Download - Conspect La Serviciul Diplomatic

Transcript
  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    1/23

    1.  MAE al României: mandat, structură şi funcţii Ministerul Afacerilor Externe al României este unul din ministerele care fac parte din GuvernulRomâniei. Înfiin at la data de 20 iulie 1862 su! denumirea "Ministerul Afacerilor #tr$ine" ațfost condus de Apostol Arsac%e primul ministru al afacerilor straine al Romaniei moderne.&enumirea de Ministerul Afacerilor #traine 'MA#( s)a pastrat pân$ la declararea Repu!licii

    #ocialiste Române când a fost modificat$ *n Ministerul Afacerilor Externe 'MAE( denumirecare se p$strea+$ i *n pre+ent. Actualul ministru de externe al României este ,o-dan Aurescu.șMandatul MAE al României este de a asi-ura reali+area politicii externe a statului român *nconcordan$ cu interesele naionale cu statutul României de mem!ru *n structurile europene /ieuroatlantice. rin atri!uiile sale principale MAE ap$r$ /i promovea+$ pe plan externinteresele naionale ale României iniia+$ activit$i internaionale pentru de+voltarea relaiilor 

     pa/nice /i de cooperare cu toate statele *ntemeiate pe principiile /i pe normele -eneral admiseale dreptului internaional asi-ur$ promovarea intereselor României *n or-ani+aii internaionalecu caracter universal european euroatlantic re-ional /i su!re-ional asi-ur$ conectarea $rii lainstituiile europene /i euroatlantice cu caracter politic strate-ic /i economic este coordonator 

    unic al sistemului naional de -estionare a afacerilor europene entru reali+area o!iectivelor dindomeniul s$u de activitate MAE exercit$ urm$toarele funcii funcţia de strategie 3 ela!orareastrate-iei de punere *n aplicare a ro-ramului de -uvernare *n domeniul s$u de activitatefuncţia de reglementare  3 ela!orarea cadrului normativ /i instituional pentru reali+areao!iectivelor strate-ice din domeniul s$u de activitate funcţia de reprezentare 3 asi-urarea *nnumele statului sau al Guvernului României repre+entarea pe plan intern /i extern *n domeniuls$u de activitate funcţia de autoritate de stat 3 urm$rirea /i controlul aplic$rii /i respect$riire-lement$rilor le-ale din domeniul s$u de activitate /i a celor privind or-ani+area /ifuncionarea instituiilor care */i desf$/oar$ activitatea *n su!ordinea sau su! autoritatea safuncţia de administrare  3 administrarea patrimoniului s$u potrivit dispo+iiilor le-ale.4nstitu iile a c$ror finan are este asi-urat$ i prin !u-etul Ministerului Afacerilor Externeț ț ș4. 4nstitu ii finan ate de la !u-etul de stat prin !u-etul Ministerului Afacerilor Externeț ț1. 5omisia ul!ri-%t Româno)American$.44. 4nstitu ii finan ate din venituri proprii i din su!ven ii de la !u-etul de stat prin !u-etulț ț ș țMinisterului Afacerilor Externe1. 4nstitutul &iplomatic Român2. 4nstitutul "Eudoxiu 7urmu+ac%i" pentru românii de pretutindeni. 4nstitutul European din România.444. 4nstitu ii cu preocup$ri *n domeniul rela iilor interna ionale spri9inite de c$tre Ministerulț ț ț

    Afacerilor Externe1. Asocia ia de &rept 4nterna ional i Rela ii 4nterna ionaleț ț ș ț ț2. Asocia ia 4nterna ional$ de #tudii #ud)Est Europeneț ț. 5asa Americii :atine.

    2.  Statutul corpului diplomatic şi consular al României 5alitatea de mem!ri ai 5orpului diplomatic /i consular al României au ministrul afacerilorexterne secretarii de stat i su!secretarii de stat din MAE secretarul -eneral /i secretarulș-eneral ad9unct din MAE personalul diplomatic /i consular care */i desf$/oar$ activitatea *nadministraia central$ a MAE am!asade misiunile permanente pe lân-$ or-ani+aiile

    international oficiile consulare persoanele provenite de la &epartamentul de 5omer Exterior /ide la alte ministere /i instituii pe perioada trimiterii lor *n misiune *n str$in$tate cu -radediplomatice sau consulare. Ministrul afacerilor externe secretarii de stat su!secretarii de stat

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    2/23

    secretarul -eneral /i secretarul -eneral ad9unct fac parte din 5orpul diplomatic /i consular alRomâniei pe durata exercit$rii funciei. Mem!rii 5orpului diplomatic /i consular al României

     pot do!ândi urm$toarele -radea( -radele diplomatice am!asador ministru plenipoteniar ministru)consilier consilier

    diplomatic secretar 4 secretar 44 secretar 444 ata/at diplomatic

     !( -radele consulare consul -eneral consul viceconsul a-ent consular.MAE este sin-ura instituie care acord$ -rade diplomatice /i consulare cu excepia -radului deam!asador. 5alitatea de mem!ru al 5orpului diplomatic /i consular al României poate fido!ândit$ de persoana care *ndepline/te cumulativ urm$toarele condiii are dreptul s$ ocupe ofuncie pu!lic$ se !ucur$ de toate drepturile politice /i civile nu face parte din partide politiceare studii superioare la o instituie de *nv$$mânt superior din ar$ sau din str$in$tate a!solvitecu diplom$ de licen$ sau ec%ivalent$ recunoscut$ de Ministerul Educaiei /i 5ercet$riicunoa/te cel puin o lim!$ str$in$ are o stare de s$n$tate corespun+$toare atestat$ pe !a+$ de actmedical de specialitate a a!solvit Academia &iplomatic$ sau a promovat concursul de admitere*n 5orpul diplomatic /i consular al României nu a fost condamnat$ pentru s$vâr/irea unei

    infraciuni. Excepie ) persoanele care urmea+$ a fi numite *n funciile de ministru secretar destat sau su!secretar de stat *n MAE persoanele provenind din alte ministere /i instituii centraletrimise *n misiune temporar$ *n str$in$tate cu funcii ec%ivalente -radelor diplomatice /iconsulare. ersoanele care devin mem!ri ai 5orpului diplomatic /i consular al României depun

     9ur$mântul de credin$. Refu+ul de a depune 9ur$mântul de credin$ fa$ de statul romândetermin$ pierderea calit$ii de mem!ru al 5orpului diplomatic /i consular al României.Mem!rii 5orpului diplomatic /i consular al României au urm$toarele drepturi specifice

    ( s$ fie promovai *n funcii diplomatice /i consulare *n administraia central$ a MAE ori lamisiunile diplomatice /i oficiile consulare *n raport cu -radul diplomatic sau consular deinutvec%imea *n munca diplomatic$ sau consular$ /i experiena do!ândit$

    ( s$ !eneficie+e de formele de perfecionare a pre-$tirii profesionale /i de speciali+are or-ani+atede MAE sau de alte instituii pu!lice române sau str$ine

    ( s$ !eneficie+e *n str$in$tate de privile-iile imunit$ile /i facilit$ile pe care le confer$ dreptulinternaional /i conveniile *n materie la care România este parte

    ( s$ desf$/oare activitate didactic$ /i /tiinific$ *n ar$ /i *n str$in$tate

    ( s$ !eneficie+e *n ar$ /i *n str$in$tate de distinciile /i onorurile specifice funciei diplomaticesau consulare pe care o exercit$

    ( s$ fie *nsoii pe durata misiunii permanente de so sau soie /i de copiii minori precum /i decopiii pân$ la vârsta de 2; de ani care urmea+$ studii *n str$in$tate s$ fie *nscri/i *n Anuarul5orpului diplomatic /i consular al României. Mem!rilor 5orpului diplomatic /i consular alRomâniei le este interzis:

    ( s$ fac$ parte din partide politice

    ( s$ desf$/oare propa-and$ prin orice alte mi9loace sau alte activit$i *n favoarea acestora ori aunui candidat independent pentru funcii pu!lice

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    3/23

    ( s$ solicite sau s$ accepte direct sau indirect pentru ei sau pentru alii *n considerarea funcieilor avanta9e materiale sau de alt$ natur$ care ar putea aduce atin-ere loialit$ii responsa!ilit$ii/i presti-iului lor

    ( s$ efectue+e direct prin mem!rii de familie sau prin persoane interpuse activit$i comerciale

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    4/23

    o!li-atii si raspunderi care impreuna cu atri!utele si competentele speciale cu care este investitconfi-urea+a dimensiunea reala a misiunii sale. #eful misiunii asi-ura

    repre+entarea statului roman in relatiile cu autoritatile tarii de resedinta precum si cu sefiioficiilor diplomatice ale celorlalte tari acreditati in capitala respectiva si asi-ura exercitarea

    celorlalte functii ale diplomatieicomunicarea cu autoritatile tarii de resedinta prin transmiterea mesa9elor primite din tara sau preluarea mesa9elor primite din partea acestora in vederea transmiterii lor in tara

     purtarea de ne-ocieri in pro!leme concrete pre+entarea realitatilor din Romaniainformarea asupra tarii in care este acreditat si

     prote9area drepturilor statului si cetatenilor romani.Activitatea sefului misiunii si priceperea sa de a avea acces si audienta la autoritatile tarii deresedinta la cercurile politice economice culturale de presa si in -eneral la opinia pu!licasunt definitorii pentru nivelul si continutul relatiilor Romaniei cu statul acreditar. 4n acelasi

    timp seful misiunii este factorul deci+ional al or-ani+arii si indrumarii intre-ii activitati amisiunii diplomatice coordonatorul intre-ului personal in ceea ce priveste activitatea

     profesionala si implicarea in re+olvarea o!li-atiilor de serviciu cunoasterea realitatilor romanesti pentru a le putea propa-a ri-oarea si demnitatea cu care sunt sustinute intereselestatului roman relatiile pe care le de+volta cu autoritatile locale partidele politice cercurileeconomice academice universitare culturale si stiintifice si cu cetateni ai statului acreditarrelatiile in cadrul corpului diplomatic si cu repre+entantii presei scrise si vor!ite raporturile cucetatenii romani din tara de resedinta si romani din diaspora.5onduita si activitatea personalului din serviciul diplomatic tre!uie sa fie conforme cu normelesta!ilite de #tatutul 5orpului &iplomatic si 5onsular al Romaniei precum si de 5onventiile

     privind relatiile diplomatice '?iena 1@61( si consulare '?iena 1@6(.4n conformitate cu prevederile din #tatut personalul din serviciul diplomatic are o!li-atia de a actiona pentru promovarea politicii externe a tarii >astfel cum este sta!ilita de -uvernul roman> iar comportareasa nu tre!uie sa vina in conflict cu indatoririle si calitatea ce ii revin. ici un an-a9at dinserviciul diplomatic nu are dreptul sa critice in pu!lic politica -uvernului. Responsa!ilitatea

     pentru orientarea politicii revine -uvernului ) confirmat in mod democratic iar personalulserviciului diplomatic are o!li-atia sa o aplice in mod ri-uros. Eventualele diver-ente deconvin-eri sau opinii personale ce pot aparea se discuta cu ministrul afacerilor externe mem!rual -uvernului. 4n ca+ul persistentei lor solutia consta in demisia din corpul diplomatic. #tatutul

