8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

1/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

SUPORT DE CURS

CONSILIER PENTRU DEZVOLTAREPERSONALĂ

București 2014

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 1

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

2/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

“Nu eşti aici doar să supravieţuieşti. Eşti aici pentru a ajuta lumea să trăiască maibine, cu o viziune mai mare, cu un spirit al speranţei şi al realizării mai bun”

Woodrow Wilson

© Copyright

Toate informațiile puse la dispoziție prin intermediul acestui curs, cu excepț iacelor a căror sursă externă este menționată, sunt înregistrate și protejate prin legea privind dreptul de autor ș i drepturile conexe, nr 8/1996, cu modificarile șicompletarile ulterioare. Orice preluare parțiala sau totală, constituie infracțiune ș i sesupune legilor in vigoare!

Dreptul de autor nu include imaginile utilizate.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 2

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

3/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

CUPRINSI. Ce este consilierea? Notiuni generale 1. Ce este consilierea? 2. Consilierea și asistența socială 3. Caracteristici necesare consilierilor 4. Scopul şi obiectivele consilierii 5. Caracteristicilere laţiei de consiliere 6. Domenii în care este utilizată consilierea 7. Funcţiile consilierii 8. Cine consiliază? 9. Tipuri de clienți10. Niveluri ale intervenției11. Situaţii ce solicită intervenţia consilierului sau terapeutului 12. Trasături care deosebesc consilierea de psihoterapie 13. Etica în consiliere 14. Reguli privind siguranța și autonomia clientului 15. Cunoștin țe necesare consilierului

II. Abilitati necesare consilierului 1. Abilități de comunicare interpersonală

a) Modalități de alterare a preciziei comunicarii (Milton) 2. Ascultarea activă 3. Blocaje ale ascultării4. Decizia

5. Asertivitatea 6. Feedback

III. Organizarea activității proprii 1. Condiţii gen erale la deschiderea sedinţei d e consiliere 2. Condiţii generale la închiderea sedinţei de consiliere 3. Respectarea regulilor de aur în consiliere 4. Bariere în consiliere

IV. Tehnici de consiliere 1. Modelul Egan

2. Analiza SWOT 3. Teoria ABC4. Modelul GROW 5. Modelul de coaching pe obiectiv 6. Terapia prin artă

V. Situația de criză Atitudinea consilierului în faţa unei situaţii de criză

VI. Bibliografie

I. Ce este consilierea? RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro

0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 3

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

4/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Noțiuni generale

Ce este consilierea?

CONSILIEREA este în acelaşi timp: 1. O relaţie de sprijin. 2. O formă specială de comunicare. 3. Ascultare și tăcere. 4. Prevenirea situaţiilor de criză. 5. O persoană sau un grup de persoane sunt ajutate de alta. 6. O formă confidenţială de a oferi ajutor. 7. Dezvoltare personală. 8. Ajutarea altora de a -și identifica şi clarifica problemele. 9. O activitate efectuată de specialişti. 10. Teorii şi metode specifice domeniului.

CONSILIEREA= sesiune în care o persoană, care ocupă temporar sau permanent rolul de consilier,oferă şi acceptă să ofere timp, atenţie şi respect unei alte persoane, care va fi temporar în rolul declient.

Consilierea constă în aplicarea unor tehnici (preluate sau specifice), fundamentate teoretic(în câmpul ştiinţelor comportamentului), într -un anumit cadru, vizând susţinerea clientului înprocesul decizional şi învăţarea modalităţilor de rezolvare a problemelor care privesc diferitesegmente ale vieţii familiale, sociale, profesionale.

Asociaţia Britanică pentru Consiliere, fondată în 1977,defineşte consilierea astfel:

Consilierea este utilizarea pricepută şi principială a relaţiei interpersonale, pentru a facilitaautocunoaşterea, acceptarea emoţională şi maturizarea, dezvoltarea optimă a resurselorpersonale. Scopul general este acela de a furniza ocazia de a lucra în direcţia unei vieţi maisatisfăcătoare şi pline de resurse.

