7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 1/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Contabilitatea relatiilor cu tertii

 NOŢIUNI GENERALE PRIVIND RELAŢIILE CU TERŢII

Pe parcursul desfăşurării activităţii lor, agenţii economici intră în relaţii cu terţe

 personae fizice sau juridice.

Asemenea relaţii generează drepturi (creanţe) şi obligaţii (datorii) fie cu personae

fizice sau juridice din afara unităţii, fie cu persoane (fizice) din interiorul unităţii.

Terţii reprezintă în contabilitate, persoanele fizice sau juridice cu care unitatea

 patrimonială intră în relaţii pentru realizarea obiectului său de activitate (furnizori, clienţi,

salariaţi, bugetul statului, etc.). Relaţiile respective se reflectă în contabilitatea unităţii

 patrimoniale sub forma creanţelor şi datoriilor, a căror durată de decontare este pe termen

scurt (până la un an).Ele apar in funcţie de natura raporturilor pe care le generează activitatea de producţie

şi comercializare în cadrul diverselor procese economice care se desfăşoară în intreprindere.

Astfel, în procesul de aprovizionare intreprinderea intră în relaţii cu furnizorii de materii

 prime şi materiale, de imobilizări corporale şi necorporale, fiind necesară reflectarea în

contabilitate a datoriilor şi creanţelor faţă de aceştia. În procesul vanzării produselor, prestării

serviciilor sau executării lucrărilor (procesul desfacerii), intreprinderea intră în relaţii cu

diverşi clienţi, fiind necesară de asemenea reflectarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor faţă de aceştia.

În general, în cadrul activităţii economice se realizează schimburi de valori. Aceasta

 presupune că una din părţi oferă bunul sau serviciul spre vânzare, iar cealaltă remite

contravaloarea acestuia. Putem astfel deosebi două fluxuri de valoare de sens contrar, adică

fluxul bunurilor şi a serviciilor şi contrafluxul valorilor de schimb, în general al banilor.

Datoria este obligaţia contractată de un terţ şi care presupune plata ulterioară a unei

sume de bani, livrarea unui bun, prestarea unui serviciu sau efecutarea unei lucrări în folosul

acestuia.

Pagina 3 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 2/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Datoriile se pot concretiza în forme complexe şi variate fie în cadrul unor relaţii de

decontare ale unităţii patrimoniale care generează obligaţii faţă de persoane fizice sau juridice

(furnizorii, clienţii, salariaţii, etc.) pentru livrările sau prestaţiile ca echivalent al acestora, fie

în cadrul unor obligaţii băneşti ce decurg din reglementări legale (impozite şi taxe la buget,

contribuţii la asigurări şi protecţia socială etc.).

Datoriile se pot clasifica după mai multe criterii:

După natura operaţiilor ce le generează pot fi:

datorii comerciale

datorii financiare

datorii fiscale

datorii salariale şi sociale

alte datorii

După conţinutul economic şi obiectul datoriilor pot fi:

datorii faţă de furnizori

datorii faţă de clienţi pt. avansurile primite

datorii faţă de buget

datorii din efecte comerciale

datorii faţă de salariaţi

datorii faţă de asigurările şi protecţia socială

datorii faţă de acţionari

alte datorii

În general, ansamblul obligaţiilor în relaţiile cu terţii constituie în esenţă relaţiile cu

creditorii unei unităţi patrimoniale.

Creanţa se concretizează în dreptul de a pretinde plata unei sume de bani, prestareaunui serviciu sau executarea unei lucrări. Ele se nasc din relaţiile comerciale cu clienţii sau

din alte operaţiuni cu parteneri ocazionali.

Creanţele se pot clasifica după mai multe criterii:

După natura operaţiilor care le generează pot fi:

creanţe comercialecreanţe financiare

Pagina 4 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 3/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

alte creanţe

După conţinutul economic şi obiectul creanţelor pot fi:

creanţe asupra clienţilor pt. produse vândut, lucrări executate şi servicii prestate;

creanţe asupra furnizorilor generate de avansurile acordate de către cumpărător;

creanţe generate de deţinerea unui bilet la ordin, cupoane, bonuri de tezaur;

diverse creanţe asupra debitorilor din operaţii necomerciale.

Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valori avansate urmând să

 plătească un echivalent corăspunzător constituie debitorii unei unităţi patrimoniale.

Operaţiile ciclului de exploatare efectuate de o intreprindere se identifică cu operaţiile

cu caracter ordinar şi repetitiv pe termen scurt şi care contribuie la , realizarea obiectului ei de

activitate.

Ciclul de exploatare este format dintr-o secvenţă de operaţiuni ce se desfăşoară

regulat între momentul cumpărării de factori de producţie şi vânzarea de bunuri şi servicii pe

 piaţă. În intreprinderile comerciale, fazele ciclului de exploatare sunt reduse: cumpărarea este

urmată de stocajul mărfurilor în vederea revînzării lor ulterioare. În schimb, în intreprinderile

industriale durata ciclului de exploatare este mai lungă, în funcţie de sectorul de activitate al

intreprinderii. În cursul activităţii de producţie, utilajele şi alte echipamente industriale,

stocurile de materii prime şi materiale sunt combinate şi consumate sub acţiunea factorului-

muncă: capitalul avansat se transformă în producţie în curs de execuţie şi apoi în produse

finite. Vânzarea acestor produse asigură reconstituirea capitalului sub formă de lichidităţi,

utilizate pentru reluarea ciclului de exploatare. Deci, fluxul de exploatare, cu cele trei

componente: cumpărări şi producţie-vânzări, nu este rupt de fluxul de finanţare şi de fluxul

de investire, ci se află conectat la acestea.

Activitatea de exploatare antrenează structurile patrimoniale cu un grad ridicat demobilitate, cum sunt activele de exploatare (stocuri din cumpărări şi din producţie proprie,

creanţe-clienţi şi efecte comerciale de primit) şi datorii din exploatare (furnizori, efecte

comerciale de plătit, datorii salariale etc.), fiecare din aceste forme particulare trecând rapid

dintr-o formă în alta:

Pagina 5 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 4/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

O bună gestiune a intreprinderii presupune cunoaşterea unor indicatori care măsoară

viteza de rotaţie a stocurilor şi durata creditului comercial (clienţi şi furnizori).

Echilibrul financiar al intreprinderii este în relaţie directă cu creanţele şi datoriile

generate din activitatea de exploatare, respectiv de raportul între creanţele - clienţi şi

intervalul lor de încasare şi datoriile - furnizori şi intervalul lor de plată. Intreprinderea vinde

 pe credit, şi acest credit „îngheaţă" pe moment capitalurile circulante. Pe de altă parte,

intreprinderea cumpară pe credit şi poate astfel beneficia de capitalurile furnizorilor. O

gestiune financiară eficientă constă în apropierea duratei creditului acordat clienţilor de cea

obiţinută de la furnizori.

Gestiunea activităţii de exploatare trebuie să aibă ca finalitate un volum preponderent

de rezultat din exploatare pozitiv (profit) în rezultatul exerciţiului şi să asigure secreţia de

lichidităţi (trezorerie pozitivă) pentru intreprindere.

Evaluarea datoriilor şi creanţelor 

Evaluarea creanţelor se face conform urmatoarelor reguli:

la intrarea in patrimoniu creanţele sunt evidenţiate la valoarea nominală;

la inventariere riscul de neîncasare al oricărei creanţe dă naştere unui provizion, iar creşterea valorii nominale de încasare generează un venit numai în varianta unei majorări

sigure şi definitive.

Diminuarea valorii nominale de rambursare în varianta în care are un caracter 

definitiv conduce la înregistrarea unei pierderi, iar când nu are caracter ireversibil conduce la

constituirea unui provizion pentru depreciere.

Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de

schimb în vigoare la data efectuării operaţiunilor, cât şi în valută. Operaţiunile în valutătrebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare, aplicându-se

Pagina 6 din 91

Stocuri dincumpărări şi din

 producţie proprie

Creanţe dinexploatare

Lichidităţi

Datorii dinexploatare

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 5/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină, la data

efectuării tranzacţiei.

Evaluarea datoriilor se face respectând urmatoarele reguli:

în momentul intrării în patrimoniu datoriile sunt evidenţiate la valoarea nominală de

rambursare:

la inventariere, creşterea de valoare judecată ireversibil reprezintă un supliment de

datorie şi se înscrie în bilanţ ca atare în contrapartidă find o cheltuială a exerciţiului.

Creşterea de valoare care nu are caracter definitiv se va materializa sub forma unui

 provizion pentru riscuri şi cheltuieli. Diminuarea valorii unei datorii când este definitivă se va

evidenţia ca o reducere de datorie, contrapartida fiind un venit al exerciţiului. Când

diminuarea nu este definitivă, conform principiului prudenţei, datoria se menţine în

contabilitate la valoarea sa iniţială.

O problemă deosebit de importantă cu implicaţii fiscale dar şi cu o mare influenţă

asupra analizelor financiare, este ataşarea creanţelor şi datoriilor la exerciţiul financiar 

corespunzător.

Astfel:

din punct de vedere patrimonial, creanţele sunt inregistrate în momentul în care au

apărut din punct de vedere juridic;

din punct de vedere al rezultatului aplicarea principiului prudenţei şi al imaginii fidele

ne determină să evidenţiem creanţele în bilanţ numai in masura realizării lor la data închiderii

exerciţiului.

Atunci când intreprinderea are relaţii ce se concretizează în creanţe şi datorii

exprimate în valută, înregistrarea acestora în contabilitate se va face în lei la cursul de schimb

în vigoare la data efectuării operaţiilor. Fluctuaţia cursurilor de schimb determină apariţiaunor diferenţe favorabile sau nefavorabile de curs valutar. La încasarea sau plata creanţeor şi

respectiv datoriilor acestea se regăsesc la venituri sau cheltuieli financiare.

1.2.Documentele contabile privind relaţiile comerciale ale intreprinderii

Înscrierea în documente a tuturor operaţiilor economice şi financiare care au loc înîntreprindere constituie o primă etapă în munca de evidenţă, o importanţă deosebită având-o

Pagina 7 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 6/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

documentele justificative. Având în vedere prevederile Legii contabilităţii „Orice operaţiune

 patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza

înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justiticativ".

Pe această cale se asigură datele de intrare în sistemul informaţional contabil şi se

fundamentează înregistrarea datelor proprii contului.

Contabilizarea datoriilor şi creanţelor se reflectă printr-o serie de documente cum ar 

fi: comanda, contract, notă de recepţie şi constatare diferenţe, factura, aviz de expediţie.

Comanda - reprezintă documentul prin care un agent economic, numit beneficiar 

solicită unui alt agent economic, numit furnizor, să-i livreze o anumită cantitate de produse

(mijloace fixe, obiecte de inventar sau materiale), să-i presteze un serviciu sau să-i efectueze

o lucrare. Compartimentul care întocmeşte şi păstrează documentul este compartimentul de

aprovizionare şi desfacere, în două exemplare, unul fiind trimis prin delegatul celui care

emite furnizorului, care pe baza acestuia întocmeşte documentul de livrare.

Contractul - este documentul întocmit pe baza comenzii între furnizor şi client, prin

care furnizorul se obligă să livreze, iar beneficiarul să platească produsele livrate în

cantitatea, sortimentul, specificaţia şi caracteristicile precizate prin comandă. Acest document

se întocmeşte în două exemplare, unul pentru beneficiar şi unul pentru furnizor.

Factura - este documentul comercial care descrie în termeni generali tranzacţiile de

vânzare - cumpărare efectuate între doi agenţi economici: unul numit furnizor, pentru care

operaţia reprezintă o vânzare, iar celălalt, numit client pentru care aceeaşi operatie reprezintă

cumpărare. Factura se întocmeşte de furnizor în trei exemplare, de către compartimentul

desfacere, pe baza dispoziţiei de livrare, a avizului de însoţire a mărfii, care atestă executarea

lucrărilor şi prestarea serviciilor, se semnează de compartimentul emitent şi serveşte ca:

document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi

mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate;

document de însoţire a mărfii pe timpul transportului ;document de încărcare în gestiunea patrimoniului;

document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului.

Factura este un formular tipizat şi cu regim special de înscriere şi numerotare, care

cuprinde informaţii privind:

data şi numărul de ordine al facturii;

denumirea furnizorului şi adresa sa (forma juridică, numărul de înmatriculare la

Registrul Comerţului, codul fiscal, sediul social, contul bancar);

Pagina 8 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 7/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

denumirea cumpărătorului şi adresa sa (forma juridică, codul fiscal. sediul social,

contul bancar);

denumirea precisă, unitatea de măsură, cantitatea, preţul fără TVA, valoarea exclusiv

TVA şi valoarea TVA pentru fiecare din bunurile livrate sau serviciile prestate;

totalul facturii exclusiv TVA, totalul TVA, totalul de plată;

reducerile comerciale (sub forma de rabat, remiză şi risturn ) şi financiare (scontul de

decontare).

Avizul de însoţire a mărfii - se întocmeşte atunci când factura nu se poate întocmi în

momentul livrării şi insoţeşte mărfurile pe timpul transportului, întocmindu-se de către

compartimentul desfacere în două exemplare. Acesta serveşte ca document de însoţire pe

timpul transportului, de primire în gestiune la client şi de scădere din gestiunea furnizorului.

Este obligatorie înscrierea în factură a numărului avizului de însoţire a mărfii, în

vederea efectuării înregistrărilor în contabilitate şi identificării cu uşurinţă a livrărilor 

neefectuate sau a eventualelor reclamaţii.

Chitanţa fiscală - este documentul justificativ prin care se atestă plata unor bunuri,

servicii sau lucrări achiziţionate de la o terţă persoană, plata efectuată în numerar, în

condiţiile când nu este chiar necesar să se întocmească factura. Chitanţa fiscală se întocmeşte

în două exemplare şi cuprinde: unitatea, numărul chitanţei, beneficiarul (denumire, forma

 juridică, localitate), suma încasată (în cifre şi litere), numărul şi data facturii achitate.

Chitanţa simplă - este un document care atestă plata unui bun, serviciu sau lucrare

achiziţionat pe bază de factură, în care se trece valoarea totală a facturii, fiind eliberat în două

exemplare.

Ordinul de plată - este un instrument prin care în calitate de „plătitor" se achită

obligaţia fată de un beneficiar dând dispoziţie unei bănci să plătească acestuia suma înscrisă

 pe ordinul de plată. Pentru a putea face această plată, trebuie să aibă suficiente fonduri la

 banca respectivă.În vederea stabilirii corecte a taxei pe valoarea adaugată, un venit important al

venitului statului , pe lngă documentele primare prin care se consemnează operaţii supuse

TVA (factura, chitanţa fiscală, aviz de insotire a mărfii) sunt utilizate documente pentru

centralizarea operaţiilor efectuate de agenţii economici atât în calitate de furnizori cât şi de

clienţi, şi anume:

Jurnalul pentru vânzări - serveşte ca registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea

vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii, document de stabilire lunară aTVA colectată, document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate. Jurnalul

Pagina 9 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 8/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

 pentru vanzări se întocmeşte într-un singur exemplar, având paginile numerotate, în care se

înregistrează zilnic sau lunar, după caz, elementele necesare pentru determinarea corectă a

TVA colectată datorată. Acest jurnal se completează la compartimentul financiar contabil pe

 baza ducumentelor tipizate comune şi specifice (facturi sau documente înlocuitoare) privind

vânzările de valori materiale sau prestări de servicii, precum şi pe baza borderoului de

vânzare (încasare).

Jurnalul pentru cumpărări - serveşte ca registru auxiliar pentru înregistrarea

cumpărărilor de valori materiale sau prestărilor de servicii, document de stabilire lunară a

TVA deductibilă, document de control a unor operaţii înregistrate în contabilitate.

Jurnalul pentru cumpărări se întocmeşte într-un singur exemplar având paginile

numerotate, în care se înregistrează zilnic, elementele necesare pentru determinarea corectă a

TVA -ului deductibil. Se întocmeşte un jurnal separat pentru cumpărări de bunuri şi servicii

 pentru nevoile firmei şi separat, pentru cumpărări de bunuri (mărfuri) care se vând ca atare.

Acesta se completează la compartimentul financiar - contabil pe baza documentelor tipizate

 privind cumpărările de valori materiale sau prestări de servicii.

Borderoul de vânzare - serveşte pentru înregistrarea chitanţelor fiscale aferente

vânzărilor de valori materiale sau prestărilor de servicii realizate în cursul zilei, fiind un

document de stabilire lunară a TVA colectată alături de jurnalul pentru vânzări. Borderoul de

vânzare se întocmşte într-un singur exemplar de către compartimentul financiar-contabil pe

 baza monetarelor sau a documentelor de centralizare a vânzărilor.

Listă de avans chenzinal:

Serveşte ca:

document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor ca avansuri

chenzinale;

document pentru reţinerea prin statele de salarii a avansurilorchenzinale plătite;

document justificativ de înregistrare în contabilitate;Se întocmeşte lunar, pe baza documentelor de evidenţă a muncii, a timpului lucrat

efectiv, a certificatelor medicale prezentate şi se semnează pentru confirmarea exactităţii

calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale şi a întocmit lista.

Circulă:

la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata

(exemplarul 1);

la casieria unităţii, pentru efectuarea plăţii avansurilor cuvenite (exemplarul 1), dupăcaz;

Pagina 10 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 9/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă,

 pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);

la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor 

de salarii la sfârşitul lunii (exemplarul 2).

Se arhivează:

la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă

(exemplarul 1);

la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).

Conţinutul minim obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:

denumirea unităţii, secţiei, serviciului etc.;

denumirea formularului, întocmit pentru luna, anul;

numele şi prenumele, salariul de bază, timpul efectiv lucrat:lucrat, concediu medical;

avans de plată;

semnături: conducătorul unităţii, conducătorul compartimentului financiar-contabil,

 persoana care îl întocmeşte.

Statul de salarii:

Serveşte ca:

document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al altor 

sume datorate;

document justificativ de înregistrare în contabilitate;

Se întocmeşte în două exemplare, lunar, pe secţii, ateliere, servicii etc., pe baza

documentelor de evidenţă a muncii şi a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare

a salariilor individuale pentru muncitori salarizaţi în acord etc., a evidenţei şi a documentelor 

 privind reţinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor 

medicale şi se semnează, pentru confirmarea exactităţii calculelor, de către persoana care

determină salariul cuvenit şi întocmeşte statul de salarii. Coloanele libere din partea dereţineri a statelor de salarii urmează a fi completate cu alte feluri de reţineri legale decât cele

nominalizate în formular. Pentru centralizarea la nivelul unităţii a salariilor şi a elementelor 

componente ale acestora, inclusiv a reţinerilor, se utilizează aceleaşi formulare de state de

salarii. Plăţile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, îndemnizaţiile

de concediu etc. Se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a

salariilor calculate şi toate reţinerile legale din perioada de decontare respectivă.

Circulă:

Pagina 11 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 10/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

la persoanele autorizate să exercite cotrolul financiar preventiv şi să aprobe plata

(exemplarul 1);

la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii sumelor cuvenite (exemplarul 1), după caz;

la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul

1);

la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), care va servi la

acordarea vizei atunci când se solicită plata salariilor neridicate.

Se arhivează:

la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăţi

(exemplarul 1);

la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Conţinutul minim obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:

denumirea unităţii, secţiei, serviciului etc.;

denumirea formularului, întocmit pentru luna, anul;

numele şi prenumele, venitul brut, contribuţia individuală de asigurări sociale,

contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj, contribuţia pentru asigurări

sociale de sănătate, cheltuieli profesionale, venitul net, deducere personală de bază, deduceri

suplimentare, venitul bază de calcul, impozitul calculat şi reţinut, salariul net;

semnături: conducătorul unităţii, conducătorul compartimentului financiar-contabil,

 persoana care îl întocmeşte.

Declaraţia privind obligaţiile de lată la bugetul general consolidat:

Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat se completează şi

se depune de plătitorii de impozite, taxe si contribuţii cărora le revin, potrivit legislaţiei în

vigoare, obligaţiile de plată la bugetul general consolidat cuprinse în nomenclatorul prevăzut

în anexa nr.3, astfel:

Lunar, până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare lunii la care se referă, pentruobligaţiile de plată reprezentând:

impozit pe profit datorat de Banca Naţională a României şi de băncile comerciale;

accize;

impozit la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă;

impozit reţinut la sursă, conform legislaţiei specifice privind impozitul pe venitul

 persoanelor fizice: impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, impozit pe

veniturile din profesii libere (venituri din activităţi de expertiză contabilă şi tehnică, judiciarăşi extrajudiciară s.a.), impozit pe veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de

Pagina 12 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 11/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

 proprietate intelectuală, impozit pe veniturile din activităţi comerciale (venituri din vânzarea

 bunurilor în regim de consignaţie; venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de

agent, comision sau mandat comercial;

venituri din activităţile desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate

 potrivit Codului Civil s.a.), impozit pe veniturile din dividende distribuite persoanelor fizice,

impozit pe veniturile din dobânzi, impozit pe veniturile obţinute din câştiguri din transferul

titlurilor de valoare, impozit pe veniturile din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la

termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni similare, impozit pe veniturile

din pensii, impozit pe veniturile din premii şi din jocuri de noroc, impozit pe alte venituri ale

 persoanelor fizice;

impozit pe veniturile din dividende distribuite persoanelor juridice;

impozit pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, persoane fizice/juridice,

conform Titlului V din Codul fiscal;

vărsăminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate,

conform art.43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială

şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare;

taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc;

taxa asupra activităţilor dăunătoare sănătăţii;

taxa de dezvoltare cuprinsă în tariful energiei electrice şi termice;

taxa de timbru social asupra valorii autovehiculelor noi din import, cu capacitate

cilindrică de minimum 2000 cm3;

taxa pe jocuri de noroc;

contribuţii sociale datorate de angajator;

contribuţii sociale reţinute de la asiguraţi;

taxa pentru autorizarea şi controlul activităţii nucleare,

Trimestrial, până la data de 25, inclusiv, a primei luni din trimestrul următor, pentruobligaţiile de plată reprezentând:

impozit pe profit, datorat de persoane juridice române;

impozit pe profit din asociere datorat de persoane fizice;

impozit pe profit datorat de persoane juridice străine: impozit pe profit din asociere,

impozit pe profit datorat de persoane juridice străine care vând/cesionează proprietăţi

imobiliare situate în România sau titluri de participare deţinute la o persoană română, impozit

 pe profit datorat de persoane juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unuisediu permanent în România.

Pagina 13 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 12/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

impozit pe veniturile microintreprinderilor;

impozit pe veniturile microintreprinderilor din asociere datorat de persoane fizice;

redevenţele miniere şi petroliere;

cota din veniturile realizate de persoanele juridice române care prestează activităţile

 prevăzute la art.2 lit.a) din Ordonanţa Guvernului nr.47/1998 privind constituirea şi utilizarea

Fondului special al aviaţiei civile, aprobată şi modificată prin Legea 212/2001, cu

modificările şi completările ulterioare.