    5orpului &iplomatic si 5onsular al Romaniei prevede o!li-atia imperativa potrivit careiamem!rii serviciului diplomatic >nu pot face parte din partide politice sau alte or-ani+atii cucaracter politic nu se vor implica in activitatile partidelor si or-ani+atiilor politice si nu se vor situa pe po+itiile acestora>.  4n acest cadru le-al si totodata pe !a+a re-ulilor re+ultate din practica altor state

     personalul din serviciul diplomatic al Romaniei are urmatoarele o!li-atii concretesa dovedeasca loialitate neconditionata si onestitate fata de tara 5onstitutie resedinte si

    -uvern si sa actione+e cu perseverenta si raspundere pentru reali+area politicii externe a statuluiroman

    sa apere interesele statului roman si ale cetatenilor romani in tara de resedinta

    sa apere interesele statului roman si re-lementarile specifice activitatii in serviciul extern sa pastre+e confidentialitatea in le-atura cu faptele informatiile sau documentele de care iaucunostinta in exercitarea functiei

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    5/23

    sa nu faca declaratii care ar putea pre9udicia relatiile Romaniei cu tara de resedinta sau cualte state ori or-ani+atii internationale sau care ar putea crea Guvernului Romaniei dificultati inreali+area politicii sale externe

    sa nu se an-a9e+e sa nu faca promisiuni si sa nu exprime po+itii neautori+ate care ar puteaimplica sau an-a9a Guvernul Romaniei

    sa nu se an-a9e+e in activitati care ar intra in conflict cu indatoririle si responsa!ilitatileoficialesa respecte le-ile statului pe teritoriul caruia isi desfasoara activitatea si sa nu se lase

    implicat in activitati care ar repre+enta un amestec in tre!urile interne ale statului respectiv fatade or-ani+atiile internationale la care Romania participa sa ai!a o comportare conforma cuo!li-atiile care re+ulta din statutul acestora pentru statele mem!re

    #.  Rela iile $ilaterale ale României cu Repu$lica Moldo!aț România a fost primul stat care a recunoscut independen a Repu!licii Moldova B doar dup$țcâteva ore de la semnarea &eclara iei de 4ndependen $ de c$tre mem!rii arlamentul Repu!liciiț ț

    Moldova. 4mediat dupa roclamarea 4ndependen ei *ntre România i R.Moldova au fost semnateț șacorduri pentru sta!ilirea le-$turilor diplomatice. În termen de câteva s$pt$mâni a fost sta!ilit unre-im special de vi+e care s$ permit$ cet$ enilor români i moldoveni s$ c$l$toreasc$ pesteț șfrontier$ doar cu c$r ile de identitate. &e atunci a *nceput o perioada ascendent$ caracteri+at$țde vi+ite reciproce ale oficialit$ ilor de pe am!ele maluri ale rutului Cpoduri de floriD cântecețdansuri i ilu+ii ap$rute *n cercuri intelectuale.ș  e 1 aprilie 1@@ 5amera &eputa ilor dințRomânia a adoptat o declara ie de protest *mpotriva deci+iei arlamentului Moldovean de a intraț*n 5omunitatea #tatelor 4ndependente. rotestul con inea acu+a ii -rave la or-anul le-islativ alț ț$rii nou *nfiin ate vecine.ț ț  Începând cu cei ani de -uvernare a-rar)democratic$ la 5%i in$uș

    rela iile dintre ,ucure ti i 5%i in$u se deteriorea+$ su!stan ial. Fdat$ cu venirea la conducere aț ș ș ș țA&R din 1@@8 rela ia a *nre-istrat o *m!un$t$ ire de scurt$ durat$ fiind *ntrerupt$ de victoriaț ț+dro!itoare a comuni tilor din 2001 i instaurarea -uvernului arlev care a *nsemnat instaurareaș șunei st$ri de reticen $ *n rela iile !ilaterale. :a #tras!our- România a fost *nvinuit$ deț țexpansionism prin intermediul Mitropoliei ,asara!iei de c$tre Ministrul Husti iei R.M. de atunciț4on Morei. Au urmat acu+a ii referitoare la sus inerea protestelor anticomuniste din 2002 de laț ț5%i in$u i declararea ata atului militar român persona non-rata. În 200; s)a *nre-istrat oș ș șC*nc$l+ireD temporar$ *ntre inut$ de *ntâlnirile dintre . ,$sescu i ?.?oronin.ț ș  ul!ur$rile civiledin Repu!lica Moldova din aprilie 200@ au condus la un conflict diplomatic *ntre cele dou$ $rițdup$ ce pre edintele *n exerci iu la acea dat$ ?oronin a acu+at România c$ este for a din spateleș ț ț

    revoltelor stradale de la 5%i in$u. România a ne-at toate acu+ele de implicare *n proteste.ș  #c%im!area -uvern$rii de la 5%i in$u la 2@ iulie 200@ a conferit o nou$ dinamic$ a vi+itelorșreciproce materiali+ate prin semnarea mai multor acorduri !ilaterale. 5ele mai importante dintreacestea din persepectiva eurointe-r$rii sunt Acordul privind micul trafic la frontier$ iș&eclara ia privind parteneriatul european prin care România sus ine eforturile R.M *n vedereaț țo! inerii unei perspective clare de aderare european$. e lân-$ toat$ sus inerea acordat$ R.M. laț țnivelul institu iilor comunitare *n scopul acceler$rii apropierii de I.E. România pledea+$ pețarena interna ional$ pentru includerea R.M. *n Jpac%etul ,alcanilor de ?estD i nu *n pac%et cuț ș$rile din parteneriatul Estic. Relaiile dintre România /i Repu!lica Moldova au cunoscut oț

    evoluie ascendent$ pe parcursul anului 2010 men inând perspective de de+voltare /i mai !uneț

    *n anul 2011. În 2010 la 2K aprilie a fost semnat$ &eclara ia comun$ privind instituirea unuiț parteneriat strate-ic *ntre R.Moldova i România pentru inte-rarea european$ a R.M. Acestșdocument are rolul de *nlocui provi+oriu tratatul politic de !a+$ dintre cele 2 state oferind

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    6/23

     posi!ilitatea reali+$rii unor proiecte strate-ice care ar conecta R.M. la I.E. &e asemeneaRomânia a fost co)ini iatorul Grupului pentru Ac iunea European$ a R.M.. Aceast$ platform$ aț țfost instituit$ la 2; ianuarie 2010 i a contri!uit la Ccoa-ulareaD unui -rup numeros de diploma iș țde ran- *nalt alinia i *n sus inerea mesa9ului de inte-rare a R.M.ț ț  rintre proiectele strate-ice caretre!uie stipulate *n a-enda comun$ a celor 2 state române ti sau *n pre+entul i viitorul lan deș ș

    Ac iuni se num$r$ț1.5onstruc ia -a+oductului In-%eni)4a i proiect menit s$ asi-ure o surs$ alternativ$ de livrare aț ș-a+elor pentru R.M.2. acilitarea circula iei cet$ enilor moldoveni *n România i Iniunea European$. Înl$turareaț ț ș

     !arierilor *n fa a li!erei circula ii a persoanelor. Eliminarea o!li-a iei de a face dovada existen eiț ț ț ț pe un cont !ancar a sumei de ;00 euro pentru solicitarea vi+elor de c$tre moldoveni.revederi specifice pentru apropierea celor 2 economii. Fr-ani+area anual$ a unui orumeconomic România)R.Moldova cu participarea oamenilor de afaceri investitorilor. 4nstituireaunor centre de afaceri mixte pe teritoriul am!elor state române ti ca fiind o nevoie strin-ent$ *nșconsolidarea cola!or$rii economice a acestora.

    . M$suri de facilitare a eli!er$rii permiselor de munc$ pentru cet$ enii români afla i la studii laț țmunc$ *n România *n special reducerea taxelor i procedurilor aferente perfect$rii permiselorșde munc$.;. Racordarea re elelor de ener-ie electric$ din R.M. la cele europene ale României 'Re eauaț țEuropean$ a Fperatorilor #istemelor de ransport de Ener-ie Electric$ pentru asi-urareasecurit$ ii ener-etice a R.M. i participarea real$ *n cadrul 5omunit$ ii Ener-etice Europene.ț ș ț6. M$suri de conectare a R.M. la pac%etele de ne-ocieri privind reali+area proiectului a!uccoLAGR4 privind contruc ia -a+oductului sud)est)european.țK. 5onstruc ia liniilor de cale ferat$ cu ecartament european 4a i)5%i in$u i 5%i in$u)In-%eniț ș ș ș ș*n scopul conect$rii infrastructurii de transport feroviar a R.M. la Re eaua ranseuropean$țferoviar$8. 5rearea unor re ele de cooperare universitar$ platforme de cercetare)de+voltare care s$țasi-ure fluxul de experti+$ pentru viitoarele proiecte europene comune.

    %.  Ser!iciul diplomatic al &'rainei: noţiune, principia de $a(ă şi funcţii 5ei ce repre+inta Ministerul Afacerilor Externe al Icrainei sunt) Repre+entan ii diplomatici ai Icraineiț) ,irouri consulare) Misiunea ermanent$ a Icrainei la or-rani+atsia% 4nternational.

    Misiunile diplomatice i oficiile consulare ale Icrainei *n str$in$tate sunt sediile permanente dinșIcraina *n str$in$tate care intretin rela iile interna ionale oficialeț ț#erviciul diplomatic *n Icraina este condus dupa :e-ea Icrainei "5u privire la #erviciuldiplomatic" din 20 septem!rie 2001 care a indicat c$ serviciul diplomatic are ca scop punerea *n

     practic$ a politicii externe a Icrainei prote9ea+$ interesele na ionale ale Icrainei *n domeniulțrela iilor interna ionale precum i a drepturilor i intereselor cet$ enilor i persoanelor 9uridice *nț ț ș ș ț șstr$in$tate.rincipalul instrument 9uridic interna ional pentru a re-lementa rela iile diplomatice dintreț țstatele este 5onven ia de la ?iena privind rela iile diplomatice adoptate la 18 aprilie 1@61ț ț5onferin a Fr-ani+a iei a iunilor Inite privind rela iile diplomatice i imunit$ i.$r i laț ț ț ț ș ț ț

    5onven ie pân$ *n pre+ent sunt mai mult de 160 de state i *n special Icraina. 5onven iaț ș ț prevede sta!ilirea de rela ii diplomatice *ntre state i a misiunilor diplomatice permanente seț șreali+ea+$ doar de comun acord.

