Download - Contab. gest.pdf

Transcript

ACADEMIA COMERCIALĂ SATU MARE

Lector univ.dr. Flavia Nistor

CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULAȚIA COSTURILOR

SUPORT DE CURS

- UZ INTERN-

2013

CAPITOLUL 1 CONCEPTUL, OBIECTIVELE ŞI METODA CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE 1.1. NOTIUNEA şi SFERA DE CUPRINDERE A COSTURILOR şi CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE

Desfăşurarea procesului de producţie a bunurilor materiale se sprijină pe folosirea productiva a celor trei factori fundamentali ai săi : - natura, reprezentata prin pământ ce cuprinde : solul, aerul, mineralele, apa, etc. - capitalul reprezentat prin: capitalul fix respectiv maşini, utilaje, instalaţii de lucru, clădiri,

mijloace de transport, etc.; adică mijloacele de munca necesare procesului de producţie şi capitalul circulant format din materii prime, materiale auxiliare, combustibil, piese schimb in calitate de obiecte ale muncii;

- munca omului. Participarea acestor trei factori la procesul de producţie are loc in mod diferit, iar ca efect al consumării lor productive ia naştere cheltuielile de producţie. Totalitatea cheltuielilor de producţie efectuate intr-o întreprindere pentru producerea şi desfacerea producţiei intr-o anumita perioada de timp reprezintă costul de producţie . Contabilitatea de gestiune poate fi definita ca având drept obiectiv in principal reflectarea tuturor operaţiilor de colectare şi repartizare a cheltuielilor pe destinaţii respectiv pe produse ,lucrări, servicii, comenzi bază de fabricaţie, activităţi, secţii, etc. Decontarea produselor obţinute şi calculul costului de producţie al produselor fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate ,inclusiv a producţiei in curs de execuţie. Modul de organizare a contabilităţii de gestiune este la atitudinea fiecărei întreprinderi in funcţie de specificul activităţii, respectiv de obiectul de activitate, particularităţile tehnologiei şi organizarea producţiei, tipul de producţie ,mărimea şi structura organizatorica a întreprinderii. Caracterul de producţie şi gradul sau de mecanizare şi automatizare ,necesităţile informaţionale ale organelor de decizie, având din acest punct de vedere o răspândire mai mare decât contabilitatea financiara ce este strict reglementata din punct de vedere normativ. 1.2. CLASIFICAREA PRODUCŢIEI şi IMPORTANTA ACESTEIA PENTRU CONTABILITATEA DE GESTIUNE

Pentru calcularea corecta a costului de producţie este necesar ca la înregistrarea cheltuielilor ocazionate de aceasta sa se tina seama de destinaţia şi importanta ei , de locurile de producţie care au ocazionat cheltuielile respective, felul lor şi particularităţile pe care le prezintă. Astfel după destinaţie şi importanta, producţia întreprinderilor este de trei feluri : producţia de bază, auxiliara şi anexa.

Producţia de bază ( activitate) este aceea care formează obiectul activităţii principale a întreprinderii şi consta din obţinerea de produse finite, semifabricate, lucrări şi servicii ce sunt destinate in majoritatea cazurilor vânzării in affără către alte unitati patrimoniale. Obţinerea ei are loc in cadrul secţiilor principale de producţie ale întreprinderii ce se mai numesc şi secţii de bază. In contabilitate acestea sunt cunoscute ca : locuri (centre) principale de producţie sau de cheltuieli.

Activitatea auxiliară este aceea ce asigura desfăşurarea normala a producţiei activităţii de bază, motiv pentru care se mai numesc şi producţie sau activitate ajutătoare. Cuprinde : fabricarea de produse secundare sau servicii şi lucrări ca :producţia secţiei de sculărie, centralei electrice, de apa, de aburi, de întreţinere şi reparaţii, etc. In contabilitate ele sunt cunoscute sub denumirea de locuri sau centre secundare de producţie sau de cheltuieli.

Activitatea anexă este aceea care nu are legătura directa cu activitatea de bază, având drept scop satisfacerea anumitor nevoi socioculturale. Obţinerea ei are loc in cadrul unor secţii neindustriale ce are caracter de anexa de unde le vine şi denumirea de secţii anexe. In aceasta categorie se încadrează : gospodăria comunala anexa. Ca şi auxiliarele şi cele anexe sunt considerate in contabilitate locuri sau centre secundare de producţie sau cheltuieli.

Administrarea producţiei din secţiile de bază auxiliare şi ale întreprinderii in ansamblul

sau se realizează de către sectorul administrativ şi de conducere ce constituie un centru distinct de cheltuieli. Acesta conţine in structura sa o serie de unitati funcţionale (servicii, birouri) ce au drept scop îndeplinirea funcţiilor de bază ale întreprinderii ca cele de :aprovizionare, producţie, desfacere, prognoza, financiar contabila, etc. Desfăşurarea activităţii in cadrul acestor funcţii ocazionează cheltuieli ce se pot include in cazul producţiei fabricate de întreprindere după ce in prealabil au fost colectate intr-un cont distinct pentru sectorul respectiv. 1.3. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE

Pentru a putea urmări modul cum s-au consumat factorii de producţie de către întreprindere şi pentru a se calcula corect costul producţiei şi implicit rezultatele financiare, contabilitatea trebuie sa înregistreze la timp şi in totalitatea lor cheltuielile de exploatare (producţie).Înregistrarea corespunzătoare a cheltuielilor de exploatare şi calcularea cu exactitate a costului produselor fabricate trebuie sa aibă in vedere pe lângă clasificarea producţiei şi respectiv a centrelor de cheltuieli care au ocazionat cheltuielile in cauza şi diferitele feluri de cheltuieli împreuna cu particularităţile pe care le prezintă acestea.

a) Din punct de vedere al naturii respectiv al conţinutului economic, cheltuielile de producţie se împart in:

- cheltuieli materiale reprezentate prin consumul de mijloace de producţie şi - cheltuieli salariale reprezentate prin consumul de forte de munca.

b) După componenta sau omogenitatea conţinutului lor avem :

- cheltuieli simple cu conţinut omogen fiind formate dintr-un element de cheltuiala. In această categorie se cuprind cheltuieli cu salariile, cu consumul de materii prime, de materiale auxiliare, cu amortizarea, etc.

-cheltuieli complexe cu conţinut eterogen fiind formate din mai multe elemente de cheltuieli simple. In aceasta categorie se cuprind cheltuielile de administraţie şi de conducere a unităţii , cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor, cheltuielile generale ale fiecărei secţii care formează cheltuielile indirecte de producţie.

c) Din punct de vedere al importantei pe care o au in procesul de producţie şi al legăturii lor

cu procesul tehnologic

- cheltuieli de bază sunt acelea ocazionate in mod nemijlocit de desfăşurarea procesului tehnologic de producţie. In acestă categorie se cuprind : consumurile de materii prime, salariile de bază ale muncitorilor direct productivi ,cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor din secţiile principale de producţie.

- cheltuielile de regie sunt acelea care nu au legătura directa cu procesul tehnologic fiind efectuate in scopul creării condiţiilor normale de desfăşurare a muncii. In aceasta categorie se cuprind cheltuielile cu iluminatul, cu încălzitul, salariile personalului tehnic, de conducere, administrativ, cheltuieli cu întreţinerea şi repararea clădirilor, cheltuieli de birou.

d) După modul de repartizare şi includere in costul obiectelor de calculaţie (produse, comenzi, faze, activităţi, funcţii ) care le-au ocazionat cheltuieli de producţie se împart in

- cheltuieli directe şi anume acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculaţie (produse, servicii ) încă din momentul efectuărilor şi ca atare se includ direct in costul obiectelor respective. Aici se cuprind : cheltuieli cu consumul de materii prime, energie şi combustibil in scopuri tehnologice, salariile muncitorilor direct productivi calculate pentru munca de producţie. - cheltuieli indirecte sunt acelea sunt acelea care privesc fie fabricarea mai multor produse ,executarea mai multor lucrări, servicii sau comenzi in cadrul unui atelier, fie chiar întreprinderea in ansamblul ei. Astfel de cheltuieli nu pot fi identificate pe un anumit obiect de calculaţie (produs, lucrare) in momentul efectuării lor şi ca atare nu se pot include direct in costul acestora ci indirect pe bază unor criterii convenţionale după ce au fost colectate pe centrele de cheltuieli care le-au ocazionat .Din aceasta categorie fac parte cheltuielile indirecte de producţie, de administraţie.

e) După comportamentul lor faţă de volumul fizic al producţiei se împart in -cheltuieli variabile respectiv acelea care pe total işi modifica nivelul odată cu

modificarea volumului fizic al producţiei care le-a ocazionat, iar pe unitatea de produs rămân la acelaşi nivel. Avem :cheltuieli cu consumul de materii prime, combustibili in scopuri tehnologice, salariile de bază ale muncitorilor productivi calculata pentru munca prestata in producţie, cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor şi mijloacelor de transport ale sectoarelor. - Cheltuielile fixe sunt acelea care nu-si modifica nivelul lor total, rămânând fixe indiferent de modificarea volumului fix al producţiei. Aici avem : cheltuieli cu amortizarea imobilelor ( când se calculează in raport de tip : salariile personalului de conducere tehnic, economic, administrativ, de birou, cele pentru întreţinere şi repararea birourilor, încălzit şi iluminat ).

f) Din punct de vedere al modului cum participa la crearea de noi valori, cheltuielile de producţie se împart in

- Cheltuielile productive sunt acelea ce au drept rezultat crearea de noi valori , in aceasta categorie se includ toate cheltuielile ocazionate de desfăşurarea normala a procesului de producţie, motiv pentru care sunt scutite cheltuielile eficiente. - Cheltuielile neproductive sunt cele care se datorează existentei unor lipsuri pe linia

organizării şi conducerii producţiei, motiv pentru care se numesc şi cheltuieli ineficiente ( ex.: pierderi din întreruperi, din rebuturi ).

g) Din punct de vedere al scopului urmărit se pot clasifica după natura lor şi după destinaţie.

După natura lor se împart in : cheltuieli de exploatare, financiare, excepţionale. Cheltuielile de exploatare reprezintă cheltuielile privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibil, energie, apa, uzura obiectelor de inventar, cheltuieli cu personalul , asigurarea şi protecţia sociala.

Cheltuielile financiare reprezintă pierderi din creanţe legate de participaţii ,diferente nefavorabile de curs valutar , dobânzile aferente împrumuturilor, etc. Cheltuielile excepţionale includ despăgubiri, amenzi, penalităţi, lipsuri de inventar , donaţii, subvenţii acordate, etc. După destinaţie cheltuielile se împart in : cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte de producţie ( cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor);cheltuieli de desfacere ce sunt ocazionate de vânzarea produselor fabricate ;cheltuieli generale de administraţie ce sunt determinate de administrarea şi conducerea unităţii patrimoniale in ansamblul ei. 1.4 PRINCIPIILE CALCULAŢIEI COSTURILOR. Calcularea cat mai exacta a costului producţiei fabricate are la bază următoarele principii teoretice şi metodologice : 1.Determinarea obiectului calculaţiei reprezintă punctul de plecare in organizarea calculaţiei costurilor şi este delimitat prin obiectul pentru care se efectuează calculaţia astfel : in sectorul aprovizionării obiectul calculaţiei este reprezentat de o materie prima, un material consumabil, de o anumita marfa sau grupa de marfa pentru care se face calculaţia; in sectorul producţiei obiectul calculaţiei poate fi un produs sau o grupa de produse, o lucrare, un serviciu, o comanda , un loc de cheltuieli, etc. 2. Alegerea metodei de calculaţie reprezintă o problema cu implicaţii deosebite in determinarea conţinutului şi exactităţii indicatorului ce constituie obiect de calculaţie. Organizarea calculaţiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculaţie economica ( previzional şi statistica ). Potrivit acestui principiu datele furnizate de diferitele componente ale sistemului informaţional şi economic se pot centraliza pentru calculul, analiza şi controlul indicatorilor respectivi pe întreprinderi, ramuri şi pe întreaga economie naţionala. Astfel ,in conformitate ,cu acest principiu, organizarea contabilităţii de gestiune şi de calculaţie a costurilor este necesar sa se facă potrivit obiectivelor urmărite şi după aceeaşi metodologie de calculare a costului de producţie folosita cu ocazia programării acesteia. In acest sens se impune ca la organizarea contabilităţii de gestiune sa se tina seama de aceeaşi divizare a întreprinderii pe secţii, faze de fabricaţie, instalaţii, etc.; ca centre de cheltuieli care au fost avute in vedere cu ocazia programării costurilor de producţie sa se folosească aceeaşi nomenclatura a produselor lucrărilor şi serviciilor, precum şi articolelor de calculaţie care s-au utilizat cu ocazia întocmirii antecalculaţiilor pe produs, aceleaşi criterii de repartizare a cheltuielilor indirecte de producţie şi daca este cazul a cheltuielilor generale de administraţie prin respectarea stricta a acestui principiu se creează premisele necesare comparabilităţii datelor efective din contabilitate cu datele antecalculate şi asigura contabilităţii rolul de principal instrument de efectuare a controlului cu privire la modul de îndeplinire a indicatorilor programaţi in scopul determinării abaterilor. 3. Delimitarea pe feluri de activităţi a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculaţiei costurilor. Potrivit acestui principiu este necesar ca datele şi informaţiile furnizate de contabilitate sa fie delimitate şi localizate pe feluri de activităţi, iar urmărirea şi determinare indicatorilor economico-financiari sa se facă in aceeaşi structura; aşadar costul producţiei nu trebuie sa cuprindă decât cheltuielile de exploatare grupate după destinaţia lor, restul cheltuielilor care privesc activitatea întreprinderii in ansamblul ei şi anume :cheltuieli financiare

şi cele excepţionale, cele cu impozit pe profit care nu au legătura cu activităţile de exploatare; nu trebuie sa se includă in costul producţiei obţinute, acestea se suporta direct din rezultatele financiare ale unităţii patrimoniale. 4. Delimitarea in timp a datelor şi informaţiilor pe baza cărora se calculează calculaţia costurilor. Datele şi informaţiile ce stau la bază calculării costului producţiei trebuie sa provină numai din perioada la care se refera cheltuielile in cauza.

Astfel trebuie menţionat ca exista unele cheltuieli care deşi se efectuează in perioada curenta, ele privesc şi producţia din perioada viitoare cunoscute sub denumirea de cheltuieli înregistrate in avans după cum exista cheltuieli ce se vor efectua efectiv in perioada viitoare de gestiune dar privesc şi perioada curenta de calcul. Potrivit acestui principiu includerea cheltuielilor in costul de producţie trebuie efectuata in perioada de gestiune ( luna, trimestru , an) când are loc fabricarea efectiva a producţiei de care sunt legate. 5.Delimitarea in spaţiu sau pe centre de cheltuieli a datelor şi informaţiilor ce stau la bază calculării costurilor. - presupune înregistrarea in mod separat pentru fiecare din cheltuielile de productie a

tuturor cheltuielilor şi veniturilor in vederea calculării eficientei activităţii acestora. Putem spune daca ne referim la contabilitatea de gestiune ca in raport cu procesele care le

ocazionează, cheltuieli de exploatare se împart din punct de vedere al calculaţiei in patru grupe : cheltuieli de aprovizionare, de producţie, de desfacere, de administraţie şi conducere. In ceea ce priveşte cheltuieli de producţie delimitarea şi localizarea lor trebuie sa se facă in primul rând pe fiecare secţie a activităţii de bază şi auxiliare deci delimitarea in spaţiu sau pe centre a cheltuielilor, a datelor şi informaţiilor furnizate de contabilitate se face atât in scopul necesitaţilor de evidenta şi calculaţie care constau in stabilirea cat mai justa a indicatorilor economico-financiari privind costurile la nivelul fiecărei structuri funcţionale ,cat şi in scop funcţional de conducere eficienta a activităţii desfăşurate in locurile respective pe bază criteriilor de rentabilitate care impun responsabilităţi conducătorului.

CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE şi A CALCULAŢIEI COSTURILOR

2.1. CONTURILE DE GESTIUNE. CONTINUTUL ECONOMIC. FUNCTIA CONTABILA.

Conturile cu ajutorul cărora se realizează contabilitatea cheltuielile de producţie şi calculaţia costurilor sunt conturile de gestiune. Aceste conturi au menirea de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea financiară unde s-au înregistrat după natura lor pentru a le coordona după destinaţie în vederea calculării costului efectiv al producţiei obţinute decontării acestei producţii şi stabilirii abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite. În felul acesta se creează independenţa contabilităţii de gestiune faţă de contabilitatea financiară. În planul de conturi general, aceste conturi sunt cuprinse în clasa 9 "Conturi de gestiune" şi ele au caracteristica generală că la sfârşitul exerciţiului financiar nu apar în bilanţul contabil întrucât datele şi informaţiile pe care le reflectă au fost deja înregistrate în contabilitatea financiară. Clasa 9 de conturi este structurată pe trei grupe : - grupa 90 Decontări interne cuprinde conturile:

- 901 Decontări interne privind cheltuielile , 902 Decontări interne privind producţia obţinuta, 903 Decontări interne privind diferenţe de preţ ;

- grupa 92 Conturi de calculaţie : 921 Cheltuielile activităţii de bază, 922 Cheltuielile activităţii auxiliare,923 Cheltuieli indirecte de producţie, 924 Cheltuieli generale de administraţie,925 Cheltuieli de desfacere ; - grupa 93 Costul producţiei : 931 Costul producţiei obţinute,933 Costul producţiei in curs

de execuţie

Schema funcţionarii conturilor din clasa 9 “Conturi de gestiune” D 901 “Decontări interne privind cheltuielile” C

Costul efectiv al produselor finite obţinute ( cont 931)

Cheltuieli de producţie din contabilitatea financiara înregistrate in conturi după natura economica (cont : 921,922,923,924,925) Sold final creditor (costul efectiv al producţiei in curs de execuţie)

D 902 “Decontări interne privind producţia obţinuta “ C

Costul efectiv al producţiei finite obţinute ( cont 921)

Costul standard al producţiei finite obţinute (cont 931 ) Diferenţe de preţ aferente producţiei finite obţinute (cont 903)

D 903 “Decontări interne privind diferenţele de preţ ” C

Diferenţe de preţ aferente producţiei finite obţinute (cont 902)

Diferenţe de preţ aferente producţiei finite obţinute, repartizate (cont 931)

D 921 “Cheltuielile activităţii de bază” C

Cheltuieli directe (cont 901 ) Cheltuielile activităţii auxiliare (cont 922 ) Cheltuieli indirecte de producţie (cont 923 ) Cheltuieli generale de administraţie (cont 924) Cheltuieli de desfacere (cont 925)

Costul producţiei in curs de execuţie (cont 933) Costul efectiv al producţiei finite obţinute (cont 902)

D 922 “Cheltuielile activităţii auxiliare” C

Decontări interne privind cheltuielile (cont 901 ) Decontări reciproce (cont 922 in analitic )

Decontări reciproce (cont 922 in analitic ) Repartizarea cheltuielilor pe locuri consumatoare ( cont 921,923,924,925 ) Costul producţiei in curs de execuţie (cont 933) Costul efectiv al producţiei marfa (cont 902 )

D 923 “ Cheltuieli indirecte de producţie” C

Decontări interne privind cheltuielile (cont 901 ) Cheltuielile activităţii auxiliare (cont 922)

Cota de cheltuieli indirecte ale secţiilor repartizate pe obiecte de calculaţie ( cont 921)

D 924 “ Cheltuieli generale de administraţie” C

Decontări interne privind cheltuielile (cont 901 ) Cheltuielile activităţii auxiliare (cont 922)

Cota de cheltuieli generale de administraţie repartizate pe obiecte de calculaţie ( cont 921, 922 )

D 925 “Cheltuieli de desfacere” C

Decontări interne privind cheltuielile (cont 901 ) Cheltuielile activităţii auxiliare (cont 922)

Cota de cheltuieli de desfacere repartizată pe obiecte de calculaţie ( cont 921 )

D 931 “Costurile producţiei obţinute” C

Costul standard al producţiei finite obţinute (cont 902 ) Diferenţe de preţ aferente producţiei finite obţinute (cont 903 )

Costul efectiv al producţiei obţinute (cont 901)

D 933 “ Costul producţiei in curs de execuţie” C

Costul efectiv al producţiei în curs de execuţie (cont 921)

Costul efectiv al aceleaşi producţii decontată pe seama cheltuielilor efectuate ( se creditează numai la sfârşitul lunii) (cont 921 )

După înregistrarea în contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de producţie după destinaţia lor pe locurile care le-au ocazionat şi pe obiecte de calculaţie în raport de posibilităţile de identificare în momentul efectuării acestora, urmează la sfârşitul lunii, calculul costului efectiv al producţiei obţinute în cursul lunii prin procesul de fabricaţie. Calculaţia costurilor este o activitate practică, complexă, ce se desfăşoară în continuarea înregistrării cheltuielilor de exploatare cu ajutorul contabilităţii de gestiune şi permite delimitarea acestora după destinaţie pe loturi de producţie produse şi feluri de cheltuieli. 2.2. ETAPELE METODOLOGICE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE şi CALCULATIA COSTURILOR DE PRODUCŢIE Etapa I reprezintă colectarea cheltuielilor de producţie. Aici are loc colectarea cheltuielilor directe pe purtători de costuri (produse, lucrări, servicii, comenzi, etc.) Ca obiecte de calculaţie şi a cheltuielilor indirecte pe secţii şi sectoare de activitate in funcţie de posibilităţile de identificare şi localizare a lor pe destinaţie. Aceasta operaţie se realizează cu ajutorul conturilor de calculaţie prin preluarea cheltuielilor de exploatare prin contabilitatea financiara şi ordonarea lor după destinaţie in conturi de gestiune, debitându-se conturile de calculaţie pe analiticele corespunzătoare fiecărui cont in parte (din clasa 92) şi creditându-se contul 901 “ Decontări interne privind cheltuielile” Etapa II. Se începe calculaţia costului efectiv cu decontarea livrărilor reciproce de produse, lucrări şi servicii intre activităţile auxiliare pentru nevoile lor de producţie. Efectuarea decontării livrărilor reciproce dintre secţiile auxiliare necesită cunoaşterea costului efectiv al producţiei care face obiectul livrărilor respective, dar pentru calculul acestuia este necesară decontarea livrărilor reciproce. În astfel de situaţii, întrucât costul efectiv al prestaţiilor reciproce dintre secţiile auxiliare este greu de stabilit, acestea se decontează fie la costul efectiv al perioadei precedente, fie la un cost prestabilit al perioadei curente. Reflectarea in contabilitate a decontărilor reciproce dintre secţiile auxiliare se face cu ajutorul conturilor analitice ale contului sintetic 922 “ Cheltuielile activităţilor auxiliare care corespund fiecărei secţii in parte“. Astfel se debitează conturile ce reprezintă secţiile auxiliare consumatoare de produse, lucrări, servicii şi se creditează conturile analitice corespunzătoare secţiilor auxiliare furnizoare ale producţiei respective fără ca prin aceasta să se altereze rulajul contului sintetic. Etapa III După efectuarea decontărilor reciproce dintre activităţile auxiliare se trece la calculul efectiv al producţiei auxiliare şi repartizarea cheltuielilor aferente producţiei respective consumată pentru nevoile activităţii de bază şi ale celorlalte sectoare de activitate din cadrul întreprinderii. Aceasta operaţie de repartizare a cheltuielilor activităţii auxiliare se reflectă în contabilitate prin debitarea conturilor corespunzătoare locurilor de activitate consumatoare. 921 “Cheltuielile activităţii de bază “

923 “Cheltuieli indirecte de producţie “ 924 “Cheltuieli generale de administraţie “ 925 “Cheltuieli de desfacere pe analiticele corespunzătoare “ si creditarea contului 922 “Cheltuielile activităţilor auxiliare “ Etapa IV. O altă etapă a calculaţiei costului o constituie repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie asupra produselor fabricate în cadrul activităţii de bază . Aceasta operaţie se face proporţional cu o anumita bază sau criteriu convenţional de repartizare care exprimă cel mai bine legătura de cauzalitate dintre cheltuielile de repartizat şi baza de repartizare aleasă. In funcţie de particularităţile tehnologiei şi organizării producţiei drept criterii sau baze de repartizare pot fi

� Cheltuieli cu materii prime şi materiale directe. � Cheltuielile cu salariile directe � Totalul cheltuielilor de prelucrare � Numărul orelor de funcţionare a utilajelor

Bază de repartizare trebuie sa fie aceeaşi ca natura pentru toate produsele asupra cărora se repartizează o anumită categorie de cheltuieli indirecte dintr-o perioada de gestiune. Se calculează mai întâi pentru fiecare secţie in parte un coeficient de repartizare K

∑

== m

CIP

CIPK

unde: CIP reprezintă cheltuielile indirecte de producţie b – bază de repartizare i - secţia j – obiectul de calculaţie (produsul, lucrare, serviciu, comanda) Se înmulţeşte apoi coeficientul astfel calculat cu baza de repartizare a fiecărui obiect de calculaţie in parte şi se obţine cota de cheltuieli indirecte de producţie de repartizat C :

jCIPiCIPj bKC ×=

Cota de cheltuieli indirecte de producţie astfel determinata se adaugă la cheltuielile directe ale produsului respectiv ce se găsesc deja înregistrate in debitul contului 921 “Cheltuielile activităţii de bază” şi se obţine costul de producţie al acesteia. In situaţia in care condiţiile de exploatare justifica luarea in considerare la calculul costului efectiv al producţiei şi al cheltuielilor generale de administraţie precum şi a cheltuielilor de desfacere, etapele calculaţiei trebuie completate cu repartizarea acestor cheltuieli. Etapa V. Repartizarea cheltuielilor generale de fabricaţie asupra produselor de fabricaţie asupra produselor fabricate reprezintă o alta etapa de calculaţie a costului efectiv. Coeficientul de repartizare se calculează ca şi in cazul precedent in funcţie de o anumita bază de repartizare care in general este costul de producţie. Coeficientul obţinut se înmulţeşte cu costul de producţie folosit ca bază de repartizare a fiecărui produs şi rezulta cota de cheltuieli generale de administraţie ce se adaugă la costul de producţie al produsului respectiv. Etapa VI. Repartizarea cheltuielilor de desfacere asupra produselor fabricate reprezintă de asemenea o etapa necesara in anumite condiţii de exploatare aceasta etapa presupune

adăugarea la costul de producţie al produselor pe lângă o cota de cheltuieli generale de administraţie şi a cheltuielilor generale de desfacere pe care le-au ocazionat iar in cazul in care identificarea lor pe produs nu este posibila , ele pot fi repartizate asupra costului produselor respective proporţional cu greutatea sau volumul produselor livrate sau in funcţie de alte criterii. Astfel prin adăugarea la costul de producţie şi a cotelor de cheltuieli generale de administraţie şi respectiv de cheltuieli de desfacere , se obţine costul complet al producţiei. Etapa VII. Următoarea etapa de calculaţie implica calculul efectiv al producţiei şi înseamnă determinarea cantitativa şi valorica a producţiei in curs de execuţie. Sub aspect cantitativ producţia in curs de execuţie se stabileşte pe calea inventarierii iar sub aspect valoric prin evaluare, operaţie ce se face de regula la costul efectiv . Etapa VIII. Etapele de calculaţie a costului efectiv se încheie cu stabilirea acestuia pe unitatea de produs care se face de regula prin raportarea totalului cheltuielilor efective aferente producţiei finite la cantitatea de producţie finita obţinuta in perioada la care se refera cheltuielile respective

uj Q

ChCt

∑== 1

C tu = cost total unitar Ch = cheltuieli aferente producţiei finite Q = cantitatea de produse finite obţinute i = articol de calculaţie j = obiect de calculaţie 2.3 METODE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR Potrivit legislaţiei in vigoare , calculaţia costurilor de producţie se poate efectua după metoda globala, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda costurilor standard, metoda tarif -oră - maşina, sau alte metode adoptate de unitatea patrimoniala. 2.3.1 METODA GLOBALA DE CALCULAŢIE A COSTURILOR

Aceasta metoda se utilizează de către întreprinderile care fabrică un singur produs şi care in general la sfârşitul perioadei de gestiune, nu au semifabricate sau producţie in curs de execuţie, iar daca aceasta exista ea se menţine constanta. In aceasta categorie se cuprind de exemplu întreprinderile din industria energetica, a cimentului, fabrici de cărămizi. Obiectul calculaţiei costurilor îl reprezintă produsul finit ,lucrarea sau serviciul prestat. Costul unitar se calculează prin diviziune simpla raportând totalul cheltuielilor aferente producţie finite la cantitatea de produse, lucrări sau servicii obţinute in perioada la care se refera cheltuielile respective după modelul de calcul prezentat in paragrafele anterioare. Exemplu: Fie o societate comercială cu activitate industrială ce dispune de două secţii de bază : S1 şi S2 ; de două secţii auxiliare : centrala electrică CE şi centrala de apă CA precum şi un sector

administrativ şi de conducere. În cadrul secţiilor de bază se fabrică un singur produs (producţie omogenă) care nu necesită cheltuieli de desfacere, iar unitatea lucrează la întreaga capacitate. a) Colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime şi materiale consumabile in suma de 120000 lei repartizate astfel : - materii prime 90000 lei din care :

S1 – 60000 lei S2 – 30000 lei

- materiale consumabile 30000 lei din care : la secţiile auxiliare – 6000 astfel : CE - 2400 lei CA - 3600 lei la secţiile principale de producţie 21000 lei astfel : S1 - 12000 lei S2 - 9000 lei la sectorul administrativ şi de conducere 3000 lei Colectarea cheltuielilor cu materiile prime aferente activităţii de bază

% 921 S1 “Cheltuielile activităţii de bază” 921 S2 “Cheltuielile activităţii de bază”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

90000 60000 30000

Colectarea cheltuielilor cu materialele auxiliare aferente activităţii auxiliare

% 922 CE “Cheltuielile activităţilor auxiliare “ 922 CA “Cheltuielile activităţilor auxiliare”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

6000 2400 3600

Cheltuielile cu materialele consumabile la secţiile de bază, reprezintă cheltuieli indirecte de producţie

% 923 S1 “Cheltuieli indirecte de producţie” 923 S2 “Cheltuieli indirecte de producţie”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

21000 12000 9000

Cheltuielile cu materiale consumabile aferente sectorului administrativ şi de conducere:

924 “ Cheltuieli generale de administraţie”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

3000

b) Colectarea cheltuielilor cu salariile, contribuţiile la asigurările şi protecţia socială astfel :

b1) colectarea cheltuielilor cu salariile in suma de 180000 lei

- salariile muncitorilor de bază din secţiile principale de producţie 120000 lei, repartizate astfel

La secţia 1 : 72000 lei La secţia 2 : 48000 lei

- salariile personalului din secţiile auxiliare 12000 lei, repartizate astfel La centrala electrice (CE) : 9000 lei La centrala de apa (CA) : 3000 lei

- salariile personalului auxiliar şi al personalului tehnic administrativ şi de conducere din secţiile principale de producţie 42000 lei, repartizate astfel

La secţia 1 : 24000 lei La secţia 2 : 18000 lei

- salariile personalului administrativ şi de conducere al unităţii : 6000 lei Colectarea cheltuielilor cu salariile muncitorilor de bază din secţiile principale de producţie

% 921 S1 “Cheltuielile activităţii de bază” 921 S2 “Cheltuielile activităţii de bază”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

120000 72000 48000

Colectarea cheltuielilor cu salariile personalului din secţiile auxiliare

% 922 CE “Cheltuielile activităţilor auxiliare “ 922 CA “Cheltuielile activităţilor auxiliare”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

12000 9000 3000

Colectarea cheltuielilor cu salariile personalului auxiliar şi personalului tehnic

% 923 S1 “Cheltuieli indirecte de producţie” 923 S2 “Cheltuieli indirecte de producţie”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

42000 24000 18000

Salariile din secţiile administrative şi de conducere

924 “ Cheltuieli generale de administraţie” = 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

6000

b2) Colectarea cheltuielilor cu asigurările şi protecţia socială care reprezintă 30 % din salarii La muncitorii de bază :