Semestrial, până la data de 25, inclusiv, a primei luni din semestrul următor, pentru

obligaţiile de plată ale instituţiilor de învăţământ superior.

Anual:

în termen de 30 de zile de la data termenului legal de depunere a bilanţului contabil,

dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, pentru obligaţiile de plată reprezentând

vărsăminte din profitul net, conform Ordonanţei Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea

 profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale si societăţile comerciale cu capital

integral sau majoritar de stat, cu modificările şi completările ulterioare;

 până la data de 25 decembrie, inclusiv, a anului în curs, pentru anul următor, pentru

obligaţiile de plată reprezentând taxa pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi

exploatare a resurselor minerale.

Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat se depune, în

format electronic, la unitatea fiscală în a cărei rază teritorială plătitorul de impozite, taxe sau

contribuţii îşi are domiciliul fiscal. Persoanele juridice care au subunităţi înregistrate ca

 plătitori de impozite şi taxe, depun declaraţia privind impozitul pe salarii corespunzător 

activităţii subunităţilor la organul fiscal teritorial la care acestea sunt înregistrate ca plătitori

de impozite si taxe.

Formatul electronic va fi însoţit de formularul editat de plătitori cu ajutorul

 programului de asistenţă, semnat şi ştampilat, conform legii.Formularul se editează în 2 exemplare:

un exemplar se depune la unitatea fiscală, împreună cu suportul electronic;

un exemplar se păstrează de plătitor.

Declaraţia privind impozitul pe profit:

Declaraţia privind impozitul pe profit se completează şi se depune anual de către plătitorii de impozit pe profit, după definitivarea impozitului pe profit, astfel:

Pagina 14 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 13/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a) până la data de 15 februarie, inclusiv, a anului următor celui de raportare, de

contribuabilii care până la această dată au definitivat închiderea exerciţiului financiar 

anterior, de organizaţiile nonprofit, precum şi de contribuabilii care obţin venituri majoritare

din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură;

 b) până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare pentru anul

expirat, pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit care nu se încadrează la lit.a).

La completarea formularului se au în vedere prevederile Legii nr. 571/2003 privind

Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr.44/2004

 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003, precum şi deciziile

Comisiei fiscale centrale.

În cazul în care plătitorul corectează declaraţia depusă iniţial, declaraţia rectificativă

se întocmeşte pe acelaşi model de formular, înscriind "X" în spaţiul special prevăzut în acest

scop, urmându-se procedura prevăzută în Ordinul ministrului finanţelor publice nr.600/2004.

Declaraţia privind impozitul pe profit se depune în format electronic, la unitatea

fiscală în a cărei rază teritorială plătitorul îşi are domiciliul fiscal sau acesta este luat în

evidenţa fiscală, după caz.

Formularul se editează în două exemplare:

un exemplar se depune la unitatea fiscală, împreună cu suportul electronic;

un exemplar se păstrează de plătitor.

Decont privind taxa pe valoarea adăugată:

Formularul „Decont privind taxa pe valoarea adăugată” se completează şi se depune

la organul fiscal la care persoana impozabilă este înregisrată ca plătitor de TVA , lunar până

la data de 25 a lunii următoare lunii la care se referă.

Persoanele impozabile care conduc evidenţa contabilă, potrivit legii, pentru

operaţiunile realizate pe bază de asociere declară inclusiv datele şi informaţiile privind

TVArezultată din astfel de operaţiuni.

Formularul se completează în două exemplare:

originalul se depune la organul fiscal la care persoana impozabilă este înregistrată ca

 plătitor de TVA;

copia se păstrează la plătitor;

Rândurile prevăzute pentru declararea TVA se completează cu sumele reprezentândobligaţii constituite în perioada de raportare la care se referă decontul şi în conformitate cu

Pagina 15 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 14/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

instrucţiunile prevăzute în prezenta anexă. Sumele înscrise în decont nu cuprind diferenţele

de impoziteşi taxe stabilite prin acte de control.

Decont privind accizele:

Caracteristici de tipărire: se utilizează echipament informatic pentru completare şi

editare cu ajutorul programului de asistenţă, asigurat gratuit, de către unităţile fiscale

teritoriale.

Se utilizează la: declararea obligaţiei de plată la bugetul general consolidat datorată de

 persoanele juridice şi persoanele fizice care au calitatea de plătitori de accize, conform

legislaţiei în vigoare;

Se întocmeşte de: toţi plătitorii de accize, cărora le revine această obligaţie de plată;

Circulă:

în format electronic, la organul fiscal competent;

în format hârtie, în două exemplare listate, semnate şi ştampilate potrivit legii:

- un exemplar însoţeşte discheta depusă la organul fiscal;

- un exemplar la plătitorul de accize;

Se arhivează la organul fiscal:

formatul electronic, în arhiva de documente electronice;

formatul hârtie, la dosarul fiscal al plătitorului de accize.

Declaraţia rectificativă:

Declaraţia rectificativă se utilizează pentru corectarea impozitelor/taxelor declarate la

 bugetul de stat, stabilite de către plătitori prin autoimpunere sau cu regim de reţinere la sursă,

 precum şi a contribuţiilor sociale datorate de angajatori şi reţinute de către aceştia de la

asiguraţi. În cazul în care se corectează declaraţia anuală privind impozitul pe profit, se vadepune odată cu declaraţia rectificativă şi formularul 101 “Declaraţie privind impozitul pe

 profit” completat cu datele corecte, cu menţiunea “rectificativă”.

Declaraţia rectificativă nu se utilizează:

 pentru rectificarea declaraţiilor de venit, a fişelor fiscale, a declaraţiilor informative

 prevăzute de legislaţia privind impozitul pe venit, şi nici pentru rectificarea deconturilor 

 privind taxa pe valoarea adaugată, accizele şi impozitul la ţiţeiul şi la gazele naturale din

 producţia internă;

Pagina 16 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 15/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

 pentru corectarea sumelor stabilite prin actele de control sau rămase definitive prin

decizii administrative sau judecătoreşti emise de autorităţile competente, după caz;

după începerea procedurii de executare silită în condiţiile legii.

Declaraţia rectificativă nu mai poate fi depusă, în cazul în care organele de inspecţie

se prezintă la sediul, domiciliul sau resedinţa plătitorului pentru desfăşurarea unei acţiuni de

inspecţie fiscală, pentru impozitele şi taxele aferente perioadelor supuse inspecţiei.

Formularul se editează în două exemplare:

un exemplar se depune la unitatea fiscală, împreună cu suportul electronic;

un exemplar se păstrează de plătitor.

CONTABILITATEA RELAŢIILOR COMERCIALE

2.1. Organizarea contabilităţii relaţiilor comerciale cu furnizorii

Derularea operaţiilor de cumpărări de bunuri şi servicii pentru activitatea curentă a

intreprinderii presupune selecţia furnizorilor în funcţie de o serie de parametri cum sunt:

 preţurile şi tarifele practicate de furnizori, termene de livrare, mod de livrare, condiţii de

 plată, capacitatea de producţie pentru a face faţă cererii, calitatea produselor, garanţiile de

 bună execuţie etc.

Cumpărările de bunuri şi servicii destinate consumului pentru obţinerea de alte bunuri

şi servicii sunt desemnate prin noţiunea economică de consum intermediar (echivalentă cu

denumirea contabilă de „consumaţia provenind de la terţi").

Cumpărările curente de bunuri şi servicii care formează consumul intermediar se pot

delimita în:cumpărări de bunuri stocabile: mărfuri, materii prime, materiale, ambalaje

cumpărări de bunuri nestocabile şi servicii: consumul de energie electrică şi lucrările

şi serviciile executate de terţi.

Datoriile provenite din cumpărări au o structură variată în funcţie de natura

cumpărărilor şi a creditului, de termenul de exigibilitate şi de aceea necesită o abordare

sistematică.

CLASIFICAREA:În funcţie de natura activelor cumpărate pe credit vom distinge:

Pagina 17 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 16/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

datorii provenind din cumpărări de bunuri de natura stocurilor servicii:

datorii provenind din cumpărări de imobilizări.

În funcţie de natura creditelor obţinute la cumpărare şi de documentele ce stau la baza

înregistrării creditelor distingem:

datorii din cumpărări pe credit comercial;

datorii din cumpărări pe credit cambial.

Fiecare din aceste credite - comercial sau cambial- pot fi acordate atât pentru

cumpărări de bunuri şi servicii cât şi pentru cumpărări de imobilizări.

În funcţie de scadenţa datoriilor vom remarca:

datorii din cumpărări pe credit comercial, care au termen de plată stabilit pe bază de

documente;

datorii din cumpărări pe credit comercial, neexigibile. Adică potrivit reglementărilor 

în vigoare, acele datorii care se înregistrează pe baza evaluărilor unităţii beneficiare,

cumpărările nefiind însoţite de factura furnizorului.

2.1.1. Contabilitatea datoriilor din cumpărări pe credit comercial

Contabilitatea datoriilor provenind din cumpărări pe credit comercial se ţine cu

ajutorul a două conturi sintetice, în funcţie de natura cumpărărilor, adică:

401 "Furnizori", cont de datorii provenind din cumpărări de bunuri de natura

stocurilor şi servicii pe credit comercial;

404 "Furnizori de imobilizări", cont de datorii provenind, aşa cum rezultă şi din

denumire, din cumpărări de imobilizări.

Contul Furnizori, uneori denumit şi Creditori comerciali, reflectă datoriile pe termen

scurt faţă de furnizori pentru bunuri livrate sau servicii prestate. Soldul contului Furnizorieste de obicei detaliat într-un registru auxiliar (analitic) al furnizorilor, care conţine câte un

cont individual pentru fiecare persoană sau companie faţă de care există o datorie. În sistemul

de evidenţă prin vouchere, acest cont este nurnit Vouchere de plătit.

La baza înregistrării datoriilor stă factura furnizorului şi documentele de recepţie

specifice activelor cumpărate.

În funcţie de moneda în care se evaluează cumpărările, în factura furnizorului, vom

distinge:datorii faţă de furnizori interni, a căror exprimare valorică se face în lei;

Pagina 18 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 17/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

datorii faţă de furnizori externi, a căror exprimare se face în valută.

Datorită exprimării specifice, înregistrarea în contabilitate a acestor datorii necesită

unele operaţii specifice.

În Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii se menţionează că este necesară

deschiderea a două serii de conturi analitice, una pentru furnizorii interni şi alta pentru

furnizorii externi, tocmai datorită operaţiilor specifice privind datoriile în valută, precum şi

 pentru obţinerea unor informaţii contabile detaliate, necesare unor analize complexe.

Exemplificarea contabilizării datoriilor din cumpărări de bunuri de natura stocurilor şi

servicii pe credit comercial de la furnizori interni. Contabilitatea datoriilor din cumpărări de

 bunuri şi servicii, pe credit comercial, faţă de furnizorii interni se ţine cu ajutorul unor conturi

analitice deschise pentru fiecare furnizor în parte.

APARIŢIA DATORIILOR:

În cazul în care evidenţa stocurilor se ţine prin inventar permanent, la costuri efective

de achiziţie, pentru reflectarea datoriilor provenite din cumpărări, pe credit comercial, contul

401 "Furnizori” se creditează, pe baza facturilor, în corespondenţă cu conturile de stocuri

 provenite din cumpărări şi în corespondenţă cu contul 4426 "TVA deductibilă", dacă bunurile

cumpărate sunt supuse plăţii taxei pe valoarea adaugată, potrivit următoarei formule contabile

 posibile:

Clasa 3 (STOCURI) = 401 "Furnizori"

4426 "TVA deductibilă"

În acest fel se înregistrează valoarea cumpărărilor la preţ negociat precum şi alte

cheltuieli facturate ce se includ în costul de achiziţie, cum ar fi cheltuielile de transport, de

încărcare şi descărcare, comisioane privind cumpărările, etc.

În cazul în care evidenţa stocurilor se ţine la costuri standard (prestabilite) contul 401"Furnizori" se creditează şi în corespondenţă cu conturile diferenţe de preţ adecvate fiecărei

categorii de stocuri, pentru diferenţele de preţ, în plus faţă de costurile standard.

Contul 401 "Furnizori" intră în corespondenţă şi cu conturile de diferenţe de preţuri

adecvate celorlalte categorii de stocuri.

În cazul în care evidenţa stocurilor se ţine prin inventar intermitent contul 401"Furnizori" se creditează în corespondenţă cu conturile de cheltuieli în care se înregistrează

Pagina 19 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 18/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

consumul de materii prime, materiale, mărfuri şi alte consumuri şi bineînţeles şi în

corespondenţă cu contul care reflectă TVA deductibil. Pe bază de raţionament rezultând

urmatoarea formulă contabilă:

Grupa 60 (CHELTUIELI = 401 „Furnizori”

CU STOCURILE)

4426 "TVA deductibilă"

Există unele cumpărări care prin natura lor sunt nestocabile, precum şi serviciile

cumpărate care se înregistrează nemijlocit în conturile adecvate de cheltuieli cum ar fi cele

 privind consumul de energie şi apă, servicii poştale şi de telecomunicaţii, astfel:

% = 401„Furnizori”

604 „Cheltuieli privind materiale nestocate”

605 ”Cheltuieli privind energia şi apa”

611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”

624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal”

626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”

4426 „TVA deductibilă”

STINGEREA DATORIILOR 

 

Se înregistrează în contul 401 "Furnizori", diferenţiat în funcţie de căile pe care se

 produce, precum şi prin stornarea unor operaţiuni înregistrate anterior în creditul contului

(refuzuri de plată şi restituiri), după cum urmează:

Reţinerea avansului acordat anterior din datoria totală:401”Furnizori” = 409 „Furnizori-debitori”

Plata datoriilor , care se poate face din diferite conturi de trezorerie sau din

împrumuturi astfel:

401”Furnizori” = Clasa 5 (Conturi de trezorerie)

Biletele la ordin emise şi acceptate de furnizor:

401”Furnizori” = 403 „Efecte de plătit”

Pagina 20 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 19/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

d) Refuzul de plată- restituiri de materii prime, materiale, mărfuri. etc. Restituirile se

înregistrează prin stornarea formulei contabile privind cumpărările. Odată cu restituirile se

rectifică şi TVA-ul deductibil.

% = 401”Furnizori”

301 „Materii prime”

4426 „TVA deductibilă”

Contabilitatea datoriilor din cumpărări de imobilizări pe credit comercial se ţine cu

ajutorul contului 404 "Furnizori de imobilizări". Acesta este un cont cu funcţiune similară

contului de datorii din cumpărări de bunuri şi servicii. Se utilizează două conturi de datorii

doar cu scopul departajării informaţiilor privind datoriile, pentru a favoriza unele analize

complexe.

 NAŞTEREA DATORIEI

În timp ce contul 401 "Furnizori" se creditează în corespondenţă cu conturi din clasa

3, contul 404 "Furnizori de imobilizări" se creditează în corespondenţă cu conturile din clasa

2 "Imobilizări", la care se mai adaugă şi contul 4426 "TVA deductibilă".

Aceste înregistrări se fac pe baza facturilor şi a altor documente din care rezultă

cumpărarea.

% = 404 “Furnizori de imobilizări”

Clasa 2 (Imobilizări)

4426 “TVA deductibilă”

STINGEREA DATORIEIÎn debitul acestui cont se înregistrează diminuarea datoriilor faţă de furnizori ca

urmare a plăţilor făcute, în corespondenţă cu diverse conturi de trezorerie, în funcţie de

modalităţile de plată:

401 "Furnizori" = clasa 5 (CONTURI DE TREZORERIE)

 precum şi ca urmare a biletelor la ordin emise de client şi acceptate de furnizor,

 potrivit formulei contabile:

404 „Furnizori de imobilizări" = 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”

Pagina 21 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 20/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.1.2. Contabilitatea datoriilor din cumpărări pe credit cambial

Între instrumentele de decontare pentru operaţii de trezorerie, efectele comerciale vor 

interveni tot mai mult, dat fiind funcţia lor de a facilita vânzările pe credit, funcţie foarte

importantă în condiţiile lipsei de capital şi a disponibilităţilor imediate pentru efectuarea

 plăţilor.

Decontarea obligaţiilor din relaţiile cu terţii poate fi făcută cu ajutorul efectelor 

comerciale, numite şi „titluri de credit". Dintre acestea cele mai importante sunt cambia,

 biletul la ordin si cecul.

Acestea sunt inscrisuri solemne, care bazate pe conţinutul textului, sunt operante fără

a mai fi necesară completarea lor cu alte date sau documente.

Principalele particularităţi ale acestor efecte comerciale sunt:

CAMBIA: este înscrisul solemn prin care o persoană (trăgătorul) dă ordin altei

 persoane (trasul) să plătească la scadenţă unei a treia persoane (beneficiarul) o sumă

determinată de bani.

Elemente caracteristice:

Cambia cuprinde următoarele elemente: denumirea de cambie, ordinul necondiţionat

de a plăti o sumă determinată, numele celui care trebuie să plătească (tras), data scadenţei şi

locul unde trebuie făcută plata, numele acelui căruia sau la ordinul căruia trebuie făcută plata

(beneficiar) data şi locul emiterii şi semnatura celui care o emite (trăgător).Cambia este

iniţiată de creditor (furnizor) şi constitute o invitaţie pe care o adresează debitorului

(clientului) de a plăti o sumă de bani.

Cambia este prin natură act de comerţ care intervine după ce creditorul emitent şi-a

îndeplinit obligaţiile sale legale (livrarea de mărfuri, prestarea de servicii) şi constituie o

invitaţie de plată adresată debiturului.BILETUL LA ORDIN: este un înscris solemn ce se deosebeşte de cambie prin aceea

că la acesta nu participă trasul şi nu este nevoie de acceptare. În biletul la ordin, trăgătorul şi

trasul se contopesc în persoana emitentului şi ca urmare nu este nevoie de acceptare.

Elemente caracteristice:

Toate regulile întalnite la cambie, cu excepţia acceptării, se aplică şi la biletul la ordin

, cu mici deosebiri:

lipseşte numele trasului, iar în locul semnăturii trăgătorului este semnaturaemitentului;

Pagina 22 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 21/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

emitentul unui bilet la ordin are aceleaşi obligaţii ca acceptantul (trasul) unei cambii.

Biletul la ordin este emis de debitor (client) şi constituie un angajament de plată al

acestuia faţă de creditor.Biletul la ordin este, în principal, act civil, în afara cazului când

datoria îmbracă caracter comercial, el constituie un angajament de plată a debitorului emitent.

CECUL: este un înscris solemn prin care o persoană - fizică sau juridică - numită

trăgător, dă ordin unei a doua persoane, numita tras, să platească o sumă de bani unei a treia

 persoane, numită beneficiar, care poate fi chiar trăgătorul.

În România, cecul nu poate fi tras decât asupra unei bănci şi nu poate fi emis decât

dacă trăgătorul are disponibil la tras, asupra caruia are dretul de a dispune prin cec.

Elemente caracteristice:

Deosebirile principale între cec şi cambie constau în aceea că cecul poate fi la

 purtător, ceea ce la cambie îi atrage nulitatea; cecul nu trebuie acceptat; scadenţa cecului este

1a vedere. Regimul financiar al emiterii şi circulaţiei, a1 vânzării şi cumpărării, al scontării şi

lichidării efectelor comerciale se aşează pe reguli severe, care sunt riguros reglementate.

În intreprinderi efectele comerciale intervin:

fie în relaţiile cu furnizorii, pentru stingerea obligaţiilor faţă de aceştia generate de

 bunurile sau prestaţiile primite, prin emiterea sau acceptarea în calitate de tras a unor efecte

comerciale;

fie în relaţiile cu clienţii, la livrările de mărfuri, produse, prestaţii şi alte servicii unde

în schimbul drepturilor de creanţă se pot primi în calitate de beneficiar diferite efecte

comerciale. Acestea sunt păstrate în portofoliul de valori până la scadenţă când sunt depuse

spre încasare, sau pot fi utilizate şi înaintea termenului scadent pentru efectuarea unor plăţi,

ori pentru obţinerea de lichidităţi prin scontarea lor.

Segmente functionale:Pe traseul parcurs de efectele comerciale în intreprinderi se delimitează două

segmente funcţionale:

segmentul descris de funcţia de credit comercial al efectelor comerciale, pe intervalul

de la primirea (acceptarea) lor până la decontare;

segmentul descris de funcţia de instrument de trezorerie, pe intervalul de la depunerea

spre încasare sau spre scontare până la încasare; de folosirea ca mijloc de plată sau de

compensare.

Pagina 23 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 22/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dat fiind cele două funcţii ale efectelor comerciale, funcţia de credit comercial, în

relaţii cu terţii şi funcţia de trezorerie, respectiv efectelor comerciale din portofoliul de valori

de a se converti în mijloace de trezorerie (în lichiditate), pentru contabilitatea efectelor 

comerciale sunt create conturi atât în clasa conturilor de terţi, cât şi în clasa conturilor de

trezorerie.

Funcţia de credit comercial Funcţia de trezorerie

Clasa 4 "Terţi" Clasa 5 "Trezorerie"

Credit comercial preluat (obligaţii) Ct. 5112 "Cecuri de încasat"

Ct. 403 "Efecte de plată" Ct. 5113 "Efecte de încasat"

Ct. 405 "Efecte de plată Ct. 5114 "Efecte emise spre scontare"

 pentru imobilizări"

Prin aceste conturi se realizează evidenţa operaţiilor de creare a efectelor comerciale,

circulaţia acestora (andosarea, scontarea) şi cele de încasare a lor.

Contul 403 "Efecte de plată". Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa obligaţiilor de

 plată stabilite pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie, etc.) determinate de

relaţiile cu furnizorii. Contul 403 "Efecte de plată" este un cont de pasiv.

Contul 405 "Efecte de plată pentru imobilizări" are o funcţie asemănătoare cu cea a

contului 403 "Efecte de ptată", dar pentru relatiile cu furnizorii de imobilizări.

Contabilizarea datoriilor din cumpărări de bunuri şi servicii pe credit cambial:

Emiterea biletului la ordin pt. achitarea unei datorii.

401 ”Furnizori” = 403 „Efecte de plătit”

2. Emiterea biletului la ordin pt. achitarea furnizorului de imobilizări.

404 „Furnizori de imobilizări” = 405 „Efecte de plătit pt.imomilizări”

3. Achitare biletelor la ordin.

% = 5121 ”Conturi la bănci în lei”403 „Efecte de plătit”

405 „Efecte de plătit pt.imomilizări”

2.1.3. Contabilitatea datoriilor neexigibile din cumpărări pe credit

împrejurări în practica unor intreprinderi se întâlnesc situaţii în care unele bunurisosesc de la furnizori fără factură, iar unele servicii prin natura lor se facturează cu un anumit

Pagina 24 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 23/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

decalaj în timp. Ca de exemplu consumul de energie electrică, de energie termică, de gaze

naturale, ca şi serviciile telefonice se facturează, de regulă, cu un decalaj de o lună.