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    7/23

    e !a+a func iilor clar definite ale misiunilor diplomatice consacrate *n 5onven ie diploma iț ț ț#erviciul diplomatic al Icraina are urm$toarele func iiț)Repre+entarea statului in relatiile international 'in favoarea statului() rote9area *n statul acreditar interesele Icrainei i a cet$ enilor s$i *n limitele admise deș țdreptul interna ionalț

    ) e-ocierea cu -uvernul statului -a+da) de aflat prin orice mi9loace evolu iile le-ale de statul acreditar i comunicate Guvernuluiț șIcrainei) romovarea rela iilor de prietenie *ntre Icraina i statul -a+d$ de+voltarea rela iilor *nț ș țdomeniul economiei culturii i tiin eiș ș ț) Exercitarea func iilor consulare.țentru diploma ii care lucrea+$ *n unit$ i diplomatice str$ine din Icraina sta!ile te urm$toareleț ț ș

     po+i iiț1( Am!asador Extraordinar i lenipoten iar al Icrainei ermanent Repre+entantul Icrainei laș țo or-ani+a ie interna ional$ț ț

    2( consulul -eneral al Icrainei( 5onsilier Ministru( consilierul;( 5onsul al Icrainei6( #ecretarul rimulK( ?ice)5onsul8( #ecretar 44@( secretar 44410( atasat.oota-e serviciului diplomatic sunt1( an-a9a i care de in posturi diplomatice re-ulate pe o !a+$ permanent$ț ț2( an-a9a i cu func ii administrative i te%nice de personal *n mod continuuț ț ș( an-a9a i care de in personal diplomatic posturi administrative i te%nice pentru un mandat fixț ț ș'contract pe durat$ determinat$(.Am!asador Extraordinar i lenipoten iar al Icrainei Repre+entant ermanent al Icrainei laș țor-ani+a ia interna ional$ este numit i revocat din func ie de c$tre re edintele Icrainei laț ț ș ț ș

     propunerea ministrului Afacerilor Externe al Icrainei.&ecretelor re edintelui Icrainei privind aceste aspecte contrasemnate de prim)ministru alșIcrainei i Ministrului Afacerilor Externe al Icrainei.Ministrul Afacerilor Externe al Icraineiș

    face o pre+entare a re edintelui Icrainei candida ilor pentru numirea *n func ia de Am!asador ș ț țExtraordinar i lenipoten iar al Icrainei Repre+entantul ermanent al Icrainei la or-ani+a iaș ț ținterna ional$ dup$ consultarea 5omitetului Radei #upreme a Icrainei pentru afaceri externeț

     privind nominali+$rile pentru aceste po+i ii.ț umirea *n alte posturi diplomatice i concedierea de la aceste po+i ii se efectuea+$ *nș țconformitate cu le-isla ia aplica!il$. rocedura de numire a efilor misiunilor diplomatice aleț șIcrainei *n ara de re edin $ a viitorului implic$ o! inerea consim $mântului din parteaț ș ț ț țGuvernului Icrainei 'a-rement( cu privire la numirea lui. 5onven ia *n felul acesta ". #tatul dețacreditare tre!uie s$ fie convins de faptul c$ statul -a+d$ a dat a-rement pe persoana care este de-ând s$ acredite+e ca ef al misiunii *n statul"Repre+entantul diplomatic a primit a-rementș

    considerat persona -rata c$ este o persoan$ de dorit. În ca+ de refu+ de a-rement persoana esteconsiderat$ persona non -rata 'nedorite(. #tatul nu este o!li-at s$ raporte+e motivele de stat deacreditare pentru refu+ul.

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    8/23

    Activit$ ile oficiale ale efului misiunii diplomatice a Icrainei *n ara -a+d$ *ncepe cuț ș ț pre+entarea prero-ativelor sale. re+entarea prero-ativelor sale are loc *n fiecare ar$ *n func ieț țde ceremoniile de protocol. &ar elementele de !a+$ ale practicii interna ionale responsa!ilețdup$ cum urmea+$ acredit$ri pentru a accepta eful statului la re edin a sa oficial$ la ceremoniaș ș țde pre+en a entit$ ii mare de eful statului i Ministerul Afacerilor Externe am!asadorul *nso itț ț ș ș ț

    de mem!ri ai personalului diplomatic *n livrarea pot fi sc%im!ate discursuri 'dar nu *ntotdeaunanu neaparat( dupa ce a primit scrisorile d$ eful statului dup$ a a)numita audien $ privat$ 'oș ș țconversa ie cu am!asadorul( *n unele $ri dup$ furni+area de onoruri militare.ț țÎn conformitate cu prevederile 5onven iei eful misiunii diplomatice a Icrainei sau a unui altț șmem!ru al personalului diplomatic al misiunii *n Icraina poate ac iona ca repre+entant alțIcrainei la orice or-ani+a ie interna ional$. În ca+ul *n care func ia de ef al misiunii diplomaticeț ț ț șal Icrainei este vacanta sau *n ca+ul *n care eful de misiune diplomatica al Icraina nu poateș*ndeplini func ia sa eful interimar al misiunii este temporar$ *ns$rcinat cu afaceri al Icrainei.ț șMem!rii personalului diplomatic al Icrainei ar tre!ui s$ fie cet$ eni ai Icrainei. 5et$ eniiț țstatului acreditar pot fi mem!ri ai personalului diplomatic al misiunii diplomatici *n Icraina

    numai cu acordul acestui stat.#tatul de re edin $ poate *n orice moment f$r$ a motivele deci+iei sale sa informea+$ Icrainaș țc$ eful misiunii sau un mem!ru al personalului diplomatic al Icrainei este persona non -ratașsau c$ orice mem!ru al personalului misiunii diplomatice ) nu este de dorit. În acest ca+ Icrainaeste o!li-at$ s$ retra-$ astfel de persoane sau suspenda func iile sale cu misiunea diplomatice.ț&ac$ Icraina refu+$ sau nu respect$ un termen re+ona!il pentru *ndeplinirea *ndatoririlor lorstatul acreditar poate refu+a s$ recunoasc$ o astfel de persoan$ mem!ru al misiunii diplomatice.

     um$rul personalului misiunilor diplomatice din Icraina este determinat$ de acorduri specificecu ara -a+d$. În lipsa unui astfel de accord cu statului -a+d$ poate propune num$rul de an-a9a iț ța r$mas *n limitele pe care le consider$ adecvate i normal$ având *n vedere circumstan ele iș ț școndi iile existente *n ara -a+d$ precum i de nevoile de misiune diplomatica.ț ț ș?ec%imea mem!rilor personalului diplomatic al misiunii *n Icraina este determinat$ de eful deșdepartament i a raportat pentru Afaceri Externe al $rii -a+d$.ș ț).  *ranele de relaţii e"terne ale &'rainei de peste +otare: structură, sarcini şi

    mputerniciri 5ei ce repre+inta Ministerul Afacerilor Externe al Icrainei sunt) Repre+entan ii diplomatici ai Icraineiț) ,irouri consulare) Misiunea ermanent$ a Icrainei la or-rani+atsia% 4nternational.

    Misiunile diplomatice i oficiile consulare ale Icrainei *n str$in$tate sunt sediile permanente dinșIcraina *n str$in$tate care intretin rela iile interna ionale oficialeț ț#erviciul diplomatic *n Icraina este condus dupa :e-ea Icrainei "5u privire la #erviciuldiplomatic" din 20 septem!rie 2001 care a indicat c$ serviciul diplomatic are ca scop punerea *n

     practic$ a politicii externe a Icrainei prote9ea+$ interesele na ionale ale Icrainei *n domeniulțrela iilor interna ionale precum i a drepturilor i intereselor cet$ enilor i persoanelor 9uridice *nț ț ș ș ț șstr$in$tate.rincipalul instrument 9uridic interna ional pentru a re-lementa rela iile diplomatice dintreț țstatele este 5onven ia de la ?iena privind rela iile diplomatice adoptate la 18 aprilie 1@61ț ț5onferin a Fr-ani+a iei a iunilor Inite privind rela iile diplomatice i imunit$ i.$r i laț ț ț ț ș ț ț

    5onven ie pân$ *n pre+ent sunt mai mult de 160 de state i *n special Icraina. 5onven iaț ș ț prevede sta!ilirea de rela ii diplomatice *ntre state i a misiunilor diplomatice permanente seț șreali+ea+$ doar de comun acord.

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    9/23

    Misiunea Icraina este o!li-at s$ informe+e Ministerul Afacerilor Externe cu privire la aspectele) umirea mem!rilor misiunii diplomatice sosirea lor i plecarea definitiv$ sau *ncetareașfunc iilorț) #osirea i plecarea definitiv$ a unei persoane care apar ine unui mem!ru de familiecorpuluiș țdiplomatic i dac$ este ca+ul c$ o persoan$ devine sau *ncetea+$ s$ mai fie un mem!ru al unuiș

    mem!ru de familie al misiunii Icrainei) Adoptarea unui loc de munc$ *n func ie i demiterea poporului ucrainean care tr$iesc *n araț ș ț-a+d$ au dreptul la privile-ii i imunit$ i.ș țÎn conformitate cu 5onven ia de la ?iena din 1@61 personalului diplomatic al Icrainei auț

     privile-iile i imunit$ ile inviola!ilit$ ii spa iilor ar%ivele scutirea de taxe li!ertatea le-aturilorș ț ț țde rela ie cu -uvernul lor alte misiuni i consulate ale statului indiferent de unde suntț ș

     privile-iile vamale dreptul de a *nc%ide pavilion i stema *n 5amera Repre+entan ilor i alteleș ț șasemenea.rincipalele sarcini ale Ministerului Afacerilor Externe al Icrainei sunt) articiparea la punerea *n aplicare a suveranit$ ii de stat a Icrainei *n sfera politicii externeț

     promovarea autoritatea interna ional$ a statuluiț) Asi-urarea de competen a politicii externe a Icrainei unificat la de+voltarea -lo!al$ a rela iilor ț ț

