1

CONSILIUL JUDEŢEAN OLT ANEXĂ la Hotărârea Consiliului Judeţean Olt

nr. 126/24.09.2009

STATUTUL JUDEŢULUI OLT

­ 2009 ­

CUPRINS

I. Întinderea teritoriului administrativ şi delimitarea teritorială II. Determinarea colectivităţii, prima atestare documentară, evoluţia istorică

a) evoluţia istorică a judeţului Olt b) autoritatea administraţiei publice judeţene

III. Populaţia judeţului Olt, componenţă etnică, ocupaţie IV. Reşedinţa judeţului Olt V. Autorităţile administraţiei publice locale, sediul acestora a) referendum pentru probleme de interes deosebit b) alte forme de consultare directă a cetăţenilor c) cooperare sau asociere

c) 1. cooperare sau asociere în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări sau proiecte

c) 2. cooperare sau asociere în vederea promovării unor interese comune

2

d) criterii pentru conferirea titlului de ,,cetăţean de onoare al judeţului Olt” persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite e) atribuire şi schimbare de denumiri f) însemnele specifice ale judeţului VI. Căile de comunicaţie existente VII. Instituţii de educaţie, cultură, sănătate, asistenţă socială şi mass ­ media

a) învăţământ b) cultură c) sănătate d) asistenţă socială e) mass – media

VIII. Principalele funcţiuni economice şi agricultura judeţului Olt IX. Servicii publice existente X. Patrimoniul public şi privat XI. Partide politice, sindicate XII. Dispoziţii finale

I. Întinderea teritoriului administrativ şi delimitarea teritorială:

Istoria judeţului Olt se înscrie în mod incontestabil în contextul evenimentelor şi confruntărilor sociale care au avut loc în acest colţ de ţară, încă din timpurile cele mai înaintate. Teritoriul său este circumscris fostelor castre romane sau cetăţilor dacice ca mărturie peste timp a originii şi paternităţii noastre pe aceste locuri.

Judeţul Olt este situat în partea de S a României, în bazinul inferior al râului Olt (faţă de care are o aşezare simetrică), pe stânga Dunării, la graniţa cu Bulgaria (pe o lungime de 47 km), între jud. Dolj (V), Vâlcea (N­NV), Argeş (N­NE) şi Teleorman (E), la intersecţia meridianului de 24° longitudine E cu paralela de 44° latitudine N. Suprafaţa judeţului Olt: 5 498 km 2 (2,30% din suprafaţa ţării). Reşedinţa: municipiul Slatina. Oraşe: Balş, Caracal (municipiu), Corabia, Drăgăneşti ­ Olt, Piatra­Olt, Şcorniceşti, Potcoava.

Limitele actuale ale judeţului Olt, se suprapun, aproximativ, peste cele ale vechilor judeţe Olt şi Romanaţi. Cea mai veche menţiune documentară referitoare la judeţul Olt se întâlneşte într­un hrisov din 26 aprilie 1500, din timpul domniei lui Radu cel Mare. Cele două judeţe (Olt şi Romanaţi), care secole de­a rândul au coexistat ca două teritorii simetrice, de o parte şi de alta a râului Olt, apar cartografiate pentru prima dată, în anul 1700, pe harta Stolnicului Constantin Cantacuzino, unul cu denumirea de Oltus, iar celălalt cu numele Romanaţi. Pe o hartă a lui Szathmâry din 1864, fostul judeţ Olt corespunde, aproape până la identitate, cu partea de E a actualului judeţ Olt, iar fostul judeţ Romanaţi se suprapunea peste partea de V a actualului judeţ Olt, cât şi peste o porţiune de teren mai spre V, până aproape de Jiu, care includea satele de pe aliniamentul localităţilor Leu­Dioşti­Dobreşti­Dăbuleni. În perioada interbelică, fostul judeţ Olt se extindea pe o suprafaţă de 2 863 km 2 , incluzând 4 plăşi, un oraş şi 332 de sate, iar fostul judeţ Romanaţi pe o suprafaţă de 3 560 km 2 , cu 5 plăşi, 3 oraşe şi 252 sate. Această apartenenţă a teritoriului actualului judeţ Olt la două unităţi administrative s­a menţinut şi în anii '50 ­ '60 ai sec. XX, când România a fost împărţită pe regiuni şi raioane, jumătatea de E a prezentului judeţ fiind inclusă în regiunea Argeş, iar cea de V (la V de râul Olt), în regiunea Oltenia. Prin Legea nr. 2 din 17 februarie 1968, s­a revenit la împărţirea administrativ teritorială a ţării pe judeţe, moment în care a fost înfiinţat judeţul Olt în limitele actuale, cu o suprafaţă de 5 498 km 2 , 2 municipii, 5 oraşe, 94 comune şi 378 de sate.

Relieful judeţului Olt: predominant de câmpie (67% din suprafaţa judeţului Olt), aparţinând sectorului central­vestic al Câmpiei Române, reprezentat de partea de V a Câmpiei Boian (la E de râul Olt) şi partea de E a Câmpiei Romanaţi (la V de Olt), cu altitudinea ce coboară de la 194 m (în N — în arealul comunei Teslui) la 37 m (în S — în perimetrul comunei Gârcov). Regiunea de câmpie (formată în cea mai mare parte din 5­6 niveluri de terase ale Dunării şi Oltului), prezintă un microrelief larg ondulat, cu o serie de văi seci, dune de nisip (fixate de vegetaţie), conuri de dejecţie şi câmpuri interfluviule netede, cu înclinare generală către S (câmpurile Leu—Rotunda, Boian, Cărbunarilor, Slatinei ş.a.), presărate cu crovuri şi gorgane. Zona de câmpie este acoperită în cea mai mare parte cu depozite loessoide, pe care s­au format diferite tipuri de cernoziomuri (cele mai fertile soluri ale judeţului Olt), propice culturilor agricole. Luncile celor două mari artere hidrografice ale judeţului Olt, respectiv lunca Dunării, cu o lăţime maximă de 9 km (în dreptul satului Potelu din corn. Ianca), şi lunca Oltului, cu o lăţime de 5­6 km, se individualizează

3

ca subunităţi distincte. Părţile de N şi NV ale jud. Olt sunt ocupate (în proporţie de 33%) de prelungirile Piemontane Cotmeana (la E de râul Olt) şi, respectiv, ale Piemontane Olteţului (la V de Olt), alcătuite din dealuri piemontane cu alt. de 200­400 m, fragmentate de văi, cu povârnişuri accentuate şi versanţi afectaţi de eroziune. Contactul Piemontan Cotmeana cu câmpia (pe aliniamentul Valea Mare – Potcoava ­ Corbu) este evidenţiat printr­o denivelare de c. 50­60 m, precum şi printr­o nouă generaţie de văi (Chiara, Iminog, Dorofei, Florişor, Osica ş.a.) care izvorăsc din dealurile piemontane.

Clima judeţului Olt este temperat­continentală cu o nuanţă mai umedă în partea de N a judeţului Olt şi un caracter mai arid în S. Continentalismul accentuat al judeţului Olt şi unele influenţe ale pătrunderii aerului tropical dinspre SV fac ca vara să se înregistreze frecvent o vreme foarte călduroasă şi secetoasă. Valorile medii anuale ale temperaturii aerului oscilează între 10, 6°C în partea de N a judeţului şi, 11,5°C în S. Temperatura maximă absolută (42°C) a fost înregistrată la Corabia (25 august 1945), iar temperatura minimă absolută (­32°C) la Caracal (25 ianuarie 1942) şi Corabia (25 ianuarie 1943). Regimul precipitaţiilor atmosferice înregistrează o uşoară diferenţiere între zona de câmpie şi cea piemontană, cantităţile medii anuale variind între 453 şi 568 mm în regiunea de câmpie şi între 600 şi 750 mm în arealul dealurilor piemontane. Regimul eolian se caracterizează printr­o interferenţă a curenţilor de aer dinspre E şi V, care au o frecvenţă aproximativ egală (18 ­ 20%), cât şi prin unele pătrunderi ale maselor de aer dinspre S, concretizate sub forma vântului numit Băltăreţ. Vânturile predominante sunt însă Crivăţul, care bate dinspre E (aducând viscole şi zăpezi iarna) şi Austrul dinspre V şi SV ­ vânt cald şi umed în sezonul rece şi secetos vara. Vânturile au viteze medii anuale cuprinse între 2 şi 5 m/s.

Reţeaua hidrografică, cu o densitate ce variază între 0,1 şi 0,7 km/km 2 , este reprezentată, în principal, printr­un segment (47 km lungime) al cursului inferior al Dunării, care drenează extremitatea de S a judeţului Olt, formând graniţa cu Bulgaria, prin cursul inferior al Oltului şi prin cursurile superioare ale râurilor Călmăţui şi Vedea (cu afluenţii Vediţa, Plapcea, Dorofei ş.a.). Panta redusă de scurgere a apei (3,5 ­ 4,5 %0) şi lărgirea albiei Dunării în sectorul aferent judeţului Olt au favorizat aluvionarea, despletirile şi formarea mai multor ostroave în această zonă (ostroavele Păpădia, Grădiştea, Dragaveiu, Băloiu, Calnovăţ ş.a.) care constituie un pericol pentru navigaţie, deoarece în jurul lor se formează adeseori zăpoare. Râul Olt, cu pante reduse de scurgere, specifice cursurilor inferioare ale râurilor din Câmpia Română, cu numeroase meandre şi despletiri (în prezent dispărute, în mare parte, ca urmare a amenajărilor hidrotehnice) şi un debit mediu multianual ce variază între 160 m 3 /s (la intrarea în judeţ) şi 190 m 3 /s (la ieşirea din judeţul Olt), reprezintă prima axă hidrografică ce străbate median judeţul Olt, de la N ­ NV către S ­ SE, pe o lungime de 145 km, ultimii 15 km (din totalul său de 615 km), de la ieşirea din judeţul Olt şi până la vărsarea în Dunăre, parcurgându­i pe teritoriul judeţului Teleorman în perimetrul judeţului Olt, acest mare râu al său şi al ţării colectează o mulţime de afluenţi, printre care Cungrea Mică, Teslui, Strehăreni, Milcov, Oboga, Dârjov, Iminog ş.a. (pe stânga), Pesceana, Dâlga, Mamu, Beica, Olteţ, Teslui, Gologan ş.a. (pe dreapta). În afara câtorva mici lacuri de crov sau de luncă, judeţul Olt dispune de 44 de lacuri antropice, cu suprafeţe cuprinse între 1 şi 32 ha, amenajate pe văile unor râuri pentru piscicultură, irigaţii şi alte utilizări (lacurile Scorniceşti, 32 ha, pe râul Plapcea Mică; Poboru, 28 ha, pe râul Plapcea; Suica, 22 ha, pe Teiuş; Ipoteşti, 16 ha, pe Oboga; Movileni, 15 ha, pe Dorofei; Coteana, 12 ha, pe Iminog ş.a.). Cele mai importante acumulări de apă, realizate cu scop hidroenergetic pe râul Olt, sunt: Zăvideni (839 ha), Drăgăşani (828 ha), Strejeşti (2 203,5 ha), Arceşti (837 ha), Slatina (540,7 ha). Cel mai mare lac natural (de luncă) din judeţul Olt ­ Potelu (72 km 2 ), situat în lunca Dunării, în arealul satului cu acelaşi nume din comuna Ianca, a fost desecat în deceniul 7 al sec. XX, iar terenul aferent a fost introdus în circuitul agricol.

Vegetaţia naturală, înlocuită în cea mai mare parte de culturi agricole, aparţine zonelor silvo ­ stepei şi gereto ­ gârniţetelor. Zona de silvostepă, extinsă în partea centrală şi de S a judeţului Olt, mai păstrează pe alocuri păduri răzleţe de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) sau stejar pufos Quercus pubescens), precum şi păduri de amestec, în care, alături de stejarul brumăriu, apar gârniţa (Quercus frainetto), cerul (Quercus cerris), stejarul pedunculat (Quercus robur), jugastrul (Acer cam­pestre), frasinul (Fraxînus excelsior), teiul (Tilia tomentosa) ş.a. În această zonă, pe mici parcele rămase între terenurile cultivate sau la marginile pădurilor, există pârloage dominate de păiuş (Festuca valesiaca), bărboasă (Botriochloa ischae­mum), firuţe cu bulb ş.a. Zona gereto­gârniţetelor, extinsă în arealele piemontane din partea de N a judeţului Olt, se remarcă prin păduri constituite numai din cer (Quercus cerris) sau gârniţă (Quercus frainetto), ori în amestec cu alte specii. Subarbo­ritul acestor păduri include corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceş (Roşa canina) ş.a. Local, se mai menţin pajişti secundare degradate în care se dezvoltă asociaţiile de păişuri (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina). Pe teritoriul judeţului Olt există şi câteva specii floristice rare, ocrotite de lege (Tulipa bibersteiniana, Fritillaria montana, Crocus moe­siacus ş.a.). În luncile marilor râuri se întâlnesc zăvoaie de sălcii şi plopi, tufişuri de răchită şi unele specii ierboase ca rogozul (Carex gracilis), limbariţa (Alisma plantago), stânjenelul de baltă (Iris pseudacorus) ş.a.

Fauna, caracteristică regiunilor de câmpie şi de deal, cu biotopuri de pajişti, de pădure şi acvatice, cuprinde elemente variate. în pădurile de deal se întâlnesc mistreţi, lupi, vulpi, pisici sălbatice, bursuci, veveriţe, jderi, ciocănitori, privighetori, ciocârlii de pădure, sturzi, gaiţe, mierle, şerpi, guşteri, şopârle, broaşte ş.a. ­ multe dintre aceste specii apărând şi în pădurile de câmpie. Fauna de câmp este dominată de rozătoare şi păsări, dar nu lipsesc reptilele, batracienii şi insectele. Dintre rozătoare se remarcă dihorul, nevăstuica, hermelina, hârciogul, popândăul, şoarecele de câmp, iepurele de câmp, şobolanul de câmp, cârtiţa ş.a., iar dintre păsări ­ prepeliţa, ciocârlia de câmp, potârnichea, presura, dumbrăveanca, şorecarul mare, eretele alb, fazanul (colonizat) ş.a. Dropia (Otis tarda) ­ cea mai

4

mare pasăre de câmpie (pe cale de dispariţie în România), ocrotită de lege, întrunea cândva cel mai mare efectiv din ţară pe teritoriul judeţului Olt, azi întâlnindu­se în arealele localităţilor Băbiciu, Stoicăneşti, Scărişoara, Nicolae Titulescu, Rusăneşti, Redea ş.a., numărul exemplarelor aflându­se în regres pronunţat. Prezenţa Dunării, Oltului şi a altor râuri mai mari, precum şi a numeroaselor iazuri şi lacuri antropice au generat existenţa unei bogate şi variate faune acvatice (crap, somn, şalău, ştiucă, plătică, biban, babuşcă, caracudă, oblete, scrumbie ş.a.), şi a multor păsări şi mamifere care trăiesc în apropierea apelor (gâşte, raţe, stârci, berze, lişiţe, fluierari, nagâţ, vidre, nurci etc).

Resursele naturale ale judeţului Olt sunt reprezentate doar prin câteva zăcăminte de petrol (Ciureşti, Oteşti, Iancu Jianu, Comăniţa, Spineni, Oporelu, Verguleasa, Potcoava, Tufeni, Movileni) şi gaze naturale (Icoana, Cungrea, Poboru, Tufeni, Movileni, Oporelu, Găneasa, Pleşoiu, Iancu Jianu), cât şi prin însemnate rezerve de argile (Arceşti, Slătioara, Dăneasa, Corabia, Drăgăneşti ş.a.) şi de balast (Stoicăneşti, Slatina, Ipoteşti, Comăniţa, Slătioara ş.a.).

II. Determinarea colectivităţii, prima atestare documentară, evoluţia istorică

a) evoluţia istorică a Judeţului Olt b) autoritatea administraţiei publice judeţene

a) evoluţia istorică a Judeţului Olt

Judeţul Olt constituie un bogat tezaur de istorie. Descoperirile arheologice efectuate pe văile Olteţului, Oltului, şi Dârjovului evidenţiază primele forme de vieţuire ale oamenilor pe teritoriul României de astăzi (prepaleolitic şi paleolitic inferior, c.1000000­600000 î.H.). Epocile ulterioare sunt mult mai bine reprezentate. Vestigii neolitice (vârfuri de săgeţi, lame, răzuitoare, topoare, dălţi, ceramică, etc.) au fost identificate în zonele Vădastra, Fărcaşele, Brebeni, Slatina, Oboga, Coteana, Orlea, Gura Padinii, Drăgăneşti, Optaşi, Mogoşeşti. Cea mai importantă mărturie a preistoriei o constituie cultura Vădastra (c.4500­3500 î.H.), caracterizată printr­o ceramică decorată, apreciată drept cea mai înaltă expresie a ceramicii neoliticului european. De la sfârşitul neoliticului datează cultura Sălcuţa (3700­2500 î.H.), cu aşezările întărite de tip tell de la Drăgăneşti şi Brebeni în care au fost descoperite primele urme (vase de provizii, unelte din corn de cerb, vase cu boabe de grâu carbonizate, etc.) de practicare a agriculturii în zonă, în legătură cu ritualuri ale fertilităţii şi fecundităţii (figurine antropomorfe de piatră, lut şi os). Perioada de trecere la epoca bronzului (2500­1800 î.H.) e reprezentată prin numeroase descoperiri la Celei, Slatina, Curtişoara, Găneasa. Continuitatea de locuire din epoca bronzului (2000­1200 î.H.) şi până în Hallstatt (1200­300 î.H.) este dovedită prin descoperirile de la Scorniceşti, Vultureşti, Sprâncenata, Slatina, Cârlogani, Ipoteşti, Găneasa, Vîlcele, Vultureşti, Drăgăneşti ş.a. Mai mult de 60 de situri arheologice identificate – între care cetăţile (davae) de la Sprâncenata şi Mărgăriteşti precum şi aşezările civile de la Slatina, Scorniceşti, Bălăneşti, Sucidava – dovedesc faptul că în aceste zone în epoca Latene a locuit o numeroasă populaţie care a dezvoltat o civilizaţie daco ­ romană înfloritoare. Încă după primul război al lui Traian împotriva dacilor (101­102), partea răsăriteană a Olteniei, care cuprindea teritoriul actual al judeţului Olt, a fost anexată Imperiului Roman. După cucerirea romană au fost construite castrele de la Slăveni şi Enoşeşti (de pe limesul alutan), aşezările urbane – între care se distinge Romula (capitala Daciei Malvensis) – şi cele rurale de la Movileni, Orlea, Dobrun, Fărcaşele, unele dintre ele legate prin drumuri de piatră folosite atât în scopuri militare cât şi comerciale.

