Download - Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

Transcript
Page 1: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti

Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune

Proiect de contabilitate şi informatică

CONTABILITATE ŞI ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ

1

Page 2: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1: Activitatea de consultanţă pentru afaceri şi management

1.1.. Prezentarea societăţii comerciale ACCESS CONSULTING SRL Botoşani

1.1.1. Elemente de identificare

1.1.2. Prezentarea obiectului de activitate

1.1.3. Structura organizatorică

1.1.4. Organizarea compartimentului financiar-contabil

CAPITOLUL 2: Monografie contabilă şi transpunerea conturilor în balanţa de verificare

la SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani, la data de 31.12.2008

2.1. Monografie privind înregistrarea în contabilitatea a principalelor operaţiuni economice

aferente exerciţiului financiar 2008, luna de referinţă - decembrie

2.2. Transpunerea conturilor în balanţa de verificare la data de 31.12.2008

2.3. Documente contabile de sinteză

2.3.1. Lucrări contabile de închidere a exerciţiului financiar

2.3.1.1. Lucrări cu caracter preliminar

2.3.1.2. Completarea (redactarea) situaţiilor financiare

2.3.2. Componentele situaţiilor financiare anuale

2.4. Analiza principalilor indicatorie economico-financiari

2.4.1. Indicatori de lichiditate

2.4.2. Indicatori de solvabilitate

2.4.3. Indicatori de rentabilitate

2.4.4. Indicatori de activitate (de gestiune)

2.4.5. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

CAPITOLUL 3: Concluzii

CAPITOLUL 4: Anexe

Anexa 1: Organigrama SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani

Anexa 2: Monografie privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni

economice aferente exerciţiului financiar 2008, luna de referinţă - decembrie

Anexa 3: Balanţa de verificare la data de 31.12.2008

Anexa 4: Situaţii finaciare la data de 31.12.2008

2

Page 3: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

INTRODUCERE

Contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informaţional şi decizional la problema gestiunii valorilor economice separate pe entităţi patrimoniale (regii autonome, societăţi comerciale, instituţii publice ş.a. persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi comerciale).Ca disciplină ştiinţifică contabilitatea trebuie să asigure două categorii de informaţii, şi anume:

1) informaţii publice;2) informaţii confidenţiale.

Informaţiile publice sunt de regulă sistematizate în situaţiile financiare (bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note explicative), fiind destinate în principal utilizatorilor din afara unităţii patrimoniale, respectiv asociaţilor sau acţionarilor, clienţilor şi furnizorilor, organelor financiare şi de credit, administraţiei de stat, îndeosebi celei fiscale şi necesităţilor de agregare a soldurilor intermediare de gestiune în sistemul conturilor naţionale.

Furnizarea informaţiei publice constituie atributul principal al organizării şi conducerii contabilităţii financiare, care are ca obiect înregistrarea cronologică şi sistematică a fluxurilor reale, financiare şi monetare ale unităţilor patrimoniale cu exteriorul, precum şi întocmirea periodică a situaţiilor financiare. Contabilitatea financiară este standardizată, adică se bazează pe norme privind producţia, reprezentarea şi utilizarea informaţiilor contabile.

Informaţiile confidenţiale sunt sistematizate de regulă în documente şi analize destinate uzului intern al managerilor unităţilor patrimoniale de la diferite nivele organizatorice. Numai pe baza acestor informaţii este posibilă luarea în timp oportun a tuturor tipurilor de decizii care să permită adaptabilitatea unităţii la condiţiile pieţei concurenţiale, la contracararea factorilor perturbatori, exogeni şi endogeni ai fiecărei unităţi patrimoniale.

Furnizarea acestor informaţii constituie atributul principal şi scopul declarat al contabilităţii de gestiune. Obiectivele sale fundamentale sunt cele privind cunoaşterea costurilor produselor obţinute, lucrărilor efectuate şi serviciilor prestate, iar dacă rezultatele nu sunt mulţumitoare, acestea oferă posibilitatea analizei cauzelor deficienţelor. Organizarea şi fucţionarea contabilităţii de gestiune se bazează pe concepte şi principii pur interne al căror conţinut este liber de standardizare, fiind definit în funcţie de propriile convenţii ale fiecărei întreprinderi.

Contabilitatea se diferenţiază conform schemei de organizare actuală ce rezultă din actele normative în: contabilitatea financiară sau generală, contabilitatea de gestiune .

De remarcat este faptul că cele două tipuri de contabilitate formează practic două sisteme informaţionale distincte care determină caracterul dualist al sistemului contabil.

Obiectul de studiu al contabilităţii îl reprezintă patrimoniul. Literatura de specialitate cunoaşte trei concepţii în definirea şi analiza patrimoniului ca obiect al contabilităţii: juridică , economică şi economico-juridică.

a) din punct de vedere juridic, patrimoniul reprezintă toate drepturile şi obligaţiile cu conţinut economic ale unui subiect de drept;

b) din punct de vedere economic, patrimoniul este considerat ca totalitatea bunurilor economice exprimabile în bani, inclusiv rezultatele folosirii lor ce apartin unei persoane fizice sau juridice;

c) definirea economico-juridică a patrimoniului: totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţin unei persoane juridice sau fizice, precum şi bunurile economice la care se referă.

3

Page 4: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

Lucrarea îşi propune să prezinte particularităţi ale contabilităţii financiare la o societate

care are ca şi profil activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, realizând o

monografie contabilă şi o analiză a principalilor indicatori economico-financiari, pe baza bilanţului

contabil şi a contului de rezultate aferente exerciţiului financiar al anului 2008, comparativ cu anul

2007.

Lucrarea este structurată în cinci capitole, pentru realizarea acesteia fiind utilizate date

bibliografice din materialele prezentate în bibliografia anexată la sfârşitul lucrării şi din datele

puse la dispoziţie de către SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani, societatea la care s-a realizat

documentarea.

1.1. Prezentarea societăţii comerciale ACCESS CONSULTING SRL Botoşani

1.1.1. Elemente de identificare

- Denumirea societăţii: SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani

- Sediul social: Botoşani, str. Poştei, nr. 9, camera 625 A

- Forma juridică: societate cu răspundere limitată, cu capital integral privat

- Durata de funcţionare: nelimitată, în conformitate cu art. 7 din Actul constitutiv al societăţii

- Înregistrare: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului: J07/259/2006

Cod unic de înregistrare: 23700798

1.2.2. Prezentarea obiectului de activitate

SC ACCESS CONSULTING SRL a fost înfiinţată în anul 2006 ca societate cu răspundere limitată,

în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, modificată şi republicată, având ca

principal obiect de activitate activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, cod CAEN –

7022.

Capitalul social al societăţii, subscris şi vărsat este de 30.000 lei, împărţit în 300 de părţi

sociale, a câte 100 de lei fiecare, acestea fiind indivizibile şi deţinute de asociatul unic.

Ideea înfiinţării societăţii a apărut din necesitatea de a oferi beneficiarilor serviciilor soluţii

pentru conceperea, implementarea şi finanţarea proiectelor de dezvoltare.

Misiunea şi scopul societăţii sunt acelea de a produce o schimbare pozitivă în mediul economic

şi conceperea unor soluţii integrate de management general şi financiar, capabile să asigure

beneficiarilor mijloacele necesare dezvoltării activităţii. Societatea urmăreşte o continuă

perfecţionare în toate structurile sale şi utilizează metode de management moderne în extinderea

limitelor de acţiune şi a competenţelor de decizie. Managerul societăţii, împreună cu echipa sa au

manifestat şi manifestă o permanentă preocupare de studiere a cerinţelor pieţei şi de adaptare a

serviciilor oferite la aceste cerinţe. Din punct de vedere al competitivităţii managementului,

acesta este pus în evidenţă de seriozitatea şi rigurozitatea abordării clienţilor şi a respectării

cerinţelor acestora.

4

Page 5: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

Serviciile oferite de SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani au o serie întreagă de avantaje,

dintre care principalele sunt: calitatea lucrărilor, adaptabilitatea la cerinţele specifice ale

clientului, complexitatea ofertei, adică capacitatea de a acoperi practic orice tip de serviciu de

consultanţă, competitivitatea preţurilor practicate, experienţa şi lucrările de referinţă, care

reprezintă o carte de vizită şi o modalitate de promovare solide şi palpabile a realizărilor.

1.2.3. Structura organizatorică

Conform art. 13 din actul constitutiv al SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani, conducerea şi

administrarea societăţii se exercită de către asociatul unic. Asociatului unic, care deţine şi funcţia

de director societate comercială, îi sunt subordonate două compartimente:

- compartimentul financiar-contabil, în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea doi economişti;

- compartimentul de consultanţă, în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea doi manageri de

proiect.

