Download - CONSILIERE PSIHOLOGICA

Transcript
Page 1: CONSILIERE PSIHOLOGICA

CONSILIERE PSIHOLOGICA

Cursul 1

C scolara, vocationala, de orientare profesionala, centre exterioare scolii; salariatiilor (= vocationala, probleme personale).

C recuperatorie (handicap fizic- psihic- cu familia subiectului- C sistemica).C geriatrica- matrimoniala- relatia de cuplu, sexualitatea familiei.

C cu privire la problemele afective (atitudini si relatii interpersonale, a adaptarii, intervine C terapeutica) – problema adecvarii discursului terapeutului la complexitatea problematicii conflictuale existente la consiliat; imp. caracteristicile de dinamica a personalitatii, procedurile de consiliere, dobandite in practica, trasaturi caracteristice in structura de personalitate, se modeleaza tehnicile pe linia directivitate- nondirectivitate, activism al consilierului de orientare pe simptom, personalitate, situatia actuala, istoria biografica.

C terapeutica se situeaza (restructurarea zonei afectiv- motorie) = psihoterapie.

Scop = rezolvarea problemelor afective si sociale prin utilizarea unor metode ce asigura suportul necesar pentru ca persoana sa- si rezolve singur problemele; C de criza/ in criza (in psihoigiena si psihoprofilaxiei)= in centrele de prevenire a sinuciderii cu interviu telefonic = tehnici de persuasiune.

Centre de consiliere de interventie in crizele familiale – consilierea in situatiile de doliu in razboaie;Kaplan si distinctie facuta de Erikson, exista crize:de dezvoltare- parte integranta in procesul de evolutie a personalitatii = pot fi prevenite;imprevizibile- reactii la situatii critice, grave (accidente, boli)

Kaplan = principiile psihiatriei preventive ale situatiei de urgenta, elab. metodele C anticipative si criza care permit clientului sa depaseasca fara consecinte psihopatologice situatia respectiva.Anastasy era de parerea unei consiliere permanente.

Page 2: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Acceptiunile C:tehnica educativa care consta in furnizarea de informatii necesare unui client pentru a depasi o problema deficitara (in scoala, institutie). Psihologul la solicitarea unei persoane care are de infruntat probleme, ajuta la depasirea situatiei prin:- experienta consilierului, rezultatele psihodiagnozei, informatii pe care le detine clientul (anamneza, diagnoza, abilitati profesionale)forma de psihoterapie – daca Pterapia are un sens larg de ordin psihopedagogic C apeleaza la tehnici terapeutice cognitiv- comportamental- psihoterapie. In orientare scolara si vocationala, probleme personale de ordin adaptativ. Functiile consilierului se largesc- intelegerea persoanei in totalitatea sa. Psihologul consilier = psiholog clinician (tehnici educativ- terapeutice). La granita dintre educatie si psihoterapie ca tip, nu sfaturi directe ci proces de dirijare discreta a subiectului pentru ca acesta folosind propriile resurse sa depaseasca dificultatile ca si blocajele, gasind solutia problemelor de ordin afectiv si adaptativ;psihoterapie = consiliere; Nondirectivitatea procesului, terapeutul nu intervine si nu dirijeaza pe cel consiliat, nu intreaba, interpreteaza, doar refolmureaza afirmatiile clientului pentru a le clarifica.

Atitudine deschisa si comprehensiva, fata de a fi aprobatoare sau nu.Empatia trasaturilor ce simplifica relatiile cu clientul.

Psiholog = catalizator a evolutiilor psihice ale clientului, permisa atitudinii sale, incredere in posibilitatile clientului de a- si rezolva problemele afective si comportamentale, ajutorul terapeutului doar a clarifica, a evidentia o serie de sentimente, trairi pe care clientul singur nu le poate constientiza.

Pozitia C. P. in PterapieAsemanarile si deosebirile:

a. a finaliatatii- scopurile/ rezultatele pe care vor sa le obtina: ambele sustin o persoana in rezolvarea unei probleme; diferentele de dificultate impun alegerea uneia dintre cele 2; inlaturarea simptomelor, de la cele minore la cele majore- Pterapia isi propune sa obtina o serie de modificari mai profunde in sfera afectiv- motivationala, modificarea profunda reduce sansa aparitiei situatiilor de criza.

Sustinerea intelegerii si autointelegerii, cresterea informatiei despre sine, increderii, modificerii perceptiei si a imaginii de sine.Tendinte sanogenetice, utilizarii trasaturilor de personalitate pentru a compensa pe cele slab dezvoltate, sau a echilibra tendintele negative.C. rezolva problemele neincadrabile in nosografie.

Page 3: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Pterapia = probl. profunde urmarind “intarirea fondului personalitatii, la bolnavii anxiosi, intarirea constiintei prin dezvoltarea sentimentelor de sine, intensificarea fortei si dezvoltarii afective (cu predilectie in bolile somato cronice, in elaborarea si dezvoltarea de noi motive si directionarea conduitei” (G. Ionescu).

Diferenta- Pterapia clinica urmareste o schimbare a structurii de personalitate, C a pune persoana in a- si utiliza cel mai eficient aptitudinile, caracteristicile personale.Terapia- C (sustinere)Taylor = schimbare minima = o serie de modificari induse fara a cauta cauzele profunde a tulburarilor.

Eliberarea energiei psihice utilizata dezavantajos in incercarile pacientului de a depasi starile conflictuale pentru a folosi in alte scopuri- depasirea situatiei.

Scopul: marirea controlului constient si sa- l micsoreze inconstient.Extinderea controlului elementelor constiente.

b. adresabilitatiiC. si Psihoterapia se adreseaza amandoua zonelor constiintei si se

ocupa de situatia prezenta, de problemele actuale ale clientului dar unele Pterapii (ex. Panaliza) merg mai in profunzime, ele adresandu- se si In. persoanei. Asemanarea e doar intr- un punct de pornire- ambele pornesc de la situtia prezenta = disconfortul semnalat de client dar in Pterapia interventiei psi. se adreseaza unui nivel mai profund a structurii de personalitate, consilierea ocupandu- se doar de problemele constiente, conditionate doar de anumite situatii prezente, potentiale crescute de stres, situatii in care clientul sustinut de psiholog “invata” sa le rezolve.

Deci C. se adreseaza unor structuri de suprafata ale personalitatii mai usor constientizabile si implicit mai usor controlabile la nivelul constiintei, iar Pterapia vizeaza structurile de profunzime ea ocupandu- se de persoane cu tulburari de personalitate mai puternice si invalidante.

C se ocupa de problemele psihice neclasificate (care nu fac parte din categoria bolilor psihice) care pot fi sechele sau corolare unei boli fizice. Deci, C se aplica, se utilizeaza in cazul unor persoane sanatoase dar care datorita unor dificultati de ordin psihic- adaptativ aparute in procesul de formare si dezvoltare a personalitatii (ex. la adolescenti sau ca efecte ale unor deficiente educative prezinta un risc mai crescut de imbolnavire psihica.

Page 4: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Spunem deci ca se adreseaza persoanelor al caror nivel de anxietate provoaca interferente si conflicte mai curand decat incapacitate de adaptare/ dezintegrare.C. poate preveni dezintegrarile negative, deci o evolutie patologica si stimula dezintegrarile pozitive specifice procesului de dezvoltare care permit integrari si restructurari de nivel superior.

c. metodologic- asemanari si deosebiri:In alegerea metodei si a tipului de C sau de Pterapie psihologul

trebuie sa tina seama de o serie de particularitati de structura si dinamica a personalitatii, de specificul tulburarilor, de nivelul din structura personalitati care le antreneaza si de gradul de structurare a acestor tulburari.

Prof. Ionescu sp. ca “psihologul trebuie sa aibe in vedere tipul afectiunii ca si momentul evolutiv, caracterul acut/ cronic al acesteia”. Sub aspect metodologic, C si unele forme de Pterapie utilizeaza metoda interviului comprehensiv, nestructurat, calitativ asociat cu observatia si cu empatie.

Empatie: Kelly..............-preponderena afectiva, o rezonanta intre 2 persoane

In cazul terapiilor accentul cade pe al doilea inteles al empatiei.Ca distinctie sp.ca:

In C.- predomina tehnicile educative in special cele care urmarind modificari ale comportamentului prin interventii la nivel cognitiv si intr-o mai mica masura tehnici care urmaresc modificarile de comportament prin facilitarea evolutiei afectivitatii. Ac. tip de tehnici de urmarire a modificarii afectivitatii sunt specifice Pterapiei analitice sau celor nondirective.

O deosebire intre C si Pterapie privind gradul de directivitate si activism, pozitiile extreme sunt ocupate de C directiva si C nondirectiva (Carl Rogers a introdus ac. concepte).

Experienta a demonstrat ca directivismul exagerat si nondirectivismul absolut conduc la rezultate slabe. Rogers adoptand principiul interv. moderate admite folosirea in relatia terap. a met. intrebarilor intercalate care tind sa favorizeze constientizarea. Tot el considera ca Pterapia directiva are sarcina de a evolua in mod sistematic si daca e necesar de a modifica orice trasatura importanta a personalitatii prin utilizarea eclectica a tuturor tehnicilor pe care stiu sa le foloseasca bine (sau le avem la dispozitie) tinand seama de indicatiile, contraindicatiile metodei si de modalitatile prin care metoda utilizata se potriveste cu celelalte.

Page 5: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Dpdv al indicatiilor terapeutice, fiecare dintre metode are calitati si lipsuri. Se considera ca indicatiile principale ale C sunt dificultatile de adaptare si conflictele actuale. Met. este nepotrivita pt nevrozele grave/ de gravitate medie. In privinta psihosomatizarilor lucrurile au evoluat = azi se admite ca pentru psihosomatizari mai putin grave C este eficienta.

C. P. este eficienta in preventia tulburarilor psihice, in C si sustinerea familiilor cu boli psihice, in reinsertia sociala a pacientilor care termina o cura psihiatrica, in general in toate situatiile care solicita o adaptare relativ rapida.

In privinta varstelor C este eficienta in perioada de evolutie a personalitatii (adolescenta) dar tot ce inseamna dezadaptare datorita unor probleme nerezolvate din adolescenta devin cazuri tratabile prin C.

Page 6: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Cursul 2

Repere semnificative in C.P.- caracteristici ale interventiei terapeutice

C.P. pp. exploaterea si evaluarea simptomelor ca si intr- o a doua etapa, sustinerea pacientului/clientului in demersul recuperativ. La modul general, simptomul/problema apare in momentul in care intre comportamentul/trairea subiectiva dezvoltata (ceea ce este- perceptia situatiei) si imaginea ideala construita a situatiei respective (ceea ce ar trebui sa fie- imaginea constientizata) distanta este mare. Cu alte cuvinte, trairile negative se origineaza in constientizarea unei diferente intre ceea ce exista ca traire psihica, ca manifestare in social (comportamentale, deci) si repere de evaluare la nivel social.

Imaginea ideala inseamna o stare de bine afectiv, comportamente adoptate optime si senzatia de securitate in relatiile interpersonale (ex. clientul = nu stie sa vorbeasca in public- perceptia asupra situatiei; ceea ce ar trebui sa fie = imaginea ideala- pot sa vorbesc relaxat in public).

Distanta dintre trairile clientului si imaginea ideala reprezinta problema cu care el se confrunta in momentul respectiv.

Problematica in C e aceasta distanta intre evolutia persoanei care vine pentru C. (autoperceptia lui= nu pot vorbi in public) si ceea ca ar trebui sa fie in aceasta situatie bine precizata (ar trebui eu sa vorbesc in public).

Constentizarea sentimentelor, trebuintelor, a imaginilor a ceea ce ar fi trebuit sa fie are loc concomitent cu experienta care le declanseaza in acest timp o serie de sentimente, proiectii si mecanisme de aparare. Aceasta constientizare are un efect imediat provocand angoase, culpabilizari, agresivitate carese poate asocia si se asociaza cel mai frecvent cu somatizari.

In plan comportamental vom regasi reactii specifice indeciziei (care poate insemna agitatie, imobilism etc.). Toate acestea semnifica incapacitatea de integrare a experientei subiective, dificultatea de a constientiza situatiei in totalitatea ei , dificultatea de a constientiza situatia in totalitatea ei, dificultatea de a accepta si de a reactiona in consecinta (ex. clientul = sunt indragostit de x dar n- am voie, sunt speriat, mi- as dori sa stau cu ea dar nu e de aceeasi religie cu mine, relatia nu va merge, nu stiu ca sa fac; ma simt bine cu aceasta femeie dar ea nu vrea copii si nu vrea sa stea acasa, e mai in varsta decat mine...parintii mei s- au sacrificat pentru mine si nu le pot face acest lucru- ex. arata incapacitatea de a integra situatia/elementele situatiei prezenta(e) cu care se confrunta in momentul respectiv.

Page 7: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Aceasta incapacitate genereaza situatia de a fi speriat, apare angoasa = simptomele disfunctionale si incapacitatea de reactie = imobilism (nu stiu ce sa fac), agresivitate (parintii nu sunt de acord dar ar trebui sa- mi spuna).

In cazul existentei capacitatii de integrare a tuturor elementelor (abilitati de constientizare a elementelor) si angajarea responsabilitatilor, in situatia respectiva discursul ar fi: iubesc aceasta femeie, vreau sa fiu cu ea, este mai mare decat mine, nu are aceeasi religie si nivel cultural, ii place si iubeste profesia la care in prealabil nu va renunta cu toate ca fct. sa- i asigur un nivel de trai decent, nu vrea acum. Clz: vreau, sunt convins ca vreau sa raman impreuna cu aceasta femeie pentru ca atunci cand suntem impreuna ma simt foarte bine- din discurs rezulta simultaneitatea dezvoltarii unor sentimente, a dorintelor, trebuintelor si intentia/decizia de a se asigura.

Operationalizand, apare o problema reala atunci cand apare distanta intre situatia existenta (ce simte, traieste intr- o experienta subiectiva si ceea ce ar trebui sa fie in aceeasi experienta.

Experienta subiectiva- este mai adecvata aceasta expresie pt ca experienta nu introduce temporalitatea, iar subiectiv inseamna modul trairii experientei (nu exista concordante obiective).

O situatie terapeutizabila prin C pp. datul unei experiente subiective (o persoana care nu poate integra datumurile realitatii nu poate reactiona adecvat si ca urmare dezvolta o serie de simptome disfunctionale.

Pe de alta parte, trebuie sa existe si constientizarea m.m/m.p. clara a ceea ce ar trebui sa fie (sa faca, sa simta, sa gandeasca) pentru ca posibilitatea de a constr., a sti este idealul = este un indicator al abilitatii de a integra toate aceste date.(C = o terapie de suprafata oarecum- trebuie sa existe o minima constientizare a neadecvarii la situatii).

Cauzele acestei separari intre ceea ce este si ceea ce ar trebui sa fie sunt:sistemul de valori si credintesemnificatiile asociate si acordate diferitelor evenimente, gesturimentalitatile cu valuare de comandacaracteristici ale modelului familial

Toate ideile care tin de o anumita mentalitate au valuare de comanda, functioneaza ca elemente de comanda ce includ caracteristici autopunitive (este egoist daca nu respecta dorintele parintilor, elemente fataliste, autoblamari, autoculpabilizari- sunt etichete induse de modele parentale, sociale).

Page 8: CONSILIERE PSIHOLOGICA

O strategie utilizata in C pt. a aborda o astfel de problema (nonintegrarea) pp. constientizarea elementelor de la nivelul constientului sau subconstientului care nu permit integrarea elementelor sociale si care nu permit dezvoltarea unor comportamente congruiente acesteia- ex. “ma voi casatori cu aceasta femeie de alta rasa”= este o experienta integranta, va reactiona adaptat.In cazul in care distanta intre ceea ce este si ceea ce ar trebui sa fie nu se reduce/ sau anuleaza asistam la consolidarea problematicii, simptomelor si favorizeaza disfunctiile prin utilizarea mecanismelor de aparare. Pacientul apeleaza involuntar, inconstient la acest tip de mecanisme care- i permit sa nege/ sa deformeze propriile trairi si ii asigura un confort prin reducerea efectelor negative ale simptomelor disfunctionale. Dar aceasta solutie amplifica in fapt problemele si accentueaza trairile negative.

Astfel, el se plaseaza intr- un cerc vicios. Cu cat e mai putin capabil sa reduca distanta dintre ceea ce este si ce ar trebui sa fie intr- o experienta subiectiva cu atat tendinta de a se proteja (prin diferite mecanisme de aparare) nu face decat sa amplifice disfunctiile, trairile negative; invers, cu cat m. cresc cu atat se apeleaza mai mult la mecanismele de aparare. Astfel, distanta devine mare si problematica devine mai stabila.

Mecanismele de aparare 1. Proiectia= un proces care are la baza o dinamica specifica prin care niste continuturi psihologice interne sunt deplasate in exterior. Panalitic, P. desemneaza (La Blanche si Pontalis, 1994) operatia prin care subiectul expulzeaza din sine si localizeaza in altul (persoana/ lucru) calitati, sentimente, dorinte pe care nu le recunoaste sau le refuza la sine insusi.

Deplasarea/ localizarea intr- un anumit spatiu reprezinta elemente de baza ale diferitelor definitii date P. Persoana traieste in unele situatii experientele celuilalt ca fiind similare cu ale sale, aparand astfel termenul de Introiectie (at. cand preia din afara). Procedand astfel, el modifica inconstient realitatea exterioara.

Procesul de atribuire, mec. de proiectie este strans legat de o slaba cunoastere de sine.

Page 9: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Asadar, atribuirea inconstienta a propriilor sentimente, idei, trebuinte, fantasme este incompatibila cu experienta subiectiva adaptata (ex. un profesor se simte angoasat, compulsiv, pentru ca are dificultati de comunicare si de reactie; in comportament (indecis, nehotarat) resimte nu doar angoasa dar are si o serie de somatizari. Pentru a reduce angoasa, profesorul proiecteaza astfel: din cauza directorului care nu are o capacitate buna de organizare, eu nu pot fi eficient in ceea ce fac).

2. Rationalizarea = atribuirea inconstienta a unor justificari logice dar ireale unor situatii, reactii, comportamente. Aceste explicatii reduc distanta intre ceea ce este si ce ar trebui sa fie.R este de 2 tipuri: a. negativa b. pozitiva

a.negativa = asocierea unor explicatii negative cauzelor care au determinat comportamentul pentru a justifica neadecvarea acestuia.Comportamentul se justifica prin cauze, reprezentarea sinelui e pozitiva, realitatea e reprezentata negativ (ex. un adolescent se simte refuzat, neiubit, m. mult chiar utilizat de catre prietena sa- apar sentimente de lipsa de proiectie, de anxietate si- l face sa dezvolte comportamente agresive. El simte ca nu e corect tratat, se simte umilit dar si vinovat. Ce ar trebui sa fie intr- o astrel de situatie e o imagine in care dpdv intelectual dar si ca prezenta fizica, sociala trebuie sa se plaseze pe un nivel mai sus- pentru a elimina disconfortul apeleaza la o R negativa = prietena mea nu e buna pentru mine, e inculta, nu e frumoasa, nu e apta de compromis, nu e o pierdere daca nu suntem impreuna; in momentul in care are aceasta justificare practic el se apara de esec.

b. pozitiva = pp asocierea unei explicatii pozitive afectelor/ urmarilor unui comportament. Comportamentul se justifica prin efecte, reprezentarea sinelui e pozitiva, realitatea e rationalizata, reprezentata pozitiv (ex. un preot se simte dezadaptat, relationeaza greoi cu comunitatea pentru care slujeste; simte ca nu e valorizat cat ar trebui si e absurd sa continue in profesie; dezvolta trairi depresive, somatizeaza (tremur), insomnii si cosmaruri si ca urmare ajunge in situatia de a se simti vinovat de faptul ca se afla in situatia respectiva.