% 921 S1 “Cheltuielile activităţii de bază” 921 S2 “Cheltuielile activităţii de bază”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

36000 21600 14400

La personalul din secţiile auxiliare :

% 922 CE “Cheltuielile activităţilor auxiliare “ 922 CA “Cheltuielile activităţilor auxiliare”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

3600 2700

900

La personalul auxiliar şi tehnic :

% 923 S1 “Cheltuieli indirecte de producţie” 923 S2 “Cheltuieli indirecte de producţie”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

12600 7200 5400

La secţia administrativa şi de conducere :

924 “ Cheltuieli generale de administraţie”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

1800

c) Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe în sumă de 60000 lei repartizate astfel: La secţiile auxiliare 12000 lei : CE : 9000 lei CA : 3000 lei La secţiile principale de producţie 42000 lei : S1 : 24000 lei S2 : 18000 lei La sectorul administrativ şi de conducere al unităţii 6000 lei. Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la secţiile auxiliare :

% 922 CE “Cheltuielile activităţilor auxiliare “ 922 CA “Cheltuielile activităţilor auxiliare”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

12000 9000 3000

Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la secţiile principale :

% 923 S1 “Cheltuieli indirecte de producţie” 923 S2 “Cheltuieli indirecte de producţie”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

42000 24000 18000

Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la secţiile administrativ şi de conducere

924 “ Cheltuieli generale de administraţie”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

6000

d) Obţinerea din procesul de producţie a 2000 kg produs finit la costul standard de 160 lei/kg Costul de producţie = 2000 kg x 160lei/kg = 320000 lei

931 “ Costul producţie obţinute” = 902 “Decontări interne privind producţia obţinută”

320000

e) Decontarea consumurilor reciproce dintre secţiile auxiliare astfel : e1) energie electrica furnizata de centrala electrica pentru centrala de apă în valoare de 3100 lei :

922 CA “Cheltuielile activităţilor auxiliare”

= 922 CE “Cheltuielile activităţilor auxiliare “

3100

e2) apa furnizata de centrala de apă pentru centrala electrică în valoare de 2500 lei :

922 CE “Cheltuielile activităţilor auxiliare”

= 922 CA “Cheltuielile activităţilor auxiliare “

2500

f) Decontarea contravalorii producţiei secţiilor auxiliare livrată către celelalte sectoare de activitate din unitate astfel : Contravaloarea producţiei centrala electrică CE in valoare de 22.500 lei din care : La secţiile principale 20000 lei La secţia 1 12000 lei La secţia 2 8000 lei La sectorul administrativ şi de conducere 2500 lei Contravaloarea producţiei centralei de apă în valoare de 11.100 lei din care : La secţiile principale de producţie 8000 lei La secţia 1 4800 lei La secţia 2 3200 lei La sectorul administrativ şi de conducere 3100 lei Repartizarea producţiei centralei electrice la activităţile de bază :

% 923 S1 “Cheltuieli indirecte de producţie” 923 S2 “Cheltuieli indirecte de producţie”

= 922 CE “Cheltuielile activităţilor auxiliare”

20000 12000

8000

La activităţile de bază CA :

% 923 S1 “Cheltuieli indirecte de producţie” 923 S2 “Cheltuieli indirecte de producţie”

= 922 CA “Cheltuielile activităţilor auxiliare”

8000 4800 3200

La sectorul administrativ şi de conducere centrala electrica :

924 “ Cheltuieli generale de administraţie” = 922 CE “Cheltuielile activităţilor auxiliare”

2500

La sectorul administrativ şi de conducere centrala de apa :

924 “ Cheltuieli generale de administraţie” = 922 CA “Cheltuielile activităţilor auxiliare”

3100

g) Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie (sume rezultate prin însumarea debitului conturilor 923 S1 „Cheltuieli indirecte de producţie” şi 923 S2 “Cheltuieli indirecte de producţie”)

921 S1 “Cheltuielile activităţii de bază” = 923 S1 “Cheltuieli indirecte de producţie” 84000

921 S2 “Cheltuielile activităţii de bază” = 923 S2 “Cheltuieli indirecte de producţie” 61600

h) Repartizarea cheltuielilor generale de administraţie folosind drept bază de repartizare costul de producţie (921 S1+921 S2) 22400 k = = 0,0572 391600 CCGA = 0,0572 x 241511,22 = 13986 Ccga = 0,0572 x 147088,78 = 8414

921 S1 “Cheltuielile activităţii de bază”

= 924 “ Cheltuieli generale de administraţie”

13986

921 S2 “Cheltuielile activităţii de bază”

= 924 “ Cheltuieli generale de administraţie”

8414

i) Înregistrarea costului producţiei in curs de execuţie a carei valoare conform inventarului este de 54000 lei din care La secţia S1 : 51144 lei La secţia S2 : 2856 lei

933 “Costul producţiei in curs de execuţie”

= % 921 S1 “Cheltuielile activităţii de bază” 921 S2 “Cheltuielile activităţii de bază”

54000 51144

2856

j) Calculul şi înregistrarea costului efectiv al producţiei finite :

Simbol cont Total cheltuieli (cost complet)

Cost prod. in curs de execuţie

Cost efectiv prod.(complet) finite

Cant. kg

Cost efectiv unitar

921 S1 258500 51144 207354

2 000 180 921 S2 155500 2856 152646

Total 414000 54000 360000

902 “Decontări interne privind producţia obţinuta”

= % 921 S1 “Cheltuielile activităţii de bază” 921 S2 “Cheltuielile activităţii de bază”

360000 207354 152646

k) Calculul şi înregistrarea diferenţelor dintre costul standard şi costul efectiv al producţiei finite obţinute 360000 – 320000 = 40000

903 “ Decontări interne privind diferenţele de preţ “

= 902 “Decontări interne privind producţia obţinuta”

40000

l ) Decontarea costului efectiv al producţiei finite obţinute

901 “ Decontări interne privind cheltuielile “ = 931 “Costul producţiei obţinute” 360000

m) Decontarea producţiei in curs de execuţie

901 “ Decontări interne privind cheltuielile “ = 933 “Costul producţiei in curs de execuţie” 54000

Am închis astfel perioadei de gestiune. In aceasta varianta la reluarea activităţii in perioada următoare de gestiune se reia şi costul producţiei in curs de execuţie

933 “Costul producţiei in curs de execuţie” = 901 “ Decontări interne privind cheltuielile “ 54000

Concomitent cu aceasta înregistrare se transfera costul producţiei in curs de execuţie in contul de calculaţie 921 pentru a fi preluat ca sold iniţial.

921 “Cheltuielile activităţii de bază” = 933 “Costul producţiei in curs de execuţie” 54000

si putem porni cu alta producţie. Reflectarea înregistrărilor de mai sus : 921S1 “Cheltuielile activităţii de bază” D C

921S2 “Cheltuielile activităţii de bază” D C

60000 72000 21600

51144 207354

30000 48000 14400

2856 152646

153600 90911 13986

92400 54689

8414

258498 258498 155503 155503 922CE “ Cheltuielile activităţilor auxiliare” D C

922 CA “Cheltuielile activităţilor auxiliare” D C

2400 9000 2700

3100 2500 20000

3600 3000

900

2500 8000 3100

9000 2500

3000 3100

25600 25600 13600 13600 923 S1 “Cheltuieli indirecte de producţie” D C

923 S2 “Cheltuieli indirecte de producţie” D C

12000 24000

7200

84000 9000 18000

5400

61600

24000 12000

4800

18000 8000 3200

84000 84000 61600 61600 924 “ Cheltuieli generale de

administraţie” D C

901 “ Decontări interne privind cheltuielile “ D C

3000 6000 1800

13986 8414

320000 40000 54000

90000 6000 21000

6000 2500 3100

3000 120000 12000

22400 22400 42000 6000 36000 3600 12600 1800 12000 42000 6000

416000 416000

931 “Costul producţiei obţinute” D C

902 “Decontări interne privind producţia obţinuta” D C

320000 40000

360000 360000 320000 40000

360000 360000 360000 360000 933 “Costul producţiei in curs de execuţie” D C

903 “Decontări interne privind diferenţele de preţ” D C

54000 54000 40000 40000

Exemplu de utilizare a conturilor de gestiune SC FRIDOM STAR SA produce un singur produs, televizorul THOMSON, pentru care a organizat următoarele activităţi: a) activitate de producţie industriala constând in producerea televizoarelor b) activitate auxiliara constând prestarea serviciilor auto in special pentru activitatea proprie de aprovizionare şi desfacere c) activitate comerciala constând din vânzarea celei mai mici părţi din productia obtinuta prin magazinele proprii d) activitate de administratie şi conducere Operatiile economice şi financiare care au avut loc in anul 2005 vor pune in evidenta corelatiile dintre contabilitatea financiara şi cea de gestiune, demonstrand in final modul in care contabilitatea de gestiune raspunde obiectivului de cunoastere a rezultatelor economice şi financiare obtinute. 1) Pentru transporturile efectuate cu mijloace proprii pentru aprovizionarea cu materiale auxiliare, piese de schimb, combustibil, obiecte de inventar, in valoare totala de 1300 000 lei, s-au cheltuit in total 65 000 lei NOTA Se simplifica unele înregistrări TVA, repartizări de diferenţe de preţ şi altele a) in contabilitatea financiara 411 ” Clienţi” = 704 “venituri din lucrări executate şi servicii prestate “ 65 000 lei b) in contabilitatea de gestiune 931 “costul producţiei obţinute” = 902“Decontari interne privind producţia obţinuta “ 65 000 lei 2) consumul de benzina la sectorul de transporturi a fost de 48 000 lei a) in contabilitatea financiara 6022 “Cheltuieli privind combustibilul = 3022 “Combustibili” 48 000 lei b) in contabilitatea de gestiune 922 “Cheltuielile activităţii auxiliare” = 901 “ decontări interne privind cheltuielile” 48 000 lei 3. cheltuielile cu reparaţiile la clădiri au fost de 8 000 lei din care 5 000 lei la clădiri industriale şi 3 000 lei la clădiri administrative a) in contabilitatea financiara 611 “Cheltuieli cu reparaţiile “ = 5121 “ Conturi la bănci in lei” 8 000 lei

b) in contabilitatea de gestiune

% 923 “Cheltuieli indirecte de producţie”

924 “cheltuieli generale de administratie”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

8.000 5000 3000

4.contractul privind asigurările de bunuri au fost plătite din contul de banca astfel: - la sectorul de transporturi 750 lei - la secţia de baza 2500 lei - la sectorul administrativ 500 lei - la sectorul comercial 1 000 lei a)in contabilitatea financiara 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” = 5121 “ Conturi la bănci in lei” 4750 lei b) in contabilitatea de gestiune

% 922 „Cheltuielile activităţii auxiliare” 923 “Cheltuieli indirecte de producţie” 924 “cheltuieli generale de administratie” 925 „Celtuieli de desfacere”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

4750 750

2500 500

1000

5.se primesc facturile privind consumul de energie electrica astfel: - la sectorul transport 475 lei - la secţia de baza 1450 lei - la sectorul administrativ 455 lei - la sectorul comercial 700 lei 3080 lei a) in contabilitatea financiara 605 “Cheltuieli privind energia şi apa” = 401 “Furnizori” 3080 lei b) in contabilitatea de gestiune

% 922 „Cheltuielile activităţii auxiliare” 923 “Cheltuieli indirecte de producţie” 924 “cheltuieli generale de administratie” 925 „Celtuieli de desfacere”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

3.080 475

1450 455 700

6. S-a plătit impozitul pe terenuri şi clădiri in suma de 1500 lei a) in contabilitatea financiara 635 “Cheltuieli cu impozite şi taxe “ = 5311 “ Casa in lei” 1500 lei

b) in contabilitatea de gestiune

924 “cheltuieli generale de administratie”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile” 1500

7.se dau in consum piese de schimb pentru asamblarea televizoarelor in suma de 850 lei a) in contabilitatea financiara 6024 “Cheltuieli cu piese schimb = 3024 “piese de schimb” 850 lei b) in contabilitatea de gestiune

921 „Cheltuielile activităţii de baza” = 901 “Decontări interne privind cheltuielile” 850

8.se dau in consum materiale auxiliare astfel: - la activitatea auxiliara 22 000 lei - la activitatea de producţie 50 000 lei - la activitatea de administraţie 15 000 lei - la activitatea comerciala 3 000 lei a) in contabilitatea financiara 6021 “cheltuieli cu materiale auxiliare = 3021 “materiale auxiliare” 90 000 lei b) in contabilitatea de gestiune

% 922 „Cheltuielile activităţii auxiliare” 923 “Cheltuieli indirecte de producţie” 924 “cheltuieli generale de administratie” 925 „Celtuieli de desfacere”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

90.000 22.000 50000 15000

3000

9.se înregistrează statele de salarii: - la activitatea de baza 410 000 lei - la activitatea auxiliara 18 000 lei - la activitatea de administraţie 50 000 lei - la activitatea comerciala 22 000 lei a) in contabilitatea financiara 641 “Cheltuieli cu salariile = 421 “Salarii personal” 500 000 lei b) in contabilitatea de gestiune

% 921 “Cheltuieli activităţii de baza”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

500.000 410000

922 „Cheltuielile activităţii auxiliare” 924 “cheltuieli generale de administratie” 925 „Celtuieli de desfacere”

18000 50000 22000

10.cheltuieli cu asigurări sociale a) in contabilitatea financiara

6451 “ contribuţia unităţii la asig.sociale” 6452 contribuţia unităţii pentru somaj 6453 contribuţia unităţii pentru sanatate 635 cheltuieli cu alte impozite 635 cheltuieli cu alte impozite

= = = = =

4311 “ cas angajator” 4371 şomaj angajator 4313 cass angajator 4315 fd.risc şi accidente 446 alte impozite

b) in contabilitatea de gestiune aplicam total procente la fiecare secţie pentru salarii (aproximativ 30%)

% 921 “Cheltuieli activităţii de baza” 922 „Cheltuielile activităţii auxiliare” 924 “cheltuieli generale de administratie” 925 „Celtuieli de desfacere”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

11.s-au obţinut 2.500 televizoare având un preţ de producţie de 700 lei/buc. acestea s-au livrat magazinelor proprii de vânzare care practica un adaos comercial de 30% rezultând un preţ de vânzare fără tva- 915 lei a) in contabilitatea financiara 1.obtinerea produselor finite 345 = 711 1.750.000 lei produse finite variaţia stocurilor 2.transferarea produselor finite la magazinul de desfacere 371 = % 2.275. 000 lei mărfuri 345 1.750.000 lei produse finite 378 525 000 lei adaos comercial(30%) b) in contabilitatea de gestiune 931 = 902 1.750.000 lei costul producţiei decontări interne

obţinute privind producţia obţinuta 12.din cele 2.500 de televizoare livrate magazinelor proprii s-au vândut 2.400 de bucati a) in contabilitatea financiara 5311 = 707 2.184 000 lei casa venituri din vânzarea mărfurilor descărcarea gestiunii magazinului % = 371 2184 000 lei mărfuri 607 1680 000 lei costul cheltuielilor privind mărfurile 378 504 000 lei adaos b) in contabilitatea de gestiune preluarea veniturilor din activitatea comerciala 931 = 902 2184 000 lei costul producţiei decontări interne obţinute privind producţia obţinuta preluarea cheltuielilor cu mărfurile vândute 925 = 901 1680 000 lei cheltuieli de decontări interne desfacere privind cheltuielile 13.la sfarsitul perioadei de calculaţie se stabilesc şi se decontează cheltuielile directe efectiv realizate ale activităţii de baza ( adunam toate cheltuielile de la 921 ), prin închiderea contului 921 cheltuielile activităţii de baza in corespondenta cu 902 producţie 902 = 921 1396325 lei decontări interne cheltuielile privind producţia activităţii de obţinuta baza 14.la sfarsitul perioadei de calculaţie se stabilesc şi se decontează cheltuielile directe şi efective ale activităţii de baza 902 = 922 95210 lei decontări interne cheltuielile

privind producţia activităţilor obţinuta auxiliare 15.la sfarsitul perioadei de calculaţie se stabilesc şi se decontează cheltuielile indirecte efective ale activităţii de baza 902 = 923 58950 lei decontări interne cheltuieli privind producţia indirecte obţinuta de producţie 16.la sfarsitul perioadei de calculaţie se stabileşte totalul cheltuielilor de administraţie care se repartizează asupra celor 3 activităţi: de baza-auxiliara-comerciala-avand ca baza de repartizare salariile directe CGA 87080 K =----------------i----------*100=--------------------*100=19,351111 CGA b 450000 j TOTALUL CHELTUIELILOR DE ADMINISTRARE-924 K=----------------------------------------------------------------------------*100 BAZA DE SALARII repartizam cheltuielile -revin cheltuielile generale de administraţie: 87080 lei -la activitatea de baza:410 000*19,351111%=79.339 lei -la activitatea auxiliara:18 000*19,351111%=3483 lei -la activitatea comerciala:22 000*19,351111%=4257 lei % = 924 87080 lei cheltuieli generale de administraţie 902 producţie 79339 lei 902 transport 3483 lei 902 desfacere 4257 lei 17.la sfarsitul perioadei de calculaţie se stabilesc şi se decontează cheltuielile de desfacere 902 = 925 17140 lei decontări interne cheltuieli de privind producţia desfacere obţinuta