Organizarea şi funcţionarea societăţii sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale, în sensul

că fiecare componentă organizatorică sau acţiune trebuie să corespundă unor cerinţe clar

definite, reieşite din obiectivele acesteia.

Structura organizatorică este definită ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor

organizatorice şi al relaţiilor dintre acestea, astfel constituite încât să asigure premisele

organizatorice adecvate realizării obiectivelor prestabilite. Prin modul de combinare a resurselor

umane, materiale şi financiare, structura organizatorică condiţionează eficienţa desfăşurării

activităţii necesare realizării obiectivelor, precum şi calitatea şi operativitatea sistemului

decizional şi configuraţia sistemului informaţional.

Această structură cuprinde două părţi: structura de conducere sau funcţională şi structura de

producţie sau operaţională. În cadrul acestor părţi se regăsesc componentele primare, şi-anume:

postul, funcţia, compartimentul, relaţiile organizatorice, ponderea ierarhică şi nivelul ierarhic.

Postul este alcătuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor

desemnate pe anumite perioade de timp fiecărui component al societăţii.

Funcţia constituie factorul care generalizează posturi asemănătoare din punct de vedere al

ariei de cuprindere, a autorităţii şi a responsabilităţii.

Compartimentul este rezultatul agregării unor posturi şi funcţii cu conţinut similar şi/sau

complementar, reunind persoane care desfăşoară activităţi relativ omogene şi solicită cunoştinţe

dintr-un anumit domeniu, este amplasat într-un anumit spaţiu şi subordonat nemijlocit unei

singure persoane.

Relaţiile organizatorice sunt alcătuite din ansamblul legăturilor dintre componentele structurii

stabilite prin reglementări oficiale. Relaţiile organizatorice pot fi: de autoritate, de cooperare, de

control şi de reprezentare.

Ponderea ierarhică reprezintă numărul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de

conducere şi înregistrează valori diferite.

Nivelurile ierarhice sunt alcătuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii

orizontale la aceeaşi distanţă faţă de managementul de vârf al societăţii. Numărul de niveluri

5

Page 6: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

ierarhice este influenţat de dimensionarea firmei, diversitatea activităţilor, complexitatea

producţiei, dar şi de competenţa managerilor.

Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc următoarele documente:

regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului şi organigrama.

Regulamentul de organizare şi funcţionare cuprinde cinci părţi:

- prima parte, denumită organizarea societăţii, cuprinde dispoziţii generale, actul normativ de

înfiinţare, obiectul de activitate, tipul societăţii, statutul juridic şi prezentarea structurii

organizatorice;

- partea a doua se referă la atribuţiile societăţii;

- în partea a treia se fac precizări cu privire la conducerea societăţii, la atribuţiile conducerii

executive cu detalierea responsabilităţilor pentru funcţiile de directori pe funcţiuni;

- partea a patra cuprinde atribuţiile şi diagrama de relaţii pentru compartimentul funcţional şi

operaţional;

- partea a cincea cuprinde dispoziţii generale.

Fişa postului este un document operaţional important ce prezintă în detaliu elementele cerute

unui angajat pentru ca acesta să îşi poată exercita în condiţii normale activitatea. Serveşte ca

document organizatoric indispensabil fiecărui angajat şi ca suport pentru evaluarea muncii

acestuia. Fişa postului cuprinde informaţii privind: denumirea şi obiectivele postului,

compartimentul din care face parte, competenţele şi responsabilităţile, cerinţe referitoare la

studii, vechime şi aptitudini.

Organigrama este un instrument util în a afla locul fiecăruia în cadrul societăţii şi modul cum

sunt ierarhizate funcţiile. Organigrama este o reprezentare grafică a structurii organizatorice a

societăţii, în realizarea căreia se ţine cont de nivelurile ierarhice, relaţiile din cadrul societăţii şi

funcţiile existente.

Organigrama structurii organizatorice a SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani este

reprezentată în anexa 1.

1.2.4. Organizarea compartimentului financiar-contabil

Sistemul contabil utilizat în ţara noastră de către toate entităţile patrimoniale, indiferent de

profilul activităţii pe care o desfăşoară, are ca sursă de inspiraţie atât Directiva a IV-a a Uniunii

Europene, în special în ceea ce priveşte conturile anuale, cât şi Standardele Internaţionale de

Contabilitate.

Actul normativ de bază în materie de contabilitate îl reprezintă Legea Contabilităţii nr.

82/1991, republicată şi actualizată. În înţelesul acestei legi, art. 2, contabilitatea, ca activitate

specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi

capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor juridice şi fizice,

trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea

informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât

pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali,

creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.

6

Page 7: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

Obiectivul contabilităţii este prezentarea unei imagini fidele, clare şi complete cu privire la

patrimoniu, la rezultate şi la situaţia financiară. Realizarea acestui obiectiv primordial are la bază

respectarea principiilor contabile, astfel încât contabilitatea să poată furniza informaţii corecte,

sincere şi obiective cu privire la poziţia financiară, la performanţele şi la modificarea poziţiei

financiare a întreprinderii.

Alegerea formei de contabilitate este influenţată de natura activităţii societăţii, de

mărimea şi structura organizatorică a acesteia şi de mijloacele tehnice de prelucrare de care

dispune. Contabilitatea se ţine cu ajutorul tehnicii de calcul, fiind astfel oferită posibilitatea de a

reliefa facilităţile de informare a contabilităţii prin exactitate, operativitate, grad de detaliere.

Produsele informatice utilizate sunt procurate de la o societate de profil, SC SAGA SOFTWARE SRL

Bucureşti.

Ciclul contabil de înregistrare şi prelucrare a datelor contabile începe cu consemnarea în

scris a datelor în documente, se continuă cu reflectarea acestor documente în registrele contabile

şi se încheie cu întocmirea documentelor contabile de sinteză.

Pentru înregistrarea operaţiunilor economice în contabilitate este obligatorie exprimarea

acestora în etalon bănesc. Orice operaţiune economico-financiară se consemnează în momentul

efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel

calitatea de document justificativ şi angajând răspunderea persoanelor care l-au întocmit, vizat şi

aprobat, precum şi a celor care îl înregistrează în contabilitate.

Prelucrarea documentelor justificative constituie o activitate importantă şi constă în

efectuarea mai multor operaţii necesare pregătirii lor pentru înregistrarea în contabilitate. Astfel,

se efectuează: gruparea sau sortarea documentelor pe categorii sau grupe de operaţii omogene

(de capitaluri, de active imobilizate necorporale, de active imobilizate corporale, de stocuri, etc.);

se face evaluarea, dacă este cazul, şi se determină valoarea totală a documentului; se întocmesc

centralizatoare pentru documentele care conţin operaţii de aceeaşi natură; se consemnează pe

fiecare document justificativ, atunci când se înregistrează în mod individual, şi pe fiecare

document centralizator simbolurile conturilor sintetice şi analitice debitoare şi creditoare, sau,

altfel spus, se întocmesc formulele contabile.

Verificarea documentelor justificative are loc după ce s-a efectuat prelucrarea şi reprezintă

operaţiunea premergătoare înregistrării în contabilitate, având ca scop eliminarea sau corectarea

eventualelor erori care s-au făcut anterior. În funcţie de aspectele urmărite, verificarea

documentelor se referă la aspecte ce privesc forma, precum şi fondul (conţinutul) acestora.

Verificarea formei documentelor justificative are în vedere următoarele aspecte: folosirea

modelului de document corespunzător naturii operaţiei consemnate; completarea tuturor

elementelor pe care le conţine documentul; exactitatea preţurilor unitare şi a calculelor efectuate;

existenţa semnăturilor persoanelor responsabile pentru întocmirea, avizarea şi aprobarea

operaţiilor consemnate şi alte aspecte. Verificarea de fond se referă la aspecte privind

necesitatea, legalitatea, oportunitatea şi economicitatea operaţiilor consemnate în documente.

Circulaţia documentelor reprezintă drumul parcurs de acestea din momentul întocmirii şi

până la arhivare şi depinde de natura operaţiei efectuate, fiind distinctă pentru fiecare fel de

document. După ce documentele au fost întocmite şi verificate, parcurg un traseu bine stabilit

7

Page 8: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

trecând pe la diferite compartimente interne, sau au un traseu extern. Drumul sau circuitul

parcurs trebuie să fie cât mai scurt şi direct, astfel încît să ajungă în cel mai scurt timp la cei ce

vor acţiona pe baza lui.

Documentele justificative, în măsura în care au fost verificate, se înregistrează în

documentele de evidenţă contabilă, după care sunt supuse operaţiunii de clasare, de aşezare a

lor într-o anumită ordine, şi apoi celei de arhivare, de păstrare în cadrul societăţii pentru anumite

intervale de timp stabilite în funcţie de natura operaţiilor consemnate şi în raport cu prevederile

legale din domeniu.