Ceea ce ar trebui sa fie in aceasta experienta subiectiva= incredere in sine, devotament, renuntare la tot ce inseamna material.

Page 10: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Pentru a indeparta angoasa, anxietate si culpabilizarea utilizeaza R – daca sa fi in alta comunitate n- ar fi foarte bine, aici totul e f. sigur, nu sunt violenti, agresivi si as putea sa fac si studii sociale- inseamna o abdicare de la cerintele statutului de preot.

Page 11: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Refularea si formatiunea reactionala Refularea = inlaturarea de la nivelul constient a trairilor negative sau alungarea in inconstient a trairilor negative constiente. Acest mecanism impiedica constientizarea trebuintelor, sentimentelor, gandurilor, fantasmelor ce se asociaza experientelor subiective.

Formatiunea reactionala = e un mecanism de inlaturare a ideilor periculoase prin atitudini si comportamente opuse celor resimtite, existente in inconstient si utilizarea acestora ca bariere (ex. ceea ce este = o femeie casatorita nu- si mai iubeste sotul, se plictiseste, nu au aceleasi interese, isi doreste sa fie libera si incepe sa cocheteze cu ideea unei despartiri- ca urmre, este agresiva, cu momente de depresie, apar somatizari- migrene, tulburari digestive- se simte inerta si e incapabila sa se angajeze intr- o activitate, are senzatia ca viata nu are sens- ca urmare, ea refuleaza (alunga) agresivitatea dezvoltata vis- a- vis de sot si manifesta o serie de sentimente, fantasme, contrare la ceea ce e in realitate- comportamentul devine hipercalina, in special in public si pretinde ca sentimentele sotului sa fie evidente, mai mult, incepe sa dezvolte sentimente de gelozie, de posesivitate, de dependenta, nu poate lua o hotarare fara a fi discutata cu si acceptata de sot.

4. Negarea, conversia si regresiaNegarea = refuzul realitatii la un mod radical si primar.

Experienta, trairea subiectiva existenta e absolut incompatibila cu cea adoptata, cu ceea ce ar trebui sa fie.

Conversia = consta in dezvoltarea inconstienta a unor simptome psihosomatice atunci cand experienta sau comportamentul dezvoltat e absolut incompatibil cu cel adoptat.Regresia = consta in adoptarea inconstienta, involuntara a unor comportamente si atitudini infantile, specifice unor stadii anterioare de dezvoltare. Aceste comportamente sunt reactii primare, imprevizibile, neanticipate si neanticipative de tipul reactie de plans, violentelor extreme.Tot aici apare si Simpatismul = adoptarea inconstienta a unor comportamente confuze, nonresponsabile. Aceste comportamente au ca efect focalizarea (centrul) atentiei celor din jur si atragerea simpatiei, protectiei acestora. Se poate statua o relatie de tipul victima- tiran- victima poate sa manipuleze pe ceilalti prin culpabilizari; ex. un sot are o aventura- minimalizeaza (au aceasta aventura, ar putea sa influenteze relatia de cuplu, negand pot aparea o serie de simptome somatice de tipul hipertensiune, etc.

Page 12: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Anxietatea ca si simptome psihosomatice intervine imprevizibil, necontrolat.Ca urmare, in comportamentul sau apar in anumite situatii momente de iritare, agresivitate la orice refuz de a- i indeplini dorintele; reactia e f. puternica: agresiv- violent sau depresiv prin retragere. Reactiile de tip infantil (fara sa justifice inseamna regresie) il fac sa se simta vulnerabil si deci dependent. Are nevoie ca ceilalti sa fie atenti la ceea ce doreste, sa fie acceptat asa cum este si avertizat, protejat. El devine, deci o victima cerand celor din anturajul imediat sa i se satisfaca toate dorintale fiind f. exigent; mai mult nevoia de superprotectie ilface sa controleze timpul celorlalti.

5. Subliminarea= deplasarea impulsurilor, tendintelor de la o situatie- persoana, catre o alta situatie- persoana (ex. sa- ti versi nervii pe cai de acasa pentru ca te- a enervat seful si nu ai putut sa- i dai replica pe moment). 6. Disocierea= consta in distantarea, separarea cognitiva si afectiva intre ceea ce este si ceea ce ar trebui sa fie.Provoaca o ruptura totala/ tinde catre o ruptura de realitate (ex. refuzul mortii unei persoane apropiate).

Cursul 3

Definirea problemei/ simptomului in Consiliere

Problema = cauza care genereaza distanta dintre ceea ce este/ disfunctionalitate, comportamentul prezent dezvoltat si ceea ce ar trebui sa fie functionalitate = comportamentul adaptat, eficient.Intr- un anumit sens, problema poate fi considerata “cauza eficienta” a unei problematici, disconfortul psihic/ tulburari de suprafata. Nu poate exista o reactie dezadaptata, o traire negativa fara existenta unei probleme la nivel subiectiv.Comportamentele neadaptate in sensul precizat la inceputul cursului, prezente la o persoana constituie fenotipul unei dinamici interne iar problema reprezinta genotipul aceleiasi dinamici in sensul in care ea este cauza/ generatoarea problematicii.

Page 13: CONSILIERE PSIHOLOGICA

E imp. sa retinem ca aceeasi (in sens de analoga, nu idendica) simptomatologie/ problematica poate avea la baza probleme diferite- ex. un esec scolar- cauze: conflicte intrafamiliale, diferente culturale. Efectele, indiferent de cauze sunt similare: culpabilizari, depresii, panica, etc. Dpdv al caracteristicilor interventiei in C. pt. a reduce/ a anula disconfortul (pt. a face ca distanta dintre disfunctional si functional sa se reduca/ sa dispara) considera clientul se afla in situatia de a “orienta”; a oferi solutiile in cele mai multe cazuri duce la un esec (sunt solutiile noastre pe o situatie similara. Acest demers (intervine in C) pp 3 faze distincte: A. de explorare, B. evaluare, C. terapie/ actiune propriu zisa.

A. Faza de explorare- in mod obisnuit in cabinet clientul isi expune problemele vag si imprecis (ex. tot ce fac in acest moment e un esec, nu mai stiu sa reactionez, am momente de panica, anxietate; lucrez intr- un colectiv dar nu ma pot afirma, ma blochez cand incera sa fac ceva bun, hotararile se iau peste capul meu. sunt trist dar nu stiu ce sa fac; sunt constant speriat iar in sesiune am accese de panica si nu ma pot concentra.Exista o serie de caracteristici ale acestei expuneri: tendinta de a generaliza (tot ce fac, niciodata), tendinta de a exagera (ma blochez, e ingrozitor ce se intampla), tendinta de a se descrie ca un neajutorat (sunt incapabil, nu stiu ce sa fac, dati- mi o solutie). Ca urmare in faza a. terapeutul trebuie sa permita, sa asigure clientului posibilitatea de a- si descrie si defini operationalizand problematica cu care se confrunta prin utilizarea unei tehnici care pp. raportarea la 3 instante oarecum temporale: antecedente, comportamentale si consecinte. Explorarea unei problematici prin aceste 3 instante obliga la un demers terapeutic in 5 etape: Prezentarea problematicii generaleIdentificarea problematicii tintaDescrierea comportamentelor actuale asociate problematicii selectionate (definite)Descrierea antecedentelor comportamentelor actualeDescrierea consecintelor comportamentelor actuale

Fiecare etapa are o serie de caracteristici:1. Prezentarea problematicii – terapeutul e obligat sa explice clientului import. identificarii problematicii si faptul ca in acest demers nu e singur, ca vor lucra impreuna.

Page 14: CONSILIERE PSIHOLOGICA

E f. imp cum se explica ac. lucru pt. ca majoritatea pop. vine in ideea de a confunda psihologul cu avocatul/ judecatorul atat stiutor sau un medium. Ca urmare, in aceste situatii fraza in care li se explica ca vor lucra pe problema lor: Astazi vom incerca sa stabilim.....Voi incerca sa stabilesc impreuna cu tine care sunt motivele pt. care ai venit aici si care reprezinta cauza nemultumirilor tale, disconfortului, depresiei. In ac. scop ii vom pune o serie de intrebari care vor permite clientului sa opteze pt. o fateta a problematicii cu care se confrunta, cea mai acuta.Sa nu se foloseasca termeni ce induc un disconfort suplimentar. Vom folosi termeni neutri de tipul nemultumirii, dificultati pentru ca scad anxietatile si rezistentele la actul terapeutic.

2. Identificarea si stabilirea problematicii scopul 2. e de a permite clientului sa- si identifice problematica si sa opteze pentru un segment al acesteia (sa se focalizeze pe un segment care devine tinta terapiei). In acest scop, se identifica problematica generala, se selecteaza un segment si se precizeaza antecedentele determinante pentru segmentul definit.2.I pp o serie de intrebari: Ce te face in prezent sa te simti tensionat? Ce te preocupa, domina in prezent? Care sunt cauzele/ situatiile generatoare de disconfort, de stres? Acest tip de intrebari ofera posibilitatea clientului de a avea o imagine generala, globala asupra situatiei problematice. Ca atitudine si ca tehnici folosite de terapeut- tehnica ascultarii active care inseamna reformularea raspunsurilor exact ca in tehnicile de interviu comprehensiv si clarificarile. Si ce e foarte important e atitudinea empatica si deschisa prezenta constant Vom obtine o imagine asupra problematicii.2.II Pasul urmator: a incerca impreuna sa ordoneze problemele cu care se confrunta si sa stabileasca de comun acord de ce anume se vor ocupa pe parcursul terapiei. Celelalte probleme raman de rezolvat intr- o etapa ulterioara. Trebuie sa avem mai intai o tinta.Pentru a putea selectiona problemele exista o serie de fraze de tipul: Dintre nemultumirile cu care te confrunti care pare a fi cea mai importanta, urgenta si cu care ai vrea sa incepem? Optiunea i- o lasam lui = se implica, are controlul, se responsabilizeaza, isi ordoneaza si iti indica cauza principala de disconfort care- l deranjeaza cel mai tare (ex. disconfort somatic, angoasa relatiei de cuplu, etc).

Page 15: CONSILIERE PSIHOLOGICA

In continuare se reprecizeaza tema discutiei (problema) si faptul ca rezolvarea acesteia ar putea sa insemne o partiala rezolvare a celorlalte (pentru ca e aceasta structura, o persona si problema lui sunt ca totalitate , un intreg, sunt unice- si atunci esecul marital si, somatizarile cel mai frecvente au aceeasi cauze, este aceeasi structura).2.III. Pasul urmator: precizarea antecedentelor corelate segmentului problematic decupat (fortand limitele) = terapeutul incearca sa- si ajute clientul sa descopere care sunt situatiile, actiunile care au generat problema respectiva sau stau la baza ei. Se urmareste descrierea situatiilor inductoare (terapeutul sp. Mi- ai spus ca esti anguasat- preluam cuvintele clientului- / frecvent speriat de singuratate seara- senzatia de disconfort mai apare si in alte momente ale zilei? Raspunsuri frecvente: da, si cand sunt in vizita la parinti, la slujba/ la teatru. E important sa incerce sa explice ce simte in inauntrul sau, ce sentimente apar.Urmeaza determinarea frecventelor lor: aceste sentimente/ trairi apar frecvent? sunt constante/ mai exista si momente de relaxare? Un rsp: Sunt constante, apar ca din senin?; sunt sau/sau si aflam intensitatea manifestarilor problemei respective, cat de puternic e.

3. Etapa de descriere a comportamentelor actuale asociate problematicii selectionate (definite)Demersul terapeutic- scop = sustinerea clientului pt. a- si preciza clar comportamentele concrete care se asociaza cu trairile sale negative (anxietate, spre ex.).Comportamentul asociate problematicii generatoare de disfunctii- pot fi: extrinseci si intrinseci (tipuri).Comportamentele extrinseci sunt vizibile, evidente, perceptibile, de catre ceilalti (ex. agitatie, balbaiala, acte ratate etc).Comportamentele intrinseci reprezinta totalitatea trairilor, aspectelor invizibile pt ceilalti si care pot avea sau nu o relatie cu comportamentele extrinseci. Pentru a investiga comportamentele extrinseci se pun intrebari de tipul: Ce faci, cum faci atunci cand te sperii, simti ca esti anxios, te cuprinde anxietatea- clientului ii spui frica- Rsp: Nu pot face nimic; nu ma pot concentra sa ma uit la TV, nu pot face fata rutinei zilnice, etc. Terapeutul intreaba in continuare: Si cei din jurul tau reactoneaza (adica ei cred) in vreun fel la aceste blocaje pe care le descri?Rasp ar fi: da, mi s- a dat mai putin de lucru la serviciuTrairile intrinseci, pt investigarea comportamentului intrinsec se apeleaza la intrebari de tipul: Cum te simti in aceaste situatii?

Page 16: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Rasp: Uneori sunt disperat si apatic; alteori sunt agresiv; e greu de explicat, nu- mi gasesc cuvintele, totul e amestecat, imi e greu sa accept faptul ca am fost parasit; Uneori ma simt vinovat, alteori am senzatia ca mi s- a facut o nedreptate- ac. e o descriere neclara. Se incearca o descriere nuantata a trairilor enumerate de client: Ce vrei sa spui cand afirmi despre tine ca te simti vinovat? Pentru a sustine monologul interior se poate interveni astfel: At cand spui ca esti blocat ce- ti vine in minte, la ce te gandesti? Rasp posibil: Ma gandesc ca nu e vinovatSe incearca si evidentiaza reactiile fiziologice, somatizarile, asociate starilor de panica, anxietate, de angoasa (tahicardie, extrasistole- unii asociaza, altii nu si atunci se induce = simti dureri de cap, etc).

Etapa a 4 a- evaluare, descriere, antecedenteScopul = explorarea evenimentelor care preced trairile negative- se doreste a se fixa existenta factorilor declansatori extrinseci si intrinseci; ? pentru a determina factorii extrinseci = imi poti spune daca exista o situatie, o persoana care se asociaza cu declansarea senzatiei de panica/ sentimentelor de anxietate. ? pentru factori declansatori intrinseci- scopul evaluarii factorilor intrinseci e pentru a fixa originea sentimentelor negative, de a vedea daca au fost alte situatii mai mult sau mai putin asemanatoare cu cea in care se afla acum in care el a reactionat identic. ? = ai mai trait, avut in alta situatie (in copilarie, adolescenta, la scoala) acele sentimente, trairi de blocaj, panica, etc.Pentru a aduce in constiinta existenta unor trairi anterioare trairii anxioase/ panicii/ blocajului puternic ?: Cu cateva momente inainta de a intra in panica la ce te- ai gandit, ce ai simtit?

5. Etapa descrierea consecintelor comportamentelor actuale, asociate problematicii. Terapeutul incearca sa identifice cu climatul urmarile intrinseci si extrinseci a comportamentelor disfunctionale, actuale asociate problematicii.Pentru a determina urmarile extrinseci = comportamentele vizibile, perceptibile de altii, fol ? = Ce faceti dupa ce simtiti sentimentele de panica, anxietate, etc dimin, scad? Aceasta stare de bine e vizibila in comportamentul tau/ poate fi perceput de ceilalti? Rasp posibile: Ma simt ca dupa un efort indelungat; ma relaxez si performantele mele la serviciu sunt din ce in ce mai scazute.

Page 17: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Pentru a determina constientizarea consecintelor intrinseci a problematicii terapeutul poate pune o ? de tipul: dupa ce diminueaza starea de panica ce simti, ce gandesti? (gandul e de multe ori un afect: se ? intotdeauna ce gandesti). Raspunsuri: ma simt descurajat, ma gandesc ca panica va reveni; sunt epuizat; ma simt singur, am nevoie de protectie.Faza de exploarare permite clientului sa descopere diferite fatete ale problematicii cu care se confrunta. Obisnuit in aceasta faza nu se ajunge la identificarea problemei dominante generatoare de panica (a spune: sunt speriat ca sotia m- a parasit e o problema, dar de ce aceasta panica- explicatii.

B. Faza de evaluareEvaluarea = stabilirea discursului dintre comportamentele adaptate (functionale, ce trebuie sa fie) si cele dezadaptate (disfunctionale, ce ar trebui sa fie). Se stabileste problema C/ demersul terapeutic in C poate avea o evolutie dificila in functie de teoria, tipul de tehnica terapeutica la care adera terapeutul. In acest context vom defini conceptale de functional- disfunctional din mai multe perspective: rationalista, adecvarea la realitate, existentiala, psihologia experientiala si psihanalitica.

b.1 Dpdv al perspectivei rationaliste, comportamenul functional se defineste prin absenta ideilor irationale care ar putea determina modificari la nivel cognitiv, afectiv, motivational, atitudinal, comportamental.Comportamentul disfunctional pp o serie de rationamente psihologice ca: nimeni nu ma iubeste; toti au ceva cu mine.b.2 Dpdv al perspective realiste, comportamentele functionale se definesc prin absenta actiunilor, gestalturilor/ atitudinilor divergente sau neacceptabile dpdv al regulilor si cutumelor comunitatii sociale si care au consecinte antisociale, amorale, imorale. Iar comportamentele disfunctionale se definesc prin prezenta unor actiuni care pot fi descrise ca antisociale, eventual cu o incarcatura psihopata- ex. nu vreau sa mai vad pe nimeni, voi vedea ce o sa fac, daca trebuie sa fur o sa fur.Ac comportament sunt generate de o intentionalitate contrara prescriptiilor sociale si au consecinte de natura antisociala.b.3 Dpdv a perspectivei existentiale- comportamentele functionale se definesc prin absenta sentimentelor de vid, de absurditatea propriei existente; cele disfunctionale inseamna prezenta acestor trairi: viata mea nu are nici un sens; sunt un ratat.

Page 18: CONSILIERE PSIHOLOGICA

b.4 Dpdv a perspectivei experientiale- comportamentele functionale se definesc prin existenta toate experientele se integreaza la nivelul personalitatii ceea ce permite ca persoana sa aiba o imagine de sine structurata si unitara; Cele disfunctionare pp existenta unor experiente neintegrate: Eu nu pot accepta un alt esec, nu e vina mea- evidenta neintegrarii experientei, tendinta de negare si de proiectie (nu e vina mea), sentimente ambivalente (uneori sunt agresiv, alteori ma simt vinovat- ma acuz pe mine).b.5 Dpdv psihanalitic- comportamentul functional = absenta mecanismelor de aparare; Cel disfunctional- se defineste prin prezenta lor- ex. eu nu pot sa actionez asa cum visez, fantazez; ma simt vinovat dar nu pot altfel fiind ca asa am fost educat; asa cum visez, asa cum doresc = o pulsiune; asa am fost educat- mec. de aparare; prefer sa fac astfel chiar daca nu- mi convine = refulare.Problemele din perspectiva celor 5 abordari:b.1 Faptul de a fi abandonat de sotie e un esec refuza sa acorde dreptul partenerei de a pleca; are certitudinea ca nu isi va gasi alta partenera;b.2 Dificultatile de a decide si angaja in activitati sociale, de a se concentra, cauta singuratatea si se izoleaza;b.3 Apar sentimente de absurd, vid, fara scop (lipsa lui);b.4 Experienta despartirii dezvolta sentimente ambivalente (violenta, agresivitate).b.5 Dificultatea de a gasi o noua relatie, a se angaja intr- o noua relatie.In ceea ce priveste atitudinea terapeutului care duce la decuparea unei probleme care sa reprezinte tinta terap. Exista reguli:sa utilizeze un limbaj accesibil clientului fara a distorsiona realitatea (vocabular bogat, doza mare de imaginatie)atitudinea terapeutului e de intelegere, comprehensiuneva evita sa dramatizeze (vai ce s- a intamplat), sa interpreteze situatiile care se descompunetrebuie sa arate disponibilitatea de a lucra, de a sustine clientul intr- un demers comun al problemelor discutate

In cadrul C terapeutul are dreptul de a nu aborda o serie de probleme- frecv exista 2 sit. de a refuza clientul: absenta competentelor in cazuistica si- l reorientam (cazuri ce tin de psihiatrie) si atunci cand se constata prezenta contratransferului (se rezolva problemelor terapeutului; exista o serie de relatii contaminate afectiv).Tot aici se actioneaza propriu- zis. C. etapa de terapie propriu- zisa.