     politice economice umanitare tiin ifice i alte $ri str$ine cuș ț ș ț) &e+voltarea i participarea la punerea *n aplicare a conceptului de politic$ extern$ș) rote9area drepturilor i intereselor Icrainei entit$ ile sale fi+ice i 9uridice din str$in$tateș ț ș) Anali+a politicii externe a Icrainei de+voltarea i punerea *n aplicare a unui set de m$surișmenite pentru a cre te eficien a rela iilor externe din Icraina *n primul rând pentru a oferiș ț țasisten $ de or-ani+are metodolo-ice i informa ii participan ilor la rela iile externeț ș ț ț ț) Fr-ani+area coordonarea i finan area pentru !irourile din Icraina *n str$in$tate precum iș ț șfacilitarea activit$ ilor statelor str$ine pe teritoriul Icrainei etc ..țÎn aceste o!iective Ministerul Afacerilor Externe al Icrainei) &e+voltarea domenii prioritare de cooperare cu alte state) Asi-urarea participarea Icrainei la ela!orarea tratatelor interna ionale cu alte state iț șor-ani+a ii interna ionaleț ț) #$ pre+inte 5a!inetul de Mini tri al Icrainei privind propuneri semnarea ratificareașacceptarea apro!area de tratate interna ionale sau aderarea la acesteaț) 5ontri!uie la 5a!inetul de Mini tri al Icrainei privind propuneri *nfiin area reor-ani+area iș ț șlic%idarea am!asade i consulate str$ine repre+entantul permanent al Icrainei la or-ani+a iileș ținterna ionale i repre+entan i ai Ministerului Afacerilor Externe al Icrainei a trimis la locul deț ș ț

    munc$) Men inerea *nre-istr$ri ale misiunilor str$ine i a personalului lor *n Icraina men ineț ș țcontactul cu ei *n scopul de a consolida i extinde cooperarea interna ional$ cu $rile pe care leș ț țrepre+int$) Ffer$ politica de vi+e a Icrainei pro!lema pa apoartelor diplomatice i de serviciuș ș) Ffer$ o exploata ie *n politici inte-rate de personal al MAE ucrainean i func ionare aț ș țstructurilor le-ate de formarea recalificare i perfec ionare a personalului pentru misiunile dinș țIcraina *n str$in$tate) Fr-ani+ea+$ punerea *n aplicare de m$suri pentru evacuarea !unurilor i a personaluluișmisiunilor diplomatice ale Icrainei statele care sunt cu ea *ntr)o stare de r$+!oi

    ) Ela!orea+$ i apro!$ !u-etul de venituri si c%eltuieli ale institu iilor de Externe al Icrainei.ș ț

    -. irecţiile de cola$orare ale &'rainei cu Repu$lica Moldo!a

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    10/23

    Relaiile de cola!orare dintre Repu!lica Moldova /i Icraina repre+int$ un su!iect de oimportan$ ma9or$ pentru viaa social)politic$ /i economic$ a am!elor state. Fdat$ cudestr$marea Iniunii #ovietice Repu!lica Moldova /i Icraina au c$p$tat un nou statut pe arenainternaional$ iar aceasta a dus la apariia /i instituionali+area unor noi relaii. Inul dintreelementele primordiale ale noilor state democratice era sta!ilirea relaiilor de !un$ vecin$tate /i

    aderarea la principalele or-ani+aii international care /i)ar fi adus suportul la de+voltareademocratic$ a acestora. Astfel *n 1@@2 Repu!lica Moldova /i Icraina care /i)au declaratindependena fa$ de IR## la doar trei +ile diferen$ semnea+$ rotocolul cu privire lasta!ilirea relaiilor diplomatice protocol ce a intrat *n vi-oare *n acela/i an. ot *n 1@@2 estesemnat ratatul de !un$ vecin$tate prietenie /i cola!orare *ntre Repu!lica Moldova /i Icrainatratat ce pune !a+ele cooper$rii dintre cele dou$ state independente.Atât Repu!lica Moldova cât/i Icraina au drept o!iectiv principal al politicii externe inte-rarea european$ ceea ce presupuneeforturi continue ale statelor respective *n vederea conform$rii situaiei socioeconomice /i

     politice la standardele europene. 5a urmare existena unor relaii de !un$ vecin$tate /icola!orare *ntre Moldova /i Icraina ar constitui un atu *n aspiraiile lor europene. Acesta este

    scenariul ideal *ns$ nu /i cel real. 5ola!orarea dintre Repu!lica Moldova /i Icraina ar putea ficaracteri+at$ printr)o oscilaie permanent$ *ntre relaii !une /i reci predominând cele reci. Înultimii 10 ani au existat mai multe su!iecte ce au dominat dialo-ul politic dintre Repu!licaMoldova /i Icraina. Inul dintre acestea este rolul Icrainei *n re-lementarea diferenduluitransnistrean. Acest su!iect este important pentru am!ele state deoarece implic$ atât securitateanaional$ a acestora cât /i relaiile lor comercial)economice /i politice. Icraina a avut un aportconsidera!il *n re-lementarea pro!lematicii transnistrene *n perioada 1@@8)2008 luând *nconsideraie faptul c$ la propunerea acesteia Repu!lica Moldova a adoptat *n iulie 2002 :e-eaJ5u privire la prevederile de !a+$ ale statutului 9uridic special al localit$ilor din stân-a istrului'ransnistria(D. ot *n acest context este necesar s$ anali+$m situaia privind demarcareafrontierei de stat ce nu a fost finali+at$ *n raionul Giur-iule/ti /i la 5entrala Electric$ din ovo)&nestrovs

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    11/23

    Am!asadele ederaiei Ruse sunt instituii permanente care asi-ur$ relaiile dintre statul rus /icelelalte state ca su!iecte de drept internaional. e cl$direa Am!asadei edera iei Ruse sau pețteritoriul s$u este ridicat &rapelul de stat al R /i este instalat un scut cu ima-inea em!lemei destat /i inscripia "Am!asada ederaiei Ruse *n NOO B *n lim!a rus$ /i cea oficial$ *n statuldestinatar. #im!oluri naionale ale ederaiei Ruse sunt utili+ate inând cont de practicile de

    rotocol din ara -a+d$.țAm!asada ederaiei Ruse este condus$ de un am!asador extraordinar /i plenipoteniar careface parte din prima clas$ a /efilor de misiuni diplomatice. Am!asadorul define/te structuraam!asadei nume/te persoanlul diplomatic /i distri!uie drepturile fiec$ruia. Ilterior nr

     personalului diplomatic /i varia+$ de la o am!asada la alta. 4ar aproximativa structura a personalul diplomatic este format$ din ministrul)consilier ' *n a!sen a unui am!asador *n ar$țeste de activitatea am!asadei( consilierieri 'fiecare conduce un -rup responsa!il pentru

     politica interna politica externa /i situaia economic$ a $rii -a+d$( secretari 'fiecare conduce-rupul care -estionea+$ mass)media secia consular protocolul diplomatic( iar restulmem!rilor personalului diplomatic fac parte din -rupurile responsa!ile de monitori+area

    anumitor domenii.rincipalele sarcini /i funcii de la Am!asada ederaiei Ruse) Repre+entarea ederaiei Ruse *n statul destinatar ) Asi-urarea intereselor naionale /i reali+area cursului politicii externe a R *n statul deacreditare) Executarea ordinelor re/edintelui rus precum /i ale altor autorit$i federale 'or-anelorauto-uvern$rii locale or-ani+aiilor /i instituiilor de stat() Acumularea informaiei despre statul -a+d$ /i anali+a relaiilor !ilaterale) 4nformarea re/edintelui R /i tututror oran-elor federale despre politica interna si externa astatului -a+d$) Asi-urarea prin metode diplomatice de+voltarea cooper$rii R cu statul -a+d$) articiparea la ela!orarea tratatelor internaionale ale Rusiei cu statul -a+d$ /i menitori+areaimplement$rii tratatelor !ilaterale) rotecia drepturilor cet$enilor ru/i aflai pe teriroriul statului -a+d$) #ta!ilirea /i meninerea contactelor cu autorit$ile pu!lice din statul -a+d$ 'ministereleasociaiile cercurile academice mass)media repre+entanii corpului diplomatic etc.() #uprave-%erea instituiilor consulare ale R ) &istri!uirea informaiei oficiale cu privire la politica interna /i extern$ a R *n statuldestinatar 

    ) articiparea la pre-$tirile pentru vi+itele oficiale ale dele-aiilor.10. Relaiile !ilaterale ale ederaiei Ruse cu Repu!lica MoldovaÎn decem!rie 1@@1 Guvernul ederaiei Ruse a declarat recunoa/terea independenei Repu!liciiMoldova iar *n aprilie 1@@2 au fost sta!ilite relaiile diplomatice *ntre Repu!lica Moldova /iederaia Rus$. entru Rusia Repu!lica Moldova constituie una din $rile din vecin$tateaapropiat$ /i *mpreun$ cu alte $ri din spaiul post sovietic face parte din -rupul de state pe careaceasta le consider$ +one de influena exclusiv$.Relaiile moldo)ruse se !a+ea+$ pe principiile parteneriatului strate-ic /i cola!or$rii reciprocecare sunt stipulate *n ratatul de prietenie /i cola!orare *ntre Repu!lica Moldova /i ederaiaRus$ semnat la Moscova la 1@ noiem!rie 2001.În pream!ulul documentului au fost inclus$ te+a

     privind parteneriatul strate-ic *ntre am!ele state /i rolul Rusiei ca intermediar /i -arant alre-lement$rii politice a pro!lemei transnistrene. e parcursul a 1@ ani de la sta!ilirea relaiilor

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    12/23

    diplomatice a fost edificat$ !a+a 9uridic$ a relaiilor !ilaterale care *n pre+ent constituie 162 dedocumente !ilaterale /i 28 de acorduri de cola!orare.5onducerea Repu!licii Moldova a *ntreprins aciuni politico)diplomatice active pentrure-lementarea conflictului transnistrean implicând *n acest proces /i ederaia Rus$. În anii200@)201 la Moscova /i 5%i/in$u au avut loc o serie de ne-ocieri *n pro!lema re-lement$rii

    conflictului transnistrean /i reluarea procesului de ne-ocieri *n formatul ;P2.rima vi+it$ principala !ilateral la nivel de /efi de state a avut loc in anul 2000 B pre/edintelerus ?ladimir utin a vi+itat RM. 4ar ultima intrevedere la nivel le-islative a avut loc in aprilie201 *ntre Marian :upu /i #er-%ei ar*/