Datele privind operaţiile consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în

ordine cronologică sau sunt grupate şi sistematizate în cadrul unor documente de evidenţă

contabilă, denumite registre de contabilitate. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-

jurnal, registrul-inventar şi registrul cartea-mare. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu

destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită în orice

moment identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate.

Registrul-jurnal are caracter de document cu regim special, se înregistrează la organele

fiscale şi poate fi folosit ca probă în litigii. În acest registru se consemnează toate operaţiile

economice şi financiare din cadrul unei anumite perioade de gestiune, în ordinea în care acestea

s-au efectuat în timp. Registrul-jurnal se întocmeşte într-un singur exemplar, consemnându-se

următoarele elemente: numărul curent al fiecărei operaţii înregistrate; data când se face

înregistrarea; felul şi numărul documentului justificativ în care este înscrisă operaţia ce se

înregistrează; explicaţii în legătură cu operaţia în cauză; simbolurile conturilor debitoare şi

creditoare şi sumele pentru fiecare dintre acestea.

Registrul-inventar se întocmeşte cu prilejul efectuării inventarierii generale a patrimoniului,

şi-anume: la începutul activităţii, cel puţin o dată pe an, în cazul fuzionării sau încetării activităţii,

precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. El asigură stabilirea rezultatelor inventarierii

patrimoniului, precum şi a conţinutului unor posturi din bilanţ, putând fi folosit ca probă în litigii.

Are caracter de document cu regim special, parafându-se la organele fiscale teritoriale la

începerea şi încetarea activităţii societăţii, precum şi la începerea unui nou registru. Se

întocmeşte într-un singur exemplar şi conţine elementele patrimoniale inventariate şi grupate

după natura lor.

Registrul cartea-mare este un document contabil obligatoriu care se utilizează de către

unitaţile patrimoniale ce folosesc forma de contabilitate maestru-şah. Este un document care

asigură, pentru sfârşitul fiecărei luni şi cumulat de la începutul anului, sistematizarea datelor

contabilităţii sintetice, atât pentru debitul, cât şi pentru creditul fiecărui cont sintetic. Conţine câte

o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate şi constituie baza întocmirii balanţei de

verificare. Formularul propriu-zis al registrului cartea-mare poate fi înlocuit cu fişele de cont

pentru operaţii diverse sau cu fişele de cont şah, denumite şi fişe pe conturi corespondente.

Documentele contabile de sinteză şi raportare - denumite şi situaţii financiare - reprezintă

lucrări finale în cadrul operaţiunilor efectuate pe parcursul unui exerciţiu financiar. Astfel se

întocmesc cele două componente de bază ale situaţiilor financiare, şi-anume, bilanţul şi contul de

profit şi pierdere, precum şi situaţiile anexe la acestea. Ele au o importanţă deosebită,

8

Page 9: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

întocmindu-se în scopul furnizării de informaţii utile celor care iau decizii economice. În acest sens

se reţine că în definiţia dată obiectului contabilităţii financiare de către organismul internaţional

de normalizare a contabilităţii (I.A.S.C.) se arată că: informaţiile financiare sunt furnizate în

principal printr-un bilanţ, cele privind performanţele, printr-un cont de profit şi pierdere, iar

informaţiile privind evoluţia situaţiei financiare, printr-un tablou de flux (tablou de finanţare sau

tabloul trezoreriei) .

Instrumentul de lucru al contabilităţii este contul, cu ajutorul căruia se ţine socoteala

fiecărui element patrimonial sub raportul stării, mişcării şi rezultatelor obţinute din activitatea

elementului respectiv. În practica contabilă, contul se prezintă sub forma unui teu ( T ), în care

partea stângă este denumită debit, partea dreaptă credit, iar diferenţa dintre acestea este

denumită sold. După natura soldului vom avea:

- conturi cu sold debitor, când debitul contului este mai mare decât creditul acestuia;

- conturi cu sold creditor, când creditul contului este mai mare decât debitul acestuia;

- cont soldat, când debitul este egal cu creditul.

Multitudinea conturilor a făcut necesară clasificarea lor în: conturi de activ; conturi de

pasiv şi conturi bifuncţionale.

Legătura reciprocă care se stabileşte între debitul unui cont şi creditul altui cont, legătură

stabilită cu ocazia înregistrării unei operaţii economice conform dublei înregistrări, poartă

denumirea de corespondenţă a conturilor, iar conturile între care se stabileşte o astfel de legătură

se numesc conturi corespondente.

Analiza contabilă a operaţiunilor economice este un procedeu necesar pentru contabilitate

înainte ca aceste operaţii să fie înregistrate în conturi, asigurându-se astfel corectitudinea

înregistrărilor efectuate. Ea presupune parcurgerea a patru etape:

- precizarea conţinutului economic al operaţiunii enunţate şi implicaţiile acesteia asupra

patrimoniului;

- stabilirea modificărilor determinate de operaţiunea economică în bilanţ;

- stabilirea conturilor corespondente;

- întocmirea formulei contabile.

Întocmirea formulei contabile reprezintă soluţia contabilă a unei operaţiuni economice,

respectiv o modalitate grafică de prezentare a conturilor şi a sumelor corespunzătoare. În

principiu, formula contabilă este alcătuită din următoarele părţi: denumirea contului care se

debitează; denumirea contului care se creditează; suma care face obiectul înregistrării; semnul "

= ", care face legătura între conturile corespondente.

În practică, soluţia contabilă completă a unei operaţiuni este reprezentată de articolul

contabil care, pe lângă formula contabilă conţine şi alte elemente cum sunt: data operaţiunii,

descrierea operaţiunii, numărul şi felul documentului justificativ, semnăturile persoanelor

responsabile de efectuarea analizei contabile şi întocmirea articolului contabil.

Pornind de la datele înregistrate în conturi, la sfârşitul fiecărei luni se întocmeşte o situaţie

de sinteză a tuturor operaţiunilor economice înscrise în conturile contabile, situaţie care se

numeşte balanţa de verificare. Prin această situaţie de sinteză se asigură: exactitatea tuturor

operaţiunilor înscrise în contabilitatea sintetică şi analitică, descoperind orice eroare s-ar putea

9

Page 10: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

strecura în prelucrarea informaţiilor contabile; stabilirea legăturilor între conturi şi bilanţ, în sensul

că balanţa pregăteşte soldul conturilor la sfârşitul perioadei; prin rulaje şi solduri furnizează

informaţii necesare analizei economico-financiare şi conducerii societăţii.

În cadrul compartimentului financiar-contabil al SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani îşi

desfăşoară activitatea doi economişti, care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii, în

conformitate cu prevederile Legii contabilităţii, nr. 82/1991.

Principalele activităţi desfăşurate în cadrul acestui compartiment sunt conforme cu

Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilităţii şi cu normele emise de Ministerul de Finanţe şi

se referă la:

- asigurarea întocmirii documentelor justificative pentru toate operaţiunile care modifică

patrimoniul societăţii şi înregistrarea în evidenţele contabile a acestora;

- efectuarea inventarierii patrimoniului, cel puţin o dată pe an;

-controlul asupra operaţiunilor patrimoniale;

- întocmirea balanţelor contabile, a bilanţului contabil şi a anexelor la acesta şi depunerea

acestora la unitatea fiscală;

- utilizarea şi ţinerea registrelor de contabilitate;

- arhivarea şi păstrarea documentelor justificative şi a documentelor contabile;

- furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului şi la

rezultatele obţinute din activitatea societăţii.

Compartimentului financiar-contabil îi revine şi controlul asupra întocmirii şi circulaţiei

documentelor primare, a documentelor tehnico-operative şi contabile.

Raţionalizarea circuitului documentelor este o problemă importantă a societăţii şi

reprezintă o sarcină a compartimentului financiar-contabil. Se întocmeşte câte un grafic de

circulaţie pentru fiecare document, în care se precizează compartimentul în care s-a întocmit

documentul şi persoana care a întocmit documentul, termenele de executare, compartimentele

către care se transmit, modalităţi de verificare.

Compartimentul financiar-contabil al SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani are relaţii

privind circuitul documentelor cu celelalte compartimente din cadrul societăţii, cât şi cu partenerii

externi ai acesteia, şi-anume: clienţi, furnizori, debitori, creditori, bănci, etc.

În continuare sunt prezentate principalele formulare utilizate în activitatea economico-

financiară a SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani:

Documente de evidenţă a valorilor materiale (active circulante)

Operaţiunile de aprovizionare cu materiale, obiecte de inventar, combustibili, piese de

schimb,

alte bunuri şi servicii, solicită întocmirea a două documente care nu stau la baza înregistrării în

contabilitate, şi-anume, comanda şi contractul economic.