Page 19: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Cum angajam intr- un astfel de demers- Exercitii: Un cuplu 47 ani, femeia; 42- 43 ani barbat; inainte de un posibil divort – 15 ani de mariaj; 2 copii- un student, un elev; el are o firma prospera; ea e casnica; anamneza referitore la casatorie- rezulta ca: ea si- a dorit aceasta casatorie, a existat si un mic santaj = un copil care a grabit putin casatoria; el declara ca nu se simtea copt in momentul respectiv, e o casatorie contractuala; ea accepta o serie de relatii extraconjugale ale lui dar nu afecteaza relatiile sexuale si afective dintre ei: Conflictul generat de ultima relatie (o angajata a firmei) cu care sotia nu e de acord; apeleaza la socrii, etc. facend- o publica pentru a rupe sotul spune: “m- ai facut de ras”, ne despartim.

Cursul 4

Se discuta cu ambii parteneri odata.Anamneze relatiei (in cuplu).Descoperirea cauzei conflictului- de aici se trece la o anamneza individuala, renuntam la a- i da solutii pt ca sunt ale noastre ca terapeut (pentru ca astfel devenim un fel de Dumnezeu).Apelam la reformulari (ca in interviul comprehensiv) = dam inapoi mesajul, eventual precizandu-i.

C. etapa de terapie/ de actiune = in aceasta etapa se opteaza pentru o stratebie optima pentru rezolvarea problemei expuse/ propusa de client (i).

Conceptualizarile diferite ale functionalului si disfunctionalului permit multiple posibilitati de interviu intr- un caz particular. Putem utiliza o restructurare cognitiva dintr- o perspectiva rationalista, o focalizare pe probleme intr- o perspectiva experientiala, un modelaj comportamental intr- o perspectiva realista, analiza viselor intr- o perspectiva psihanalitica, etc.Scopul = a reduce distanta dintre functional si disfunctional apeland cand la o unica modalitate de terapie cand la o formula eterogena, in sensul in care pe parcursul terapiei se utilizeaza tehnici psihanalitice, apoi o terapie de orientare cognitiv- comportamentala, etc. Optiunea pentru o terapie se face in functie de abilitatile noastre ale terapeutului. Nu e nevoie sa lucrezi doar intr- un model terapeutic. In C, in special, impletirea de abordari este etica eficienta si corecta.

Teoria nondirectiva

Page 20: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Cf ac teorii (Rogers), experienta subiectiva e realitatea intrinseca a persoanei si reprezinta totalitatea experientelor traite constientizate sau neconstientizate ale persoanei.Experienta subiectiva e baza perceptiilor, interpretarilor, actiunilor, cunostintelor sale si in afara acestora persoana nu se poate regasi. Experientele subiective sunt in sine multiple si dificil de analizat. Atunci cand clientul descrie o experienta subiectiva el incearca sa comunice terapeutului totalitatea sentimentelor sale, a comportamentelor si a experientelor traite (sau pe care le traieste in prezent) intr- o situatie specifica si bine determinata.Aceasta totalitate reprezinta o realitate intrinseca, cu alte cuvinte constientizarea sentimentelor asociate unei experiente (propria constientizare)- ex.: acum sunt trist ca urmare a unei despartiri; stau in casa, nu ma duc nicaieri, nu vreau sa vad pe nimeni; m- am intalnit cu mai multe femei dar sentimentul meu de singuratate nu face decat sa creasca cu fiecare intalnire.Acum sunt trist- e trairea prezenta; e depresiv- totalitatea sentimentelor ca urmare a despartirii = situatie particulara; nu vreau sa va...= comportamentul; totalitatea de experiente, trairi declansate = nu face decat sa- mi declanseze o depresie si mai profunda.Experienta se asociaza cu depresie si izolare si oricare experienta pe aceasta linie (relatie de cuplu) adancind sentimentele sale depresive.Clientul poate asocia o experienta mai veche care e contaminata sau contamineaza afectiv trairile prezente. (depresia prezenta se extinde = nu am fost niciodata fericita de cand ma stiu sau depresia e din trecut (reactie contaminata de o experienta anterioara), imi e frica de oameni- situatia prezenta, nu ma simt bine cand trebuie sa lucrezin colectiv, e o teroare cand trebuie sa fac- comportamentul- vizite lungi si ma grabesc sa plec; m- am simtit atrasa de un barbat si cand am realizat ca simt ceva, am fugit si m- am speriat- consecinte.Aceasta frica mi- a amintit de frica simtita fata de tatal meu (situatia din trecut contaminanta) care venea seara in camera si ma mangaia; ma simt vinovata, eram speriata (sentimente), nu puteam sa am nici o replica dar simteam ca- l urasc (sentimente).Relatiile ei sunt relatii care proiecteaza imaginea tatalui.

Page 21: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Pentru a putea evoca experienta subiectiva este necesara introspectia si reflexivitatea. Experienta se caracterizeaza prin interioritate, individualitate si potentiala constientizare. In ceea ca priveste interioritatea experienta subiectiva e o traire care apartine persoanei, exista in interiorul sau si nu poate fi externalizata si evaluata obiectiv decat printr- o procedura de constientizare. Aceasta experienta e absolut individuala, in sensul in care apartine unei persoane si e efectul unei situatii, unui context anume si nu este repetabil. (Contaminare = o influentare de catre o traire anterioara si nu o repetare) si exista posibilitatea constientizarii trairilor subiective (sunt bucuros, etc). Faptul ca experienta si trairea e individuala si nerepetabila reprezinta baza/ justificarea actului de introspectie. Deci, experienta subiectiva poate fi constientizata prin apel la introspectie, foarte asemanator insight- lui (flash) pentru ca proc de retraire a experientei e de fapt o noua experienta care nu e obligatoriu sa reprezinte o continuitate prin raportare la experienta initiala.Introspectia permite constientizarea experientelor subiective, favorizand interiorizarea acesteia si permite persoanei sa “vizualizeze” aceasta interioritate. Pentru a putea vizualiza e necesar un demers reflexiv.Reflexivitatea consta in descrierea propriilor trairi, experientelor subiective intr- un mod inteligibil pentru ei insisi. O astfel de descriere presupune capacitatea de inregistrare rapida si de fidelitatea memoriei pentru ca trairile apar sub forma de flashuri/ insigh- turi pe de o parte, iar pe de alta parte pot fi cu usurinta destabilizate, alterate, deformate de efectele de reflex ale constiintei.In timp ce experienta subiectiva a unui eveniment poate fi reevocata ca o informatie memorata obiectiv deoarece prin metamorfozare ea s- a diferentiat de experienta subiectiva existenta. Spre ex. furia pe care am resimtit- o saptamana trecuta vis- a- vis de x, exista implicit in conditiile in care eu reusesc sa mi- o reamintesc: stiu ca m- am infuriat atunci, dar totodata stiu ca nu mai sunt furioasa. Furia de saptamana trecuta exista in constiinta mea si o pot compara cu faptul ca acum nu resimt furie fata de aceasta persoana.Experienta subiectiva in totalitatea ei e constientizata si interiorizata, trairile din trecut si din prezent sunt evidente, diferentiate si reprezinta o continuitate datorita capacitatii de a reflecta asupra lor si de a fi memorate (o experienta subiectiva nu poate fi relatata fara o procedura de introspectie care presupune constientizarea experientei, interiorizarea acesteia si constientizarea imposibilitatii de repetare a aceleiasi experiente- sunt angoasat ca urmare a plecarii sotiei mele, ma izolez si trairile mele nu fac decat sa- mi creasca angoasa.

Page 22: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Odata parcursi pasii introspectiei, clientul poate reveni asupra experientelor sale si sa o pozitioneze obiectiv. Pentru a putea evoca o experienta e necesar sa fie interiorizata in totalitate, care interiorizare presupune capacitatea de a depasi aspectele traumatizante si anxiogene implicate.Rogers descrie retrairea experientelor astfel: aceeasi experienta se metamorfozeaza, se modifica, se transforma; ea reprezinta o constientizare care prin analogie cu memoria putem spune ca e de scurta durata ceea ce evidentiaza importanta terapeutului care o poate percepe discursiv/ empatic.Experienta in sine nu e analizabila, evaluabila; e imprevizibila, anormativa si cu un ritm de evolutie absolut propriu. In acest sens, ea este profund subiectiva, unica si dificil de comunicat mai ales din cauza instabilitatii volatilitatii continutului sau dar situatia in care are loc o experienta e reproductibila si prin urmare exista o cale de acces.Pentru a putea evoca adecvat o experienta subiectiva e necesar ca mecanismele de aparare sa fie nefunctionale (in absenta mecanismelor de aparare- sa fie cat mai putin prezente)- in aceasta situatie nu exista un deza intre experienta, constientizarea ei si memorarea actului de constientizare.Acordul intre experienta, constientizare si memorarea actului de constientizare reprezinta o unitate care presupune:Sentimente de apartenentaResponsabilitateCapacitatea de a actiona in consecinta.

1. E corelativ cu capacitatea de a recunoaste si accepta experienta constientizata, interiorizata si memorata ca apartinand sinelui- ex. iubesc aceasta femeie/ barbat inseamna eu (e al meu ac. sentiment, eu sunt acest sentiment si el nu poate fi in afara mea) iubesc aceasta femeie/ barbatImplica absenta delimitarilor, granitelor dintre experienta constientizarii ei si memorarii experientei.Granitele sunt obisnuitele mecanisme de aparare care impiedica experienta sa fie insusita, ea fiind astfel proiectata, refulata, rationalizata (aruncata in afara).2. Se asociaza cu atitudinea de responsabilitate- ex. eu sunt indragostit de aceasta femeie, eu pot lupta pentru aceasta experienta. Opusul: absenta responsabilitatii: iubesc aceasta femeie pentru ca e senzuala (apel la stereotip); o iubesc pentru ca o scoate din minti pe mama (o deplasare pulsionala).Eu sunt singurul responsabil de aceasta relatie = in absenta mecanismelor de aparare.3. E un efect al 1 si 2; 1 si 2 genereaza actiuni corespunzatoare.

Page 23: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Daca eu iubesc aceasta femeie si sunt intrutotul responsabil pentru sentimentele mele nu exista alta alegere decat sa ma port asa cum sunt, asa cum sunt ceea ce inseamna sa- mi arat dragoste (vorbe, gesturi, tandrete etc).Caracteristicile necesare pentru “blocarea”- deblocarea mecanismelor de aparare:Capacitatea de a constientiza si interioriza experientele indiferent cat de traumatizanr ar fi acest demers.Capacitatea de a evalua aceasta experienta in functie de un criteriu de evaluare intrinsec.Capacitatea de transformare, de evolutie corelativa, consolanta cu modificari (constientizate si interiorizate)/ transformari care apar in relatia de baza.Ex. un baiat, 17 ani, vine la terapie insotit de tata, esec scolar; mama medic, tata ofiter de cariera; mai are o sora descrisa de tata: mai mare, cumintica, eminenta.Istoria baiatului: schimba mai multe scoli (incepuse sa lipseasca = risc de repetentie)- in scoala noua intra intr- o gasca si incepe sa lipseasca, intarzie, sa nu invete- se schimba scoala- intra din nou intr- o gasca, incepe sa bea- schimba scoala- evolutie pe aceasta linie si fura si bani; eu vreau sa plec in legiunea straina, intrerup scoala un an, muncesc.La o terapie cand trebuie sa vina singur, vine cu mama care spune: eram in trecere (submisivitate).Aplica CPI si MMPI- nu exista patologie.Copil inteligent, se deschide si paraseste scoala.Internat la psihiatrie, cand va iesi vom schimba scoala pentru ca “mi- a paradit firma, prestigiul”= afirma tata.

Cursul 5

AnamnezaGhid de anamneza aplicabila in mai multe situatii; psihologul urmareste prin intrebarile ce le pune sa determine cauzele, originea simptomelor nevrotice in detalii de ordin biologic; detaliile se obtin prin intrebari cu privire la evolutia sa/ si prin asociatia libera, analiza viselor si a actelor ratate.Date de identificare: nume, prenume, sex, profesie, loc de munca;Motivele solicitarii asistentei psihologice (Pentru ce...?)Se incearca a se stabili antecedentele psihopatologice personale si heredocolaterale.

Page 24: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Se insista asupra stabilirii datei aproximative a aparitiei primelor tulburari, a particularitatii situationale in care au aparut primele tulburari psihice si pentru a fi mai corecti, primele senzatii de disconfort si pentru a obtine mai clar o imagine asupra disconfortului = in ce situatie se afla? conditiile in care a trait bolnavul psihic in perioada respectiva. Acest tip de informatii se vor valida prin interviuri cu membrii familiei. Ex. discutii de disfunctii sexuale- se va discuta cu partenerul.Atitudinea psihologului are o importanta deosebita si ea trebuie sa se modeleze in functie de varsta, sex, si starea psihica a pacientului.Acest ghid de interviu se poate aplica de la adolescenta in sus; chiar si la adolescentii cu tulburari psihocomportamentale se va discuta cu parintii datorita relatiei de dependenta fata de acestia; mai mult, o serie de simptome descrise de parinti nu reprezinta simptome strict obiective care sa reprezinte o realitate psihologica ci sunt descrieri cu un grad mare de subiectivitate.Copilul reprezinta problemele familiei pentru ca nu se incadreaza intr- o serie de reguli ale familiei ce le considera normale. Pentru a obiectiva aceste informatii vom ?: Care sunt activitatile, ocupatiile adolescentului in vacanta si in timpul liber?; sunt sociabili/ nu; se pun ? si despre mica copilarie si preadolescenta (perioada anterioara aparitiei problemelor).Cand discutam cu un adult, atingem urmatoerele capitole ale unei anamneze generale:Ruta, evolutia profesionala- se intreaba de profesii exercitate anterior, motivatia pentru aceste profesii/ locuri de munca si motivul pentru care au parasit locurile de munca; relatiile cu membrii colectivului unde au lucrat; daca au obtinut recompense/ penalizari; informatiile despre optiunile, interesele profesionale inainte de debutul intr- o profesie;

Page 25: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Nivelul material, social si modul de viata actual- starea civila actuala si situatia familiei de origine si daca au existat relatii anterioare momentului anamnezei. E f imp de aflat de ce s- au rupt relatiile si ce il indeamna sa se angajeze intr- o relatie noua. Intereseaza relatiile din cadrul familiei si inca o serie de informatii care obiectiveaza aceste informatii: nivelul veniturilor in raport cu cerintele proprii si ale familiei, locuinta, timp liber etc. care toate pot fi surse de conflict; daca pacientul este barbat se pun intrebari referitoare la stagiul militar (“a fost perioada cea mai fericita din viata mea”- daca ni se spune astfel avem urmatoarele informatii: submisivitate, protectie din partea programului din armata, etc.; “a fost si bine si rau”, “am facut mai multe pedepse”- toleranta scazuta la stres, nu se supune regulilor. Ex.: Evolutia profesionala- “am schimbat 6 servicii, 28- 29 ani am vrut sa plec de la mai prost la mai bun; mai bun are “n” justificari/ putem pp o instabilitate, etc.; ~ - e vorba de relatiile structurate in familie, cerere si oferta.Comportament- comportamentele individualizate in imprejurimi ale activitatii, vietii cotidiene- profesie, timp liber.Proiecte, planuri, aspiratii, obiective (scopuri) urmarite, fixate in familie si in viata profesionala si daca e o persoana care- si doreste o excursie in jurul globului vs. o persoana care sta la TV si- si doreste pp gradul de activism al persoanei respective.Antecedentale heredocolaterale- varsta parintilor, actual, cand s- au nascut, profesia si ocupatia, boli in familie (nu doar psihica ci si cronica), numarul copiilor in familie si in acest context locul acestuia- frate mai mic/ mai mare; relatiile cu parintii si relatiile dintre frati.Antecedentele personale- locul in familie, dezvoltarea psihomotorie, modul de achizitionare a limbajului, evolutia scolara, evolutia relatiilor interpersonale din cadrul grupului: de aceeasi varsta, conflicte/ situatii neconflictuale in care s- a cel mai bine, tot ceea ce inseamna viata sexuala de la primele semne ale sexualitatii (cand s- a indragostit prima data- la gradinita, in clasa I, samd); relatia de cuplu in adolescenta/ facultate si stabilitatea acestora.

Anamneza tintita pe sexualitate

Page 26: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Intr- un cabinet pe probleme de cuplu si sexuale interviul initial are ca scop determina evenimente care au semnificatie sexuala; o serie de intrebari privitoare continutului sexual al viselor, dorintelor. E important a se preciza daca au existat elemente deosebite de tipul: sarcini legitime, sarcini nedorite, avorturi, eventuale violuri, incesturi (ultimile mai greu de obtinut in primele intrebari). La interviu e bine sa se ceara pacientului sa faca o descriere a tulburarilor existente (referitoare la sexualitate). Urmeaza o serie de intrebari preliminare. In cazul in care tulburarile nu sunt cele ale clientului care vine la consultatie o prima intrebare e: consecintele disfunctiilor sexuale ale partenerului asupra vietii sexuale si asupra partenerului. Daca subiectul e cel care are probleme- ?: consecintele problemelor dumneavoastra sexuale asupra cuplului/ partenerului dumneavoastra.Se intreba in continuare: cum ati incercat sa rezolvati probleme. Daca ambii parteneri au probleme/doar unul ? e: cand au aparut prima oara/ care e prima problema de care va aduceti aminte (e o ? neblocanta); Daca au o imagine corecta asupra unei relatii sexuale normale?La femei cu absenta imaginii corecte asupra relatiei sexuale care afirma ca au frigiditati se ?: ce este orgasmul- se raspunde stereotip; se ? descrieti senzatiile fizice incercate/ anterior, sentimente existente.Daca problemele sunt ale barbatului, ? e mai directa: au existat vreodata disfunctii ca ejaculare precoce, erectie incompleta; Daca da in ce conditii?- privind o descriere a relatiei, a stabilitatii relatiei, receptivitatea acestor disfunctii dpdv al aparitiei si o serie de intrebari referitoare la contextul fizic (siguranta locului). Cat de veche e relatia sexuala? De cata vreme a inceput relatia sexuala? Cum credeti ca trebuie sa fie relatia intr- un cuplu? Care sunt relatiile care sunt importante pentru ca un cuplu sa dureze?- variante de raspuns: sa ne intelegem bine, sa avem relatii sexuale bune; ca si cuplu sa ne prezentam ca fiind impreuna, sa existe relatii sociale. Aflam in ce masura sunt constienti si se responsabilizeaza de importanta sexualitatii in cuplu.Se ? despre metodele contraceptive si daca exista sau nu copii- scopul: stabilirea unor imagini pe care o are pacientul, clientul asupra vietii de cuplu.