CAPITOLUL 3 PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR

3.1 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE

Repartizarea cheltuielilor indirecte pe centre de costuri, sectoare, activităţi, produse se realizează prin procedeul suplimentarii care se prezintă sub doua forme: forma clasica şi forma cifrelor relative de structura. 3.1.1 FORMA CLASICA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII Aceasta forma presupune parcurgerea următoarelor etape :

a) alegerea unei baze de repartizare comună ca natura dar diferită ca mărime de la un obiect de calculaţie la altul;

b) calculul coeficientului de suplimentare conform relaţiei :

∑=

ChrK

unde Ks – coeficient de suplimentare; Chr – cheltuieli de repartizat; b – bază de repartizare; j-obiectul de calculaţie; n- număr de obiecte de calculat c) calculul cotei de cheltuieli ce revine pe obiectul de calculaţie astfel : Cj = bj x kj Cj – cota de cheltuieli de repartizat Procedeul suplimentarii in forma clasica in funcţie de numărul şi caracterul coeficienţilor de suplimentare calculaţi, prezintă următoarele variante: 3.1.1.1. Procedeul suplimentarii in varianta coeficientului unic

Se calculează un singur coeficient de suplimentare pentru repartizarea unei întregi cheltuieli indirecte de producţie pe obiecte de calculaţie. Exemplu: O unitate cu activitate industriala fabrică trei produse A, B şi C. In perioada de gestiune exemplificata, obţinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producţie in suma de 4.320.000 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculaţie o bază ale cărei valori sunt : la produsul A – 2.040.000 lei, la produsul B – 1.200.000 lei iar la produsul C – 1.560.000 lei. Sa se determine cat sunt cheltuielile indirecte de productie pentru fiecare dintre cele trei produse: A, B şi C. Rezolvare: a) Mărimea bazei de repartizare este consemnată in datele problemei. b) Calculul coeficientului de suplimentare

9.0000.800.4

000.320.4

===

∑=

ChrK

c) calculul cotei de cheltuieli ce revine fiecărui produs: Cj = bj x Kj CA = 2040000 x 0.9 = 1.836000 lei CB = 1200000 x 0.9 = 1.080.000 lei CC = 1560000 x 0.9 = 1.404.000 lei Total = 4.320.000 lei Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus, sa se rezolve următoarele cazuri privind repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie pe obiecte de calculaţie: 1. O unitate cu activitate industriala fabrică trei produse: A, B şi C. In perioada de gestiune exemplificata, obţinerea produselor a generat cheltuieli generale de administraţie in suma de 848 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculaţie o bază ale cărei valori sunt: la produsul A = 206 lei; la produsul B = 80 lei; la produsul C = 134 lei. 2. O societate comercială desface trei produse: A, B şi C. In perioada de gestiune exemplificata vânzarea produselor a generat cheltuieli de desfacere in suma de 1864 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe produse o bază ale cărei valori sunt: la produsul A = 608 lei; la produsul B = 304 lei; la produsul C = 134 lei. 3. O unitate cu activitate industrială fabrică trei produse: A, B şi C. În perioada de gestiune exemplificată, obţinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producţie în suma de 4592 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe produse de bază ale căror valori sunt: la produsul A = 202,4lei; la produsul B = 1720 lei; la produsul C = 1936 lei. 3.1.1.2. Procedeul suplimentarii in varianta coeficienţilor diferenţiaţi

La acest procedeu se calculează cate un coeficient de suplimentare, pentru fiecare fel de

cheltuiala in raport de un alt criteriu.

Exemplu 1: Intr-o întreprindere cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor pe secţii se prezintă astfel :

- amortizarea clădirii monobloc a întreprinderii in care funcţionează cele 3 secţii: S1 şi S2 şi S3 este in suma de 4560 lei.

- suprafaţa secţiilor respective este: S1 : 6000 m2 S2 : 4000 m2

S3: 2000 m2 - energia electrica consumata in scopuri productive este de 1700 KW, la un pret de

2,4 lei/KW - puterea motoarelor electrice ce acţionează maşinile este următoarea :

S1 : 560 kw S2 : 460 kw S3 : 180 kw Total : 1200 kw

Regimul de lucru al maşinilor este acelaşi. Sa se repartizeze pe secţii cheltuielile cu amortizarea şi cheltuielile cu energia electrica consumata şi sa se calculeze cat sunt costurile pentru fiecare sectie in parte. Rezolvare : Ks – amortizare şi Ks – energia electrica Calculul cheltuielilor cu amortizarea aferente fiecarei sectii in parte: Calculul cheltuielilor cu energia electrica aferente fiecarei sectii in parte: Costurile aferente fiecarei sectii in parte sunt:

Exemplu 2 : Sa se repartizeze următoarele cheltuieli indirecte de producţie pe obiecte de calculaţie :

- cheltuieli cu spaţiul productiv : 979.130 lei - energia electrica consumata in scopul de iluminat : 832.000 lei - amortizarea clădirii monobloc a fabricii : 9.167.052 lei - cheltuieli de încălzire cu aburi provenind de la sursa comuna : 1.120.000 lei

Criteriile de repartizare sunt următoarele : Număr de corpuri de iluminat in S1 : 800 x 80 W = 64000; S2 : 780 x 120 W = 93600 Suprafaţa ocupata : S1 : 26023 m2 ; S2 : 44803 m2 Salarii indirecte in : S1 : 8800 lei ; S2 : 9400 lei; Puterea instalata a motoarelor : S1 : 8000 kw; S2 : 23200 kw; Valoarea utilajului : S1 : 21000 lei; S2 : 25400 lei Numărul personalului de conducere, tehnic, economic, administrativ : S1 : 8 S2 : 11

380,0200040006000

4560

=++

==∑

ChrK 4,3

180460560

4,21700

=++

×==∑

ChrK

leiTOTAL

leiC

4560....................

760380,02000

1520380,04000

2280380,06000

=×==×==×=

leiTOTAL

leiC

4080....................

61240,3180

15644,3460

19044,3560

=×==×==×=

leiCCC

elaS

ela

elaS

1372612760

3084156415202

418419042280

333

111

=+=+==+=+==+=+=

Rezolvare : Repartizarea cheltuielilor cu spaţiul productiv :

8,13803.44023.26

979130

==∑

ChrK

C1 = 26023 x 13,8 = 359125,68 C2 = 44803 x 13.8 = 618273,12 Repartizarea cheltuielilor cu energia electrica :

28,5157600

832000

===

∑=

ChrK

C1 = 64000 x 5,28 = 337920 C2 = 93600 x 5,28 = 494208 Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea :

43,12970826

9167052

===

∑=

ChrK

C1 = 21000000 x 129,43 = 3368234,5 C2 = 25400000 x 129,43 = 5798774,6 Repartizarea cheltuielilor cu încălzire :

13,15870826

1120000

===

∑=

ChrK

C1 = 26023,6 x 158,13 = 4115111,8 C2 = 44802,4 x 158,13 = 7084603,5 Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus, sa se rezolve următoarele cazuri: 1. Intr-o unitate, pentru stabilirea cheltuielilor cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor pe secţii, situaţia se prezintă astfel: - amortizarea clădirii monobloc a întreprinderii in care funcţionează 2 secţii (I şi II) este in suma de 2080 lei, iar suprafaţa secţiilor este: S I: 2400 m²; S II: 1600 m²; - energia electrica consumata in scopuri motrice indicata de contorul unic este de 9600 KW, iar puterea instalata a motoarelor electrice care acţionează maşinile este: S I: 2680 KW; S II: 2380 KW; S III: 960 KW; regimul de lucru al maşinilor este acelaşi Sa se repartizeze cheltuielile cu amortizarea şi energia electrica consumata pe secţii. 2. a) Sa se repartizeze următoarele cheltuieli indirecte de producţie: - cheltuieli cu spaţiul productiv: 17913 lei; - amortizarea clădirii monobloc a fabricii: 3167 lei; b) Bazele de repartizare sunt următoarele: - număr corpuri de iluminat: S I: 100 x 120 W; S II: 200 x 200W - suprafaţa ocupară de: S I: 1324 m²; S II: 2103 m²; - valoarea utilajului in: S I: 2080 lei; S II: 2920 lei

3.1.1.4. Procedeul suplimentarii in varianta coeficienţilor selectivi.

Aceasta varianta a procedeului suplimentarii este folosita exclusiv pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie pe purtători. Presupune pe lângă folosirea unor baze de repartizare care diferă pe fiecare fel şi subgrupa de cheltuieli şi selectarea produselor asupra cărora trebuie repartizate cheltuielile respective. Pentru soluţionarea acestei probleme se calculează coeficienţi de suplimentare separaţi pentru fiecare dintre cele doua grupe de cheltuieli indirecte de producţie. Exemplu : Se presupune o unitate cu activitate industriala ce dispune de trei secţii in cadrul cărora se fabrică trei produse A,B şi C al căror flux tehnologic este următorul : Produsul A trece prin toate secţiile Produsul B trece prin S1 şi S3 Produsul C trece prin S1 şi S2 Situaţia cheltuielilor indirecte de repartizat şi a bazelor de repartizare pe produse se prezintă astfel :

Nr. Crt.

Explicaţii S1 S2 S3 Total

1. Chelt.indirecte de producţie din care :

514 436 319,20

1269,20

1.1 - chelt. cu întreţinerea si funct.utilajelor CIF

304 196 169,20

669,20

1.2 -chelt.generale de secţie CGS

210 240 150 600

2. Mărimea absoluta a bazei de repart.privind CIF din care, pe produse: - produsul A - produsul B - produsul C

380 120 180 80

280 150 - 130

188 104 84 -

3. Mărimea absoluta a bazei de repart.a CGS : - produsul A - produsul B - produsul C

440 190 134 116

600 254 - 346

250 134 116 -

Rezolvare : Calculul coeficienţilor de suplimentare selectivi .

Coeficient de suplimentare

Secţia 1 Secţia 2 Secţia 3

∑=

CIFUsCIFU

ChrK

8.0380

304 ==sCIFUK 7.0280

196 ==sCIFUK

9.0188

20,169

==sCIFUK

∑=

CGSsCGS

ChrK

1 4772727.0440

210

=sCGSK 4.0600

240==sCGSK 3.0500150 ==sCGSK

Calculul cotelor de cheltuieli indirecte de producţie ce revin pe produs

Explicaţii

Secţia 1

bj Kj Cj = bj x kj

CIFU Produs A Produs B Produs C

120 180 80

0,8

96 144 64

CGS Produs A Produs B Produs C

190 134 116

0,4772727

89,30 62,98 54,52

Cj = bj x kj

Explicaţii

Secţia 2 bj

Secţia 2 kj

Secţia 2 Cj

CIFU Produs A Produs B Produs C

150 - 130

0,7

105 - 91

CGS Produs A Produs B Produs C

254 - 346

0,4

101,60 - 138,40

Explicaţii

Secţia 3 bj

Secţia 3 kj

Secţia 3 Cj

CIFU Produs A Produs B Produs C

104 84 -

0,9

93,60 75,60 -

CGS Produs A Produs B Produs C

134 116

0,6

80,40 69,60 -

Probleme propuse: Având in vedere metodologia de mai sus, sa se rezolve următoarele cazuri privind repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie pe purtători:

Cazul 1. Într-o unitate cu activitate industrială, situaţia cheltuielilor indirecte de producţie şi nivelul bazelor de repartizare corespunzătoare lor se prezintă astfel.

Nr. Crt.

Explicaţii S1 S2 S3 Total

1. Chelt. indirecte de producţie din care: - chelt.cu întreţinerea şi funct. utilajelor - chelt.gen.de sectie

308,40

182,40

126

261,60

117,60

141

191,50

103,52

150

761,52

401,52

360

2. Mărimea absoluta a bazei de repart. privind CIF din care pe produse - produsul A - produsul B - produsul C

228 72

108 48

168 90 -

112,80 62,40 50,40

3. Mărimea absoluta a bazei de repart.a CGS : - produsul A - produsul B - produsul C

252 102

80,40 69,60

3.60

152,40 -

207,60

150

80,40 69,60

Cazul 2. Intr-o unitate industriala situaţia cheltuielilor indirecte de producţie şi nivelul bazelor de repartizare corespunzătoare se prezintă astfel:

Nr. Crt.

Explicaţii SECTIA1 SECTIA 2 SECTIA 3 Total

1. Chelt. indirecte de producţie din care: - chelt.cu întreţinerea şi funct. utilajelor - chelt.gen.de sectie

616,20

364,80 252

523,20

235,20

288

383,04

203,04

180

1523,04

803,04

720

2. Mărimea absoluta a bazei de repart. privind CIF din care pe produse - produsul A - produsul B - produsul C

456 144 216 96

336 180

- 156

225,60 124,80 100,80

3. Mărimea absoluta a bazei de repart. a CGS : - produsul A - produsul B - produsul C

504 204

160,8 139,20

720

304,80 -

415,20

300

160,80 139,20

Cazul 3. Intr-o unitate cu activitate industriala situaţia cheltuielilor indirecte de producţie şi nivelul bazelor de repartizare corespunzătoare lor se prezintă astfel:

Nr. Crt.

Explicaţii S1 S2 S3 Total

1. Chelt. indirecte de producţie din care: - chelt.cu întreţinerea şi funct. utilajelor - chelt.gen.de sectie

925,20

547,20

378

784,80

352,80

432

574,56

304,56

270

2284,56

1204,56

1080

2. Mărimea absoluta a bazei de repart. privind CIF din care pe produse - produsul A - produsul B - produsul C

684 216 324 144

504 270

- 234

338,40 187,20 151,20

3. Mărimea absoluta a bazei de repart. a CGS : - produsul A - produsul B - produsul C

756 306

241,20 208,80

1080

457,20 -

622,80

450

241,20 208,80

3.1.2 FORMA CIFRELOR RELATIVE DE STRUCTURA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII Aceasta forma a procedeului suplimentarii presupune parcurgerea următoarelor etape :

a) Calculul ponderii bazei de repartizare corespunzător fiecărui obiect de calculaţie faţă de total bază, astfel :

∑=

1 sau

∑=

×=

100

unde : Pj – ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui obiect de calculaţie faţă de total bază b – marimea bazei de repartizare corespunzător obiectului de calculaţie j – obiect de calculaţie asupra căruia repartizam cheltuielile

b) Procentele obţinute se aplica asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării determinându-se cotele de cheltuieli indirecte de producţie ce revin fiecărui obiect de calculaţie, astfel :

ChrPC jj ×=

Exemplu : O unitate cu activitate industriala fabrică trei produse A,B,C. In perioada de gestiune exemplificata obţinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producţie in suma de 432 lei. Se alege repartizarea lor pe obiecte de calculaţie o bază ale cărei valori sunt la

Produsul A : 204 lei Produsul B : 120 lei Produsul C : 156 lei Total : 480 lei

425.0480

204

===∑

bAP 25.0

480

120

===∑

C A = 0,425 x 432 = 183,60

C B = 0.250 x 432 = 108

C C = 0 ,325 x 432 = 140,40

Total = 432 lei

Se cere: Folosind metodologia de mai sus, să se rezolve următoarele cazuri privind repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie pe obiecte de calculaţie: 1. O unitate cu activitate industriala fabrică trei produse: A, B şi C. In perioada de gestiune exemplificata, obţinerea produselor a generat cheltuieli generale de administraţie in suma de 848 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculaţie o bază ale cărei valori sunt: la produsul A = 206 lei; la produsul B = 80 lei; la produsul C = 134 lei. 2. O societate comerciala desface trei produse: A, B şi C. In perioada de gestiune exemplificata vânzarea produselor a generat cheltuieli de desfacere in suma de 1864 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe produse o bază ale cărei valori sunt: la produsul A = 608 lei; la produsul B = 304 lei; la produsul C = 134 lei. 3. O unitate cu activitate industriala fabrică trei produse: A, B şi C. In perioada de gestiune exemplificata, obţinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producţie in suma de 4592 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe produse de bază ale căror valori sunt: la produsul A = 202,4lei; la produsul B = 1720 lei; la produsul C = 1936 lei.