Retragerea aureliană nu a însemnat încetarea locuirii daco­romanilor pe aceste meleaguri nici chiar în timpul migraţiei popoarelor migratoare din sec. IV­VII după cum rezultă din descoperirile arheologice de la: Grojdibodu, Orlea, Redea, Caracal, Osica de Sus, Enoşeşti, Balş (sec. II­III), Racoviţa, Dobrun, Cepari, Slatina, Slăveni, Corabia (sec. IV), Ipoteşti, Recea, Găneasa, Slatina, Doba, Drăgăneşti, Mărgăriteşti, Vultureşti (cultura Ipoteşti­Cândeşti, sec. V­VII), Orlea, Celeiu, Potelu, Studina, Hotărani, Găneasa, Racoviţa, Stoicăneşti, Slatina, Drăgăneşti (cultura Dridu, sec. VIII­XI), aceste meleaguri putând fi inserate în vatra de etnogeneză românească. Din perioada evului mediu timpuriu au fost evidenţiate urme materiale în aşezările de la: Cotmeana, Ipoteşti, Slatina, Găneasa, Caracal. La scurt timp după marea invazie tătară (1241), Diploma Ioaniţilor emisă în 1247 de regele Ungariei, Bèla al IV­lea, atestă existenţa în zona Romanaţilor a cnezatului lui Ioan, una din formaţiunile care au premers formarea Ţării Româneşti. Cel mai vechi act păstrat din cancelaria Ţării Româneşti, privilegiul de comerţ în limba latină din 20 Ianuarie 1368 emis de domnul Vladislav I Vlaicu (1364­1374/1377) şi destinat negustorilor saşi din Braşov menţionează vama de pe Olt de la Slatina, aceasta fiind prima mărturie documentară cunoscută despre actuala reşedinţă a judeţului Olt, formaţiune administrativ ­ teritorială menţionată ca atare la 26 Aprilie 1500 într ­ un hrisov de la Radu cel Mare (1495­1508). Cartografic, cele două judeţe istorice ­ Olt şi Romanaţi – apar întâia oară pe harta editată la Padova la 1700 de către stolnicul Constantin Cantacuzino. Aşezările de la Slatina şi Caracal au devenit, temporar, reşedinţe domneşti în timpul lui Vlad Vintilă de la Slatina (1532­1535) şi Mihai Viteazul (1593­1601). Pe aceste meleaguri au fost înălţate şi importante lăcaşe de cult precum ar fi mănăstirile Clocociov (ctitorită în sec. al – XVI ­ lea şi refăcută sub Mihai Viteazul şi Matei Basarab), Brâncoveni (ctitorită sub Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu), Căluiu (întemeiată între anii 1516­1521, în timpul lui Neagoe Basarab, refăcută de boierii Craioveşti şi finalizată în 1588 de fraţii Buzeşti), sau schitul Strehareţ (ctitorit în sec. XVII).

5

Un document original din timpul revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu, Testamentul lui Călugăreanu, pandur din Cornăţel, judeţul Olt, redactat sub forma însemnărilor pe paginile lucrării „Sonatines pour le piano”, aparţinând lui Muzio Clementi, ne aduce importante informaţii referitoare la desfăşurarea evenimentelor de la 1821, pe teritoriul Oltului. Astfel, aflăm că Tudor Vladimirescu şi Iancu Jianu, însoţiţi de un grup de panduri, au trecut în stânga Oltului, în dreptul localităţii Poganu îndreptându­se spre mănăstirea Seaca ­ Muşeteşti, apoi spre Slatina, pentru a organiza rezistenţa şi a recruta oameni sub steagul „Adunării orânduite pentru binele şi folosul a toată ţara”.

În târgul Slatinei, ales nu întâmplător punct de concentrare al „Adunării Norodului”, între 4 şi 10 martie 1821 s­a strâns o armată de circa 8.000 de oameni în faţa cărora Tudor a ţinut un discurs în care definea scopul mişcării revoluţionare. În „Sfatul Ostăşesc”, ţinut la Slatina au fost luate o serie de măsuri militare ce vizau asigurarea locurilor fortificate din Oltenia contra unor atacuri otomane din sudul judeţului, s­a stabilit itinerarul şi modul de deplasare al pandurilor spre Bucureşti, pe drumul „olacului”, prin Ipoteşti, Greci şi Şerbăneşti.

La Ipoteşti ­ Olt, Tudor Vladimirescu a lăsat un corp de panduri condus de stolnicul Nicolae Gigurtu, cu misiunea apărării drumului Slatinei de posibile incursiuni turceşti dinspre raiaua Turnu. O altă mărturie documentară relativă la evenimentele de la 1821, scrisoarea lui Dimitrie Iarcu trimisă lui C.D. Aricescu, autorul lucrării „Istoria revoluţiunii de la 1821”, evidenţiază faptul că în 21 ­ 23 mai 1821 turcii au dat foc Slatinei şi au pedepsit pe căpeteniile locale care participaseră activ la mişcarea lui Tudor.

Construirea unei reţele de drumuri „sistematice” în Ţara Românească între anii 1844 ­ 1847 între care şi şoseaua Slatina­Craiova, aflată pe marea arteră de circulaţie Vârciorova ­ Turnu Severin – Craiova – Balş ­ Dealul Sarului – Slatina – Piteşti ­ Bucureşti şi inaugurarea în anul 1847 a primului pod stătător peste râul Olt, în dreptul capitalei judeţului Olt, proiectat de inginerul Giovanni Bolzano, au contribuit într­o măsură importantă la dezvoltarea economică a întregii zone.

Valul revoluţionar care a cuprins Europa anului 1848, a făcut ca şi în Principatele Române să se facă simţite ecourile luptei popoarelor pentru drepturi legitime. Oltenii au contribuit efectiv la pregătirea şi desăvârşirea revoluţiei de la 1821, sprijinind cu entuziasm şi ardoare programul acesteia.

La 8 iunie 1848, Ion Heliade Rădulescu îi scria lui Gheorghe Magheru, ocârmuitorul judeţului Romanaţi, pentru a­l informa despre începerea acţiunii revoluţionare şi căruia îi cerea „să nu mai stea în cumpănă că izbânda este a naţiei”. În dimineaţa zilei de 9/21 iunie 1848, preotul Radu Şapcă din Celei deschidea Adunarea de la Islaz cu o slujbă religioasă de sfinţire a steagurilor tricolore, urmată de o predică în care evoca suferinţele poporului, condamna claca şi iobăgia.

La Adunarea de pe Câmpia Islazului doleanţele slătinenilor şi ale locuitorilor Oltului au fost susţinute de Iorgu Văleanu, numit cârmuitor al judeţului Olt şi Costache Stanciovici de la şcoala Ionaşcu. Guvernul provizoriu ales la Islaz, care număra între membri săi pe Popa Şapcă din Celei, pe căpitanul Nicolae Pleşoianu, împreună cu adunarea revoluţionară au pornit prin Gârcov, Siliştioara, Cruşov, spre Caracal, capitala judeţului Romanaţi devenind primul oraş „sortit a vedea ridicându­se stindardul mântuirii române”. După victoria revoluţiei la Craiova, în drum spre capitala ţării „tabăra revoluţionară”, a staţionat şi la Slatina. Pe podul Oltului revoluţionarii au fost întâmpinaţi cu căldură şi entuziasm de locuitorii oraşului, care în frunte cu autorităţile locale au jurat „că vor lupta pentru cauza binelui poporului, pentru susţinerea intereselor revoluţiei”.

Din însărcinarea Guvernului provizoriu, în judeţul Olt au fost numiţi 4 comisari de propagandă în plăşile Vedea, Mijlocul, Şerbăneşti şi Oltul, respectiv Matache Iarcu, Nicolae Şerbănescu, Constantin Paleologu şi Iancu Ionaşcu, cu misiunea insuflării poporului „amorului pentru libertate şi drepturi, energia în a lor apărare şi acea statornică împotrivire la oricine s­ar încerca a­i răpi ale sale drepturi”. Relativ la propaganda desfăşurată de aceştia pe meleagurile noastre, Gheorghe Văleanu, administratorul judeţului Olt, într­un raport înaintat la 26 iulie 1848 Ministerului din Lăuntru, relata următoarele: „Domnul Ion Ionaşcu, unul dintre comisarii orânduiţi la acest district, trimiţându­se în plasa Şerbăneştilor, după o silinţă fără preget ce a pus de a aduce pe locuitori la cunoştinţă, de a­i înfrăţi şi de a­i face să cunoască ce e Constituţia şi care sunt bunurile ce au dobândit după urma ei, deşteaptă într­înşii aşa de mult acele sentimenturi nobile adormite până acum de jugul tiraniei, că singuri cerură a li se citi o sfeştanie, strigară cu toţii să trăiască Constituţia şi în cele de pe urmă săvârşiră, în cea mai mare solemnitate, şi jurământul că o vor apăra din toate puterile lor şi chiar cu pierderea vieţii lor”.

Înfrângerea revoluţiei de la 1848 a adus în judeţul Olt o campanie de prigoană pentru cei care participaseră la evenimente, pe lista celor arestaţi figurând Dimitrie Iarcu de la Slatina, Ion Turcea de la Caracal, Radu Şapcă de la Celei. Noile autorităţi au ordonat eliberarea din slujbe a profesorilor Ioan Truţescu şi Zaharia Boerescu de la Caracal, Vasile Urzescu şi Nicolae Şerbănescu de la Slatina.

La evenimentele premergătoare Unirii Principatelor Române, finalizată la 24 ianuarie 1859, oltenii au participat activ.

În august 1856, Ministerul Dinlăuntru atrăgea atenţia ispravnicului de Olt că „unii din tineri” manifestă tendinţa de a ieşi din legalitate, ajungând „până a se preumbla individe pe la proprietari cu feluri de vorbe netrebnice şi încă cu urcare de a se tipări pe foile volante ce poartă cu dânşii”. Răspunzând afirmativ ordinelor primite, Subadministraţia plăşii Şerbăneşti l­a arestat pe învăţătorul Tănase Constantin sub acuzaţia că „s­ar fi ivit în satul Viişoara cu nişte hârtii făcând propagandă printre locuitori să le iscălească”. La 1 noiembrie 1856, Subadministraţia Plăţii din Mijloc raporta Administraţiei judeţului Olt faptul că Tănase Constantin îşi desfăşura activitatea

6

propagandistică nu numai în plasa Şerbăneşti, ci în mai multe sate, prilej cu care arăta ţăranilor „nişte hârtii tipărite, făcându­le propagandă ca să­i dea iscălituri... cerând unirea Principatelor”.

Încă din 1857, la Slatina şi Caracal s­au constituit Comitete Judeţene Unioniste cu misiunea înscrierii candidaţilor pe listele electorale de accedere în Divanul ad ­ hoc al Ţării Româneşti.

La 11 septembrie 1857, la Slatina, cei 8 reprezentanţi a plăşilor judeţului Olt, în ciuda presiunilor efectuate de autorităţi au decis să îl desemneze ca deputat pe Tănase Constantin. La Bucureşti, în plenul Adunării ad ­ hoc Tănase Constantin, reprezentantul plugarilor din Olt citea la 7 decembrie 1857 jalba deputaţilor clăcaşi, solicitând cu fermitate respectarea drepturilor ţăranilor în privinţa participării la adunările ce urmau să stabilească Constituţia şi legile ţării. În acest document se afirma credinţa nestrămutată în unire şi era criticat Regulamentul Organic, fapt care i­ a adus lui Tănase Constantin cognomenul de „Moş Ion Roată al Ţării Româneşti”. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a declanşat la Slatina o stare de euforie generală, documentele vremii semnalând atmosfera de redeşteptare şi regenerare naţională existentă aici. La răspândirea veştii alegerii lui Cuza, „corurile reunite ale celor două şcoli publice din Slatina, împreună cu o mulţime impresionantă au parcurs străzile oraşului având aprinse torţe şi intonând cântece pentru unire, pentru domnitor”. Slatina, capitala judeţului Olt, pentru modul în care se afirmase în lupta unionistă a fost vizitată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza de trei ori în timpul domniei sale: 1859, 1862 şi 1864.

Judeţele Olt şi Romanaţi, dată fiind poziţia lor strategică, au contribuit masiv la susţinerea efortului uman şi economic impus ţării de campania din 1877­1878. Pentru a participa la Războiul pentru Independenţă s­au înrolat peste 5.000 de oameni în Regimentul 3 Dorobanţi, Escadroanele 3 Romanaţi şi 4 Olt din Regimentul 1 Călăraşi, şi Batalionul de Miliţie. La Slatina, Piatra Olt, Caracal şi Corabia au funcţionat depozite centrale pentru provizii şi muniţii, esenţiale pentru aprovizionarea armatei. Ofrandele şi rechiziţiile impuse populaţiei de desfăşurarea operaţiilor militare s­au cifrat la 3.108 ovine, 3.374 vite, 2.000 de cai, 8,5 tone fasole şi alte legume, 2.073 tone de grâu, 1.407 tone orz, 45 tone orez, 254 tone porumb, 51 tone de brânză şi caşcaval, 6,2 tone pâine, făină, pesmeţi şi mălai, 1,5 tone fân. Au fost oferite zeci de kilograme de scamă fină, mii de feşi şi obiecte de legat, cearşafuri şi feţe de pernă, flanele, postavuri şi pânzeturi, obiecte de îmbrăcăminte, mobilier, veselă şi tacâmuri, saci, trăsuri, vin, ţuică şi spirt. În atelierele din cele două judeţe s­a desfăşurat o activitate intensă, în octombrie 1877, spre exemplu, cojocarii slătineni lucrau la 1.500 de cojoace destinate soldaţilor. Din totalul de 264.000 de care de transport folosite, 46.170 proveneau din Olt şi Romanaţi. Învăţători şi profesori, preoţi, medici şi farmacişti alături de funcţionari au donat mari sume de bani din salariile lor pe mai multe luni. Astfel din judeţul Olt s­au strâns 5.317 lei, iar din Romanaţi 6.668 lei, în ciuda bugetului secătuit, pentru cumpărarea de armament necesar frontului. Gara Slatina a constituit punctul principal de depozitare şi distribuire a tuturor rechiziţiilor făcute nu numai din judeţele vecine, Argeş, Vâlcea, Teleorman, ci şi din Vaslui, Botoşani, Dorohoi, Buzău. O filă glorioasă în cartea istoriei naţionale au scris slătinenii prin participarea Regimentului 3 Dorobanţi la luptele de la Canapa, Lom­Palanca, Smârdan şi Belogracic. Pentru independenţa ţării şi­ au dat viaţa pe câmpul de luptă 151 de eroi olteni şi au fost răniţi aproximativ 700.

Mişcarea memorandistă a fost sprijinită cultural şi politic de locuitorii Oltului, prin înfiinţarea în ianuarie 1891 la Slatina a Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor – Secţia Olt, prima filială provincială din ţară cu sediul la gimnaziul Radu Greceanu. Un sprijin important la acordat Secţiunea Olt a Ligii Culturale apariţiei ziarului „Gazeta Transilvaniei”. La 14 iunie 1892, locuitorii Slatinei participau la o „întrunire de protestare” contra prigoanei dezlănţuite de autorităţile austro ­ ungare împotriva liderilor mişcării memorandiste, prilej cu care a fost elaborată o scrisoare de încurajare. Pe lângă telegrama adresată lui Vasile Lucaciu, ce conţinea „salutările şi încurajările slătinenilor”, s­a scris la Slatina o piesă de teatru inspirată din realităţile luptei memorandiste din Transilvania. Piesa se intitula „Lupta pentru naţionalitate sau întemniţarea doctorului Lucaciu”, autor fiind artistul Emil Nicolau. Piesa a fost jucată în premieră la Slatina, la 28 februarie 1893, în sala Cazinoului, iar după aceea în mai multe oraşe din ţară.

În Marele Război pentru Întregirea Neamului Regimentul 3 Olt a luptat eroic pe frontul de la Jiu – Bumbeşti, în Dobrogea la Cernavodă, pe Neajlov, la Panciu – Mănăstioara, dând ţării tributul de sânge a 1.200 de eroi pentru consfinţirea marelui ideal naţional. La 14 noiembrie 1916 armata română distrugea podul de peste Olt în încercarea de a stăvili ofensiva inamică. Slatina a fost bombardată sistematic, lupte sângeroase având loc cu ocazia încercării trupelor germano austro ­ ungare de trecere a râului, în dreptul satelor Curtişoara, Teslui, Colibaşi şi Moşteni. Dintre eroii neamului care au murit în bătăliile marelui război al reîntregirii îl menţionăm pe căpitanul Dumitru Morjan, pe Ecaterina Teodoroiu, care a luptat în cadrul Regimentului 43/59 Infanteria din Slatina, pe căpitanul Ioan Călugărul, rănit în luptele de la Pieleşti (Romanaţi).

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a generat în spiritele oamenilor de pe meleagurile oltene o puternică solidaritate şi o nestrămutată hotărâre întru desăvârşirea unităţii statale. Ziarele timpului, „Opinia Oltului”, „Voinţa Poporului” relatează atmosfera de caldă simţire românească din oraşul nostru, exprimă adeziunea deplină a locuitorilor Oltului la actul unirii.

Într­o telegramă trimisă de cetăţenii judeţului Olt, întruniţi la 1 iunie 1919, în Slatina, într­o Mare Adunare Naţională, Congresului de la Versailes se sublinia: „Să nu lase în inima tuturor românilor rana sângerândă pe care au lăsat­o prusienii în inima tuturor francezilor după 1870”. Era vorba despre problema Banatului, despre care în document se mai menţiona: „Banatul este Alsacia noastră şi orice bucată din el e sfâşiată din însuşi corpul nostru.

7

Tisa, Nistrul şi Dunărea nu sunt pentru noi dorinţe deşarte ci necesităţi reale, adăposturi naturale fără care România viitoare nu va avea nici siguranţă, nici liniştea necesară”.

Restabilit prin reforma administrativă din 1968, judeţul Olt este totodată locul de obârşie al unor personalităţi precum: diplomatul Nicolae Titulescu, (1882­1941, ministru de Externe al României Mari, preşedinte al Societăţii Naţiunilor), dramaturgul Eugen Ionescu (1909­1994, membru al Academiei Franceze), muzicianul Dinu Lipatti (1917­1950), poetul Ion Minulescu (1881­1944), economistul P. S. Aurelian (1833­1909, preşedinte al Academiei), juristul Constantin Dissescu (1854­1932, părintele dreptului penal românesc), istoricul literar Dumitru Caracostea (1879­1964), preşedintele Nicolae Ceauşescu (1918 ­1989).

b) autoritatea administraţiei publice judeţene

Consiliul Judeţean Olt este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

În conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, administraţia publică în unităţile administrativ ­ teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

Administrativ, judeţul Olt este împărţit în 112 unităţi teritorial – administrative: două municipii, şase oraşe şi 104 comune, după cum urmează:

1. MUNICIPIUL SLATINA : CIREASOV

2. MUNICIPIUL CARACAL : CARACAL

1. ORAS BALS : CORBENI, TEIS, ROMANA

2. ORAS CORABIA : VARTOPU,TUDOR VLADIMIRESCU

3. ORAS DRAGANESTI­OLT: COMANI

4. ORAS PIATRA­OLT : BISTRITA NOUA, PIATRA, CRIVA DE SUS, ENOSESTI, CRIVA DE JOS

5. ORAS SCORNICESTI : BALTATI , BIRCII, CHITEASCA, CONSTANTINESTI, JITARU, MARGINENI, SLOBOZIA

MIHAILESTI, POPESTI , TEIUS, NEGRENI, PISCANI,

RUSCIORI, SUICA, MOGOSESTI

6. ORAŞ POTCOAVA: POTCOAVA, FALCOENI, VALEA MERILOR, TRUFINESTI, SINESTI

C O M U N ELE DIN JUDEŢUL OLT ŞI SATELE ARONDATE

1. BABICIU : BABICIU

2. BALDOVINESTI: BALDOVINESTI, PIETRIS, GUBANDRU

3. BALTENI: BALTENI

4. BARASTI:BARASTII DE VEDE, BARASTII DE CEPTURI,

BOROESTI, CIOCANESTI , LAZARESTI , POPESTI, MOTOESTI

MERENI

5. BARZA: BARZA, BRANET

6. BOBICESTI: BOBICESTI, BECHET, BELGUN, MIRILA, COMANESTI ,

8

GOVORA, LEOTESTI, CHINTESTI

7. BRANCOVENI: BRANCOVENI, VALENI, MARGHENI, OCIOGI

8. BRASTAVATU: BRASTAVATU, CRUSOVU

9. BREBENI: BREBENI, TEIUSU

10. BUCINISU:BUCINISU, BUCINISU MIC

11. CARLOGANI : CARLOGANI, STUPINA, CEPARI, SCORBURA

BECULESTI

12. CALUI: CALUI, GURA CALUIU

13. CEZIENI: CEZIENI, CORLATESTI, BONDREA

14. CILIENI : CILIENI

15. COLONESTI: COLONESTI, BARASTI, BATARENI, CARSTANI,

VLAICI, GUESTI, MARUNTEI, NAVARGENI, CHELBESTI

16. CORBU: CORBU, MILCOVENI, BURDULESTI, BUZESTI, CIURESTI

17. COTEANA: COTEANA

18. CRAMPOIA : CRAMPOIA , BUTA

19. CUNGREA : CUNGREA, CEPESTI , IBANESTI, SPATARU,

OTESTII DE JOS , OTESTII DE SUS, MIESTI

20. CURTISOARA : CURTISOARA, DOBROTINET, LINIA DIN VALE

RAITIU, PROASPETI , PIETRISU

21. DANEASA: DANEASA, BERINDEI, ZANOAGA, PESTRA, CIOFLANU

22. DEVESELU: DEVESELU, COMANCA

23. DOBRETU: DOBRETU , HOREZU, CURTISOARA

24. DOBROSLOVENI : DOBROSLOVENI, RESCUTA , POTOPINU, RESCA

FRASINETU

25. DOBROTEASA : DOBROTEASA, VULPESTI, CAMPU MARE

BATIA

26. DOBRUN: DOBRUN , CHILII, ULMET, ROSIENII MARI

ROSIENII MICI

27. DRAGHICENI: DRAGHICENI, GROZAVESTI, LIICENI

28. FAGETELU: FAGETELU, BAGESTI, CHILIA, GRUIU, PIELCANI

ISACI

29. FALCOIU : FALCOIU, CIOROIASU, CIOROIU

30. FARCASELE: FARCASELE, FARCASU DE JOS, HOTARANI

GHIMPATI

9

31. GANEASA: GANEASA , DRANOVATU, GRADISTEA, OLTISORU

IZVORU

32. GARCOV: GARCOV, URSA

33. GAVANESTI: GAVANESTI, BALEASA , BROSTENI, DAMBURILE

34. GHIMPETENI : GHIMPETENI, GHIMPETENII NOI

35. GIUVARASTI: GIUVARASTI

36. GOSTAVATU: GOSTAVATU, SLAVENI

37. GRADINARI: GRADINARI, SATU NOU, RUNCU MARE, PETCULESTI

38. GRADINILE : GRADINILE, PLAVICEANCA, ARVATEASCA

39. GROJDIBODU : GROJDIBODU, HOTARU

40. GURA PADINII: GURA PADINII, SATU NOU

41. IANCA: IANCA, POTELU

42. IANCU JIANU: IANCU JIANU, PREOTESTI, DOBRICENI

43. ICOANA : ICOANA, URSOAIA, FLORU

44. IPOTESTI: IPOTESTI

45. IZBICENI: IZBICENI

46. IZVOARELE: IZVOARELE , ALIMANESTI

47. LELEASCA: LELEASCA , AFUMATI, GREERESTI, MIERLICESTI

TONESTI, TUFARU, URSI

48. MARUNTEI: MARUNTEI, MALU ROSU , BALANESTI

49. MIHAESTI: MIHAESTI , BUSCA

50. MILCOV: ULMI, STEJARU, MILCOVU DIN DEAL, MILCOVU DIN VALE

51. MORUNGLAV: MORUNGLAV, BARASTI, POIANA MARE, MORUNESTI, GHIOSANI

52. MOVILENI : MOVILENI, BACEA

53. NICOLAE TITULESCU: NICOLAE TITULESCU

54. OBARSIA : OBARSIA, CAMPU PARULUI, TABONU, OBARSIA NOUA

COTENI

55. OBOGA: OBOGA

56. OPORELU: OPORELU, RADESTI, BERIA DE JOS, BERIA DE SUS

57. OPTASI­MAGURA: OPTASI

58. ORLEA : ORLEA, ORLEA NOUA

59. OSICA DE JOS: OSICA DE JOS, BOBU

60. OSICA DE SUS: OSICA DE SUS, VLADULENI, GRECI, TOMENI,

OSTROV, PERETU

10

61. PARSCOVENI : PIRSCOVENI, BUTOI , OLARI

62. PERIETI : PERIETI: MIERLESTII DE SUS, MAGURA

63. PLESOIU: PLESOIU, ARCESTI, ARCESTI COT , SCHITU DIN VALE

DOBA, SCHITU DIN DEAL, COCORASTI

64. POBORU: POBORU, ALBESTI, SURPENI, CRETI, SEACA

CORNATELU

65. PRISEACA: PRISEACA, SALTANESTI, BUICESTI

66. RADOMIRESTI: RADOMIRESTI, POIANA, CRACIUNEI, CALINESTI

67. REDEA : REDEA, VALEA SOARELUI, REDISOARA

68. ROTUNDA: ROTUNDA

69. RUSANESTI: RUSANESTI, JIENI

70. SAMBURESTI : SAMBURESTI, CERBENI, TONESTI, LAUNELE

MANULESTI, STANULEASA, IONICESTI

71. SÂRBII MĂGURA: VITANESTI

72. SCARISOARA: SCARISOARA, RUDARI , PLAVICENI

73. SCHITU : SCHITU, CATANELE, MOSTENI, LISA, GRECI

74. SEACA: SEACA

75. SERBANESTI: SERBANESTI, STRUGURELU, SERBANESTII DE SUS

76. SLATIOARA: SLATIOARA , SALCIA

77. SOPARLITA : SOPARLITA

78. SPINENI: SPINENI , ALUNISU, CUZA VODA , DAVIDESTI , VINETI

PROFA, OPTASANI

79. SPRANCENATA : SPRANCENATA, URIA, BARSESTII DE SUS

FRUNZARU

80. STEFAN CEL MARE: STEFAN CEL MARE, IANCA NOUA

81. STOENESTI: STOENESTI

82. STOICANESTI: STOICANESTI

83. STREJESTI: STREJESTI, COLIBASI, STREJESTII DE SUS

MAMURA

84. STUDINA: STUDINA, STUDINITA

85. TATULESTI : TATULESTI, BARBALAI, MOMAIU, MAGURA

MIRCESTI, LUNCA

86. TESLUI: TESLUI, CHERLESTII DIN DEAL, CHERLESTII MOSTENI

COMANITA, CORBU, DELENI, SCHITU DELENI

11

87. TIA MARE: TIA MARE, POTLOGENI, DOANCA

88. TOPANA: TOPANA , CANDELESTI , CIORACA , UNGURENI

COJGAREI

89. TRAIAN: TRAIAN

90. TUFENI: TUFENI, STOBORASTI , BARZA

91. URZICA: URZICA, STAVARU

92. VADASTRA : VADASTRA

93. VADASTRITA: VADASTRITA

94. VALCELE : VALCELE, VALCELELE DE SUS, BARCANESTI

95. VALEA MARE: VALEA MARE , ZORLEASCA, BARCA, RECEA

TURIA

96. VALENI: VALENI, MANDRA, TIRISNEAG, POPESTI

97. VERGULEASA: VERGULEASA, CAZANESTI, CUCUETI , VANESTI

POGANU , VALEA FETEI, DUMITRESTI

98. VISINA : VISINA

99. VISINA NOUA: VISINA NOUA

100. VITOMIRESTI: VITOMIRESTI , BULIMANU, TREPTENI , DONESTI

STANULEASA, DEJESTI

101. VLADILA: VLADILA, VLADILA NOUA, FRASINET GARA

102. VOINEASA: VOINEASA , BLAJ, MARGARITESTI, RUSANESTII DE SUS, RACOVITA

103. VULPENI: VULPENI, COTORBESTI, GROPSANI , MARDALE

PESCARESTI, VALEA SATULUI , PRISACA, SIMNICENI , TABACI

PLOPSORELU

104. VULTURESTI: VULTURESTI, VLANGARESTI , VALEA LUI ALB

DIENCI

III. Populaţia judeţului Olt, componenţă etnică, ocupaţie

1. Populaţia stabilă a judeţului Olt , a municipiilor, oraşelor şi comunelor, grupată după domiciliu şi sexe, la data de 01.01.2009, conform datelor transmise de către Direcţia Judeţeană de Statistică Olt:

POPULAŢIA PE LOCALITĂŢI, JUDEŢE, MEDII ŞI SEXE 1 IANUARIE 2009

12

JUDEŢ / MEDIU LOCALITATE TOTAL MASCULIN FEMININ

OLT 468931 231090 237841

URBAN 189243 92101 97142

MUNICIPIUL SLATINA 77177 37458 39719 MUNICIPIUL CARACAL 34805 16745 18060 ORAS BALS 21034 10245 10789 ORAS CORABIA 19580 9473 10107 ORAS DRAGANESTI­OLT 12212 5996 6216 ORAS PIATRA­OLT 6120 3094 3026 ORAS POTCOAVA 5898 2940 2958 ORAS SCORNICESTI 12417 6150 6267

RURAL 279688 138989 140699

BABICIU 2255 1162 1093 BALDOVINESTI 881 438 443 BALTENI 2002 1010 992 BARASTI 1736 824 912 BARZA 2613 1334 1279 BOBICESTI 3344 1695 1649 BRANCOVENI 2960 1500 1460 BRASTAVATU 4791 2433 2358 BREBENI 3045 1519 1526 BUCINISU 2129 1048 1081 CALUI 1910 956 954 CARLOGANI 2740 1355 1385 CEZIENI 1859 901 958 CILIENI 3295 1672 1623 COLONESTI 2723 1317 1406 CORBU 2513 1258 1255 COTEANA 2903 1452 1451 CRAMPOIA 3683 1903 1780 CUNGREA 2386 1168 1218 CURTISOARA 4582 2329 2253 DANEASA 3651 1844 1807 DEVESELU 3180 1586 1594 DOBRETU 1320 633 687 DOBROSLOVENI 3907 1903 2004 DOBROTEASA 1951 933 1018 DOBRUN 1472 751 721 DRAGHICENI 1925 996 929 FAGETELU 1355 642 713 FALCOIU 4168 2050 2118 FARCASELE 4736 2377 2359 GANEASA 4183 2042 2141 GARCOV 2712 1356 1356 GAVANESTI 2248 1104 1144 GHIMPETENI 1765 871 894 GIUVARASTI 2529 1240 1289 GOSTAVATU 3196 1602 1594 GRADINARI 2600 1260 1340

13

GRADINILE 1773 898 875 GROJDIBODU 3041 1537 1504 GURA PADINII 1883 957 926 IANCA 4118 2018 2100 IANCU JIANU 4514 2262 2252 ICOANA 1940 964 976 IPOTESTI 1535 772 763 IZBICENI 4928 2445 2483 IZVOARELE 3684 1966 1718 LELEASCA 1542 715 827 MARUNTEI 4503 2300 2203 MIHAESTI 1851 893 958 MILCOV 1753 872 881 MORUNGLAV 2733 1346 1387 MOVILENI 3675 1885 1790 NICOLAE TITULESCU 1251 626 625 OBARSIA 2963 1458 1505 OBOGA 1408 700 708 OPORELU 1348 636 712 OPTASI­MAGURA 1200 579 621 ORLEA 2671 1308 1363 OSICA DE JOS 1686 846 840 OSICA DE SUS 5088 2485 2603 PARSCOVENI 3085 1527 1558 PERIETI 2011 1009 1002 PLESOIU 3409 1665 1744 POBORU 2341 1112 1229 PRISEACA 1849 921 928 RADOMIRESTI 3536 1666 1870 REDEA 2952 1490 1462 ROTUNDA 2870 1468 1402 RUSANESTI 4756 2419 2337 SAMBURESTI 1345 654 691 SARBII ­ MAGURA 2190 1068 1122 SCARISOARA 3181 1598 1583 SCHITU 3027 1565 1462 SEACA 2048 1002 1046 SERBANESTI 3143 1567 1576 SLATIOARA 2764 1338 1426 SOPARLITA 1584 776 808 SPINENI 2010 957 1053 SPRANCENATA 2626 1349 1277 STEFAN CEL MARE 1877 926 951 STOENESTI 2346 1163 1183 STOICANESTI 2772 1367 1405 STREJESTI 3372 1611 1761 STUDINA 2665 1345 1320 TATULESTI 1292 617 675 TESLUI 2680 1305 1375 TIA MARE 4774 2433 2341 TOPANA 1185 559 626 TRAIAN 3321 1706 1615 TUFENI 3050 1502 1548 URZICA 2306 1151 1155

14

VADASTRA 1620 795 825 VADASTRITA 3441 1760 1681 VALCELE 2814 1393 1421 VALEA MARE 3932 1945 1987 VALENI 3197 1510 1687 VERGULEASA 3018 1468 1550 VISINA 3330 1602 1728 VISINA NOUA 1976 981 995 VITOMIRESTI 2459 1190 1269 VLADILA 2082 1048 1034 VOINEASA 2102 1054 1048 VULPENI 2539 1252 1287 VULTURESTI 2475 1223 1252

2. Populaţia stabilă a Judeţului Olt grupată pe etnii ( RPL 2002 ):

ETNIA Număr persoane ROMÂNI 479826

MAGHIARI 117 ROMI 9137 UCRAINENI 5 GERMANI 27 RUŞI 6 LIPOVENI 4 TURCI 19 TĂTARI 1 SÂRBI 4 SLOVACI 1 BULGARI 4 CROAŢI 1 GRECI 16 EVREI 4 CEHI 1 POLONEZI 11 ITALIENI 26 CHINEZI 3 ARMENI 1 CEANGĂI 1 ALTĂ ETNIE 59 NEDECLARATĂ 0

3. Populaţia stabilă a Judeţului Olt grupată pe religii ( RPL 2002 ):

RELIGIE Număr persoane ORTODOXĂ 486111 ROMANO ­ CATOLICĂ 343 GREACO ­ CATOLICĂ 102 REFORMATĂ 55 EVANGHELICA DE CONFESIUNE AUGUSTANĂ 8 EVANGHELICA LUTHERANĂ SINODO ­ PREZBITERIANĂ

7

UNITARIANĂ 9 ARMEANĂ 2 CREŞTINĂ DE RIT VECHI 0

15

BAPTISTĂ 418 PENTICOSTALĂ 489 ADVENTISTĂ DE ZIUA a 7 a 1272 CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE 136 EVANGHELICĂ 45 MUSULMANĂ 38 MOZAICĂ 3 ALTĂ RELIGIE 169 FĂRĂ RELIGIE 20 ATEI 39 NEDECLARATĂ 8

4. Unitati locale active pe activitati CAEN la nivel de secţiune si subsectiune, grupe de mărime (OCUPAŢIE):

Denumire U.M. 2005 2006 2007

Unitati locale active Nr. 5536 5789 6162 0­9 salariaţi Nr. 4967 5204 5521 10­49 salariaţi Nr. 429 454 501 50­249 salariaţi Nr. 106 96 109 250 si peste Nr. 34 35 31 Agricultura, vanatoare si silvicultura

Nr. 332 318 302 0­9 salariaţi Nr. 289 284 270 10­49 salariaţi Nr. 37 29 26 50­249 salariaţi Nr. 5 4 5 250 si peste Nr. 1 1 1

Pescuitul si piscicultura Nr. 2 3 3 0­9 salariaţi Nr. 2 3 3

Industrie extractiva Nr. 10 13 17 0­9 salariaţi Nr. 8 10 16 10­49 salariaţi Nr. 2 3 1

Industrie extractiva de produse energetice Nr. 1 1 1

0­9 salariaţi Nr. 1 1 1 Industrie extractiva de produse neenergetice

Nr. 9 12 16 0­9 salariaţi Nr. 7 9 15 10­49 salariaţi Nr. 2 3 1

Industria prelucrătoare Nr. 675 702 710 0­9 salariaţi Nr. 464 499 494 10­49 salariaţi Nr. 134 137 148

Denumire U.M. 2005 2006 2007 50­249 salariaţi Nr. 54 43 48 250 si peste Nr. 23 23 20 Industria alimentara, a băuturilor si tutunului

Nr. 182 182 152 0­9 salariaţi Nr. 146 144 112 10­49 salariaţi Nr. 26 29 33 50­249 salariaţi Nr. 9 8 7 250 si peste Nr. 1 1 ­

Industria textila si a produselor textile Nr. 170 164 167 0­9 salariaţi Nr. 79 84 86 10­49 salariaţi Nr. 47 43 46 50­249 salariaţi Nr. 33 25 26

16

250 si peste Nr. 11 12 9 Ind. pielăriei si a pod. din piele Nr. 3 2 2 0­9 salariaţi Nr. 2 1 2 50­249 salariaţi Nr. 1 1 ­ Fabricarea lemnului si a produselor din lemn

Nr. 23 24 23 0­9 salariaţi Nr. 16 15 16 10­49 salariaţi Nr. 5 7 5 50­249 salariaţi Nr. 1 2 2 250 si peste Nr. 1 ­ ­ celuloza, hârtie Nr. 34 34 45 0­9 salariaţi Nr. 30 30 42 10­49 salariaţi Nr. 4 4 3 Prelucrarea ţiţeiului Nr. ­ 2 2 0­9 salariaţi Nr. ­ 2 2 Substanţe si produse chimice Nr. 29 32 29 0­9 salariaţi Nr. 24 27 26 10­49 salariaţi Nr. 5 5 2 50­249 salariaţi Nr. ­ ­ 1 Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice Nr. 16 19 26 0­9 salariaţi Nr. 12 14 17 10­49 salariaţi Nr. 2 4 6 50­249 salariaţi Nr. 2 1 2 250 si peste Nr. ­ ­ 1 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

Nr. 24 24 25 0­9 salariaţi Nr. 19 20 19 10­49 salariaţi Nr. 4 3 5 250 si peste Nr. 1 1 1 Industria metalurgica Nr. 120 140 157 0­9 salariaţi Nr. 86 103 111 10­49 salariaţi Nr. 29 31 36 50­249 salariaţi Nr. 2 3 6 250 si peste Nr. 3 3 4

Denumire U.M. 2005 2006 2007 Industria de maşini si echipamente

Nr. 10 9 9 0­9 salariaţi Nr. 6 6 6 10­49 salariaţi Nr. 1 1 2 50­249 salariaţi Nr. 1 ­ ­ 250 si peste Nr. 2 2 1 Industria de echipamente electrice si optice

Nr. 8 11 11 0­9 salariaţi Nr. 5 8 8 10­49 salariaţi Nr. 2 2 1 50­249 salariaţi Nr. 1 1 2 Industria mijloacelor de transport

Nr. 9 9 8 0­9 salariaţi Nr. 3 3 3 10­49 salariaţi Nr. ­ 1 ­ 50­249 salariaţi Nr. 2 1 1 250 si peste Nr. 4 4 4 Alte activitati industriale 47 50 54 0­9 salariaţi Nr. 36 42 44 10­49 salariaţi Nr. 9 7 9 50­249 salariaţi Nr. 2 1 1 Energie electrica si termica, gaze Nr.

17

12 14 11 0­9 salariaţi Nr. 5 5 6 50­249 salariaţi Nr. 3 5 3 250 si peste Nr. 4 4 2 Construcţii ­ total Nr. 269 330 473 0­9 salariaţi Nr. 197 258 375 10­49 salariaţi Nr. 49 48 68 50­249 salariaţi Nr. 20 21 26 250 si peste Nr. 3 3 4 Comerţ Nr. 3138 3190 3275 0­9 salariaţi Nr. 2973 3002 3069 10­49 salariaţi Nr. 155 178 194 50­249 salariaţi Nr. 10 10 12 Hoteluri si restaurante Nr. 209 235 243 0­9 salariaţi Nr. 198 224 234 10­49 salariaţi Nr. 10 10 8 50­249 salariaţi Nr. 1 1 1 Transport, depozitare si comunicaţii

Nr. 229 249 302 0­9 salariaţi Nr. 205 223 271 10­49 salariaţi Nr. 18 20 25 50­249 salariaţi Nr. 3 3 3 250 si peste Nr. 3 3 3 Intermedieri financiare Nr. 76 83 89 0­9 salariaţi Nr. 72 79 86 10­49 salariaţi Nr. 4 4 3

Denumire U.M. 2005 2006 2007 Tranzacţii imobiliare Nr. 322 374 439 0­9 salariaţi Nr. 300 346 409 10­49 salariaţi Nr. 15 20 20 50­249 salariaţi Nr. 7 7 9 250 si peste Nr. ­ 1 1 Invatamant Nr. 15 15 23 0­9 salariaţi Nr. 15 14 22 10­49 salariaţi Nr. ­ 1 1 Sănătate si asistenta sociala Nr. 158 164 174 0­9 salariaţi Nr. 156 162 172 10­49 salariaţi Nr. 2 2 2

Alte activitatea de servicii colective Nr. 89 99 101 0­9 salariaţi Nr. 83 95 94 10­49 salariaţi Nr. 3 2 5 50­249 salariaţi Nr. 3 2 2

Dispoziţiile privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată , cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică în judeţul Olt neexistând cazuri în acest sens( în unităţile administrativ – teritoriale din judeţul Olt cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu au o pondere de 20% din numărul locuitorilor ).