Factura fiscală şi factura sunt formulare cu regim special de tipărire, înseriere şi

numerotare. Servesc ca: documente pe baza cărora se întocmeşte instrumentul de

decontare a produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate;

documente de însoţire a mărfii pe timpul transportului; documente de încărcare în

10

Page 11: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

gestiunea primitorului; documente justificative de înregistrare în contabilitatea furnizorului

şi a cumpărătorului.

Nota de recepţie şi constatare diferenţe serveşte ca: document pentru recepţia bunurilor

aprovizionate; document justificativ pentru încărcarea în gestiune; act de probă în litigiile cu

cărăuşii şi furnizorii pentru diferenţele constatate la recepţie; document justificativ de înregistrare

în contabilitate.

Lista de inventariere serveşte ca: document pentru inventarierea bunurilor af1ate în

gestiunile societăţii; document pentru stabilirea lipsurilor şi plusurilor de bunuri şi a altor valori;

document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziilor şi în contabilitate a plusurilor şi

minusurilor constatate; document pentru întocmirea registrului-inventar; document pentru

stabilirea provizioanelor pentru deprecieri; document centralizator al operaţiunilor de

inventariere.

Bonul de consum se întocmeşte la ieşirea din magazie şi darea în consum a materiilor

prime şi materialelor.

Documente de evidenţă a mijloacelor fixe (active imobilizate)

Imobilizările (construcţiile, maşinile, utilajele, mijloacele de transport, mobilerul de birou,

etc.) se înscriu în evidenţă în baza facturilor, a avizelor de însoţire a mărfii, avizelor de expediţie şi

procesul-verbal de recepţie finală, iar pe tot parcursul funcţionării mijlocului fix în unitate se

întocmeşte fişa mijlocului fix, în care se găsesc date privind denumirea, valoarea de inventar,

reparaţiile efectuate. Toate mijloacele fixe se regăsesc înscrise în registrul numerelor de inventar.

Documente privind evidenţa mijloacelor băneşti şi a decontărilor

În relaţia societăţii cu instituţiile bancare la care aceasta are deschise conturi, încasările şi

plăţile în numerar se efectuează în baza cecului de numerar pentru încasări, iar pentru depunerea

numerarului din casieria unităţii în contul bancar se utilizează foaia de vărsământ. Ambele

documente au regim special şi se eliberează de către unităţile bancare. Pentru plata facturilor

către furnizori se utilizează cecul barat. Plata sumelor, precum şi încasarea acestora, ca rezultat al

relaţiilor de decontare dintre agenţii economici şi bugetul de stat se fac în baza ordinului de plată.

Pentru toate operaţiunile care se derulează prin conturile bancare, societatea primeşte extrasul

de cont, în care sunt trecute încasările şi plăţile efectuate, document care are anexat şi

documentele în baza cărora s-au efectuat încasările şi plăţile.

Chitanţa este un formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare. Serveşte

ca: document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unităţii; document

justificativ de înregistrare în registrul de casă (cu respectarea Regulamentului privind operaţiunile

de casă); document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Dispoziţia de plată/încasare către casierie serveşte ca: dispoziţie pentru casierie, în

vederea achitării în numerar a unor sume, potrivit dispoziţiilor legale, inclusiv a avansurilor

aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum şi a diferenţei de încasat de către titularul de

avans, în cazul justificării unei sume mai mari decât avansul primit, pentru procurare de

materiale, etc.; dispoziţie pentru casierie, în vederea încasării în numerar a unor sume care nu

reprezintă venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispoziţiilor legale; document justificativ

11

Page 12: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

de înregistrare în registrul de casă şi în contabilitate, în cazul plăţilor în numerar efectuate fără alt

document justificativ.

Registrul de casă serveşte ca: document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în

numerar, efectuate prin casieria unităţii pe baza actelor justificative; document de stabilire, la

sfârşitul fiecărei zile a soldului de casă; document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor

de casă.

Ordinul de deplasare serveşte ca: dispoziţie către persoana delegată să efectueze

deplasarea; document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate;

document pentru stabilirea diferenţelor de primit sau de restituit de către titularul de avans;

document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Nota de contabilitate este un document în care se redactează sumar conţinutul unei

operaţiuni economice şi în care se stabileşte articolul contabil.

Serveşte ca document justificativ de înregistrare în contabilitatea sintetică şi analitică.

Documente de evidenţă operativă a muncii şi a salariilor

Foaia colectivă de prezenţă (pontajul) este documentul în care se consemnează timpul

efectiv lucrat, absenţele sau alte menţiuni privind personalul. Rapoartele de lucru sunt documente

care stau la baza calculării drepturilor cuvenite personalului sub formă de salarii. Pentru plata

chenzinei I se utilizează lista de avans chenzinal, iar pentru plata chenzinei a II-a, statul de plată.

CAPITOLUL 2: Monografie contabilă şi transpunerea conturilor în balanţa de

verificare la SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani, la data de 31.12.2008

2.1. Monografie privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni

economice aferente exerciţiului financiar 2008, luna de referinţă - decembrie

Operaţiunile economice din cursul unei luni se înregistrează în note contabile grupate după

felul şi natura lor, pe conturi sau grupe de conturi, cu conţinut economic asemănător.

Documentele se înregistrează zilnic în situaţii auxiliare, iar la sfârşitul lunii, documentele

grupate pe conturi debitoare şi creditoare se înregistrează în sume totale din situaţiile auxiliare în

jurnale. Aceste jurnale poartă un număr şi o liniatură specială adaptată pentru înregistrarea

articolelor contabile şi care nu reprezintă altceva decât nota contabilă lunară pentru toate

operaţiunile înregistrate în cursul lunii, în contul respectiv.

Baza înregistrată în jurnale o formează documentele justificative întocmite la timp şi cu

respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. După verificarea de formă şi fond documentele se

contează, adică se indică pe ele conturile debitoare şi creditoare, după care se înregistrează în

situaţiile auxiliare sau direct în jurnale.

Monografia principalelor operaţiuni înregistrate în contabilitatea SC ACCESS CONSULTING

SRL Botoşani a fost realizată pe baza notelor contabile întocmite, fiind prezentate atât pe debit,

cât şi pe credit sub forma unui Registru-jurnal, în anexa 2.

12

Page 13: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

2.2. Transpunerea conturilor în balanţa de verificare la data de 31.12.2008

Balanţa de verificare este un procedeu specific al metodei contabilităţii prin care se

verifică exactitatea înregistrării operaţiunilor economice în conturi. Prin balanţa de verificare se

asigură centralizarea datelor contabilităţii curente, se face legătura între conturile sintetice şi

bilanţ, precum şi între conturile sintetice şi cele analitice.

Potrivit art. 2 din Legea contabilităţii, balanţa de verificare se întocmeşte lunar.

Balanţa de verificare se prezintă sub forma unei situaţii tabelare cu mai multe coloane, în care

sunt înscrise, în ordinea din planul general de conturi, toate conturile utilizate de contabilitatea

unităţii patrimoniale, fiecare cont fiind identificat prin simbol şi denumire. Pentru fiecare cont, în

balanţă se prezintă date valorice preluate din balanţa precedentă, respectiv soldul iniţial, rulajele

perioadei curente, totalul sumelor şi soldul final la sfârşitul lunii,aşa cum sunt prezentate in anexa

3.

Balanţa de verificare a fost concepută pe baza celor două principii fundamentale ale

contabilităţii: principiul dublei reprezentări a patrimoniului şi principiul dublei înregistrări a

operaţiilor economice în conturi.

Din punct de vedere practic, balanţa de verificare îndeplineşte următoarele funcţii:

- funcţia de verificare a exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi, care constă în identificarea

erorilor de înregistrare în conturi, prin intermediul egalităţilor valorice ale balanţei de verificare şi

prin intermediul unor corelaţii valorice stabilite cu ajutorul ei;

- funcţia de legătură între conturile sintetice şi bilanţ, care se concretizează în faptul că balanţa de

verificare concentrează datele din toate conturile folosite în contabilitatea curentă a unităţii

patrimoniale;

- funcţia de grupare şi centralizare a datelor înregistrate în conturi, care se referă la centralizarea

datelor privitoare la existenţa şi mişcarea elementelor înregistrate în conturile sintetice şi

analitice, pe parcursul unei perioade de gestiune;

- funcţia de instrument de sinteză şi analiză a activităţii economice, care se realizează ca urmare

a grupării datelor din contabilitatea curentă, prin confruntarea datelor de la începutul perioadei de

gestiune cu cele de la sfârşitul ei, pentru fiecare cont, pe grupe de conturi şi pe total;

- funcţia de verificare a concordanţei dintre conturile sintetice şi conturile analitice, care se

realizează prin întocmirea unei balanţe de verificare a conturilor analitice pentru fiecare cont

sintetic dezvoltat în conturi analitice, prin care se controlează exactitatea înregistrărilor

efectuate .

La SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani se utilizează modelul balanţei de verificare cu patru

serii de egalităţi, deoarece reprezintă modelul cel mai complet, care satisface funcţiile celorlalte

balanţe şi oferă în plus informaţii pentru efectuarea analizei în dinamică a situaţiei economico-

financiare a societăţii. Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi se prezintă sub forma unui

tabel cu opt coloane, din care două coloane pentru totalul soldurilor debitoare şi creditoare

precedente, două coloane pentru rulajele debitoare şi creditoare ale lunii curente, două coloane

13

Page 14: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

pentru totalul rulajelor debitoare şi creditoare şi două coloane pentru soldurile finale debitoare şi

creditoare, ceea ce permite stabilirea a patru egalităţi între totalurile coloanelor perechi.

Transpunerea conturilor în balanţa de verificare la data de 31.12.2008 este prezentată în anexa 3.

2.3. Documente contabile de sinteză

Societatea întocmeşte periodic şi prezintă utilizatorilor documente contabile de sinteză,

denumite şi situaţii financiare sau conturi anuale. Acestea sunt reprezentate de un set de situaţii

contabile, în formă standardizată, prin care se sintetizează informaţiile contabilităţii curente şi

constituie o parte a procesului de raportare financiară anuală a activităţii unei unităţi

patrimoniale. Situaţiile de sinteză se întocmesc în concordanţă cu legislaţia contabilă în vigoare,

precum şi cu cerinţele reglementărilor contabile europene şi internaţionale, astfel încât ele să fie

înţelese de toate categoriile de utilizatori, interni şi externi.

Situaţiile financiare prezintă rezultatele administrării societăţii de către conducători, inclusiv

modul de gestionare de către aceştia a resurselor încredihţate. Informaţiile pe care le conţin

situaţiile financiare stau la baza fundamentării a numeroase decizii economice privind activitatea

curentă şi, în special, cea de perspectivă. În acelaşi timp, acestea constituie un factor mobilizator

pentru îmbunătăţirea conducerii şi organizării contabilităţii, care trebuie să asigure, în mod

continuu, informaţiile necesare, exacte şi la timp, în vederea elaborări lor în mod corespunzător şi

la termenele precizate prin norme.

Pentru exerciţiul financiar aferent anului 2008, SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani a

întocmit situaţii financiare aplicând Reglementările contabile simplificate, armonizate cu

directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002, cu

modificările ulterioare.

Documentele contabile de sinteză reprezintă lucrări finale în cadrul operaţiunilor efectuate pe

parcursul unui exerciţiu financiar, care începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu

excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data înfiinţării.

2.3.1. Lucrări contabile de închidere a exerciţiului financiar

Întocmirea situaţiilor financiare reprezintă un proces complex de sintetizare a informaţiilor în

vederea determinării indicatorilor economico-financiari privind poziţia financiară şi performanţele

unităţii patrimoniale, în cadrul căruia se efectuează două categorii de lucrări:

-lucrări cu caracter preliminar (premergătoare), denumite şi lucrări de închidere a exerciţiului

financiar;

-lucrări de întocmire propriu-zisă sau de completare (redactare) a situaţiilor financiare.

2.3.1.1. Lucrări cu caracter preliminar

Aceste lucrări se desfăşoară într-o anumită ordine de succesiune, fiind structurate astfel:

a) întocmirea primei balanţe de verificare a conturilor, înainte de inventariere;

14

Page 15: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

b) inventarierea generală a patrimoniului;

c) reflectarea în contabilitate a operaţiilor de regularizare;

d)determinarea rezultatelor finale ale exerciţiului, repartizarea profitului şi reportarea

profitului/pierderii pentru exerciţiul următor;

e) întocmirea balanţei de verificare definitive.

a) Întocmirea primei balanţe de verificare a conturilor, înainte de inventariere

Se întocmeşte în scopul centralizării şi controlului exactităţii datelor înregistrate din

documentele justificative în conturi.

Acest control se realizează, în primul rând, prin confruntarea datelor din balanţa de verificare

sintetică cu registrul-jurnal, în sensul că totalul rulajelor debitoare, respectiv creditoare din

balanţa de verificare trebuie să fie egal cu totalul registrului-jurnal.

Prin intermediul acestei balanţe se verifică corelaţiile ce trebuie să existe între evidenţa

analitică şi evidenţa sintetică.

Totodată, această balanţă de verificare pregăteşte datele contabile necesare comparării

soldurilor conturilor cu inventarul faptic.

b) Inventarierea generală a patrimoniului

Are ca principal scop stabilirea situaţiei reale a patrimoniului societăţii şi cuprinde toate

elementele patrimoniale. Inventarierea reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată

existenţa faptică a tuturor elementelor de activ şi pasiv, cantitativ sau numai valoric, după caz, şi

punerea de acord a evidenţei cu realităţile constatate la inventariere, precum şi evaluarea

elementelor patrimoniale la nivelul valorii actuale.

Constatarea faptică a existenţei fiecărui element patrimonial se face prin numărare, cântărire,

măsurare, cubare şi calcule tehnice, după caz, pentru bunurile materiale de natura stocurilor şi a

imobilizărilor corporale, precum şi pe baza documentelor confirmate de terţi pentru bunurile

nemateriale, creanţe şi datorii.

În principiu, plusurile de elemente patrimoniale se înregistrează ca intrări în patrimoniul

societăţii, iar minusurile diminuează patrimoniul. Cele care se datorează vinovăţiei unor persoane

se impută acestora.

c) Reflectarea în contabilitate a operaţiilor de regularizare

Se referă la înregistrarea provizioanelor pentru deprecieri, a provizioanelor pentru riscuri şi

cheltuieli, operaţiile de delimitare în timp a cheltuielilor şi veniturilor, diferenţele de curs valutar

stabilite la sfârşitul exerciţiului, precum şi operaţiile privind taxa pe valoarea adăugată.

d) Determinarea rezultatului final al exerciţiului şi repartizarea acestuia pe destinaţii

După efectuarea înregistrărilor de regularizare este necesar să se închidă conturile de

cheltuieli şi venituri prin transmiterea soldurilor conturilor respective asupra contului 121 - Profit şi

pierdere -. Soldul creditor al contului 121 reprezintă profitul brut realizat, dacă veniturile depăşesc

15

Page 16: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

cheltuielile, iar soldul debitor reprezintă pierderea realizată, în cazul în care cheltuielile depăşesc

veniturile.

În situaţia în care se obţine profit, se înregistrează obligaţia de plată faţă de bugetul de stat

privind impozitul pe profit. În urma acestei operaţiuni, soldul creditor al contului 121 va reflecta

profitul net obţinut de societate.

Se efectuează repartizarea, parţială sau totală, după caz, pe destinaţiile legale, a profitului

realizat şi înregistrările contabile corespunzătoare. Operaţia de repartizare a profitului se reflectă

în contabilitate cu ajutorul contului 129 - Repartizarea profitului - .

e) Întocmirea balanţei de verificare definitive

Reprezintă ultima lucrare preliminară întocmirii documentelor de sinteză, asigurându-se

centralizarea datelor contabilităţii curente şi obţinerea unei situaţii generale a patrimoniului

societăţii.

2.3.1.2. Completarea (redactarea) situaţiilor financiare

Lucrările de completare a situaţiilor financiare, prin conţinutul lor, se concretizează în operaţii

de preluare şi transcriere a informaţiilor din situaţiile financiare întocmite în exerciţiile financiare

precedente şi în operaţii de prelucrare a informaţiilor din balanţa sintetică a conturilor, întocmită

pentru exerciţiul curent încheiat.

Cu toate că sursa principală de date pentru completarea şi întocmirea situaţiilor financiare o

reprezintă balanţa de verificare finală a conturilor sintetice, pusă de acord cu balanţele conturilor

analitice, nu trebuie înţeles că se copiază întocmai soldurile finale ale conturilor din balanţa

sintetică sau rulajele cumulate ale conturilor. Pentru multe conturi se fac anumite operaţii de

prelucrare (grupare, cumulare algebrică), în funcţie de cerinţele conţinutului informaţional al

componentelor situaţiilor financiare.

Se procedează la agregarea informaţiilor din conturile prezentate în balanţa de verificare.

Această concentrare de informaţii se efectuează ca urmare a necesităţii caracterizării de

ansamblu a elementelor de activ şi de pasiv cu trăsături comune. De asemenea, explicaţia acestei

grupări de informaţii este dată de faptul că situaţiile financiare, fiind lucrări de sinteză care se

publică, trebuie să răspundă exigenţelor principiilor contabile, precum şi criteriilor de plasare a

indicatorilor economico-financiari în cadrul acestora.