În cursul exerciţiului financiar se poate, uneori, ca bunurile materiale primite să

ajungă in intreprinderea cumpărătoare fără a fi însoţite de factură. În aceste cazuri bunurile se

recepţionează, se evaluează pe baza datelor din contract sau pe baza documentelor 

însoţitoare, iar datoria faţă de furnizor se înregistrează în contabilitate ca o datorie

neexigibilă.

Contabilitatea datoriilor neexigibile, din cumpărări de bunuri şi servicii se ţine cu

ajutorul contului 408 "Furnizori -facturi nesosite". Datorită faptului că nu s-a primit factura,

devine neexigibilă nu numai datoria faţă de furnizor ci şi taxa pe valoarea adaugată, adică în

cazul de mai sus este o taxă pe valoarea adaugată neexigibilă de natura celei deductibile.

Cazurile în care bunurile se primesc fără factură sunt mai puţin frecvente însă cumpărările de

servicii ce se facturează cu un anumit decalaj în timp se întâlnesc, de regulă, în fiecare lună.

 Necuprinderea în cheltuieli a unor astfel de consumuri ar duce la obţinerea unor 

costuri de producţie şi a unor rezultate ale exerciţiului nereale (costuri fictive mai mici şi

rezultate mai mari).

De aceea, pentru a nu exista astfel de inexactităţi acele consumuri pentru care nu s-au

 primit facturile, dar care sunt evaluabile cu exactitate, cum ar fi consumul de energie şi apă,

cumpărările nestocabile, lucrările de reparaţii şi întreţinere, servicii telefonice şi altele, se

includ în cheltuieli însă se reflectă ca o datorie neexigibilă.

Contabilizarea datoriilor din cumpărări de bunuri şi servicii pe credit cambial:

% = 408 „Furnizori facturi nesosite”604 "Cheltuieli privind materialele nestocate"605 "Cheltuieli privind energia şi apa"611 "Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile"

624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal"626 "Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”4428 "TVA neexigibilă"

Pagina 25 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 24/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

După primirea facturilor, de regulă în perioada următoare datoria neexigibilă se

transformă în datorie exigibilă:

408 "Furnizori facturi nesosite" = 401 "Furnizori"

În acelaşi timp TVA-ul neexigibil de natura celui deductibil devine şi el exigibil.

4426 "TVA deductibilă" = 4428 "TVA neexigibilă"

2.1.4. Contabilitatea datoriilor din avansuri acordate şi ambalaje de restituit

În anumite situaţii, stabilite de regulă prin contracte, clientul acordă furnizorului

avansuri băneşti în vederea livrării unor bunuri sau serrvicii. În aceste cazuri avansul se

constituie ca şi o creanţă faţă de furnizor.

O situaţie asemănătoare se întalneşte şi în cazul în care clientului i se facturează,

respectiv primeşte, odată cu bunurile cumpărate şi ambalajele care circulă pe principiul

restituirii, cum ar fi: sticlele, borcanele, navetele, butoaiele, sacii, etc.

Ambalajele primite, din moment ce au fost facturate, se înregistrează ca o creanţă pe

care clientul poate să o recupereze prin restituirea lor, iar pe această cale se diminuează

totodată şi datoria faţă de fuirnizor.

Contabilitatea creanţelor din avansurile acordate furnizorilor şi din ambalajele de

restituit se ţine cu ajutorul contului 409 „Furnizori debitori".

Faptul că este un cont de creanţe, de activ, rezultă din denumirea sa, precum şi din

ultima cifră a simbolului, nouă, de unde reiese că făcând parte dintr-o grupă de conturi de

 pasiv primeşte o funcţie de activ.

Contabilizarea datoriilor din avansuri acordate şi ambalaje de restituit:

Acordare avans:

% = 5121 “Conturi la bănci în lei”409 „Furnizori debitori”

4426 „TVA deductibilă”

2. Înregistrarea facturii primite ulterior:

% = 401 „Furnizori”

611 „Cheltuieli cu întreţinerile şi reparaţiile”

4426 „TVA deductibilă”

3. Decontarea avansului:401 „Furnizori” = 409 „Furnizori debitori”

Pagina 26 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 25/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4. Regularizarea TVA:

4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori”

Achitarea diferenţei:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 409 „Furnizori debitori”

Organizarea contabilităţii relaţiilor cu clienţii

Clienţii sunt persoane fizice sau juridice cu care unitatea intră în relaţii determinate de

vânzările de mărfuri, produse prestări servicii, execuţiile de lucrări.

CRITERII DE CLASIFICARE:

Creanţele din vânzări de bunuri şi servicii au o structura variată:

în funcţie de natura creditelor acordate de furnizor cu ocazia vânzării

vânzări pe credit comercial:

vânzări pe credit cambial

în funcţie de exigibilitatea lor:

creanţe neexigibile

creanţe a căror termen de exigibilitate a expirat (neîncasate la termen)

În mod special mai pot să apară şi datorii din relaţiile cu cumpărătorii.

Contabilitatea creanţelor din vânzări de bunuri şi servicii se ţine cu ajutorul conturilor 

din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”, în cadrul căreia sunt cuprinse conturi sintetice pe

feluri de creanţe, în funcţie de natura lor şi un cont de excepţie, de datorii faţă de clienţi.

Conturile cu ajutorul cărora se ţine evidenţa acestor creanţe şi datorii sunt, deci,

următoarele:

4111 „Clienţi”, cont de creanţe, în termen, din vânzări de bunuri şi servicii pe credit

comercial;413 „Efecte de primit de la clienţi”, cont de creanţe, în termen, din vânzări de bunuri

şi servicii neîncasate în termen;

4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”, cont de creanţe, în termen, din vânzări de bunuri

şi servicii neîncasate în termen;

418 „Clienţi facturi de întocmit”, cont de creanţe neexigibile din vânzări de bunuri şi

servicii pe credit comercial;

419 „Clienţi creditori”, cont de datorii din relaţiile cu clienţii privind avansurile primite de la aceştia şi din ambalajele consignate;

Pagina 27 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 26/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Deci primele patru conturi ţin evidenţa creanţelor, în funcţie de natura creditelor 

acordate şi de exigibilitatea lor, iar ultimul este un cont de datorii. În cadrul acestor conturi

sintetice este necesar să se deschidă conturi analitice pe clienţi, pentru a da posibilitatea

cunoaşterii datoriilor şi creanţelor faţă de fiecare din aceştia.

2.2.1 Contabilitatea creanţelor din vânzări de bunuri şi servicii pe credit comercial

Vânzările pe credit comercial se pot face atât partenerilor interni, cât şi celor externi.

De aceea este necesar să se conducă două serii de conturi analitice, în cadrul contului 4111

"Clienţi", o serie pentru clienţii interni şi alta pentru cei externi.

La baza înregistrărilor, în ambele cazuri, stau facturile furnizorilor, cu deosebirea că

în cele privind evaluarea bunurilor şi a serviciilor se face în valută. De asemenea este de

menţionat că în facturile privind clienţii externi nu se cuprinde taxa pe valoarea adaugată,

livrările la export fiind scutite de TVA.

Contabilizarea creanţelor din vânzări de bunuri şi servicii pe credit comercial către

clienţi interni:

APARIŢIA CREANŢEI:

Debitarea contului clienţi poate avea loc cu ocazia vânzărilor în corespondenţă, cu

diverse conturi de venituri, în funcţie de natura vânzărilor, precum şi în corespondenţă cu

conturile privind ambalajele consignate şi taxa pe valoarea adaugată, aşa cum rezultă din

următoarea formulă contabilă compusă:

% %

4111 "Clienţi" = GRUPA 70419 "Clienţi creditori" 4427 "TVA colectată"

În cazul vânzării de bunuri stocabile, dacă evidenţa acestora se ţine prin inventar 

 permanent, odată cu livrarea se înregistrează şi destocarea bunurilor la valoarea lor contabilă.

În afară de aceste operaţii economice în debitul contului clienţi se mai înregistrează

creanţele devenite exigibile, după întocmirea facturilor în corespondenţă cu contul 418

Pagina 28 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 27/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

"Clienţi facturi de întocmit", precum şi creanţele reactivate care se înregistrează în

corespondenţă cu contul 754 "Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi".

STINGEREA CREANŢEI:

În creditul contului 4111 "Clienţi" se pot înregistra:

a) Diminuarea creanţei cu avansul încasat anterior, sau ca urmare a restituirii

ambalajelor consignate, inclusiv TVA-ul:

419 "Clienţi creditori" = %

4111 „Clienţi”

4427 „TVA colectată”

 b) Sumele încasate de la clienţi prin casă sau bancă:

5311 "Casa în lei"

sau = 4111 „Clienţi”

5121 "Conturi la bănci în lei"

c) Valoarea cecurilor sau a efectelor comerciale primite:

5 112 "Cecuri de încasat"

sau = 4111 "Clienţi"5113 "Efecte de încasat"

d) Acceptarea efectelor comerciale, pe bază de înţelegere între părţi, care însă nu au

fost primite efectiv:

413 "Efecte de primit de la clienţi" = 4111 "Clienţi"

e) Creanţele neîncasate în termen de la clienţi deveniţi incerţi, rău platnici sau aflaţi în

litigiu:

4118 "Clienţi incerţi sau în litigiu" = 4111 "Clienţi"

f) Refuzurile de plată ale clienţilor ca urmare a calităţii necorespunzătoare a bunurilor 

livrate, a bunurilor necomandate sau din alte cauze.

în aceste cazuri se anulează, prin stornare formula contabilă privind livrarea, adică:

4111 „Clienţi" = %

701....708 „Venituri din vânzări”

Pagina 29 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 28/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4427 „TVA colectată”

g) Reducerile de preţuri acordate de furnizor (rabat, remiză, risturn), se înregistrează

asemănător refuzurilor cu deosebirea că de această dată rectificarea (stornare) se face doar 

 pentru valoarea reducerilor şi a TVA-ului proporţional.

h) Sconturile acordate clienţilor pentru achitarea datoriei înainte de termen. Acestea se

înregistrează ca şi cheltuieli financiare.

% = 4111„Clienţi”

5121 „Conturi la bănci în lei”

667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”

Dacă creanţa se încasează cu întarziere furnizorul poate să pretindă penalizări, care

reprezintă venituri exceptionale.

5121 „Conturi la bănci în lei” = %

4111 „Clienţi”

7581 „Venituri din despăgubiri

amenzi şi penlităţi”

2.2.2 Contabilitatea creanţelor din vânzari de bunuri şi servicii pe credit cambial

Pe baza înţelegerii dintre furnizor şi client unele vânzări se pot face pe credit cambial,

adică încasarea contravalorii bunurilor livrate urmând să aibă loc la o dată, ulterioară, pentru

care furnizorul acceptă un bilet la ordin emis de către client.

Contatbilitatea creanţelor din vânzări pe credit cambial se ţine cu ajutorul contului413 "Efecte de primit de la clienţi".

De menţionat că în acest cont se înregistrează doar acceptul de principiu al unui efect

comercinl stipulat într-un contract de vânzare - cumpărare sau acceptul teoretic pe baza unei

înţelegeri privind amânarea scadenţei unei creanţe. Ceea ce se înregistrează în acest cont nu

este biletul la ordin aflat la dispoziţia furnizorului ci doar acordul. Biletul la ordin primit,

aflat la dispoziţia furnizorului, se înregistrează într-un cont de trezorerie, contul 5113 "Efecte

de încasat".

Pagina 30 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 29/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Contul 413 "Efecte de primit de la clienţi" se debitează pe baza acordului de acceptare

a unui viitor bilet la ordin, potrivit formulei contabile:

413 "Efecte de primit de la clienţi" = 4111 „Clienţi”

Prin această formulă contabilă creanţa din vânzări pe credit comercial se transformă în

creanţă din vânzări pe credit cambial.

După primirea efectelor comerciale - a biletelor la ordin - acest cont se soldează, prin

formula contabilă:

5113 "Efecte de încasat" = 413 "Efecte de primit de la clienţi"

Instructiunile mai prevăd şi o altă posibilitate potrivit căreia creanţele înregistrate

iniţial ca efect de primit să se încaseze prin bancă, această operaţie economică înregistrându-

se prin următoarea formulă contabilă:

5121 "Conturi la bănci în lei" = 413 '̀Efecte de primit de la clienţi"

2.2.3 Contabilitatea creanţelor neîncasate la termen

Creanţele neîncasate în termen atrag unele daune datorită neintrării acestor valori în

circuitul economic al furnizorilor. Unele din aceste creanţe prezentând chiar riscul de a nu

 putea fi recuperate, încasarea lor devenind astfel incertă.

Contabilitatea unor astfel de creanţe din vânzări de bunuri şi servicii se ţine cu

ajutorul contului 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu", în debitul căruia se înregistrează valorile

neîncasate în termen de la clienţii deveniţi incerţi, dubioşi, răi platnici şi în general a celor 

acţionaţi în justiţie.

Creanţele neîncasate în termen se înregistrează în acest cont cel puţin din două motive

care decurg din principiul prudenţei şi obiectivul imaginii fidele:

adică, pentru ca situaţia patrimonială să se reflecte în mod fidel, în contabilitate, s-aconsiderat că este necesar să fie delimitate informaţiile privind creanţele din vânzări care

 prezintă un anumit grad de incertitudine, de cele aflate în termen.

 pe de altă parte reflectarea în contabilitate a unor active incerte poate să reprezinte

argumentul (justificarea) constituirii provizioanelor pentru deprecierea creanţelor - clienţi,

ceea ce decurge din principiul prudentei.

Contabilizarea creanţelor neîncasate la termen:

Creanţele neîncasate în termen de la categoriile de clienţi menţionaţi se înregistreazădeci formula contabilă:

Pagina 31 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 30/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4118 "Clienţi incerţi sau în litigiu" = 4111 ”Clienţi”

Contul 4118 "Clienţi incerţi sau în litigiu" se creditează cu sumele încasate de la

clienţii incerţi şi cu cele nerecuperabile care se scot din activ, respectiv se includ în pierderi,

după cum urmează:

Sumele încasate în conturile bancare sau prin casă:

% = 4118 "Clienţi incerţi sau în litigiu"

5121 „Conturi la bănci în lei”

(sau alte conturi la bănci)

5311 „Casa”

 b) Creanţele nerecuperabile trecute pe pierderi, dacă există o hotărâre: judecătorească

în acest sens:

654 "Pierderi din creanţe = %

şi debitori diverşi „

4118 "Clienţi incerţi sau în litigiu"

4427 "TVA colectată"

În acest caz se trece pe pierderi creanţa diminuată cu taxa pe valoarea adaugată care

se micşorează, se anulează.

Dacă apare posibilitatea de recuperare creanţa se reactivează înregistrându-se ca un

venit din creanţe reactivate astfel:

4111 "Clienţi" = 754 "Venituri din creanţe reactivate

şi debitori diverşi”

În situaţia în care la scoaterea din activ a fost diminuată taxa pe valoarea adaugată, cu

ocazia reactivării creanţei, este necesar să fie reluată şi aceasta, în creditul contului 4427"TVA colectată".

Creanţele incerte, neîncasate în termen pot fi exprimate şi în valută, iar în aceste

cazuri pot să apară cu ocazia încasării lor diferenţe de curs valutar, favorabile sau

nefavorabile, la fel ca toate creanţele în valută

2.2.4 Contabilitatea creanţelor neexigibile

Pagina 32 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 31/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Există situaţii în care pentru unele vânzări, datorită unor forme de decontare specifice,

la data livrării să nu fie întocmită factura, ci la o dată ulterioară. Aceasta se referă mai ales la

livrările nestocabile cum ar fi livrările de energie de orice fel, de apă, servicii telefonice,

 precum şi altele. Acestea sunt creanţe neexigibile la data livrării. Ele devin exigibile odată cu

întocmirea facturii şi aducerea ei la cunoştinţa clientului.

Astfel de creanţe pot fi înregistrate şi în cursul exerciţiului însă ele devin absolut

necesare la închiderea lui sau la data întocmirii bilanţului, deoarece în vederea acoperirii

cheltuielilor, respectiv pentru calcularea rezultatului exerciţiului, trebuie înregistrate

veniturile obţinute din astfel de livrări. Creanţele neexigibile se înregistrează în debitul

contului 418 "Clienţi facturi de întocmit", cu condiţia că acestea să fie precis evaluabile.

Totodată se calculează şi se înregistrează şi taxa pe valonrea adaugată, însă în momentul ce

creanţa este neexigibilă şi taxa pe valoarea adaugată devine neexigibilă, de natura celei

colectate

Contabilizarea creanţelor neexigibile:

Deci creanţele neexigibile se înregistrează prin urmatoarea formulă contabilă:

418 "Clienţi-facturi de întocmit" = %

Grupa 70

4428 "TVA neexigibilă"

În situaţia în care creanţele au fot înregistrate în cursul exerciţiului şi dacă sunt

exprimate în valută, la data întocmirii bilanţului trebuie să se calculeze şi să se înregistreze

diferenţele de curs valutar.

După întocmirea facturilor creanţa devine exigibilă şi în acelaşi timp TVA-ul devine

exigibil, dar aceste operaţii economice se înregistrează prin următoarele formule contabile:

a) Creanţa devine exigibilă:

4111 „Clienţi” = 418 "Clienţi-facturi de întocmit"

 b) TVA-ul devine exigibil:4428 "TVA neexigibilă" = 4427 „TVA colectată”

Contabilitatea creanţelor din avansuri primite

În vederea livrării unor bunuri sau servicii furnizorul poate să beneficieze, pe baza

înţelegerii cu clientul, de avansuri băneşti. În aceste cazuri furnizorul devine dator faţă declient.

Pagina 33 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 32/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Contabilitatea acestor categorii de datorii ale furnizorilor se ţine cu ajutorul contului

419 "Clienţi creditori". Faptul că acesta este un cunt de datorii rezultă atât din denumirea sa

cât şi din ultima cifră a simbolului- ceea ce semnifică faptul că are o funcţie contabilă inversă

faţă de conturile din grupa din care face parte.

Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în creditul cuntului 419 "Clienţi

creditori" în corespondenţă cu conturile de trezorerie. Potrivit legislaţiei în vigoare însă odată

cu avansul se încasează şi TVA-ul şi de aici decurge şi creşterea datoriilor privind această

taxă fiscală.

Ambalajele consignate (livrate odată cu marfa) se înregistrează în creditul contului

419 "Clienţi creditori", de regulă în corespondenţă cu contul 4111 „Clienţi”.

De menţionat însă că pentru simplificrea operaţiilor de decontare odată cu

consignarea ambalajelor se calculează şi se înregistrează şi TVA-ul.

Contabilizarea creanţelor din avansuri primite şi ambalaje consignate:

Încasarea unui avans se înregistrează prin următoarea formulă contabilă:

5121 „Conturi la bănci în lei” = %

419 "Clienţi creditori"

4427 “TVA colectată”

După ce livrarea bunurilor sau serviciilor comandate a avut loc, respectiv după ce a

fost înregistrată creanţa din livrări, aceasta se diminuează cu valoarea avansurilor şi a TVA-

ului încasat anterior, prin formula contabilă:

419 "Clienţi creditori" = %

                                4111 „Clienţi”

                                4427 “TVA colectată”

Livrare de mărfuri ambalate în ambalaje ce circulă pe principiul restituirii, plus TVA:4111 „Clienţi” = %

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

419 "Clienţi creditori"

4427 “TVA colectată”

Ambalaje primite şi restituite de client, rectificarea TVA-ului colectat:

419 "Clienţi creditori" = %

4111 „Clienţi”4427 “TVA colectată”

Pagina 34 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 33/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ambalajele nerestituite de client se consideră vândute şi se înregistrează ca venitur 

din vânzarea lor:

419 "Clienţi creditori" = 708 „Venituri din activităţi diverse”

Desigur că restituirile sau nerestituirile pot avea loc în cote părţi din valoarea totală a

ambalajelor, iar înregistrările trebuie adecvate acestor condiţii.

Remarcăm de asemenea că avansurile primite cât şi ambalajele consignate pot să

 provină şi din relaţiile cu clienţii externi, deci să aibă exprimarea valorică în valută.

2.3 Contabilitatea reducerilor comerciale şi financiare

Derularea tranzacţiilor de vânzări-cumpărări presupune, într-un mediu de piaţă

concurenţial, operarea cu reduceri de preţ, destinate să „plătească" fidelitatea unui client,

nerespectarea întocmai a unor clauze contractuale, achitarea înainte de termen a unei datorii

şi, nu în ultimul rând, să incite clientul spre cumpărare, ceea ce atrage creşterea cifrei de

afaceri.

În literatura de specialitate şi în practica afacerilor sunt întalnite două categorii de

reduceri de preţ:

reduceri de natură comercială (sau reduceri comerciale), care au o influenţă directă

asupra mărimii nete a unei facturi;

reduceri de natură financiară (sau reduceri financiare), care poartă denumirea de

sconturi (numite şi sconturi de decontare sau sconturi de casă).

În categoria reducerilor comerciale se includ: rabatul, remiza şi risturnul.Rabatul reprezintă reducerea practicată, în mod excepţional, asupra preţului de

vânzare convenit anterior între furnizor şi client, ţinându-se cont de unele defecte de calitate

sau de neconformitate a bunurilor comercializate, faţă de clauzele prevăzute în contract.

Remiza este o reducere practicată, în mod excepţional asupra preţului curent de

vânzare, ţinându-se cont de volumul vânzărilor sau de importanţa cumpărătorului în clientela

vânzătorului. Remiza corespunde, în general, unui procent aplicat asupra preţului brut,

 procent prevăzut în oferta de preţuri a intreprinderii sau care rezultă din negociere între ceidoi parteneri comerciali.

Pagina 35 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 34/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Risturnul reprezintă o reducere de preţ calculată asupra ansamblului operaţiilor 

efectuate cu acelaşi cumpărător pe o perioada determinată.

De regulă, reducerile comerciale se acordă sub forma unui procent din preţul brut, dar 

se pot acorda şi în sumă fixă.

Scontul de decontare este reducerea financiară acordată procentual asupra unei

creanţe decontate înainte de scadenţa normală. Altfel spus, scontul de decontare reprezintă o

 bonificaţie acordată clientului de către furnizor pentru plata cu anticipaţie a unei sume

datorate de client.

Scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru furnizor, care este beneficiarul

 plăţii (încasează o sumă înainte de scadenţă) şi un venit financiar pentru client, care

efectuează o plată inainte de scadenţă.