IV. Reşedinţa judeţului Olt

18

Reşedinţa judeţului Olt este municipiul Slatina. Slatina a fost atestată documentar pentru prima dată în epoca medievală, la 20 ianuarie 1368 printr­un act oficial: Vladislav I Voicu acorda scutire de vamă la Slatina tuturor negustorilor braşoveni.

Municipiul Slatina este situat în zona de nord a judeţului Olt, pe valea râului Olt, pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana, la contactul ei cu Câmpia Slatinei.

Principalul potenţial economic al municipiului Slatina este concentrat în trei zone industriale: a. zona industrială N – E Gară, cu industria de aluminiu ( S.C. ALRO S.A. ); b. zona industrială Sud Drăgăneşti – Olt are în principal partea de prelucrare

a aluminiului din cadrul S.C. ALRO S.A, şi noile întreprinderi industriale PIRELLI TYRES ROMÂNIA SRL ( fabricare anvelope şi camere de aer, reşapare şi refacere anvelope ) şi CORD ROMÂNIA SRL ( fabricarea articolelor din fire metalice; fabricarea de lanţuri şi arcuri );

c. zona industrială N – V Tudor Vladimirescu Strehareţ, cuprinde mai multe unităţi de prestări servicii, depozite, unităţi de construcţii şi transport rutier.

Pe teritoriul municipiului Slatina sunt numeroase baze de construcţii civile şi industriale: S.C. SCADT SA, S.C. GRUP PRIMACONS SRL, S.C. ROLMIS SRL, S.C. CONDOR SRL.

Populaţia stabilă a municipiului Slatina la data de 01.01.2009 a fost de 77.177 locuitori. În conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional – secţiunea a – IV – a Reţeaua de localităţi, cu modificările ulterioare, reţeaua de localităţi este compusă din localităţi urbane şi din localităţi rurale ierarhizate pe ranguri.

Potrivit acestei legi, ierarhizarea localităţilor pe ranguri la nivelul judeţului Olt este următoarea: ­ rangul al ­ II – lea ­ municipiile de importanţă interjudeţeană; ­ rangul al ­ III – lea ­ oraşele; ­ rangul al ­ IV – lea ­ sate reşedinţă de comună; ­ rangul al ­ V – lea ­ satele componente ale comunelor şi cele aparţinând municipiilor;

Comunele sunt împărţite pe trei categorii în funcţie de numărul locuitorilor. Rangul localităţilor urbane din judeţul Olt, în funcţie de statutul localităţii respective şi de numărul de locuitori:

MUNICIPII/ORAŞE RANGUL LOCALITĂŢII SLATINA II CARACAL II CORABIA III BALŞ III DRĂGĂNEŞTI ­ OLT III PIATRA OLT III SCORNICEŞTI III POTCOAVA III

V. Autorităţile administraţiei publice locale, sediul acestora

Consiliul Judeţean Olt este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul Judeţean Olt are un preşedinte, doi vicepreşedinţi, un secretar al judeţului care, împreună cu aparatul de specialitate, constituie structura funcţională cu activitate permanentă a Consiliului Judeţean Olt, realizând activităţile şi obiectivele specifice administraţiei publice judeţene şi soluţionarea problemelor curente ale acesteia.

Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe, municipii şi autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ.

În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean nu există raporturi de subordonare.

Preşedintele Consiliului Judeţean Olt reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu per­ soanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie şi răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene.

Preşedintele Consiliului Judeţean Olt răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean pe care îl conduce.

Preşedintele Consiliului Judeţean Olt asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor Consiliului Judeţean, precum şi a altor acte normative.

19

Pentru consilierea, coordonarea şi controlul privind administraţia publică la consiliile locale comunale, orăşeneşti şi municipale, instituţiile publice şi serviciile publice de specialitate din subordinea Consiliului Judeţean Olt, funcţionarii publici ai aparatului de specialitate acordă asistenţă tehnică de specialitate, economică şi juridică, la cererea acestora.

Prima constituire a Consiliului Judeţean Olt a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Olt nr. 3 din 23.04.1992, legea administraţiei publice locale dezvoltând normele constituţionale, stabilind natura juridică a consiliului judeţean ca autoritate a administraţiei publice, reglementând compunerea şi numirea membrilor acestuia, constituirea lui, atributele acestuia, precum şi funcţionarea.

Sediul Consiliului Judeţean Olt este în municipiul Slatina, bulevardul A.I. Cuza nr. 14. Actuala componenţă a Consiliului Judeţean Olt este rezultatul alegerilor locale desfăşurate în data de

01.06.2008. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Olt nr. 68 din 23.06.2008 s­a declarat legal constituit Consiliul Judeţean Olt, în a cărui componenţă sunt cuprinşi 32 de consilieri judeţeni: 13 ­ Partidul Social Democrat, 12 ­ Partidul Democrat ­ Liberal şi 7 ­ Partidul Naţional Liberal. Consiliul Judeţean Olt, astfel constituit, conform legii, se completează cu Preşedintele Consiliului Judeţean Olt, care are drept de vot şi conduce şedinţele acestuia. Consiliile locale sunt autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii. Sediul acestora se află în primăriile localităţilor respective, astfel:

Primării

Primaria Slatina Slatina, M. Kogalniceanu 1 Tel: 0249/439.377; Fax: 0249/439.451 Pagina web E­mail: pms@primariaslatina.ro

Primaria Caracal Adresa: Strada Piata Victoriei Nr. 10 Secretariat: Tel ­ 0249/511384; 0249/511386; Fax ­ 0249/517516; 0249/517518 Secretarul Municipiului Caracal: 0249/511205 Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta si Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta: 0249/511384 ­ int.119; 0249/512164 Ofiter Serviciu (permanenta) ­ 0249/511331 (luni­joi 16:15­07:45, vineri­luni 14:15­07:45) Pagina web E­mail: pmc@romanati.ro

Primaria Bals N. Balcescu 14, Bals Tel: 0249/450308; 0249/450071 E­mail: primaria@bals.ro Portalul Primariei Bals

Primaria Corabia Cuza Voda 58, Corabia Tel: 0249/561386; 0249/560703 Pagina web E­mail: primariacorabia@yahoo.com

Primaria Piatra­Olt Piatra­Olt, 0559 Tel: 0249/417003 Pagina web E­mail: primariapiatraolt@yahoo.com

Primaria Draganesti­Olt N. Titulescu 150, Draganesti­Olt Tel: 0249/465240; 0349/465.240; Fax: 0249/465811 E­mail: contabil@draganesti­olt.ro, webmaster@draganesti­olt.ro Portalul Primariei Draganesti Olt

20

Primaria Scornicesti Scornicesti, Muncii 13, 0538 Tel: 0249/460444; Fax: 0249/460298 E­mail: contact@primariascornicesti.ro, c.nedelea@primariascornicesti.ro Pagina web

Primaria Potcoava Potcoava Tel: 0249/462038; Fax: 0249/460298 Pagina web E­mail: primariapotcoava@yahoo.com

Primaria Baldovinesti Baldovinesti Tel: 0249/451.052 Pagina web E­mail: primarie@baldovinesti.ro

Primaria Babiciu Babiciu Tel: 0249/532033 E­mail: primariababiciu@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Balteni Balteni 0249/481600 Pagina web E­mail: primar@primariabalteni.ro, viceprimar@primariabalteni.ro, secretar@primariabalteni.ro

Primaria Barasti Barasti Tel: 0249/463575 E­mail: barasti_vede@yahoo.com

Primaria Bobicesti Bobicesti Tel: 0249/404940; 0249/455501 E­mail: primariabobicesti@judetulolt.ro E­mail Primar: iliechitez@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Birza Birza Tel: 0249/451620 E­mail: primariabirza@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Brincoveni Brincoveni Tel: 0249/417022 E­mail: primaria_brincoveni@yahoo.com

Primaria Brastavatu Brastavatu Tel: 0249/540002 E­mail: primariabrastavatu@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Brebeni

21

Brebeni Tel: 0249/419008 Pagina web E­mail: primar@primariabrebeni.ro, viceprimar@primariabrebeni.ro, secretar@primariabrebeni.ro achizitii.publice@primariabrebeni.ro, contact@primariabrebeni.ro, primariabrebeni@yahoo.com

Primaria Bucunisu Bucinisu Tel: 0249/542057

Primaria Calui Calui Tel: 0249/456187 Pagina web E­mail: primaria@calui.ro

Primaria Cezieni Cezieni Tel: 0249/510102 E­mail: primariacezieni@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Cilieni Cilieni Tel: 0249/534002 E­mail: primariacilieni@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Cirlogani Cirlogani Tel: 0249/474611 E­mail: primariacirlogani@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Colonesti Colonesti Tel: 0249/463.103 E­mail: primariacolonesti@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Corbu Corbu Tel: 0249/481006 E­mail: primariacorbu@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Coteana Coteana Tel: 0249/419308; 0249/419319 E­mail: primariacoteana@judetulolt.ro primariacoteana@yahoo.com Pagina web

Primaria Crampoia Crampoia Tel: 0249/485020 E­mail: primariacrimpoia@yahoo.com androniegabriela@yahoo.com

Primaria Cungrea Cungrea

22

Tel: 0249/468603 Pagina web E­mail: primar@primariacungrea.ro, viceprimar@primariacungrea.ro, secretar@primariacungrea.ro

Primaria Curtisoara Curtisoara Tel: 0249/470044 E­mail: primariacurtisoara@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Daneasa Daneasa Tel: 0249/467016 E­mail: primariadaneasaolt@yahoo.com

Primaria Deveselu Deveselu Tel: 0249/510560 E­mail: primariadeveselu@judetulot.ro Pagina web

Primaria Dobretu Dobretu Tel: 0249/456052 Pagina web E­mail: primariadobretu@yahoo.com

Primaria Dobroteasa Dobroteasa Tel: 0249/469005 E­mail: primaria.dobroteasa@gmail.com

Primaria Dobrosloveni Dobrosloveni Tel Primar: 0249/530.022 Tel/Fax: 0249­515.998 E­mail: primar@dobrosloveni.ro Pagina web

Primaria Dobrun Dobrun Tel: 0249/455072 E­mail: primariadobrun@yahoo.com

Primaria Draghiceni Draghiceni Tel: 0249/511068

Primaria Fagetelu Fagetelu Tel: 0249/469523 E­mail: primariafagetelu@judetulolt.ro primaria_fagetelu@yahoo.com Pagina web

Primaria Falcoiu Falcoiu Tel: 0249/530360; 0249/530357

Primaria Farcasele Farcasele

23

Tel: 0249/531302 E­mail: primariafarcasele@judetulolt.ro primariafarcasele@yahoo.com Pagina web

Primaria Garcov Garcov Tel: 0249/561103 E­mail: primariagircov@yahoo.com

Primaria Ganeasa Ganeasa Tel: 0249/436.171 E­mail: contact@primariganeasa.ro ganeasa@yahoo.com Pagina web

Primaria Gavanesti Gavanesti Tel: 0249/456502 E­mail: primariagavanesti@judetulolt.ro, primariagavanesti@yahoo.com Pagina web

Primaria Ghimpeteni Ghimpeteni Tel: 0249/485441 E­mail: primaria@ghimpeteni.ro Pagina web

Primaria Giuvarasti Giuvarasti Tel: 0249/535601 E­mail: primar@giuvarasti.ro, viceprimar@giuvarasti.ro, secretar@giuvarasti.ro, achizitii.publice@giuvarasti.ro, contact@giuvarasti.ro, primaria.giuvarasti@yahoo.com Pagina web

Primaria Gostavatu Gostavatu Tel: 0249/532321 E­mail: primariagostavatu@yahoo.com

Primaria Gradinari Gradinari Tel: 0249/472178 E­mail: primar@primaria_gradinari.ro

Primaria Gradinile Gradinile Tel: 0249/541032

Primaria Grojdibodu Grojdibodu Tel: 0249/536001; 0249/536289 E­mail: primariagrojdibodu@yahoo.com

Primaria Gura Padinii Gura Padinii Tel: 0249/536461

Primaria Ianca Ianca

24

Tel: 0249/537005; 0249/537181 E­mail: c_ianca@yahoo.com

Primaria Iancu Jianu Iancu Jianu Tel: 0249/456011 E­mail: primariaiancujianu@yahoo.com, primaria@iancu­jianu.ro Pagina web

Primaria Icoana Icoana Tel: 0249/483021 E­mail: primaria_icoana_olt@yahoo.com

Primaria Ipotesti Ipotesti Tel: 0788250524 E­mail: primariaipotesti@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Izbiceni Izbiceni Tel: 0249/535001; 0249/535002; 0249/535006 E­mail: primaria_izbiceni@yahoo.com

Primaria Izvoarele Izvoarele Tel: 0249/486048 E­mail: primaria_izbiceni@yahoo.com

Primaria Leleasca Leleasca Tel: 0249/469502

Primaria Maruntei Maruntei, 0856 Tel: 0249/467.301 E­mail: primariamaruntei@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Mihaesti Mihaesti Tel: 0249/488301

Primaria Milcov Milcov Tel: 0249/436196 E­mail: cmilcov@yahoo.com

Primaria Morunglav Morunglav Tel: 0249/455271 E­mail: primariamorunglav@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Movileni Movileni Tel: 0249/482024 E­mail: primariamovileni@judetulolt.ro Pagina web

25

Primaria Nicolae Titulescu Nicolae Titulescu Tel: 0249/485436 E­mail: primaria_nicolae_titulescu@yahoo.com

Primaria Obarsia Obarsia Tel: 0249/541318; 0249/541327 E­mail: primar@primariaobirsia.ro Pagina web

Primaria Oboga Oboga Tel:0249/450129 E­mail: primariaoboga@yahoo.com

Primaria Oporelu Oporelu Tel: 0249/468020

Primaria Optasi­Magura Optasi­Magura Tel: 0249/481535

Primaria Orlea Orlea Tel: 0249/536331 E­mail: secretar@primariaorlea.ro Pagina web

Primaria Osica de Sus Osica de Sus Tel/Fax: 0249­418.064 E­mail: primar@primariaosicadesus.ro

Primaria Osica de Jos Osica de Jos Tel: 0249/455015; 0249/455085

Primaria Pirscoveni Pirscoveni Tel: 0249/455308 E­mail: clpirscoveni@yahoo.com Pagina web

Primaria Perieti Perieti Tel: 0249/481609; 0249/481791 E­mail: primariaperieti@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Plesoiu Plesoiu Tel: 0249/474024 E­mail: primaria­plesoiuolt@yahoo.com

Primaria Poboru Poboru Tel: 0249/463835

Primaria Priseaca

26

Priseaca Tel: 0249/480001 E­mail: secretar_priseaca@yahoo.com

Primaria Radomiresti Radomiresti Tel: 0249/489306 E­mail: primariaradomiresti@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Redea Redea Tel: 0249/544007; 0249/544262 E­mail: primariaredea@yahoo.com Pagina web

Primaria Rotunda Rotunda Tel: 0249/542330; 0249/542599 E­mail: primariarotunda@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Rusanesti Rusanesti Tel: 0249/533001; 0249/533175 E­mail: primariarusanesti@yahoo.com, primariarusanesti@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Simburesti Simburesti Tel: 0249/469007 E­mail: primariasimburesti@judetulolt.ro, primariasimburesti@yahoo.com Pagina web

Primaria Sirbii Magura Sirbii Magura Tel: 0249/481595 E­mail: primariasarbiimagura@yahoo.com, sirbiimagura@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Scarisoara Scarisoara Tel: 0249/533361 E­mail: primariascarisoara@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Schitu Schitu Tel: 0249/482302

Primaria Seaca Seaca Tel: 0249/488001 E­mail: primariaseaca@judetulolt.ro Pagina web

27

Primaria Slatioara Slatioara Tel/Fax: 0249/431790 E­mail: primariaslatioara@artelcom.net

Primaria Spineni Spineni Tel: 0249/469609 E­mail: contact@primariaspineni.ro Pagina web

Primaria Sprincenata Sprincenata Tel: 0251/489002 E­mail: primariasprincenata@judetulolt.ro, primariasprincenata@yahoo.com Pagina web

Primaria Stoenesti Stoenesti Tel: 0249/531017 E­mail: consiliullocalstoenesti@yahoo.com

Primaria Stoicanesti Stoicanesti Tel: 0249/487001 E­mail: primariastoicanesti@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Strejesti Strejesti Tel: 0249/472006 E­mail: primariastrejesti@yahoo.com

Primaria Studina Studina Tel: 0249/541007 E­mail: primariastudina@judetulolt.ro, primariastudina@yahoo.com Pagina web

Primaria Serbanesti Serbanesti Tel: 0249/484001 E­mail: primariaserbanesti@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Sopirlita Sopirlita Tel: 0249/455382 E­mail: primaria_sopirlita_ot@yahoo.com

Primaria Stefan cel Mare Stefan cel Mare Tel: 0249/538001 E­mail: stefan_primaria@yahoo.com

28

Primaria Tatulesti Tatulesti Tel: 0249/469603 E­mail: primariatatulesti@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Teslui Teslui Tel: 0249/470524 E­mail: mihai_laz@yahoo.com

Primaria Tia Mare Tia Mare Tel: 0249/534391 E­mail: primariatiamare@judetulolt.ro, primaria_tiamare@yahoo.com Pagina web

Primaria Topana Topana Tel: 0249/469501 E­mail: primariatopana@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Traian Traian Tel: 0249/543301 E­mail: traianprimaria@yahoo.com

Primaria Tufeni Tufeni Tel: 0249/483302 E­mail: primariatufeni@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Urzica Urzica Tel: 0249/538301 E­mail: primariaurzica@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Valcele Valcele Tel: 0249/484378 E­mail: primariavilceleolt@yahoo.com

Primaria Valea Mare Valea Mare Tel: 0249/480310 E­mail: primariavaleamare@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Vadastra Vadastra Tel: 0249/539016; 0249/539299 E­mail: primariavadastra@yahoo.com

29

Primaria Vadastrita Vadastrita Tel: 0249/539301 E­mail: primariavadastrita@yahoo.com

Primaria Valeni Valeni Tel: 0249/487309 E­mail: clvaleni@rdslink.ro

Primaria Verguleasa Verguleasa Tel: 0249/468327 E­mail: primaria2007@clicknet.ro

Primaria Visina Visina Tel: 0249/540898 E­mail: primariavisina@yahoo.com

Primaria Visina Noua Visina Noua Tel: 0249/540303 E­mail: primariavisinanoua@judetulolt.ro, primariavisinanoua@yahoo.com Pagina web

Primaria Vitomiresti Vitomiresti Tel: 0249/469314 E­mail: primariavitomiresti@judetulolt.ro, primariavitomiresti.judetulolt@yahoo.com Pagina web

Primaria Vladila Vladila Tel: 0249/543003 E­mail: primariavladila@judetulolt.ro Pagina web

Primaria Voineasa Voineasa Tel: 0249/586802 E­mail: primariavoineasa@judetulolt.ro, primariavoineasa@yahoo.com Pagina web

Primaria Vulpeni Vulpeni Tel: 0249/456704 E­mail: vulpeniprimar@yahoo.com

Primaria Vulturesti Vulturesti Tel: 0249/469003 E­mail: primvult@yahoo.com

a) referendum pentru probleme de interes deosebit

30

Problemele de interes deosebit pot fi supuse aprobării locuitorilor prin referendum local, în condiţiile legii. Referendumul organizat la nivelul judeţului se poate desfăşura în unităţile administrativ­teritoriale din judeţ, ori numai în unele din acestea, care sunt direct interesate.