Page 27: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Logic ar trebui sa urmeze intrebari privitoare la copilarie : unde v- ati nascut, ati fost crescut de parintii dvs?, daca nu din ce motiv?, daca nu cine v- a crescut si cat timp; urmeaza o intrebare: daca a existat o incercare de fuga (ati incercat sa fugiti de acasa?), il punem sa povesteasca ce s- a intamplat (contextul) incercand sa obtina daca situatia respectiva s- a perpetuat. Fuga de acasa: a atrage atentia asupra lui (pentru ca e ignorant si- i lipseste protectia).Urmeaza o ? privitoare la impresia, imaginea pe care o avem asupra pozitiei socioculturale a parintilor si a bunicilor insistand pe parinti- ?: cum il vedeti pe tatal dvs? care e prima amintire? amintirea cea mai vie legata de tatal dvs (acelasi lucru si pentru mama); observatia esentiala despre familia dvs? O astfel de propunere, discutie ofera informatii despre modelul familial, modelul parental al familiei de origine (care se poate reproduce in noua familie).Cat de credinciosi erau parintii tai? Daca a fost crescut in aceste valori religioase?- e important pt. a obtine tabuurile sexuale (sa fie fecioara cand se casatoreste).Urmeaza o ? privind la elemente (valorile), ce au influentat cel mai mult anii copilariei si adolescentei si anume: apartenenta etnica, moravuri si norme sociale ale zonei in care a crescut, valori, norme ale familiei de origine. Se cere sa se descrie atmosfera din casa parintilor, relatiile dintre ei, varsta; e important a sti daca familia de origine nu e impreuna/ s- au despartit si de ce si cum a decurs ruptura dintre parinti. Parintii reprezinta modelul, ruptura conflictuala inseamna un eveniment traumatizant. Disparitia unuia dintre parinti si cine a crescut copilul; daca mama se ocupa de copil = mai multe cazuri de nevroze la adolescenta si crize de identitate sexuala; modelul educational- fetele au nevoie de protectie; toleranta si permisivitatea parintilor vis- a- vis de copil; un tata ajunge la structurarea unei identitati mult mai echilibrate; barbatii au mai multe informatii cu privire la sexualitate. Daca au existat copii din casatori anterioare si daca parintii au mai fost casatoriti? (protectia/ absenta ei din partea parintilor).Ce cred ei despre relatiile dintre parinti in momentul de fata- imaginea parintilor in momentul de fata e important pentru ca exista un echilibru in modelul parental.Relatiile dintre frati/ surori- stabilirea atitudinii parintilor fata de copii si fata de client si relatia lui cu ceilalti. Daca au simtit protectia parintilor in copilarie prin raportarea la frati- parintii va aratau aceasta dragoste? (imaginea lui despre pozitia in familie).

Page 28: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Urmeaza ? legate de debutul sexualitatii- ~ apare in jocuri: mama si copilul (la 4-5 ani apare); care a fost atitudinea adultilor din apropierea dvs, cand erau animale care intretineau relatii sexuale/ cand se difuzau filme cu subiect erotic (e perceput ca interdictie; “asta nu e voie!”)Toate aceste ? privesc descrierea tabloului valorilor, a modalitatilor in care s- au structurat valorile adultului referitor la sexualitate.

In adolescenta- ?De cine erati mai apropiat in perioada adolescentei, de mama/ de tata?Ati putut discuta probleme legate de cuplu, de prima dragoste cu parintii?Pe cine faceati partasi si de ce?

pt barbati; femei- ? cu privire la anatomie si fiziologie in evolutie? cu privire la apropierea de tip sexual (dragostea din copilarie, din liceu)Se cer informatii privind nasterea- frigiditatile (99%) se datoreaza fricii de a avea un copil, este o somatizare.Facem bilantul actual al casatoriei si ?: daca e prima casatorie? Daca nu, care a fost trecutul conjugal? Daca in relatiile anterioare au existat aceleasi probleme? care au fost relatiile dintre dvs si partenerii (le) anterioare? Exista copii dintr- o casatorie anterioara care locuiesc cu dvs, in acest moment sau care nu locuiesc cu dvs. De cata vreme sunteti casatorit? Cat a durat de la prina intalnire si pana la casatorie? Daca au existat relatii sexuale inainte de casatorie? Daca exista o diferenta de sexualitate inainte de momentul casatoriei si dupa- incercam sa stabilim care sunt disfunctiile referitoare la viata anterioara.

Cursul 6

C. nondirectiva (continuare)Caracteristicile persoanei defensiveDefensivul e caracterizat prin refuzul constant de a- si constientiza si si interioriza propria experienta subiectiva. Implicit refuza orice asumare de responsabilitate in raport cu aceasta experienta. El tinde sa exorcizeze, sa indeparteze Eul personal, il proiecteaza si il percepe ca exterioritate, ca neapartenenta.

Page 29: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Rogers sp ca defensivul este intr- un sens strain de el insusi, de propria lui experienta.In aceste conditii experienta subiectiva fiind deformata/ negata e compensata din elemente contrare/ disfunctionale prin raportare la valorile interiorizate la nivelul Eului ideal. Spre ex. ma simt vinovat ca iubesc o femeie, sentimentul de vina se datoreaza faptului ca experienta proprie, subiectiva este in contradictie cu valorile sociale/ ale modelului parental impus (femeia respectiva nu indeplineste conditiile impuse de aceste valori). Valorile respective, interiorizate care nu permit acceptarea experientei (acceptarea sentimentului de dragoste) ar pute fi de tipul: daca iubesti aceasta femeie, barbat, noi parintii tai vom fi umiliti iar tu vei fi singur (a), caci noi nu- l (o) vom accepta. In cazul defensivului existential introiectiile, interiorizarile integrate la nivelul Eului ideal pot fi multiple si diferite. Introiectiile sunt valorile extrinseci impuse social, au un caracter preconceput, predeterminat, sunt posibile preganduri care se asociaza/ se integreaza la nivelul unui Eu ideal neconstientizat si neinteriorizat. Ca urmare, ele nu se pot cunfunda cu Eul personal care reprezinta in cazul defensivului o exteriorizeaza. Ex de comenzi sociale sunt:o femeie sta acasa sa- si creste copiii;un barbat responsabil nu se poate despartii de sotia sa indiferent de situatieo relatie de cuplu neoficializata nu este permisaa te casatori/ a concubina cu o femeie peste nivelul tau intelectual este sigur un eseca respecta traditiile, valorile familiale e un lucru sigur, securizant, de facut, etcun copil este suport la batraneteca sa castigi bani trebuie sa furi.

In cazul defensivului existential introectiile sunt interiorizate la nivelul Eului ideal si tind sa se disocieze de orice experienta care le contrazice.Interiorizarile/ interdictiile sunt “mesaje”/ “comenzi” insusite de- a lungul vietii si care fac parte din Eul ideal:- ex. asta nu se face; ar fi trebuit actionat altfel.Ele reprezinta intotdeauna un imperativ/ o conditie asimilata la nivelul Eului ideal- avem imperative familiale (daca vrei sa- mi faci placere urmezi dreptul ca tatal tau); conjugale (chiar daca nu ma iubesti trebuie sa ai grija de mine); parentale (cand voi fi batran va trebui sa ai grija de mine).

Page 30: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Cand astfel de imperative ca si introiectiile sunt interiorizate, persoana respectiva se afla in situatia in care experienta proprie se situeaza uneori la polul opus raportarii acesteia/ in contradictie partiala, situatie in care el va apela la o serie de mecanisme de aparare generate de faptul ca Eul ideal e in pericol si se asociaza cu sentimente de panica, angoasaPentru a reduce trairile negative solutia unica este deformarea totala sau partiala a propriei experiente prin aceleasi mecanisma de aparare. Dar mecanismele de aparare nu necesita sa acopere total (sa blocheze, sa capaceasca) constiinta si deci sentimentele de culpabilitate se accentueaza, accesele de panica sunt mai frecvente si mai dese, Eul e traumatizat. toate aceste simptome apartin fie tabloului depresiv, fie unei disocieri in planul personalitatii.In acest circuit in care mecanismele de aparare nu sunt eficiente intru totul, nu reuseste sa asigure o stare de liniste, defensivul traieste sentimentul epuizarii, epuizare ce se asociaza intr- o prima etapa cu angoasa pentru ca sa se continue comportamentele de tip ambivalent/ caracterizat prin imobilism. Aceste comportamente exprima incapacitatea de a se proteja de propria experienta contrara valorilor Eului ideal, incapacitatea de a- si asuma propriul Eu/ experienta subiectiva.Ca urmare, asistam si la o reprezentare rigida a realitatii, comportamente de tip dependent, incapacitatea de a actiona si de a corela, articula hotararile cu actiunile corespunzatoare.Interventia terapeutica se bazeaza pe reexperimentarea subiectiva care consta in sustinerea defensivului, clientului in procesul de reexperimentare a propriei experiente subiective, experienta ce include elemente contradictorii generate de introectii si interdictii.Retrairea experientei (reexperimentarea propriei experiente trebuie sa ii permita constientizarea, asumarea si responsabilizarea experientei fara ca acest demers sa se genereze sentimente de panica, deci demersul trebuie sa fie resimtit ca siguranta, ca protectie.Pot aparea mecanisme de aparare suprapuse caz in care e greu sa se ajunga la comportamente adaptate. Finalul reexperimentarii subiective e restabilirea independentei si in consecinta lichidarea Eului ideal si inlocuire sa cu un Eu propriu.Pentru a- i permite clientului sa retraiasca propria experienta terapeutul face apel la 3 atitudini, strategii:acceptarea neconditionataincredereempatie

Page 31: CONSILIERE PSIHOLOGICA

I. Pp ca terapeutul sa accepte fara rezerve si retineri clientul; prin aceasta atitudine, terapeutul isi suspenda propriile prejudecati, interdictii, introectii, contratransferuri. El e obligat sa accepte defensivul asa cum este fara sa- l judece, sa- l evalueze, sa- l moralizeze/ aprobe. Pentru ca terapeutul e eliberatorul unui autoacuzat si nu judecatorul acestuia exista o serie de deformari ale acceptarii neconditionate a clientului de terapeut care au o serie de cauze:deformari datorate unor interpretari rationale terapeutul gandeste: nu va putea sa- si constientizeze problemele, capacitatile introspective- de autoanaliza sunt reduse.deformari datorate unor interpretari de tip cultural- nu va putea niciodata sa scape de aceasta interdictie: “nu pot sa divortez pentru ca sunt catolic”.deformari de tip sociologic- clientul nu va putea niciodata sa renunte la o introectie de tipul clasa noastra sociala e facuta pentru a domina; rezistentele sunt prea puternice.deformari datorate reciprocitatii introiectiei- ea crede, e convinsa ca o femeie trebuie sa stea acasa pentru a ingriji copiii; eu cred la feldeformari datorate contaminarii existentiale- terapeutul gandeste: ea crede ca avortul este o crima; eu cred, de asemenea acest lucru si o aprob, prin urmare nu voi lucra aceasta problemadeformari datorate contratransferului- el ma face sa ma gandesc la tatal meu, nu se poate face nimic.Toate aceste deformari sunt gandite, nu apar in discurs.

II. Terapeutul trebuie sa manifeste incredere in capacitatea clientului de a depasi situatia respectiva, de a se vindeca. El trebuie sa accepte a priori existenta resurselor la client care- i permit acestuia sa constientizeze, sa interiorizeze si sa exprime sentimente adecvate in raport cu propria experienta subiectiva deformata. astfel privita II e o urmare logica a I.III. Este abilitatea de a percepe- simti cu exactitate posibila realitate intrinseca a clientului, modul particular care se misca intre introiectii si interdictii ca si in care blocheza constientizarea realitatii subiective consolidand trairile deformate, defensive.Tot empatic se pot percepe posibilele cai de descarcare a mecanismelor de aparare.Pasii reexperimentarii subiective (stadii):Refuz si comunicare superficiala;Evocarea propriei experiente trecute la modul altora si disocierea de experiente prezente;

Page 32: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Constientizarea partiala si restrictiva a experientei subiective deformate;Concordanta sau congruenta intre constientizarea, interiorizare si experimentarea sentimentelor ontologice referitoare la experienta subiectiva.

Primul stadiu al terapiei caracterizat prin refuz si comunicare superficiala. Clientul ezita si evita categoric sa evoce realitatea intrinseca (propria experienta) ce e caturata de elemente contradictorii generate de introiectii si interdictii. Eul ideal e traumatizant, e profund ranit, sentimente de culpabilitate au.. blocanta si nu permit verbalizarae, exteriorizarea prin cuvinte a trairilor. In majoritatea cazurilor discutia e superficiala si complet exterioara trairilor care l- au indemnat sa inceapa o terapie.Terapeutul e perceput ca o realitate amenintatoare si ca urmare clientul se opune constientizarii experientelor subiective deformate.

Clientul poate evoca relaxat experientele subiective altora, dar si o serie de experiente proprii traite intr- un trecut indepartat. Cele mai multe experiente proprii n- au nici tangenta cu experienta prezenta, cu situatia ce l- a indemnat sa inceapa terapia. Schemele de constientizare isi opacitatile si e evident refuz constientizarii realitatii prezente si deformate. In a doua etapa clientu povesteste despre partener, partenera, amintiri f. vechi.Daca evocarile experientelor proprii din trecut indepartat nu sunt indepartat. S- a creat deschiderea pentru constientizarea experientelor subiective care e la inceput imperfecta si asociata cu trairile de penibil. E prima oara cand clientul se confrunta cu elemente experientiale contradictorii celor prezente la nivelul Eului ideal. Aceata deschidere genereaza sentimente de vina, culpabilitate si sentimentul ca e amenintat. Eul personal incepe sa- si faca loc intre diverse experiente subiective deformate.Etapa finala- in care se realizeaza concordanta, depinde esential de masura in care clientul se simte acceptat si inteles de terapeut. Daca e un client ce are toate abilitatile- daca sunt indepartate trairile introspective sunt trairi mai puternice experientele deformate sunt constientizate. Acceptarea experientei subiective deformate ca fiind proprie permite dezvoltarea Eului personal si asigra o imagine corecta asupra capacitatii sale.

Protocol

Page 33: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Un barbat alb iubeste o femeie de culoare; 35 ani, divortat, locuieste cu parintii, lucreaza intr- o intreprindere de cateva luni somatizeaza (migrene, tahicardii, tulburari digestive); dezvolta agresivitate fata de familie/ colegii de serviciu- e iritabil, agresiv (apar necontrolat).

Stadiul 1C: E ciudat nu stiu de ce ai venit, ~ sa va intalnesc; totul e bine;T: Ai veni sa ma intalnesti.C: Se pare ca cunosti o serie de tehnici, ajutandu- i pe oameni sa- si rezolve problemele.T: Ce vrei sa spui prin probleme.

Stadiul 2- clientul evoca distant o experienta pe care o atribuie altor persoane.T: Ai spus ca in medie se spune ca homosexualii sunt indepartati, izolati; ai putea sa imi explici aceste lucruriC: Da, de frica parintilor; ca nu sunt acceptati asa cum sunt- sunt agresiviT: Daca am inteles bine, sentimente de culpabilitate si agresivitate exista si la tineC: Da, cam asa; imi amintesc ca eram copil si am trait acest seniment de disconfortC: sp. din cauza parintilor/ fuge in trecutTerapeutul e empatic, manifesta incredere si pune o ?: Imi puteti explica? Daca am inteles bine, sufereai?

Stadiul 3T: Acum ceva in viata ta te face sa te simti bolnavC: De cateva luni ma simt tensionat, nu stiu ce se intampla cu mine.T: Poti sa imi explici mai multe?C: Da, sunt momente in care ma simt vinovat si devin agresiv fara sa sti de ce; simt ca nu am control asupra mea, imi face bine sa va spun.T: Simti ca pierzi controlul asupra ta? Cum se produce concret in ultimile luni?C: Din cauza parintilor mei; ei nu pot sa ma accepte asa cum sunt la varsta mea...Constientizarea clientului- pe replica, este discontinua (faramitata si ezitanta).

Page 34: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Terapeutul, ca tehnica, foloseste reformularea (ca la interviul comprehensiv) pe afect care induce prezentul; foloseste si o clasificare (poti sa explici mai clar?); foloseste 2 intrebari focalizante (poti sa fii mai clar? cum se produce concret? apropo de frustrari).

Stadiul 4T: Se pare ce nu e decat o relatie de prietenie intre tine si aceasta femeie. Am inteles bine?C: Sa spunem; ne place sa facem aceste lucruri, cand suntem impreuna ne simtim bine; nu facem rau nimanui, e problema noastra.T: Deci, te simti bine cu ea.C: Nu simt cand trece timpul, pot sa stau ore intregi impreuna cu ea, discutam de toate, nu simtim bine impreuna, ne relaxam.T: Daca inteleg bine, nu faceti dacat sa va simtiti bine, sa discutati diverse.C: E, nu e chiar exact. Ma atrage. Cand o parasesc nu doresc decat sa o reintalnesc. E ciudat ma simt ca un copil cand sunt cu ea si cand ajung acasa simt teama.T: Asadar, cand ajungi acasa iti spui: este o mulatra, nu are nici un sens; nu inteleg f. bine.C: Eu simt ca o iubesc ca un nebun, cum nu am mai iubit niciocata pana acum si asta imi face rau; dar nu pot sa nu ma gandesc la ea; dar e mulatra, ce ar spune mama si tata.T: Te inspaimanta, mama si tatal tau vor spune si te vor face sa ezitiin aceasta relatie.C: E surprinzator la varsta mea dar imi e inca teama de parintii mei, ma simt vinovat pt ca intotdeauna vreu sa le fac pe plac; in fond ei au viata lor si eu nu le dirijez viata; o iubesc pe aceast femeie si e problema noastra.T: Cum te simti cand spui: iubesc aceasa femeie.C: E ca si cum as avea dreptul s- o iubesc; ce se petrece intre noi ne priveste si nu trebuie sa ma simt vinovat fata de parintii mei.T: Tu nu vrei sa te simti vinovat fata de parintii tai? Ce inseamna asta?C: Ei au dreptul sa nu accepte sentimentele mele; poate se vor schimba, eu ii voi ajuta, eu ma simt angajat fata de ea si ma simt bine.T: Te simti angajat?C: In fine, ne- am gandit sa ramanem impreuna.

T. obliga la introspectie ce duce la constientizarea totala a experientei subiective deformate; constientizarea duce la interiorizare, responsabilitate, eliberarea de sentimente de dependenta fata de parinti (de introiectie fara a dispare sentimentul de respect fata de ei.

Page 35: CONSILIERE PSIHOLOGICA

T. a folosit:am inteles bine, ce este- o clasificaredaca inteleg bine, nu faci decat te simti angajat- o reformulare de continut2 reformulari privitoare la sentimente: te inspaimanta, te face sa eziti?ce vrei sa spui? sunt intrebari directe

reformulare- de continut - a sentimentelorclasificariintrebari directe

Cursul 7

Reformularea sentimentelor (RS), clarificarea si empatia = tehnicile

I. RS determna, permite, asigura retrairea cu o mai mare precizie, mai fidela a continutului unui mesaj exprimat verbal/ nonverbal de catre client. R are 5 scopuri (cu relatie de consiliere) si anume:Sa clarifice sentimentele si emotiile asociate unei experiente. Ca urmare, fraza pe care o poate formula terapeutul e de tipul: “eu nu stiu daca am inteles bine, iti este frica sa nu fie parasit de perechea ta inainte de sfarsitul saptamanii; e adevarat/ e corect ce am spus eu?”Sa asigure clientul ca terapeutul a inteles corect, bine sentimentele sale (expuse): Replica terapeutului- de tipul: eu inteleg te simti speriat pt ca sotia ta ar putea sa te paraseasca inainte de sfarsitul saptamanii.Incurajam clientul in identificarea, constientizarea si exprimarea propriilor sentimente, mai ales a celor cu conotatie negativa. terapeutul sp: te simti iritat, nervos, agresiv pentru ca partenera ta doreste, vrea sa te paraseasca inainte de sfarsitul saptamanii; poti sa- mi spui mai mult, sa- mi descrii ce simti cand spui ca esti iritat, agitat, agresiv.A invata clientul sa se raporteze la propriile sentimente, mai ales cand acestea sunt negative (depresie, furie, agresivitate); replica terapeutului: se pare ca dezvolti comportamente agresive sau simti agresiune fata de sotia ta pentru ca ea vrea sa plece. ce crezi ca o sa urmeze? cum o sa te comporti in viitor in aceasta relatie?