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    13/23

    re-im la frontier moldo)ucrainean$ m$sur$ interpretat$ la iraspol /i Moscova drept !locad$economic$. 5a r$spuns Rusia a impus em!ar-o la exportul de vinuri moldovene/ti ceeace a afectat -rav economia moldoveneasca. Aceasta l)a f$cut pe pre/edintele ?oronin s$ devin$mai receptiv la propunerile ruse/ti.2006)2008. În au-ust 2006 ?. ?oronin a reu/it s$ se *ntâlneasc$ cu ?. utin /i dup$ aceasta a

    *nceput o perioad$ de destindere *n relaia dintre cele dou$ state. 5u toate acestea nu mai existaaceea/i *ncredere. e de o parte Moldova *ncerca s$ sta!ileasc$ un ec%ili!ru *n relaiile sale cu partenerii europeni /i cu cei ru/i. e de alt$ parte Rusia nu)/i dorea o repetare a situaiei din200)200; *ncercând s$ ofere Jcadouri miciD conducerii moldovene/ti *n sc%im!ul menineriiacesteia *n sfera sa de influen$. Irm$toarele aciuni ale Moldovei au intrat *n total$ contradiciecu politica promovat$ pân$ atunci. Are loc intensificarea discuiilor *n cadrul GIIAM 'ulteriorGIAM( B or-ani+aie de orientare anti)rus$ reorientarea politicii externe c$tre IE /i apare oretoric$ pro)european$ a conducerii moldovene/ti. 5a r$spuns Rusia a inter+is importul devinuri /i a sporit a9utorul acordat re-iunii transnistrene. i iar$/i politica de confruntare cuMoscova a fost f$cut$ f$r$ un suport diplomatic din partea partenerilor occidentali ceea ce a dus

    la e/ecul acestei politici. re/edintele ?oronin a fost nevoit s$ mear-$ la Moscova /i s$ devin$mai receptiv la propunerile ruse/ti. &ac$ e s$ ne referim la politica extern$ a Rusiei fa$ deMoldova putem afirma c$ dup$ Memorandumul Qo+a< ea a devenit mult mai sistemic$ /i mai

     precis$. 4dentificând punctele sla!e ale politicii moldovene prin intermediul unor ced$risim!olice Moscova o!ine de la conducerea de la 5%i/in$u ced$ri importante 'cum ar fi*ncercarea de a acorda recunoa/tere internaional$ statutului de neutralitate al Moldovei(J*mpin-eD spre sc%im!area retoricii din una pro)european$ spre una anti)european$ /i care+ultat lo-ic la aducerea Moldovei la un dialo- !ilateral moldo)rus dialo- *n urma c$ruia este-reu s$ ne ima-in$m c$ RM va putea o!ine re+ultate po+itive. În continuare ne vom referi laacele puncte vulnera!ile care exist$ la moment *n relaia moldo)rus$. În opinia noastr$ ele sunturm$toarele conflictul transnistrean relaiile economice /i dependena de resursele ener-eticeruse influena mass)mediei ruse influena !isericii ortodoxe ruse /i rolul minorit$ii ruse.

    11. 0uncţiile de politică e"ternă ale reşedintelui S&A11. unciile de politic$ extern$ ale re/edintelui #IA re edinte al #tatelor Inite ale Americiișeste simultan pre edintele i eful -uvernului #tatelor Inite ale Americii. Re/edina oficial$ aș ș ș

     pre/edintelui se afla la 5asa Al!$ din Sas%in-ton iar mandatul sau este de ani. &in ianuarie200@ actualul pre/edinte al #IA /i al )a pe lista pre/edinilor este ,arac< F!ama.re/edintele #tatelor Inite este considerat unul dintre cei mai puternici oameni de pe planet$

    *ns$ puterile sale sunt *ns$ strict limitate de 5onstituie. #e consider$ a fi funcii tradiionale aleresedintelui 1. funcia de sef al statului 2. funcia de sef al puterii executive . funcia decomandant sef al forelor armate . funcia de sef al diplomaiei ;. funcia de le-iuitor 6.funcia de informare a poporului american Atri!uiile pre/edintelui #IA *n politica extern$ )Repre+int$ statul american pe arena internaional$ ) ixea+$ principalele orient$ri politiceexterne ) Are *nt*lniri cu dele-aii str$ine ) rime/te /i acreditea+$ repre+entanii diplomatic )oart$ ne-ocieri *n numele statului America ) Are *nt*lne/te cu /efii altor state ) Înc%eie tratateinternaionale ce tre!uie ratificate ulterior de senat ) articip$ la #ummit)ul AF ) 5onfer$decora ii /i titluri ) 5onfer$ drepturi de onoareț

    12. Rolul 4onresului n domeniul politicii e"terne a S&A

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    14/23

    5on-reul #tatelor Inite ale Americii este adunarea !ianual$ a ramurii le-islative a -uvernuluifederal al #tatelor Inite ale Americii. 5on-resul este o entitate le-islativ$ !icameral$ 5ameraRepre+entan ilor 'camera inferioar$( i din #enat 'camera superioar$(. Mem!rii camerelorț șinferioar$ i superioar$ se *ntrunesc *n sesiuni reunite formând 5on-resul #IA. um$rul total alșmem!rilor 5on-resului este de ;; iar puterile sale sunt limitate de 5onstitu ie. Ina dintreț

    funciile definitorii ale politicii externe #IA o deine 5on-resul /i anume ) este *mputernicit cuatri!uia de a declara r$+!oi /i pace. #enate)ul are puteri exclusive *n politica extern$ -arantatede 5onstitu iei #tatelor Inite ale Americii rintre altele mai important$ decât toate celelalteț

     puteri investite pre edintele #tatelor Inite nu poate semna tratate internaionale sau sta!iliș*ntâlniri importante f$r$ sfatul i apro!area #enate)ului. 5on-resul #IA apro!$ toate numirileșefectuate de re/edintele #IA ulterior acesta confirm$ numirile tuturor diplomailor americani*naintai la funciile de am!asadori *n statele lumii. &e asemenea 5oncresul #IA exercit$funcie le-islativ$ care se concreti+ea+$ prin iniiativ$ le-islativ$ /i adoptarea le-ilor at*t *n

    domeniul politicii interne c*t /i a politicii externe. :a capitolul domeniului executiv B 5on-resuladopt$ proiectul !u-etului de stat precum i !u-etul necesar pentru desfa/urarea activit$iișexterne a statului. 5on-resul #.I.A. are menirea repre+ent$rii cet$ enilor americani i a statelorț școmponente ale federa iei americane. 5alitatea i serio+itatea politicii 5on-resului are menireaț șde a contra!alansa DputereaD re edintelui #.I.A.. re edintele #.I.A. având DputeriD exor!itantș șde mari nu poate totu i ac iona nici ar!itrar nici nelimitat. :imitele competen elor i atri!u iilorș ț ț ș ț

     pre+iden iale se relev$ *n 5onstitu ie *n contra!alansarea acestei autorit$ i statale de c$treț ț ț5on-resul american i nu *n ultimul rând de reac iile poporului a cet$ enilor #tatelor Inite aleș ț ț

    Americii.

    13. epartamentul de Stat al S&A: istoria creării, orani(are şi direcţiile principale deacti!itate

    1#. reşedintele Repu$licii 0rance(e: locul şi rolul lui n mecanismul de politică e"ternă

    1%. arlamentul Repu$licii 0rance(e şi competenţele lui n domeniul politicii e"terne

    În $rile democratice de+voltate arlamentul *n mod tradi ional 9oac$ un rol important *n politicațextern$. arlamentul france+ este acum aproape complet lipsit de posi!ilitatea de a ar$ta oriceini iativ$ *n domeniul politicii externe. Este dreptul exclusiv al pre edintelui.5el mai importantț șinstrument pentru participarea arlamentului *n care se ocup$ cu pro!leme de politic$ extern$este Adunarea a ional$ 5omisia pentru Afaceri 4nterna ionale. Aceasta include *n sine !a+aț țrepre+entan ilor propor ional a tuturor formali+ate *n 5asa -rupurilor parlamentare i este formatț ț șdin K de persoane. Ea lucrea+$ *n modul normal pentru toate comisiile *n timpul sesiunilor

     parlamentare care mer-e pentru *ntâlniri re-ulate o dat$ pe s$pt$mân$ 9oi diminea $. 5ercul dețcompeten $ a 5omisiei de politic$ extern$ sunt P rela ii interna ionale !ilaterale i multilateraleț ț ț șP contacte cu or-ani+a ii interna ionale P construc ia european$ etc. În #enat 5omisiaț ț ț

    relevant$ acoper$ o -am$ lar-$ de aspecte inclusiv de ap$rare na ional$ i construirea armatei.ț șEa de asemenea este format$ pe o !a+$ propor ional$ i din ;2 de persoane. În activitatea saț șam!ele comisii se !a+ea+$ *n principal pe informa ii primite de la Ministerul Afacerilor Externeț

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    15/23

    cu care ei *ncearc$ s$ men in$ contacte re-ulate. #arcina principal$ a comisiilor este anali+a iț șexaminarea proiectelor de le-i interne depuse *n vederea examin$rii lor. roiectele de le-i suntde dou$ cate-orii a( proiectele de le-i referitoare la pro!lemele interna ionale 'astfel deț

     proiecte sunt foarte puine pot fi 1 sau 2 pe an( !( proiecte de le-i care permit ratificareatratatelor interna ionale acorduri conven ii etc. de exemplu acele instrumente interna ionaleț ț ț

    care intr$ *n sfera de aplicare a articolului ; din 5onstitu ie. În acest ca+ volumul de munc$țeste considera!il. Astfel parlamentul france+ precum i mem!rii parlamentelor din alte $riș țcaut$ *n mod activ s$ * i de+volte propriul sector de rela iile interna ionale i contacteleș ț ț ș

     parlamentare. entru aceasta se or-ani+e+e vi+ite ale dele-a iilor parlamentare *n str$in$tate iarț*n ran a se primesc parlamentari str$ini. eoretic un instrument puternic pentru a influen aț țarlamentulu asupra Guvernului sunt institu ii de responsa!ilitate parlamentar al -uvernului iț ș

     prin urmare posi!ilitatea de un vot de *ncredere de a adopta o re+olu ie de cen+ur$ i de aț șreali+a demisia timpurie a -uvernului. 5u toate acestea limit$rile cu care se confrunt$arlamentul france+ ast$+i sunt nu numai de natur$ 9uridic$. Acestea sunt *n mare partecondi ionat$ de pro!lemele sociale i politice. :a urma urmei arlamentul a pre+entat diferiteț ș

     partide care reflect$ o varietate de interese sociale i politice de multe ori diametral opuse.ș5onsensul dintre ei prin defini ie imposi!il mai ales atunci când vine vor!a de conflicteținterna ionale cele mai presante. #olidaritatea -uvernului de re-ul$ serve te ca o ec%ipa cu oț șsin-ur$ voce. În aceast$ situa ie r$spunsul la *ntre!area cine are o ans$ mai !un$ de succes esteț șevident.1). MAE al Repu$licii 0rance(e: caracteristică, structură şi funcţii Ministerul de Externe este autoritatea france+$ ce pune *n aplicare politica extern$ a ran ei iț șmen ine rela ii *n cadrul Iniunii Europene. Acesta este condus de un ministru mem!ru alț ț-uvernului france+. :aurent a!ius este actualul ministrul de externe. 7arlem &Tsir Annic<Girardin i Matt%ias e