Problemele de interes deosebit ce urmează a fi supuse referendumului judeţean se stabilesc prin hotărâre adoptată de Consiliul Judeţean Olt, la propunerea Preşedintelui acestuia, totodată aprobându­se prin hotărâre şi modalitatea de realizare, organizare, finanţare, dacă este cazul, a referendumului, şi modul de consemnare a rezultatelor.

b) alte forme de consultare directă a cetăţenilor

În vederea cunoaşterii problemelor complexe cu care se confruntă autorităţile publice locale, precum şi a rezolvării acestora în limitele legale a competenţelor, Preşedintele Consiliului Judeţean Olt prin Dispoziţie, a repartizat angajaţii Consiliului Judeţean Olt pe unităţi administrativ­teritoriale.

Prin Dispoziţie a Preşedintelui Consiliului Judeţean Olt sau, după caz prin Hotărâre a Consiliului Judeţean Olt, consilierii judeţeni fac parte din consiliile de administraţie ale instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea sa.

Acestea sunt alte forme de sprijinire, cunoaştere şi consultare a unităţilor administrativ – teritoriale, de cunoaşterea a problemelor cu care se confruntă cetăţenii, precum şi a activităţii instituţiilor şi serviciilor publice de specialitate de sub autoritatea Consiliului Judeţean Olt.

c) cooperare sau asociere

c)1. cooperare sau asociere în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări sau proiecte

Pentru asigurarea dezvoltării localităţilor judeţului Olt şi satisfacerea nevoilor colectivităţilor locale, autorităţile administraţiei publice locale/judeţene pot stabili în condiţiile legii, relaţii de cooperare şi asociere cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local/judeţean, precum şi de stabilire a unor relaţii de parteneriat cu unităţi administrativ­teritoriale similare din alte ţări.

Asocierile încheiate la nivelul judeţului Olt: Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Olt nr. 99/25.10.2007 s­a constituit Asociaţia de Dezvoltare

Intercomunitară Sud Vest Oltenia prin asocierea Judeţului Olt , prin Consiliul Judeţean Olt, cu judeţele Dolj, Mehedinţi , Gorj şi Vâlcea.

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Sud Vest Oltenia are sediul în municipiul Craiova judeţul Dolj. Asociaţia a fost constituită în vederea depunerii în cadrul Programului Operaţional Regional 2007­2013, Axa

Prioritară nr. 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, domeniul major de intervenţie 3.3 ­ Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă a proiectului ,,Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă” pentru Regiunea Sud Vest Oltenia.

Participarea Consiliului Judeţean Olt cu o cotă parte la constituirea contribuţiei proprii a solicitantului, la proiectul mai sus menţionat, a fost stabilită prin Hotărârea de Consiliul Judeţean Olt nr. 30/19.03.2009, completată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Olt nr. 86/30.06.09 .

Consiliul Judeţean Olt şi Consiliul General Loiret, din regiunea de centru ­ Franţa au semnat în data de 23 iulie 2007 Acordul Cadru pentru Acţiuni de Cooperare Descentralizată, având ca finalitate realizarea unor politici economice comune celor două regiuni, favorizarea schimburilor fructuoase în domeniul educaţiei, turismului, culturii, agriculturii şi prevenirii situaţiilor de urgenţă.

În baza priorităţilor identificate în urma întâlnirilor de lucru din anii anteriori, până la această dată au fost întreprinse mai multe acţiuni în beneficiul judeţului Olt: dotarea Bibliotecii Judeţene cu cărţi pentru secţia de limbă franceză, achiziţionarea de aparatură de specialitate pentru secţiile ORL şi morfopatologie ale Spitalului Judeţean Olt, dotarea cu calculatoare a Şcolii Generale Şerbăneşti.

În data de 25.04.2007 a fost semnat ,,Memorandumul de Cooperare” între Judeţul Olt şi Regiunea Pleven , cu scopul de a ajuta Judeţul Olt şi Regiunea Pleven în procesul de integrare în UE, în special prin dezvoltarea parteneriatelor transfrontaliere, a iniţiativelor comune , prin întărirea stabilităţii regionale şi schimbul de informaţii bilaterale, de idei şi bune practici pentru mărirea capacităţii de absorbţie a finanţărilor prin instrumente .

În baza acestui Memorandum de Cooperare au fost depuse şi implementate 3 proiecte de finanţare în cadrul Programul PHARE CBC 2005:

1. Realizarea studiilor locale în procesul de absorbţie a fondurilor comunitare cu impact transfrontalier în judeţul Olt (durata proiectului: septembrie 2007­ septembrie 2008)

31

2. Întocmirea documentaţiei tehnice în vederea realizării unei burse de cereale în Corabia , judeţul Olt(durata proiectului: septembrie 2007­ septembrie 2008)

3. Prevenirea producerii unor calamităţi naturale în judeţul Olt prin realizarea unor hărţi de risc la alunecări de teren şi a unui plan integrat de management pentru prevenirea riscului ( decembrie 2007­ aprilie 2009 ).

De asemenea au fost depuse în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Cooperare Transfrontalieră România ­ Bulgaria 2007­2013 2 proiecte aflate momentan în faza de evaluare:

1. Îmbunătăţirea infrastructurii în zona de graniţă Olt Pleven prin reabilitarea DJ 543 Corabia –Izbiceni , Judeţul Olt şi a drumului III 3402 Pleven;

2. Reabilitarea drumului III 3004 Transtenik –Orehovitza 137 şi modernizarea DJ 544 Urzica –Ştefan cel Mare . Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară înfiinţate de Consiliul Judeţean Olt:

1. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ,,Oltul” ­ cu sediul in municipiul Slatina, Str. Crişan nr. 33, Judeţul Olt. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Oltul” a fost constituită în scopul reglementării, înfiinţării, organizării,

finanţării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ­teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente Serviciului, pe baza strategiei de dezvoltare a Serviciului.

Modalitatea de gestiune a Serviciului va fi gestiunea delegată, care se va realiza în baza unui contract de delegare a gestiunii atribuit direct, conform prevederilor art. 31 1 din Legea nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 21 1 din Legea nr. 241/2006, cu modificările şi completările ulterioare, unui operator regional, astfel cum este acesta definit de art. 2 lit. g 1 ) din Legea nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare, al cărui capital social va fi deţinut integral de unităţi administrativ­teritoriale membre ale Asociaţiei.

Membrii asociaţiei sunt: Consiliul Judeţean Olt si Consiliul Local al municipiului Slatina, Consiliul Local al oraşului Scorniceşti, Consiliul Local al oraşului Drăgăneşti Olt, Consiliul Local al oraşului Piatra Olt, Consiliul Local al oraşului Potcoava, Consiliul Local al comunei Bîrza, Consiliul Local al comunei Slătioara, Consiliul Local al comunei Brebeni , Consiliul Local al comunei Perieţi , Consiliul Local al comunei Corbu, Consiliul Local al comunei Studina , Consiliul Local al comunei Nicolae Titulescu , Consiliul Local al comunei Cungrea , Consiliul Local al comunei Vitomiresti , Consiliul Local al comunei Giuvaraşti şi Consiliul Local al comunei Dobrosloveni. 2. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ,,OLT ­ ECO” ­ cu sediul in municipiul Slatina, Str. Arinului nr. 4, Bl. B9, sc. C, ap. 4, judeţul Olt.

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „OLT­ECO” s­a înfiinţat prin asocierea Consiliului Judeţean Olt cu Consiliile Locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Olt în scopul implementării Proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Olt” , în conformitate cu prevederile Legii Administraţiei Publice Locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005.

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „OLT­ECO” s­a constituit în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, finanţării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciilor publice comunitare de salubrizare a localităţilor şi pentru exercitarea competenţelor autorităţilor administraţiei publice locale în acest domeniu, în baza mandatului încredinţat prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţile administrativ­teritoriale membre.

c)2. cooperare sau asociere în vederea promovării unor interese comune

Iniţiativa cooperării sau asocierii unităţilor administrativ – teritoriale în vederea promovării unor interese comune, precum şi aderarea lor la o asociaţie internaţională va fi comunicată Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Proiectele de înţelegeri de cooperare pe care unităţile administrativ­teritoriale intenţionează să le încheie cu unităţi administrativ­teritoriale din alte ţări vor fi trimise spre avizare Ministerul Afacerilor Externe, prin primari, respectiv Preşedintele Consiliului Judeţean Olt, înainte de supunerea lor spre adoptare de către Consiliile locale sau Consiliile Judeţene, după caz.

Responsabilitatea privind înţelegerile de cooperare încheiate de unităţile administrativ ­ teritoriale revine în exclusivitate acestora.

d) criterii pentru conferirea titlului de ,,cetăţean de onoare al judeţului Olt” persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite

32

Consiliul Judeţean Olt poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite pe plan politic, economic, social sau cultural, titlul de ,,Cetăţean de onoare al judeţului Olt”.

Acelaşi titlu poate fi conferit şi altor persoane importante şi reprezentative pentru judeţ în cunoaşterea, promovarea şi susţinerea pe plan judeţean, naţional şi internaţional a intereselor judeţului Olt.

Titlul de ,,Cetăţean de onoare al judeţului Olt” constă în acordarea unei diplome şi a unui simbol al autorităţii publice judeţene.

Conferirea titlului precum şi pierderea sau retragerea acestuia se va face prin hotărâre adoptată de Consiliul Judeţean Olt.

e) atribuire şi schimbare de denumiri

Consiliul Judeţean Olt poate hotărî atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru instituţiile şi obiectivele de interes judeţean, cu avizul consiliului local pe al cărui teritoriu administrativ sunt amplasate acestea.

Dacă atribuirea denumirii vizează nume de personalităţi sau evenimente istorice, politice, culturale sau de altă natură, ori schimbarea unor astfel de denumiri, Consiliul Judeţean Olt va adopta hotărârea numai după o prealabilă analiză şi avizare în comisia judeţeană pentru atribuirea de denumiri care funcţionează pe lângă Prefectura Judeţului Olt, sub sancţiunea nulităţii acesteia.

Solicitarea avizului este obligatorie şi are caracter consultativ. Comisia de Atribuire de Denumiri a Judeţului Olt a fost reactualizată prin Ordinul Prefectului Judeţului Olt nr.

118/02.07.2009. Documentele necesare în vederea completării dosarului pentru obţinerea AVIZULUI de atribuire sau

schimbare de denumiri: ­ CERERE DE AVIZARE – conform modelului prevăzut în Ordinul MIRA nr. 564/2008 pentru

aprobarea Regulamentului de funcţionare a comisiei de atribuire de denumiri judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

­ PROIECTUL DE HOTĂRÂRE a consiliului judeţean sau local, după caz, INCLUSIV INSTRUMENTUL DE PREZENTARE ŞI MOTIVARE;

­ RAPORTUL COMISIEI DE SPECIALITATE AL CONSILIULUI – copie; ­ RAPORTUL COMPARTIMENTULUI DE RESORT DIN CADRUL APARATULUI DE SPECIALITATE

AL PRIMARULUI SAU AL CONSILIULUI JUDEŢEAN – copie. DOSARUL se depune la secretariatul Comisiei de Atribuire de Denumiri a Judeţului Olt, la următoarea

adresă: INSTITUŢIA PREFECTULUI – Judeţul Olt Bd. A.I. Cuza nr. 12, Slatina, Olt, Tel. 0249/431175, Fax: 0249/416239 Et. 1.

f) însemnele specifice ale judeţului

Stema judeţului Olt a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului Nr. 1379/2001. Stema judeţului Olt se compune dintr – un scut cu baza curbată, sfertuit printr­o cruce de aur. Primul şi al patrulea cartier, pe fond albastru, reprezintă un turn de argint cu foişor crenelat – stema vechiului judeţ Olt. În al doilea şi al treilea cartier, pe fond albastru, se află un snop de grâu de aur – stema vechiului judeţ Romanaţi.

Semnificaţia elementelor însumate: Judeţul Olt, sub raport geografic, este situat în sudul ţării, iar sub aspect istoric, prin turnul de argint cu foişor crenelat se evidenţiază în principal prin specificul său de apărare, fiind situat la graniţa Munteniei cu Oltenia şi Dunărea, îmbinând toate acestea cu caracterul său preponderent agrar, reprezentat prin snopul de grâu. În acest spaţiu s­au contopit două foste judeţe antebelice, Olt şi Romanaţi, cu toată zestrea lor spirituală.

Stema Judeţului Olt poate fi reprodusă pe imprimatele Consiliului Judeţean Olt, pe indicatoarele care marchează intrarea în judeţ şi expusă pe frontispiciul clădirii în care se află sediul acestuia şi în interiorul Consiliului Judeţean Olt în locuri anume stabilite.

Stema judeţului se foloseşte cu prilejul unor manifestaţii de interes judeţean, în acţiuni protocolare sau festive şi poate fi reprodusă pe insigne, embleme, pe diferite tipărituri şi alte obiective destinate să contribuie la cunoaşterea specificului judeţului Olt.

VI. Căile de comunicaţie existente

Reţeaua actuală de drumuri publice de pe teritoriul judeţului Olt este compusă din : ­ drumuri naţionale ­ 6 (şase ) drumuri cu o lungime totală de 307,710 km , întreaga lungime fiind modernizată;

33

­ drumuri judeţene ­ 40 (patru zeci ) drumuri cu o lungime totală de 1.022,15 km din care 800,370 km sunt modernizaţi, restul fiind din balast sau pământ; ­ drumuri comunale ­149 (una sută patru zeci şi noua ) drumuri cu o lungime totală de 805,252 km din care doar 205, 786 km sunt modernizaţi , restul fiind din balast sau pământ . Reţeaua actuală de cale ferată în exploatare de pe teritoriul judeţului Olt este de 237 km din care electrificate 61

km, iar densitatea liniilor pe 1000 km 2 teritoriu este de 43,1 km.

VII. Instituţii de educaţie, cultură, sănătate, asistenţă socială şi mass – media

a. Învăţământ b. Cultură c. Sănătate d. Asistenţă socială e. Mass – media

a) învăţământ

Reţeaua şcolară în judeţul Olt pentru anul şcolar 2009 ­ 2010: Unităţile cu personalitate juridică din Judeţul Olt ­ ÎNVĂŢĂMÂNT DE STAT:

N r c rt

Unitate de invatamant

cu personalitate

juridica

Preşcol ari

/elevi

TOT AL

URBA N

RUR AL

Structuri Preşcol ari

/elevi

TOT AL

URBA N

R U R A L

1 GRĂDINIŢA 4151 29 24 5 GRĂDINIŢA 6989 214 38 176

2 SCOLII I­ VIII

24384 117 21 96 SCOLII I­IV 1718 65 7 58

SCOLII V­VIII 22 1 0 1

SCOLII I­VIII 5727 55 11 44

SCOLII ARTE(vocational)

0 1 1 0

3 ŞCOALA INV.SPECIA L

72 1 1 0

4 SCOII DE ARTE SI MESERII

2590 9 6 3

5 SCOLII DE ARTE SI MESERII CU SEF.

97 1 1 0

6 COLEGII 16028 13 13 0

7 LICEE 6799 10 6 4

8 GRUPURI ŞCOLARE

2612 3 3 0

34

9 POSTLICEA LE

335 1 1 0

TOTAL 57068 184 76 110 TOTAL 14456 336 57 279

Unităţile cu personalitate juridica din Judeţul Olt ­ ÎNVĂŢĂMÂNT PARTICULAR: Nrcrt

Unitate de învăţământ

cu personalitate juridica

TOTAL URBAN RURAL Structuri TOTAL URBAN RURA L

1 GRĂDINIŢA 2 1 1

2 POSTLICEALE 3 3 0

TOTAL 5 4 1

Unităţi conexe:

1 INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI OLT 2 PALATUL COPIILOR SI ELEVILOR"ADRIAN BARAN" SLATINA 3 CLUBUL COPIILOR SI ELEVILOR BALS 4 CLUBUL COPIILOR SI ELEVILOR"MARIUS BUNESCU" CARACAL 5 CLUBUL COPIILOR SI ELEVILOR CORABIA 6 CLUBUL ELEVILOR SI COPIILOR DRAGANESTI 7 CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR SLATINA 8 CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR CARACAL 9 CLUBUL ŞCOLAR SPORTIV CORABIA 10 CASA CORPULUI DIDACTIC OLT 11 CENTRUL DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCAŢIONALA

Total general : 200 (184+5+11) unităţi de învăţământ cu personalitate juridica.

Secţii învăţământ preşcolari :

Nr. Unităţi in cadrul cărora exista secţii

preşcolari total Total unităţi in care exista învăţământ preşcolar (328)

1 LICEE 36 2

2 SCOLII DE ARTE SI MESERII

209 2

3 SCOLII I­VIII 1838 56

4 SCOLII I­IV 672 26

TOTAL 2755 85

328(unit)/13895(preşcolari)

(29+214+85=328)

UNIVERSITĂŢILE care pregătesc studenţi în municipiul Slatina: ­ Universitatea de Stat Piteşti; ­ Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti; ­ Universitatea Titu Maiorescu; ­ Universitatea Ecologică; ­ Universitatea Spiru Haret.