3.2. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE IN VARIABILE şi FIXE Separarea cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe se realizează prin utilizarea următoarelor procedee :

a) Procedeul celor mai mici pătrate b) Procedeul punctelor de maxim şi minim c) Procedeul analitic

3.2.1.PROCEDEUL CELOR MAI MICI PĂTRATE Presupune parcurgerea următoarelor etape : 1)Calculul volumului mediu al producţiei pentru perioada luata in calcul :

325.0480

156

===∑

ii∑

== 1

unde _ Q – volumul mediu al producţiei Q – volumul producţiei dintr-o perioada de gestiune i - perioada de gestiune ( luna, trimestru, an ) n – numărul perioadelor de gestiune luate in calcul 2) Calculul cheltuielilor medii pentru perioada luata in calcul _ Ch – cheltuielile medii Chi – cheltuielile dintre perioada de gestiune i - perioada de gestiune ( luna, trimestru, an ) n – numărul perioadelor de gestiune luate in calcul 3) Calculul abaterii volumului producţiei din fiecare perioada de gestiune luata in calcul faţă de volumul mediu al producţiei

_QQX tt −=

, unde X – abaterea volumului producţiei faţă de volumul mediu al acesteia 4) Calculul abaterii cheltuielilor de producţie in fiecare perioada de gestiune luata in calcul faţă de volumul mediu al cheltuielilor :

_ChChY tt −=

, unde Y – abaterea cheltuielilor de producţie faţă de volumul mediu al acestora 5) Calculul cheltuielilor variabile unitare :

unde : Cuv – cheltuieli variabile unitare XY – produsul abaterii de producţie şi cheltuielilor X2 – abatere pătratica a volumului de producţie 6) Calculul cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune :

QiCCh uvvi ×= , unde :

ii∑

== 1

∑

=×

)(

Chv – cheltuieli variabile totale 7) Calculul cheltuielilor fixe :

vtf ChChCh −= unde Chf – cheltuieli fixe;Cht – cheltuieli de producţie

8) Calculul cheltuielilor de producţie standard pentru o perioada de gestiune viitoare

)( svfs QChuChCh ×+= unde

Chs – cheltuieli standard Qs – producţia standard Exemplu: Cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale de producţie şi producţia obţinuta in semestrul 2 au avut următoarea evoluţie:

Luna Cantitatea produsa ( kg )

Cheltuieli indirecte de producţie ( lei )

Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

55800 54000 63900 72000 81000 70200

918 900 999 1080 1170 1062

Sa se determine cheltuielile fixe şi cheltuielile variabile pentru fiecare luna. R ezolvare

E tapa I.E tapa I.E tapa I.E tapa I. Calculul volum ului m ediu al producţiei

661506

7020081000720006390054000558001 =+++++==∑

E tapa II. E tapa II. E tapa II. E tapa II. Calcu lul cheltu ielilor m edii

50,10216

1062117010809999009181 =+++++==∑

ChCh

E tapa IIIE tapa IIIE tapa IIIE tapa III şşşşi i i i IV . IV . IV . IV . A baterea producţiei şi a cheltuielilor

A baterea val.prod . faţă

de producţia m edie X

A baterea chelt.prod.

F aţă de prod.m edie Y

P rodusul

abaterilor

A baterea pătrata a

val.producţiei

X 2

- 10350

- 12150

- 2250

+ 5850

+ 14850

+ 4050

- 103,50

- 121,50

- 22,50

+ 58,50

+ 148,50

+ 40,50

107122500

147622500

5062500

34222500

220522500

16402500

+ 10712250000

+ 14762250000

+ 506250000

+ 3422250000

+ 22052250000

+ 1640250000

Total : 5309550 530955000

E tapa V .E tapa V .E tapa V .E tapa V . Calcu lul cheltuielilor variabile unitare:

01,050,53095

000.500.095.53)(

1 ==×

=∑

∑

YXC

E tapa V I. E tapa V I. E tapa V I. E tapa V I. D eterm inarea cheltuielile variabile pentru fiecare lună astfel:

Iu lie : Ch v x Q iu lie = 0,01 x 55800 = 558

A ugust : Ch v x Q august = 0,01 x 54000 = 540

Septem brie : Ch v x Q sept = 0,01 x 63900 = 639

O ctom brie : Chv x Q oct = 0,01 x 72000 = 720

N oiem brie : Chv x Q nov = 0 ,01 x 81000 = 810

D ecem brie : Ch v x Q d ec = 0 ,01 x 70200 = 702

E tapa V II. E tapa V II. E tapa V II. E tapa V II. D eterm inarea cheltuielilor fixe :

Ch f = Ch totale – Ch v

Chf iulie = 918 – 558 = 360

Chf august = 900 – 540 = 360

Chf sept = 999-639=360

Chf oct= 1080-720 = 360

Chf noi= 1170-810=360

Chf dec= 1062-702=360

D at fiind caracterul lor im obil faţă de m odificările v olum ului producţiei, cheltuielile fixe răm an aceleaşi in

oricare din perioadele de gestiune luate in calcu l. D eci ele vor reprezenta in luna ianuarie a anu lui u rmător tot

3.60 lei.

E tapa V III. E tapa V III. E tapa V III. E tapa V III. Calcu lul cheltuielilor ind irecte de producţie standard:

Chs = Chf + (Chv x Q s) = 36 0 x (0,01 x 88.200) = 12 .42 lei

Probleme propuse: Având in vedere metodologia de mai sus, sa se rezolve următoarele cazuri privind separarea cheltuielilor de producţie in variabile şi fixe: 1. Intr-o întreprindere de activitate industriala, cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale şi producţia obţinuta, au avut următoarea evoluţie:

Luna Valoarea producţiilor ( kg )

Cheltuieli indirecte de producţie ( lei )

Ianuarie Februarie

Martie Aprilie

Mai Iunie

27.900 27.000 32.000 36.000 40.500 25.100

459 450 500 540 585 531

Sa se calculeze cheltuielile indirecte de producţie ce vor fi ocazionate de producţia lunii iulie a anului respectiv, care va fi de 44.100 ore.

2. Intr-o societate comerciala cheltuielile de desfacere ocazionate de vânzări şi producţia vânduta au avut următoarea evoluţie:

Luna Valoarea producţiilor ( kg )

Cheltuieli indirecte de producţie ( lei )

Ianuarie Februarie

Martie Aprilie

Mai Iunie Iulie

August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

83.700 81.000 95.900

108.000 121.500 105.300 111.600 108.000 127.800 144.000 162.000 140.400

1377 1350 1500 1620 1755 1593 1656 1620 1818 1980 2160 1944

Sa se determine cheltuielile de desfacere standard ce vor fi ocazionate de vânzările anului viitor, a cărui producţie vânduta va fi de 100..00 kg. 3. Pe bază datelor prezentate la cazul 2 sa se determine cheltuielile de desfacere ce vor fi ocazionate de vânzările anului următor, in situaţiile pentru care se previzionează producţia ce se va vinde astfel:

Perioada Volumul producţiilor ( kg )

-luna Ianuarie -trimestrul I -trimestrul II -trimestrul III -trimestrul IV

9,00 28,50 31,50 36,00 45,00

3.2.2. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM şi MINIM Etape: Etapa 1. Calculul cheltuielilor variabile unitare, conform relaţiei:

minmax

ChChChuv −

−= , unde

maxCh - reprezintă cheltuielile maxime dintr-o perioada de gestiune luata in calcul

Chmin - reprezintă cheltuielile minime dintr-o perioada de gestiune Qmax – producţia maxima dintr-o perioada de gestiune luata in calcul Etapa 2.Calculul cheltuielilor fixe a unei perioade de gestiune oarecare

Chfi = Chi – ( Chuv x Qi ) Din datele prezentate in exemplul anterior sa se determine cheltuielile fixe şi cheltuielile indirecte de producţie standard

01,054000000.81

9001170 =−−=uvCh

3 . Calculul cheltuielilor fixe:

Chf iulie = 918 – (0,01 x 55800)=360

Chf august = 900 – (0 ,01 x 54000) = 360

Ch f septembrie = 999 – (0 ,01 x 63 .900) = 360

Chf octom brie = 1080 – (0,01 x 72000) = 360

Chf noiem brie = 1170 – (0,01 x 81000 ) = 360

Ch f decem brie = 1062 – (0 .01 x 70 .200) = 360

4 . Calculul cheltu ielilor ind irecte de producţie standard:

Ch s = Chf + (Chv x Q s) = 360 + (0,01 x 88.200) = 1242

Luna Valoarea producţiilor ( kg )

Cheltuieli indirecte de producţie ( lei )

Ianuarie Februarie

Martie Aprilie

Mai Iunie

27.900 27.000 32.000 36.000 40.500 25.100

459 450 500 540 585 531

Sa se calculeze cheltuielile indirecte de producţie ce vor fi ocazionate de producţia lunii iulie a anului respectiv, care va fi de 44.100 ore. 2. Intr-o societate comerciala cheltuielile de desfacere ocazionate de vânzări şi producţia vânduta au avut următoarea evoluţie:

Luna Valoarea producţiilor ( kg )

Cheltuieli indirecte de producţie ( lei )

Ianuarie Februarie

83.700 81.000

1377 1350

Martie Aprilie

Mai Iunie Iulie

August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

95.900 108.000 121.500 105.300 111.600 108.000 127.800 144.000 162.000 140.400

1500 1620 1755 1593 1656 1620 1818 1980 2160 1944

Să se determine cheltuielile de desfacere standard ce vor fi ocazionate de vânzările anului viitor, a cărui producţie vânduta va fi de 100..00 kg. 3. Pe bază datelor prezentate la cazul 2 să se determine cheltuielile de desfacere ce vor fi ocazionate de vânzările anului următor, în situaţiile pentru care se previzionează producţia ce se va vinde astfel:

Perioada Volumul producţiilor ( kg )

-luna Ianuarie -trimestrul I -trimestrul II -trimestrul III -trimestrul IV

9,00 28,50 31,50 36,00 45,00

3.3. PROCEDEE DE EVALUARE şi CALCULAŢIE A COSTURILOR PRIVIND PRODUCTIA DE FABRICATIE INTERDEPENDENTA Evaluarea şi calcularea costurilor privind producţia de fabricaţie interdependenta este necesara in cadrul unor unitati cu activitate industriala in care au loc livrări reciproce de produse, lucrări şi servicii intre secţii sau ateliere pentru nevoile lor de producţie. Calcularea costurilor de fabricaţie interdependenta se poate efectua folosind următoarele procedee :

- procedeul elaborării calculaţiilor pentru fiecare produs ffără a lua in considerare prestaţiile reciproce – procedeu folosit mai ales la elaborarea antecalculatiilor ;

- procedeul evaluării prestaţiilor reciproce dintre secţii sau ateliere la cost prestabilit cum ar fi costul standard, normat sau alt cost cunoscut(costul efectiv din perioada precedenta) – procedeu ce se poate folosi numai in cazul secţiilor sau atelierelor cu producţie omogena ;

- procedeul calculelor iterative (procedeul reiterării ) - procedeul algebric.

3.3.1 METODA REITERĂRII

Procedeul reiterării presupune parcurgerea urmatoarelor etape : Etapa 1. Se determina mărimea rapoartelor dintre cantitătile de produse livrate celorlalte secţii luate separat şi totalul producţiei fabricate de către secţia furnizoare astfel :

qk j

j =

unde k – mărimea raportului dintre cantitatea de produse livrate unei secţii şi totalul producţiei fabricate de secţia furnizoare; j – secţia primitoare; q – cantitatea de produse livrate unei secţii; Q- cantitatea de produse fabricate de secţia furnizoare; Etapa 2.Se determina costul prestaţiei primite astfel :

fjj ChkC ×=

unde c – costul prestaţiei primite – cheltuieli iniţiale in cazul primei secţii furnizoare, iar in ceea ce priveşte secţia S2 şi S3, la cheltuielile iniţiale se adaugă costul prestaţiei primite de la prima secţie S1,s.a.m.d. Calculele de preluare a cotelor de cheltuieli care formează costul prestaţiei livrate in sistemul prestaţiilor reciproce ,continua pana in momentul in care rezultatele obţinute prin inmulţire reprezintă valori mici, neglijabile. De regulă numărul de runde de calcul este egal cu numărul de secţii din sistemul prestaţiilor reciproce plus o runda pentru prima secţie ( cate secţii avem + inca una ) Etapa 3. Cotele de cheltuieli determinate se scad din cheltuielile secţiei furnizoare şi se adaugă la cheltuielile secţiei primitoare. Etapa 4. Calculul costului producţiei destinate celorlalte sectoare de activitate astfel :

jj q

SfdC =

C – costul producţiei; j – produsul; SFD – sold final debitor al costului de calculaţie; qas – cantitatea de producţie livrata altor secţii Exemplu : Să se calculeze costul unitar al producţiei de fabricaţie interdependenta prin procedeul reiterării in cazul unei întreprinderi in care funcţionează următoarele secţii auxiliare : staţia de transformatori - ST; centrala termica – CT şi staţia de captare a apei – SC. Situaţia cheltuielilor de producţie, a producţiei şi destinaţia acesteia se prezintă astfel :

Nr. Crt.

Secţii Auxiliare Producat.

Cheltuieli de Producţie - lei -

Producţia obţinuta

Secţii consumatoare

ST CT SC Alte secţii

1. ST 1800000 240000 kwh - 43200 24000 172800

2. CT 1200000 1200 t 48 - 108 1044

3. SC 480000 192000 mc 9600 153600 - 28800

E tapa 1 .E tapa 1 .E tapa 1 .E tapa 1 . Calculul rapoartelor intre producţia livrata in cadru l prestaţiilor reciproce şi totalul producţiei

obţinuta pe secţii :

fCh

ST :

18,0

000.240

200.43 ===Q

qK j

CT:

04,0

1200

48 ==STK

09,01200

108 ==SCK

SC:

05,0

000.192

600.9 ==STK

8,0000.192

600.153 ==CTK

E tapa 2E tapa 2E tapa 2E tapa 2 .Calculu l cotelor de cheltu ieli aferente prestaţiilor reciproce.

E tapa 3.E tapa 3.E tapa 3.E tapa 3. Înregistrarea cotelo r de cheltuieli aferente prestaţiilor reciproce in fisele conturilor analitice

Conturile prestaţiilor an alitice :

922 ST “Cheltuieli ind irecte de

producţie”

D C

922 CT “Cheltuieli indirecte de

producţie”

D C

922 SC “Cheltu ieli indirecte de

producţie”

D C

1 .800.000a

60 .960a

39 .858a

324.000

180.000

18.147

1 .200 .000 a

324.000a

637.728a

60.960

137.160

26.235

480.000 a

180.000 a

137 .160a

39.858

637.728

3 .455

26 .235a

3 .455a

2 .425a

421a

10.081

5 .344

2 .969

512

284

18 .147a

55288a

5344a

6740a

512a

59.028

2 .425

5 .456

10 .081a

59 .028a

2 .969a

5 .456a

284a

55.288

421

6 .740

1 .933.355

1 .392.016

541.339

2 .247.760

1 .956.494

291.266 .874 .981

131 .489

743.492

ST :

C C T = kC T x ChT = 0,18 x 1800000 = 324000

C SC = k SC x ChC = 0 .10 x 1800000 = 180000

922 CT = 922 ST 324000

922 SC = 922 ST 180000

CT :

C ST = kST x Ch C = 0,04 x (1200000 + 324000 ) = 60960

C SC = kSC x 1524000 = 0,09 x 1524000 = 137160

922 ST = 922 CT 60960

922 SC = 922 CT 137160

SC :

C ST = 0,05 x (480000 +180000+137160) = 39858

C CT = 0,8 x 797160 = 637728

1,0000.240

000.24 ===Q

qK j

922 ST = 922 SC 39858

922 CT = 922 SC 637728

R unda II

A tenA tenA tenA ten ţţţţie ! R epetarea calculelor pe seam a cheltuielilor neluate in considerare in cadrul primie ! R epetarea calculelor pe seam a cheltuielilor neluate in considerare in cadrul primie ! R epetarea calculelor pe seam a cheltuielilor neluate in considerare in cadrul primie ! R epetarea calculelor pe seam a cheltuielilor neluate in considerare in cadrul prim ei runde .ei runde .ei runde .ei runde .