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    16/23

    1-. Rolul monar+ului Reatului &nit al Marii 5ritanii şi 6rlandei de 7ord n mecanismul de politică e"ternăMonar%ul An-liei este un sim!ol al tradiiei doar aparent implicat in viaa politic$statutul s$ucorespun+ând maximeiDRe-ele domne/te dar nu -uvernea+$D.El este considerat iresponsa!ildin punct de vedere politic /i se !ucur$ de o adevarat$imunitate in materie penal$ si civil$. A/a)

    numitul rol politic al monar%ului este pur formal*ntrucât acesta se conformea+$ fie dorinei-uvernului fie unor cutume *n favoarea acestuia.Astfel Monar%ul are urm$toarele atri!uii 1.&esemnarea primului ministru. rin aceasta prero-ativ$ a sa Monar%ul desemnea+$ *n modo!li-atoriu liderulpartidului *nvin-$tor *n ale-eri 2. #ancionarea le-ilor. 5utuma *i recunoa/teacest drept de veto dar de fapt Re-ele nu a mai utili+at aceast$prero-ativ$ a sa de al *nceputulsec.al V?444)lea . re+int$ CMesa9ul ronuluiD.:a desc%iderea fiec$rei sesiuni parlamentareeste pre+entat CMesa9ul ronuluiD de faptacest o!icei are un rol sim!olic fiind o pledoarie *nfavoarea pro-ramului -uvernamental alpartidului aflat la putere . Înm*narea ordinelor /idistinciilor. ;. &i+olvarea 5amerei 5omunelor.Aceast$ prero-ativ$ a Re-elui are un rol formal

     practic initativa aparine primuluiministru Monar%ul conformându)se cererii acestuia 5amera

    :or+ilor ne putând fi di+olvat$ 6. &eclararea st$rii de r$+!oi /i *nc%eierea p$cii.rin aceast$ prero-ativ$ a sa Monar%ul este a!ilitat s$ declare stare de r$+!oi /i s$*nc%eie pacea. K. Înc%eiereatratatelor.Re-ele are posi!ilitatea de a *nc%eia tratate cu alte state atât *n calitatea sa de#uverancât /i ca repre+entant al arlamentului. 8. Recunoa/terea altor state /i -uverne. Re-ele p$strea+arolul necontestat de /ef al ,isericii an-licane fiind de asemenea /ef al5ommonWealt%)ului

     !ritanic.Elisa!eta a 44)a este re-in$ a aispre+ece state suverane cunoscute su! numele deș5ommonWealt%.Ea este al doilea monar% *n via $ dup$ num$rul de ani de domnie domnind dinț6 fe!ruarie 1@;2.rimul monar% *n via $ dup$ num$rul de ani de domnie este re-ele %ailandeițcare este re-edin @ iunie 1@6. În istoria Marii ,ritanii domnia sa de 60 de ani este a doua calun-imenumai re-ina ?ictoria a avut o domnie mai lun-$. 5a monar% constitu ional re-ina nuț* i exprim$ propriile opinii politice *n pu!lic. Ea are un profund sentiment al datoriei reli-ioaseși civice i ia *n serios 9ur$mântul de la*ncoronare. &e ine rolul oficial de -uvernator suprem alș ș ț

    ,isericii An-liei.1/. Acti!itatea de politică e"ternă a parlamentului Reatului &nit al Marii 5ritanii şi 6rlandei de 7ord arlamentul Re-atului Init al Marii ,ritanii i 4rlandei de ord este institu iale-islativ$ aș țRe-atului Init al Marii ,ritanii i 4rlandei de ord. arlamentul !ritanic cu o structuraș

     !icamerala ) 5amera 5omunelor si 5amera :or+ilor) dispune de asemenea de o serie de prero-ative in domeniul relatiilor externe mai ales datorita rolului ce revine 5amerei

    5omunelor discutarea si apro!area unor proiecte de le-i sta!ilirea !u-etului national careinclude si !u-etul institutiilor pentru relatii externe de+!ateri anuale in pro!leme de politicaexterna si interpelarile mem!rilor arlamentului adresate ministrilor. 4n comparatie cu celelalteor-ane centrale ale administratiei de stat ) Guvernul 5a!inetul de ministri Ministerul Afacerilor Externe) influenta arlamentului asupra politicii externe este mult mai mica. Guvernul sica!inetul sau ) din 5a!inet fac parte principalii ministri ai Guvernului dintre care un roldeose!it de important revine primului ministru si ministrului de externe) repre+inta or-anecentrale care au o importanta %otaratoare in sta!ilirea orientarii politicii externe si a modului deaplicare a acesteia. 4n finalul enumerarii atri!utiilor 5a!inetului este facuta su!linierearesponsa!ilitatii acestuia in le-atura cu coordonarea nemi9locita a activitatilor principalelor

    institutii -uvernamentale precum si a unor ministere. &e asemenea este de retinut faptul ca oserie din prero-ativele re-ale cum ar fi dreptul de a declara ra+!oi si de a inc%eia pacea sau de ainc%eia tratate internationale apartin in ultima instanta 5a!inetului.

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    17/23

    1. Rolul u!ernului Reatului &nit al Marii 5ritanii şi 6rlandei de 7ord n domeniul politicii e"terneolitica extern$ a Re-atului Init sa !a+at pe o diplomaie deose!it de complex$ pentru c$ autili+at toate metodele cunoscute *n timp u+ând c%iar /i de unele ori-inale. entru !ritanici /i-uvernele lor diplomaie /i po+iie ferm$ a *nsemnat *n relaiile internaionale folosirea unor

    oportunit$i cu maxime avanta9e. rincipiul principal ce -%idea+a politica externa a Re-atuluiIni teste interesul statutului. olitica externa este interdependenta de totalitatea o!iectivelor simetodelor pe care -uvernul RI le ela!orea+a in relatiile cu alte state inclusiv atitudinea fata de

     pro!lemele internationale. &iplomatia are functia de a servi aceste scopuri metode si mi9ioace.Guvernul RI ela!orea+a directiile de politica externa iar diplomatia intervine ca o te%nica sauun instrument de punere in practica a acestei politici. &irectiile sta!ilite de orei-n Ffficereflecta %otaririle -uvernului si politica externa a statului pe care il repre+inta. oati ministriisunt numiti politic i repre+int$ partidul care formea+$ -uvernul 1. Relaia Marii ,ritanii cu IEșeste *nc$ una atipic$ *n comparaie cu celelalte state europene complex$ /i sc%im!$toare prinmaniera *n care -uvernul !ritanic tratea+$ relaia cu partenerii europeni din IE. Recent s)a pus

     pro!lema or-ani+$rii unui referendum *n 201K privind scoaterea Marii ,ritanii din IE. Asta+icand ne confruntam cu noi amenintari si pericole la adresa tarii noastre nu am niciun du!iu ca

     pentru Marea ,ritanie c%estiunea europeana nu inseamna doar securitate economica ci sisecuritate nationala" a adau-at el. #eful -uvernului de la :ondra a mai declarat ca Marea,ritanie nu va incerca sa o!tina drept de veto pentru a !loca le-islatia Iniunii Europene dar

     !locul comunitar ar tre!uie sa permita parlamentelor din -rupuri de state mem!re sa respin-aunele le-i cu care nu sunt de acord. #uprematia interesului nation in politica e+terna a RI esterredata si prin caracterul relatiilor cu #IA. 1. &in 200 Marea ,ritanie a spri9init #IA ca aliat

     principal *n ac iunile militare *mpotriva 4ra

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    18/23

    &irec iile sunt *mp$r ite *n departamente departamentele ) in alte unit$ i de diverse confi-ura ii.ț ț ț ț4n cadrul conducerii Ministerului de Externe se includ si "mini trii de stat" i "#u!secretariiș ș

     parlamentari de stat". oati ministrii sunt numiti politic i repre+int$ partidul care formea+$ș-uvernul. 5a o re-ul$ ministrul i ad9unc ii s$i sunt numi i din rândul mem!rilor arlamentului.ș ț ț?icemini tri sunt mem!ri ai Guvernului dar nu parte a 5a!inetului. Ec%ipa ministerial$ Xș

    #ecretarul de Externe ) %ilip 7ammond M X Ministru de stat pentru afaceri externe ) 7u-o#Wire M X Ministru de stat pentru Europa ) &avid :idin-ton M X Ministrul de #tat pentru5omer i 4nvesti ii ) ,aron :ivin-ston X Ministru de stat pentru afaceri externe ) ,aroneasaț ș țAnela #f Ho%ns &,E X #u!secretar parlamentar de stat pentru Afaceri Externe iș5ommonWealt% ) Hames &uddrid-e M X #u!secretar parlamentar de stat pentru afaceri externe )o!ias EllWood M X ermanent #ecretar #ir #imon raser orei-% Fffice)ul este caracteri+atde 22 directii de activtate. X Asi-urarea securit$ ii na ionale com!atere a terorismului i aț ț ș

     prolifer$rii armelor pentru a reduce conflictele. X Asi-urarea prosperitatii din Marea ,ritanie princre terea exporturilor i a investi iilor desc%iderea pie elor asi-urarea accesului la resurse iș ș ț ț ș

     promovarea cre terii dura!ile la nivel mondial. X #pri9inirea cet$ enilor !ritanici din intrea-aș ț