35

b) cultură

În judeţul Olt, considerat ca fiind un important centru cultural­educativ şi spiritual din Oltenia, fiinţează un număr mare de instituţii publice de cultură care prin activitatea lor duc faima judeţului Olt în ţară şi în străinătate, aceste instituţii fiind următoarele:

Muzee din judeţul Olt:

1. Muzeul Judeţean Olt Director: prof. Laurenţiu Guţică Florescu; Tel. 0723.352.648 a) Secţia de Istorie şi Artă Str. Ana Ipătescu; nr.1 Tel./Fax. 0249/415279 b)Secţia de Etnografie al Judeţului Olt Str. Ionaşcu; nr. 73 Tel./Fax. 0249/435663 c)Casa memorială Nicolae Titulescu Localitatea Nicolae Titulescu Tel.0249/415435 c)Secţia muzeală de etnografie şi cultură populară Chilia (Făgeţelu) d)Secţia muzeală de ceramică populară Balş e)Secţia muzeală de arheologie şi istorie Piatra­Olt

2.Muzeul Romanaţiului Caracal Str.Iancu Jianu; nr. 28; Tel./Fax. 0249/511344; E­mail:pmc@romanati.ro Director: George Mihai; Tel.: 0721.177.498

3. Muzeul de Istorie Corabia Str. Caza Vodă; nr. 65;Tel. 0249/561364 Director: Cojoc Mirela; Tel.: 0747.774581

4. Muzeul „Câmpia Boianului” Drăgăneşti­Olt Str. Nicolae Titulescu; nr. 360;Tel. 0249/465239 Director: Traian Zorzoliu; Tel.: 0741.211.271

5. Muzeul Sătesc Orlea Comuna Orlea, Sat Orlea Primăria comunei Orlea Tel. 0249­536354

Case de Cultură din judeţul Olt:

1. Centrul Cultural „Radu Şerban” Caracal Str. Cuza Vodă; nr. 8;Tel. 0249/512067 Director: Ligia Pavel; tel.0745143762 E­mail: cultura@romanaţi.ro

2. Casa de Cultură Drăgăneşti­Olt Str. Nicolae Titulescu; nr. 253;Tel. 0249/465209 Director: Jianu Elena

3. Casa de Cultură Corabia Str. Cuza Vodă; nr. 6; Tel. 0249/561233 Director: Stoica Marilena; Tel.: 0749.242.625

4. Casa de Cultură Balş Str. Nicolae Titulescu; nr.10; Tel. 0249/450029

5. Casa de Cultură Scorniceşti B­dul Muncii; nr. 1;Tel. 0249/460455

6. Casa de Cultură a Tineretului Balş Str. Nicolae Bălcescu; nr. 24; Tel. 0249/451695

36

Biblioteci din judeţul Olt:

1. Biblioteca Judeţeană „Ion Minulescu” Slatina B­dul Alexandru Ioan Cuza; nr. 3b; oraş Slatina Tel./Fax.0349.407.517 Director: Dr. Paul Matiu; Tel.: 0765.231.102 E­mail: bibliotecaolt @ artelecom.net

2. Biblioteca municipală „Virgil Carianopol” Caracal Str. Carpaţi; nr. 2; Tel. 0249/511083; Caracal Director: Deac Bebica; tel.0745143764; E­mail: dbebica@yahoo.com

3. Biblioteca orăşenească „Virgil Mazilescu”Corabia Str. Tudor Vladimirescu; nr. 5; Corabia; Tel.0249/561276 Director: Gheorghiţă Cristian

4. Biblioteca orăşenească Drăgăneşti­Olt Str. Nicolae Titulescu; nr.182; Drăgăneşti­Olt; Tel: 0249/465760 Bibliotecar responsabil: Ghiţă Liliana; Tel.: 0726.178.684

5. Biblioteca orăşenească „Petre Pandrea” Balş Str. Nicolae Bălcescu; nr. 4; Balş; Tel. 0249/450259

Alte instituţii publice de cultură:

1. Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Olt Str. Mănăstirii; nr. 6; Slatina; jud. Olt; Tel. 0249/439208; Fax .0249/439438 E­mail: dccpcn_olt@yahoo.com Director :Ing. Gheorghe Iorga; Tel.: 0733950612

2. Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Cultural Olt Str. Mănăstirii; nr. 1A; Slatina; jud. Olt;Tel. 0349.409.270; E­mail: cjcpctolt@yahoo.com Director: Zefir Berzovis Ghencea;

3. Ansamblul Profesionist „Doina Oltului” Str. Lipscani, nr. 33, Slatina, jud. Olt; Tel/Fax.: 0249/412.345 Director: Costinel Alexandrescu; Tel.: 0745.601.789

4. Şcoala Populară de Arte şi Meserii Str. Drăgăneşti, nr. 29; Slatina, jud. Olt ; Tel./Fax. 0249/432.818 Director: Fieraru Marius Arald; Tel.: 0721.214.837

5. Palatul Copiilor Slatina Str. Drăgăneşti, nr. 29; Slatina, jud. Olt. Tel./Fax.: 0249/431.877 Director: Iliuţă Brăileanu

Acestor instituţii publice de cultură li se adaugă căminele culturale din mediul rural, precum şi un număr mare de ansambluri folclorice de amatori şi ansambluri săteşti.

TRASEE TURISTICE ­ judeţul Olt

I. Slatina – Brâncoveni – Caracal – Corabia – Slatina

Obiective vizitabile: Slatina : ­ Mănăstirea Clocociov, monument istoric – 1645; ­ Muzeul Judeţean de Istorie Slatina; ­ Centrul Vechi al oraşului Slatina; ­ Mănăstirea Strehareţ monument istoric – 1668. Brâncoveni – Mănăstirea Brâncoveni, monument istoric – 1699 şi ruinele Curţii Domneşti sec. XVI, comuna Brâncoveni; Caracal : ­ Ruinele Curţii Domneşti ale lui Mihai Viteazul, monument istoric – sec. XVI; ­ Teatrul Naţional din Caracal – monument istoric – 1905; ­ Casa Memorială „Iancu Jianu”, monument istoric sec. XVIII; ­ Muzeul Romanaţiului din Caracal; Corabia : ­ Cetatea romano­bizantină Sucidava, monument­sit arheologic sec. II­III, cartier (sat) Celei;

37

­ Muzeul de Arheologie şi Etnografie Corabia; ­ Biserica „Sf. Treime” – catedrală, monument istoric ­ 1895

II. Slatina – Teslui – Cungrea Oporelu – Leleasca – Făgeţelu – Poboru – Tătuleşti – Slatina

Obiective vizitabile: ­ Teslui – Biserica „Sf. Treime”, monument istoric – 1767 şi Turnul Clopotniţă, satul Deleni, comuna Teslui; ­ Cungrea – Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, monument istoric – 1785, sat Ibăneşti, comuna Cungrea; ­ Oporelu – Biserica de lemn „Sf. Gheorghe”, monument istoric – sec. XVIII şi satul Rădeşti în întregime –

ansamblu rural, sat Rădeşti, comuna Oporelu; ­ Leleasca – Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, monument istoric – 1766, sat Ştefăneşti­Păroşi,

comuna Leleasca; ­ Făgeţelu – Muzeul Chilia­Făgeţelu, muzeu cu specific etnografic, sat Chilia, comuna Făgeţelu; ­ Poboru – Biserica de lemn „Sf. Arhangheli”, monument istoric – 1812, sat Cornăţelu şi „Mănăstirea Seaca

Muşeteşti”, monument istoric – 1518, sat Seaca, comuna Poboru; ­ Tătuleşti – Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, monument istoric – sec. XVIII, sat Dopicea şi Biserica de

lemn „Cuvioasa Paraschiva”, monument istoric – sec. XVIII, sat Momaiu, comuna Tătuleşti.

III. Slatina – Nicolae Titulescu – Văleni – Stoicăneşti – Drăgăneşti­Olt – Slatina

Obiective vizitabile: ­ Nicolae Titulescu – Casa Memorială „Nicolae Titulescu”, monument istoric – 1910 şi Biserica „Sf. Gheorghe”,

monument istoric – 1897, comuna Nicolae Titulescu; ­ Văleni – Biserica „Sf. Împăraţi”­ monument istoric – 1895, comuna Văleni; ­ Stoicăneşti – Biserica „Sf. Împăraţi” – monument istoric – 1888 şi complexul muzeal în aer liber, comuna

Stoicăneşti; ­ Drăgăneşti­Olt – Muzeul Câmpia Boianului – Drăgăneşti­Olt.

IV. Slatina – Călui – Pârşcoveni – Slatina

Obiective vizitabile: ­ Călui – Mănăstirea Călui, monument istoric 1588, comuna Călui; ­ Pârşcoveni – conacul „Neamţu”, sat Olari, comuna Pârşcoveni.

C) sănătate:

Un sistem de sănătate eficient trebuie să asigure accesibilitatea populaţiei la asistenţa medicală, să asigure prevenţia primară, secundară, terţiară şi specifică, precum şi promovarea şi supravegherea stării de sănătate a individului, familiei şi colectivităţii.

Situaţia instituţiilor spitaliceşti din judeţul Olt care asigură actul medical populaţiei:

1. Număr instituţii spitaliceşti:

­ număr spitale – 4

­ centre de sănătate – 1

­ spitale monospecialitate – 2

2. Cabinete medicale:

­ cabinete medicină de familie – 239

3. Alte forme de instituţii medicale (în sistem privat) :

­ cabinete stomatologice – 86

­ cabinete de alte specialităţi – 46

­ laboratoare analize – 13

­ cabinete radiologie şi imagistică medicală – 4

38

În judeţul Olt funcţionează: 6 spitale dintre care 4 sunt spitale generale iar 2 de monospecialitate, un centru de sănătate în oraşul Drăgăneşti ­ Olt, precum şi Serviciul Judeţean de Ambulanţă Olt.

Situaţia spitalelor din judeţul Olt pe număr de paturi, secţii, compartimente: 1. Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina ­ 1106 paturi, 23 secţii şi 5 compartimente, o Unitate

Primiri Urgenţe (UPU) plus centru de hemodializă şi centru de sănătate mintală; 2. Spitalul Municipal Caracal ­ 501 paturi, 13 secţii şi 2 compartimente plus Centrul

Primire Urgenţe (CPU); 3. Spitalul Orăşenesc Balş ­ 120 paturi, 4 secţii şi 2 compartimente; 4. Spitalul Orăşenesc Corabia ­ 140 paturi, 3 secţii şi 4 compartimente; 5. Centrul de Sănătate Drăgăneşti ­ Olt ­ 50 paturi şi 2 secţii; 6. Spitalul de Pneumoftiziologie Scorniceşti ­ 150 paturi, 2 secţii şi 1 compartiment; 7. Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu Greci ­ 160 paturi, 2 secţii; 8. Serviciul Judeţean de Ambulanţă Olt ­ 63 ambulanţe, 5 substaţii (Caracal, Corabia, Balş,

Scorniceşti, Drăgăneşti ­ Olt). În municipiul Slatina funcţionează un spital judeţean de urgenţă ­ Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina,

care are în structură o modernă şi funcţională Unitate de Primiri Urgenţă, asigurând asistenţa de urgenţă a pacienţilor din judeţ care se prezintă spontan sau sunt transportaţi de ambulanţă.

Spitalele asigură asistenţa medicală de specialitate a populaţiei prin spitalizare continuă sau spitalizare de zi.

Continuarea asistenţei medicale în spitale în afara programului normal de lucru al medicilor se asigură prin linii de gardă. În toate cele 6 spitale ale judeţului funcţionează linii de gardă.

În cele 239 de cabinete de medicină de familie în care îşi desfăşoară activitatea: 239 de medici de familie care au contract cu CAS Olt, 90 de cabinete de medicină de familie în mediul urban şi 149 în mediul rural.

Din cele 86 de cabinete stomatologice aflate pe raza judeţului nostru, doar 32 sunt în relaţii contractuale cu CAS Olt, restul de 54 desfăşurându­şi activitatea în sistem privat.

Tot în sistem privat funcţionează şi 46 de cabinete de alte specialităţi precum: medicina internă, ginecologie, oftalmologie, chirurgie generală, diabet şi boli de nutriţie, cardiologie, balneofizioterapie, pneumologie, endocrinologie, nefrologie şi dializa.

Pe lângă laboratoarele din cadrul spitalelor la nivelul judeţului nostru se mai efectuează analize medicale în 13 laboratoare private moderne, dotate cu aparatură performantă.

În afară de examenele radiologice care se pot efectua în spitale mai există 4 unităţi private care pot asigura o bună desfăşurare a activităţilor de radiologie şi imagistică medicală la nivelul judeţului nostru.

Tendinţele actuale în asistenţa medicală: ­ orientarea asistenţei medicale spre ambulator (80%); ­ orientarea spre profilaxie; ­ orientarea spre medicina omului sănătos cu costuri reduse, fiind accesibilă şi eficientă; ­ orientarea spre promovarea stării de sănătate.

d) asistenţă socială

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt, denumită în continuare DGASPC, ca serviciu public de specialitate înfiinţat cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Judeţean Olt, are rolul de a asigura la nivel judeţean aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.

39

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt asigură la nivelul judeţului Olt aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială, prin:

• Serviciul pentru îngrijire de tip rezidenţial a adultului care are în subordine 3 complexe, 3 centre şi 2 cămine: Ø Complexul servicii persoane adulte Slatina Ø Complexul servicii persoane adulte Spineni Ø Complexul servicii persoane adulte Corabia Ø Centrul de îngrijire şi asistenţă Şopârliţa Ø Căminul pentru persoane vârstnice Băbiciu Ø Căminul pentru persoane vârstnice Fălcoiu Ø Centrul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap Cezieni Ø Centrul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap Caracal

• Serviciul pentru îngrijire de tip familial şi prevenirea situaţiilor de risc în domeniul asistenţei sociale care are în structura sa 2 compartimente şi în subordinea sa un complex de servicii:

Ø Compartimentul stabilire drepturi persoane cu handicap Ø Compartimentul evaluare, pregătire şi supraveghere asistenţi personali Ø Complexul de servicii pentru persoane vârstnice Slatina

• Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap • Secretariatul Comisiei de expertiză medicală • Serviciul de evaluare şi monitorizare în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului • Serviciul strategii, programe, proiecte în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului • Compartimentul antisărăcie, prevenire a marginalizării sociale şi sprijinire a integrării socio­profesionale a

tinerilor care are în subordinea sa: • Serviciul pentru coordonarea activităţii autorităţilor publice locale • Serviciul pentru îngrijire de tip familial a copilului care are în structura sa 2 compartimente:

Ø Compartimentul pentru plasament la familii/ persoane Ø Compartimentul adopţii şi postadopţii

• Serviciul pentru coordonarea activităţii asistenţilor maternali profesionişti • Serviciul pentru îngrijire de tip rezidenţial a copilului care are în subordine 10 case de tip familial, centre de

plasament şi alte tipuri de centre rezidenţiale: Ø Centrul de îngrijire pentru tineri peste 18 ani „Paşi spre viitor” Corabia Ø Casele de tip familial „Luminiţa” Slatina Ø Casele de tip familial „Mugurel” Slatina Ø Casele de tip familial „Sf. Andrei” Slatina Ø Casele de tip familial „Sf. Valentin” Slatina Ø Casele de tip familial „Sf. Mihail” Caracal şi Slatina Ø Casele de tip familial „Sf. Nicolae” Caracal şi Slatina Ø Casele de tip familial „Sf. Maria” Balş Ø Casele de tip familial „Sf. Elena” Corabia Ø Centrul de plasament „Floare de Colţ” Balş

• Serviciul de evaluare complexă a copilului care are în subordinea sa: Ø Centrul de recuperare a copilului cu dizabilităţi Slatina Ø Centrul de recuperare a copilului cu dizabilităţi Caracal

• Secretariatul Comisiei pentru protecţia copilului • Serviciul pentru prevenirea situaţiilor de risc şi intervenţie în regim de urgenţă care are în subordine

următoarele 4 complexe şi un centru: Ø Complexul servicii „Sf. Ştefan” în structura căruia intră două centre şi un compartiment:

Centrul de primire în regim de urgenţă pentru copilului abuzat, neglijat, exploatat; Centrul de primire în regim de urgenţă pentru copiii străzii; Compartimentul „Telefonul copilului”.

Ø Complexul servicii Slatina Ø Complexul servicii „Amicii” Slatina Ø Complexul servicii „Sf. Elena” Corabia Ø Centrul maternal „Adelina” Slatina

• Compartimentul de sprijinire a reintegrării copilului în familie • Biroul resurse umane • Biroul juridic şi contencios • Serviciul economic, financiar­contabil care are în structura sa 4 compartimente:

Ø Compartimentul contabilitate Ø Compartimentul drepturi asistenţi maternali profesionişti

40

Ø Compartimentul contabilitatea proiectelor Ø Compartimentul drepturi persoane adulte

• Biroul buget şi salarizare • Serviciul achiziţii publice • Serviciul tehnic • Serviciul de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, de apărare împotriva

incendiilor şi de protecţia mediului • Serviciul administrativ • Biroul audit public intern • Compartimentul relaţii publice şi purtător de cuvânt.

Unităţi copii care beneficiază de asistenţă socială prin grija DGASPC:

Nr. crt. Denumire unitate Număr

beneficiari la 01.09.2009

Servicii sociale acordate

1. Complex servicii “Sf.Ştefan” ­ Centrul de îngrijire în regim de urgenţă pentru copilul abuzat,neglijat,exploatat şi centrul de primire în regim urgenţă pentru copiii străzii ­ Compartimentul “Telefonul copilului”

13 ­ primire şi găzduire temporară ­ asistenţă medicală şi îngrijire ­ suport emoţional şi consiliere psihologică ­ educare ­ reintegrare familială şi comunitară ­ linie telefonică de urgenţă şi intervenţie în regim de

urgenţă ­ informare şi orientare

Complex servicii Slatina ­­

­ Compartiment Planning familial

65 ­ furnizează servicii de consiliere tinerelor / mamelor predispuse la abandonul copilului, precum şi familiilor cu mulţi copii

­ Centrul de zi

18

­ îngrijire si supraveghere pe timpul zilei; ­ hrana ­ copiii vor beneficia de 1 masă caldă pe zi (prânz) şi gustări avându­se in vedere ca hrana sa corespunde nevoilor nutritive specifice vârstei beneficiarilor, cu respectarea alocaţiei zilnice de hrană, prevăzute în actele normative în vigoare; ­ educaţie si socializare; ­ petrecerea timpului liber; ­ consiliere si sprijin;

2.

­ Centrul de consiliere

­­­­

­ consiliere psihologică .consiliere socială ­ informare ­ consiliere juridică

Complexul de servicii 'Amicii' Slatina

­­ 3.

­ Centrul de zi

11

­ evaluare; ­ îngrijire si supraveghere pe timpul zilei; ­ hrana ­ copiii vor beneficia de 1 masă caldă pe zi (prânz) şi gustări avându­se in vedere ca hrana sa corespunde nevoilor nutritive specifice vârstei beneficiarilor, cu respectarea alocaţiei zilnice de hrană, prevăzute în actele normative în vigoare; ­ educaţie si socializare;

41

­ petrecerea timpului liber; ­ consiliere si sprijin;

­ Centrul de consiliere şi sprijin pentru copii şi părinţi

8

­ consiliere psihologică .consiliere socială ­ informare ­ consiliere juridică

Complexul de servicii 'Sf. Elena' Corabia

­­

­ Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii

­ consiliere psihologică .consiliere socială ­ informare ­ consiliere juridică

­ Centrul maternal

1

­ primire şi găzduire temporară; ­ protecţie şi îngrijire; ­ suport emoţional şi după caz, consiliere psihologică; ­ educare; ­ reintegrare familială şi comunitară

4.

­ Centrul de zi

26

­ evaluare; ­ îngrijire si supraveghere pe timpul zilei; ­ hrana ­ copiii vor beneficia de 1 masă caldă pe zi (prânz) şi gustări avându­se in vedere ca hrana sa corespunde nevoilor nutritive specifice vârstei beneficiarilor, cu respectarea alocaţiei zilnice de hrană, prevăzute în actele normative în vigoare; ­ educaţie si socializare; ­ petrecerea timpului liber; ­ consiliere si sprijin;

5. Centrul maternal `Adelina` Slatina

5

­ primire şi găzduire temporară; ­ protecţie şi îngrijire; ­ suport emoţional şi după caz, consiliere psihologică; ­ educare; ­ reintegrare familială şi comunitară.

6. Centrul de recuperare a copilului cu dizabilităţi Slatina 49

7. Centrul de recuperare a copilului cu dizabilităţi Caracal

31

­ kinetoterapie ­ asistenţă psihologică(recuperare psihică) ­ activităţi instructive­educative ­ activităţi de socializare ­ asistenţă medicală

8. Casele de tip familial `Luminiţa` Slatina

9

42

9. Casele de tip familial `Mugurel` Slatina

33

10. Casele de tip familial `Sf. Andrei` Slatina

38

11. Casele de tip familial `Sf. Valentin` Slatina

32

12. Casele de tip familial `Sf. Maria` Balş

36

13. Casele de tip familial `Sf. Mihail` Caracal şi Slatina

39

14. Casele de tip familial `Sf. Nicolae` Caracal şi Slatina

39

15. Casele de tip familial `Sf. Elena` Corabia

37

­ găzduire şi îngrijire permanentă ­ condiţii de igienă şi asistenţă medicală ­ hrană ­ recuperare (după caz) ­ educaţie, socializare şi dezvoltare afectivă ­ consiliere şi sprijinire a reintegrării/integrării copilului în familia naturală, lărgită sau substitutivă

16. Centrul de plasament `Floare de Colţ` Balş

67

­ cazare; ­ hrană ­ tinerii vor beneficia de 3 mese zilnic (mic dejun, prânz şi cină); ­ evaluare; ­ consiliere şi sprijin; ­ îngrijire; ­ socializare. ­ consiliere şi sprijinire a reintegrării/integrării copilului în familia naturală, lărgită sau substitutivă

17. Centrul de plasament `Sf. Elena` Corabia

37

­ cazare; ­ hrană ­ tinerii vor beneficia de 3 mese zilnic (mic dejun, prânz şi cină); ­evaluare; ­ consiliere şi sprijin; ­ îngrijire; ­ socializare. ­ consiliere şi sprijinire a reintegrării/integrării copilului în familia naturală, lărgită sau substitutivă

18. Centrul de îngrijire pentru tineri peste 18 ani `Paşi spre viitor` Corabia 1

­ cazare; ­ hrană ­ tinerii vor beneficia de 3 mese zilnic (mic dejun, prânz şi cină); ­ evaluare; ­ consiliere şi sprijin; ­ îngrijire;

43

­ socializare.