ST :

C CT = 0,18 x ( 60960 + 39858 ) = 18147

C SC = 0,10 x 100818 = 10082

922 CT = 922 ST 18147

922 SC = 922 ST 10082

CT :

C ST = 0,04 x ( 637728 + 18147 ) = 26235

C SC = 0,09 x 655875 = 59029

922 ST = 922 CT 26235

922 SC = 922 CT 59029

SC :

C ST = 0,05 x ( 10082 + 59029 ) = 3456

C CT = 0,8 x 69111 = 55289

922 ST = 922 SC 3456

922 CT = 922 SC 55289

R unda III

S e repeta calculele pe seam a sum elor de cheltu ieli neluate in considerare in cadru l rundelor I – II

ST :

C CT = 0,18 x ( 26235 + 3456 ) = 5344

C SC = 0,10 x 29691 = 2969

922 CT = 922 ST 5344

922 SC = 922 ST 2969

CT :

C ST = 0,04 x ( 55289 + 5344 ) = 2425

C SC = 0 ,09 x 60633 = 5457

922 ST = 922 CT 2425

922 SC = 922 CT 5457

SC :

C ST = 0,05 x ( 2969 + 5457 ) = 421

C CT = 0,08 x 8426 = 6741

922 ST = 922 SC 421

922 CT = 922 SC 6741

R unda IV

R epetare calculelor pe seam a sum elor de cheltu ieli neluate in considerare in cad rul rundelor I, II şi III

pentru prim a secţie d in sistem ul prestaţiilor reciproce, astfel:

ST:

C ct = 0,18 x (2425 + 4 21) = 0 ,18 x 2847 = 512 lei

C sc = 0,1 x (2425 + 42 1) = 0,1 x 2847 = 285 lei

922 CT = 922 ST 512 lei

922 SC = 922 ST 285 lei

E tapa 4. E tapa 4. E tapa 4. E tapa 4.

Calculu l costulu i producţiei destinate altor sectoare de activitate

- in cazu l staţiei de transform atori costul / kw h en ergie electrica livrat altor secţii va fi :

kwleiq

SfdC

STKw /055,8

800.172

016.392.1 ===

---- in cazu l CT costul / tona livrata altor secţii v a fi :

tleiq

SfdC

CTKw /03,1874

044.1

494.956.1 ===

---- in cazu l staţiei de captare a apei costul livrat altor secţii va fi :

3/56,4800.28

489.131mlei

SfdC

SCmc ===

Se cere: Folosind metodologia de mai sus să se rezolve următoarele cazuri de decontare a prestaţiilor reciproce (producţia de fabricaţie interdependenta) utilizând procedeul reitararii. Să presupunem că într-o unitate cu activitate industrială în care funcţionează trei secţii auxiliare ( staţia de transformatori – ST; centrala termica – CT şi staţia de captare a apei – SC), situaţia cheltuielilor de producţie, a producţiei obţinute şi destinaţia acesteia, se prezintă ca în următoarele tabele:

Nr. Crt

Secţii Auxiliare Producat

Cheltuieli de Producţie

- lei -

Productia obtinuta

Destinatia producţiei

ST CT SC Alte secţii

1. ST 5.400.000 720.000 kwh - 129.600 72000 518.400

2. CT 3.600.000 3.600 t 144 - 324 3.132

3. SC 1.440.000 576000 mc 28.800 460.800 - 86.400

Nr. Crt

Secţii Auxiliare Producat

Cheltuieli de Producţie

- lei -

Productia obtinuta

Secţii consumatoare

ST CT SC Alte secţii

1. ST 7.200.000 960.000 kwh - 172.800 96000 691.200

2. CT 4.800.000 4.800 t 192 - 432 4.176

3. SC 1.920.000 768000 mc 38.400 614.400 - 115.200

Nr. Crt.

Secţii Auxiliare Producat

Cheltuieli de Producţie

- lei -

Productia obtinuta

Secţii consumatoare

ST CT SC Alte secţii

1. ST 9.000.000 120.000 kwh - 216000 12.000 864000

2. CT 4.000.000 6000 t 240 - 540 5.220

3. SC 2.400.000 960.000 mc 48000 768000 - 144000

NOTA: Fiecare tabel reprezinta un caz distinct de rezolvat,corespunzator unei alte perioade de gestiune.

3.3.2 PROCEDEUL ALGEBRIC Presupune calculul costului producţiei de fabricaţie interdependenta cu ajutorul unui sistem de ecuaţii liniare astfel : 1.Se considera costul unitar al producţiei de fabricaţie interdependentă a diferitelor secţii sau ateliere ca o necunoscută şi se notează cu x, y, z, etc. 2.Se formează sistemul de ecuaţii pe bază următorului principiu: producţia fiecărei secţii evaluata in funcţie de costul sau unitar este egala cu cheltuielile iniţiale ale secţiei producătoare la care se adaugă prestaţiile primite de la celelalte secţii evaluate in funcţie de costul lor unitar. 3.Se simplifica sistemul de ecuaţii astfel :

- se trec termenii necunoscuţi intr-o parte şi cei cunoscuţi de cealaltă parte; - se aduce sistemul de ecuaţii la forma cea mai simplă şi se rezolvă prin orice

metodă cunoscută. Exemplu : Să se calculeze costul unitar al producţiei de fabricaţie interdependentă prin procedeul algebric in cazul unei întreprinderi in care funcţionează următoarele secţii auxiliare : staţia de transformatori - ST; centrala termica – CT şi staţia de captare a apei – SC. Situaţia cheltuielilor de producţie, a producţiei şi destinaţia acesteia se prezintă astfel :

Nr. Crt.

Secţii Auxiliare Producat

Cheltuieli de Producţie - lei -

Producţia obţinuta

Secţii consumatoare

ST CT SC Alte secţii

1. ST 1800000 240000 kwh - 43200 24000 172800

2. CT 1200000 1200 t 48 - 108 1044

3. SC 480000 192000 mc 9600 153600 - 28800

E tap a I. Se notează costul unitar al producţiei astfel x pentru energie electrica, y – aburi, z – ap a potabile.

E tap a II. Se construieşte sistem ul de ecuaţii :

++=++=

++=

yxz

zxy

zyx

10824000480000192000

1536004320012000001200

9600481800000240000

240000x – 48y – 9600z = 1800000 /: 48

- 43200x + 1200y – 153600z = 1200000 / : 1200

- 24000x – 108y + 192 000z = 480000 / : 12

5000x – y 200z = 3750 0

- 36x + y – 128z = 1000

- 2000x – 9y + 16000z = 40000

4964x – 328z = 38500

- 2000x – 9y + 16000 z = 40000

- 324x + 9y – 1152z = 9000

- 2000x – 9y + 16000z = 40000

4964x – 328z = 38500

- 2324x + 14848z = 49000

2482x – 164z = 192 50

- 1162x + 7424z = 24500

1241x – 82 z = 9625

- 581x + 3712z = 12250

1241

829625 zx

- 581 ( 9625 + 82z ) + ( 3712 x 1241 )z = 12250 x 1241

- 5592125 – 47642z + 4606592 z = 15202250

4558950 z = 20794375 ⇒ z = 4 ,56

9625 82

1241

+= , 9625 82 4,56

8,051241

x+ ⋅= =

- 36 x 8,05 + y – 128 x 4 ,5 6 = 1000

y = 1000 + 289 ,8 + 583,68 y = 1874,03

Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus să se rezolve următoarele probleme Să presupunem că într-o unitate cu activitate industrială în care funcţionează trei secţii auxiliare ( staţia de transformatori – ST; centrala termica – CT şi staţia de captare a apei – SC), situaţia cheltuielilor de producţie, a producţiei obţinute şi destinaţia acesteia, se prezintă ca în următoarele tabele:

Nr. Crt

Secţii Auxiliare Producat.

Cheltuieli de Producţie

- lei -

Productia obtinuta

Destinatia producţiei

ST CT SC Alte secţii

1. ST 5.400.000 720.000 kwh - 129.600 72000 518.400

2. CT 3.600.000 3.600 t 144 - 324 3.132

3. SC 1.440.000 576000 mc 28.800 460.800 - 86.400

Nr. Crt

Secţii Auxiliare Producat.

Cheltuieli de Producţie

- lei -

Productia obtinuta

Secţii consumatoare

ST CT SC Alte secţii

1. ST 7.200.000 960.000 kwh - 172.800 96000 691.200

2. CT 4.800.000 4.800 t 192 - 432 4.176

3. SC 1.920.000 768000 mc 38.400 614.400 - 115.200

Nr. Crt.

Secţii Auxiliare Producat.

Cheltuieli de Producţie

- lei -

Productia obtinuta

Secţii consumatoare

ST CT SC Alte secţii

1. ST 9.000.000 120.000 kwh

- 216000 12.000 864000

2. CT 4.000.000 6000 t 240 - 540 5.220

3. SC 2.400.000 960.000 mc 48000 768000 - 144000

3. 4. PROCEDEE DE EVALUARE şi CALCULARE A COSTURILOR PE UNITATEA DE PRODUS

Se poate efectua folosind următoarele procedee : 1. Procedeul diviziunii simple; 2. Procedeul cantitativ; 3. Procedeul indicilor de echivalenţă; 4. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar de cel principal; 5. Procedeul deducerii valorii produselor secundare.

3.4.1. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE

- acest procedeu se aplica in cazul producţiei perfect omogene. Costul unitar pe produs se calculează astfel :

ChC

ii∑

== 1_

Adică suma cheltuielilor pe cantitate unde

C – costul unitar ; Ch – cheltuielile de produse pe articole; i – articol de calculaţie Exemplu : Să se calculeze costul unitar pe produs ştiind că cheltuielile de producţie ale unei perioade de gestiune sunt de 25650 lei iar cantitatea totala de produse obţinute este de 17100 kg.

kgleiC /50,117100

25650==

3.4.2. PROCEDEUL CANTITATIV

Se utilizează pentru calculul costului unitar in cazul produselor asociate care au valori de intrebuintare apropiate, sunt considerate in totalitate produse principale iar la unele dintre ele nu se intrebuinteaza întreaga cantitate rezultatata.

Etapa 1. Calculul costului mediu unitar pe produs pentru cantitatea teoretic produsa prin diviziune simpla :

∑

==m

ChC

unde: C – cost mediu unitar ; q – cantitatea fabricată din fiecare produs ; i – articol de calculaţie ; j – felul produselor Etapa 2. Calculul costului unitar efectiv pentru produsele la care intervin pierderi de substanţa, pierderi tehnologice, reutilizari, astfel :

fe q

qCC

×=

Ce – cost unitar efectiv ; qf – cantitatea fabricată dintr-un produs ; qu – cantitatea utilizată dintr-un produs Exemplu : Se presupune că într-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalaţia de electroliza a clorurii de sodiu sunt de 22.550.000 lei iar producţia obţinuta este format din 500000 tone leşie soda caustică; 2000 tone hidrogen şi 400000 tone clor. Pe timpul depozitarii intervin pierderi la cantitatile de hidrogen şi clor fabricate, fiind utilizate 1600 tone hidrogen şi 350000 tone clor.

Sa se calculeze costul unitar al fiecărui produs. R ezolvare

tleiC /259020000

22550000_

- in cazul h idrogenu lui :

tleiCe /25,311600

200025 =×=

- in cazul clorului:

tleiCeCL /57,2835000

4000025 =×=

D eci costu l unitar pe tona de lesie de soda caustica este de 25 lei/t in trucat nu exista pierderi.

Se cere: Folosind metodologia de mai sus să se rezolve următoarele cazuri privind calculul costului efectiv unitar pe produs prin procedeul cantitativ. Intr-o societate comerciala cu profil chimic cheltuielile ocazionate de obţinerea producţiei şi cantitatile obţinute sunt următoarele: Cazul 1. Cheltuielile de producţie 9020 lei Cantitatea fabricata: - leşie de soda caustica 20 t - hidrogen 3000 t - clor 30 t Cantitatea utilizata: - leşie de soda caustica 15 t - hidrogen 1.600 t - clor 30 t Cazul 2. Cheltuielile de producţie 804000 lei Cantitatea fabricata:

- cocs 300.000 t - gaz de cocs 221.600 t Cantitatea utilizata: - cocs 300.000 t - gaz de cocs 181.280 t Cazul 3. Cheltuielile de producţie 8.240 lei Cantitatea fabricata: - leşie de soda caustica 50 t - hidrogen 3000 t - clor 20 t Cantitatea utilizata: - leşie de soda caustica 50 t - hidrogen 2.800 t

- clor 15 t 3.4.3. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENŢĂ

– se utilizează pentru determinarea costului unitar pe produs in cazurile in care :

- din acelaşi consum al factorilor fundamentali ai procesului de producţie se obţin produse sau semifabricate diferite ; - acelaşi material se prelucrează in diferite produse cu un consum diferit de forţă de muncă - toate produsele obţinute simultan sau cel puţin majoritatea din ele ( doua din trei) sa fie considerare produse principale. Indicii de echivalenţă sunt de mai multe feluri:

a) după modul de calcul avem indici de echivalenţă calculaţi ca raport direct sau indici de echivalenţă calculaţi ca raport invers ;

b) după numărul parametrilor care stau la bază calculării lor avem indici de echivalenţă simpli, complecşi sau agregaţi. În activitatea practică se aplică indicii de echivalenţă simpli şi complecşi. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenţă presupune parcurgerea următoarele etape: Etapa 1. Alegerea parametrilor care servesc pentru calculul indicilor de echivalenta, precum şi a produsului care serveşte drept bază de comparaţie: - la indicii de echivalenta calculaţi ca raport direct se ia drept bază de comparaţie oricare din cele “n” produse fabricate; - la indicii de echivalenta calculaţi ca raport invers se ia drept bază de comparaţie produsul cu mărimea parametrului cea mai mica. Etapa 2. Calculul indicilor de echivalenţă . Indici de echivalenta simpli calculaţi ca raport direct :

jj p

pk =

Indici de echivalenta complecşi calculaţi ca raport direct :

nbbbb

njjjj

j pppp

ppppk

××××××××

=...

...21

Indici de echivalenta simpli calculaţi ca raport invers :

bj p

pk =

Indici de echivalenta complecşi calculaţi ca raport invers :

njjjj

nbbbb

j pppp

ppppk

××××××××=

...

...21

In care :

kj – indice de echivalenţă corespunzător unui produs j pj – mărimea parametrului corespunzător produsului pentru care se calculează indicele de echivalenta pb – mărimea parametrului corespunzător produsului ales drept bază de comparaţie. Etapa 3 . Echivalarea calculatori a producţiei fabricate prin transformarea ei in unitati de măsura convenţionale :

∑

=×=

jjc kqQ

)(

Qc – cantitatea totală de produse exprimată în unităţi convenţionale; q – cantitatea dintr-un produs exprimată în unităţi de măsura fizice; k – indice de echivalenţă corespunzator unui produs; j – felul sau numărul produselor Etapa 4.Calculul costurilor pe unitatea convenţională :

uc Q

ChC

∑== 1

Unde Cuc – costul unei unitati convenţionale de produs; Ch – cheltuieli de producţie pe articole de calculaţie, i – articol de calculaţie Etapa 5. Calculul costului pe unitatea fizică de produs

ucucjj q

CqC

×=

in care Cuc – cost unitar pe produs; j – felul produselor ; quc - cantitatea de produs exprimata in unitati fizice Exemplu cu indici de echivalenta simpli calculaţi ca raport direct Se presupune ca intr-o unitate cheltuielile generate de obţinerea următoarelor cantitati de produse A = 70000 bucati, B= 140000 bucati, C=175000 bucati sunt in suma de 17640000 lei. Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este lungimea produselor care în cazul produsului A =16 cm, B=20 cm, C=28 cm. Să se calculeze costul pe bucată din fiecare produs A, B si C. R ezolvare :

E tap a 1. – se poate lua ca bază de com paraţie oricare din cele trei produse.