    lume prin intermediul serviciilor consulare moderne i eficiente. An-lia are pro-rameșindividuale dar /i *n parteneriate strate-ice pentru lupta *mpotriva terorismului pentru securitateinformatic$ arme !io)c%imice /i de distru-ere *n mas$ de+armare prevenirea de conflicte /ireconstrucie /i dedic$ sume impresionante de !ani dar /i personal speciali+at *n toate acestedomenii. #e afl$ la !a+a 5ommonWealt%)ului iar amintirea imperiului s$u ine *n continuarenumeroase $ri /i teritorii interesate de ceea ce spune /i face Sestminster)ul. Marea ,ritanie esteclar unul dintre cei mai importani 9uc$tori *n politica extern$ mondial$. Are *n pre+ent trupe *nAf-%anistan dar /i alte mici contin-ente *n diverse p$ri ale lumii 'c%iar /i *n 5ipru( /i ofer$ prinrotaie comandani ec%ipamente ve%icule /i c%iar nave de r$+!oi misiunilor IE *n special EIAA:AA care lupt$ *mpotriva pirateriei somale+e. Rac%ete !ritanice au !om!ardat trupelelui Gaddafi *n :i!ia anul trecut /i Marina Re-al$ a fost vital$ pentru !locada naval$ a porturilorr$posatului dictator.21. Specificul reali(ării politicii e"terne şi securităţii comune a &E n conte"tual interăriieuropeneExtinderea IE repre+inta o dimensiunile esentiale ale constructiei europene. 4nsa modificareanevoile de ap$rare *n Europa a determinat Iniunea European$ ca actor internaional s$)/iasume un rol mult mai activ *n materie de ap$rare /i securitate.Repre+entând o for$ economic$dar /i demo-rafic$ Iniunea European$ tinde s$)/i de+volte /i o component$ militar$ care s$)i

     permit$ s$)/i sporeasc$ rolul activ pe arena internaional$ *ndeose!i *n ceea ce prive/te

     prevenirea cri+elor /i conflictelor a asi-ur$rii p$cii /i sta!ilit$ii pe propriul continent dar /i *nlume. olitica extern$ i de securitate a IE ela!orat$ de)a lun-ul mai multor ani le permiteșstatelor mem!re s$ se exprime i s$ ac ione+e la unison pe scena mondial$. Ac ionând *mpreun$ș ț țcele 28 de state mem!re pot avea o influen $ mult mai mare decât dac$ ar aplica fiecare propriaț

     politic$. ratatul de la :isa!ona adoptat *n 200@ a consolidat acest domeniu de politic$ princrearea X func iei de Înalt Repre+entat al Iniunii pentru afaceri externe i politica de securitate Xț ș#erviciului European de Ac iune Extern$ '#EA#( ) corpul diplomatic al IE. Rolul politiciițexterne i de securitate IE este X de a men ine pacea i de a *nt$ri securitatea pe planș ț șinterna ional X de a promova cooperarea interna ional$ X de a de+volta i consolida o democra iaț ț ș țo statul de drept o respectarea drepturilor omului i a li!ert$ ilor fundamentale. oliticileș ț

    adoptate de IE in domeniul apararii sunt reflectate de cel de al doilea pilon al IE B E#5.olitica Extern$ /i de #ecuritate 5omun$ constituie una o modalitate de reali+are a relaiilorexterne ale Iniunii Europene.Metodele .E.#.5. se caracteri+ea+$ prin cooperarea *ntre statele

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    19/23

    mem!re pentru conducerea politicilor /i prin punerea -radual$ *n practic$ a unor aciunicomune *n domeniile *n care statele mem!re au interese comune. În acela/i timp statele */iasum$ an-a9amentul de a spri9ini activ /i f$r$ re+erve .E.#.5. de a se a!ine de la orice aciunecontrar$ intereselor Iniunii de a ve-%ea la conformitatea politicilor lor naionale cu po+iiilecomune de a se informa reciproc asupra oric$ror pro!leme de politic$ extern$ /i de securitate /i

    de a susine po+iii comune *n cadrul or-ani+aiilor internaionale. Actuala politic$ de securitate/i cooperare comun$ la nivel european se !a+ea+$ atât pe sta!ilitatea politic$ cât /i pe ceamilitar$. 5u scopul de a permite Iniunii de+voltarea capacit$ilor sale civile /i militare de-estionare a cri+elor /i prevenire a conflictelor la nivel 4nternational a fost creata a noua ramura

     !ratul militar E#5 ) olitica European$ de #ecuritate /i Ap$rare 'E#A( . E#A nu implic$crearea unei armate europene ci ea evoluea+$ de o manier$ compati!il$ /i coordonat$ cuFr-ani+aia Atlanticului de ord. u exist$ o for $ armat$ permanent$ a IE. În sc%im! *n !a+aț

     politicii sale de securitate i ap$rare comun$ '#A5( Iniunea European$ se spri9in$ pe for eleș țde men inere a p$cii cu care contri!uie statele mem!re pentru X opera iuni comune deț țde+armare X misiuni umanitare i de salvare X consiliere i asisten $ militar$ X prevenireaș ș ț

    conflictelor i men inerea p$cii X -estionarea cri+elor de exemplu resta!ilirea p$cii i sta!ili+areș ț șdup$ *ncetarea conflictelor. Începând din 200 IE a desf$ urat 0 de misiuni civile i opera iuniș ș țmilitare pe continente si pina in pre+ent IE isi propune rolul de furni+or de securitate. IEacord$ o mare importan$ politicii militare respectiv politicii externe /i de securitate comun$ aIE 'E#5(. Extinderea are un impact ma9or pe planul securit$ii /i implic$rii comune pe diversespaii. Extinderea frontierei estice a IE /i AF repre+int$ un pas decisiv spre constituireaspaiului european unic de securitate /i cooperare. 4nte-rarea a unor noi state contri!uiesu!stanial la unitatea /i sta!ilitatea *ntre-ului continent relansând cu putere de+!aterile asupra

     politicilor comune europene de securitate /i cooperare. În faa atâtor sc%im!$ri -eopoliticestrate-ice /i te%nolo-ice a complexit$ii amenin$rilor asimetrice /i transfrontaliereimplementarea /i evoluia conceptului de spaiu european unic de securitate /i cooperare s)audovedit c$ sunt /i r$mân o necesitate. ondat pe aspiraia comun$ de de+voltare *n securitate /ista!ilitate a continentului conceptul presupune un dinamism /i o capacitate sporit$ de -estionarea cri+elor de resta!ilire a p$cii de desf$/urare a operaiilor umanitare sau de evacuare aresortisanilor. IE afirma ca interesele colective /i interesele naionale se re-$sesc puternic

     prote9ate *n viitorul spaiu european unic unde politica comun$ de securitate /i ap$rarecontri!uie implicit la fiecare din avanta9ele eseniale ale inte-r$rii pro-resul economic /i civileliminarea frontierelor /i securi+area spaiului piaa unic$ pacea /i sta!ilitatea continentului.

    22. Repre(entarea diplomatic a &E pe arena international IE este una dintre cele mai mari puteri economice comerciale /i financiare ale lumii. Relaiileexterne ale Iniunii Europene sunt -lo!ale /i diverse cuprin+ând politica comun$ extern$ /i desecuritate ce fiind ela!orat$ de)a lun-ul mai multor ani le permite statelor mem!re s$ seexprime i s$ ac ione+e la unison pe scena mondial$. Ac ionând *mpreun$ cele 28 de stateș ț țmem!re pot avea o influen $ mult mai mare decât dac$ ar aplica fiecare propria politic$.țratatul de la :isa!ona adoptat *n 200@ a consolidat acest domeniul politicii externe prin creareaX func iei de Înalt Repre+entat al Iniunii pentru afaceri externe i politica de securitate Xț ș#erviciului European de Ac iune Extern$ '#EA#( ) corpul diplomatic al IE. ace i securitateț șF!iectivele politicii externe promovate de IE este X de a men ine pacea i de a *nt$ri securitateaț ș

     pe plan interna ional X de a promova cooperarea interna ional$ X de a de+volta i consolida oț ț șdemocra ia o statul de drept o respectarea drepturilor omului i a li!ert$ ilor fundamentale.ț ș țolitica sa extern$ i de securitate comun$ menit$ s$ solu ione+e conflictele i s$ promove+eș ț ș

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    20/23

    *n ele-erea interna ional$ se !a+ea+$ pe diploma ie. IE intervine decisiv *n diverse domenii deț ț țla pro-ramul nuclear iranian i sta!ili+area #omaliei i a re-iunii 5ornului Africii pân$ laș școm!aterea *nc$l+irii -lo!ale. 5omer ul a9utorul umanitar securitatea i ap$rarea 9oac$ adeseaț șun rol complementar. IE este cel mai important donator de asisten $ pentru de+voltare din lumețiar tendin a c$tre luarea de deci+ii comune *n materie de politic$ extern$ *i sporesc influen a.ț ț

    Iniunea European$ a *nc%eiat parteneriate cu cei mai importan i actori de pe pia a mondial$ț ținclusiv cu puterile emer-ente. IE or-ani+ea+$ periodic reuniuni la nivel *nalt cu 5anada 5%ina4ndia Haponia Rusia i #tatele Inite. Rela iile sale interna ionale acoper$ X educa ia X mediul Xș ț ț țsecuritatea i ap$rarea X com!aterea criminalit$ ii X drepturile omului. IE a trimis misiuni deș țmen inere a p$cii *n diferite +one de conflict ale lumii. În au-ust 2008 IE a contri!uit lațmedierea unui acord de *ncetare a focului *ntre Geor-ia i Rusia. A deplasat *n Qosovo persoaneșactivând *n domeniul 9usti iei i for e de poli ie care s$ a9ute la -arantarea respect$rii le-ii i aț ș ț ț șordinii pu!lice. #i in ciuda a!sentei unei armate permanente *n !a+a politicii sale de securitate ișap$rare comun$ '#A5( Iniunea European$ foloseste for ele de men inere a p$cii pentru Xț țopera iuni comune de de+armare X misiuni umanitare i de salvare X consiliere i asisten $ț ș ș ț

    militar$ X prevenirea conflictelor i men inerea p$cii X -estionarea cri+elor de exempluș țresta!ilirea p$cii i sta!ili+are dup$ *ncetarea conflictelor. Începând din 200 IE a desf$ urat 0ș șde misiuni civile i opera iuni militare pe continente. otodata IE promovea+a le-$turi maiș țstrânse cu vecinii prin olitica european$ de vecin$tate 'E?( ce -uvernea+$ rela iile IE cu 16țdintre $rile vecine de la est i sud si promovea+$ X asocierea pe plan politic X inte-rareaț șeconomic$ X cre terea mo!ilit$ ii. Iniunea continu$ s$ spri9ine eforturile interna ionale deș ț ținstaurare a p$cii *n Frientul Mi9lociu si * i intensific$ rela iile cu -rup$rile re-ionale din Asia iș ț șAmerica :atin$. Astfel IE a *nc%eiat Jparteneriate consolidateD cu partenerii s$i asiatici afla iț*ntr)un proces rapid de de+voltare 4n domeniul politicii externe principalele or-ane decisionalesunt 1. 5onsiliul European format din efii de stat i de -uvern ai celor 28 de state mem!re aleș șIE. Acesta se reune te de patru ori pe an i define te principiile i orient$rile politice -enerale.ș ș ș ș2. Înaltului Repre+entant p re+idea+$ reuniunea lunar$ a 5onsiliului Afaceri Externe la care iau

     parte mini trii de externe din cele 28 de state mem!re ale IE. articip$ la reuniunile 5onsiliuluișEuropean i pre+int$ rapoarte cu privire la pro!leme de politic$ extern$. În cadrul politiciișexterne i de securitate ma9oritatea deci+iilor sunt luate cu acordul tuturor $rilor IE.ș ț.#erviciului de Ac iune Extern$ '#EAE( are rolul de a)l spri9ini pe Înaltul Repre+entant. Elțac ionea+$ ca serviciu diplomatic al IE. #EAE dispune de o re ea format$ din peste 1@ deț țdele-a ii i !irouri peste tot *n lume având sarcina de a promova i prote9a interesele IE.ț ș ș.arlamentul European */i d$ avi+ul conform cu privire la aderarea unor noi state la Iniunea