Page 36: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Tine de relatia client- terapeut- R. permite precizarea sentimentelor negative pe care clientul le dezvolta fata de terapeut pentru ca demersul terapeutic sa poata continua. Terapeutul sp: Te simt agresiv in relatie cu mine pentru ca am lucrat impreuna intr- o relatie generatoare de agresivitate. Am inteles bine?

Pentru a utiliza corect RS, terapeutul trebuie sa identifice corect cuvintele afective care denomineaza sentimentele in mesajul verbal, apoi reactiile mimice si pantomomice care reprezinta afect in ciuda faptului ca discursul poate fi neutru (nici pozitiva, nici negativa).E important ca terapeutul sa discearna corect intre afectele negative (furie, frica, nesiguranta, agresivitate) si pozitive (bucurie) atat la nivel verbal cat si mimica- pantomimic.E important pentru terapeut sa atraga cuvintele ce exprima cel mai bine, precis posibilele sentimente pozitive/ negative.Se utilizeaza formulari de tipul: Tu te simti, pari a fi, esti la inceputul fiecarei fraze, a fiecarei reformulari si la sfarsitul intrebarii: am inteles bine, este asa?Ex.: C: Am 15 ani, sunt f nervoasa, agitata, pp ca sunt insarcinata.T: Esti speriata (o emotie negativa, cu o specificare) pentru ca presupui ca esti insarcinata la varsta ta ( e situatia ce determina sentimentul de anxietate, furie).

Cele mai frecvente erori ce se produc in utilizarea tehnici (RS) sunt:confuzia intre idee- cognitiv- (continut, gand) si sentiment- afectivC: Sunt furios (sentiment generat de situatie- gandul ca va fi parasit-) pentru ca celalalt vrea sa ma paraseasca.T: Inteleg ca el vrea sa va paraseasca- accent pe ideea de abandon in loc de sentiment (furie).

utilizarea unui limbaj necorespunzator in formularea trairii, sentimentului expus de clientC: Imi e frica de caini.T: Esti panicat (a accentuat- e un sentinent de o intensitate mai mare decat frica) atunci cand esti fata in fata cu un caine.

a folosi un limbaj redundant in RC: Imi e frica de caini.

Page 37: CONSILIERE PSIHOLOGICA

T: Iti e frica at. cainii, in special seara, mai ales cand sunt mari, si cand sunt din rasa Rottwailer nu sunt tinuti in lesa si mai sunt si negri- o eroare de exprimare si o proiectie; terapeutul trebuie sa fie precis si sa nu brodeze pe marginea cauzelor ce au generat sentimentul respectiv.

cand R se refera la un alt sentiment decat cel expusC: Sunt trist pentru ca am picat la examenT: Esti frustrat, furios pentru ca ai picat la examen(sunt diferite tristete si agresivitate)

utilizarea R intr- un moment nepotrivit

Prin urmare, R nu se utilizeaza la inceputul terapiei pentru ca relatia client- terapeut nu e bine statuata, stabilita si pot apare sentimente, reactii de aparare. De asemenea, nu se incurajeaza nu se sustine clientul in explorarea sentimentelor sale daca nu e pregatit psihic.In general, in situatia in care mecanismele de aparare sunt inca puternice nu reformulam/ daca se afla intr- o perioada de supraevaluat a propriilor conflicte nu reformulam-> in ambele cazuri e de dorit sa se reorienteze conversatia catre subiecte resimtite ca mai putin agresive pentru ca astfel se reduc rezistentele.E de dorit ca sa nu se utilizeze R f des. Se utilizeaza atat R cat si empatii-> toate tehnicile se utilizeaza combinat. O tehnica se foloseste in momentul in care scopul propus pe parcursul terapiei justifica aceasta tehnica-> ex.: scop: formarea/ sustinerea unor comportamente atunci R privitor la sentimentele sunt neadecvate. Dar daca scopul e formularea sentimentelor fata de cineva atunci R e de dorit a se utiliza.Cele mai frecvente sentimente prezente intr- o terapie: bucurie, tristete, frica, furie, agresivitate. Fiecare din aceste trairi pot fi denumite prin foarte multe sinonime ceea ce permite o reflectare pertinenta a sentimentelor clientului.

II. ClarificareC. intrebareC. cu interpretare

1. Se utilizeaza atunci cand terapeutul doreste ca clientul sa explice implicitul unei afirmatii ceea ce inseamna fie sustinerea acestuia intr- o explorare mai detaliata, fie o autoverificare a terapeutului (daca a inteles mesjul clientului).

Page 38: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Terapeutul are libertatea si obligatia de a alege directia spre care se indreapta discutia (implicitul prezent in discursul clientul pe care doreste sa- l transforme in explcit si sa- l clarifice astfel)-> formula utilizata in astfel de situatie este: ati vrut sa spuneti/ se pare ca ...si urmeaza o formulare cat mai exact cu putinta a implicitului asa cum e perceput de terapeut.Ex.C: Rezultatele mele scolare sunt slabe, nu stiu ce se intampla cu mine, ma simt trist si nu ma mai intereseaza nimic din ce e in jurul meu.T: Vrei sa spui ca rezultatele scolare te intristeaza atat de mult incat nu te mai intereseaza nimic din jurul tau?/ Se pare ca fiind trist nu te mai intereseaza nimic din jurul tau?/ Se pare ca nestiind care sunt cauzele tristetii ti- o explici prin rezultatele scolare.

-> T a cerut explicitarea a 3 implicituri posibile:impactul rezultatelor scolare asupra gradului de interes- dezinteres fata de lumeimpactul tristetii asupra gradului de interes- dezinteres fata de lumeimpactul necunoasterii motivului tristetii care are ca efect rezultatele scolare slabe.

Ex.: C: Nu vreau sa mai invat la statistica; urasc statistica, matematica, in fond nu are nevoie de matematica, nu e important pentru mine.

2. C. cu interpretare pp asociere si sugestie:- se utilizeaza cele 2 tipuri.Clarificarea asociativa- terpeutul sugereaza o cale posibila pt. a determina asociatii intre sentimentele si gandurile, idei (afectiv- cognitiv)Terapeutul la sfarsitul unei C pune o ? pentru a verifica daca asociatia pe care el a propus- o e corecta (T: Eu nu stiu, presupun)Are 4 forme:C prin similitudine- se asociaza diferite sentimenteEx.:T: Ce simti in prezent pentru partenera ta, agresivitate se aseamana cu ceea ce simteai saptamana trecuta cand vorbeai despre mama ta/ alta persoana? Oare ce crezi despre acest lucru?T. asociaza 2 sentimente de acelasi tip pentru a lamuri pertinenta similitudinii.Ex.

Page 39: CONSILIERE PSIHOLOGICA

T: Ce gandesti tu despre aceste femei avand in vedere ca sunt posesive si manipulatoare (asa cum ai zis). Seamana atitudinea lor/ simti acelasi lucru fata de ele cu ceea ce simteai sau gandea tatal tau despre femei. Oare asa este? (? de verificare)T: daca sentimentele clientului sunt copieri ale sentimentelor tatalui.

C in care se folosesc aspecte contradictorii ale gandurilor/ sentimentelor T: Ceea ce simti acum fata de tatal tau (mila) este/ pare contrar fat de ceea ce simti tu fata de mama ta (dragoste). Este corect (e f agresiv), adevarat ceea ce spun eu?T a asociat 2 sentimente opuse (mila-> si dragoste)Ex:T: Ce imi spui referitor la avortul sotiei tale, faptul ca decizia lui e explicabila, justificabila e in totala contradictie cu ce imi spuneai deunazi: ca avortul e inacceptabil indiferent de circumstante. Imi poti explica acest lucru?T a facut o asociere a 2 sentimente contradictorii acceptare- nonacceptare a avortului si o ? de clarificare.

C prin asociere temporo- spatialaT: De fiecare data in ultimul timp imi spui ca esti anxios cand ramai singur acasa (spatial) la sfarsitul saptamanii (temporal).T: Doresti sa devii pilot, aceast dorinta a aparut asta vara cand ai plecat cu avionul in Australia (spatial)

C prin asociere spatio- temporal cu trimitere la evenimentele trecute din copilarieT: Cand te intalnesti cu x esti la fel de frustrat ca in copilarie cand mama ta te punea sa dormi dupa- amiaza. Este adevarat?Terapeutul asociaza un sentiment trait intalnit in prezent cu unul trait in trecut.

Clarificarea sugestiva are 3 forme:C. cu interpretare sugestivaC. analitic- sugestivaC. de evaluare

A. este un demers de orientare. Terapeutul formuleaza explicit implicitul formulat de client si ii sugereaza acestuia o directie de explorare.Ex: C: Imi e greu sa discut despre despartirea de sotia mea.

Page 40: CONSILIERE PSIHOLOGICA

T: Este greu dar simti nevoia sa povestesti. Oare este, ar fi o modalitate ca sa te linistesti daca vei povesti. Poate te vei simti mai bine.T exprima explicit si sugestiv 2 sensuri implicit: modalitatea de a te linisti si poate te vei simti mai bine (explicit = imi e greu).Implicitul = nevoia de a povesti despre despartire si nevoia de a te simti mai bine.

B. are ca scop determinarea unei analize de mai mare profunzime, o analiza tintita, dirijata spre o prblema.T: Imi spui ca ai mai multe probleme acasa cat si la scoala, ca esti dezorganizat, ca nu te poti concentra. Ai lasat sa se inteleaga ca exista o serie de probleme in relatiile cu fetele/ baietii, ca exista probleme de ordin sexual. Mie mi se pare ca ti- ai dori sa discutam despre comportamentul tau sexual dar vad ca eziti.T exprima sugestiv un implicit care apare vag exprimat catre sfarsitul frazei care pare a fi ascuns intre esecuri scolare, dezorganizare, tulburari de atentie.

C. inseamna ca terapeutul evalueaza sub o forma sugestiva ceea ce clientul exprima explicit si poate sa asocieze (-> depinde de o intelegere intelectual a clientului; astfel foloseste descriptii, sinonime) un termen de specialitate.Ex:C: Eu resimt o serie de rezistente in relatia noastra, sunt chiar agresiv/ simt ca sunt agresiv fata de tine. Aceleasi sentimente le aveam fata de mama mea.T: Asadar resimti o serie de rezistente, te simti agresiv. Oare nu e un transfer si eu simbolizez autoritatea materna.T- evaluarea se face pe o constructie explicita.

EmpatiaE. permite terapeutului sa patrunda in universul intrinsec al clientului, sa- l inteleaga si sa comunice cu el.E. in relatia de consiliere, terapie poate fi o atitudine fundamentala, o modalitate de a fi in general nu doar in cabinet.Prezenta E. permite sesizarea nuantelor si a compexitatii universului interior al clientului. Poate fi un mod profesionist de a comunica pe parcursul relatiei terapeutice.E poate fi o abilitate care se poate invata intr- o oarecare masura, se poate dezvolta prin exercitii sustinute (Kelly- E. are o componenta rationala).E. pp dpdv tehnic 2 fatete integrate: afectiva si functionala.

Page 41: CONSILIERE PSIHOLOGICA

E. afectiva pp a intra in rezonanta, a resimti precum celalalt. E. functionala pp abilitatea de a comunica clientului propriile sentimente si totodata de a explica aceste trairi si comportamente pe care le dezvolta.Ex:C: Am fost la mai multi specialisti (comportament) si nu m- am lamurit (experienta). Nu stiu ( confuzie, incertitudine) de ce continui (comportamant) aceste vizite, explorari dar ma simt foarte rau (experienta unui sentiment). Trebuie sa- mi gasesc (comportament) un loc de munca. Imi inchipui (o incertitudine asociata cu un sentiment- imi inchipui, presupun = simt ceva), cred ca trebuie sa fac ceva. T: Regula = sa nu- l lasi niciodata descoperit pe clientT: Nu e sigur (comunica ca intelege nesiguranta- sentimentul de incertitudine) ca va pot ajuta sa va gasiti o slujba, pe care eventual sa o si pastrati (transmite pozitiv o experienta anicipata) dar simtiti chiar daca nu sunteti sigur (sentimentul de nesiguranta). Trebuie sa actionati intr- un fel, trebuie (comprtamentul dorit- o dorinta) sa faceti ceva.

Se descriu 5 nivele (sunt simultane cu dezvoltarea) ale E. in relatia de terapie:Terapeutul nu comunica, nu exteriorizeaza (nonverbal) si nu empatizeaza trairile pe care le percepe empatic. El e orientat spre a asigura clientului starea de liniste.Terapeutul nu comunica ce simte, nu exteriorizeaza, nu discuta despre sentimentele, trairile percepute empatic dar terapeutul scapa de grija securizarii clientului si poarta discutii la nivel cognitiv- e mai usor de acceptat discutia pur rationala. T: Se pare ca nu te intelegi cu sotul tau, pentru ca el a avut o aventura/ Iti e frica pentru ca.....-> afectiv.Apar relatiile empatice primare in discursul terapeutului cand el face cunoscut clientului ca a inteles trairile acestuia neuitand sa precizeze ca a inteles si explicatiile si comportamentele pe care acesta le- a transmis (E. functionala).Reactii empatice de nivel superior; terapeutul interpreteaza corect si explicit sentimentele exprimate de client si sugereaza o oarecare directie de actiune.Implica reactii empatice de profunzime- terapeutul interpreteaza comportamentele, sentimentele, explicatiile primite si indica o cale pentru ca clientul sa inteleaga mai bine problemele cu care se confrunta si poate oferi si indicatii de comportament, modalitati de a se comporta. Ex: C: Am incercat sa ma inteleg cu tatal meu dar am fost descurajat, nu am reusit, e intotdeauna foarte aspru cu mine.

Page 42: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Terapeutul: Nivelul 1. de E-> raspunde: Sunt sigur ca aceasta relatie va merge bine candva/ alta intrebare: De ce nu merg lucrurile bine intre voi, de ce nu va intelegeti?;Nivelul 2. de E-> raspunde: [Te inteleg (rational)] Parca nu te intelegi cu tatal tau, nu a mers nici o relatie si iti e greu asa (o experienta);Nivelul 3. de E-> raspunde: Esti descurajat (acrosul afectiv) pentru ca tu ai incercat si pentru ca ai vrut sa te intelegi cu tatal tau, poate ai fi vrut sa faca el primii pasi;Nivelul 4. de E-> raspunde: Nu te- ai gandit sa faci tu primii pasi- o sugestie;Nivelul 5. de E-> raspunde: Esti descurajat pentru ca nu te poti intalni cu tatal tau? Ai vrea sa o faca el? Ce ar fi sa o faci tu primul?-> e mai accentuat.

Cursul 8

Terapii nondirective

Sunt 5 nivele de empatie in relatiile de consiliere.Empatia functioneaza doar la nivelele 4 si 5, finale.Un nivel superior de empatie pp interpretarea sentimentelor implicite pe care terapeutul le sesiseaza (le resimte, percepe) la client si explica comportamentele explicite descrise de client.

Contrar tehnicii de interpretare care implica rationamente ipotatice asupra/ a trairilor (Este asa oare?), interpretarea asociata cu empatie de nivel superior reflecta realismul implicitului prezent la nivelul universului interior al clientului. In acest moment empatia trebuie sa raspunda la o serie de 5 probleme care se degaja din relatia terapeutica.

Scopurile empatiei la nivel superior:

Page 43: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Empatia trebuie sa raspunda unei ? existente implicit in discursul clientului si sa exprime-> descrie explicit aceste raspunsuri C: Obisnuit, sotul e linistit in relatia cu mine dar sunt momente cand se infurie si ma bate, doar atunci cand ii pun prea multe intrebari. In acele momente pierde controlul, devine amenintator si ma bate.T: Cand te ascult constat ca- ti faci reprosuri pentru comportamentul violent al sotului tau. Spui ca atunci cand pui intrebari ceea ce se intampla intre voi resimti ca un lucru pe care- l meriti. Ma intreb cat de mult te respecti, iubesti avand in vedere ca reactiile lui par a fi justificate.T. interpreteaza adecvat implicitul partial exista in discursul clientului: Sotul tau actioneaza corect cand te loveste, pui prea multe intrebari, cum te simti impacata cu tine.

Empatia trebuie sa permita identificarea si explorarea temei explicit formulate de client.Temele = un set de comportamente (o tema comportamentala) in aceasta directie/ un set de sentimente intercorelate (constituie o tema emotionala).Ex.C: Ma simt frustrat, ceilalti decid pentru mine, hotarasc ce am de facut, imi selecteaza prietenii si uneori sunt dezamagit. Chiar mi se intampla sa traiesc experiente pe care nu eu le- am hotarat.T: Te simti frustrat pentru ca ceilalti decid pentru tine; iti place acest lucru pentru ca e simplu; tu nu ai nici un fal de responsabilitate si daca ceva nu merge iti poti permite sa critici liber.In aceasta situatie T. interpreteaza dependenta ca o tema implicita al nivelului universului interior al C. si ea poate fi rezumata ca rationament nonverbal: Iti place sa fi dependent de altii , te simti protejat si iti poti permite sa fi agresiv (-> depend. pe tema emotionala).O dependenta pe tema comportamentala- ex.:C: Tot ce fac e un esec, am senzatia ca eu insumi sunt un esec, profesia, casatoria sunt niste erori.T: Tu te simti ca o intruchipare a esecului, de ai ratat multe in viata. Mi se pare ca ai invatat aceasta fraza si ti- o spui mereu: eu nu vad nimic, cand incerc sa fac ceva gresesc, ca urmare e de dorit sa nu fac nimic.T interpreteaza respectul de sine negativ/ autoprezent sa nege (imaginea de sine negativa) ca o tema impicita a universului interior. Emotional se rezuma: Faptul ca gandesti despre tine ca nu valorezi nimic iti permite sa nu faci nimic, sa nu actionezi si sa te complaci in aceasta situatie.

Page 44: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Alt ex: ce inseamna acest lucru: - modelul e acelasi = nu actioneaza, dar implicit spune: nu ma intereseaza acest lucru deloc.

Suntem in final de terapie. Empatia sa reuneasca experientele, sentimentele si comportamentele explic. in discursul clientului intr- o relatie cauza- efect. Ex.C: Este rau, sunt agresiv fata de partenera mea, ni ma pot apropia de ea, este frigida, beau din ce in ce mai mult iar copiilor mei le este frica, se sperie de cate ori ma vad beat/ certandu- ma cu mama lor.T: pt. reunirea sentimentelor-> te simti si esti agresiv fata de sotia ta, bei; eu cred ca tu bei pentru ca sti ca acest lucru o deranjeaza si vrei sa o pedepsesti. Astfel ai controlul asupra ei.Asociatia implicita (ration. T- lui)-> este: bei pentru ca te refuza sotia, este frigida, si pentru ca astfel iti poti controla si copiii.

Empatia ajuta clientul sa ajunga la o concluzie proprie in functie de sentimente, comportamente (tot reunind) de aceast data e concluzia nu cauzalitatea.C: Nu mai pot sa suport stilul autoritar al sefului meu; nu stie sa se poarte, e grosolan el crede ca ma ajuta daca ma critica de fata cu toti colegii pentru fiecare greseala pe care o fac. Mi- ar place sa lucrez in continuare acolo dar este penibil, nu stiu ce sa fac.T: Daca nu gresesc alegerea ta e dificila: fie iti pastrezi serviciul si te expui la critici, fie ca discuti direct cu seful tau aceste probleme, fie ca pleci de acolo ceea ce nu- ti convine.T. interpreteaza concluziile existente implicit la nivel afectiv si comportamental.