2.3.2. Componentele situaţiilor financiare anuale

Pentru exerciţiul financiar aferent anului 2008, SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani a

întocmit situaţii financiare aplicând Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu

directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002, cu

modificarile ulterioare.

Componentele situaţiilor financiare anuale întocmite sunt:

- bilanţul;

- contul de profit şi pierdere; 16

Page 17: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

- date informative;

- situaţia active lor imobilizate şi a amortizării acestora;

- note explicative.

- raportul administratorului

Bilanţul - formular 10

Ca parte componentă a situaţiilor financiare anuale, bilanţul este documentul contabil de

sinteză, prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale societăţii la închiderea

exerciţiului financiar. Cuprinde toate elementele de activ grupate după natură, destinaţie şi

lichiditate, precum şi toate elementele de pasiv grupate după natură, provenienţă şi exigibilitate.

El face parte din categoria docmentelor contabile oficial pentru exercitarea controlului şi analizei

patrimoniului şi a activităţii societăţii.

Sub aspectul elementelor structurale bilanţul cuprinde activele în partea de activ, capitalurile

proprii şi datoriile în partea de pasiv. Fiecărui post de bilanţ îi corespunde un cont din

contabilitatea curentă, astfel că o parte din soldurile debitoare sau creditoare ale conturilor se

trec în bilanţ preluate direct din conturi.

În activitatea practică a unităţilor patrimoniale din ţara noastră, bilanţul se prezintă sub formă

de listă, părţile bilanţului fiind aşezate una sub alta şi este conceput astfel încât să asigure o mare

capacitate de generalizare şi sintetizare a informaţiilor, el concentrând într-un număr relativ mic

de indicatori, întregul sistem de informaţii înregistrate în contabilitatea curentă.

Contul de profit şi pierdere - formular 20

Ca document de sinteză, prin rubricile pe care le conţine, detaliază modul de obţinere a

rezultatului exerciţiului. Conţinutul informaţional al acestui document cuprinde:

- cifra de afaceri netă: cuprinde sumele provenite din vânzarea de bunuri, lucrări şi servicii ce

intră în categoria activităţilor curente ale societăţii, după scăderea taxei pe valoarea adăugată şi

a altor impozite şi taxe aferente;

- veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor: sunt structurate astfel făcându-

se distincţie între activitatea curentă a societăţii, activitatea financiară şi cea cu caracter

excepţional;

- rezultatul exerciţiului: se determină în cascadă, astfel încât sunt reflectate rezultatul din

exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent (rezultatul din exploatare + rezultatul financiar),

rezultatul extraordinar, rezultatul brut al exerciţiului şi rezultatul net al exerciţiului, care se

determină prin deducerea impozitului pe profit din rezultatul brut.

Formularul privind contul de profit şi pierdere oferă informaţii care sunt structurate pe două

coloane: exerciţiul financiar precedent şi exerciţiul financiar curent încheiat.

Date informative - formular 30

Sunt oferite date privind rezultatul înregistrat de societate în exerciţiul financiar încheiat, date

privind plăţile restante ale societăţii, date privind numărul mediu de salariaţi, date privind plăţi de

dobânzi şi redevenţe şi date privind tichetele de masă.

Situaţia activelor imobilizate şi a amortizării acestora - formular 40

17

Page 18: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

Situaţia urmăreşte:

- evidenţierea mişcarilor privind activele imobilizate, fiind reflectate soldul iniţial, creşterile

(intrările), reducerile (ieşirile) şi soldul final al acestora;

- evidenţierea amortizării active lor imobilizate, fiind reflectate soldul iniţial, amortizarea în

cursul anului, amortizarea aferentă imobilizărilor scoase din evidenţă şi amortizarea la sfârşitul

anului.

Note explicative

Sunt reprezentate de un set de situaţii anexă care, prin conţinutul lor, îndeplinesc mai multe

roluri:

- să prezinte informaţii care nu sunt oferite de celelalte componente ale situaţiilor financiare;

- un instrument complementar în furnizarea informaţiilor pentru a asigura o prezentare sinceră

a situaţiei şi performanţelor societăţii;

- include referiri detaliate la valorile posturilor (elementelor) prezentate în alte structuri ale

situaţiilor financiare;

- descrierea amănunţită a metodelor utilizate pentru evaluarea elementelor patrimoniale şi

explicarea abaterilor de la principiile şi regulile de întocmire a conturilor anuale.

Întocmirea notelor explicative se efectuează respectând principiul bunei informări, adică ele

trebuie să includă orice informaţie necesară utilizatorilor.

Raportul administratorului

Raportul administratorului conţine informaţii privitoare la următoarele aspecte:

- analiza evoluţiei activităţii societăţii pe durata exerciţiului financiar şi a situaţiei sale la

încheierea acestuia;

- informaţii asupra evoluţiei probabile a activităţii societăţii;

- informaţii asupra activităţilor din domeniul dezvoltării societăţii;

- alte informaţii.

Documentele contabile de sinteză ale SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani, respectiv

situaţiile financiare anuale sunt prezentate în anexa 4, conform Programului pentru prelucrarea

asistată, validarea, listarea şi obţinerea formatului electronic la 31 decembrie 2008 pentru

situaţiile financiare, emis de ANAF.

2.4. Analiza principalilor indicatori economico-financiari

Managerii preocupaţi de dezvoltarea şi consolidarea afacerilor sunt extrem de interesaţi de

interpretarea indicatorilor economici, care reprezintă "starea de sănătate" a societăţilor pe care le

conduc. Procesul de conducere nu se poate baza pe rutină şi intuiţie, ci pe o analiză ştiinţifică, pe

o cunoaştere temeinică a situaţiei date, o identificare a vulnerabilităţilor şi oportunităţilor de

dezvoltare.

Întreprinderea este o organizaţie socială, cu o structură şi dinamică specifică, fapt ce

determină şi complexitatea actului decizional. Ca activitate practică, analiza economico-financiară

are un caracter permanent, indiferent de subiectul care o efectuează, deoarece prin valorificarea

18

Page 19: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

informaţiei furnizate de sistemul şi politicile contabile, se pot formula concluzii pertinente asupra

ansamblului activităţii sau asupra segmentelor acesteia.

În procesele manageriale, la scară micro şi macro economică, analiza financiară se constituie

într-un instrument al realizării tuturor atributelor conducerii sau chiar într-o funcţie autonomă

cuprinzătoare. Pe baza analizei, factorul uman formulează concluzii prin care se dirijează efortul,

astfel încât efectele să fie maxime, satisfăcând prin aceasta cerinţele proprietarilor capitalurilor

investite.

Analiza economică studiază fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al

consumului de resurse şi al rezultatelor obţinute.

2.4.1. Indicatori de lichiditate

Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani.

Pentru caracterizarea lichidităţii unei firme se compară pasivele pe termen scurt cu resursele

disponibile pentru aceeaşi perioadă.

Analiza indicatorilor de lichiditate prezentaţi mai jos arată că în timp s-a diminuat în anul 2008

capacitatea societăţii de a face faţă datoriilor pe termen scurt, comparativ cu anul 2007.

Cei mai utilizaţi indicatori sunt :

- Indicatorul lichidităţii curente (al capitalului circulant)

- Indicatorul lichidităţii imediate (test acid)

Indicatorul lichidităţii curente (al capitalului circulant)

Este un indicator care oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

Valoarea recomandată acceptabilă este în jurul valorii de 2.

Se exprimă prin raportul: Active curente / Datorii curente

2007: 23740 / 15712 = 1,51

2008: 61186 / 59914 = 1,02

Indicatorul lichidităţii imediate (test acid)

Este un indicator care arată capacitatea societăţii de a-şi plăti imediat datoriile.

Se exprimă prin raportul: (Active curente - Stocuri) / Datorii curente

2007: 23740 / 15712 = 1,51

2008: 61186 / 59914 = 1,02

2.4.2. Indicatori de solvabilitate

Solvabilitate reprezintă capacitatea societăţii de a-şi onora obligaţiile de plată la scadenţă.

Capacitatea de plată semnifică solvabilitatea imediată, respectiv exprimă capacitatea mijloacelor

băneşti la un moment dat sau pentru o perioadă scurtă de timp (de obicei până la 30 de zile), de a

acoperi obligaţiile scadente pentru acelaşi interval de timp.

Cei mai importanţi indicatori de solvabilitate sunt:

- Indicatorul solvabilităţii patrimoniale

- Indicatorul solvabilităţii generale

- Indicatorul datoriilor

Indicatorul solvabilităţii patrimoniale

19

Page 20: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

Se exprimă prin raportul: Capital propriu / Capital propriu + Credite totale

2007: 29028 / 29028 = 1

2008: 127950 / 127950 = 1

SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani nu a contractat nici un tip de credit pe parcursul celor

două exerciţii financiare luate în calcul.