    European$ /i este consultat cu privire la acordurile internaionale cum ar fi acordurile deasociere sau de cooperare comercial$ *nc%eiate *ntre IE /i $rile tere. rin intermediul 5omisiei pentru Afaceri Externe arlamentul European menine un contact permanent cu ÎnaltulRepre+entant al IE pentru E#5 precum /i cu comisarul european pentru relaii externe.

    23. ES4 a &E 

    olitica extern$ i de securitate comun$ 'a!reviat E#5( este sta!ilit$ *n itlul ? al ratatuluișIniunii Europene. Astfel E#5 a *nlocuit 5ooperarea politic$ European$ '5E( pe termenlun- este planificat$ i o politic$ comun$ *n domeniul ap$r$rii care ar putea conduce la unș

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    21/23

    moment dat la alc$tuirea unei for e de ap$rare comune. F!iectivele acestui al doilea pilon alțIniunii sunt sta!ilite *n Articolul 11 'fostul Articol H.1( din ratatul IE fiind urm$rite prinintermediul propriilor instrumente le-ale 'ac iune comun$ po+i ia comun$ a 5onsiliului(ț țadoptate prin vot unanim de c$tre 5onsiliul Iniunii Europene. &e la intrarea *n vi-oare aratatului de la Amsterdam Iniunea dispune de un nou instrument de a a numita strate-ieș

    comun$ 'noul Articol 12(. În plus a fost creat$ i func ia de Înalt repre+entant pentru E#5.ș țÎncepând din 1@@@ *n urma mai multor sesiuni ale 5onsiliului European s)a decis Y având *nvedere provoc$rile la nivel extern 'Qosovo atacurile teroriste etc.( Y de+voltarea *n direc iațunei politici europene de securitate i ap$rare 'E#A(. Aceast$ %ot$râre s)a re-$sit *n ratatulșde la isa.F!iectivele E#5 sunt

     B prote9area valorilor intereselor fundamentale /i a independenei Iniunii B int$rirea pe toate c$ile a securit$ii Iniunii /i a statelor mem!re B p$strarea p$cii si int$rirea securit$ii internationale *n acord cu principiile 5artei FI

    Actului inal de la 7elsin

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    22/23

     procesul neoprindu)se aici(. Astfel am v$+ut c$ IE este structurat$ pe trei piloni dimensiuneacomunitar$ 'primul pilon( politici externe /i de securitate comune 'al doilea pilon( /i cooperarea

     9udiciar$ /i a poliiei *n domeniul criminalit$ii 'al treilea pilon(. În domeniul ultimilor doi pilonimetoda de deci+ie este cea inter)-uvernamental$ caracteri+at$ prinX drept de iniiativ$ *mp$rit de c$tre 5omisie /i #LM

    X consensul ca re-ul$ -eneral$ de vot *n 5onsiliu 'unanimitate(X rol consultativ pentru arlamentul EuropeanX rol minor pentru 5urtea de Hustiie.4n pre+ent deci+iile cu privire la politica extern$ /i de securitate comun$ continu$ s$ fieluate in cadrul cooper$rii dintre state. otu/i un dispo+itiv de aciune autonom$ a fost intretimp pus in aplicare fiind prev$+ut in ratatul de la Amsterdam /i dotat cu un cadru 9uridicsolid datorit$ cooper$rii intre state. Astfel deci+iile deprincipiu sunt luate po+iiile comune suntformulate aciunile /i m$surile comune sunt inc%eiate /i deci+iile)cadru sunt luate in cadrulcelui de al 2)lea /i al )lea pilon. &intre aceste instrumente cel care se apropie cel mai mult dedirectiva comunitar$ este deci+ia)cadru. 5u toate acestea ea nu poate fi direct aplica!il$ in

    statele mem!re

    2%. olitica europeană de !ecinătate: scopuri, principii, conţinut şi mecanisme de reali(are

    E? a fost lansat *n 200 i a fost revi+uit$ *n 2011 *n re+ultatul revoltelor din lumea ara!$șnumite i "rim$vara ara!$". F!iectivul E? al IE revi+uit este de a spri9ini partenerii care * iș șasum$ reformele *n domeniul democra iei statului de drept i drepturilor omului de a contri!uiț șla de+voltarea lor economic$ favora!il$ inclu+iunii i s$ promove+e un parteneriat via!il. E?șre*nnoit$ prevede consolidarea cooper$rii *n sfera politic$ i de securitate spri9inirea de+volt$riiș

    economice i sociale stiularea cre terii economice i crearea de locuri de munc$ stimulareaș ș școmer ului i consolidarea cooper$rii *n alte sectoare. În cadrul noii E? se aplic$ o a!ordareț ș

     !a+at$ pe stimulente '"mai mult pentru mai mult"(. Acesta ofer$ flexi!ilitate pentru un re-immodulant al asisten ei financiare pe !a+a pro-reselor inre-istrate de statele din cadrul E? *nțdomeniul democra iei i respect$rii drepturilor omului.ț ș

     

    Priorită ile cț ooper$rii !ilaterale include !una -uvernare 'inclusiv. Husti ie i securitate( de+voltarea economic$ dura!il$ 'inclusiv.ț ș5omer transport ener-ie mediu( i de+voltarea social$ i uman$ 'incl. Educa ie s$n$tateț ș ș țoameni)contactelor i a societ$ ii civile (. &imensiunea !ilaterala a relatiilor externe ale Iniuniiș ț

    Europene se circumscrie urmatoarelor cate-orii de acte politico)9uridice ) acorduri de asociere pentru statele mediteraneene ) acorduri de sta!ilitate si asociere pentru statele !alcanice siacorduri de parteneriat si cooperare pentru statele partenere *n cadrul politicii europene devecinatate. Multe din instrumentele si metodele utili+ate *n cadrul politicii europene devecinatate sunt similare celor folosite pentru a susine procesele de tran+itie din statele candidatela statutul de mem!ru al Iniunii Europene.

    2). olitica interării europene a Repu$licii Moldo!a

  • 8/16/2019 Conspect La Serviciul Diplomatic

    23/23

    Integrarea europeană este nu doar un de+iderat fundamental al politicii interne /i externe aRepu!licii Moldova /i al Guvernului ci /i o for$ ma9or$ de coe+iune politic$ /i social$.Încep*nd din septem!rie 200@ au fost o!inute re+ultate importante *n reali+area acestui o!iectivRepu!lica Moldova fiind calificat$ drept unul dintre liderii indiscuta!ili *n *ntrea-a re-iune.Fdat$ cu semnarea /i intrarea *n vi-oare a Acordului de Asociere li!erali+area re-imului de vi+e

    /i inte-rarea treptat$ *n pia a intern$ a IE are loc inte-rarea de facto a Repu!licii Moldova *nțspaiul politic /i economic european. otodat$ Guvernul este dedicat o!iectivului moderni+$rii/i de+volt$rii Repu!licii Moldova pe care *l presupune inte-rarea european$.Relaiile Repu!licii Moldova cu Iniunea European$ au fost formal consacrate prin semnarea la28 noiem!rie 1@@ a Acordului de arteneriat /i 5ooperare'A5( care a intrat *n vi-oare la 1iulie 1@@8 pentru o perioad$ iniial$ de 10 ani cu posi!ilitatea prelun-irii tacite. &ocumentulsta!ilea cadrul 9uridic al relaiilor !ilaterale *ntre Moldova /i IE *n domeniul politic comercialeconomic 9uridic cultural)/tiinific /i avea ca o!iective susinerea Moldovei pentruconsolidarea democraiei /i statului de drept cu respectarea drepturilor omului /i a minorit$ilor 

     prin asi-urarea cadrului corespun+$tor al dialo-ului politic de+voltarea dura!il$ a economiei /i

    finali+area procesului de tran+iie spre economia de pia$ prin promovarea sc%im!urilor comerciale investiiilor /i relaiilor economice armonioase.A5 a sta!ilit crearea unui 5onsiliu de cooperare care se reunea o dat$ pe an /i care avea roluls$ monitori+e+e implementarea A5 la cel mai *nalt nivel.Irm$torul pas *n apropierea RM)IE a fost repre+entat de lanul de Aciuni Moldova B IE ela!orat *n cadrul oliticii Europene de ?ecin$tate /i adoptat la 5onsiliul de 5ooperare dinfe!ruarie 200;. lanul de Aciuni sta!ilea o!iectivele strate-ice de cooperare iniial pentru o

     perioad$ de trei ani care mai apoi a fost extins$ repetat.Acest lan de Aciuni a fost *nlocuit *n 201 de A-enda de Asociere a-reat$ *n !a+a Acorduluide Asociere RM B IE.În contextul lanului de Ac iuni RM)IE dialo-ul politic *ntre RM /i IE era asi-urat prințintermediul reuniunilor *n formatul &ialo-ului olitic IE)Moldova '5FE# 5F# &irectoriolitici( *n cadrul c$rora se discuta parcursul reformelor *n RM relaiile RM)IE /i su!iecte deinteres comun *n domeniul politicii externe /i de securitate.

    http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:21998A0624(01)&from=ENhttp://infoeuropa.md/files/planul-de-actiuni-ue-moldova.pdfhttp://infoeuropa.md/files/planul-de-actiuni-ue-moldova.pdfhttp://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:21998A0624(01)&from=EN