Sub aspectul metodologiei de calcul şi contabilizare trebuie reţinute următoarele

reguli:

toate reducerile de preţ sunt înscrise în factură;

reducerile comerciale premerg reducerile financiare;

reducerile sunt determinate în cascadă, ceea ce înseamnă că procentele sau sumele

absolute ale fiecărei categorii de reducere se aplică asupra „netului" anterior;

în cadrul reducerilor comerciale mai întâi se calculează rabaturile şi apoi remizele şi

risturnurile;

scontul de decontare se aplică după ultima reducere de natură comercială, adică la

netul comercial;

taxa pe valoarea adaugată se calculează la ultimul net determinat (fie la netul

comercial, dacă nu există reduceri financiare, fie la netul financiar, în caz contrar) şi se adună

cu acesta pentru a obţine „totalul facturii";

reducerile comerciale, acordate iniţial, adică în momentul întocmirii facturii de

vânzare-cumpărare, deşi înscrise în factură, nu se contabilizează nici la furnizor, nici la client;reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizează ca o cheltuială

financiară la cel care îl acordă (furnizorul) şi ca un venit financiar la cel care îl primeşte

(clientul).

Contabilizarea reducerilor comerciale:

FURNIZOR:

La furnizor reducerile comcrciale se vor evidenţia în debitul contului 658 "Alte

cheltuieli de exploatare" iar la sfârşitul perioadei va fi influenţat rezultatul cu aceste reduceri.Reducerile comerciale acordate ulterior întocmirii facturii se contabilizează astfel:

Pagina 36 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 35/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

658 "Alte cheltuieli de exploatare" = 4111 "Clienţi"

şi cu TVA aferentă:

4111 "Clienţi" = 4427 "TVA colectată"

iar la sfârşitul perioadei:

121 "Profit şi pierdere" = 658 "Alte cheltuieli de exploatare"

CUMPĂRĂTOR:

La cumpărător reducerile comerciale reprezintă venituri din exploatare evidenţiindu-

se cu ajutorul contului 758 "Alte venituri din exploatare" care se va credita cu reducerile

 primite ulterior. Acestea se vor contabiliza astfel:

401 „Furnizori” = 758 "Alte venituri din exploatare"

şi cu TVA aferentă:

4426 "TVA deductibilă" = 401 "Furnizori"

iar la sfârşitul perioadei:

758 "Alte venituri din exploatare" = 121 "Profit şi pierdere"

Contabilizarea reducerilor financiare:

acordarea sconturilor:

667 "Cheltuieli financiare privind = 4111 "Clienţi"

sconturile acordate”

iar la sfârşitul perioadei:

121"Profit şi pierdere" = 667 "Cheltuieli financiare privind

sconturile acordate"

Pentru evidenţa reducerilor financiare acordate de furnizor în contabilitatea clientului

se foloseşte contul 767 "Venituri financiare din sconturi obţinute". Se creditează în cursullunii cu valoarea sconturilor obţinute de la furnizori, iar la sfârşitul perioadei se încorporează

sconturilor obţinute la rezultat.

înregistrarea facturii cu reducere (reducerea diminuează datoria faţă de furnizor):

401 „Furnizori” = 767 „Venituri din sconturi obţinute”

închiderea contului de venituri la sfârşitul perioadei:

767 "Venituri din sconturi obţinute" = 121 ”Profit şi pierdere”

Pagina 37 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 36/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Contabilitatea efectelor comerciale

Vânzările pe credit presupun un decalaj important între momentul livrării facturării şi

data plăţii. Aceste decalaje între livrare şi plată dintre partenerii comerciali constituie creditul

comercial. În această formă, creditul comercial prezintă anumite limite între care şi pericolul

de a transfera de la o intreprindere la alta dificultăţile de trezorerie şi, în caz de criză

economică, provocarea de reacţii în lanţ de insolvabilitate. De aceea, în derularea tranzacţiilor 

comerciale, furnizorii caută anumite garanţii recurgând, cel mai adesea, la utilizarea efectelor 

comerciale.

Efectele de comerţ sunt titluri negociabile care reprezintă creanţe decontabile la

vedere sau pe termen scurt, în beneficiul persoanelor care le posedă.

Sub aspect patrimonial, efectul comercial încorporează o creanţă transmisibilă o dată

cu trecerea acestuia din proprietatea unei persoane în proprietatea alteia. Deoarece, iniţial, un

astfel de înscris nu era utilizat decat în contexul comercial, el a primit numele de efect de

comerţ.

Efectele comerciale sunt titluri care reprezintă un drept de creanţă şi se deosebesc faţă

de alte titluri (valori mobiliare) care reprezintă, de asemenea, un drept de creanţă sau faţă de

 bancnotele emise de bancă şi care îndeplinesc funcţia de instrument de plată. Astfel, între

efectele comerciale şi valorile mobiliare există următoarele deosebiri:

efectele comerciale reprezintă numai un drept de creanţă pe când valorile mobiliare,

cum sunt acţiunile şi obligaţiunile, reprezintă, dincolo de un drept de creanţă şi alte drepturi

conferite deţinătorilor cum sunt: dreptul de informare, dreptul de vot şi de control, dreptul la

dividende etc.;

efectele comerciale pot fi emise de toate persoanele şi respectiv de toate tipurile de

societăţi comerciale pe când valorile mobiliare sunt emise numai de către anumite societăţicomerciale şi în condiţii şi modalităţi precise (de exemplu, numai societăţile pe acţiuni şi cele

în comandită pe acţiuni pot emite acţiuni);

valorile mobiliare pot genera deţinătorilor venituri financiare sub formă de dobânzi şi

dividende pe când efectele comerciale nu generează venituri financiare pentru deţinători;

efectele comerciale reprezintă creanţe pe termen scurt pe când valorile mobiliare

reprezintă, de regulă, creanţe pe termen mijlociu şi lung;

valorile mobiliare sunt titluri susceptibile de a fi cotate la bursă pe când efectelecomerciale nu au aceasta caracteristică.

Pagina 38 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 37/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Deşi îndeplinesc funcţia de instrument de plată ca şi banii, efectele comerciale se

diferenţiază de bancnote deoarece:

orice societate comercială poate să emită un efect comercial, în schimb, moneda este

emisă de banca centrală (Banca Naţională a României) şi circulă datorită încrederii în ea

însăşi şi în stat pe când efectele de comerţ nu au valoare decât prin încrederea în semnătura

celor care se angajează prin semnătură;

 bancnotele sunt emise pentru valori fixe şi rotunde pe când efectele comerciale pot fi

emise pentru sume diferite;

 biletele de bancă nu pot fi refuzate la plata de către un creditor; în schimb, exceptând

anumite cazuri, plata printr-un efect comercial poate fi oricând refuzată;

moneda este destinată să circule o perioadă nedeterminată, pe când efectele

comerciale nu sunt create decât pentru un timp limitat.

În practica ţărilor cu economie de piaţă, gama de efecte comerciale este diversă: cel

mai vechi este cambia, care, prin forma sa, este un act de comerţ; biletul la ordin semnat de

un comerciant este supus unei reglementări foarte apropiate cambiei; warantul este un bilet la

ordin garantat printr-un gaj; cecul, deşi nu este un act de comerţ prin forma sa, se bucură de o

legislaţie actuală copiată după cea referitoare la cambie.

Având în vedere numărul de persoane care intervin în momentul creării efectelor 

comerciale, acestea se clasifică în:

efecte care solicită intervenţia a două persoane: biletul la ordin şi warantul;

efecte care presupun intervenţia a trei persoane: cambia şi cecul.

Cambia este obligaţia scrisă de a plăti sau de a face sa se plătească, la scadenţă, o

sumă de bani determinată; ea este un înscris prin care creditorul numit trăgător, dă ordin unei

alte persoane, numită tras să plătească o sumă determinată, la vedere sau la o anumită dată,

unei terţe persoane numite beneficiar. Ordinul trăgătorului poate să prevadă şi plata unei

sume de către tras, la ordinul beneficiarului.Pentru a fi valabilă, o cambie trebuie să conţină menţiunile obligatorii standardizate.

O cambie emisă de trăgător (furnizor) este trimisă spre acceptare trasului (clientului).

Acceptarea este angajamentul luat de către tras, faţă de orice posesor legitim de a plăti

cambia la scadenţă. Trasul nu este obligat prin lege să accepte, dar, dacă acceptă, el devine

debitorul (obligatul) principal.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:

facultativă, putând fi facută oricând până la scadenţă;

Pagina 39 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 38/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

obtigatorie, atunci când tragătorul indică expres în titlu acest fapt, fixând, sau nu, un

termen pentru prezentare sau atunci cand cambia este plătibilă la un anumit timp de la vedere,

în termen de un an de la data emiterii.

Prezentarea la acceptare va fi putea fi facută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un

termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadenţei. Prezentarea la acceptare poate

fi făcută atât de posesorul cambiei, cât şi de un simplu deţinător al ei, la domiciliul trasului.

Acceptarea este înscrisă într-o rubrică specială pe cambie. Ea se exprimă prin

cuvântul „acceptat" sau oricare altă expresie echivalentă şi este semnată de tras. Simpla

semnatură a trasului, pusă pe faţa cambiei, este socotită acceptare. Trasul poate restrânge

acceptarea la o sumă mai mică decât aceea prevazută în cambie.

Scadenţa este termenul la care cambia trebuie plătită; ea trebuie să rezulte cu precizie

din textul cambiei care trebuie să conţină ziua sau termenul maxim în interiorul căruia

creditorul trebuie să se prezinte la plată. Scadenţa poate fi: la vedere; la un anume timp de la

vedere; la un anume timp de la data emiterii; la o dată fixă.

Cambia îndeplineşte o triplă funcţionalitate:

Funcţia de instrument de încasare la iniţiativa creditorului (trăgătorului); trăgătorul

remite cambia, de obicei, băncii sale care, după ce îi va achita sumele cuvenite (în cadrul

operaţiei de scontare), va prezenta efectul comercial trasului, la scadenţă, în vederea încasării.

1. livrarea de mărfuri+emiterea cambiei

2. remiterea cambiei acceptate

3. prezentarea cambiei

spre scontare 5. prezentarea cambiei la

4. mobilizarea creanţei scadenţă şi încasarea acesteiacomerciale

Funcţia de instrument de credit, ceea ce, în limbaj financiar, poartă numele de

mobilizare a creanţelor comerciale.

Această funcţie apare în cazul în care trăgătorul, beneficiarul sau posesorul scontează

efectul comercial, ceea ce presupune că, o dată cu prezentarea efectului la bancă, să-i fie

Pagina 40 din 91

Trăgătorul

(furnizorul)

Trasul

(clientul)

Bancă

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 39/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

creditată suma înscrisă în cambie. În schema anterioara, funcţia de instrument de credit este

realizată prin scontarea pe care trăgătorul o efectuează la bancă (operaţiile 3 şi 4).

Scontarea este operaţia de credit prin care banca pune la dispoziţia posesorului unui

efect comercial neajuns la scadenţă suma corespunzatoare înscrisului, percepându-i un

comision (taxa scontului). În urma acestui act, banca respectivă devine beneficiarul cambiei.

Scontarea efectelor comerciale are drept scop mobilizarea creanţelor intreprinderii

asupra clienţilor săi. Creanţa va fi reprezentată prin însuşi efectul comercial, adică de o

cambie trasă de furnizor asupra clientului său, fie de un bilet la ordin subscris de client în

 beneficiul furnizorului. În ţările occidentale, creditul acordat prin scontare ocupă o pondere

destul de însemnată în totalul creditelor bancare pe termen scurt. Băncile acordă

intreprinderilor un plafon sau o linie de creditare prin scontare, a cărui mărime depinde de:

cifra de afaceri, durata creditului, posibilităţile pe care acestea le au pentru a face faţă prin

mijloace proprii cazurilor de „clienţi insolvabili".

Intreprinderea posesoare a creanţei mobilizate oglindeşte acest drept prin contul

„Efecte de primit". Creditul din scontări nu figurează ca structură distinctă de bilanţ. El

influenţează totuşi conturile „Efecte de primit", prin diminuare (creditare), şi o creştere

corespunzătoare (debitare) a contului „Conturi la bănci în lei".

Deşi, după scontare, intreprinderea nu mai păstrează efectele în portofoliul său, ea

rămâne responsabilă de evoluţia acestora până la scadenţă. Efectele scontate şi neajunse la

scadenţă sunt valori extrapatrimoniale, oglindite prin „angajamente în afara bilanţului"

(contul 8037 „Efecte scontate neajunse la scadenţă").

Funcţia de instrument de plată, atunci când posesorul cambiei prezintă cambia ca

mijloc de decontare (plată) unui creditor al său.

Posesorul cambiei care nu este plătibilă la vedere trebuie să o prezinte la plată în ziuascadenţei sale sau la cel mult două zile de la aceasta. Această prezentare trebuie efectuată în

locul desemnat pe cambie. Cel care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată

cu menţiunea de achitare scrisă de posesor. Posesorul nu poate refuza o plată parţială. În caz

de plată parţială, cel care plăteşte (trasul) poate cere să i se facă pe cambie menţiunea de plată

şi să i se dea o chitanţă. Trasul care face plata înainte de scadenţă o face pe riscul său.

În caz de neplată la scadenţă de către tras, posesorul unei cambii trebuie să facă un

 protest înainte de a putea face recurs împotriva celorlalţi semnatari ai cambiei (care sunt

Pagina 41 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 40/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

solidar obligaţi faţă de el). Dacă o cambie este „încasată" de către o bancă, aceasta trebuie să

facă protestul în caz de neplată.

În calitatea de instrument de plată, cambia presupune evitarea utilizării monedei. Nu

este mai puţin adevărat că în această calitate ea a lăsat în ultima vreme locul unor instrumente

 preferate de practică, precum cecul bancar sau mandatul poştal. Totuşi, rolul său de

instrument de plată este foarte vizibil în relaţiile internaţionale. În această postură, cambia

evită transferurile de fonduri şi permite, mai ales, să se garanteze plata preţului mărfurilor 

vândute printr-o afectare de gaj. Decontarea între intreprinderi aparţinând unor ţări diferite

are drept consecinţă variaţiile cursului de schimb. Negocierea cambiilor a fost realizată multă

vreme de agenţii de schimb. Astăzi, din ce în ce mai mult, această sarcină a fost preluată de

 bancherii cambişti.

Cambia poate fi transmisă în urmatoarele moduri:

a) prin gir: cambia care cuprinde sau nu menţiunea „la ordin" poate fi transmisă prin

gir.

Girul este un act prin care posesorul cambiei, numit girant, transferă altei persoane

numite giratar toate drepturile izvorând din cambie. Girul poate fi făcut chiar în folosul

trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al trăgătorului sau al oricărui obligat. Aceştia pot

să gireze din nou cambia. Girul trebuie să fie necondiţionat şi semnat de către girant. Toate

menţiunile privind circulaţia cambiei prin gir se fac pe versoul acesteia, de unele şi

denumirea de „andosare".

 b) prin cesiune de creanţă ordinară: dacă trăgătorul a înscris în cambie menţiunea „nu

la ordin", titlul se transmite prin cesiune de creanţă ordinară. Cesiunea de creanţă este un act

 prin care creditorul numit cedent transferă dreptul său de creanţă unei alte persoane numite

cesionar.

Spre deosebire de gir, cesiunea de creanţă ordinară devine valabilă numai începând

din momentul notificării ei debitorului sau din momentul în care debitorul o acceptă prin actautentic.

O cambie poate fi avalizată. Avalul reprezintă angajamentul necondiţionat prin care

un terţ sau un semnatar al cambiei (avalistul), altul decât trăgătorul sau acceptantul, devine

garant pentru obligaţiile unui co-obligat faţă de o cambie (avalizatul).

1. livrarea de mărfuri + emiterea cambiei2. remiterea cambiei

Pagina 42 din 91

Trăgătorul(furnizor

girant)

Trasul(cumpărător

)

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 41/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3. girarea şi remiterea cambiei 4 4.3. prezentarea cambiei la

Operaţia anterioară girării care a scadenţă şi încasarea acesteia

generat datoria trăgătorului

mobilizarea creanţei

comerciale

4.1. girarea şi remiterea 4.2. prezentarea cambiei

cambiei spre scontare

Biletul la ordin este efectul comercial prin care emitentul îşi ia angajamentul de a

 plăti, la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului sau celui care este posesorul

legitim al efectului. Spre deosebire de cambie care este creată la iniţiativa creditorului, biletul

la ordin este creat la iniţiativa debitorului care se obligă să plătească o sumă de bani la un

anumit termen sau la prezentare unui beneficiar, aflat în calitate de creditor.

Pentru a fi valabil un bilet la ordin trebuie să conţină menţiunile obligatorii prescrise

de lege, cum sunt: denumirea titlului, promisiunea pur şi simplu de a plăti o sumă

determinată, indicarea scadenţei, locul plăţii, numele beneficiarului, data şi locul emiterii,

numele şi adresa emitentului etc.

Biletul la ordin este o promisiune de a plăti şi nu un mandat de plată. El se transmite

 prin girare. Obligaţiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun aceloraşi reguli generale ca şi

cele rezultând dintr-o cambie; însă acceptarea biletului la ordin nu se admite, deoareceemitentul are aceleaşi obligaţii ca şi cel care acceptă o cambie.

Regulile privind plata, scadenţa, girarea şi protestul cambiei sunt aplicabile şi biletului

la ordin.

În calitate de instrument de plată a datoriilor comerciale biletul la ordin este utilizat

mai ales de marile intreprinderi. Deoarece biletul la ordin este uneori transmis cu întarziere în

vederea mobilizării creditelor, beneficiarii lor preferă să se deconteze cu clienţii prin

intermediul cambiilor.

Pagina 43 din 91

Creditorul 1

(giratar)

 BancăCreditorul

2

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 42/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Trecând la aspectele pur contabile, prezentăm în continuare principalele operaţii

generate de gestiunea efectelor comerciale:

Crearea efectelor de comerţ

Crearea unui efect comercial transformă o creanţă ordinară într-o creanţă mobilizabilă

care are caracteristici juridice diferite. Drept urmare, este normal să se facă distincţia între

angajamentele ordinare şi efectele comerciale, atât la creditor cât si la debitor.

Intreprinderea creditoare: decontarea poate să se facă prin intermediul unei cambii

emise de creditor asupra debitorului sau în urma primirii unui bilet la ordin emis de către

debitor. Creanţa mobilizată va fi înregistrată în contul de activ 413 „Efecte de primit".

Urmărirea efectelor de primit se poate face printr-un jurnal specializat fie do o manieră

extracontabilă (scadenţar), fie de o manieră contabilă (jurnal auxiliar al efectelor de primit),

care trebuie să conţină: numele şi simbolul contului clientului în cauza, natura şi numărul

efectului comercial, scadenţa, locul de plată, valoarea nominală, ieşirea efectului pentru

încasare sau scontare etc. Totalul efectelor în portofoliu trebuie să corespundă soldului

contului 413 „Efecte de primit".

Intreprinderea debitoare: decontarea datoriei poate să se facă prin intermediul unei

cambii acceptate sau prin emiterea unui bilet la ordin, care generează intervenţia contului 403

„Efecte de plătit".

Exemplu: Clientul „Y" emite un bilet la ordin, avand ca beneficiar furnizorul „X":

în contabilitatea furnizorului (trgătorului sau beneficiarului):

413 „Efecte de primit de la clienţi" = 4111 „Clienţi"

în contabilitatea clientului (trasul sau emitentul):

401 „Furnizori" = 403 „Efecte de plătit"

Furnizorul poate, de asemenea, să tragă o cambie al cărei beneficiar este în acelaşi

timp unul din proprii creditori. În acest caz special sunt decontate două datorii prin

intermediul aceluiaşi efect comercial. Deoarece furnizorul nu este beneficiarul cambiei, nu

mai apare necesară intervenţia contului 413 „Efecte de primit". Creanţa faţă de clienţi este,

deci, direct decontată asupra datoriei faţă de furnizori. Nu este vorba despre încălcarea

 principiului necompensării, deoarece cele două angajamente au fost, în prealabil, înregistrate

distinct.

Pagina 44 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 43/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Decontarea efectelor comerciale se poate face fie prin încasarea directă de către

trăgător sau beneficiarul efectului, a contravalorii acestora, fie ca urmarea încasării prin

 bănci, în urma operaţiei de girare.

Decontarea directă cu „trasul":

Exemplu: Beneficiarul „B" al unei cambii încasează în numerar, la domiciliul trasului

„T",contravaloarea acesteia:

în contabilitatea beneficiarului cambiei:

413 „Efecte de primit"

i" 5311 „Casa in lei"Decontarea prin intermediul unei unităţii bancare:

Exemplu: În ziua de 15 aprilie N, beneficiarul „B" al unei cambii girează la banca B1,

în vederea încasării, efectul respectiv (scadent la 30 aprilie) asupra trasului „T" care are un

cont de disponibilităţi la banca B2. Beneficiarul este avizat de bancă, în ziua de 5 mai, asupra

încasării şi reţinerii unui comision aferent efectuării operaţiunii.

Comisioanele privind efectuarea operaţiilor de încasare a efectelor comerciale

constituie servicii bancare (cheltuieli de exploatare), şi nu cheltuieli financiare.

în contabilitatea beneficiarului:

05. mai. N.

% = 413 „Efecte de primit de la clienţi ”

5121/B1 „Conturi la bănci în lei”

627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”

în contabilitatea trasului:

403 ”Efecte de plătit” = 5121/B2 „Conturi la bănci în lei”

Circulaţia efectelor comerciale se realizează prin operaţiile de girare, nevizând decât

 beneficiarii succesivi ai acestor creanţe mobilizate. Cu alte cuvinte, procesul de circulaţie nu

 presupune intervenţia trasului, cu excepţia situaţiei în care se procedează la anularea

efectelor. Explicaţia neintervenţiei trasului este simplă: datoria înscrisă în creditul contului

403 „Efecte de plată" rămâne nemodificată, indiferent de numărul de girări, până la scadenţă

(plata contravalorii efectului) sau până la anularea eventuală a acestuia.

Pagina 45 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 44/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

În schimb, trăgătorul, deci beneficiarul iniţial, este obligat să contabilizeze unul dintre

următoarele cazuri:

Cazul 1: Girări la ordinul terţilor:

Girantul va înregistra ieşirea efectului din portofoliul său, creditând contul 413

„Efecte de primit", pe de altă parte, giratarul înscrie intrarea efectului în portofoliu, debitând

acelaşi cont.

Exemplu: În ziua de 15 martie N, trăgătorul „T" girează din ordinul furnizorului „F"

(giratar), faţă de care are o datorie a cărei scadenţă este fixată pentru 31 mai, o trată trasă

asupra clientului „C" (tras), achitabila de asemenea în 31 mai.

în contabilitatea girantului (vechiul beneficiar sau trăgătorul în acest caz):

401/F „Furnizori” = 413 „Efecte de primit de la clienţi"

în contabilitatea giratarului (noul beneficiar sau furnizorul, în acest caz):

413 „Efecte de primit de la clienţi” = 4111/T „Clienţi"

Girantul unei cambii este, în principiu, în mod solidar, garant al plăţii acesteia la

scadenţă. Mărimea nominală totală a efectelor care au fost girate de intreprindere (indiferent

că aceste efecte au fost trase de intreprindere sau că au fost primite de la debitori în procesul

de girare) trebuie să figureze printre angajamentele de garanţie date.