Indicatorul solvabilităţii generale

Se exprimă prin raportul: Active totale / Datorii totale

Acest indicator arată în ce măsură sunt acoperite datoriile totale de către activele totale ale

societăţii, respectiv activele imobilizate şi activele circulante.

2007: 43840 / 15712 = 2,79

2008: 187864 / 59914 = 3,14

Din situaţia prezentată reiese ca indicatorul solvabilităţii generale este mai mare decât 1, în

concluzie, situaţia financiară de ansamblu a societăţii prezentate este bună.

Indicatorul datoriilor

Este un indicator general al îndatorării. El calculează proporţia în care activul total este

finanţat prin datorii. Este de dorit ca societatea să aibă o rată redusă a datoriilor, având în vedere

că acest fapt implică asumarea unui risc mai mic. Acest indicator trebuie să fie mai mic sau egal

cu 1.

Se exprimă prin raportul: Total datorii / Total active

2007: 15712 / 43840 = 0,36

2008: 59914 / 187864 = 0,32

2.4.3. Indicatori de rentabilitate

Rentabilitatea este definită ca fiind rezultatul favorabil (din punct de vedere financiar) al unei

activităţi economice, concretizat prin creşterea veniturilor faţă de cheltuielile efectuate şi în urma

căreia s-a creat un surplus valoric numit profit.

Cei mai importanţi indicatori ai rentabilităţii sunt:

- Rata rentabilităţii comerciale (rata profitului)

- Rata rentabilităţii economice

- Rata rentabilităţii financiare

- Rata rentabilităţii activelor

- Rata rentabilităţii capitalurilor

- Rata rentabilităţii capitalului angajat

Rata rentabilităţii comerciale (rata profitului)

Reflectă corelaţia dintre profitul total aferente vânzărilor şi cifra de afaceri, dând expresie

politicii comerciale a întreprinderii.

Se exprimă prin raportul: Profit net / Cifra de afaceri x 100

2007: 18228 / 127000 x 100 = 14,35

2008: 78922 / 351000 x 100 = 22,48

Rata rentabilităţii economice

20

Page 21: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

Reflectă corelaţia dintre un rezultat economic şi mijloacele economice (capitalul) angajate

pentru obţinerea acestuia.

Se exprimă prin raportul: Profit brut / Capitaluri permanente x 100

2007: 21700 / 10000 x 100 = 217

2008: 93955 / 30000 x 100 = 313

Rata rentabilităţii financiare

Este un indicator important pentru comparaţiile interne ale societăţii.

Se exprimă prin raportul: Profit net / Capitaluri proprii x 100

2007: 18228 / 29028 x 100 = 62,79

2008: 78922 / 127950 x 100 = 61,68

Rata rentabilităţii activelor

Rata rentabilităţii economice a activelor, se calculează ca raport între rezultatul total al

exerciţiului sau profitul brut total şi activul total , format din activele imobilizate şi activele

circulante.

Nivelul său prezintă interes, în primul rând pentru managerii întreprinderii, care apreciază astfel,

eficienţa cu care sunt utilizate activele disponibile.

2007: 21700 / 43840 x 100 = 49,50

2008: 93955 / 187864 x 100 = 50,01

Rata rentabilităţii capitalurilor

Este un indicator ce caracterizează cel mai bine profitabilitatea capitalului permanent al firmei,

indiferent de sursa sa de provenienţă.

Se exprimă prin raportul: Profit net / Capital social x 100

2007: 18228 / 10000 x 100 = 182,28

2008: 78922 / 30000 x 100 = 263,07

Rata rentabilităţii capitalului angajat

Este un indicator care exprimă profitul pe care îl obţine societatea din banii investiţi în

afacere.

Se exprimă prin raportul: Profit brut / Capital angajat

Capitalul angajat se referă la banii investiţi în societate de către asociaţi, cît şi de creditorii pe

termen lung, şi include capitalul propriu şi datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii

curente.

2007: 21700 / 29028 = 0,75

2008: 93955 /127950 = 0,73

2.4.4. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune)

Aceşti indicatori măsoară eficacitatea unei societăţi în administrarea resurselor stabile şi

derularea activităţilor şi furnizează informaţii cu privire la: viteza de intrare sau ieşire a fluxurilor

de trezorerie,, capacitatea de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază.

Principalii indicatori utilizaţi pentru societatea studiată sunt:

21

Page 22: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

Viteza de rotaţie a creanţelor (clienţi)

Exprimă viteza cu care societatea îşi roteşte creanţele deţinute pentru a realiza un anumit

volum al vânzărilor. Ea demonstrează capacitatea conducerii de a determina clienţii să plătească

rapid pentru bunurile şi serviciile deja livrate.

Banii ce sunt blocaţi în creanţe sunt bani care nu pot fi utilizaţi în dezvoltare sau pentru

constituirea de rezerve bancare purtătoare de dobândă. Atâta timp cât sunt neîncasate, aceste

fonduri sunt neproductive pentru societate.

Învechirea creanţelor contribuie la mărirea perioadei medii de încasare a acestora. Existenţa

unor creanţe îndoielnice indică posibilitatea apariţiei unor probleme la fluxul de lichidităţi.

Este de dorit ca numărul de zile de rotaţie a creanţelor să fie cât mai mic.

Se exprimă prin raportul: (Creanţe / Cifra de afaceri ) x 365

2007: (6200 / 127000) x 365 = 17,82

2008: (3570 / 351000) x 365 = 3,71

Viteza de rotaţie a creditelor (furnizori)

Exprimă gradul de dependenţă al companiei de finanţarea pe baza creditului-furnizor.

Creşterea numărului de zile poate fi rezultatul deciziei conducerii de a apela la creditul furnizor

pentru a rezolva unele probleme ale fluxului de lichidităţi pe termen scurt.

Rezultatul obţinut trebuie analizat în raport de viteza de încasare a creanţelor pentru a vedea

dacă sursele atrase din partea furnizorilor sunt mai mari decât sumele atrase de clienţii companiei

(aspect pozitiv).

Se exprimă prin raportul: (Furnizori / Cifra de afaceri) x 365

2007: (1400 / 127000) x 365 = 4,02

2008: (1248 / 351000) x 365 = 1,30

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate

Acest indicator evaluează eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea

valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate.

Se exprimă prin raportul: Cifra de afaceri / Active imobilizate

2007: 127000 / 20100 = 6,32

2008: 351000 / 126678 = 2,77

Viteza de rotaţie a activelor totale

Se exprimă prin raportul: Cifra de afaceri / Total active

2007: 127000 / 43840 = 2,89

2008: 351000 / 187864 = 1,87

2.4.5. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Prin solduri intermediare de gestiune înţelegem principalii indicatori economico-financiari

stabiliţi pe baza datelor din Contul de profit şi pierdere, cu ajutorul cărora se caracterizează modul

de folosire a resurselor materiale, financiare şi umane ale societăţii.

Soldurile intermediare de gestiune se prezintă într-un tablou care, în esenţă este o altă

modalitate de prezentare a contului de rezultate.

22

Page 23: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE la 31 decembrie 2008

  2007 2008 %

1. Producţia exerciţiului (Pe) = cont 704 127.000 351.000 276,38

2. Marja comercială (Mc) 0 0 0

3. Alte venituri din exploatare 0 0 0

4. Cheltuieli terţi(materiale, servicii) 24.600 81.460 331,14

5. Valoarea adăugată (Va) = 1+2+3-4 102.400 269.540 263,22

6. Cheltuieli impozite 300 1.896 632,00

7. Cheltuieli cu personalul 76.100 167.747 220,43

8. Excedent brut din exploatare (EBE) = 5-6-7 26.000 99.897 384,22

9. Amortizare 4.300 6.822 158,65

10. Alte cheltuieli din exploatare 0 0 0

11. Rezultatele exploatării (RE) = 8-9 21.700 93.075 428,92

12. Rezultatul financiar 0 880 0

13. Rezultatul curent al exerciţiului (RCE) 21.700 93.955 432,97

14. Rezultatul excepţional 0 0 0

15. Rezultatul brut 21.700 93.955 432,97

16. Impozit pe profit 3.472 15.033 432,98

17. Profit net = 15-16 18.228 78.922 432,97

Se remarcă următoarele:

- a crescut volumul producţiei exerciţiului ;

- a crescut volumul cheltuielilor cu personalul;

- a crescut valoarea adăugată ;

- a crescut volumul cheltuielilor de exploatare;

- societatea a înregistrat în anul 2008 un profit net de 78.922 lei.