A legem produsul B .

E tap a 2. – calcu lul ind icilor de echivalenţă:

bj p

pk =

8,020

16 ===B

AA p

20 ===B

BB p

40,1

28 ===B

CC p

E tap a 3. E chivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transform area in unitati de măsura convenţionale

∑=

×=n

jjc kqQ

)(

Q C = ( 70000 x 0 ,8 ) + ( 140000 x 1 ) + (175000 x 1 ,4 ) = 56000 + 140000 + 245000 = 441000 total cantitate

in un itati convenţionale.

E tap a 4. C alcu lul costurilor pe unitatea convenţionala :

leiQ

ChC

uc 40000.441

000.640.171 ===∑

E tap a 5.C alculul costului pe un itatea fizica de produs :

ucucjj q

CqC

×=

leiCA 32000.70

40000.56 =×=

leiCB 40000.140

40000.140 =×=

leiCC 56000.175

40000.245 =×=

Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve următoarele cazuri

privind calculul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct.

Într-o întreprindere cheltuielile generate de obţinerea producţiei, cantităţile fabricate şi parametrii utilizaţi, sunt:

Cazul 1. Cheltuielile de producţie: 503.920 lei;

Cantitatea fabricata: - produsul A: 96.000 buc; produsul B: 92.000 buc; produsul C: 90.000 buc

Lungimea produselor: produsul A: 48 cm; produsul B: 60 cm; produsul C: 84 cm Cazul 2. Cheltuielile de producţie: 311.680 lei Cantitatea fabricata: produsul A: 40.000 buc; produsul B: 68.000 buc; produsul C:

10.000 buc Lungimea produselor: produsul A: 92 cm; produsul B: 40 cm; produsul C: 36 cm Cazul 3. Cheltuielile de producţie: 441.120 lei

Cantitatea fabricata: produsul A: 60.000 buc; produsul B: 120.000 buc; produsul C: 400.000 buc

Lungimea produselor: produsul A: 24 cm; produsul B: 60 cm; produsul C: 24 cm Indici de echivalenţă complecşi calculaţi ca raport direct Exemplu : Se presupune că intr-o unitate cheltuielile generate de obţinerea următoarelor cantităţi de produse A=12500 tone, B= 7500 tone, C= 5000 tone sunt în suma de 60.060.000 lei. Cei doi parametri aleşi pentru determinarea indicilor de echivalenţă prezintă următoarele valori : In cazul produsului A : p1 = 6250 iar p2 = 2,7 Produsului B : p1 = 5000 p2 = 11,25 Produs C : p1 = 3250 p2 =9,75 Sa se calculeze costul pe tona pentru fiecare produs A, B si C. R ezolvare :

E tap a 1. A legem ca bază de com paraţie p rodusul B

E tap a 2.C alculul indicilor de ech ivalenţă :

nbbbb

njjjj

j pppp

ppppk

××××××××

=...

...21

30,025,115000

7,2250.6 =×

×=Ak

125,115000

25,115000 =××=Bk

56,0

25,115000

75,93250 =××=Ck

E tapa 3.E chivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transform area ei în unităţi de măsură

convenţionale :

14050= 2800+7500+3750 = ) 0,56 5000 ( + ) 1 7500 ( + ) 0,3 12500 ()(1

×××=×=∑=

jjc kqQ

E tap a 4.C alculul costurilor pe unitatea convenţion ala :

lei

uc 73,4274050.14

000.060.601 ===∑

E tap a 5.C alculul costurilor pe unitatea fiz ică de produs :

ucucjj q

CqC

×=

leiC A 41,1282500.12

73,42743750

12500

73,4272)3,012500( =×=××=

leiCB 73,4274500.12

73,4274500.7 =×=

leiCC 84,393.2000.5

73,4274800.2

5000

73,4272)56,05000( =×=××=

Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus să se rezolve următoarele cazuri privind calculul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalenţă complecşi, calculaţi ca raport direct. Într-o întreprindere cheltuielile generate de obţinerea producţiei, cantităţile fabricate şi parametrii utilizaţi sunt: Cazul 1. Cheltuielile de producţie 180.900 lei Cantitatea fabricată: - produsul A: 70.000 t - produsul B: 40.000 t - produsul C: 20.000 t Parametrii utilizaţi: - produsul A: p=8; p’=2 - produsul B: p=6; p’=3 - produsul C: p=12; p’=5 Cazul 2. Cheltuielile de producţie 321.200 lei Cantitatea fabricata: - produsul A: 25.000 t - produsul B: 20.000 t - produsul C: 30.000 t Parametrii utilizaţi: - produsul A: p = 5000; p’ = 10 - produsul B: p = 4000; p’ = 9 - produsul C: p = 3000; p’ = 7 Cazul 3. Cheltuielile de producţie 351.500 lei Cantitatea fabricata: - produsul A: 100.000 t - produsul B: 85.000 t - produsul C: 60.000 t Parametrii utilizaţi: - produsul A: p = 500; p’ = 13 - produsul B: p = 800; p’ = 112 - produsul C: p = 700; p’ = 97 Procedeul cifrelor de echivalenţă în mărime absolută Metodologia pentru calculul costului pe unitate de produs in cadrul cifrelor de echivalenţă în mărimi absolute este aceeaşi cu cea utilizată la indici de echivalenţă.

Etapele sunt : 1.Echivalarea calculatorie a producţiei fabricate prin transformarea ei in unitati de măsura convenţionale ; 2.Calculul costului pe unitatea convenţionala; 3.Calculul costului pe unitatea fizica de produs. Exemplu : Într-o întreprindere cheltuielile generate de obţinerea producţiei, cantităţile fabricate şi parametri utilizaţi sunt : A= 70000 bucati, B=140000 bucati, C= 175000 bucăţi. Cheltuielile de producţie : 17.640.000 lei, parametrul utilizat este lungimea produselor astfel pentru produsul A 16 cm, B 20 cm, C 28 cm. Să se calculeze costul pe unitatea de produs finit . R ezolvare :

E tap a 1. E chivalarea calculatorie a producţiei fabricate prin transform area ei in un itati de măsura

convenţionale :

∑

=×=

jjc pqQ

)(

Q C = ( 70000 x 16 ) + ( 140000 x 20 ) + ( 175000 x 28 ) = 8820000

E tap a 2.C alculul costului pe un itatea convenţională de produs :

lei

uc ,2000.820.8

000.640.171 ===∑

E tap a 3.C alculul costului pe un itatea fizică de produs :

ucucjj q

CqC

×=

leiCA 32000.70

2000.120.1 =×=

leiCB 40000.140

2000.800.2 =×=

leiCC 56000.175

2000.920.4 =×=

Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve cazurile 1,2 şi 3 prezentate la indici de echivalenta simpli calculaţi ca raport direct utilizând cifre de echivalenta absolute.

Indici de echivalenta calculaţi ca raport invers Exemplu : Sa se calculeze costul unitar ştiind că, cheltuielile totale 19.550.000 lei din care cheltuieli de prelucrare 14.200.000 lei, cheltuieli materiale 5.350.000 lei. Producţia fabricata : produsul A = 12000 kg, B = 28000 kg, C = 45000 kg. Parametrul utilizat : fineţea firelor pentru produsul A = 5,5 txt ; B = 22 txt ; C =11 txt.

Rezolvare : Etapa 1. Alegerea parametrilor. Alegem ca bază de comparaţie produsul A pentru ca are mărimea parametrului cea mai mica . Etapa 2. Calculul indicilor de echivalenta :

bj p

pk =

15,5

5,5 ==Ak

25,022

5,5 ==Bk

5,011

5,5 ==Ck

Etapa 3. Echivalarea calculatorie a producţiei fabricate prin transformarea in unitati de măsura convenţionale :

∑

×=n

jjc pqQ

)(

QC = ( 12000 x 1 ) + ( 28000 x 0,25 ) + ( 45000 x 0,5 ) = 41500 Etapa 4.Calculul costului pe unitatea convenţionala : Pentru cheltuieli de prelucrare :

leiQ

ChC

uc 342500.41

000.200.141 ===∑

pentru cheltuieli materiale :

leiQ

ChC

uc 129500.41

000.350.51 ===∑

Etapa 5. Calculul costului pe unitatea fizica de produs : Pentru cheltuieli de prelucrare

ucucjj q

CqC

×=

342000.12

3421000.12 =××=AC

86000.28

34225.0000.28 =××=BC

171000.45

3425.0000.45 =××=CC

pentru cheltuieli materiale : pentru cheltuieli materiale :

lei

ChC

muc 63

000.45000.28000.12

000.350.5 =++

Costul fizic total pe unitatea de produs va fi : CA = 63 + 342 = 405 lei CB = 63 + 86 = 149 lei CC = 63 + 171 = 234 lei Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve următoarele cazuri privind calculul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalenta, calculaţi ca raport invers, potrivit datelor de mai jos: Cazul 1. Cheltuieli totale 293.250 din care: - cheltuieli de prelucrare 213.000 - cheltuieli materiale 80.250 Producţia fabricata: - produsul A 18000 - produsul B 42000 - produsul C 67.500 Parametrii utilizaţi: - produsul A 11 tex - produsul B 44 tex - produsul C 22 tex Indicii de echivalenta se calculează in funcţie de fineţea firelor. Cazul 2. Cheltuieli totale 391.000 din care: - cheltuieli de prelucrare 284.000 - cheltuieli materiale 107.000 Producţia fabricata - produsul A 24.000 kg - produsul B 56.000 kg - produsul C 90.000 kg Parametrii utilizaţi - produsul A 44 tex - produsul B 176 tex - produsul C 88 tex Indicii de echivalenta se calculează in funcţie de fineţea firelor. Cazul 3.

Cheltuieli totale 879.750 din care: - cheltuieli de prelucrare 639.000 - cheltuieli materiale 240.750 Producţia fabricata - produsul A 54.000 kg - produsul B 126.000 kg - produsul C 200.000 kg Parametrii utilizaţi - produsul A 5,50 tex - produsul B 22 tex - produsul C 11 tex Indicii de echivalenţă se calculează in funcţie de fineţea firelor. Utilizarea seriilor multiple de indici de echivalenţă Cheltuielile de producţie şi desfacere se pot repartiza utilizând mai multe serii de indici . Indicii cuprinşi intr-o serie pot fi diferiţi atât după conţinutul lor cat şi după modul de calcul. Metodologia de repartizare este cunoscuta de mai sus. Costul pe unitatea de produs se calculează în final însumând diferitele cote de cheltuieli unitare determinate pe articole de calculaţie, grupe de cheltuieli cu ajutorul seriilor de indici de echivalenta. Exemplu : Sa se calculeze costul unitar al producţiei fabricate de o întreprindere intr-o perioada de gestiune prin procedeul seriilor multiple de indici de echivalenta simpli calculaţi ca raport direct având in vedere următoarele date :

Denum. produs

Capacitate Fabricăta ( kg )

Serii de indici fctie.de fctie.de greutate lungime

Cheltuieli de producţie Mat.prime Prelucrare Total materiale

A B C

20000 50000 35000

30 25 15 35 11,25 60

TOTAL - - - 9.500.00 11.902.500 21.402.500

Valoarea consumului de materii prime şi materiale se repartizează in raport de prima serie de indici iar cheltuielile de prelucrare se repartizează in raport cu cea de-a doua serie de indici ( lungimea produselor ). Rezolvare: I. Calculul cheltuielilor materiale pe unitatea fizica de produs : kA = 30 ; k B = 15 ; kC = 11,25

Echivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transformarea in unitati de măsura convenţionale :

∑

×=n

jjc kqQ

)(

Qc = ( 20000 x 30 ) + ( 50000 x 15 ) + ( 35000 x 11,25 ) = 1743750 Calculul costului pe unitatea convenţionala :

44,51743750

95000001 ===∑

uc Q

ChC

Calculul costului pe unitatea fizica de produs :

2,16320000

44,53020000 =××=AC

6,8150000

44,51550000 =××=BC

2,6135000

44,525,1135000 =××=CC

II. Calculul cheltuielilor de prelucrare pe unitatea fizica de produs : kA = 25 ; kB = 35 ; kC = 60 Echivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transformarea in unitati de măsura convenţionale QC = ( 20000 x 25 ) + ( 50000 x 35 ) + ( 35000 x 60 ) = 500000+1750000+2100000 = 4350000 Calculul costului pe unitatea convenţionala :

73,2000.350.4

500.902.111 ===∑

uc Q

Calculul costului pe unitatea fizica de produs :

25.68000.20

73.225000.20 =××=AC

55.95000.50

73.235000.50 =××=BC

8.163000.35

73.260000.35 =××=CC

III. Costul total fizic pe unitatea de produs va fi : CtA = 68,25 + 163,2 = 231,45 lei CtB = 95,55 + 81,6 = 177,15 lei

CtC = 61,2 + 163,8 = 225 lei Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve următoarele cazuri privind calculul costului pe unitatea fizica de produs prin utilizarea seriilor multiple de indici de echivalenta. Cazul 1. Cheltuieli totale 13.912.500 din care: - cheltuieli materiale 4.961000 - cheltuieli de prelucrare 8.951.500 Producţia fabricata: - produsul A 30.000 - produsul B 75.000 - produsul C 50.000 Serii de indici: - pentru cheltuieli materiale KA = 20; KB = 10; KC = 11 - pentru cheltuieli de prelucrare KA = 25; KB = 30; KC = 50 Cazul 2 Cheltuieli totale 15.860.000 din care: - cheltuieli materiale 6.935.000 - restul cheltuielilor de producţie 8.925.000 Producţia fabricata: - produsul A 40.000 kg - produsul B 60.000 kg - produsul C 50.000 kg Serii de indici: - pentru cheltuielile materiale KA = 40; KB = 25; KC = 20 - pentru restul cheltuielilor de producţie KA = 30; KB = 50; KC = 60 Cazul 3 Cheltuieli totale 23.815.000 din care: - cheltuieli materiale 10.400.00 - cheltuieli cu manopera 13.415.000 Producţie fabricata: - produsul A 80.000 kg - produsul B 100.000 kg - produsul C 130.000 kg Serii de indici: - pentru cheltuielile materiale KA = 60; KB = 35; KC = 25 - pentru cheltuielile cu manopera KA = 55; KB = 70; KC = 150

3.4.4. PROCEDEUL ECHIVALĂRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL Se utilizează pentru determinarea costului unitar pe produs in unitatile care obţin din procesul de producţie un produs principal şi un produs care se considera secundar. Etapa 1. Se transforma producţia secundara in producţie principala. Astfel, întreaga producţie devine teoretic produs principal.

qq s

sp =

Unde:

spq = cantitatea de produs secundar transformata in produs principal;

sq = cantitatea de produs secundar; E = relaţia de echivalenta. Etapa 2. Calculul cantitatii teoretice de produs principal:

'spppt qQQ +=

Unde:

ptQ = cantitatea teoretica de produs principal;

pQ = cantitatea de produs principal.