Cazul 2: Efecte remise spre scontare şi scontarea acestora:

Scontarea permite purtătorului (în contextul problematicii de faţă, trăgătorului) unui

efect comercial să mobilizeze creanţa reprezentată de acest înscris înainte de scadenţa sa.

Cambia este supusă girării la ordinul unităţii bancare care devine proprietară până la

scadenţă, în schimbul plăţii imediate a nominalului înscrisului diminuat cu dobânzile aferente

(calculate în funcţie de scadenţă) şi cu diversele comisioane.

Suma reţinută de bancă vine să remunereze serviciile pe care aceasta le prestează purtătorului efectului, şi poartă numele de agio.

Se constată că printre elementele componente ale „agio"-ului, unele sunt asimilate

cheltuielilor financiare (contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate") iar altele,

serviciilor bancare (contul 627 „Cheltuieli privind serviciile bancare şi asimilate").

Pentru raţiuni legate de calculele previzionale privind împrumuturile mai mari de un

an, totalul „agio"-urilor care rămâne datorat trebuie să fie înscris printre informaţiile

extrabilanţiere. „Agio"-urile trebuie contabilizate la nivelul exerciţiilor conform tabloului derambursare a împrumutului, întocmit de bancă şi remis intreprinderii în momentul acordării

Pagina 46 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 45/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

acestuia. Când remiterea unui astfel de tablou nu face parte din uzanţele băncii, trebuie să se

aplice regula de repartizare financiară în timp, ceea ce presupune o imputare a „agio"-urilor 

 proporţional cu capitalul datorat.

Trebuie evitată repartizarea lineară simplă (la fiecare scadenţă, o fracţiune egală din

mărimea „agio"-urilor) deoarece aceasta încalcă principiul independenţei exerciţiilor şi,

implicit, obiectivul imaginii fidele. În spiritul acţiunii aceluiaşi principiu se impune

determinarea „agio"-urilor datorate la sfârşitul exerciţiilor, înregistrabile prin contul de

capitaluri 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate" sau conturile de

trezorerie 5186 „Dobânzi de plătit" şi 5187 „Dobânzi de încasat".

Dacă decontarea „agio"-urilor se face cu anticipaţie (ceea ce poate reprezenta, totuşi,

o povară de trezorerie greu de suportat de către intreprindere, mai ales în situaţia

împrumuturilor de volum mare şi cu o rată a dobanzii ridicată, caz care se probează în situaţia

actuală a economiei româneşti), cheltuielile privind dobânzile sunt preluate de la contul 666

şi transferate activului bilantier 471 „Cheltuieli înregistrate în avans ", în vederea repartizării

lor corecte în timp.

Exemplu: În ziua de 10 mai, societatea remitentă „R" negociază diverse efecte la o

marime nominală

totală de X lei- dobânda percepută de bancă.

În 10 mai, contabilitatea remitentului „R" va opera:

% = 413 „Efecte de primit de la clienţi”

5121 „Conturi la bănci în lei”

666 „Cheltuieli privind dobanzile"

Cazul 3: Cambiile trase asupra terţilor în beneficiul altor terţi:În exemplele precedente s-a regăsit situaţia cea mai frecventă în care trăgătorul şi

 primul beneficiar reprezintă una şi aceeaşi persoană. Nu sunt puţine însă situaţiile în care

cambia este emisă de trăgător din ordinul unui terţ, ceea ce îi conferă calitatea de instrument

de decontare între trăgător şi acest terţ.

Exemplu: Societatea „S1" datorează societăţii „S2" suma de X lei, cu scadenţă la 30

aprilie; în acelaşi timp, „S1" are asupra societăţii „S3" o creanţă de aceeaşi valoare şi cu

aceeaşi scadenţă. În 3 martie „S1" trage o cambie asupra societăţii „S3", din ordinul societăţii

Pagina 47 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 46/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

„S2". Cambia, în valoare de X lei şi scadenţa la sfârşitul lunii iunie, este acceptată de „S 3" în

ziua de 5 martie. Trăgătorul transmite cambia societăţii „S2" în aceeaşi zi.

Consecinţele problemei asupra celor trei societăţi:

„S1" are de efectuat două operaţii:

• crearea cambiei plătibile de „S3”;

• girarea cambiei din ordinul lui „S2";

Cele două operaţii sunt concomitente şi conduc la plata datoriei lui „S1" faţă de „S 2"

utilizând în acest sens creanţa asupra lui „S3" (o singură înregistrare).

„S2" primeşte un efect tras şi girat de „S1".

Cât priveşte „S3", pentru această societate nu prezintă importanţă că beneficiarul

cambiei este „S1" sau „S2'. „S3" nu va avea de operat decât mobilizarea datoriei sale faţă de

„S1".

În contabilitatea trăgătorului (S1):

401/S2 „Furnizori” = 4111/S3 „Clienţi”

În contabilitatea creditorului trăgătorului (S2):

413 „Efecte de primit de la clienţi” = 4111/S1 „Clienţi”

În contabilitatea trasului (S3):

401/S1 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit”

Remiterea efectelor spre încasare şi încasarea acestora:

Plata efectului de către tras nu poate să fie reclamată decât la scadenţă. În acest sens,

 beneficiarul remite băncii efectul, la scadenţă sau cel mult două zile de la această dată. El nu

 poate să dispună de contravaloarea efectului (diminuată cu comisioanele băncii) decât lacâteva zile după scadenţă. Intervalul între remitere şi scadenţă este mai mic sau mai mare în

funcţie de faptul dacă purtătorul şi trasul sunt deserviţi de aceeaşi bancă sau de bănci diferite.

Este normal ca beneficiarul efectului să înregistreze ieşirea acestuia din portofoliu şi

intrarea în starea de „în curs de încasare". Mişcările efectelor în curs de încasare sunt

urmărite cu ajutorul contului de trezorerie (de activ) 5113 „Efecte de încasat".

Exemplu: În 25 aprilie, societatea „S1" remite spre încasare băncii „B1" un efect

comercial de X, cu scadenţă în 30 aprilie. În 6 mai, „B1" adresează societăţii „S1" borderoul

Pagina 48 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 47/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

de încasare care comportă un agio compus din comisioane. Mărimea care va fi înscrisă în

contul societăţii „S1" (netul borderoului) este : Valoarea efectului - Comisioane

În contabilitatea societăţii „S1" :

Remiterea efectului spre încasare:

25 aprilie

5113 „Efecte de încasat" = 413 „Efecte de primit de la clienţi"

Încasarea efectului:

06 mai

% = 5113 „Efecte de încasat"

5121/B1 „Conturi la bănci în lei”

627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”

În contabilitatea trasului:

30 aprilie

403 „Efecte de plătit” = 5121/B1 „Conturi la bănci în lei”

Remiterea efectelor spre scontare:

Şi în acest caz se va utiliza un cont de aşteptare 5114 „Efecte remise spre scontare"

care are un rol şi o funcţie analoage contului 5113 „Efecte de încasat". Virarea de către bancă

a sumelor corespunzătoare scontării efectului se face chiar într-un termen mai scurt decât cel

necesar remiterii spre încasare (una sau două zile de la remitere), deoarece în circuitul

scontării apare numai relaţia între remitent şi banca sa. De aceea, în marea majoritate a

intreprinderilor, contul 5114 „Efecte remise spre scontare" este mai puţin util decât contul

5113 „Efecte de încasat".Exemplu: În ziua de 1 decembrie N, societatea „S1" scontează o cambie a cărui

nominal este de X lei. Şi a cărei scadenţă este fixată la 31 ianuarie N+1. Avizul de credit al

 băncii este primit în 3 decembrie N şi detaliază urmatoarele elemente:

Valoarea nominală a cambiei – Sconturi = Netul de încasat

Remiterea cambiei spre scontare:

1.12.N

5114 „Efecte remise spre scontare" = 413 „Efecte de primit de la clienţi"

Pagina 49 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 48/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Încasarea netului şi înregistrarea „agio"-ului:

3.12.N

% = 5114 „Efecte remise spre scontare"

5121 „Conturi la bănci în lei"

667 „Cheltuieli privind sconturile acordate"

Înregistrarea efectului scontat neajuns la scadenţă, prin intermediul contului

extrabilanţier 8037 „Efecte scontate neajunse la scadenţă":

Debit 8037 „Efecte scontate neajunse la scadenţă" Credit

3 dec. N: X lei 31 ian. N+1: X lei

La inventar, atunci când scadenţa unor efecte este fixată în cursul exerciţiului următor 

şi când intreprinderea beneficiară (purtătorul) are suficiente motive să se îndoiască de plata

acestora de către „traşi", se poate constitui un provizion pentru riscuri (riscul de neîncasare a

efectului devine o pierdere probabilă).

Efectele neplătite:

Spre deosebire de cazurile precedente, cambia iniţială nu este reînnoită. În schimb, se

va oglindi în contabilitate o creanţă ordinară faţă de clientul anterior tras, creanţă a cărei

mărime este dată de suma între nominalul efectului neplătit şi cheltuielile bancare făcute de

trăgător pentru întocmirea protestului datorat neplăţii. Concomitent, creanţa ordinară este

supusă procesului de provizionare, mărimea provizionului pentru depreciere fiind cel mult

egală cu mărimea efectului. Deprecierea este calculată în funcţie de probabilitatea de

recuperare a creanţei. Starea de neplată poate să fie constatată în două ipoteze:

Atunci când efectul este prezentat la încasare de trăgător;

Atunci când efectul este prezentat la încasare de un terţ giratar.Situaţia 1:

Exemplu: În ziua de 31 ianuarie N furnizorul „F" prezintă societaţii „S1" o cambie de

X lei, ajunsă la scadenţă. În urma refuzului plăţii de către tras, furnizorul întocmeşte un

 protest al cărui cost este de Y lei. Creanţa ordinară rezultată este provizionată, probabilitatea

de recuperare fiind de 75%.

În contabilitatea furnizorului se vor înregistra următoarele operaţii:

Pagina 50 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 49/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Anularea efectului neplătit, efectuarea cheltuielilor de protest şi constatarea creanţei

ordinare:

4111/S1 „Clienţi" = %

403 „Efecte de plătit”

5121 „Conturi la bănci în lei”

 

Constituirea provizionului pentru deprecierea creanţei ordinare:

6814 „Cheltuieli de exploatare = 491 „Provizioane pentru deprecierea

 privind provizioane pentru deprecierea creanţelor-clienţi"

deprecierea activelor circulante"

În contabilitatea trasului: nu se efectuează nici o înregistrare.

Situaţia 2:

Exemplu: La sfarşitul lunii ianuarie, furnizorul „F" a negociat efectul (tras asupra

lui ,S1") de X lei, la banca „B"; cambia nu este plătită de tras la scadenţă, şi ca atare, este

returnată trăgătorului de banca sa (cheltuielile de returnare = y lei).

În contabilitatea tragatorului „F":

constatarea de către furnizor a creanţei ordinare pe care o are asupra societăţii S1,

formată din nominalul efectului neplătit la care se adaugă cheltuielile de returnare:

4111/S1 „Clienţi” = 5121/B „Conturi la bănci în lei”

Provizionul pentru deprecierea creanţei ordinare se constituie ţinând cont de

 probabilitatea ei de recuperare (vezi situaţia 1).

În contabilitatea giratarului (banca B):

Se înregistrează creanţa ordinară faţă de trăgătorul „F", anulându-se creanţa

mobilizată şi oglindind cheltuielile de returnare (imputate trăgătorului):4111/F „Clienţi" = %

413 „Efecte de primit de la clienţi"

708 „Venituri din activităţi diverse"

În contabilitatea trasului: nu este operată nici o înregistrare; datoria continuă să

figureze în creditul contului 403 „Efecte de plătit".

Dacă furnizorul „F" ar fi remis efectul spre încasare, interpretarea contabilă a neplăţiiar fi generat înregistrarea:

Pagina 51 din 91

y

x

X+y

X+y

Y

X

X+y

X+y

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 50/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4111 /S1 „Clienţi" = %

5113 „Efecte de încasat”

5121 „Conturi la bănci în lei”

Atunci când efectele neplătite sunt numeroase, beneficiarul poate deschide un subcont

tranzitoriu intitulat „Efecte neplătite", debitat cu nominalul efectelor de primit devenite

„neplătite" la care se adaugă cheltuielile anexe, şi creditat cu aceeaşi mărime, cu ocazia

soluţionării litigiului.

2.5. Tranzacţiile comerciale cu străinătatea

Intreprinderile implicate în mediul economic internaţional sunt confruntate cu

 problemele de conversie a valutei. Documentele contabile de sinteză întocmite de agenţii

economici sunt prezentate în moneda naţională. O parte din intreprinderile romaneşti îşi

 procură materiile prime, mărfurile şi alte cumpărări din străinătate (import) şi îşi realizează

cifra de afaceri şi prin operaţii de vânzări în străinătate (export). În derularea tranzactţilor 

internaţionale, părţile pot alege liber moneda care va fi utilizată la facturarea şi decontarea

(plata) tranzacţiei, ţinând cont de faptul că partenerii comerciali urmăresc să evite riscurile

monetare (cum ar fi derularea unei tranzacţii într-o monedă supusă unor fluctuaţii frecvente

sau care se depreciază).

În ce priveşte operaţiile cu străinătatea (de exemplu: importuri, exporturi, cooperare

economică internaţională etc.), principiul este că acestea se înregistrează în contabilitate, atât

în valută cât şi în lei, la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a

României, în vigoare la data efectuării operaţiunilor. Însă operaţiile comerciale efectuate cu partenerii străini generează datorii sau creanţe care presupun plăţi sau încasări pentru sume

exprimate în moneda naţională diferite de cele contabilizate iniţial, datorită variaţiei cursului

valutar. Problema care se ridică este aceea a tratamentului contabil al acestor câştiguri sau

 pierderi datorate variaţiei cursului valutar, ţinând cont şi de obiectivul măsurării unui rezultat

al tranzacţiilor cu străinătatea independent de fluctuaţiile cursului valutar, pentru a evita

deformarea unor indicatori esenţiali pentru activitatea de exploatare a intreprinderii cum sunt

cifra de afaceri şi rezultatul exploatării.

Pagina 52 din 91

y

X

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 51/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

De regulă, în cazul operaţiilor comerciale (de vânzări-cumpărări) efectuate cu

 partenerii străini, cursul valutar este cel existent la data facturării, iar pentru decontare

(încasare-plată) se va utiliza cursul valutar din momentul efectuării decontării.

Diferenţele de curs valutar ce apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în

valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei

sau faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anuale simplificate anterioare

trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.

ca un venit din diferenţe de curs valutar (cont 765), când rezultă o diferenţă favorabilă

 pentru intreprindere, între valoarea de origine contabilizată şi suma încasată sau plătită,

convertită în moneda naţională;

ca o cheltuială din diferenţe de curs valutar (cont 665), când rezultă o diferenţă

nefavorabilă pentru intreprindere, între valoarea de origine contabilizată şi suma încasată sau

 plătită exprimată în moneda naţională.

O diferenţă de curs valutar apare cand există o modificare a cursului de schimb între

data efectuării tranzacţiei şi data decontării oricăror elemente monetare ce rezultă dintr-o

tranzacţie în valută.

Această manieră de contabilizare a tranzacţiilor comerciale în valută, adoptată

şi de normele contabile româneşti, este dezvoltată de „teoria dublei operaţiuni", care

disociază tranzacţia cu străinătatea într-o operaţie comercială şi într-o operaţie financiară. O

asemenea rezolvare se opune „teoriei operaţiunii unice", care consideră că operaţiunile de

cumpărare şi vânzare efectuate cu străinătatea formeaza un tot unitar cu decontarea lor 

(încasare-plată).

Creanţele şi datoriile în valută, provenind din activitatea de exploatare care nu s-au

decontat până la închiderea exerciţiului, sunt actualizate la cursul valutar existent la data

închiderii exerciţiului.

Atunci când tranzacţia este decontată în decursul aceluiaşi exerciţiu financiar în care a

şi survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acel exerciţiu. Atunci când

tranzacţia este decontată într-un exerciţiu financiar ulterior, diferenţa de curs valutar 

recunoscută în fiecare exerciţiu financiar, ce intervine până în exerciţiul decontării, este

determinată ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui

asemenea exerciţiu financiar.

Contabilizarea diferrenţelor de curs valutar rezultate cu ocazia evaluării în valută ladata bilanţului sau la decontare:

Pagina 53 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 52/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Diferenţe favorabile:

5124 „Conturi la bănci în valută” = %

4111 „Clienţi”

765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

Difernţe nefavorabile:

% = 4111 „Clienţi”

5124 „Conturi la bănci în valută”

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

CONTABILITATEA RELAŢIILOR CU PERSONALUL

Aspecte generale privind relaţiile cu personalul

Una dintre cele mai mari cheltuieli înregistrate de majoritatea companiilor o

reprezintă chleltuielile privind salariile (costul forţei de muncă) şi taxele şi impozitele legate

de aceste sume. În anumite ramuri, cum ar fi serviciile bancare şi de transport aerian,

cheltuielile privind forţa de muncă reprezintă mai mult de jumătate din clteltuielile totale de

exploatare. Contabilitatea salariilor este importantă datorită sumelor mari implicate şi faptului

că angajatorul trebuie să respecte o serie de legi şi norme complexe privind impozitele pe

salarii. Angajatorul este obligat să se conformeze regulamentelor privind activitatea de

raportare şi evidenţă contabilă şi răspunde de sumele reţinute din drepturile salariale ale

angajaţilor şi de sumele datorate în contul impozitelor pe salarii.În plus, sisternul de evidenţă contabilă a salariilor poate fi subiectul unor contestaţii şi

fraude. Fiecare angajat trebuie plătit la timp şi solicită o explicaţie detaliată a sumelor pe care

le primeşte. Sistemul de evidenţă contabilă a salariilor impune un control intern riguros şi o

 prelucrare şi distribuire eficientă a cecurilor, precum şi o raportare corectă către organele de

stat.

Această secţiune se va axa pe datoriile, evidenţele şi cerinţele de control intern legate

de contabilitatea salariilor. Desi exemplele din această secţiune corespund sistemului manualde evidenţă, pentru a ilustra concepţiile de bază, majoritatea agenţilor economici (inclusiv

Pagina 54 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 53/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

micile intreprinderi) utilizează computerul pentru prelucrarea datelor legate de contabilitatea

salariilor. Cele trei tipuri de datorii legate de contabilitatea salariilor sunt:

datorii legate de recompensarea salariaţilor (personalului),

datorii legate de reţinerile din salariile angajaţilor 

datorii legate de impozitele pe salarii datorate de angajator.

Este important să se facă distincţie între salariaţi (personal) şi colaboratori (angajaţi

 prin contract, independenţi). Principiile contabilităţii salariilor se aplică numai pentru

 personalul companiei. Compania plăteşte angajaţilor un salariu calculat orar sau lunar, aceştia

fiind sub supravegherea şi controlul său direct. Colaboratorii independenţi nu sunt angajaţi ai

companiei, astfel încît nu sunt incluşi în evidenţele contabile privind drepturile salariale.

Aceste persoane oferă servicii firmei contra unei taxe, însă nu se află sub controlul şi

supravegherea directă a acesteia. Cîteva exemple de colaboralori independenţi sunt contabilii

 publici autorizaţi, agenţiile de publicitate şi juriştii.

Factorul muncă reprezintă un element determinant în procesul de creare a bogăţiei. De

aceea, mutaţiile tehnologice şi din societate au determinat redefinirea rolului factorului uman

în cadrul oricărei organizaţii, în particular al intreprinderii, preocupate de o mai bună gestiune

a „resurselor umane".

Prezentarea factorului muncă în documentele contabile trebuie să reflecte rolul

 personalului în intreprindere, însă integrarea fiinţei umane în universul valorilor economice şi

reflectarea acesteia în contabilitate ridică numeroase probleme conceptuale şi metodologice,

dar, în aceeaşi măsură, filosofice şi morale.

Creşterea preocupărilor teoretice şi metodologice, legate de reflectarea în contabilitate

a capitalului uman şi a modului cum acesta participă la crearea bogăţiei, a făcut posibilă

conturarea unui nou domeniu, contabilitatea resurselor umane, care îşi asumă trei funcţii

majore:

să furnizeze o informaţie cifrică privind costul şi valoarea indivizilor ca resurse aleunei organizaţii;

să servească la luarea unor decizii, în special cele privind recrutarea, selecţia şi

formarea personalului, adică să furnizeze un mijloc de evaluare a politicilor de gestiune a

resurselor umane;

de a motiva decidenţii în ce manieră să adopte o perspectivă a resurselor umane, adică

să incite patronii sa-şi „imagineze" salariaţii ca o resursă a organizaţiei, resursă ce poate sa-şi

sporească valoarea sau să se deprecieze, în funciţie de modul cum este gestionată.

Pagina 55 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 54/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru a putea fi contabilizat, capitalul uman trebuie comensurat valoric. Noţiunea de

valoare a capitalului uman nu este aceeaşi pentru diferiţii parteneri ai intreprinderii. Astfel,

administratorii firmei sunt interesaţi de costul resurselor umane, pe când investitorii preferă

cunoaşterea valorii resurselor umane, ca o componentă a valorii globale a elementelor 

necorporale ale firmei (o parte din valoarea fondului comercial).

În literatura contabilă s-au formulat următoarele metode de evaluare a costurilor 

resurselor umane:

metoda costurilor istorice: presupune înregistrarea costurilor ce au caracter de

investiţie (cum sunt costurile cu recrutarea, selecţlia, integrarea, formarea, promovarea etc.

 personalului). Costul acestor active trebuie amortizat pe o perioadă egală cu durata de viaţă

utilă a capitalului uman;

metoda costului de înlocuire: prezentată ca o extensie a costurilor istorice, se bazează

 pe principiul actualizării costurilor istorice şi are drept scop înregistrarea cheltuielilor ce

trebuie angajate pentru a reconstitui, în aceeaşi mărime, potenţialul uman de care dispune

intreprinderea la un moment dat;

metoda costului de oportunitate: constă în determinarea valorii resurselor umane în

utilizarea lor alternativă cea mai favorabilă. Autorii metodei au sugerat un sistem

concurenţial de „licitare" în interiorul firmei, unde responsabilii de compartimente joacă rolul

de „cumpărători de personal". Printr-o asemenea „licitaţie" se crede că se stabileşte o situaţie

de echilibru, care reprezintă „preţul" grupului de persoane, preţ inclus în valoarea economică

a activelor intreprinderii.

