secolul al XIV-lea, c$nd unele b@nci comerciale flo-rentine au ^nceput s@ dezvolte leg@turimultina]ionale de tipul "opera]iunilorexterne" }i al "acordurilor reciproce" cub@ncile str@ine. %n aceast@ perioad@,vor ap@rea }i primele forme de man-ifestare a legaturii dintre rela]iile mon-etare din Europa }i cele din Asia,odat@ cu sporirea importuriloreuropene de aur necesare finan]@riicomer]ului cu ]@rile asiatice. Instituireala nivel interna]ional a primelor formede organizare a creditului se va real-iza, ^n linii mari, ^ncep$nd cu secolulal XVI-lea, c$nd bursa de la Anvers vaconcentra un num@r din ce ^n ce maimare de operatori financiari str@ini.Din acest moment, principalul centrufinanciar al Europei s-a mutat dinora}ele italiene la Anvers, fapt ceoglindea }i modific@rile intervenite ^ncomer]ul european. Dezvoltarea

rela]iilor financiare interna]ionale dinaceast@ perioad@ a fost stimulat@ dedoi factori importan]i. Primul factor l-a constituit amplificarea schimburilorcomerciale transfrontaliere, care a con-dus la cre}terea cererii de serviciifinanciare, cre}tere generat@ la r$ndulei de nevoia reducerii costurilor }i apericolelor legate de transportul auru-lui. Cel de-al doilea factor a fostreprezentat de dificult@]ile ^nt$mpinatede statele absolutiste ale vremii ^ncolectarea de fonduri necesare ^n spe-cial finan]@rii cheltuielilor de razboi (deexemplu, Banca Angliei, ^nfiin]at@ ^nanul 1694, a fost constituit@ ca banc@privat@ ^n vederea asigur@rii resurselorde finan]are a r@zboiului dintre Anglia}i Fran]a). Activitatea financiar@ inter-na]ional@ se va transfera, ^ncep$nd cusecolele XVII-XVIII la Amsterdam }iLondra, odat@ cu dezvoltareaeconomiei olandeze }i a celei engleze.Re]elele financiare create ^n aceast@perioad@ erau limitate ^n mare m@sur@la nivelul continentului european, darau fost extinse }i ^n afara acestuia deunele imperii europene, mai ales princompaniile lor comerciale. Amplificareavolumului tranzac]iilor financiare }isporirea cererii de servicii financiareinterna]ionale va conduce ^n secolul alXVIII-lea la diversificarea pie]elor }i laapari]ia pie]elor futures ^n marile cen-tre Amsterdam }i Londra, caredeserveau comer]ul nord-european }iofereau }i finan]@ri interne. De}i uneletranzac]ii financiare durau chiar }i os@pt@m$n@ p$n@ la finalizare, acestecentre financiare sunt considerateprima form@ de pia]@ financiara euro-pean@ integrat@, datorit@ faptului c@ peele se realiza o convergen]@ apre]urilor }i a randamentelor activelor

financiare. Pie]ele din Amsterdam }iLondra vor cunoa}te de-a lungul sec-olului al XVIII-lea o dezvoltare puter-nic@, acestea devenind }i principaliicreditori pentru ]@rile europene.b) Evolu]iile din perioada clasic@ aetalonului-aur (perioada 1870-1914)sunt marcate de ascensiunea puter-nic@ a Londrei ca principal@ pia]@financiar@ interna]ional@, proces stim-ulat de pozi]ia dominant@ a Angliei ^ncomer]ul mondial }i de succeselerevo lu]iei industriale din aceast@ ]ar@.%n linii mari, ^ncep$nd cu anul 1870}i p$n@ la primul razboi mondial afunc]ionat etalonul aur-moned@("etalonul aur-clasic"), caracterizat prinasigurarea convertibilit@]ii bancnotelorna]ionale ^n aur }i pe folosirea liber@a aurului ^n pl@]ile interna]ionale.Inexistent@ restric]iilor na]ionale cuprivire la mijloacele de plat@ folosite^n rela]iile de pl@ti interna]ionale (aursau devize) au condus la amplificareavolumului fluxurilor financiare inter-na]ionale }i la angrenarea pie]elorfinanciare interne ^n re]elele financiareinterna]ionale. Unii autori afirm@ c@aceast@ perioad@ a fost singura ^ncare a existat un sistem financiar cuadevarat global, ^n care capitalulfinanciar a circulat pretutindeni, iarintensitatea investitiilor externe adob$ndit o importan]@ economic@major@ at$t pentru ]arile investitoarec$t }i pentru cele receptoare. MareaBritanie a fost ^n aceast@ perioad@principalul exportator de capitaluri lanivel mondial, chiar dac@ pozi]ia sa delider de la ^nceputul perioadei s-adeteriorat ^n timp, ca urmare aapari]iei altor exportatori de capital, caFranta, Germania }i SUA.Dac@ ^n secolele al XVIII-lea }i al XIX-