Relaţiile de consiliere variază în funcţie de cerere, dar pot fi centrate pe aspecte aledezvoltării, pe formularea şi rezolvarea unor probleme specifice, luarea de decizii, controlul

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 4

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

5/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

stărilor de criză, pe lucrul asupra trăirilor afective sau a conflictelor interne, ori pe îmbunătăţirearelaţiilor cu ceilalţi (Asociaţia Britanică pentru Consiliere, după Dafinoiu, 2000, p. 19).

Consilierea poate fi definită ca un proces în care un profesionist stabileşte o relaţie bazatăpe încredere cu o persoană care are nevoie de sprijin.

Prin consiliere, individul este ajutat să se cunoască mai bine (să îşi conştientizeze şi să îşi înţeleagă problemele, sentimentele, motivaţiile), să ia decizii importante, să îşi rezolveproblemele. (Bocşa Eva, Consilierea în asistenţa socială, Note de curs, 10 )

Consilierea reprezintă un proces intensiv de acordare a asistenţei unor persoane normale(sănătoase psihic). Consilierea constă în acordarea unui suport imediat persoanelor care se află într-o situaţie de criză sau într -un moment de schimbare ce necesită o adaptare la condiţii de viaţăcu care persoana nu este familiarizată (după Holdevici, 1996, p. 205; Popescu, M., 2002, p. 195).

ELEMENTE STRUCTURALE ALE DOMENIULUI GENERAL AL CONSILIERII SUNT:

1) relaţia interpersonală profesională; 2) ansamblul tehnic şi fundamentele teoretice – specifice sau importate din domenii confluente; 3) personalitatea consilierului şi raportul acesteia cu corpusul teoretico -tehnic; 4) cadrul general al consilierii. (Georgescu)

Consilierea și asistența socială

Definire: În asistenţa socială consilierea reprezintă cea mai importantă metodă de intervenţie pe

care profesionistul o utilizează în procesul de ajutorare a clientului (individ, familie, grup) .Misiunea asistentului social este de a ajuta clientul să devină independent de serviciile sociale, iarmetoda principală prin care se atinge acest scop este consilierea.

Prin consiliere asistentul social are posibilitatea să exploreze, să descopere şi să clarificecare sunt resursele clientului şi împreună cu acesta să stabilească care sunt soluţiile pentrurezolvarea problemei cu care se confruntă.

În literatura de specialitate 1, consilierea – counseling - reprezintă o procedură utilizată înasistenţa socială, cât şi în alte profesii, în vederea îndrumării indivizilor, familiilor, grupurilor cătreactivităţi specifice. În acest sens se utilizează o serie de proceduri cum ar fi: delimitarea şi analizaunor alternative, suportul pentru conturarea unor obiective, informare.

Prin consiliere, profesionistul construieşte o relaţie de sprijin , în sensul motivării clientuluide a acţiona pentru schimbarea acelui comportament care a determinat situaţia de criză şi pentrurestabilirea echilibrului psihosocial al vieţii.

Complexitatea aceastei metode de intervenţie este dată de faptul că procesul de ajutorarea individului se desfăşoară pe parcursul a mai multor şedinţe (numărul îl stabileşte asistentul social

1 Robert L. Barker – The Social Work Dictionary, NASW Press 1999

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 5

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

6/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

în funcţie de dificultatea cazului), în cadrul cărora, împreună cu clientul, profesionistul parcurgesistematic mai multe etape.

În cadrul acestui demers, asistentul social împreună cu clientul va analiza mai întâi careeste natura problemei , apoi se vor explora care sunt resur sele individului/familiei/comunităţii (calităţi, credinţe sau valori ale individului, persoane din familia lărgită care îi pot oferi suport,serviciile unei instituţii).

Ulterior, clientul va alege o soluţie pentru rezolvarea situaţiei sale şi va realiza schimbareadorită cu sprijinul profesionistului.

Pentru a atinge scopul vizat de metoda consilierii, de ajutorare a clientului în procesul deschimbare şi de dezvoltare personală în concordanţă cu valorile şi aşteptările individului , asistentul social trebuie să uzeze de toate calităţile unui bun profesionist, alături de tehnicispecifice ale consilierii.