Determinarea valorii resurselor umane se poate realiza fie urmând o abordare

monetară (de exemplu, metoda valorii actualizate a fluxurilor de salarii viitoare, ponderate cu

un factor care măsoară eficienţa resurselor umane într-o intreprindere) sau după un modelcare combină abordarea comportamentală cu abordarea monetară (de exemplu, fluxurile de

venituri generate de utilizarea personalului în intreprindere).

Politica de remunerare a factorului muncă constituie un element în motivarea şi

integrarea personalului în intreprindere şi se află în legatură directă cu costul factorului

muncă suportat de intreprindere.

Costul factorului muncă sau cheltuielile de personal includ ansamblul remuneraţiilor 

 brute acordate personalului cât şi cheltuielile cu caracter social suportate de intreprindere(cum sunt cotizaţiile patronale la asigurările sociale, la fondul de şomaj, la un regim

Pagina 56 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 55/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

complementar de pensii acordate personalului). Deoarece cheltuielile sociale suportate de

 patronat sunt destinate să finanţeze acţiuni sociale în favoarea personalului cum sunt

îndemnizaţii de boală, îndemnizaţii de şomaj, pensii şi pensii complementare etc., acestea pot

fi considerate o „formă indirectă de salarii.

Informatii privind cheltuielile de personal sunt furnizate de contul de profit şi pierdere

sub forma sumelor privind cheltuielile cu remuneraţiile brute acordate personalului şi a

cheltuielilor cu asigurările şi protecţia socială suportate de intreprindere, fără nici o delimitare

a lor pe categorii de personal (de exemplu, aferente conducerii, personalului operativ etc.).

Anexa, în varianta românească, nu impune furnizarea de informaţii detaliate privind

 personalul intreprinderii. De aceea, practica întocmirii unui bilanţ social în mediul contabil

românesc, care să furnizeze informaţii privind efectivul de personal, remunerarea şi

 participarea la profit a salariaţilor, cheltuialile patronale cu igiena şi protecţia muncii etc.,

devine un lucru necesar. Însă, costul factorului muncă nu se limitează doar la cheltuielile de

 personal angajate de intreprindere. Gestiunea personalului angajează şi diverse alte cheltuieli

cum sunt cheltuielile cu transportul personalului suportat de intreprindere, cheltuieli cu

formarea personalului etc., contabilizate drept cheltuieli după natura lor şi care nu se regăsesc

în cheltuielile de personal. Este ştiut că noţiunea de „personal" se referă la ansamblul

 persoanelor legate de intreprindere printr-un contract de muncă, dar intreprinderea utilizează

şi persoane care au statut de colaboratori, pe bază de contract sau convenţie civilă şi care

 primesc comisioane şi onorarii, cheltuieli contabilizate după natura lor, în mod distinct de

cheltuielile de personal.

Gestiunea factorului muncă nu se referă numai la costul resurselor umane, ci şi la

stabilirea unui parteneriat între intreprindere şi salariaţi în procesul de creare a bogăţiei şi

expansiunea economică a firmei.

În acest scop, intreprinderea poate oferi un sistem de acţionariat al salariaţiilor 

(achiziţionarea de acţiuni de către angajaţii firmei), ca o formulă de implicare a personaluluiîn gestiunea intreprinderii (salariaţii devin astfel interesaţi nu doar de stabilitatea locului de

muncă şi mărimea salariului, ci şi de rezultatul firmei, în calitate de salariaţi, acţionari) şi de

favorizare a dialogului social. Această formulă, ca şi asigurarea participării salariaţilor la

 profit şi alte măsuri de stimulare a personalului au drept scop crearea unei comunităţi de

interese în interiorul intreprinderii şi asocierea motivată a personalului în acţiunea de

expansiune economică a firmei.

Pagina 57 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 56/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Organizarea contabilităţii relaţiilor cu personalul

Conturile utilizate în contabilitate pentru reflectarea relaţiilor ce se nasc din activitatea

de exploatare între unitate şi personalul angajat sunt :

421 "Personal-salarii datorate"

423 "Personal-ajutoare materiale datorate"

425„Avansunri acordate personalului "

426 " Drepturi de personal neridicate "

427 " Reţinteri din salarii datorate terţilor "

428 " Alte datorii şi creanţe în legătură cu personulul ".

Contul 421 " Personal-salarii datorate " ţine evidenţa salariilor de bază şi suplimentare

( sporuri , prime , inclusiv concedii de odihnă ) cuvenite personalului . Este cont de Pasiv .

Alături de salarii, în anumite situaţii, personalul unităţilor mai beneficiază de diferite

ajutoare sociale , ca de exemplu : ajutoare de boală ,concedii de maternitate, concedii pentru

îngrijirea copilului bolnav până la 3 ani şi pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei

de 2 ani, ajutoare pentru procurarea de proteze medicale, proteze, ajutoare în caz de deces a

unui membru de familie sau chiar a salariatului . Contul utilizat pentru înregistrarea acestor 

îndemnizaţii materiale ce se acordă personalului şi care se suportă din contribuţia unităţii

 pentru asigurări sociale, precum şi pentru evidenţierea eventualelor sume acordate potrivit

legii pentru şomaj tehnic este 423 " Personal- ajutoare materiale datorate " .

Contul 423 "Personal - ajutoare materiale datorate" este un cont de datorii după

conţinutul economic şi de pasiv după funcţia contabilă .

În vederea stimulării personalului intreprinderii pentru realizarea unei activităţi

eficiente , se pot acorda acestuia în cursul anului , cât şi la sfârşitul anului , diferite premii .

Contul 424 " Participarea personalului la profit " ţine evidenţa acestor stimulente

datorate de intreprindere, personalului, din, profitul obţinut. Este un cont de pasiv , de datorii.

Contul 425 " Avansuri acordate personalului "este un cont de activ şi reflectă

creanţele unităţii faţă de angajaţii săi pentru avansurile acordate în cursul lunii în contul

remuneraţiei .

Pagina 58 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 57/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Drepturile de personal neridicate în termen de 3 zile de la plata salariilor se

înregistreză într-un cont distinct , şi anume 426 " Drepturi de personal neridicate ". Sumele

rămân înregistrate în acest cont până la achitarea lor celor în drept sau , în caz contrar , până

la prescrierea acestor drepturi . Este un cont de pasiv .

Contul utilizat pentru reflecterea diferitelor categorii de reţineri acute personalului în

favoarea terţilor este contul 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor". Cu ajutorul acestui

cont se evidenţiază sumele reţinute personalului , reprezentând datorii ale acestora faţă de alte

unităţi sau persoane fizice , consecinţa unor contracte sau a unor hotărâri judecătoreşti .

Cunoscute sub denumirea de propriri , e1e reprezintă contravaloarea chiriilor , ratelor 

aferente cumpărărilor de bunuri , amenzi , pensii alimentare , etc , datorate de personal .

Contul 427 " Reţineri din salarii datorate terţilor " , este un cont de pasiv.

Dacă la închiderea exerciţiului se constată că există obligaţii faţă de personalul unităţii

şi pentru care trebuie înregistrate la cheltuielile exerciţiului curent precum şi creanţe faţă de

 personalul intreprinderii (chirii, sporuri sau adaosuri acordate şi necuvenite) şi care trebuie

reflectate la veniturile exerciţiului se utilizează contul 428 "Alte datorii şi creanţe în legătură

cu personalul". Este un cont bifuncţional si se dezvoltă în urmatoarele sintetice de gradul

doi :

4281 "Alte datorii în legătură cu personalul "

4282 "Alte creanţe în legătură cu personalul "

ÎNREGISTRAREA OPERAŢIILOR PRIVIND RELAŢIILE CU SALARIAŢI :

Înregistrarea în contabilitate a salariilor şi asimilatele acestora se face pe bază de

documente contabile primare , justiticative , vizate de cuntrol financiar preventiv.

Plata avansului presupune , în primul rând , ridicarea numerarului de la bancă :

disponibilul de la bancă scade cu suma care reprezintă restul de plată , se crediteaza astfel

contul 5121 " Conturi la bănci în lei ", care se creditează prin debitul contului 581 "

Viramente interne " . Concomitent contul 5311 " Casa în lei " se debitează prin creditulcontului 581 "Viramente interne " . Contul 581 "Viramente interne” se soldează în urma

acestor operaţiuni .

ridicarea numerarului:

581 "Viramente interne" = 5121 " Conturi la bănci în lei"

5311 „Casa în lei" = 581 "Viramente interne”

Înregistrarea în contabilitate a avansului chenzinal :

Pagina 59 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 58/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Contul 425 " Avansuri acordate personalului " cont de activ se debitează prin creditul

contului 5311 " Casa în lei " cont de activ astfel:

acordareaa avansului in numerar:

425 "Avansuri acordate personalului" = 5311 "Casa în lei"

Contabilizarea salariilor datorate personalului:

Datoriile unităţii faţă de salariaţi cresc şi se reflectă în contabilitate în creditul

contului 421 "Personal -salarii datorate " , concomitent şi în aceeaşi sumă cresc şi cheltuielile

cu salariile prin debitul contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului” astfel:

641 "Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 "Personal -salarii datorate "

Contabilizarea contribuţiilor intreprinderii faţă de diversele organisme publice:

Contribuţiile unităţii la asigurările sociale de stat , la asigurările sociale de sănătate, la

fondul de şomaj, la fondul pentru risc şi accident şi fondul de solidaritate cu învăţământul ,

sunt reflectate în contabilitate prin conturile de pasiv din clasa 4 , care se vor credita prin

debitul conturilor de cheltuieli ocazionate de salariile acordate personalului .

înregistrarea în contabilitate a contribuţiei unităţii la asigurările sociale (CAS):

6451 4311

„Contribuţia unităţii = "Contribuţia unităţii la

la asigurările sociale” asigurările sociale"

contribuţia unităţii la fondul de sănătate se înregistrează astfel:

6453 4313

„Contribuţia angajatorului pentru = "Contribuţia angajatorului pt.

asigurările sociale de sănătate" asigurările sociale de sănătate"

înregistrarea în contabilitate a fondului de şomaj:6452 4371

„Contribuţia unităţii = „Contribuţia unităţii la

 pentru ajutorul de şomaj” fondul de şomaj”

contabilizarea fondului de risc şi accidente:

635 447

„Cheltuieli cu alte impozite,taxe = „Fonduri speciale-taxe şi

şi vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”În acelaşi timp pe baza statului de plată se înregistrează reţinerile din salarii:

Pagina 60 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 59/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a sumelor care reprezintă contribuţia salariatului la diverse organisme publice:

421 „Personal-salarii datorate” = %

4372 „Contribuţia personalului la

fondul de şomaj”

4314 „Contribuţia angajaţilor pentru

asigurările sociale de sănătate”

4312 „Contribuţia personalului pentru

la asigurările sociale

alte reţineri:

421 „Personal-salarii datorate” = %

444 „Impozit pe venituri de

natura salariilor”

425 „Avansuri acordate

 personalului”

708 „Venituri din activităţi diverse”

427 ”Reţineri din salarii datorate”

terţilor”

Contabilizarea plăţii salariilor nete şi a salariilor neridicate la termen:

Odată cu plata salariilor nete se stinge datoria unităţii faţă de angajaţi reflectându-se

în contabilitate prin contul 421 "Personal-salarii datorate" care se debitează prin creditul

contului 5311 " Casa în lei" , cu suma plătită ca salarii şi prin creditul contului de pasiv 426

"Drepturi de personal neridicate" cu sumele neridicate la termen de salariaţi .

421 "Personal-salarii datorate" = %

5311 " Casa în lei"426 "Drepturi de personal neridicate"

Contabilizarea achitării sarcinilor sociale:

Se contabilizează decontarea obligaţiilor astfel :

% = 5121 „Conturi la bănci în lei” sau

5311 " Casa în lei"

4311 „Contribuţia unităţii la

asigurările sociale”4312 „Contribuţia personalului la

Pagina 61 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 60/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

asigurările sociale”

4313 „Contribuţia angajatorului pentru

asigurările sociale de sănătate”

4314 „Contribuţia angajaţilor pentru

asigurările sociale de sănătate”

4371 „Contribuţia unităţii la

fondul de şomaj”

4372 „Contribuţia personalului la

fondul de şomaj”

447 „Fonduri speciale-taxe

şi vărsăminte asimilate”

4. CONTABILITATEA RELAŢIILOR CU BUGETUL STATULUI

În calitatea sa de participant la circuitul economic, statul este remunerat cu impozite,

taxe şi vărsăminte asimilate. Delimitarea obligaţiilor fiscale ale intreprinderii trebuie făcută în

legătură cu parametrii de gestiune ai firmei şi în primul rând cu rezultatul exerciţiului şi

trezoreria firmei. Astfel, obligaţiile fiscale ale intreprinderii se pot disocia în:

obligaţii fiscale suportate în funcţie de natura rezultatului fiscal. Este vorba despre

impozitul pe profit care poate fi privit atât ca o cheltuială fiscală suportată la nivelul întregii

activităţi, dar şi ca o distribuire de profit în favoarea statului;

impozite, taxe şi vărsăminte asimilate suportate de intreprindere, indiferent de .natura

rezultatului fiscal (profit sau pierdere fiscală): acestea sunt considerate, de regulă, cheltuieli

de exploatare sau se includ în costul de achiziţie sau de producţie al bunurilor, atunci cândvaloarea lor poate fi asociată cu achiziţia sau producţia bunurilor. În această categorie se

includ: impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri ocupate de clădiri şi alte construcţii

aparţinând persoanelor juridice, taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele

 juridice, taxe vamale, contribuţii la fondurile cu destinaţie specială etc.

impozite şi taxe colectate de intreprindere de la terţi in contul bugetului statului. Este

cazul impozitului pe salarii suportat de salariaţi, impozitului pe dividende suportat de

acţionari sau asociaţi şi taxei pe valoarea adaugată, suportată de consumatorul final. În acest

Pagina 62 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 61/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

caz, intreprinderea acţionează ca un colector de impozite, având obligaţia plăţii acestora la

 bugetul de stat.

Impozitele, taxele şi vărsămintele suportate de intreprindere atrag diminuarea

rezultatului şi presupun existenţa unei trezorerii pozitive pentru a permite onorarea

obligaţiilor fiscale ale intreprinderii însă noţiunea de cost fiscal suportat de intreprindere este

mai largă, deoarece trebuie avute în vedere şi alte cheltuieli efectuate de intreprindere cum

sunt cele de personal, dotarea cu echipament informatic, uneori „creditarea" bugetului de stat

cu titlu gratuit, în cazul plăţii unor impozite neîncasate etc.

Pe de altă parte, prin plata facturii fiscale sub formă de impozite şi taxe intreprindertra

 participă la rezolvarea economică a problemelor sociale ale naţiunii, realizând astfel şi funcţia

sa de responsabilitate socială faţă de mediul în care işi desfăşoară activitatea.

4.1 Contabilitatea impozitului pe profit

Impozitul pe profit reprezintă unul din principalele venituri bugetare, cu o frecvenţă

relativ mare în ceea ce priveşte operaţiile de calcul şi înregistrare. De aceea în cadrul

contabilităţii i s-a rezervat un cont sintetic distinct cu ajutorul căruia să se ţină evidenţa

datoriilor şi creanţelor din această sursă, contul 441 "Impozit pe profit ". Contul 441 "Impozit

 pe profit " este un cont bifuncţional.

În creditul contului se înregistrează sumele datorate de unitate bugetului de stat

reprezentând impozitul pe profit, inclus în cheltuielile exerciţiului prin debitul contului 691

"Cheltuieli cu impozitul pe profit".

691 „Cheltuieli cu impozitul = 441 "Impozit pe profit "

 pe profit”

În debitul contului se înregistrează sumele virate bugetului de stat reprezentândimpozitul pe profit achitat, prin creditul contului 5121"Conturi la bănci în lei".

441 "Impozit pe profit " = 5121 "Conturi la bănci în lei"

Soldul creditor al contului reprezintă impozitul pe profit datorat de unitate bugetului

de stat, iar soldul debitor reflectă sumele vărsate în plus faţă de cele efectiv datorate.

Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmãtoarele

 persoane, denumite în continuare contribuabili:

a) persoanele juridice române;

Pagina 63 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 62/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

 b) persoanele juridice strãine care desfãşoarã activitate prin intermediul unui sediu

 permanent în România;

c) persoanele juridice strãine si persoanele fizice nerezidente care desfãşoarã activitate

în România într-o asociere fãrã personalitate juridicã;

d) persoanele juridice strãine care realizeazã venituri din/sau în legãturã cu proprietãţi

imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la

o persoanã juridicã românã;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile

realizate atât în România cât si în strãinãtate din asocieri fãrã personalitate juridicã; în acest

caz, impozitul datorat de persoana fizicã se calculeazã, se reţine şi se varsã de cãtre persoana

 juridicã românã.

Anul fiscal este anul calendaristic.

Când un contribuabil se înfiinţeazã sau înceteazã sã mai existe în cursul unui an fiscal,

 perioada impozabilã este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Cotele de impozitare:

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de la

începutul anului 2005 16%, cu exceptiile prevazute de lege.

În cazul Băncii Naţionale a României, cota de impozit pe profit este de 80%.

Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri şi

 pariuri sportive: contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, a

cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive şi la care impozitul pe

 profit aferent acestor activităţi este mai mic decât 5% din veniturile realizate din aceste

activităţi, datorează un impozit pe profit rezultat în urma aplicării cotei de 5% asupra

veniturilor rezultate din aceste activităţi.

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi

cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scadveniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului

impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor.

Venituri neimpozabile :

Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

a) dividendele primite de la o persoană juridică română. Sunt de asemenea

neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de la o

 persoană juridică străină din statele Comunităţii Europene, dacă persoana juridică română

Pagina 64 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 63/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

deţine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridică străină , pe o perioadă

neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului.

 b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a

încorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se

deţin titluri de participare, precum si diferenţele de evaluare ale investiţiilor financiare pe

termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, cesionării, retragerii

titlurilor de participare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la

care se deţin titlurile de participare;

c) veniturile din anularea obligaţiilor unei persoane juridice, dacă obligaţiile se

anulează în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoană juridică;

d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile

din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si

veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

e) veniturile neimpozabile, prevazute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate

 prin acte normative.

Cheltuieli:

Pentru determinarea profitului impozabil, sunt considerate cheltuieli deductibile numai

cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate

 prin acte normative în vigoare.

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

a) cheltuielile de protocol în limita de 2% aplicată asupra diferenţei dintre totalul

veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât

cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit ;

 b) suma cheltuielilor cu îndemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru

deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentruinstituţiile publice;

c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2% aplicată asupra fondului de

salarii realizat.

d) perisabilităţile, în limitele prevăzute în normele emise de organele de specialitate

ale administraţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;

e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, în limita

 prevederilor legii anuale a bugetului de stat;

Pagina 65 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 64/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

f) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau

asociaţiile profesionale în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual;

g) cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita prevazută de lege;

h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevazută de lege;

i) amortizarea, în limita prevazută de lege;

 j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat la schemele facultative de pensii

ocupaţionale, în limita stabilită potrivit legii;

k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, în limita stabilită potrivit

legii.

Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele

reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum si impozitele pe profit

sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la

sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente pentru veniturile realizate din

România;

 b) amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate

către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalităţile sau majorările

datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane

nerezidente în România şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia

majorărilor, al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri.

Amenzile, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate ca urmare a clauzelor 

 prevăzute în contractele comerciale, altele decât cele incheiate cu autorităţile;

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate

lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de

asigurare, precum şi taxa pe valoarea adaugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit

 prevederilor legale;d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub

forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la

sursă;

e) cheltuielile făcute în favoarea participanţilor, altele decât cele generate de plăţi

 pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la preţul de piaţă pentru aceste

 bunuri sau servicii;

Pagina 66 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 65/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

f) cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ,

 potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, prin care să se facă dovada efectuării

operaţiunii;

g) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991

 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru dreptul de folosinţă

a terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de distribuţie din producţia realizată

din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;

h) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de curs valutar a titlurilor de

 participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi a diferenţelor 

nefavorabile aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de

vânzarea/cesionarea acestora;

i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepţia celor prevăzute de lege;

 j) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt

reglementate prin acte normative;

k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului care

nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului în conformitate cu prevederile legale;

l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat,

cu excepţia prevederilor legale;

m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de

servicii, în situaţia în care nu sunt încheiate contracte în formă scrisă şi beneficiarii nu pot

 justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizată;

n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului

 precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc

 bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii

 pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau

de leasing, potrivit clauzelor contractuale;o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu

neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion potrivit legii. În această situaţie,

contribuabilii care scot din evidenţă clienţii neîncasaţi sunt obligaţi să comunice în scris

acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului

impozabil la persoana debitoare, după caz.

 p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit Legii nr.32/1994

 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare.

Pagina 67 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 66/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4.2 Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

Spre deosebire de celelalte impozite şi taxe care reprezintă cheltuieli ale intreprinderii

sau reţineri de la terţi taxa pe valoarea adugată datorită mecanismului de constituire nu este o

cheltuială pentru intrepridere (excepţie face TVA aferentă cheltuielilor nedeductibile, care

devine şi ea o cheltuială nedeductibilă cu impozitele şi taxele).

Acest impozit (pentru că de fapt este un impozit şi nu o taxă) face parte din categoria

impozitelor indirecte şi a fost introdusă în România înca din vara anului 1993, în efortul

depus de legislativ pe linia perfecţionării sistemului fiscal.

Taxa pe valoarea adaugată (TVA) constituie un impozit general de consum care se

calculează prin aplicarea unei cote procentuale de impunere asupra valorii adăugate aferente

tranzacţiilor din fiecare stadiu al circuitului economic, respectiv: producţia, serviciile,

distribuţia până la vânzările către consumatorii finali.

TVA se aplică asupra operaţiunilor privind livrările de bunuri mobile, transferul

 proprietăţii bunurilor imobile, importul de bunuri, prestări de servicii precum şi asupra

operaţiunilor asimilate acestora.

Sfera de aplicare:

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugată se cuprind operaţiunile care îndeplinesc

cumulativ următoarele condiţii:

a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuate cu plată;

 b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în

România;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţileeconomice prevăzute în lege ;

De asemenea, importul de bunuri se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea

adaugată.

Operaţiunile care se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugată sunt denumite

în continuare operaţiuni impozabile.

Operaţiunile impozabile pot fi:a) operatiuni taxabile pentru care se aplică cotele de TVA prevăzute de lege;

Pagina 68 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 67/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

 b) operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe

valoarea adaugată, dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adaugată datorată sau plătită

 pentru bunurile sau serviciile achiziţionate.

c) operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe

valoarea adaugată şi nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adaugată datorată sau plătită

 pentru bunurile sau serviciile achiziţionate.

d) operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adaugată, pentru care nu se

datorează taxa pe valoarea adaugată în vamă;

Baza de impozitare pentru operaţiuni în interiorul ţării.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituit din:

a) pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, din tot ceea ce constituie

contrapartidă obţinute sau care urmează a fi obţinute de furnizor ori prestator din partea

cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul

acestor operaţiuni;

 b) preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost, determinat la momentul

livrării. Dacă bunurile sunt mijloace fixe, preţul de achiziţie sau preţul de cost se ajustează

astfel cum se prevede în norme.

c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor 

de servicii.