Unităţi adulţi care beneficiază de asistenţă socială prin grija DGASPC:

Nr. crt. Denumire unitate

Număr beneficiari

la 01.09.2009 Servicii sociale acordate

Complex servicii persoane adulte Spineni

­­

­ Căminul pentru persoane vârstnice Spineni 40

­ găzduire ­ îngrijire personală ­recuperare ­socializare

1.

­Centrul de îngrijire şi asistenţă Spineni 26

­găzduire ­îngrijire personală ­recuperare ­socializare

Complex servicii persoane adulte Slatina

­­

­Centrul de îngrijire şi asistenţă Slatina 56

­găzduire ­îngrijire personală ­recuperare ­socializare

­Centru de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu Slatina

6

consultaţii pentru stabilirea programului de recuperare, a numărului de proceduri şi şedinţe pentru fiecare beneficiar; ­ proceduri şi şedinţe de recuperare, precum recuperare medicală, kinetoterapie, terapie prin masaj, fizioterapie, gimnastică medicală, terapie cu laser, electroterapie, magnetoterapie etc.; ­ reexaminarea şi evaluarea pacienţilor; ­ stabilirea progreselor rezultate în urma derulării programului de recuperare şi dacă este cazul stabilirea unui nou program de recuperare

2.

­Căminul pentru persoane vârstnice Slatina 56

­găzduire ­îngrijire personală ­recuperare ­socializare

Complex servicii persoane adulte Corabia

­­

­Centrul de îngrijire şi asistenţă Corabia 29

­găzduire ­îngrijire personală ­recuperare ­socializare 3.

­ Centru de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu Corabia

3

consultaţii pentru stabilirea programului de recuperare, a numărului de proceduri şi şedinţe pentru fiecare beneficiar; ­ proceduri şi şedinţe de recuperare, precum recuperare medicală, kinetoterapie, terapie prin masaj, fizioterapie, gimnastică medicală, terapie cu laser, electroterapie, magnetoterapie etc.; ­ reexaminarea şi evaluarea pacienţilor;

44

­ stabilirea progreselor rezultate în urma derulării programului de recuperare şi dacă este cazul stabilirea unui nou program de recuperare

Complex servicii persoane varstnice Slatina

­­

Centrul de zi pentru persoane vârstnice Slatina 40

­consiliere psihologică ­socializare şi petrecerea timpului liber ­informare şi orientare ­consiliere socială 4.

Centrul de informare şi consiliere pentru persoane vârstnice aflate în situaţii de dificultate Slatina

20

­consiliere psihologică ­informare şi orientare ­consiliere socială

5.

Căminul pentru persoane vârstnice Fălcoiu 41

­găzduire ­îngrijire personală ­recuperare ­socializare

6.

Centrul de îngrijire şi asistenţă Şopârliţa 50

­găzduire ­îngrijire personală ­recuperare ­socializare

7.

Căminul pentru persoane vârstnice Băbiciu 9

­găzduire ­îngrijire personală ­recuperare ­socializare

8.

Centrul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap Caracal

49

a) găzduire; b) îngrijire personala; c) recuperare; d) socializare.

9.

Centrul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap Cezieni

68

a) găzduire; b) îngrijire personala; c) recuperare; d) socializare.

e) mass – media: Mass – media se realizează prin: televiziune, radio, internet, presă, ziare, reviste, etc. La nivelul Judeţului Olt există instituţii de presă: presă scrisă şi audio – vizual. Presa scrisă este reprezentată

de următoarele: a) Ziare cotidiane: Gazeta Oltului, Gazeta de Olt, Evenimentul de Olt, Monitorul de Olt; b) Ziare săptămânale: Realitatea Oltului, Impact de Olt, Lupta, Glasul Oltului, Bastion, Maxim Plus,

Oltul, Observator de Olt, Linia întâi Ziarul de Olt, Santinela, Ţinta, Orizont Oltean, Săptămânalul de Olt.

Ca posturi locale de televiziune în municipiul Slatina funcţionează OLT TV Slatina şi Prima TV Slatina.

VIII. Principalele funcţiuni economice şi agricultura Judeţului Olt:

ÎNTREPRINDERI :

1. Unităţi active pe clase de mărime :

45

STATISTICA INTREPRINDERILOR U.M. 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Societaţi comerciale active – total NR. 4347 4320 4764 5154 5411 5648 6034

Din care:

­ Micro (0­9 salariaţi) NR. 3866 3860 4303 4683 4916 5127 5448 ­ Mici (10­49 salariaţi) NR. 354 332 343 355 379 407 460 ­ Mijlocii (50­249 salariaţi) NR. 95 104 94 91 91 87 101 ­ Mari (peste 250 salariaţi) NR 32 24 24 25 25 27 25

2. Principalele funcţiuni economice, cifra de afaceri, investiţiile brute si personalul unitarilor locale active din industrie, construcţii, comerţ si alte servicii:

Denumire U.M. 2005 2006 2007 A B 1

Cifra de afaceri din unităţile locale active Mld lei 5329 7320 8731

Industria extractiva Mld lei 5 8 9 Industria prelucrătoare Mld lei 3307 4410 5240 Energie electrica si termica, gaze si apa Mld lei 175 284 25 Construcţii Mld lei 325 465 684 Comerţ Mld lei 1233 1805 2303 Hoteluri si restaurante Mld lei 28 36 41 Transport, depozitare si posta Mld lei 163 204 259 Tranzacţii imobiliare Mld lei 61 80 130 Învăţământ Mld lei 1 1 2 Sănătate si asistenta sociala Mld lei 7 9 16 Alte activităţi Mld lei 24 18 22 Investiţii brute din unităţi locale active Mld lei 1003 1322 1303 Industria extractiva Mld lei 1 5 3 Industria prelucrătoare Mld lei 287 736 665 Energie electrica si termica, gaze si apa Mld lei 537 343 190 Construcţii Mld lei 35 55 100 Comerţ Mld lei 91 107 217 Hoteluri si restaurante Mld lei 4 6 10

Denumire U.M. 2005 2006 2007

Transport, posta si comunicaţii Mld lei 29 56 86 Tranzacţii imobiliare Mld lei 13 10 22 Invatamant Mld lei ­ 1 2 Sănătate si asistenta sociala Mld lei 3 1 3 Alte activităţi Mld lei 3 2 5

Investiţii nete din unitati locale active Mld lei 736 1094 852 Industria extractiva Mld lei ­ 4 3 Industria prelucrătoare Mld lei 257 610 329 Energie electrica si termica, gaze si apa Mld lei 336 294 187 Construcţii Mld lei 29 45 70 Comerţ Mld lei 84 96 172

Hoteluri si restaurante Mld lei 3 4 8 Transport, posta si comunicaţii Mld lei 15 30 62 Tranzacţii imobiliare Mld lei 9 7 14 Invatamant Mld lei ­ 1 2 Sănătate si asistenta sociala Mld lei 1 1 3

Alte activitati Mld lei 2 2 2

46

Societăţi comerciale din Judeţul Olt care după cifra de afaceri de la Oficiul Registrului Comerţului figurează ca fiind reprezentative, domeniul principal de activitate şi sediul acestora:

­ S.C. INVEST CENTER CONSTRUCT SRL ­ activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă ­ SLATINA; ­ S.C. ANTHARES JOB SRL ­ activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă ­ ENOŞEŞTI; ­ S.C. BLUE STAR INTERNAŢIONAL SRL ­ activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă ­ SLATINA; ­ S.C. JUST AD. GRUP SRL – activităţi ale agenţiilor de publicitate ­ SLATINA; ­ S.C. CRISTUR INTERNAŢIONAL SRL – activităţi ale agenţiilor de voiaj şi a tur – operatorilor; activităţi de

asistenţă turistică ­ SLATINA; ­ S.C. D.H. BROKER DE ASIGURARE ŞI REASIGURARE SRL – activităţi ale agenţilor şi broker – ilor de

asigurări ­ SLATINA; ­ S.C. CONSULTING – INA SRL ­ activităţi ale agenţilor şi broker – ilor de asigurări ­ SLATINA; ­ S.C. INFO START 2003 SRL – activităţi ale centrelor de fitness ­ SLATINA; ­ S.C. NOVEL SRL – activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate ­ SLATINA; ­ S.C. HAPPY HOLIDAYS SRL – activităţi ale tur – operatorilor ­ SLATINA; ­ S.C. ADAR ­ ASIG SRL – activităţi auxiliare ale caselor de asigurări şi de pensii ­ SLATINA; ­ S.C. ROMBULGAZ SRL – activităţi de ambalare ­ CARACAL; ­ S.C. GEOTOP SRL – activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică legate de acestea ­

SLATINA;

Personal din unitati locale active Mld lei 50465 51718 54482 Industria extractiva Mld lei 57 99 69

Industria prelucrătoare Mld lei 28530 27758 28188

Energie electrica si termica, gaze si apa Mld lei 1758 2150 1094

Construcţii Mld lei 4999 5491 7644

Comerţ Mld lei 9300 9965 10563

Hoteluri si restaurante Mld lei 649 719 754 Transport, posta si comunicaţii Mld lei 2568 2592 2844 Tranzacţii imobiliare Mld lei 1689 1986 2244 Invatamant Mld lei 59 67 91 Sănătate si asistenta sociala Mld lei 320 376 434 Alte activitati Mld lei 536 515 557

47

­ S.C. CENTRUL DE SĂNĂTATE HELLIOS SRL – activităţi de asistenţă medicală generalizată ­ SLATINA; ­ S.C. PROMED SRL ­ activităţi de asistenţă medicală generalizată ­ SLATINA; ­ S.C. FOX COMPUTERS SRL – activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei ­ SLATINA; ­ S.C. SCUT IMPACT SRL – activităţi de investigare şi protecţie a bunurilor persoanelor ­ SLATINA; ­ S.C. FABIO GRUP SRL – activităţi de jocuri de noroc şi pariuri ­ SLATINA; ­ S.C. START BIT SRL – activităţi de management a mijloacelor de calcul ­ SLATINA; ­ S.C. GENPRO CONSULTING SRL – activităţi de servicii informaţionale ­ BALŞ; ­ S.C. QUEEN IMPEX SRL – alte activităţi de tipărire ­ SLATINA; ­ S.C. COMPANIA DE APĂ OLT SA – captarea, tratarea şi distribuţia apei ­ SLATINA ­ S.C. DECORA – STIL SRL – activităţi de comerţ cu amănuntul ­ TESLUI; ­ S.C. MÂRJACU SRL – vânzare produse alimentare ­ SLATINA; ­ S.C. COMCEREAL OLT SA – comerţ cereale ­ SLATINA; ­ S.C. CAROCAZ TRAFIC EXPEDIŢIE SRL – comerţ material lemnos ­ SLATINA; ­ S.C. METALTRANS SRL ­ comerţ material lemnos, materiale construcţii, echipamente sanitare ­ SLATINA; ­ S.C. GRONY SRL – comerţ produse ceramică ­ SLATINA; ­ S.C. ZAHĂR CORABIA SA – cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de

seminţe oleaginoase ­ CORABIA; ­ S.C. ROM – CAR – DO SRL – editarea ziarelor ­ SLATINA; ­ S.C. PULSOR SA – fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule ­

SCORNICEŞTI; ­ S.C. ELECTROCARBON SA – fabricarea altor produse din minerale nemetalice ­ SLATINA; ­ S.C. PIRELLI TYRES ROMÂNIA SRL – fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer, reşaparea şi refacerea

anvelopelor ­ SLATINA; ­ S.C. CORD ROMÂNIA SRL – fabricarea articolelor din fibre metalice, fabricarea de lanţuri şi arcuri ­ SLATINA; ­ S.C. ALTUR SA – fabricarea de motoare şi turbine ­ SLATINA; ­ S.C. CAROCAZ SRL – fabricarea materialelor plastice în forme primare ­ SLATINA; ­ S.C. ROMVAG SA – fabricarea materialului rulant ­ CARACAL; ­ S.C. SPAR SRL – fabricarea produselor din carne ­ POTCOAVA; ­ S.C. OLTINA SA – fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor ­ SLATINA; ­ S.C. S.C.A.D.T. SA – construcţii ­ SLATINA; ­ S.C. ROLMIS SRL – construcţii ­ SLATINA; ­ S.C. BEBE TRANS ROM SRL – construcţii drumuri şi autostrăzi ­ SLATINA; ­ S.C. ACETI SA – lucrări de instalaţii sanitare, încălzire şi aer condiţionat ­ SLATINA; ­ S.C. ALRO SA – metalurgia aluminiului ­ SLATINA; ­ S.C. OLTCOTTON SA – pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile – DRĂGĂNEŞTI ­ OLT; ­ S.C. MONTE VERDE GRUP SRL – prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor ­ CARACAL; ­ S.C. HIDROELECTRICA SA BUCUREŞTI – FILIALA PENTRU REPARAŢII ŞI SERVICII ,,HIDROSERV”

SLATINA SA – producţia de energie electrică ­ SLATINA; ­ S.C. BACHUS SA – restaurante ­ SLATINA; ­ S.C. PITIC SPORT SRL – învăţământ în domeniul sportiv şi recreaţional ­ SLATINA.

48

AGRICULTURĂ:

1. Structura dinamică a fondului funciar în cadrul judeţului Olt în anul 2009:

SITUAŢIA STATISTICĂ a terenurilor la data de 15 aprilie 2009

Nr. Grupe de proprietari Terenuri Păşuni Fâneţe Vii Livezi Trenuri Păduri şi Terenuri Căi de Terenuri Terenuri

rând arabile agricole total alte

terenuri cu ape şi comunicaţii ocupate

cu degradate

(col.1+2+3+4+5) forestiere ape cu stuf

şi căi ferate construcţii şi

şi curţi neproductive

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 TOTAL

(rd 2+19+24+25) 388471 31784 529 7634 6416 434834 59902 18390 11209 19849 5644

2 PROPRIETATE PUBLICĂ ­ TOTAL (rd 3+16) 11826 2118 130 189 1975 16238 34705 16338 6314 4821 2189

3 PROPRIETATE PUBLICĂ APARŢINÂND STATULUI (rd 4+5+…+15) 11805 2006 130 189 1968 16098 34297 15922 1337 3841 1804

4 ­Min.AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE 5670 663 117 188 1918 8556 33931 3183 208 400 440

5 ­MIN.MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE 5 31 0 0 0 36 31 12382 3 115 1309

6 ­MIN.ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR 50 0 0 0 0 50 0 44 71 2040 25

7 ­MIN.TRANSPORTURILOR 1 131 0 0 0 132 64 281 869 184 11

8 ­MIN.COMUNICAŢIILOR ŞI TEHNOLOGIEI

INFORMAŢIEI 4 0 0 0 0 4 9 0 94 44 0

9 ­MIN.EDUCAŢIEI

CERCETĂRII ŞI TINERETULUI 2380 38 0 0 5 2423 14 1 35 336 3

10 ­MIN.SĂNĂTĂŢII PUBLICE 12 0 0 0 0 12 0 0 1 58 0 11 ­MIN.CULTURII ŞI 1776 46 1 20 1843 59 5 4 376 2

49

CULTELOR 12 ­MIN.APĂRĂRII 1888 1097 13 0 25 3023 44 12 50 192 14 13 ­MIN.INTERNELOR ŞI

REFORMELOR ADMINISTRATIVE 19 0 0 0 0 19 0 0 0 13 0

14 ­MIN.JUSTIŢIEI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 24 0

15 ­ALTE MINISTERE ŞI

ORGANE CENTRALE 0 0 0 0 0 0 145 14 2 59 0

16 PROPRIETATE PUBLICĂ APARŢINÂND UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE

(rd 17+18) 21 112 0 0 7 140 408 416 4977 980 385 17 ­JUDEŢEANĂ 0 0 0 0 0 0 0 2 962 26 45

18 ­

COMUNALĂ,ORĂŞENEASCĂ, MUNICIPALĂ 21 112 0 0 7 140 408 414 4015 954 340

19 PROPRIETATE PRIVATĂ­ TOTAL (rd 20+21+22+23) 375163 29666 399 7411 4435 417074 25118 2035 4893 14724 3444

20 PROPRIETATE PRIVATĂ A STATULUI 247 346 0 296 817 1706 206 146 489 338 137

21 PROPRIETATE PRIVATĂ A

UNIT.ADMINISTR.TERITORIALE 12703 18393 100 0 30 31226 2197 1803 4252 1533 2202 22 PROPRIETATE PRIVATĂ A

PERSOANELOR JURIDICE 68935 92 0 133 171 69331 868 12 5 812 39 23 PROPRIETATE PRIVATĂ A

PERSOANELOR FIZICE 293278 10835 299 6982 3417 314811 21847 74 147 12041 1066 24 PROPRIETATE OBŞTEASCĂ ŞI

COOPERATISTĂ 155 0 0 13 6 174 79 2 1 98 11 25 TERENURI DEŢINUTE DE

INVESTITORII STRĂINI 1327 0 0 21 0 1348 0 15 1 206 0

50

51

2. Structura culturilor în anul 2009:

STRUCTURA CULTURILOR

ÎN ANUL 2009

1 GRÂU 146110 HA

2 ORZ 13144 HA

3 ORZOAICĂ DE TOAMNĂ 956 HA

4 ORZOAICĂ DE PRIMĂVARĂ 2143 HA

5 OVĂZ DE PRIMĂVARĂ 4978 HA

6 PORUMB + SORG PENTRU BOABE 100757 HA

7 OREZ 1132 HA

8 MAZĂRE BOABE 820 HA

9 FASOLE BOABE 290 HA

10 FLOAREA SOARELUI 32008 HA

11 RAPIŢĂ 25367 HA

12 SOIA BOABE 118 HA

13 MUŞTAR 635 HA

14 SORG PENTRU MĂTURI 722 HA

15 PLANTE MEDICINALE 90 HA

16 CARTOFI 2445 HA

17 LEGUME 9600 HA

18 PEPENI VERZI + GALBENI 1498 HA

19 PLANTE DE NUTREŢ 22651 HA

20 CÂMPURI EXPERIMENTALE 69 HA

21 CĂPŞUNERII 23 HA

22 SERE 2 HA

23 ALTE CULTURI ( MEI,BOB ) 32 HA

24 RĂMAS NEÎNSĂMÂNŢAT 15496 HA

25 OGOARE 12168 HA

TOTAL TEREN 393254 HA

26 PĂŞUNI 27291 HA

27 FÂNEŢE 529 HA

28 VII TOTAL 7344 HA

29 LIVEZI TOTAL 6416 HA

SUPRAFAŢA AGRICOLĂ 434834 HA

3. Efectivele de animale pe specii existente la nivelul lunii august 2009 sunt :

52

1. Bovine total ­ 46800 cap. Din care vaci + ­ 25472 cap.

juninci 2. Porcine total ­ 162000 cap. Din care scroafe ­ 8130 cap.

3. Ovine+caprine total ­ 183200 cap. Din care oi+capre ­ 110100 cap.

4. Pasări total ­ 3100000 cap. Din care păsări ouătoare ­ 1200000 cap.

5. Ecvine total ­ 34500 cap.

Industria alimentară:

Industria alimentară ­ În anul 2009 această situaţie se prezintă astfel: În domeniul morărit panificaţie ,se înregistrează un număr de 42 de mori de grâu , cu o capacitate de

producţie totală de 897 t/24h , 21 mori de porumb, cu o capacitate de 230 t /24h şi 45 unităţi de panificaţie cu capacitatea de 230 t/24 h.