Empatia sustine clientul in interpretarea si intelegerea propriilor comportamente, sentimente (autointelegere) dar acestea explicate vag/ intr- o maniera neclara si confuza.Ex: C: In ultima vreme ma preocupa problemele homosexualitatii. As dori sa stiu care sunt cauzele, urmarile. Imi este usor, ma simt bine in relatiile cu homosexualii, sunt sensibili, delicati, au multe informatii, sunt cultivati, eu nu- i privesc, percep la fel cum o fac parintii mei, este descurajant.T: Esti preocupat de homosexualitate, am impresia ca te simti atras fizic si psihic de barbati dar te simti vinovat la ceea ca parintii tai vor spune despre ei.

Page 45: CONSILIERE PSIHOLOGICA

T. interpreteaza trairile implicite, avand ca scop depasirea starii de confuzie.

Implicitul discursului, ca de ob. neverbalizat este: Ceea ce spune este neclar atunci cand discuti de homosexualitate. Te simti atras de barbati dar iti e frica sa o recunosti fata de tine pentru ca aceasta recunoastere implica un sentiment de vina prin raportarea la parintii tai. Ca urmare, hai sa discutam acest lucru.Referitor la Empatie- 2 greseli frecvente:utilizarea raspunsurilor neadecvate situatiilor prezentatefalsificarea empatiei

pot fi:raspunsuri/ replica tangentiala cu ceea ca spune clientulraspunsuri- ? incarcata de agresivitateraspunsuri tip, standard, cliseuraspunsuri cu interpretare riscantaraspunsuri ce contin o directionare neadecvata cu indicatii de comportament

Ex:C: Am probleme privitoare la propria sexualitate, sunt tulburat, se pare ca identificarea mea nu e de gen, bine precizata, nu- mi invit colegele de scoala in oras pentr ca nu- mi place, nu ma mai intereseaza, poate sunt homosexual.T: rasp. tangential-> si daca am discuta despre altceva, cum ar fi problemele tale scolareo ? agresiva-> esti multumit ca esti homosexual?; apropo de cat timp dureaza chestia asta?rasp. cliseu-> atunci cand erai adolescent ai trecut ca noi toti prin probleme de definire a identitatii; n- ai depasit varsta adolescentei, o sa- ti treac, nu e grav, vei reveni la normal.o ? riscanta-> ce resimti in acest moment nu e cumva un simptom asociat dependentei materne; hai sa lamurim aceasta problema si orientarea sexuala se va rezolva.o directionare inadecvata cu indicatii de comportament-> ai probleme de sexualitate, ar trebui sa te uiti mai mult la TV, sa te informezi, sa sti ce inseamna heterosexualitatea si homosexualitatea, iti va fi de ajutor si nu vei mai fi confuz.Nici o reactie nu e empatica, mai mult fiecare ignora trairile clientului si se refera la situatii nesemnificative.

Page 46: CONSILIERE PSIHOLOGICA

se cunosc 3 situatii mai des intalnite:raspunsul neadecvat, nepotrivitC: Ma simt atras de o femeie si asta ma bulverseazaT: Ai probleme cu orientarea sexuala, ar fi cazul (sa te gandesti) sa iei o hotarare

refuzul, evitarea de a percepe empatic trairile clientuluiC: Am probleme cu invatarea, cu scoala, sunt intr- o clasa cu colegi foarte buni, hiperactivi, dar sunt si instabiliT: Ai probleme, nu reusesti sa comunici cu colegii tai.

repetarea mecanica a a mesajului primit de la client C: Ma simt deprimat, si mama este batrana, baiatul meu se drogheaza, sotul meu are o aventura.T: Deci te simti deprimata pentru ca mama este batrana, baiatul tau se drogheaza, sotul tau are o aventura.

Trebuie sa ne concentram pe masajul clientului, cu alte cuvinte pe continutul emotional si cognitiv si pe elementele de comunicare nonverbala: gesturi, intonatii ale vocii, privirea, pozitia;

Apelul la tacere in consiliere pentru ca se primesc mai multe informatii posibil si se poate gandi asupra informatiilor primite de la client, se poate reuni continutul afectiv cu cel cognitiv si cu tot ce inseamna nonverbalitate;

Utilizarea raspunsului echivalent (nu identic) ca modalitate de a reactiona la mesajul primit pe oricare canale;

Raspunsul dat trebuie sa fie scurt, concis si fara ambiguitati si sa reflecte adecvat trairile resimtite empatic;

Evitati discursurile, dialogurile, explicatiile inutile pentru a nu induce clientului, explicatiile si tririle noastre fata de acesta problema.

Utilizarea unui limbaj cat mai asemanator cu cel al clientului; in cazul in care nu e posibil, fie explicam un termrn pe care presupunem ca nu intelege, fie cerem explicatii clientului pentru a observa daca a inteles varianta noastra (securizeaza).

Page 47: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Terapia de tip sociologic/ realism social

Conform acestei terapii individul este esentialmente social. Fiecare individ dispune de o serie de trasaturi/ caracteristici potentiale care determina comportamente. Adeptii acestei teorii considera ca trasaturile potentiale determinante pentru dezvoltarea unor comportamente pot fi in parte raportate la criteriile de validare sociala. In acest caz, comportamentele asigura un statut de prestigiu si de putere.

Trebuinta/ nevoia de putere explicata astfel indiv/ persoana e imperfecta si fragila, fragilitatea e inerenta cel putin intr- ul moment initial conditiei umane si ea e cea care sta la baza structurarii complexelor de inferioritate.

Odata structurate/ existenta compexelor de inferioritate determina aparitia unor mecanisme de compensare, compensare ce permite depasirea complexului de inferioritate si a fragilitatii initiale. Ea are ca scop autodepasirea si tinde sa asigure un statut de superioritate prin raportare la ceilalti/ la altii. Interpretata astfel, tendinta de a compensa e o sursa pozitiva de energie in sensul in care impulsioneaza trecerea de la un stadiu inferior la unul superior->astfel spus, transforma un complex de inferioritate intr- un statut, sentimente de superioritate si asigura dezvoltarea trebuintei de putere si prestigiu.

Aceasta evolutie ascendenta are loc intr- un anume context social, ceea ce inseamna ca trebuinta de putere nu are o justificare personala, de impunere a sa ca persoana ci o justificare sociala (persoana faca parte dintr- o comunitate, grup).

Persoana fiind o entitate sociala, o fiinta comunitara va incerca sa se depaseasca pe ea ca un element al unei comunitati bine precizate.

Manifestarea comportamentala a unei trebuinte de putere se structureaza intr- un stil de viata ( -> constitue o modalitate specifica, originala si personala de manifestare- exteriorizare- a influentelor care i- au modelat comportamentul. Astfel, stilul de viata e similar unui Eu constient si creativ. El asigura depasirea complexelor de inferioritate, e partial un mecanism de compensare si e orientat catre valorile sociale si comunitare.Stilul de viata fiind un concept unitar si unificator, o entitate coerenta, el nu poate fi studiat decat ca o unitate, ceea ce inseamna ca inconstientul si constientul sunt entitati indivizibile si necontradictorii.

Bandura si altii accepta inconstientul intr- un fel ca o entitate separata -> Inc e o varianta de nonconstient/ de absenta constientizarii unor experiente.

Page 48: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Neconstientizarea unor experiente nu se datoreaza unor mecanisme de refulare ci unor deficiente de memorie si de intelegere. In acest context, persoana adaptata social prin actualizarea trebuintei de putere dezvolta comportamente validate, legitimate corecte social si implicit e recunoscuta de comunitate ca o entitate cu valente pozitive (o persoana de succes, un model de succes).

Persoana dezadaptata social nu reuseste sa dezvolte comportamente legitimate social si e caracterizat de dezechilibru afectiv si social. Aceste dezechilibre sunt: depresia, delicventa, marginalizarea. De ex. imaginea de sine a celor dezadaptati social e una caracteristica (identitatii de esec) perdantului.

Conform acestei teorii e cea care opteaza/ poate opta pentru un comportament adaptat/ dezadaptat. Astfel daca el dezvolta comportamente agresive, violente, interiorizate el este antisocial dar e optiunea lui. Fiind cel care “hotaraste” propriul comportament, el poate sa- l modifice/ sa- l elimine. Acest rationament e si pentru persoana adaptata social-> ea opteaza pentru comportamente recunoscute social de comunitate ca fiind pozitive-> daca trece dintr- o comunitate in alta isi adapteaza conform valorilor din acele comunitati.

Cursul 9

Terapia de tip sociologic

Page 49: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Utilizeaza 2 strategii in consiliere:1. Intentionalitatea analitica2. Restructurarea realitatii sociale

1. Are ca scop principal reeducarea (restructurarea) stilului de viata caracteristic persoanei dezadaptate social (modificarea schemelor comportamentale = scop in realitate).

Acest tip de interventie = reeducarea sociala e idiosincretica, demersul incepe de la particular la general.

Consilierea are ca scop/ isi fixeaza ca scop constientizarea de catre persoana a propriilor comportamente dezadaptate formulate/ fundamantate pe reprezentarile false si pe convingerile aleatorii si pe inlocuirea lor cu comportamente adaptate/ mai putin adaptate social. Pentru a obtine aceasta modificare de scheme comportamentale consilierul analizeaza experientele din copilarie ale clientului, pozitia in familie si analiza viselor. Se analizeaza rationamentele gresite si reprezentarile false care sunt sursa unui stil de viata nonasumat/ nonresponsabilizat. Acesta e demersul pentru a descoperii cauzele care au generat comportamentul dezadaptat.

La baza unui stil de viata dezadaptat se regasesc cel mai frecvent 3 categorii de experiente:a. Rejectarea de catre parinti, adultib. Pozitia ocupata in familiec. Proiectiile, reprezentarile in viitor

a. Experienta rejectarii poate genera reactii dezadaptate pentru ca e cunoscut faptul ca un copil pentru a fi acceptat, iubit, rasfatat, pentru a avea sentimentul ca e protejat invata comportamentul care- i determina pe adulti sa- i ofere aceasta protectie, comportament care se caracterizeaza/ care iau aspectul intr- o faza initiala a unor mici tiranii, comportamente violente, coportamente caracterizate prin negare, amenintare, manipulare, etc. De multe ori capata forma unor somatizari prin care obtine protectia si ii ajuta sa depaseasca sentimentele de depresie, disperare/ inferioritate.

Identificarea experientelor din copilarie pe care le- a trait ca fiind negative si le- a interpretat ca refuzuri ii permit persoanei dezadaptate sa cearna, sa inteleaga ce anume din realitatea sociala a stat la baza structurarii unui anumit comportament.

b. Dinamica relatiilor parinti si copii ca si a relatiilor de fratie au un rol important in structurarea unui stil de viata nonasumat.

Page 50: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Se pare ca primul nascut dezvolta comportamente mai degraba caracterizate prin conservatorism, sunt mai socializati, al 2- lea nascut e mai rebel, mai putin socializat, mai dezadaptat comparativ cu primul. Astfel de afirmatii nu au fost validate niciodata stiintific, sunt rezultatul unui demers observational.

Tot in demersul terapeutic se foloseste si analiza viselor ca o formula de autointelegere a propriului Eu. In analiza viselor terapeutul ofera posibilitatea persoanei dezadaptate sa descopere intentionalitatea, cauzele, motivele reale ale comportamentului actual. Interpretarea viselor poate fi considerat ca o strategie secundara in cadrul acestei terapii. Prin utilizarea acestei strategii se incearca identificarea reprezentarilor si perceptiilor false care au structurat/ au avut influenta asupra stilului de viata.

Acestei terapii este caracteristic faptul ca aprecierea, catalogarea reprezentarilor, rationamentelor ca fiind false/ reale, pozitive/ negative se face de catre terapeut (el isi asuma responsabilitatea pentru aceasta interpretare). Dupa ce identifica perceptiile, reprezentarile le interpreteaza ca pozitive/ negative, terapeutul purcede de fapt intr- un demers de reeducare, reformulare.

Terapeutul este oglinda fidela si necontaminata; interpretarile sale il sustin pe client in constientizarea faptului ca reactiile actuale se bazeaza pe premise false. Constientizarea premiselor la nivel individual presupune un mecanism, asemenea insight- lui, o descoperire la nivelul interioritatii de mare profunzime. Constientizarea insight- lui ii permite clientului sa- si inteleaga comportamentele la nivel general- global (e o imagine de ansamblu) fara retinere si distorsiuni; terapeutul va sustine si va intari aceste constientizari utilizand o serie de strategii asemenea jocului de rol.

2. In privinta restructurarii realitatii sociale e asemanatoare cu intuitia analitica dar se bazeaza pe o filozofie aparte-> cf. ei persoana se naste cu 2 tulburari fundamentale corelate: trebuinta/ nevoia de a fi iubit dar si de a da iubire, trebuinta/ nevoia de a fi respectat dar si de a oferi respect. Fiind corelate nerealizarea uneia implica obligatoriu si nerealizarea celeilalte. Impreuna ele formeaza baza trebuintei de identitate. Cu alte cuvinte, identitatea inseamna 2 laturi: nevoia de dragoste si de a da dragoste si autorespect. Nesatisfacerea acestor trebuinte-> dezadaptare; Trebuinta de identitate are la baza si motivatia de individualitate, dorinta de a fi diferit de ceilalti, de a fi iubit si respectat pentru ceea ce este.

Page 51: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Atunci cand aceste trebuinte sunt satisfacute, persoana se simte valorizata si dezvolta o identitate adaptata, un stil de viata cu valente pozitive. La polul opus se situeaza persoana dezadaptata-> trebuintele nu sunt satisfacute si se structureaza o identitate de esec sau cu valente negative.

Diferenta intre cele 2 identitati se poate stabili apeland la criterii de tipul: a. modalitati de percepere a realitatii, b. gradul de responsabilitate/ de asumare a comportamentului si conceptia asupra valorilor de bine si de rau.

a. Realitatea se defineste/ reprezinta contextul social adica societatea/ comunitatea cu legile, normele, valorile, obiceiurile sale.

Persoana adaptata social invata si dezvolta comportamente care pot duce la satisfacerea celor 2 trebuinte primare si innascute cf. principiului “dau ca sa primesc”, ceea ca inseamna un anumit grad de conformism.

Persoana dezadaptata social se caracterizeaza prin comportamente nonconformiste, definite de normele comunitatii. Aceste persoane violenteaza, incalca frecvent regulile societatii ceea ce il va pozitiona marginal, pozitionare ce se poate asocia si cu sentimentele de izolare.

Marginalizat si cu sentimentul izolarii nu- si satisface cele 2 trebuinte primare si dezvolta sentimente de esec. Pentru a atenua trairile frustrante, traumatizante, el actioneaza impulsiv accentuand problemele de adaptare.

La nivel subiectiv, efectele acestor comportamente sunt de tipul angoaselor, depresiilor, inchiderii un sine, sentimente de persecutie, de izolare, toate putandu- se asocia cu somatizari si cu reactii de aparare.Practic se intra intr- un cerc vicios: te simti rejectat-> agresiv (incalc. regulilor societatii).

b. Gradul de responsabilitate a comportamentelor se refera la nivelul in care satisfacerea trebuintelor proprii nu are repercursiuni negative asupra altora. Adaptarea sociala pp echilibrul intre cerinte si obligatii, ceea ce inseamna in plan comportamental reactiile conforme cu asteptarile celorlalti.

Persoana dezadaptata social nu e apta sa respecte regula cine doreste sa primeasca trebuie mai intai sa invete sa dea; Reactiile sale sunt asemanatoare cu ale unui copil, imature caracterizate prin egocentrism, lipsa de respect pentru trebuintele, asteptarile celorlalti. Este, obisn, tiranic si utilizeaza toate metodele pentru a- si satisface propriile trebuinte-> metode: manipulare, agresivitate, intriga, calomnie, violenta pana la comportamente deviante cu incarcatura criminala.

Page 52: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Obstinatia cu care refuza valorile sociale-> devine izolat si instabil afectiv. Instabilitatea e baza reactiilor fata de ceilalti si cu ura lor fata de sine.

Tehnica restructurarii sociale se refera la restructurarea reprezentarii celorlalti a propriei reprezentari in acest context. Modificand imaginiea proprie si a celorl se obtin bazele restructurarii comportamentale astfel incat ei vor reactiona in respectul celorlalti si implicit a regulilor comunitatii.

Modificarea reprezentarilor e procesuala si pp constientizarea, “anularea comportamentului actual” si invatarea unui nou comportament realist si adaptat care e matur, asumat, responsabil-> adeptii acestei teorii spun ca singura modalitate de modificare a comportamentelor este exersarea noilor comportamente intr- o relatie terapeutica.

Terapeutul e f. important si el trebuie sa dispuna de trasaturi- abilitati: capacitate empatica, atitudine pozitiva, deschisa, toleranta, caracteristici importante pentru ca in terapiile de tip sociologic, terapeutul este implicat activ, el indicand si sustinand comportamentele adaptate. Angajarea terapeutului nu inseamna rezonare la trairile clientului, dar el initiaza o serie de discutii pe teme pe care el le considera importante pentru modificarea comportamentelor. Clientul expune experientele sale, descrie activitatile cotidiene, exploreaza, analizeaza sfera intereselor, identifica idealurile, isi descrie trairile anxioase, opiniile si valorile personale.

Terapeutul fie va sustine anumite reprezentari, comportamente, fie descrie, sustine idei contrare.

Expunerea propriilor rationamente de catre terapeut consolideaza relatia terapeutica si favorizeaza un climat deschis si de respect reciproc. Asta reprezinta un exercitiu de modificarea a comportamentului clientului.

Terapeutul trebuie sa demonstreze prin atitudinea sa ca ceea ce e neacceptat social e comportamentul pe care persoana il dezvolta si nu persoana in sine.

Clientul trebuie sa inteleaga ca ceea ce trebuie sa schimbe e reactia si nu intentionalitatea-> pentru a obtine aceasta schimbare terapeutul va avea o atitudine neta de refuz a comportamentelor ce conduc la marginalizarea clientului-> aceasta pp confruntarea acestor comportamente cu realitatea si degajarea/ specificarea contradictiilor, a violentei si a agresivitatii lor.

Prin aceasta confruntare terapeutul permite clientului sa stabileasca limitele schemelor sale comportamentale. Constientizarea limitelor ii vor permite clientului sa inteleaga propria inadaptare si- i asigura o deschidere

Page 53: CONSILIERE PSIHOLOGICA

catre schimbare. Terapeutul poate cere clientului sa judece in termeni de bine sau rau propriul comportament, e de dorit sa faca acest lucru pentru ca doar a constientiza propriile reactii fara a le asocia eticheta valorizatoare nu e suficient.

Autoevaluarea propriilor comportamente antreneaza decizia de a reactiona in conformitate cu cerintele sociale, astfel spus reactii care sa respecte principiul dau ca sa primesc.

In aceasta etapa, clientul e apt sa- si modifice comportamentele dar nu dispune de modalitati concrete de reactie (poate dar nu stie cum).

Terapeutul = valoare de mentor indica modalitatile, strategiile ce- i vor permite clientului sa adopte si sa integreze comportamentele acceptate sociale.

Terapia e destul de rigida-> acum se adopta un plan de actiune ce trebuie respectat. Terapeutul nu va accepta scuzele dar nici nu va apela la comportamentele punitive ca mijloc de presiune. Apelul la pedeapsa va avea urmari negative, intiparirea sentimentului de esec si de abandon. Atitudinea terapeutului trebuie sa fie deschisa si se rediscuta planul de actiune.

Terapia de acest tip urmeaza 5 etape:1. Crearea relatiei terapeutice;2. Analiza comportamentului actual care presupune explorarea

situatiei generatoare de trairi negative si a comportamentelor identificarii situatiei generatoare de trairi negative;

3. Evaluarea comportamentelor dezadaptate;4. Stabilirea unui plan de actiune;5. Implicarea, angajarea in aceste actiuni

Cursul 10

1. Crearea relatiei terapeutice;Presupune stabilirea unei relatii de comunicare; terapeutul sa aiba o

atitudine deschisa respectand dezideratele modelului nondirectiv (expuse de Rogers)-> acceptare diferita, empatie, atitudine pozitiva; el utilizeaza tehnici de ascultare activa si clarificare pentru a permite clientului sa se angajeze in aceasta relatie si sa- si descrie propriul comportament, trebuinte, o autoanaliza intr- un climat de permisivitate.