lea investi]iile externe eraudirec]ionate ^n mare m@sur@ c@tre]@rile europene, ^ncep$nd cu secolulurm@tor acestea vor dob$ndi odimensiune interregional@ sau inter-continental@. Investi]iile externe britanice s-au ori-entat cu prec@dere spre ]@rile expor-tatoare de produse primare }i ^nproiecte de finan]are a infrastructurii(potrivit estim@rilor, re]elele de c@i fer-ate au reprezentat circa 1/3 din totalulinvesti]iilor britanice din aceast@perioad@). Investi]iile franceze }i celegermane s-au orientat cu prec@derespre finan]area deficitelor bugetare alealtor ]@ri.Datorit@ faptului c@ aceste ^mprumuturiexterne se realizau ^n cea mai marem@sur@ prin cump@rarea de obliga]iuniguvernamentale emise de statele recep-toare, pie]ele europene pentru obliga]iuniinterna]ionale au dob$ndit o dimensiuneglobal@ mai accentuat@, ^n special pia]aLondrei. Din anul 1870 }i p$n@ ^n anul1941, Londra }i-a men]inut pozi]ia deprincipal centru financiar al lumii, urmat@de Paris, cele dou@ pie]e fiind singurelepie]e financiare pe care valoarea titlurilorstr@ine tranzac]ionate era mai maredec$t valoarea titlurilor interne. Pelocurile secundare din Europa se situauca importan]@ pie]ele din Berlin }iAmsterdam. {i activitatea bancar@ inter-na]ional@ a cunoscut evolu]ii spectacu-loase ^n aceast@ perioad@: ^n anul 1860,b@ncile britanice aveau peste o sut@ defiliale ^n str@inatate, ^n anul 1890 peste700, iar ^n 1914, peste 1.400. Mai mult,bancile europene }i-au extins activitateap$n@ ^n China, interconectarea dintreprincipalele pie]e financiare fiindfavorizat@ de instalarea cablurilortelegrafice intercontinentale. va urma

Dezbateri economice- evolu]ii ale procesului de integrare }i globalizare -

masterand Constan]a G#[~

Vedere din Riga

FIRMA SECOLULUI XXI VINERI 21 NOIEMBRIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Simon Bolivar - America Latin@ - “El Libertador”

Economia secolului XXI este oeconomie bazat@ pe tehnologiile infor-ma]ionale, o economie digital@. Îneconomia digital@, o economie avitezei, firmele caut@ în mod continuunoi afaceri pentru a face fa]@ presiu-nilor concuren]iale crescânde generatede globalizarea pie]elor. Muta]iilefrecvente }i profunde din domeniultehnologic impun firmelor s@ inovezeîn permanen]@ }i s@-}i adapteze mod-elele lor de afaceri.Introducerea pe o scar@ din ce în cemai larg@, a tehnologiilor infor-ma]ionale în via]a economic@ a deter-minat apari]ia unor noi modele deafaceri ale firmelor. Într-o economiedigital@, modelul de afaceri al firmeieste mult mai dependent de variabilelemediului extern al firmei (de exemplu,preferin]ele consumatorilor), fiind apli-cat la noi pie]e aflate în continu@schimbare. Influen]a acestor variabile aimpus firmelor elaborarea unor noimodele de afaceri. În acest sens esteimportant s@ se acorde o atenție spe-cial@ stadiul economiei digitaleromâne}ti, și strategia organiza]iilorromâne}ti responsabile de imple-mentarea }i dezvoltarea societ@]ii infor-ma]ionale în România. Unul dintre avantajele de care Româniabeneficiaz@ în calitate de stat membru alUniunii Europene este reducerea tarifelorpentru serviciile de comunica]ii }itehnologia informa]iei, ca urmare acre}terii concuren]ei pe pia]@, si pân@ laaccesul la fonduri structurale. Cadrullegislativ românesc în domeniul comuni-ca]iilor }i tehnologiei informa]iei esteunul dintre cele mai moderne dinEuropa, existând numeroase facilit@]ipentru afacerile din acest domeniu,

resursele umane sunt de calitate, pia]aeste complet liberalizat@, deci exist@toate condi]iile pentru ca acest sector s@fie o destina]ie preferat@ pentru investi]ii.Liberalizarea total@ a pie]ei de comuni-ca]ii electronice, a dus la cre}tereaacesteia într-un ritm sus]inut, multpeste ritmul de cre}tere al economieiiar num@rul furnizorilor de re]ele }iservicii de comunica]ii electronice careactiveaz@ pe pia]@ precum }i cel al uti-lizatorilor a crescut, de asemenea, înmod semnificativ, în contextul unorevolu]ii tehnologice spectaculoase. În timp ce în majoritatea ]@rilor dinUniunea European@ a fost posibil@desemnarea cvasi-automat@ a opera-torului de re]ele fixe ( fost monopolist)ca furnizor de serviciu universal,datorit@ re]elei sale bine dezvoltate careputea fi relativ u}or extins@ c@tre oricenou utilizator, în România situa]ia esteradical diferit@, datorit@ ratei de pene-trare considerabil mai mici }i a gradu-lui mult mai redus de dezvoltare are]elei fostului monopolist(Romte -lecom). Astfel, în timp ce în statelemembre deservirea noilor utilizatoripoate fi realizat@ la costuri marginale,în România, costurile de conectare atuturor gospod@riilor la re]eaua fix@ arfi foarte mari, necesitând o extinderemasiv@ a re]elei. În plus, o treime dinteritoriul ]@rii este acoperit de mun]i,f@când înc@ }i mai dificil@ extindereare]elei. Alte dificult@]i cu care se con-frunt@ România sunt puterea sc@zut@de cump@rare a popula]iei }i insufi-cien]a resurselor bugetare care s@acopere costurile de furnizare a servici-ilor din sfera serviciului universal.Toate aceste aspecte au impus asigu -rarea finan]@rii în principal de c@treoperatorii de pe pia]@.Dezvoltarea unei economii bazate pecunoa}tere, obiectiv asumat de c@treUniunea European@ }i implicit de c@treRomânia, este puternic predeterminat@de etape, precum informatizarea sis-temului educa]ional }i alfabetizareadigi tal@ a popula]iei.Impactul tehnologiilor de comunica]ii }ia celor în band@ larg@ se reflect@ încre}terea competitivit@]ii }i eficien]eisistemului educa]ional. Comunica]iile