Etapa 3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produs principal

ihi

pt Q

C ∑== 1

Unde:

teoreticprincipal produsului alunitar costul=ptQ

calculatie de articole pe producþie de lecheltuieliCh = I = numărul articolelor de calculaţie. Etapa 4. Calculul cheltuielilor aferente produsului secundar

ptsp Q

Cq ×=hqsC

Unde:

secundar. produsului lecheltuieliChqs = Etapa 5. Calculul cheltuielilor aferente produsului principal

∑

−=n

ihqshi CC

1hQpC

Unde:

principal produsului lecheltuieliC hQp = Etapa 6. Calculul costului pe unitatea de produs principal ChQp CQp = Qp

Unde: CQp = costul unitar al produsului principal Etapa 7. Calculul costului pe unitatea de produs secundar Chqs Cqs = qs Unde: Cqs = costul unitar al produsului secundar Exemplu: O sonda petroliera produce 100.000 t titei şi 6.000.000 m³ gaze de sonda. Cheltuielile ocazionate de obţinerea ambelor produse sunt in suma de 80.710.000 lei. Producţia de gaze de sonda, considerat produs secundar, se echivalează cu producţia de titei, considerat produs principal, după relaţia:

1000 m³ gaze de sonda = 1 tona de titei Sa se calculeze costul unitar al produsului principal şi al celui secundar. Rezolvare: Etapa 1. Se transforma producţia secundara in producţie teoretica principala: qs 6.000.000

qsp = = = 6000 tone titei E 1000

Etapa 2. Calculul cantitatii teoretice de produs principal: Qpt = Qp + qsp = 100000 + 6000 = 106000 tone titei Etapa 3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produs principal:

n ∑ Chi i=1 80.710.000 C/Qpt = = = 761,41 lei/tona Qpt 106000 Etapa 4. Calculul cheltuielilor aferente produsului secundar: Ch qs = qsp x C/Qpt = 6000 x 761,42 = 4.568.460 Etapa 5. Calculul cheltuielilor aferente produsului principal:

n ChQp = ∑ Chi – Chqs = 80.710.000 – 4.568.500 = 76.141.540 lei i=1 Etapa 6. Calculul costului pe unitatea de produs principal: ChQp 76.141.540 CQp = = = 761,41 lei/tona Qp 100.000 Etapa 7. Calculul costului pe unitatea de produs secundar: Chqs 4.568.540 Cqs = = = 0.761 lei/m³ qs 6.000.000

Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve următoarele cazuri privind calculul costului pe unitatea fizica de produs utilizând procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal: Cazul 1. Cheltuielile totale 13.912.500 Producţia obţinuta: - titei (produs principal) 7000 t - gaze de sonda (produs secundar) 900.0000 m³ Relaţia de echivalenta: 1000 m³ gaze de sonda = 1 tona de titei Cazul2 Cheltuielile totale 20.868.750 Producţia obţinuta: - titei (produs principal) 20.000 t - gaze de sonda (produs secundar) 1.000.000 m³ Relaţia de echivalenta: 1000 m³ gaze de sonda = 1 tona de titei Cazul 3 Cheltuielile totale 28.250.000 Producţia obţinuta: - titei (produs principal) 30.000 t - gaze de sonda (produs secundar) 1.500.000 m³ Relaţia de echivalenta: 1000 m³ gaze de sonda = 1 tona de titei 3.4.5. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE (PROCEDEUL RESTULUI, PROCEDEUL VALORII RAMASE) Se utilizează pentru determinarea costului unitar pe produs in întreprinderile care obţin din procesul de producţie concomitent un produs principal şi unul sau mai multe produse secundare şi nu exista alta posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte. Costul unitar al produsului principal se calculează conform relaţiei:

pqCh

jjsi

∑ ∑= =

×−= 1 1

)(

Unde: C = costul unitar; Q = cantitatea de produs principal; Ch = mărimea absoluta a cheltuielilor cuprinse intr-un articol de calculaţie; i = articolele de calculaţie; qs = cantitatea de produs secundar; p = preţul produsului secundar; j = felul produselor secundare; In cadrul acestui procedeu o atenţie deosebita se acorda evaluării cantitatii producţiei secundare. Relaţia de calcul este:

)()()(1

sslsu

jjs Chpqpqpq −×+×=×∑

= Unde: qsu = cantitatea produsului secundar utilizata in interiorul unităţii;

qsl = cantitatea produsului secundar livrata terţilor; p = preţul produsului secundar; Chs = cheltuieli suplimentare aferente producţiei secundare livrata terţilor. Exemplu: Sa se calculeze costul unitar al produsului principal potrivit datelor de mai jos: Cheltuieli totale 46210 lei Producţia fabricata -produs principal 1000 tone -produs secundar 300 tone Destinaţia producţiei secundare: -consumata in întreprindere 100 tone -livrata terţilor 200 tone Preţul de valorificare al producţiei secundare 3 lei/tona Cheltuieli suplimentare pentru 150 lei producţia secundara livrata terţilor Rezolvare:

pqCh

jjsi

∑ ∑= =

×−= 1 1

)(

)()()(

1sslsu

jjs Chpqpqpq −×+×=×∑

= = (100 x 3 ) + (200 x 3 – 150 ) = 750 lei 46210 – 750 CQ = = 45,46 lei/tona 1000 Procedând astfel, nu se asigura cunoaşterea structurii costului privind produsul principal şi nici al celui secundar. Pentru a se asigura o asemenea structura se defalca totalul cheltuielilor de mai sus pe articole de calculaţie şi se parcurg următoarele etape: Etapa 1. Calculul ponderii valorii produsului secundar in totalul cheltuielilor de producţie, conform relaţiei:

∑

×= n

jjs

)(

: G = ponderea valorii produsului secundar in totalul cheltuielilor de producţie; Etapa 2. Calculul cheltuielilor producţiei secundare pe articole de calculaţie, conform relaţiei:

n Chqs = ∑ Chi x Gqs’ i=1 Unde: Ch = cheltuielile producţiei secundare. Etapa 3. Calculul cheltuielilor producţiei principale pe articole de calculaţie, conform relaţiei: n ChQp = ∑ (Ch – Chqs)I i=1 Exemplu: Totalul cheltuielilor de producţie menţionat mai sus, in suma de 46210 lei, defalcat pe articole de calculaţie se prezintă astfel: 1. Materii prime şi materiale directe 26 000 2. Salarii directe 10 000 3. CAS şi protecţia sociala aferenta 2610 salariilor directe 4. Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea 3 000 utilajelor 5. Cheltuieli generale ale secţiei 1 000 6. Cheltuieli generale ale întreprinderii 3.600 Rezolvare: Calculul costului unitar al produsului principal pe articole de calculaţie:

Denumirea articolelor de

calculaţie

Cheltuieli totale

Ponderea valorii prod.

secundare (Gqs)

Cheltuielile

producţiei secundare

( Chiqs)

Cheltuielile producţiei principale

(Chiqp)

Canti-tatea

de produ

s princi

pal (Q)

Cost unitar (CiQp)

Materii prime şi materiale directe.

26 000 0,016230 422,16 25577,84 1000 25,58

Salarii directe 10 000 0,016230 162,30 9837,70 1000 9,84

CAS şi protectie sociala aferente salariilor directe

2670 0,016230 42,198 2567,80 1000 2,57

Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea

utilajelor

3 000 0,016230 48,69 2951,31 1000 2,95

Cheltuieli generale ale secţiei

1 000 0,016230 16,22 983,78 1000 0,98

Cheltuieli generale ale unităţii

3600 0,016230 58,428 3541,57 1000 3,54

TOTAL 46210 - 750 45460 1000 45,46

Daca dintr-un proces de fabricaţie se obţin: un produs principal şi mai multe produse secundare, structura costurilor se stabileşte după o metodologie similara, separând din total mai întâi cheltuielile privind toate produsele secundare şi apoi delimitarea acestora pe produs in funcţie de ponderea valorii fiecăruia faţă de valoarea totala a produselor secundare. Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve următoarele cazuri privind calculul costului unitar al produsului principal pe articole de calculaţie utilizând procedeul deducerii valorii produselor secundare: Cazul 1. Cheltuielile de producţie 1. Materii prime şi materiale directe 3060 lei 2. Salarii directe 1600 lei 3. CAS şi protecţie sociala aferenta salariilor directe 468 lei 4. Cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor 425 lei 5. Cheltuielile generale ale secţiei 198,10 lei 6. Cheltuielile generale ale întreprinderii 381,50 lei Producţia fabricata A = 800 tone produs principal B = 300 tone produs secundar din care 100 tone se consuma in întreprindere şi 200 tone se livrează terţilor. Preţul de valorificare 2,4 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru producţia secundara livrata terţilor sunt in suma de 125 lei. Cazul 2. Cheltuielile de producţie 1. Materii prime şi materiale directe 4340 lei 2. Salarii directe 1900 lei 3. CAS şi protecţie sociala aferenta salariilor directe 452 lei 4. Cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor 637,50 lei 5. Cheltuielile generale ale secţiei 247,10 lei 6. Cheltuielile generale ale întreprinderii 472,20 lei Producţia fabricata A = 900 tone produs principal B = 420 tone produs secundar din care 180 tone se consuma in întreprindere şi 240 tone se livrează terţilor. Preţul de valorificare 3,30 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru producţia secundara livrata terţilor sunt in suma de 2.40 lei. Cazul 3. Cheltuielile de producţie 1. Materii prime şi materiale directe 65.10 lei 2. Salarii directe 33.50 lei 3. CAS şi protecţie sociala aferenta salariilor directe 8.78 lei 4. Cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor 706,25 lei 5. Cheltuielile generale ale secţiei 320,73 lei

6. Cheltuielile generale ale întreprinderii 508,38 lei Producţia fabricata A = 900 tone produs principal B = 600 tone produs secundar din care 200 tone se consuma in întreprindere şi 400 tone se livrează terţilor. Preţul de valorificare 4,75 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru producţia secundara livrata terţilor sunt in suma de 585 lei. BIBLIOGRAFIE Ristea, M şi colectiv Contabilitatea întreprinderii, vol. I , Editura Mărgăritar, Bucureşti,

1997 Ristea, M Contabilitatea societăţilor comerciale, vol. I, editura C.E.C.C.A.R,

Bucureşti, 1995 Ristea, M şi colectiv Contabilitatea societăţilor comerciale, vol.II, editura C.E.C.C.A.R,

Bucureşti, 1996 Ristea, M Metode şi politici contabile de întreprindere, Editura Tribuna

Economică, Bucureşti, 2000 Ristea M., Dima M. Contabilitatea societăţilor comerciale, Bucureşti, Editura Universitară,

2002

Ristea M Normalizarea Contabilităţii, Ed. Economica, Bucuresti. 2002 Octavian Bojian Contabilitatea intreprinderilor. Contabilitate financiara. Contabilitate

de gestiune, Editura Economica, Bucuresti, 1999 Gheorghe Cârstea Calculatia costurilor, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucuresti, 1980 Oprea Calin Contabilitatea de gestiune, Editura Tribuna Economica, Bucuresti,

1985

Standardele Internaţionale de contabilitate , Ed Economică, Bucureşti,

2001

Pop, A.. Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele Contabile Europene şi standardele Internaţionale de Contabilitate , Editura. Intelcredo Deva, 2002

Feleagă, N., Malciu, L. Politici şi opţiuni contabile, Editura Economică, Bucureşti, 2002 Feleagă, N Sisteme contabile comparate – Normele contabile internationale, Ed.

Economica, Bucuresti 2000, Feleagă, N., Ionascu, I.

Tratat de Contabilitate, vol. I şi II, Ed. Economica, Bucuresti 1998,

Dutescu, A. Ghid privind intelegera şi aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, Ed. CECCAR, Bucuresti 2002,

Cristea ,H. Contabilitatea şi Calculatiile in conducerea intreprinderii, Ed. CECCAR, Bucuresti. 2003

Pântea, P. Contabilitatea romaneasca armonizata cu Directivele CEE, Ed. Intelcredo, Deva 2003

*** Legea Contabilităţii nr. 82/1991 republicata,cu modificarile şi completarile ulterioare

*** Standardele Internationale de Contabilitate, Ed. Economica 2002, *** Legea nr. 571/23.12.2003 privind Codul fiscal cu modificările si

completările ulterioare

Reviste de specialitate

2010-2012: Adevarul Economic; Finante, Credit, Contabilitate;

Economistul; Tribuna Economica; Contabilitatea, Expertiza şi Auditul

Afacerilor.

CUPRINS CAPITOLUL 1 CONCEPTUL, OBIECTIVELE ŞI METODA ............................................................... 2 CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE ................................................................................................... 2

1.1. NOTIUNEA şi SFERA DE CUPRINDERE A COSTURILOR şi CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE .. 2 1.2. CLASIFICAREA PRODUCŢIEI şi IMPORTANTA ACESTEIA PENTRU CONTABILITATEA DE GESTIUNE ................................................................................................................................ 2 1.3. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE ................................................................. 3 1.4 PRINCIPIILE CALCULAŢIEI COSTURILOR. ............................................................................ 5

CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE şi A CALCULAŢIEI COSTURILOR ...... 7 2.1. CONTURILE DE GESTIUNE. CONTINUTUL ECONOMIC. FUNCTIA CONTABILA. ................. 7 2.2. ETAPELE METODOLOGICE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE şi CALCULATIA COSTURILOR DE PRODUCŢIE................................................................................................... 9 2.3 METODE DE CONTABILITATE DE GESTIUNE şi CALCULAŢIE A COSTURILOR.................... 11

2.3.1 METODA GLOBALA DE CALCULAŢIE A COSTURILOR ................................................. 11 2.3.2 METODA DE CALCULAŢIE A COSTURILOR PE COMENZI . Error! Bookmark not defined. 2.3.3 METODA STANDARD-COST ...................................... Error! Bookmark not defined. 2.3.4 METODA TARIF-ORA-MASINA ....................................... Error! Bookmark not defined. 2.3.5 . METODA G.P. ............................................................... Error! Bookmark not defined. 2.3.6. METODA NORMATIVĂ .................................................. Error! Bookmark not defined. 2.3.7 METODA COSTURILOR DIRECTE ..................................... Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL 3 ........................................................................................................................... 26 PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR ............................................................................... 26

3.1 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE. ............................................ 26 3.1.1 FORMA CLASICA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII .................................................. 26 3.1.2 FORMA CIFRELOR RELATIVE DE STRUCTURA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII ....... 33

3.2. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE IN VARIABILE şi FIXE ...... 34 3.2.1.PROCEDEUL CELOR MAI MICI PĂTRATE .................................................................... 34 3.2.2. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM şi MINIM ....................................................... 38

3.3. PROCEDEE DE EVALUARE şi CALCULAŢIE A COSTURILOR PRIVIND PRODUCTIA DE FABRICATIE INTERDEPENDENTA ........................................................................................... 40

3.3.1 METODA REITERĂRII ................................................................................................ 40 3.3.2 PROCEDEUL ALGEBRIC .............................................................................................. 45

3. 4. PROCEDEE DE EVALUARE şi CALCULARE A COSTURILOR PE UNITATEA DE PRODUS ..... 47 3.4.1. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE ............................................................................... 47 3.4.2. PROCEDEUL CANTITATIV ......................................................................................... 48 3.4.3. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENŢĂ ................................................................ 50 3.4.4. PROCEDEUL ECHIVALĂRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL.......................................................................................................................... 61 3.4.5. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE (PROCEDEUL RESTULUI, PROCEDEUL VALORII RAMASE) ......................................................................................... 63

CAPITOLUL 4 BUGETAREA COSTURILOR ...................................... Error! Bookmark not defined. 4. 1. BUGETUL COSTURILOR ....................................................... Error! Bookmark not defined. 4.2. NOTIUNEA DE BUGET. ........................................................ Error! Bookmark not defined. 4.3. BUGETAREA COSTURILOR PE LOCURI (CENTRE) DE CHELTUIELI ........ Error! Bookmark not defined.

4.3.1. Sistemul de bugetare privind costurile de producţie in structura pe locuri (centre) de cheltuieli ............................................................................ Error! Bookmark not defined. 4.3.2. Elaborarea bugetului costurilor de producţie ale secţiei ............ Error! Bookmark not defined. 4.3.3. Elaborarea bugetului costurilor de producţie pe intreprindere .. Error! Bookmark not defined. 4.3.4. Elaborarea bugetului cheltuielilor generale de administraţie .... Error! Bookmark not defined. 4.3.5. Elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere (de vanzare) .... Error! Bookmark not defined. 4.3.6. Elaborarea bugetului general al costurilor de producţie ale unităţii (costurilor complete) ............................................................................... Error! Bookmark not defined. 4.3.7. Elaborarea bugetului costului unitar pe produs ........... Error! Bookmark not defined.

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 67

Top Related