CAPITOLUL 3: Concluzii

Concluziile ce decurg din această lucrare conduc spre următoarele aspecte pozitive pentru

societate:

- societatea are obiective clare de îndeplinit şi structuri organizatorice bine definite;

- ca urmare a permanentei preocupări a managementului societăţii, ca şi rezultat al muncii

echipei de angajaţi, societatea a înregistrat o dezvoltare în ceea ce priveşte activitatea de prestări

servicii, au crescut rezultatele fizice şi valorice, în concordanţă cu cerinţele pieţei;

- cucerirea pieţei interne atestă o recunoaştere a calităţii serviciilor, cât şi a gradului ridicat de

adaptabilitate a societăţii la cerinţele sporite şi variate ale beneficiarilor;

- existenţa unui personal instruit în permanenţă şi responsabil;

23

Page 24: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

- contabilitatea este ţinută în conformitate cu cerinţele prevederilor legale;

- societatea îşi achită în termen obligaţiile de plată către bugetele de stat şi către celelalte

instituţii ale statului, fapt ce îi permite obţinerea cu uşurinţă a certificatelor de atestare care îi

sunt necesare;

- seriozitatea în relaţiile societăţii cu instituţiile bancare la care aceasta are deschise conturi,

reprezintă o garanţie în plus în privinţa contractării unei eventuale forme de creditare;

- societatea preconizează obţinerea de rezultate viitoare ridicate.

Ca aspecte negative, se face menţiunea că societatea este ancorată într-un mediu

economic slab, dat de poziţionarea geografică şi de dependenţa de politicile de preţ practicate pe

piaţă, care nu ţin cont de necesităţile şi potenţialul zonei. Cei ce doresc să investească nu dispun

întotdeauna de mijloace băneşti proprii de cofinanţare a proiectelor, fiind nevoiţi să apeleze la

credite bancare, însă băncile practică un regim de acordare a creditelor extrem de restrictiv, cu o

dobîndă foarte mare pentru investitori. Ca rezultat al acestei politici practicate de bănci, apare

lipsa părţii de cofinanţare a celor ce doresc să investească şi îi determină pe aceştia să renunţe şi

să abandoneze orice intenţie de a investi.

CAPITOLUL 5: Anexe

Anexa 1: Organigrama SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani

24

Asociat uunic

Director

Compartiment

financiar-contabil

Compartiment

consultanţă

Page 25: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

Anexa 2: Monografie privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni

economice aferente exerciţiului financiar 2008, luna de referinţă - decembrie

Nr.

crt.

Data Explicaţie Cont

debitor

Cont

credito

r

Sume

D / C

1. 04.12.2008 Cv. abonament Romtelecom, factura nr. 654:

- convorbiri telefonice + internet

- TVA deductibilă

%

626

4426

401 1142

960

182

2. 05.12.2008 Aport în numerar la capitalul social 5121 456 20000

3. 05.12.2008 Capital subscris nevărsat 456 1011 20000

4. 05.12.2008 Trecere capital social de la nevărsat la vărsat 1011 1012 20000

5. 06.12.2008 Cv. factură către client, factura nr. BT AC 98:

- prestări servicii consultanţă

- TVA colectată

4111 %

704

4427

21420

18000

3420

6. 08.12.2008 Achitat factură furnizor 401 5121 5000

7. 10.12.2008 Achitat avans deplasare - dispoziţie de plată 542 5311 680

8. 14.12.2008 Achitat factură furnizor 401 5311 4616

9. 14.12.2008 Cv. abonament Vodafone, factura nr. 124575

- convorbiri telefonice

- TVA deductibilă

%

626

4426

401 785

660

125

10. 15.12.2008 Achitat pe carduri cv. salarii -noiembrie 2008 421 5121 7808

11. 15.12.2008 Viramente salarii- noiembrie 2008

- CAS angajator

- Fond accid. de muncă şi boli profes.

- Contributie concedii si indemnizaţii

- CAS angajaţi

- Fond sănătate angajator

- Fond sănătate angajaţi

- Fond şomaj angajator

- Fond şomaj angajaţi

- Impozit salarii

- Comision ITM

- Fond garantare creante salariale

%

4311.1

4311.2

4311.3

4312

4313

4314

4371

4372

444

447.1

447.2

5121 6278

2145

60

55

1045

605

605

110

55

1487

83

28

12. 16.12.2008 Cv. contract închiriere spaţii birouri - Locativa

Botoşani, factura nr. 60247

- chirie luna decembrie 2008

- TVA deductibilă

%

612

4426

401 1309

1100

209

13. 18.12.2008 Cheltuieli deplasare - conform decont 625 542 680

14. 20.12.2008 Încasare factură de la client 5121 4111 21420

25

Page 26: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

15. 22.12.2008 Achiziţie - Medal Botoşani, factura nr. 98567

- calculator + imprimantă

- TVA deductibilă

%

214

4426

404 6426

5400

1026

16. 22.12.2008 Achitat factură furnizor - Medal Botoşani 404 5121 6426

17. 28.12.2008 Cv. abonament – E.ON, factura nr. 8755865:

- energie electrică

- TVA deductibilă

%

605

4426

401 1952

1640

312

18. 28.12.2008 Retragere numerar din cont bancă 581 5121 4000

19. 28.12.2008 Încasare numerar din cont bancă 5311 581 4000

20. 30.12.2008 Achitat factură furnizor 401 5311 3940

21. 31.12.2008 Cv. factură către client, factura nr. BT AC 99:

- prestări servicii consultanţă

- TVA colectată

4111 %

704

4427

3570

3000

570

22. 31.12.2008 Cheltuieli cu salariile - luna decembrie 2008 641 421 11000

23. 31.12.2008 Reţineri salariaţi:

- Impozit salarii

- Contribuţie fond şomaj

- Contribuţie CAS

- Contribuţie fond sănătate

421 %

444

4372

4312

4314

3192

1487

55

1045

605

24. 31.12.2008 Contribuţie accid. de muncă şi boli profes. 6451 4311.2 60

25. 31.12.2008 Contribuţie la fond şomaj angajator 6452 4371 55

26. 31.12.2008 Fond garantare creanţe salariale 6452 447.2 28

27. 31.12.2008 Contribuţie fond sănătate angajator 6453 4313 572

28. 31.12.2008 Contribuţie CAS angajator 6451 4311.1 1980

29. 31.12.2008 Contribuţie concedii şi indemnizaţii 6451 4311.3 55

30. 31.12.2008 Comision ITM 635 447.1 83

31. 31.12.2008 Închidere TVA luna decembrie 2008 4427 %

4426

4423

60990

31190

29800

32. 31.12.2008 Amortizare autoturism VW Golf V 6811 2813 2486

33. 31.12.2008 Amortizare mobilier, aparatură birotică 6811 2814 145

34. 31.12.2008 Impozit pe profit 691 441 15032,80

35. 31.12.2008 Închidere cheltuieli luna decembrie 2008:

- Energie electrică

- Chirie

- Deplasări

- Cheltuieli poştale

- Taxe

- Salarii

- Contribuţii angajator

121 %

605

612

625

626

635

641

645

36536,80

1640

1100

680

1620

83

11000

2750

26

Page 27: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

- Amortizare

- Impozit profit

6811

691

2631

15032,80

36. 31.12.2008 Închidere venituri luna decembrie 2008 704 121 21000

Total luna

decembrie

2008

314667,60

Anexa 3: Transpunerea conturilor în balanţa de verificare la data de 31.12.2008

27

Page 28: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

Anexa 4: Situaţii financiare la data de 31.12.2008

28

Page 29: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

29

Page 30: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

Bibliografie

“Managementul documentelor financiar-contabile”, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucureşti, 2006

* * *Lacramioara Rodica Haiduc, “ MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL”, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucureşti, 2005

30

Page 31: Contabilitate Si Analiza Economico-Financiara

* * * Catalogul formularelor tipizate cu regim special privind activitatea financiara si contabila Editura Imprimeria Nationala, Bucureşti, 2004 .

* * * Ordinul nr. 1850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile publicat in MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI nr.23/07.01.2005

* * * L E G E A contabilitatii nr. 82/1991, republicata in MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 48/14.I.2005

* * * O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial nr.1080 din 30 noiembrie 2005, ordin care se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2006.

* * * LEGEA nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal, publicata in MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, nr. 927/ 23.12.2003, modificata de :

• ORDONANTA nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL ALROMANIEI, Nr. 793/27.VIII.2004

• LEGEA nr. 494/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 1.092/24.XI.2004

• ORDONANTA DE URGENTA nr. 123/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 1.154/7.XII.2004

• LEGEA nr. 96/2005privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 123/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 325/18.IV.2005

• ORDONANTA DE URGENTA nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 1.281/30.XII.2004

• LEGEA nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

31