în band@ larg@ vor contribui la ridi-carea valorii }colii române}ti prinimplementarea de metode noi depredare }i înv@]are (e-learning), posi-bilitatea de a comunica interactiv cuprofesori }i studen]i din toat@ lumea,de a dezvolta programele de cercetareuniversitare prin unirea eforturilorîntre cercet@tori din centre diferite dinRomânia }i intensificarea colabor@rilorla proiecte pe plan interna]ional (e-working), facilitarea }i accelerareaaccesului la informa]ii noi.Implementarea cu succes a tehnologiilorde comunicare are efecte tangibile înm@rirea gradului de inova]ie prin posi-bilitatea de a agrega virtual resursele }iideile cele mai bune din toat@ lumea.Libera circula]ie a informa]iei }i interac-tivitatea sporit@ conduc la m@rireanum@rului de solu]ii }i produse noi.Popula]ia activ@ trebuie s@ acumulezecuno}tin]e de tehnologia informa]ieipentru a se adapta schimb@rilor ceapar în cerin]ele de for]@ de munc@.Industria de telecomunica]ii dinRomânia este capabil@ s@ produc@echipamente pentru serviciile telefon-ice de baz@, radio-comunica]ii, echipa-ment militar, aeronautic }i echipa-mente dedicate unor aplica]ii unicatsau de serie mic@, fapt care pe

ansamblu ar ajuta la dezvoltareaeconomiei na]ionale, dar, în particular,ar duce la accelerarea implement@riieconomiei digitale.Utilizarea larg@ a tehnologiilor infor-ma]ionale }i de comunica]ii conduce laimplica]ii profunde în via]a social-eco-nomic@, la transform@ri fundamentale înmodul de a realiza produsele }i servici-ile }i în comportamentul uman.Valorificarea superioar@ a acestortehnologii poate asigura progresul eco-nomic-social ce caracterizeaz@ soci-etatea informa]ional@, cu condi]iaîndeplinirii unor obiective }i orient@ri denatur@ strategic@ prin politici adecvatest@rii societ@]ii în care tr@im.Cea mai recent@ statistic@ publicat@ deInternet World Stats arat@ c@ un romândin trei folose}te Internetul. În plus,acelea}i date ilustreaz@ c@ în a douajum@tate a anului 2007 }i începutul lui2008, am avut de a face cu o ade-varat@ explozie a num@rului de utiliza-tori de Internet. Libertatea accesului la tehnologie }iinforma]ie a f@cut mai mult decât oricestrategie: - dac@, în 1990 erau pu]ini românii carese pricepeau s@ opereze pe un sistemde calcul ast@zi acest lucru a devenit obanalitate pentru mul]i dintre noi;

- accesul liber la tehnologie – societ@]ide import-export în domeniu, centrespecializate de comercializare;- posibilitatea transportului informa]ieila consumator – societ@]i carefurnizeaz@ telefonie fix@ }i mobil@, tele-viziune prin cablu, internet, accesul lasatelit;- apari]ia card-urilor bancare }i diversi-ficarea modalit@]ilor de folosire a aces-tora;- folosirea codurilor de bare în comer],servicii, pl@]i;- apari]ia magazinelor virtuale etc..Consolidarea }i dezvoltarea uneiramuri a economiei na]ionale, care s@asigure realizarea de produse }i ser-vicii competitive pe pia]a intern@ }iextern@, cerute de evolu]ia lumii con-temporane. O ramur@ a economieibazat@ pe produse }i servicii carevalo rific@ tehnologiilor informa]ionale}i de comunica]ii pe pia]a intern@ }i,mai ales, la export, ar permite ocu-parea resursei umane în activit@]i car-acterizate de eficien]@ maxim@, com-parativ cu alte ramuri, prin faptul c@produsele }i serviciile specificeeconomiei digitale, con]in o cot@ ridi-cat@ a valorii ad@ugate, asociat@ cuconsumuri minime de resurse materi-ale }i de energie.

Modelul de afaceri al firmei în economia digital@

conf. univ. dr. Razvan {orin SERBUec. Daniel Avram