2. Descrierea comportamentelor- pp 2 etape operationale:a. Se exploreaza situatia/ situatiile generatoare de trairi negative/

sentimente negative (angoasa, izolare, depresie, confuzie etc.).

Page 54: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Terapeutul in incercarea de a explora va utiliza ? de tipul: Raportat la ce-> te simti trist, furios, etc/ Imi spui ca te simti deprimat atunci cand...,/ Ai putea sa- mi descrii contextul in care aceasta traire apare, are loc? Raspunsurile clientului pot fi de tipul: La scoala cand toata lumea ocoleste...; La sfarsit de saptamana cand stau singur acasa.

Terapeutul in acest moment nu discuta, abordeaza afectul, trairea negativa, atitudinea ci isi construieste ? tintite pe situatie, eventual pe comportamentele celorlalti ca elemente generatoare de disconfort.b. In continuare se identifica comportamentele de raspuns ale clientului

in/ la aceste situatii. ? pot fi: Spui ca te simti alungat de prieteni, ca nu aveti activitati

comune, ai putea sa- mi spui cum te porti tu cu ei? Si o serie de alte ? care sunt focalizate doar pe comportamentele clientului.

Terapeutul evita abordarea sentimentelor clientului. In mod obisnuit in functie de modul in care s- a structurat relatia la inceput, la sfarsitul etapei clientul reuseste sa descrie comportamentele generatoare de disconfort (ex: Uneori sar la bataie, sunt agresiv si mai si injur; indiv. ce ar spune ii critic, ii tratez ca pe inferiorii mei->Astfel de comportamente nu- i vor permite persoanei sa- si satisfaca trebuintele de socializare (Ma simt izolat-> sar la bataie).

3. Evaluarea comportamentelor dezadaptateO etapa de evaluare a comportamentelor dezadaptate-> scopul e de a

sustine clientul in autoevaluarea propriilor comportamente si constientizarea caracteristicilor lor.

Terapeutul poate ?: Imi spui ca- ti critici colegii ce urmari are aceasta atitudine/ comportamente in rapoartele tale cu ceilalti/ Cum reactioneaza colegii tai la aceste critci si implicit la tine?/ Daca tu te izolezi de colegii tai cum se pot apropia ei de tine si cum te poti apropia tu de ei? Scopul acestor ? este constientizarea de catre client a faptului ca parte din comportamentele sale sunt dezadaptate (chiar daca aceasta apreciere a noastra e ca majoritatea lor sunt dezadaptate trebuie lucrat pe portiuni pentru a capata motivatie) si ca urmare ele nu ii permit sa experimenteze o identitate de succes in relatiile interpersonale.

Clientul isi va constientiza efectele negative ale comportamentului obisnuit prin mecanisme de tip insight. Ex: Ce ar trebui sa fac pentru a fi acceptat de ceilalti?

4. Stabilirea unui plan de actiune;

Page 55: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Daca terapeutul constata faptul ca s- au constientizat comportamentele dezadaptate si dezadaptative “propune clientului”(nu ofera solutii ci precizeaza pasii) unplan care sa dezvolte comportamente adaptate care sa le inlocuiasca pe cel rele.

Planul e de fapt o terapie de suport. Terapeutul are dreptul sa puna ? directe, sa sugereze conduite adecvate doar in sensul precizarii, clarificarii unor idei exprimate de client.

Atunci cand clientul identifica reactiile adaptate ele sunt sustinute de terapeut prin ? referitoare la consecinte.

Planul de actiune e compus dintr- un ansamblu de comportamente noi adaptate si care sunt exprimate clar, simplu si operational. Trebuie evitata in aceasta etapa propunerea de catre terapeut a unor comportamente/ suite de comportamente care risca sa scada motivatia si sa demobilizeze clientul demotivandu-l.

5. Implicarea clientuluiAtunci cand planul de actiune e operational terapeutul cere implicit

clientului sa- l respecte. Aceasta cerinta explicita poate suna: Asadar, va trebui este de dorit sa faci asta si asta (ce clientul si- a precizat (a si comport).

Nerespectarea conditiilor contractuale nu va fi penalizata, terapeutul il va sustine in continuare pe client atunci cand “greseste”, discutand asupra cauzelor care nu i- au permis/ sa dezvolte. Comportamentele adecvate, adaptate ? vor fi de tipul: Ce te- a impiedicat sa....? Ce anume a fost bun in felul tau de a fi...? Poti sa schimbi....?

Ex: Fata, 17 ani, prinsa furand in magazin de mai multe ori; tendinte spre delicventa; un comportament dezadaptat; este condamnata, se stabilesc sedinte de terapie; ca urmare, pentru crearea relatiei s- a cerut sa- si spuna biografia, iar terapeutul a manifestat o atitudine empatica, utilizeaza clarificarea; el pune o ? referitoare la scopurile, telurile pe care le are. Aceasta ? poate fi: La ce visezi, ce- ti doresti cel mai mult in acest moment?/ Ce te- ar face fericita, multumita? Raspunsul ei: Mi- ar place ca ceilalti sa ma bage in seama, sa ma considere prietena lor, ma simt parasita, ceilalti nu ma respecta.

In etapele urmatoare, ? se concentreaza pe situatiile comportamentelor clientului; Ce faci ca ceilalti sa- si dea seama ca tu existi? Rasp: Ceilalti descopera ca exist atunci cand fur, sunt iubita, toti incearca sa- mi dea sfaturi, constat caceilalti stiu ca sunt acolo.

Clarificarea aduce beneficii clientului-> ? e: Furand obtii ceea ce doresti? Rasp: In fapt imi doresc sa ma protejeze, sa ma iubeasca.

Page 56: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Se trece la stabilirea planului de actiune (-> considrer. ca clienta si- a descoperit comportamentele dezadaptate). Prima ?: Ce ai putea face ca parintii tai sa te iubeasca? Ce ar trebui sa faci ca sa fii iubita? Rasp: Ma voi intoarce mai devreme acasa si voi invata; ni voi mai reactiona agresiv la impunerile lor samd.

In etapa de angajament e foarte important sa se reprecizeze comportamentele ce aduc beneficii clientului; in cazul in unor comportamente deviante se poate si scrie planul respectiv.

In acest caz-> clienta spune: Sa nu mai fur, sa ma intorc mai devreme acasa, sa invat? De cand vei incepe sa te porti in acest fel?

Strategiile utilizate in scopul restructurarii realitatii in cadrul restructurarii de tip sociologic sunt: interviul si modelarea.

I. Interviul-> 4 tipuri de ?: a. deschise, b. inchise sau focalizate, c. tintite, d. ckeck list.

Terapeutul utilizeaza ? inchise atunci cand doreste sa obtina o informatie despre o anumita situatie iar ? e formulata astfel incat sa nu permita decat respunsuri de tip da/ nu

a. ? deschise trebuie sa debuteze cu cliseul cand, unde, cum, de ce? Ex: Imi spui ca esti trist, ca nu mananci, iti vine sa plangi...Cand ai simtit prima oara?

? deschisa il ajuta pe terapeut sa diagnosticheze si sa evalueze pe termen scurt problemele cu care se confrunta clientul. Ex: Imi spui ca esti deprimat... Iti aduci aminte ce a declansat aceasta traire? Ai putea sa imi descrii ceea ce simti? Cand esti trist cum reactionezi? Ai mai discutat cu altcineva aceasta problema? Obtinem rasp la aceast ?-> Se inchide suita de ? cu: Cum te simti acum?

? deschisa permite terapeutului sa obtina o informatie bine precizata, cum s- a petrecut o anumita actiune, un anumit eveniment. Imi spui ca felul in care se poarta profesorul cu tine e frustrant? Poti sa- mi descrii ultima situatie mai recenta?

? deschisa permite terapeutului sa obtina informatii referitoare al sentimente dezvoltate de client. Cum te- ai simtit dupa ce ai aflat ca tatal tau nu e cel real, biologic?

? deschisa permite terapeutului sa afle cauzele care au generat anumite trairi, comportamente, actiuni. Un ex: De ce te- ai simtit speriat dupa ce ai discutat cu colega ta?

De ce dupa ce ti- ai parasit copilul ti- a fost greu sa discuti cu sotia ta?? deschise permit clientului sa faca descrieri concrete, sa

exemplifice o serie de sentimente, trairi-> O ? in acest scop poate suna:

Page 57: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Imi spui ca iti este greu sa discuti cu seful tau; mi- ai putea exemplifica, descrie ce se intampla?

? deschise orienteaza discutia la inceputul sedintelor/ deschide sedintele-> Eh, si despre ce ai vrea sa discutam azi?/ Data trecuta mi- ai povestit despre....putem relua? Data trecuta mi- ai promis ca o sa discuti cu...Cum a decurs discutia?

b. Intrebari inchise- scopurile utilizate in aceste ? sunt: cautarea unor informatii specifice, tactice, concrete- la nivelul sentimentelor (-> esti trist?), comportamentelor (-> ai discutat cu?), experientei (-> in timpul discutiei cu...ti- ai putut spune punctul de vedere?), intentiilor (-> poti accepta ca nu poti ca..?), actiunilor (-> poti sa schiezi, sa sofezi), potentialitatilor (-> ai putea sa conduci un grup/ sa nu te balbai cand vorbesti cu o persoana importanta).

Cand dorim sa schimbam tema discutiei- Ai discutat despre relatiile tale cu subordonatii putem discuta si despre relatiile din familie?

? inchisa se utilizeaza cand vrem sa ordonam discursul unui client care sare de la un subiect la altul-> ? se face cu enumerarea tuturor subiectelor despre care ne- a vorbit (Astazi ai vorbit despre emotiile de la examene, despre dificultatile de a- ti face prieteni, despre efectele timpului asupra....Sunt usor dezorientat, vrei sa discutam despre frustrarea generata de faptul ca te- a parasit logodnica).

c. Intrebarile tintite sunt utilizate cand terapeutul doreste sa obtina de la client o descriere amanuntita a unei experiente/ comportamente

Formularea ? e te tip semi- deschis, semi- inchis-> Ati putea sa...., Oare...., terapeutul asteapta un raspuns concret, deschis, detailat. Ex de ?: Spui ca esti depresiv de un timp incoace? Oare sunt si alti membrii din familia ta care sufera de depresie? Ai putea sa- mi spui ce simti? (Spui ca esti depresiv)/ Ce anume ar fi putut declansa aceasta depresie?

d. ? ckeck list ce permit terapeutului sa prezinte o serie de itemi care

pot fi adjective/ descrieri si- l provoaca pe client sa opteze pentru una din variante.

Se folosesc acest tip de ? atunci cand clientul e total incapabil (cu capul in nori) si nu poate raspunde la ? deschise si inchise din diverse motive (dificultati de verbalizare, unui bloacaj emotiv puternic, o stare depresiva acuta, dificultati/ nivel intelectual de tip borderlini care nu permite asocieri,

Page 58: CONSILIERE PSIHOLOGICA

ignorarea completa a unor variante explicative-> ? suna: Imi spune ca esti trist cauza acestei tristeti ar putea fi care...(Esti trist pentru ca nu valorizezi nimic, Ai probleme sexuale, ai dificultati financiare, nu iti place cum arati).

La sfarsit trebuie lasata varianta de a- si expune motivatia-> nu e nici unul din aceste motive.

Terapeutul il invata pe client sa aleaga una din variante/ mai multe.

Alt ex: (descriere de simptome) Imi spui ca esti trist? Care din urmatoarele probleme le recunosti ca fiind ale tale? Adormi greu, nu- ti mai place sa te intalnesti cu prietenii tai, ai probleme de concentrare, esti iritabil, ai ganduri sumbre, plangi, te panichezi fara motiv, esti mai degraba intolerant-> La sfarsit varianta de rasp: altele.

Clientul e provocat sa verbalizeze comportamentele sau/ si cauzele starii depresive.

Exista o serie de erori produse in formularea unor ?:Sugerarea raspunsului-> exista 3 tipuri de ? sugestive (a. ?

sugestiva cu mesaj implicit, b. ? sugestiva de tip asociativ, c. sugestiva de tip etica parentala).

a. ? sugestiva cu mesaj implicit- o ? in care terapeutul ofera raspunsuri prin intrebarea adresata si- l indeamna pe client sa raspunda in varianta pe care el o propune.

Ex: T: Eu cred ca nu exista nici un motiv sa nu se respecte dietele intrutotul. O persoana nu slabeste fie ca e lenesa/ fie ca e iresponsabila (sugestia). Tu ce crezi?

Cel mai des agata raspunsul implicit (pentru ca nu doreste sa piarda respectul, protectia terapeutului).

Dar exista riscul ca pacientul sa refuleze sentimentele negative fata de terapeut-> refuari de tip: nu ma simt bine, sunt frustrat pentru ca terapeutul generalizeaza, eu am facut tot ce se putea face si nu mi- a fost de nici un folos nu sunt nici lenes, nici iresponsabil.

Agrearea solutiei terapeutice se asociaza cu debutul unui transfer negativ.

b. ? de tip asociativ- in enuntul ?, terapeutul asociaza un comportament, experienta, descris de client altei persoane la care s- a facut referire in discurs.

T: Imi spui ca te doare stomacul, tatal tau a murit de cancer.Durerile descrise sunt asemanatoare cu cele descrise la aceasta ?;

clientul = sunt induse sentimente de panica.

Page 59: CONSILIERE PSIHOLOGICA

c. ? de tip etica parentala- presupune in enuntul ei un scurt si un clar raspuns cu valuare etica.

T: Tigara e daunatoare pentru sanatate, nu ar trbui sa fumezi.C: Raspunde pentru a nu pierde respectul terapeutului.

II. ModelareaPresupune invatare-> terapeutul il invata pe client cum sa se poarte

in anumite situatii.Invatarea presupune apelul la un model intermediar intre terapeut si

client (terapeutul nu se da exemplu pe el) si face apel la capacitatea de a imagina a clientului.

Aceasta modelare presupune o conditionare verbala, exercitii, exercitii, exercitiu imaginativ (ce ar trebui sa faca daca l- ar imita pe...)-> exerseaza comportamentul.

Isi imagineaza alte situatii (in care transfera comportamente) decat cele stabilite initial (se extinde asupra altora).

Cursul 11

Consilierea conform teoriei gestaltiste

Conform teoriei gestaltiste comportamentele sunt caracterizate de 2 determinante: 1. actiunea (imediata, prezenta) care corespunde figurii si 2. procesul de raportare a actiunii la experienta anterioara numita si fond.

1. Actiunea presupune (sau care contine) reflectarea la nivelul constiintei a “imediatului” reprezentat prin obiective, anticipari, sentimentelor, etc.

Acest ansamblu declanseaza/ activeaza un gestalt. Un gestalt e definit ca o structura integratoare la nivelul careia sunt prezente reactii fizice, ganduri, pulsiuni, convingeri, motivatii, etc.

Gestaltul permite integrarea experientiala a prezentului, a actiunii. Constiinta nu poate opera fara acest reper/ cadru de referinta. Constiinta opereaza cu si prin prisma gestaltului.

2. Raportarea actiunii la o experienta anterioara = se refera la procesul de activare al gestaltului, proces ce asigura integrarea experientelor prezente la nivelul structurii.

Cele doua determinante se pot discuta in termeni de 1. figura si 2. fond.

1. Figura e totalitatea constientizarilor asociate prezentului si poate fi expresia unui sentiment (“sunt fericita ca...”), unei dorinte (“as

Page 60: CONSILIERE PSIHOLOGICA

vrea sa...”), a unei intentii (“sunt hotarat sa...”), a unei impuneri (“ar trebui sa...”), a unei fantasme (“am crezut ca...”, “mi- am imaginat ca...”), a unei actiuni (“acum eu fac...”).

2. Fondul reprezinta ansamblul introiectiilor care intr- o maniera constienta/ inconstienta determina/ conditioneaza/ deformeaza/ modalitatile de raportare ale persoanei la figura.

Intr- un sens fondul se aseamana cu Eul Ideal (Rogers- teoria nondirectiva), pentru ca la un anumit nivel al Eului Ideal se gasesc valori extrinseci si mesaje imperative care ordoneaza Eul personal. La nivelul fondului, la fel vom gasi valori, mesaje care ordoneaza tendintele generate de figura.

Fondul include interdictii si libertati ce se exemplifica astfel: nu e permis sa...= interdictie formala si generalizanta/ daca faci asa....ai dreptul sa...= interdictie conditionala si circumstantiala.

Permisie formala si imperativa = trebuie sa faci asa...daca nu...; Permisie conditionanta si circumstantiala = daca nu faci x...atunci

poti sa...;Integrarea experentiala a celor 2 instante, fond si figura, asigura

structurarea unui tot organizat, simetric si indivizibil, care se numeste gestalt.

Gestaltul bine structurat semnifica o figura organizata si structurata aflata in concordanta cu fondul, astfel spus noncontradictorie, prin raportare la valorile extrinseci.

Se disting 2 tipuri de integrare (integrarea figurii prin raportare la fond): 1. segmentata si 2. holistica.

1. Poate fi in functie de intentionalitate (sunt fericit cu aceasta femeie, vreau sa raman cu ea), de dorinta (imi doresc sa raman cu el, sunt fericit cu acest barbat), de actiune (sunt fericit si voi ramane cu), ca proiectie (sunt fericit pentru ca mi- am inchipuit- o asa).

2. Presupune contopirea trairilor afective asociate figurii cu experientele specifice fondului.

Indiferent de tipul de integrare, ea presupune o serie de raportari ale elementelor figurii la structura/ valorile preexistente la nivelul fondului. Aceste suite de raportari (e o procesualitate ce asigura reglarea si care are mai multe etape:

a. O prima etapa a integrarii experientiale e contactul cu figura. Trairile afective asociate acestui contact sunt generate de experienta personala/ de ceea ce reprezinta figura prin raportare la gestaltul existent. Astfel se pot declansa fie trairi negative, de resentimente care se manifesta sub forma culpabilitatilor, agresivitatii/ a somatizarilor.

Page 61: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Aceste manifestari se asociaza cu mecanisme de aparare ce pot fi de tipul refularii, negarii, rationalizarii, proiectiei.

b. Consta in explorarea elementelor care apartin fondului (gestaltului preexistent cu scopul identificarii noilor experiente elemente dezintegrate prezente in figura.

Caracterul dezintegrativ al experientelor noi se origineaza in conflictele/ neconcordantele existente la nivelul inconstientului. Pentru a elimina aceste conflicte persoana se confrunta cu o problema de tipul: Care sunt introiectiile prezente la nivelul gesteltului care ma impiedica sa nu declansez sau sa elimin agresivitatea, culpabilitate, tensiunea sau rezistentele, atitudini defensive, etc.

Ex: o expresie a dezintegrarii la nivelul figurii (a experientelor).“Ma simt vinovat ca iubesc aceasta femeie; ma simt tensionat,

speriat, confuz...”Posibile experiente generatoare de dezintegrare la nivelul figurii,

implicit a intregului gestalt pot fi: pentru ca familia nu ar acceptat- o; pentru ca societatea nu accepta ca un barbat sa se casatoreasca cu o femeie mai mare ca el cu 10 ani; pentru ca face parte dintr- o familie cu un alt nivel cultural fata de a mea; pentru ca acceptarea lor ar insemna acceptarea valorile acestei familii; pentru ca oficializarea relatiei te va rupe de prieteni, te va impiedica sa te realizezi profesional, pentru ca iti va fi rusine.