În domeniul producţiei de carne sunt un număr de 4 abatoare cu capacitatea totală de 6490 t/an şi 9 unităţi de procesare cu capacitatea de 3439 t/an. De asemenea în acest domeniu funcţionează o unitate cu obiect de activitate fabricarea conservelor din carne şi mixte, cu o capacitate de producţie de 9000t/an.

În domeniul producţiei de conserve din legume şi fructe, funcţionează 4 unităţi cu capacitatea totală de 32 800 t/an.

În domeniul produselor zaharoase, funcţionează o fabrică de zahăr, care procesează zahăr brut în funcţie de cota alocată, aceasta fiind de 36320 t/an şi un număr de 25 unităţi de cofetărie ­ patiserie cu o capacitatea de 4360kg/24h.

În domeniul producţiei de lapte există o unitate de capacitate mică şi care poate colecta o cantitate de 10 hl /zi, unitate cu activitate destul de restrânsă.

În domeniul producţiei de vinuri există 4 capacităţi de producţie care pot prelucra 334 de vagoane de struguri pe campanie viticolă.

De asemenea în judeţul Olt există şi o unitate de producere a oţetului de fermentaţie, cu o capacitate de 50000 hl anual.

Există sprijin financiar în zootehnie pentru creşterea efectivelor de bovine, porcine şi păsări şi în producţia vegetală la orez, legume – fructe, toate fiind furnizoare de materii prime pentru industria alimentară.

Îmbunătăţirea performanţei unităţilor din sectorul alimentar se realizează prin obiective de ordin tehnic, economico – financiar şi de mediu, prin:

• Implementarea măsurilor de siguranţă alimentară pe filiera produselor alimentare şi necesitatea intensificării activităţii de control şi creştere a competitivităţii produselor alimentare.

MAPDR a iniţiat Programul de creştere a competitivităţii produselor alimentare prin care asigură susţinerea investiţiilor în domeniul implementării sistemelor de management ale calităţii şi siguranţei alimentare în unităţile de procesare , din anul 2003 până în anul 2009(H.G. nr. 1557/2002). De acest sprijin au beneficiat două unităţi din judeţul Olt în anul 2009, pentru dotări de laborator (SC Fraţii Roşca SRL şi SC Longin SRL). Valoarea investiţilor de laborator este de 85.000 EURO. Subvenţia de la MAPDR este de 75% şi contribuţia firmelor private de 25% din valoare.

• Necesitatea modernizării tehnologice a unităţilor de procesare din industria alimentară, prin îmbunătăţirea şi optimizarea fluxurilor de producţie, prelucrare şi marketing a produselor agricole .

• Diversificarea gamei de produse. În cadrul tipurilor de investiţii prevăzute de măsurile PNDR se găsesc domenii legate de modernizarea

unităţilor de procesare. În ceea ce priveşte programul postaderare, prin Măsura 123 Creşterea valorii adăugate a produselor

agricole şi forestiere, agenţii economici din domeniul procesării cărnii, legumelor şi fructelor, morărit panificaţie cât şi fabricării produselor de cofetărie patiserie, au solicitat adeverinţe la DADR OLT, conform Ghidului de procedură, având posibilitatea de a beneficia de fonduri europene în vederea deschiderii de noi capacităţi de producţie sau pentru modernizarea celor existente.

IX. Servicii publice existente

53

Conform prevederilor legale, serviciul public este, în cazul nostru, o structură organizatorică înfiinţată, conform legii, de către Consiliul Judeţean Olt, investită cu atribuţii, încadrată cu personal de specialitate, dotat cu mijloace materiale şi băneşti în scopul satisfacerii în mod continuu a unor interese comune ale unei colectivităţi.

Sub autoritatea Consiliului Judeţean Olt funcţionează, conform legii, două servicii publice de specialitate, cu personalitate juridică, firmă şi sigiliu proprii, şi anume:

­ DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI OLT, şi ­ SERVICIUL JUDEŢEAN DE PAZĂ OLT ­ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR OLT

X. Patrimoniul public şi privat

Patrimoniul judeţului Olt este constituit din totalitate bunurilor mobile şi imobile care aparţin domeniului public şi privat al acestuia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.

Bunurile imobile cuprinse în domeniul public sunt atestate în acest sens prin Hotărârea Guvernului nr. 1355/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Olt, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Olt. Regimul juridic al acestei categorii de bunuri este cel stabilit de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare.

Bunurile publice sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile, fapt ce presupune că nu pot fi înstrăinate, ci numai date în administrare, concesionate sau închiriate, în condiţiile legii. Acestea nu pot fi supuse executării silite, iar asupra lor nu se pot constitui garanţii reale, nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună credinţă asupra bunurilor mobile.

Dreptul de proprietate publică se poate dobândi pe cale naturală, prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii, prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, prin acte de donaţie sau legate acceptate de consiliul judeţean.

Acest drept încetează dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. Trecerea unui bun din domeniul public în domeniul privat al judeţului şi invers se poate face numai prin

hotărâre a Consiliului Judeţean. Administrarea domeniului public se realizează de către consiliul judeţean, care poate transmite dreptul de

administrare regiilor autonome, prefecturilor, autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice. Hotărârea prin care se dau în administrare asemenea bunuri va cuprinde drepturile şi obligaţiile

administratorului precum şi condiţiile care se impun acestuia. Titularul dreptului de administrare răspunde în condiţiile legii pentru prejudiciile cauzate ca urmare a

neîndeplinirii acestei obligaţii şi pentru care fapte dreptul de administrare poate fi revocat. În litigiile privind dreptul de proprietate publică, judeţul este reprezentat de consiliul judeţean,care dă în acest

sens mandat scris preşedintelui. Bunurile aflate în domeniul privat al judeţului sunt cele identificate prin inventarierea anuală. Administrarea altor bunuri se realizează de către consiliul judeţean, care poate transmite prin hotărâre acest

drept serviciilor sau instituţiilor de sub autoritatea sa. Toate bunurile aparţinând judeţului sunt supuse inventarierii, operaţiune în urma căreia preşedintele

Consiliului Judeţean prezintă un raport cu privire la gestionarea acestora. Creşterea sau diminuarea patrimoniului va fi justificată printr­o notă explicativă anexată la inventar.

Consiliul Judeţean hotărăşte ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat al judeţului să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. De asemenea dă în folosinţă gratuită pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată a judeţului, persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activităţi de binefacere sau de utilitate publică ori servicii publice.

Hotărârile care se iau în acest sens trebuie să se ia cu votul a două treimi din numărul consilierilor judeţeni aflaţi în funcţie.

Consiliul Judeţean hotărăşte în condiţiile legii cumpărarea unor bunuri ori vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat de interes judeţean.

Privind inventarierea şi gestionarea bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al judeţului Olt şi administrate de către Consiliul Judeţean Olt în anul 2008, în conformitate cu prevederile art. 7 alin.(1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată, instituţiile publice au obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv deţinute la începutul activităţii, cel puţin o dată pe an, pe parcursul funcţionării lor, în cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.

Potrivit pct. 5 din Normele privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv , aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1753/2004, cu modificările ulterioare ,,Inventarierea anuală a

54

elementelor de activ şi de pasiv se face, de regulă, cu ocazia încheierii exerciţiului financiar, avându­se în vedere şi specificul activităţii fiecărei unităţi,,.

Răspunderea pentru efectuarea inventarierii potrivit Legii nr. 82/1991, republicată, revine ordonatorului principal de credite.

Inventarierea anuală a elementelor de activ şi de pasiv s­a efectuat în perioada 01­30 noiembrie 2008. Bunurile inventariate au fost înscrise în ,,liste de inventar,,cod 14­3­12 iar pentru elementele de activ şi de

pasiv care nu au reprezentat bunuri s­au întocmit situaţii analitice distincte care au fost totalizate şi au justificat soldul conturilor sintetice respective în care acestea sunt cuprinse şi care au fost preluate în Registrul inventar cod(14­1­2 ).

Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv s­a efectuat pe locuri de depozitare, pe gestiuni şi categorii de bunuri .

Bunurile din domeniul public al judeţului s­au inventariat pe liste separate, iar cele date în administrarea unităţilor sanitare s­au inventariat în mod distinct în cadrul acestor unităţi.

Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, precum şi pentru creanţele şi obligaţiile instituţiei s­au întocmit liste de inventariere separate sau situaţii analitice după caz.

Bunurile propuse pentru scoaterea din funcţiune şi casare sunt prezentate în procesele verbale cu privire la rezultatele inventarierii patrimoniului Consiliului Judeţean Olt şi al unităţilor subordonate.

Scoaterea din funcţiune şi casarea activelor fixe corporale şi necorporale se face cu aprobarea ordonatorului principal de credite şi este reglementată de Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor, aprobată prin Legea nr. 493/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

După scoaterea din funcţiune a activelor fixe se va proceda la valorificarea şi, după caz, casarea acestora potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 841/1995, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 966/1998 privind procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a bunurilor aparţinând instituţiilor publice şi Hotărârea Guvernului nr. 411/2005.

Declasarea şi casarea unor bunuri materiale, altele decât activele fixe, aparţinând instituţiilor publice, se aprobă de ordonatorul principal de credite conform Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 909/1997 cu modificările şi completările ulterioare.

Rezultatele inventarierii se consemnează în Procesele Verbale de Inventariere de către comisiile de inventariere şi serviciile financiar­contabile.

La inventarierea efectuată la 31.12.2008 nu au fost constatate plusuri sau lipsuri în gestiune iar instituţiile nu au procedat la evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii.

În conformitate cu actele normative în vigoare, pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv se completează Registrul inventar.

Elementele de activ şi de pasiv înscrise în Registrul inventar au la bază listele de inventariere, procesul verbal de inventariere, situaţii analitice sau alt document care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţ.

Pe baza Registrului – inventar şi a balanţei de verificare s­au întocmit la 31.12.2008 situaţiile financiare care oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial al Consiliului Judeţean Olt şi al unităţilor subordonate, în anul 2008.

Pentru toate activele fixe corporale şi necorporale din domeniul privat al C.J. Olt s­a aplicat metoda de amortizare liniară.

Situaţia bunurilor Consiliului Judeţean Olt pe anul 2008, inventariate în conformitate cu actele normative în vigoare, la care au fost adăugate intrările şi ieşirile de bunuri de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului financiar: ANEXA la STATUTUL JUDEŢULUI OLT. Informaţii privind inventarul bunurilor Judeţului Olt pot fi luate de la sediul Consiliului Judeţean Olt, Direcţia Tehnică – serviciul administrarea patrimoniului, U.L.M. şi protecţia mediului.

XI. Partide politice, sindicate

Activitatea social ­ politică în judeţul Olt este marcată de partidele politice, de sindicate, de organizaţii profesionale şi organizaţii care reprezintă societatea civilă.

La alegerile din iunie 2008 ­ alegerea Consiliului Judeţean Olt ­ au fost înscrise următoarele partide politice, în ordinea de pe buletinul de vot:

­ PARTIDUL DEMOCRAT – LIBERAL; ­ PARTIDUL CONSERVATOR; ­ PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT; ­ PARTIDUL ROMÂNIA MARE; ­ PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL; ­ UNIUNEA POPULARĂ SOCIAL CREŞTINĂ; ­ PARTIDA ROMILOR ,,EUROPA”;

55

­ PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC CREŞTIN DEMOCRAT; ­ UNIUNEA PENSIONARILOR ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE ­ UNIUNEA; ­ PARTIDUL VERDE; ­ PARTIDUL SOCIALIST ROMÂN; ­ PARTIDUL INIŢIATIVA NAŢIONALĂ; ­ PARTIDUL ALIANŢA SOCIALISTĂ; ­ ALIANŢA PENTRU UNITATEA ROMILOR; ­ PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN; ­ PARTIDUL NOUA GENERAŢIE – CREŞTIN DEMOCRAT.

Uniunile de Sindicate şi Sindicatele din judeţul Olt, pe localităţi, înregistrate în Registrul de evidenţă al uniunilor de sindicate şi în Registrul de evidenţă al sindicatelor:

1. Uniuni de Sindicate ­ Slatina: ­ Liga Sindicatelor din Industria Aluminiului ­ Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere C.N.S.L.R. Frăţia – Filiala – Olt ­ Uniunea Sindicală Teritorială C.N.S. Cartel Alfa ­ Uniunea Teritorială a Sindicatelor din judeţul Olt din cadrul Confederaţiei Sindicatelor Democratice din

România ­ Uniunea Judeţeană Sanitas Olt

2. Sindicate ­ Slatina: ­ Sindicatul Liber ,,Colosseum” Slatina ­ Sindicatul SC Hidroserv Slatina ­ Sindicatul Liber Tehnic Economic şi Administrativ din Spitalul Judeţean Slatina ­ Sindicatul ,,Speranţa” din cadrul SC Profil Mod SRL Scorniceşti ­ Sindicatul Liber al C.J.P.Olt Slatina ­ Sindicatul ,,Muncă şi Dreptate” al C.J.P. Olt Slatina ­ Sindicatul ,,Solidaritatea” din cadrul SC ALRO SA Slatina ­ Sindicatul ,,Suflet de Copil din cadrul DGASPC Slatina ­ Sindicatul ,,Servicii Publice” din cadrul SC ACETI SA Slatina ­ Sindicatul Impact din cadrul DGASPC SLATINA ­ Sindicatul Funcţionarul din cadrul Primăriei Piatra ­ Olt ­ Sindicatul Ocupare Forţei de Muncă din cadrul AJOFM Slatina ­ Sindicatul Solidaritatea Pulsor Scorniceşti ­ Sindicatul Liber al Lucrătorilor din PIRELLI TYRES ROMÂNIA Slatina ­ Sindicatul din administraţia publică ,,Consilium” Slatina ­ Sindicatul Mecanicilor de Locomotivă de Călători din cadrul Regionalei de Transport Feroviar de Călători

Craiova – Piatra ­ Olt ­ Sindicatul Independent ALRO EXTRUSION Slatina ­ Sindicatul ,,DREPTATEA” din cadrul SC TMUCB SA ­ Slatina ­ Sindicatul PROMEDIU din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului ­ Slatina ­ Sindicatul ,,APARATURĂ MEDICALĂ” din cadrul Centrului Judeţean Aparatură Medicală Olt ­ Slatina ­ Sindicatul ,,ALROPRODUCT” din cadrul SC ALRO SA Slatina ­ Sindicatul ,,HIDRO OLT” din cadrul HIDROSERV SA Slatina ­ Sindicatul ,,LEGEA PUBLICĂ” Slatina ­ Sindicatul Transportatorului Public din cadrul LOCTRANS SA Slatina ­ Sindicatul Liber ,,AGENTUL” din cadrul Serviciului Judeţean de Pază Olt ­ Slatina ­ Sindicatul Dreptatea din ALTUR SA ­ Slatina ­ Sindicatul Liber Solidaritatea din cadrul Serviciului Judeţean de Pază Olt ­ Slatina ­ Sindicatul Învăţământului Preuniversitar – FEN OLT ­ Slatina ­ Sindicatul ,,A.P.I.A. OLT” ­ Slatina ­ Sindicatul Uniunea Profesională Ştiinţa ALRO ­ Slatina ­ Sindicatul Veterinarilor – Olt din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Olt ­

Slatina ­ Sindicatul SPERANŢA din cadrul PIRELLI TYRES ROMÂNIA ­ Slatina ­ Sindicatul ,,FRĂŢIA” din cadrul CORD ROMÂNIA SRL ­ Slatina ­ Sindicatul ,,EGALITATE” Slatina ­ Sindicatul LIBER SERV ELECTRICA Slatina ­ Sindicatul ,,FUNCŢIONARILOR PUBLICI ŞI PERSONALULUI CONTRACTUAL din Casa de Asigurări de

Sănătate Olt” ­ Slatina

56

­ Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt – Strejeşti judeţul Olt

3. Sindicate ­ Caracal: ­ Sindicatul Liber Baza R.L. Caracal ­ Sindicatul Liber F.F. Tutun – Vlădila ­ Sindicatul Vagonul Caracal ­ Sindicatul Liber Sanitas – Corabia ­ Sindicatul Independent din Gospodărirea Comunală – Caracal ­ Sindicatul Liber din F.F: Tutun – Vlăduleni ­ Sindicatul Liber din cadrul S.C.A. – Caracal ­ Sindicatul Liber Învăţământ ­ Caracal ­ Sindicatul Şoferilor de Taxi – Caracal ­ Sindicatul Solidaritatea Feroviară – Caracal ­ Sindicatul Tinerilor Taximetrişti – Caracal

4. Sindicate ­ Corabia: ­ Sindicatul Liber Nuticora S.A. Corabia ­ Sindicatul Liber al Salariaţilor din S.C. ZAHĂR S.A. Corabia ­ Sindicatul Paralela 45 – S.C. AGROSERVICE S.A. Corabia ­ Sindicatul Liber al Salariaţilor din S.C. TERMOCOR. S.A. ­ Sindicatul Liber al Tăbăcarilor din S.C. TAMICO S.A. Corabia ­ Sindicatul HIDROMEGAWATTUL OLT INFERIOR

5. Sindicate ­ Balş ­ Sindicatul RON Balş ­ Sindicatul Agro­Impex S.R.L. Balş ­ Sindicatul Moraber­Chimpec Vulpeni ­ Sindicatul Bucurchim Balş ­ Sindicatul Ştefi­Cip S.R.L. Balş ­ Sindicatul Tehnologie – Transfer – Planetă Balş ­ Sindicatul Barhină Comex Balş ­ Sindicatul Termex Balş ­ Sindicatul Nicola & Chiriţă Balş ­ Sindicatul Agromec Balş ­ Sindicatul Agromec Baldovineşti ­ Sindicatul Royal Cojocaru Balş ­ Sindicatul Com Favorit Balş ­ Sindicatul S.C. Chimtex S.A. Balş ­ Sindicatul Instrig S.A. Balş ­ Sindicatul R.A.G.C.L. Balş ­ Sindicatul Olteţul Balş ­ Sindicatul Liber Gospodarul (în cadrul S.C. Aquatrans S.A.) Balş.

XII. Dispoziţii finale

Aprobarea, respectiv modificarea prezentului STATUT se va face de către Consiliul Judeţean Olt, prin hotărâre, conform actelor normative.

PREŞEDINTE Paul STĂNESCU

SECRETARUL JUDEŢULUI

57

Marin DOBRE

DIRECTOR EXECUTIV DIRECTOR EXECUTIV Constantina BĂLAN Virgil DELUREANU

DIRECTOR EXECUTIV DIRECTOR EXECUTIV Nicolae GUGIU Constanţa DUMITRU

DIRECTOR EXECUTIV ARHITECT ŞEF Iliuţă NECĂ Ovidiu DAVIDESCU

SERVICIUL JURIDIC – CONTENCIOS Ana – Venera ŞTEFĂNESCU

SERVICIUL PROIECTE CU FINANŢARE INTERNAŢIONALĂ

Daniela LUNGU COMPARTIMENTUL UNITATEA

DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR Angela SOLDUBAN

SERVICIUL ACHIZIŢII, COMPARTIMENTUL EVIDENŢA LICITAŢII, CONTRACTĂRI RESURSELOR UMANE,

Similica BALDIN SALARIZARE, PERFECŢIONARE Constantina BĂLAN

COMPARTIMENTUL AUDIT PUBLIC INTERN Gheorghe IONESCU

SERVICIUL COOPERARE INTERINSTITUŢIONALĂ Gabriela BOLBOREA

CONSILIER SUPERIOR Carmen ­ Maria PĂUNESCU

C.M.P./C.M.P./2ex.