Se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată:

a) impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea

adăugată;

 b) cheltuielile accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi

asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.

 Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată următoarele:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate defurnizori direct clienţilor;

 b) penalizările solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor 

contractuale, precum şi sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre

 judecătorească definitivă dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate.

 Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor 

 provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele

similare, care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate;

Pagina 69 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 68/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

c) dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, livrări cu plata în rate, operaţiuni de

leasing;

d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de mărfuri ,clienţi prin schimb,

fără facturare;

e) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se

decontează acestuia.

Baza de impozitare pentru import:

Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în vamă a

 bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă taxele vamale,

comisionul vamal, accizele şi alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugată, datorate pentru

importul de bunuri.

Se cuprind, de asemenea, în baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele,

cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare care intervin până la primul loc de destinaţie a

 bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de

impozitare stabilită conform legii. Primul loc de destinaţie a bunurilor îl reprezintă destinaţia

stipulată în documentul de transport sau orice alt document însoţitor al bunurilor când acestea

intră în România.

Dacă suma folosită la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este

exprimată în valută, aceasta se transformă în moneda naţională a României în conformitate cu

metodologia folosită pentru a stabili valoarea în vamă a bunurilor importate.

Cota standard şi cota redusă

Cota standard a taxei pe valoarea adaugată este de 19% şi se aplică asupra bazei de

impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea

adaugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adaugată.

Cota redusă a taxei pe valoarea adaugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare

 pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,

monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii;

 b) livrarea de manuale şcolare şi cărţi, exclusiv activităţile de publicitate efectuate

 prin intermediul acestora;

c) livrările de proteze de orice fel şi accesoriile ale acestora, cu excepţia protezelor 

dentare;

d) livrările de produse ortopedice;e) medicamente de uz uman şi veterinar;

Pagina 70 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 69/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv

închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

În ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugată au fost eliminate, începând cu 1 iunie

2005, o serie de scutiri care nu sunt în concordanţă cu prevederile directivelor europene.

Acestea se referă la proteze, medicamente, ziare, cărţi, spectacole de teatru, spectacolele

organizate de instituţii publice si activităţile specifice posturilor publice naţionale de radio şi

televiziune, cu excepţia activităţilor de publicitate şi altor activităţi de natură comercială.

Perioada fiscală:

Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adaugată este luna calendaristică.

Prin derogare de la prevederile alin.(1), pentru persoanele impozabile care nu au depăşit în

cursul anului precedent o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de

deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a

anului precedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic.

Persoanele impozabile care se încadrează în prevederile alin. (2) au obligaţia de a depune la

organele fiscale teritoriale până la data de 25 ianuarie o declaraţie în care să menţioneze cifra

de afaceri din anul precedent.

Persoanele impozabile care iau fiinţă in cursul anului trebuie să declare cu ocazia

înregistrării fiscale cifra de afaceri pe care preconizează să o realizeze în cursul anului, iar 

dacă aceasta nu depăşeste 100.000 euro inclusiv, au obligaţia de a depune deconturi

trimestriale în anul înfiinţării. Dacă cifra de afaceri obţinută în anul înfiinţării este mai mare

de 100.000 euro, în anul următor perioada fiscală va fi luna calendaristică, conform alin.(1),

iar dacă cifra de afeceri obţinută nu depăşeste 100.000 euro inclusiv, perioada fiscală va fi

trimestrul, urmând ca persoana impozabilă să se conformeze prevederilor de la alin. (3).

Plătitorii taxei pe valoarea adaugată:Pentru operaţiunile din interiorul ţării plătitorii taxei pe valoarea adaugată sunt:

a) persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pentru

operaţiunile taxabile realizate;

 b) beneficiarii prestărilor de servicii taxabile, indiferent dacă sunt sau nu înregistraţi

ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată efectuate de persoane impozabile stabilite în

străinătate.

La importul de bunuri plătitorii taxei pe valoarea adaugată sunt persoanele care importă

Pagina 71 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 70/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

 bunuri în România. Persoanele fizice datorează taxa pe valoarea adaugată pentru bunurile

introduse în ţară potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.

Principalele avantaje ale taxei pe valoarea adaugată sunt:

egalitatea participării diferitelor circuite (neutralitatea taxei). Neutralitatea acestui

impozit pentru intreprindere este asigurată prin recuperarea TVA aferentă cumpărărilor de

 bunuri şi servicii destinate producţiei sau comercializării. Dacă TVA are, în principiu, un

efect neutral asupra rezultatului intreprinderii, deoarece prin mecanismul de percepere nu

sunt influenţate cheltuielile şi veniturile firmei, în schimb, TVA poate avea o incidenţă asupra

trezoreriei intreprinderii, atunci când există decalaje între fluxurile de încasări şi plăţi (de

exemplu, obligaiţia de plată la bugetul de stat a TVA care nu a fost încasată de la clienţi

creează o presiune asupra trezoreriei firmei);

încurajarea investiţiilor, prin detaxarea acestora;

 protecţie echitabilă a fiecărei ţări în raport cu străinătatea.

La nivelul Uniunii Europene, TVA constituie un subject de reglementare sub forma

unor directive, care au rol de armonizare a legislaţiilor fiscale naţionale privind TVA, pentru

statele comunitare. .

În oricare dintre ţările în care se aplică TVA, pachetul normativ defineşte

coordonatele, regulile generale şi cazurile de excepţie ale funcţionării acestui sistem de

impozitare.

Principalele coordonate aferente acestui impozit sunt date de câmpul de aplicare,

teritorialitatea, faptul generator şi exigibilitatea, baza de impozitare, cotele de impozitare,

deductibilitatea şi obligaţiile persoanelor fizice şi juridice circumscrise în perimetrul de

aplicare a TVA.

Pentru evidenţa decontărilor cu bugetul statului privind TVA. se utilizează contul 442"Taxa pe valoatrea adăugată", cont bifuncţional deschis pe următoarele conturi sintetice de

gradul II:

4423 "TVA de plată"

4424 "TVA de recuperat"

4426 "TVA deductibilă"

4427 "TVA colectată "

4428 "TVA neexigibilă".

Pagina 72 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 71/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Contul 4426 "TVA deductibilă"este un cont de creanţe provizorii, de activ cu ajutorul

căruia se ţine evidenţa TVA înscrisă în facturile emise de furnizori pentru bunurile, serviciile

şi lucrările achiziţionate de intreprindere sau aferentă mijloacelor fixe realizate în regie

 proprie şi care este deductibilă din punct de vedere fiscal.

Se debitează în cursul lunii cu sumele reprezentând TVA deductibilă potrivit legii şi

se creditează la sfârşitul lunii cu:

sumele ce reprezintă TVA recunoscută la deducere şi care pot fi reţinute din TVA

colectată ;

sumele ce reprezintă TVA deductibilă care depăşeşte valoarea TVA colectată şi care

urmează a se încasa de la bugetul statului (4424 "TVA de recuperat");

cu prorata din TVA deductibilă, devenită nedeductibilă (635 "Cheltuieli cu alte

impozite taxe şi varsaminte asimilate").

La sfârşitul lunii contul se soldează.

Contul 4427 "TVA colectată" este un cont de datorii provizorii, de pasiv, cu ajutorul

căruia se ţine evidenţa sumelor datorate bugetului statului, reprezentând TVA aferentă

vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii sau executărilor dc lucrări.

Se creditează în cursul lunii cu TVA aferentă mijloacelor fixe realizate în regie

 proprie şi cu TVA înscrisă pe facturile emise către clienţi sau alte documente legale

reprezentând vânzările de mărfuri şi bunuri, prestările de servicii şi executările de lucrări, etc.

şi se debitează la sfârşitul lunii cu:

sumele reprezentănd TVA deductibilă recunoscută la deducere (4426" "TVA

deductibilă");

sumele ce reprezintă nivelul TVA colectată care depăşeşte nivelul TVA deductibilă şi

care se datorează bugetului ( 4423 "TVA de plată");

sumele reprezentând TVA aferentă clienţilor insolvabili activ ( 4118 "Clienţi incerţi

sau în litigiu").La sfarsitul lunii, în urma operaţiei de regularizare, contul se soldează.

Contul 4423 "TVA de plată" este un cont de pasiv şi ţine evidenţa TVA datorată

 bugetului de stat. Se creditează la finele lunii cu diferenţa dintre TVA colectată mai mare şi

TVA deductibilă mai mică şi se debitează cu:

sumele virate la bugetul statului, datorată (5121 "Conturi la bănci în lei");

taxa pe valoarea adaugată de plată compensată cu TVA de recuperat (4424 "TVA de

recuperat" ).Soldul creditor reprezintă TVA datorată bugetului de stat.

Pagina 73 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 72/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Contul 4424"TVA de recuperat" este un cont de creanţe definitive, de activ şi ţine

evidenţa TVA de recuperat de către intreprindere de la bugetul statului.

Se debitează la finele lunii cu diferenţa dintre TVA deductibilă mai mare şi TVA

colectată mai mică ( 4426 "TVA deduetibilă") şi se creditează cu TVA încasată de la bugetul

de stat pe baza cererii de rambursare (5121 "Conturi la bănci în lei") cu TVA de recuperat

compensată în perioadele următoare cu TVA de plată ( 4423 "TVA de plată" ).

Soldul debitor al contului reprezintă TVA de recuperat de la bugetul statului, deci o

creanţă faţă de bugetul de stat.

Contul 4428 "TVA neexigibilă" este un cont bifuncţional şi ţine evidenţa TVA

neexigibilă rezultată din vânzările şi cumpărările de bunuri, prestărilor de servicii şi efectuării

de lucrări cu plata în rate, pentru vânzări şi prestări efectuate şi nefacturate încă clienţilor,

 pentru aprovizionările făcute pentru care nu au sosit facturile furnizorilor, precum şi cea

inclusă în preţul de vânzare cu amănuntul la unităţile economice ce ţin evidenţa la acest preţ.

Se creditează cu:

TVA aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi efectuării de lucrări cu

 plata în rate ( 4111 "Clienţi ");

TVA aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii, executării de lucrări pentru

care nu s-au întocmit facturi ( 418 "Clienţi-facturi de întocmit" );

TVA devenită deductibilă, aferentă cumpărărilor făcute cu plata în rate, precum şi cea

aferentă facturilor sosite de la furnizori şi care anterior figurau la facturi nesosite ( 4426

"TVA deductibilă" );

TVA aferentă mărfurilor din unităţile ce au ca obiect de activitate comerţul cu

amănuntul şi care ţin evidenţa mărfurilor la acest preţ. ( 371 "Mărfuri " ).

Se debitează cu:

TVA aferentă cumpărărilor cu plata în rate (401"Furnizori", 404"Furnizori de

imobilizări" );TVA aferentă cumpărărilor sosite fără factură ( 408 "Furnizori - facturi nesosite" );

TVA aferentă vânzărilor de mărfuri, prestărilor de servicii sau efectuării de lucrări cu

 plata în rate devenită exigibilă în cursul exerciţiului ( 4427 "TVA colectată" );

TVA aferentă vânzărilor de mărfuri din unităţile comerciale cu amănuntul, care ţin

evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA ( 371 "Mărfuri" ).

Soldul contului reprezintă sume în aşteptare, care pe măsură ce devin exigibile se trec

în debitul contului TVA deduetibilă, pentru cumpărări sau în creditul contului TVA colectată, pentru vânzări.

Pagina 74 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 73/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Înregistrările contabile care se fac la sfârşitul fiecărei luni, pentru reflectarea TVA de

 plată sau de recuperat prezintă unele particularităţi dependente de urmatoarele:

În cazul întregii activităţi supuse plăţii taxei pe valoarea adăugată.

În acest caz la sfârşitul lunii se verifică dacă toate documentele şi operaţiile privind

TVA deductibilă au fost înregistrate în contabilitate astfel:

TVA deductibilă înscrisă pe facturile emise de furnizori de bunuri şi servicii pentru

activitatea de exploatare;

% = 401 “Furnizori”

3_ _ “Conturi de stocuri şi producţie

în curs de execuţie”

6_ _ “Conturi de cheltuieli”

4426 “TVA deductibilă”

TVA deductibilă încasată în facturile furnizorilor de imobilizări:

% = 404 “Furnizori de imobilizări”

2_ _ “Conturi de imobilizări”

4426 “TVA deductibilă”

TVA deductibilă aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie:

4426 “TVA deductibilă” = 4427 “TVA colectată”

TVA devenită exigibilă în cazul sosirii facturilor de la furnizor (dacă mărfurile au fost

 primite fără factură):

4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă”

De asemenea se verifică dacă toate documentele şi operaţiunile din luna respectivă

 privind TVA colectată au fost înregistrate în contabilitate astfel:

TVA colectată înscrisă în facturile emise către clienţi sau alte documente legale

reprezentând vânzările de mărfuri şi bunuri, prestările de servicii şi executările de lucrări:41_ “Clienţi şi conturi asimilate” = 7_ _ “Conturi de venituri”

461 “Debitori diverşi” 4427 “TVA colectată”

5311 “Casa în lei”

TVA colectată aferentă lipsurilor imputate:

428 “Alte datorii şi creanţe = 758 “Alte venituri din exploatare”

în legătură cu personalul ” 754 “Venituri din creanţe reactivate

461 “Debitori diverşi” şi debitori diverşi”4427 “TVA colectată”

Pagina 75 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 74/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

TVA devenită exigibilă, în cazul vânzărilor în rate:

4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată”

TVA colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal cu titlu

gratuit, acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură, cea aferentă lipsurilor peste

normele legale neimputabile:

635 = 4427 “TVA colectată”

“Cheltuieli cu alte impozite, taxe

şi vărsăminte asimilate”

TVA colectată aferentă clienţilor insolvabili scoşi din activ:

4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu” = 4427 “TVA colectată”

Compararea TVA colectată cu cea deductibilă:

TVA colectată > TVA deductibilă => TVA DE PLATĂ la bugetul statului;

4427 “TVA colectată” = 4426 “TVA deductibilă”

4423 “TVA de plată”

dacă avem TVA de recuperat din luna precedentă:

4423 “TVA de plată” = 4424 “TVA de recuperat”

achitarea în luna următoare:

4423 “TVA de plată” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

TVA deductibilă > TVA colectată => TVA DE RECUPERAT de la bugetul statului:

% = 4426 “TVA deductibilă”

4427 “TVA colectată”

4424 “TVA de recuperat”

În această situaţie TVA-ul de recuperat:

se compensează cu TVA datorată bugetului de stat din lunile următoare:4423 “TVA de plată” = 4424 “TVA de recuperat”

sau se încasează pe baza cererii de rambursare:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 4424 “TVA de recuperat”

În cazul scutirilor de TVA:

Se remarcă două situaţii : o situaţie în care întreaga activitate a unităţii este scutită, iar 

o a doua situaţie în care unele activităţi sunt scutite, iar altele comportă TVA.Dacă întreaga activitate a agentului economic este scutită de TVA:

Pagina 76 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 75/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prin scutire se înţelege ca valoarea nou creată adăgată de unitate este exceptată de la

 plata acestei taxe fiscale, iar în consecinţă nici nu se calculează şi nici nu se înregistrează

TVA colectată. Pe de altă parte cumpărările se primesc de la furnizori, pe bază de factură cu

TVA, însă agentul economic nu are dreptul la deducere a TVA, deoarece activitatea sa este

exceptată de la plată. În consecinţă nu se va separa TVA din factură, ci ea va intra în costul

de achiziţie al cumpărărilor. Consumul cumpărărilor se va include în cheltuieli la costul de

achiziţie, inclusiv TVA.

înregistrarea facturii de la furnizor:

371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori”

scăderea din gestiune a mărfurilor vândute:

607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri”

vânzarea mărfurilor cu încasare în numerar:

5311 „Casa în lei” = 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

În cazul în care unitatea economică desfăşoară atât activităţi impozabile cât şi scutite

de TVA, aceasta are dreptul de deducere a TVA aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii

destinate realizării unor operaţiuni impozabile, iar TVA aferentă achiziţiilor destinate

realizării unor operaţiuni neimpozabile nu poate fi dedusă, ci va trebui să fie inclusă în

cheltuieli. Deoarece la data cumpărării bunurilor şi serviciilor nu se poate determina cu

exactitate la ce operaţiuni se consumă, impozabile sau neimpozabile, se separă întreaga TVA

din facturile furnizorilor ca şi cum ar fi in totalitate deductibilă, urmând să se determine, prin

 procedee convenţionale TVA aferentă consumurilor pentru operaţiuni scutite, care apoi se

include în cheltuieli.

Pentru a determina TVA de inclus în cheltuieli trebuie să se utilizeze două conturianalitice pentru vânzări adică: 1)venituri din vânzări de bunuri şi servicii impozabile şi 2)

venituri din vânzări de bunuri şi servicii neimpozabile. Pe baza datelor din aceste conturi se

determină ponderea veniturilor din operaţiuni impozabile în totalul veniturilor, adică a

PRORATEI.

CALCULUL PRORATEI:

Calculul proratei deducerii se face utilizând urmatoarea formula:

Prded. = ( Voi/Vt )* 100 unde:Voi - valoarea veniturilor din operaţiuni impozabile

Pagina 77 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 76/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vt - valoarea totală a veniturilor.

Ponderea veniturilor din vânzarea produselor impozabile va reprezenta şi ponderea

TVA de dedus, iar diferenţa până la 100% va reprezenta TVA nedeductibil, care se include în

cheltuieli, prin formula contabilă:

635 = 4426 „TVA deductibilă”

„Cheltuieli cu alte impozite, taxe

şi vărsăminte asimilate”

Odată cu determinarea proratei (a ponderii TVA de dedus şi a celei de inclus în

costuri), se fac şi regularizările de rigoare, având în vedere că înregistrările în cursul anului s-

au făcut ca şi cum întreaga TVA, din facturile furnizorilor, ar fi fost deductibilă.

În cazul operaţiunilor de export (operaţiuni scutite de TVA cu drept de deducere):

În cazul livrărilor la export nu se calculează şi nu se înregistrează TVA colectată, iar 

TVA rezultată (deductibilă) din achiziţionarea bunurilor şi serviciilor destinate realizării

operaţiilor de export se recuperează de la buget sau se deduce din TVA colectată din

vânzarea altor valori pe piaţa internă.

Contabilizarea TVA-ului în cazul operaţiilor de export.

achiziţie de materii prime + TVA 19%:

% = 401 „Furnizori”

301 „Materii prime”

4426 „TVA deductibilă”

consumul materiilor prime:

301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu materiile prime”

 producţia livrată la export:

4111 „Clienţi” = 701 „Venituri din vânzarea produselor finite”

deoarece nu există TVA colectată, întreaga producţie fiind livrată la export, TVA

deductibilă de mai sus va deveni TVA de recuperat:4424 „TVA de recuperat” = 4426 „TVA deductibilă”

Cazurile în care întreaga producţie este livrată la export sunt mai puţine. În

majoritatea cazurilor unităţile economice livrează doar o parte din producţia lor la export, iar 

în aceste cazuri TVA-ul înregistrat la cumpărare se deduce din cel colectat din vânzările pe

 piaţa internă şi numai partea valorică ce nu poate fi recuperată pe această cale se va solicita să

fie restituită de la buget.

Pagina 78 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 77/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.

Conform codului fiscal, exigibilitatea este dreptul organului fiscal a pertinde

 plătitorului de TVA, la o anumită dată, plata taxei datorate bugetului de stat. Existenţa TVA

neexigibilă este determinată de faptul că data faptului generator de TVA nu coincide

totdeauna cu data exigibilităţii TVA.

Cele mai des întâlnite operaţii la care poate să apară TVA neexigibilă sunt:

operaţiile de vânzări şi cumpărări pentru care nu s-au întocmit sau nu s-au primit

facturi;

operaţiile de vânzări şi cumpărări cu plata în rate;

evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA.

TVA neexigibilă, din cumpărări pentru care nu s-a primit factură, se înregistrează în

corespondenşă cu contul 408 "Furnizori-facturi nesosite", odată cu înregistarea cumpărărilor.

achizitionarea de la un furnizor a unor materii prime pentru care nu s-a primit factura:

% = 408 "Furnizori-facturi nesosite"

301 „Materii prime”

4428 „TVA neexigibilă”

după primirea facturii , datoria faţă de furnizor devine exigibilă, iar TVA devenită şi

ea exigibilă se înregistrează astfel:

4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă”

TVA neexigibilă, din vânzări pentru care nu s-a întocmit factură, se înregistrează la

închiderea lucrărilor contabile pentru livrările nefacturate, în corespondenţă cu contul 418

"Clienţi-facturi de întocmit".

înregistrarea vânzărilor de mărfuri pentru care nu s-a emis factură.

418 "Clienţi-facturi de întocmit" = 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”4428 „TVA neexigibilă”

după ce se întocmeşte factură, TVA-ul neexigibil devine exigibil:

4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată”

TVA neexigibilă, din cumpărări cu plata în rate – reprezintă taxa aferentă ratelor 

scadente în perioadele următoare.

Pagina 79 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 78/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cumpărarea de mărfuri cu plata în rate, la cumpărare fiind scadentă prima rată iar 

diferenţa urmând a fi achitată în teri rate egal, la care se adaugă şi TVA de 19%:

% = 401 „Furnizori”

371 „Mărfuri”

4426 „TVA deductibilă”

4428 „TVA neexigibilă”

în perioadele următoare, când devine scadentă o rată se va înregistra TVA ajunsă la

scadenţă:

4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă”

înregistrările similare şi la plata celorlalte rate scadente.

livrarea unor produse cu plata în rate se va înregistra astfel:

4111 „Clienţi” = %

701 „Venituri din vânzarea produselor finite”

4427 „TVA colectată”

4428 „TVA neexigibilă”

la scadenţa ratei TVA devine exigibilă:

4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată”

TVA neexigibilă , din formarea preţului de vânzare cu amănuntul al mărfurilor-

reprezintă doar un artificiu de calcul şi de înregistrări privind formarea preţului cu amănuntul,

al mărfurilor intrate în gestiune.

încărcarea gestiunii de marfă (cu costul de la furnizor (401), adaosul comercial (378)

şi TVA neexigibilă (4428)):

371 ”Mărfuri” = %

401 „Furnizori”

378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”4428 „TVA neexigibilă”

 

4.3 Contabilitatea impozitului pe salarii

În afară de impozitul pe profit o altă resursă importantă pentru bugetul de stat o

constituie impozitul pe salarii.