Apare o dezintegrare la nivelul personalitatii in momentul in care persoana confrunta experienta prezenta, figura cu o serie de introiectii care contrazic sentimentele, dorintele, aspiratiile, etc. si care stau la baza (contradictiile) nu doar a relatiilor dezadaptative actuale ci si a unei intregi serii de comportamente dezintegrate cu reflexe negative la nivel afectiv.

c. A treia etapa a procesului; persoana se angajeaza intr- un dialog al carui scop stabilirea pozitiei celor doua instante (o ierarhie).

? radicala si imperativa ce se pune acum este: Ce este mai important pentru mine, sa traiesc in functie de valorile introiectate sau in functie de aceasta experienta? Daca experienta actuala (sau figura) se impune atunci valorile introiectate se vor subordona si asistam la un proces de integrare holistina care defineste un gestalt neconflictual care s- ar exprima “Eu simt (la nivelul figurii si al fondului) acestor sentimente, dorinta simt un tot integrat si neconflictual”-> acest discurs semnifica integrarea si interiorizarea tuturor comportamentelor figurii prin confruntarea cu elemente prezente la nivelul fondului.

Exista insa cel putin inca alte 2 variante: un fond imperativ si amenintator, nu face asa pentru ca...vei fi manipulat de familia ei, pentru ca familia ta nu va accepta niciodata; a doua varianta e aceea in

Page 62: CONSILIERE PSIHOLOGICA

care figura e imperativa, competitiva si dominatoare-> discursul ar suna: manipularea afectiva ale acestor femei, nu ma vor impiedica interdictiile sociale/ religioase, sunt singurul responsabil de ceea ce face; in aceste cazuri nu exista integrare, asistam la dezintgrare.

Cand conflictul dintre cele 2 instante s- a rezolvat intr- una din formele posibile se asista la o serie de modificari comportamentale care pot fi adaptate si adaptative in cazul in care integrarea figura- fond s- a realizat holistic/ dezadaptate atunci cand una din cele 2 (figuri sau fondul) o domina pe cealalta. Comportamentele dezadaptate si dezadaptative se intalnesc/ caracterizeaza persoana dezintegrata experiential, persoana fiind incapabila sa impuna la nivalul gestaltului noua experienta si e dominant de introiectiile prezente la nivelul inconstientului destructurat.

In consecinta, el va fi obligat sa dezvolte o serie de rezistente, sa se apere ceea ce inseamna dezintegrarea Eului personal care e invadat de Eul ideal, trairile de tipul culpabilitatii, angoasei, etc. se vor consolida, comportamentele vor fi pe masura, dezadaptate, dezintegrate.

Atunci cand se opteaza pentru introiectii in defavoarea confruntarii figurii cu fondul, persoana dezintegrata, experiential alege calea unei protectii nondiscriminative ascunzandu- se in spatele unor valori asimilate care- i permit o evolutie fara responsabilitatii.

Ex.: Eu fac numai ceea ce ceilalti spun ca e bine sa fac.Valorile asimilate se refera la prescriptii, norme, ritualuri, asteptari

asociate rolurilor: ideologii, prejudecati si credinte care vin pe constientizarea elementelor figurii implicit si interiorizarea acesteia si actiunii, comportamentele sunt de tipul ritualurilor, credintelor, etc. In fapt, persoana dezintegrata, experiential e un asimilator de valori care- i dau iluzia dreptului de a actiona si ii asigura senzatia dreptului de legitimitate cautata prin diferite subterfugii.

Este posibil ca un ansamblu de expresii prezente la nivelul figurii sa se identifice complet (prin conformism eventual sau prin ritualizarea sau prin determinism inconstient) cu sistemul de valori permise/ interzise introiectate la nivelul Eului ideal si care se ascunde in fondul gestaltului.

O astfel de identificare anuleaza, elimina posibilitatea interiorizarii elementelor noi figurii, aceasta identificare permite fondului sa asimileze figura nediscriminativ in totalitate (Ex.: Bush: fondul = toata lumea araba e rea, sunt teroristi, figura = Saddam).

Din acest proces de asimilare Eul personal se pierde in Eul ideal si nu- si va asuma actiunile, nu se responsabilizeaza si ca urmare actioneaza in consecinta.

Page 63: CONSILIERE PSIHOLOGICA

Aparent subordinarea figurii de catre fond in cadrul unui gestalt inseamna armonie precara; deci, o serie de elemente ale figurii raman independente. Aceste elemente sunt/pot genera dezechilibre si pot provoca o criza experientiala cu urmari profunde si de lunga durata. Morfologic atunci cand fondul inghite, inglobeaza figura putem discuta despre un gestalt perfect dar in acest timp este cel mai imperfect gestalt. Spre ex: putem spune: sunt fericit pentru ca ceea ce- mi doresc e conform cu ceea ce am dreptul sa realizez, pentru ca ceea ce am dreptul sa realizez e corespondent cu ceea ce imi e permis sa realizez, pentru ca ceea ce fac e conform cu ceea ce nu- mi e interzis. Ex.: fac ce- mi este permis.

Asistam astfel la o depersonalizare completa, Eul personal e o umbra a Eului ideal si pare a fi in perfecta armonie cu el insusi. Lucrurile nu stau asa si ca urmare apar o serie de somatizari, alte mecanisme ce asigura o oarecare adaptare.

Strategia de interventie in consilierea de tip gestaltistScopul acestei interventii terapeutice e de a schimba raportul figura-

fond si sa impuna figura.

Fazele interventiei terapeutice:1. Persoana dezintegrata experential intampina mari dificultati in a

constientiza trairile asociate unei actiuni, trairi de tipul dorinta, intuitie, fantasma. Ca urmare terapeutul va utiliza in aceasta etapa tehnica “aici si acum”. Gestaltistii lucreaza pe exterioritatea ce se impune interioritatii.

Tehnica “aici si acum” consta in fortarea constiintei clientului sa mentina si sa consolideze, contactul cu figura ca element al unui gestalt in formare. (Aceasta tehnica nu lasa fondul sa asimileze figura; mentine prezentul). In cest scop, clientul e invitat sa foloseasca la inceputul frazelor expresii de tipul: aici si acum, in acest moment; eu resimt, eu simt, eu intentionez, eu doresc, eu vreau, eu visez aici si acum. Aceste expresii/ forme induc o aruncare in prezent si totodata il provoaca pe client sa expuna, sa verbalizeze propriile trairi asociate unei figuri.

In contrapartida trebuie sa discutam despre expresiile contaminate (la nivel de limbaj) care dezorganizeaza trairile prezente, sunt generate de fond, se opun integrarii noilor experiente si care trebuie indepartate din limbajul clientului. Asadar terapeutul insista pe reformulare cand apar astfel de expresii contaminate-> ex. noi;-> verbele din trecut care exprima autoanaliza (Eu ma ? ce am facut ca sa ma simt astfel) sau interpretarile

Page 64: CONSILIERE PSIHOLOGICA

indirecte (sunt gelos), proiectiile de tip tu (tu vrei sa...eu ma mai gandesc), autoanaliza standard (eu cred ca am multe de facut...ca urmare ma angajez) sau imperativele personalizate (ar trebui sa fac) sau premisele nediferentiate (toate blondele sunt frumoase).

Prin eliminarea acestor expresii si inlocuirea lor cu cele care evoca prezentul, de tipul aici si acum se restabileste contactul cu propriile trairi declansate de figura, de actiune, de noutate.

Ex. de protocolT: Simt ca esti incurcat, parca te ascunzi si joci un rol; esti un

personaj dintr- o piesa de teatru.C: S- ar putea sa fie adevarat dar noi toti avem ceva de ascuns, toti

suntem un fel de personaje care ascun ceva. (depersonalizare si generalizare-> il impiedica sa spuna ca are ceva de ascuns isi mascheza trairile).

T: Generalizezi atunci cand spui toti suntem niste personaje care ne mascam trairile. Ceea ce inteleg eu ar trebui exprimat astfel: eu ma simt acum si aici ca un personaj care se ascunde, care- ti pune o masca, am sa te rog sa folosesti la inceputul frazelor cuvantul Eu; de asemenea sa inserezi in fraza cuvintele acum si aici acolo unde crezi ca se potrivesc; Reformuleza ceea ce mi- ai spus inainte, folosind cuvintele: eu, acum, aici; daca nu poti pentru ca nu e adevarat ceea ce spun eu atunci spunem: eu nu sunt un personaj care mascheaza acum, aici ceea ce este in realitate. (T: interpreteaza discursul clientului, ii ofera tehnica si libertatea de actiune.)

C: eu ma intreb ceea ce mi s- a intamplat, de cateva luni tot ma invinovatesc.

2. Presupune formarea la client a abilitatilor necesare identificarii intr- o situatie noua a cauzelor generatoare de anxietate, nehotarare, teama, culpabilitate. Aceste abilitati presupun explorarea fondului gestaltului anteformat la care se raporteaza figura.

In acest scop se utilizeaza tehnica focalizarii care e procesuala si are mai multe etape:

a. se incepe prin verbalizarea, expunerea senzatiilor fizice, generate de imaginarea unei situatii, actiuni, a unei figuri deci; centrarea atentiei asupra propriei corporalitati permite clientului sa asocieze reactia fizica cu un afect, o traire afectiva.

Instructajul ar fi de felul:T: Concentreaza- te,.... pe un loc...bine precizat al corpului tau;

destinde- te, relaxeaza- te; concentreaza- te doar asupra acestui punct pe care

Page 65: CONSILIERE PSIHOLOGICA

l- ai ale, uita tot ce se intampla in jurul tau; incearca sa- mi descrii o imagine a ceea ce simti, resimti tu in momentul in care iti spun: Eu o iubesc pe x, ma simt vinovat sunt nehotarat, etc.

Raspunsurile pot fi diferite evident, in acest ex. raspunsul e.C: Eu vad o imagine, ma simt inchis ca intr- o camera senzatia ca ma

sufoc.T: Concentreaza- te, pastreaza aceleasi punct fizic; deci spui ca este

inchis intr- o camera, incearca s- o descrii.C: Da, e o incapere/ camera plina, sunt multe lucruri, multe probleme,

am senzatia ca ma pierd, as vrea sa ies din aceasta incapere dar nu pot.T. intervine sustinandu- l.T: Relaxeaza- te si incearca sa- ti pastrezi concentrarea. Asadar esti

intr- o camera aglomerata, in dezordini simti ca te sufoci; retrage- te intr- un colt al camerei, relaxeaza- te incearca sa vezi, sa simti problemele, sa la atingi fizic, sa vezi care sunt dificile si cat sunt de dificile.

C: Sigur exista multe probleme, as putea sa le enumar, sa le precizez.T: Nu e cazul sa mi le enumeri; selecteaza din aceste probleme cele

care iti interzic relatia in care esti angrenat in acest moment; pune- le intr- un colt al camerei.

Imageria continua, dupa ce mental se obtine acest lucru. T ?: Te simti mai bine?C: Ma simt mult mai bine avand toate ascunse intr- un colt al camerei;

am mai mult loc, pot sa respir.In acest ex: C. incearca sa exploreze fondul gestaltului si sa descrie

printr- o imagine ceea ce resinte la nivel fizic. Aceste exercitii reprezinta o cale de acces la identificarea problemelor care genereaza anxietate, sentimente de vinovatie, nehotarare, etc.

b. Focalizarea presupune in continuare si descrierea trairilor fizice cauzata de problema (-> sunt sinonime), de figura, de experienta noua.

T. va provoca si va insista pe descrierea cu mare precizie a senzatiilor fizice simultane, asociate focalizarii pe o problema specifica.

Practic, astfel incearca sa determine elementele care contrainfluenteaza trairile prezente.

c. A treia etapa (tot in focalizare) = interpretare a senzatiilor fizice exprimate, verbalizate care se asociaza cu trairile prezente. Interpretarea cuvintelor si a expresiilor in functie de senzatiile fizice e sustinuta de o ? de tipul: Atunci cand repeti cuvantul nehotarat ce simti? Concentreaza- te

Page 66: CONSILIERE PSIHOLOGICA

asupra ta, respira adanc; relaxeaza- te si repeta: eu ma simt acum nehotarat/ furios etc.

A treia etapa = interpreteaza senzatiile

d. Etapa a 4- a T: cere C. sa identifice cauza care influenteaza, contamineaza

trairile prezente si determina semnul (-> sensul) negativ al acestora. Aceata identificare ii permite C sa asocieze cauza cu senzatiile corporale.

T spune: te simti agresat, sfasiat atunci cand te concentrezi pe aceste probleme legate de relatia ta cu aceasta femeie. Relaxeaza- te si concentreaza- te, descrie aceste probleme.

Raspunsul ar putea fi: C.: Problema e aceea cunoscuta si anume imi doresc sa fiu acceptat de parintii mei, ca urmare incerc sa ma conformez, sa respect valorile lor, ca urmare ma simt sfasiat, am o senzatie de sfasiere, de ruptura atunci cand fac ceva care nu le convine.

In acest exemplu C: asociaza senzatia fizica (sunt sfasiat), cu o cauza nu foarte bine precizata (fac ceva ce nu le convine); e o exprimare generala aproape generalizata si disociata fara legatura cu elementul prezent, cu figura = relatia cu femeia mai in varsta; e normala si frecventa aceasta exprimare neprecizata pentru ca e o noutate, o descoperire.

In continuare, terapeutul incearca sa focalizeze pe 2 elemente si anume: pe trairea negativa si cauza care contamineaza trairea negativa. Astfel spus are loc o refocalizare pe problema extrasa de la nivelul fondului si pe trairea fizica negativa asociata figurii. In mod obisnuit rezulta o descriere concreta, problema fiind: Vreau sa fiu pe placul parintilor, problema care contamineaza prin angoasa, culpabilitate, nehotarare, agresivitate figura (relatia cu femeia).

3. Atunci cand am reusit sa asociez cauza cu efectul se trece la faza a treia a terapiei care pp confruntarea sistematica cu problema identificata la nivelul fondului (in acest caz dorinta de a fi pe placul parintilor, de a le face placere, de...) pentru a reduce efectele ei contaminate asupra figurii (imi doresc sa raman cu aceasta femeie). Problema identificata influenteaza Eul personal.

Se utilizeaza tehnica dialogului intern de polarizare ce pp confruntarea dintre Eul contaminat si facotrii contaminanti. Eul contaminat/ corupt/ infectat se regaseste la nivelul figurii fie prin trairi intrapunitive, fie extrapunitive. Polul intrapunitiv se asociaza cu un Eu

Page 67: CONSILIERE PSIHOLOGICA

culpabilizat, anguasat, autoacuzator. Polul extrapunitiv se asociaza cu un Eu agresiv, impulsiv, acuzator, furios,etc.

Pentru a reduce impactul confruntarii dintre Eul contaminat/ corupt si factorii de contaminare se apeleaza la tehnica scaunelor. Ea pp: 2 scaune asezate fata in fata: unul reprezinta Eul, celalalt ceilalti factori. C. se muta de pe un scaun pe celalalt in functie de rolul pe care si- l asuma/ pe care il joaca, construind astfel un dialog exterior al interioritatii.

Spre ex:T:Te simti sfasiat de cererile parintilor tai, pentru ca doresti sa

corespunda imaginii lor dar in acelasi timp doresti sa iubesti aceasta femeie; ai 2 scaune in fata ta; pe scaunul gol din fata ta imagineaza- ti ca stau parintii tai; spune- le ceea ce simti, cat te supara, cum gandesc despre persoana care o iubesti. Replica ar putea fi:

C: As vrea sa raman cu aceasta femeie.Prin verbalizare se exteriorizeaza agresivitatea si- si

constientizeaza importanta sentimentelor si intensitatea cu care fondul influenteaza figura.

Se afla intr- un impas: fie accepta argumentarile parintilor (elementele fondului) fara reactie si- si pastraza nevroza, fie domina acesti factori si incepe sa se echilibreze.

Impunerea figurii prin raportarea la factorii contaminanti existenti la nivelul fondului nu inseamna modificarile celor din urma ci acceptarea lor ca atare si detasarea de ei.

Apare toleranta = semn de maturitateGestaltul integrat, si neconflictual pp toleranta.Demersul terapeutic este indelungat si se mai utilizeaza si tehnica

confruntarii care e prin natura sa un demers agresiv, un atac la adresa clientului: scopul acestui demers agresiv este de a- i dezvalui acestuia, de a- i demonstra contradictiile, distorsiunile, dialogurile interioare, dialogurile defetiste, subterfugii, scuzela care acestora face apelul pentru a valoriza si a pastra valorile fondului active.

Contradictiile dintre sentimente si incapacitatea expunerii acestuia-> Un ex.:

- Contradictii dintre sentimente si comunicare nonverbalaT: Chiar daca tu spui ca te simti relaxat in prezenta mea; eu stiu ca nu

e asa; esti tensionat, nervos, nu te poti concentra, este dificil sa- mi spui ceea ce simti, eviti sa ma privesti, am dreptate?

- Contradictii intre sentimente si comportamenteT: Imi spui ca esti foarte indragostit de partenera ta si in acest timp ai

un milion de aventuri (-> comportamente)? Eu nu inteleg ce se intampla.

Page 68: CONSILIERE PSIHOLOGICA

- Contradictii intre sentimente si experienta; experienta si comportament; comportament si aspiratii; experienta si aspiratii; valori, experienta, sentimente si comportamente.

Distorsiunile sunt perceptii/ reprezentari false pe care clientul le are sunt generate de aspecte traumatizante ale realitatii. Scopul confruntarii e in acest caz modificarea perceptiei/ a reprezentarii. Ex.

T: Tu imi spui ca in clasa colegii te izoleaza dar imi spui in aceeasi masura ca nu faci nimic/ mai exact ca faci totul pentru a evita. Oare e posibil ac tu actionezi astfel, tu te izolezi fata de ei?

Perceptia deformata = colegii ma izoleazaPerceptia/ reprezentarea modificata, reconstruita = poate ca tu te

izolezi de ei.Dialogurile interioare defetiste sunt modalitati de gandire negative

care imobilizeaza clientul si- l impiedica sa rezolve adecvat problemele cu care se confrunta. Sunt dialoguri “poluante”, caracterizate prin tendinta de generalizare si de contextualizate nediscriminativa. Aceste ganduri sau rationamente sunt de felul: As vrea sa ma iubeasca toata lumea; as dori sa nu gresesc niciodata, sa stiu tot; as dori sa se intample intotdeauna lucrurile cum vreau eu.

Subterfugiile sunt jocuri in fond pe care clientul le utilizeaza constient/ inconstient cu scopul de a controla o situatie/ de a manipula pe cineva. Ex.: pers care cere intotdeauna sfatul celor din familie cand trebuie sa faca o investitie (e un santaj sentimental);

Scuze = reactii utilizate de o persoana pentru a- si salva onoarea e o justificare a propriului comportament de tipul imi spui ca de 3 saptamani nu te- ai mai intalnit cu x pentru a discuta conflictul care l- ati avut; totodata spui ca esti f aglomerat, ca n- ai avut timp sa te duci la el.

Utilizarea tehnicii confruntarii trebuie facuta cu grija si respectate reguli:- a- i oferi clientului posibilitatea de a reactiona (a exprima acordul sau dezacordul cu ce spune terapeutul;- fraza, constructia ei intr- o astfel de confruntare trebuie sa fie descriptiva si in nici un caz evaluatuare, moralizatoare, amenintatoare.

Ultima tehnica folosita in consilierea de tip gestaltist se numeste numaidecat = consta in descrierea de catre terapeut a modificarilor, a evolutiei, a progresului pe care clientul le face pe parcursul sedintelor.

T: Eu sunt fericit sa vad ca azi.....sau Ceea ce- mi spui ma intristeaza.In aceasta tehnica cuvintele de inceput ale frazei sunt: Eu cred, eu

sunt impresionat de..., tot la timpul prezent.

Page 69: CONSILIERE PSIHOLOGICA
Page 70: CONSILIERE PSIHOLOGICA
Page 71: CONSILIERE PSIHOLOGICA