Acesta se aplică asupra salariului angajaţiilor conform cotelor do impozit stabilite prinacte normative.

Pagina 80 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 79/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ca regulă acest impozit este suportat de către angajat, fiind o reţinere din salariul

acestuia.

Definirea veniturilor din salarii:

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură, obţinute de o

 persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a

unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea

veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv îndemnizaţiile pentru incapacitate

temporară de muncă.

În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

a) îndemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate

 publică, stabilite potrivit legii;

 b) îndemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul

 persoanelor juridice fără scop lucrativ;

c) drepturile de solda lunară, îndemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte

drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

d) îndemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite

administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o

autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile

autonome;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin

subscripţie publică;

f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generala a acţionarilor, în consiliul de

administraţie şi în comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii;

h) îndemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de

asigurări sociale;i) sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi

neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 nivelul legal stabilit pentru îndemnizaţia

 primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, precum şi în

cazul deplasării în cadrul localităţii, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile

 publice;

 j) orice alte sume sau avantaje de natură salarială sau asimilate salariilor.

Stabilirea venitului net anual din salarii venitul net din salarii al unui contribuabil sestabileşte prin deducerea din venitul salarial brut a următoarelor cheltuieli:

Pagina 81 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 80/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a) contribuţiile obligatorii datorate de contribuabil, după caz;

 b) o cota de 15% din deducerea personală de bază aferentă fiecărei luni acordată odată

cu deducerea personală de bază, cu titlu de cheltuieli profesionale, la locul de muncă unde se

află funcţia de bază.

Determinarea lunară a impozitului pe venitul din salarii:

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plăţi anticipate,

care se calculeaza şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

Impozitul lunar se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de

calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul

 brut a contribuţiilor obligatorii şi a cheltuielilor profesionale, aferent unei luni şi deducerile

 personale acordate pentru luna respectivă;

 b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra

 bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare

loc de realizare a acestora.

Termen de plată a impozitului:

Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine

impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi

de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se

 plătesc aceste venituri.

Contul cu ajutorul căruia se contabilizează impozitul pe salarii este contul 444"

Impozitul pe salarii ".

Este un cont de pasiv, de datorii în creditul contului 444 " Impozitul pe salarii" se

înregistrează constituirea datoriei, în corespondenţă cu contul care indică sursa de constituire

respectiv 421"Personal-salarii datorate" , 423 " Personal-ajutoare materiale datorate", 424 "

Participarea personalului la profit".În debitul contului 444 " Impozitul pe salarii" se înregistrează sumele virate la buget

reprezentând impozitul pe salarii şi alte drepturi similare prin creditul conturilor care indică

modalitatea de plată respectiv: 5121 "Conturi la bănci în lei" pentru achitarea prin virament

 bancar, 542 "Avansuri de trezorerie" pentru achitări din avansuri sau 5311 "Casa în lei"

 pentru achitări în numerar.

5. ALTE RELAŢII COMERCIALE PRIVIND TERŢII

Pagina 82 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 81/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

5.1 Contabilitatea relaţiilor cu asociaţii sau cu acţionarii

Relaţiile dintre intreprindere şi asociaţi sau acţionari se concretizează în:

relaţii de datorii sau creanţe legate de capitalul social oglindite prin intermediul

contului 456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul".

relaţii de datorii privind plata dividendelor, oglindite prin intermediul contului 457

"Dividende de plată".

relaţii de datorii privind eventualele sume împrumutate de acţionari intreprinderii (mai

ales la începutul activităţii acesteia), reflectate prin contul 455 "Sume datorate asociaţilor”.

Contabilitatea creanţelor şi datoriilor din operaţiuni asupra capitalului, se ţine cu

ajutorul contului 456 "Decontări cu acţionarii privind capitalul". Are caracteristicile unui cont

 bifuncţional, având funcţie contabilă de cont de pasiv când reflectă o datorie faţă de asociaţi

şi acţionari, şi funcţie contabilă de activ când reflectă o creanţă faţă de aceştia. Acest cont se

utilizează pentru reflectarea relaţiilor de datorii şi creanţe faţă de acţionari vis a vis de

capitalul social.

Principalele operaţii în care apare acest cont sunt: naşterea datoriilor şi creanţelor şi

stingerea lor.

Creanţa faţă de acţionari apare în momentul subscrierii capitalului social când

acţionarii se angajează să onoreze contravaloarea acţiunilor subscrise (în bani sau în natură).

456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii = 1011 "Capital subscris nevărsat”

 privind capitalul”

Ea se stinge în momentul aportului în contul capitalului subscris:

% = 456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii

 privind capitalul”

5121 „Conturi la bănci în lei”

213 „Instalaţii tehnice, mijlace de

transport, animale şi plantaţii”

371 „Mărfuri”301 „Materii prime” etc.

Pagina 83 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 82/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Datoriile care apar faţă de acţionari se înregistrează în creditul contului 456

"Decontări cu acţionarii privind capitalul".

Un exemplu este retragerea unui acţionar, ceea ce presupune scăderea capitalului

social şi în acelaşi timp apariţia unei datorii a intreprinderii faţă de acţionari:

1012 "Capital subscris vărsat" = 456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii

 privind capitalul"

Această datorie se stinge în momentul în care intreprinderea plăteşte acţionarilor 

contravaloarea acţiunilor sale:

456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii = 5311"Casa în lei"

 privind capitalul"

Contabilitatea datoriilor privind dividendele se ţine cu ajutorul contului 457

"Dividende de plată".

Este un cont de datorii, care înregistrează obligaţia intreprinderii de a achita

contravaloarea dividendelor acţionarilor conform hotărârii AGA.

Operaţiile care implică acest cont sunt:

repartizarea rezultatului (exerciţiului curent sau anterior) pentru dividende:

129 "Repartizarea profitului" sau = 457 „Dividende de plată"

117 "Rezultat reportat"

reţinerea impozitului pe dividende, conform legislaţiei în vigoare:

457 „Dividende de plată" = 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate”

achitarea contravalorii dividendelor acţionarilor (în numerar sau prin virament):

457 "Dividende de plată" = 5311 "Casa în lei" sau

5121 "Conturi la bănci în lei”Contabilitatea datoriilor din sume depuse de asociaţi se ţine cu ajutorul contului 455

"Sume datorate asociaţilor".

Este un cont de datorii, de pasiv, care reflectă datoria intreprinderii faţă de acţionarii

săi referitor la eventualele sume de bani cu care acţionarii împrumută intreprinderea.

Având în vedere că unitatea datorează asociaţilor dobânzi pentru sumele primite de la

aceştia, pentru o evidenţă clară a sumelor primite şi a dobânzilor, contul se detaliază în două

conturi sintetice:

Pagina 84 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 83/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4551 ”Asociaţi-conturi curente”- cu ajutorul căruia se ţine evidenţa datoriei totale faţă

de asociaţi, inclusiv dobânzile exigibile.

4558 „Asociaţi-dobânzi la conturi curente”- cu ajutorul căruia se ţine evidenţa

dobânzilor neexigibile calculate la datoriile din contul curent.

Principalele operaţii sunt:

 primirea sumelor de către intreprindere, de la asociaţi:

5311 "Casa în lei" = 4551 "Asociaţi-conturi curente"

înregistrarea eventualelor dobânzi:

666 "Cheltuieli privind dobânzile" = 4558 „Asociaţi-dobânzi la

conturi curente”

restituirea creditului şi plata dobânzii (în numerar sau prin virament):

% = 5121 "Conturi curente la banci în lei" sau

5311 "Casa în lei"

4551"Asociaţi-conturi curente"

4558 „Asociaţi-dobânzi

la conturi curente”

5.2 Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi

5.2.1 Contabilitatea debitorilor diverşi

În afară de creanţele curente cum ar fi cele din vânzări de bunuri şi servicii, din

relaţiile cu personalul, cu unităţile din cadrul grupului, cu subunităţile şi altele, pentru care se

deschid conturi distincte, în funcţie de natura lor, unităţile economice pot să-şi constituie

creanţe din diverse alte relaţii. Astfel se pot constitui creanţe din imputaţii, din vânzarea deimobilizări şi de titluri de plasament, din emisiunea de obligaţiuni, din concesiuni, din

dividende sau dobânzi de încasat pentru titluri de plasament, din reactivarea de debite,

 precum şi din diverse alte operaţiuni.

Contabilitatea unor astfel de creanţe se ţine cu ajutorul contului 461 „debitori diverşi”,

cont de activ, iar pentru a se crea condiţiile necesare urmăririi în detaliu a creanţelor unităţii,

în cadrul acestui cont este necesar să se deschidă conturi analitice pe fiecare persoană fizică

sau juridică faţă de care există astfel de drepturi.Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor privind debitorii diverşi:

Pagina 85 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 84/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

înregistrarea creanţelor din imputaţii privind valoarea bunurilor constatate lipsă la

inventar sau degradate din vina unor persoane, la care se adaugă şi TVA:

461 „Debitori diverşi” = %

758 „Alte venituri din exploatare”

4427 „TVA colectată”

înregistrarea creanţelor din vânzări de active:

461 „Debitori diverşi” = %

7583 „Venituri din vânzarea activelor 

şi alte operaţii de capital”

4427 „TVA colectată”

înregistrarea creanţelor din vânzarea titluri de valoare:

461 „Debitori diverşi” = %

502 „Acţiuni proprii”

503 „Acţiuni”

505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”

506 „Obligaţiuni”

508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt

şi creanţe asimilate”

761 „Venituri din imobilizări financiare”

alte creanţe:

461 „Debitori diverşi” = %

161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”

706 „Venituri din redevenţe, locţii de

gestiune şi chirii”761 „Venituri din imobilizări financiare”, cu

valoarea creanţelor din dividende de

încasat aferente titlurilor de participare

şi instrumentelor de trezorerie.

înregistrarea debitelor încasate şi a sconturilor acordate:

% = 461 „Debitori diverşi”

5121 „Conturi la bănci în lei”5311 „Casa în lei”

Pagina 86 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 85/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

667 „Cheltuieli privind sconturile

acordate ”

înregistrarea creanţelor scoase din evidenţă ca urmare a insolvabilităţii debitorilor 

reprezintă o pierdere pentru unitate:

654 „Pierderi din creanţe = 461 „Debitori diverşi”

şi debitori diverşi”

diferenţele de curs valutar rezultate cu ocazia evaluării debitorilor diverşi în valută la

data bilanţului sau la decontare:

nefavorabile:

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 461 „Debitori diverşi”

favorabile:

461 „Debitori diverşi” = 765 „Venituri din diferenţede curs valutar”

5.2.2 Contabilitatea creditorilor diverşi

În afară de datoriile faţă de furnizori, faţă de personal şi din alte operaţiuni curente, în

activitatea unităţilor economice mai pot să apară datorii şi din operaţii mai puţin fercvente şi

de ponderi relativ mai reduse.

Contabilitatea unor astfel de datorii se ţine cu ajutorul contului 462 „Creditori

diverşi”, cont de pasiv.

Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor privind creditorii diverşi:

înregistrarea datoriilor privind achiziţia titlurilor de valoare:% = 462 ”Creditori diverşi”

502 „Acţiuni proprii”

503 „Acţiuni”

505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”

506 „Obligaţiuni”

508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt

şi creanţe asimilate”

Pagina 87 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 86/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

înregistrarea sumelor încasate şi necuvenite, în numerar sau prin bancă:

5121 „Conturi la bănci în lei” sau = 462 ”Creditori diverşi”

5311 „Casa în lei”

înregistrarea achitării creditelor, rectificarea (stornarea în negru) a unor sume ce apar 

în extrasul de cont de la bancă ca încasări, dar necuvenite, precum şi achitarea datoriilor din

achiziţia titlurilor de valoare, în corespondenţă cu conturile de trezorerie, din care se face

 plata:

462 ”Creditori diverşi” = %

5121 „Conturi la bănci în lei”

5311 „Casa în lei”

diferenţele de curs valutar rezultate cu ocazia evaluării creditorilor diverşi în valută la

data bilanţului sau la decontare:

favorabile:

462 ”Creditori diverşi” = 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

nefavorabile:

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 462 ”Creditori diverşi”

6. STUDIU DE CAZ

În luna decembrie, anul 2004, SC MANITOBA TEX SRL a înregistrat următoarele

operaţiuni financiare:1) La data de 05.12.2004 SC MANITOBA TEX SRL se aprovizionează cu materie

 primă(material din bumbac 100%), de la SC FIBREX SA, în valoare de 30.000.000 lei fără

TVA 19%;(Anexă: factura nr.230/05.12.2004)

2) În data de 06.12.2004 se aprovizionează cu aţă, în valoare de 3.600.000.lei, TVA

19%, fără factură, de la SC CILDRO SRL,aceasta urmând să fie primită ulterior;(Anexă: aviz

de însoţire a mărfii nr.129/06.12.2004)

Pagina 88 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 87/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3) La 07.12 2004 se înregistrează încasarea unui avans de la SC LARA SA în valoare

de 31.000.000.lei, pentru vânzare de stocuri la o data ulterioară.(Anexă: CEC seria:NK 

300,nr.01337069);

4) În data de 08.12.2004 se înregistrează primirea facturii de energie electrică de la

„ELECTRICA”, în valoare de 5.000.000.lei şi factura de convorbiri telefonice de la SC

ORANGE ROMÂNIA SA, în sumă de 2.614.402 LEI +TVA, pe care o achită prin ordin de

 plată (Anexă: O.P nr.173/08.12.2004; O.P nr.174/08.12.2004).

5) Sosirea facturii pentru aţă în data de 09.12.2004;(Anexă:factura

nr.130/09.12.2004);

6) La 09.12.2004 se înregistrează vânzarea de mărfuri către SC ZIRIDAVA SRL în

valoare de 85.630.000.lei (Anexă: factura nr.734/09.12.2004);

7) În data de 10.12.2004 se acordă un avans către societatea furnizoare SC

PASMATEX SRL, în valoare de 15.000.000.lei, pentru achiziţia de etichete ţesute;(Anexă:

ordin de plată nr.172/07.12.2004);

8) În data de 11.12.2004 societatea se recepţionează etichete ţesute în valoare de

50.000.000.lei, TVA 19%, furnizor SC PASMATEX SRL; (Anexă: factura

nr.1527/10.12.2004). Se înregistrează decontarea avansului către SC PASMATEX SRL;

9) La data de 12.12.2004 se încasează de la SC ZIRIDAVA SRL contravaloarea

facturii nr.734/09.12.2004, prin ordin de plată (Anexă: O.P. nr.211/12.12.2004);

10) Se achită avansurile personalului în sumă de 16.000.000. în data de 15.12.2004

(Anexă: listă de avans chenzinal);

11) La data de 16.12.2004. se impută gestionarului lipsuri constatate la inventar în

valoare de 2.000.000.lei+TVA 19%, paguba reţinându-se pe statul de plată;

12) La data de 17.12.2004 se achită factura nr 230/05.12.2004 către furnizorul SC

FIBREX SA (Anexă: O.P. nr 175/13.12.2004);

13) La data de 18.12.2004 se achiziţionează un program informatic în valoare de11.500.000 lei, TVA 19% de la SC ULTRA PRO COMPUTERS SRL (Anexă: factura

nr.578/18.12.2004);

14) La da ta de 19.12.2004 se vinde un mijloc fix(autoturim Daewoo Tico) în valoare

de 100.000.000 lei, TVA 19% (Anexă: factura nr.601/19.12.2004), încasarea făcându-se în

contul de la bancă;

15) La data de 20.12.2004 SC MANITOBA TEX SRL emite un bilet la ordin pentru

 plata programului informatic (Anexă: B.O. nr.98/20.12.2004);

Pagina 89 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 88/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

16) La data de 20.12.2004 se efectuează un transport de marfă la SC AQUADOM

ELEMENT SRL în valoare de 2.000.000 lei, TVA 19%.(Anexă: factura

nr.5536520/21.12.2004). Clientul achită contravaloarea transportului printr-un bilet la ordin;

(Anexă:bilet la ordin nr.678/21/12.2004);

17) La data de 21.12 2004 se plăteşte factura nr.130/06.12.2004, reprzentând achiziţia

de aţă de cusut şi factura nr.1527/07.12.2004, reprezentând achiziţie de etichete ţesute;

18) În data de 22.12.2004 se scoate din gestiune un client incert cu o datorie de

3.570.000.lei;

19) La 24.12.2004 se înregistrează remuneraţiile datorate de unitate salariaţior cu

contribuţiile şi reţinerile corespunzătoare (Anexă: Stat de salarii);

20) La data de 25.12.2004 se vând mărfurile către SC LARA SRL în valoare de

58.000.000 lei(Anexă: factura nr.782/25.12.2004);

21) La 25.12.2004 se înregistrează sume încasate de la creditori diverşi în sumă de

2.500.000.lei;

22) La 27.12.2004 se lichidează datoriile faţă de creditorii diverşi;

23) Se înregistrează descărcarea din gestiune a mijloacelor fixe vândute;

24) Înregistrarea amortizării programului informatic pe luna 12.2004

25) În data de 28.07.2004 se înregistrează regularizarea TVA;

26) Se închid conturile de venituri şi cheltuieli la 31.07.2004.

27) Se determină şi se înregistrează impozitul pe profit aferent lunii decembrie.

28) Conform hotărârii AGA se repartizează profitul pentru plata dividendelor.

29) Înregistrarea plăţii impozitelor la buget.

7. CONCLUZII

Unitatea SC MANITOBA TEX SRL are mai multe planuri pe care îşi desfăşoară

activitatea. Are ca obiect de activitate atât achizţionarea de materii prime în vederea

 prelucrări, în urma acestui proces rezultând produsele finite pe care le desface atât prin

magazinele proprii cât şi către alţi comercianţi precum şi vânzarea mărfurilor la export. Mai

activează şi în comerţul de mărfuri asigurând şi transportul pentru acestea şi pentru alte

unităţi contra cost. De asemenea mai prestează servicii diferiţilor terţi.

Pagina 90 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 89/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Calitatea produselor livrate şi a serviciilor au impus unitatea în faţa concurenţei, gama

de produse oferite fiind corespunzătoare unor înalte standarde de calitate. Produsele

comercializate adresânduse unei clientele mai pretenţioase, amplasarea firmei în acest sens

fiind chiar în locul potrivit.

Din studiul de caz se observă că:

unitatea înregistrează profit;

societatea colaborează cu mai multe firme în vederea comerţului cu acestea;

societatea deţine monopolul în zonă pentru anumite servicii şi produse;

unitatea are o ofertă vastă de produse şi servicii oferite clienţilor;

Analiza ratelor de structură ale activului şi pasivului:

RATA ACTIVELOR CIRCULANTE = Active circulante / Activ total * 100

R.A.C. = 339.322.554 / 369.512.496 * 100 = 91,82 %

RATA CREANŢELOR = Creanţe / Activ total * 100

R.C. = 171. 410.378 / 369.512.496 * 100 = 46,38 %

RATA DE ÎNDATORARE GLOBALĂ = Datorii totale / Pasiv total * 100

R.Î.G. = 357.799.279 / 365.343.021 * 100 = 97,93 %

RATA STABILITĂŢII FINANCIARE = Capital permanent / Pasiv total * 100

R.S.F. = 315.345.711 / 365.343.021 * 100 = 86,31 %

RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE = Capital propriu / Pasiv total *100

R.A.F.G. = 7.543.742 / 365.343.021 * 100 = 2,06 %

FONDUL DE RULMENT = Active circulante – Datorii pe termen scurt

F.R. = 339.322.554 – 49997.310 = 289.325.244 LEI

Pagina 91 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 90/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rata stabilităţii financiare evidenţiază că pe întreaga perioadă analizată , aproximativ

86% din resursele de finanţare au caracter permanent ceea ce înseamnă că gradul de

stabilitate financiară al firmei este ridicat.

 Nivelul ridicat de stabilitate financiară este benefic şi pentru activitatea de exploatare,

mai ales în situaţia în care nevoile ciclice de exploatare sunt în creştere iar firma activează pe

o piaţă financiară caracterizată prin creşterea cererii de lichiditate şi prin scumpirea

creditului.

În astfel de situaţii dacă intreprinderea dispune de un fond de rulment suficient de

mare pentru a face faţă acestor decalaje de finanţare pe termen scurt, atunci costul finanţării

 procesului de exploatare va fi mult mai scăzut.

Gradul de autonomie financiară al societăţii este scăzută în această perioadă ceea ce

înseamnă că firma beneficiază de un grad scăzut de autonomie financiară globală, ceea ce va

afecta serios solicitarea de noi credite.

Rata de îndatorare globală este ridicată ceea ce înseamnă că firma are o autonomie

financiară globală globală scăzută, finanţarea realizându-se preponderent din surse atrase.

Fondul de rulment < 0 şi activele circulante < datoriile pe termen scurt. Această

situaţie este considerat a fi pozitivă deoarece o parte tot mai mare a activelor circulante este

finanţată din capitalul permanent. Însă in situaţia prezentă această creştere a fondului de

rulment se datorează creşterii gradului de îndatorare pe termen lung. În această situaţie vor 

creşte şi dobânzile adică şi cheltuielile financiare care vor avea ca efect diminuarea

rezultatului.

În concluzie - aceste situaţii financiare au fost întocmite cu respectarea următoarelor 

 principii contabile:

 principiul continuităţii activităţii; principiul permanenţei metodelor;

 principiul prudenţei;

 principiul independenţei exerciţiilor;

 principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv;

 principiul intangibilităţii;

 principiul necompensării;

 principiul prevalenţei economocului asupra juridicului; principiul pragului de semnificaţie.

Pagina 92 din 91

7/28/2019 Contabilitatea relatiilor cu tertii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-relatiilor-cu-tertii 91/91

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Societatea îşi întocmeşte situaţiile financiare în ROL.

Pentru întocmirea situaţiilor financiare, precum şi obţinerea unor informaţii care nu

întotdeauna sunt disponibile direct din conturile societăţii, conducerea societăţii a făcut

estimări pe baza celor mai bune informaţii disponibile. Deşi aceste estimări individuale

 prezintă un oarecare grad de incertitudine, efectul general al acestuia asupra situaţiilor 

financiare este considerat ca fiind nesemnificativ.

Pentru operaţiunile efectuate în valută au fost luate în considerare cursul oficial al

ROL în vigoare la data efectuării operaţiunii. Activele şi pasivele exprimate în valută au fost

transformate în ROL folosindu-se cursurile oficiale de schimb comunicate de Banca

 Naţională a României la data încheierii bilanţului.

 Natura activităţii societăţii şi rezultatul politicilor economicecurente implementate în

condiţii real operaţionale, fac posibilă apariţia unor variaţii în ceea ce priveşte intrările de

numerar viitoare. Administratorii cred că societatea poate să-şi continue activitatea pe baza

 principiului continuităţii activităţii în viitorul anticipat şi prin urmare situaţiile financiare au

fost întocmite pe baza acestui principiu.