Astfel, urmărind schema generală de intervenţie în procesul de consiliere, asistentul socialtrebuie să probeze:

empatie şi înţelegere pentru a cunoaşte cât mai obiectiv realitatea vieţii clientului; manifestarea încrederii în capacitatea clientului de a -şi rezolva dificultăţile; tact în orientarea clientului către centrul problemei , direcţionând discuţia de la general la

particular şi ajutând individul să-şi exprime gândurile şi sentimentele; suport pentru identificarea unor posibile soluţii şi în conştientizarea riscurilor

alternativelor prezentate; motivarea pozitivă a clientului pentru fiecare acţiune reuşită; susţinerea clientului în depăşirea obstacolelor şi atingerea scopului propus de către

acesta.

Pe parcursul şedinţelor de consiliere, discuţiile cu clientul trebuie îndreptate cătredeterminarea individului de a ajunge la auto -cunoaştere, auto -conştientizare şi auto -determinare.

Dificultatea consilierii constă tocmai în capacitatea profesionistului de a determina caindividul, singur, să conştientizeze dificultăţile, dar şi propriile resurse pentru ca apoi, să aplicemodele de rezolvare a problemei confom cu ceea ce doreşte să realizeze.

În literatura de specialitate modelele de consiliere au ca bază ideea prezentată anterior, însensul că fiecare individ are potenţial pentru a -şi rezolva dificultăţile, puterea de a-şi conduce viaţaşi capacitatea de a realiza o creştere constructivă în sensul pe care îl doreşte pentru sine.(Rusu 33-42)

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 6

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

7/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Caracteristici necesare consilierilor

Succesul coordonării de caz se bazează pe concentrarea asupra detaliilor interacţiunii dintrecel care ajută şi cel care este ajutat. Pentru aceasta consilierea ocupă un loc pivot.

Asociaţia britanică de consiliere defineşte conceptul de consiliere ca fiind “faptul când opersoană ocupă cu regularitate sau temporar funcţia de consilier, oferă şi acceptă explicit săacorde timp, atenţie şi respect altei persoane, care va fi temporar în rolul de client” (Membership Notes, 1990).

Sarcina consilierii este aceea de a oferi clientului posibilitatea de a explora, de a descoperi şide a-şi clarifica modurile de trai cu resurse mai multe şi bunăstare mai mare.

Aceasta este o foarte scurtă descriere a faptului că există mai multe şcoli de consiliere:behavioristă, psihodinamică, umanistică, etc.Cu toate acestea, indiferent de şcoala de gândire căreia îi aparţin, în general asistenţii sociali

trebuie să fie capabili să asculte , să observe şi să răspundă . Pentru aceasta ei au nevoie de abilităţispecifice: abilităţi de a aştepta, de a specifica, de a confrunta, de a personaliza, de a rezolvaprobleme şi a planifica acţiuni.

După Nelson Jones (1983),consilierii trebuie să deţină următoarele calităţi: empatia sau înţelegerea, efortul de a vedea lumea prin ochii celuilalt; respectul (încrederea în capacitatea celuilalt de a rezolva problema); concreteţea sau specificitatea (cel consiliat să -şi reducă astfel confuziile); autocunoaşterea şi autoacceptarea; autenticitatea în relaţiile cu clienţii; congruenţa (limbajul verbal se potriveşte cu cel nonverbal).

Un consilier experimentat realizează faptul potrivit căruia consilierea este un proces cu dublădirecţionare în care asistentul social şi clientul trebuie să ţină cont unul de celălalt (Kell şi Mueller,1986).

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 7

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

8/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Scopul şi obiectivele consilierii

SCOPURILE CONSILIERII sunt de a ajuta persoanele în procesul de dezvoltare, de a ajutaindividul să devină o persoană cu funcţionalitate deplină prin deschiderea către experienţă şi

ambiguitate, încredere în sine, dezvoltarea unei surse interne de evaluare şi învăţarea faptului căcreşterea şi revizuirea sunt procese continue, nu rezultate odată pentru totdeauna ale terapiei.

ROLUL CLIENTULUI este de a renunţa la “ar trebui” şi “ar fi bine”, adică la a trăi în funcţiede aşteptările celorlalţi. O persoană decide asupra propriilor standarde şi validează independentalegerile şi deciziile pe care le ia.

În general, sunt cunoscute două tipuri de consiliere : una centrată pe rezolvarea de probleme una centrată pe persoană .

Carl Rogers a dezvoltat un model de consiliere nondirectiv, aceasta însemnând în bunăparte că nu consilierul, ci clientul decide ce se va discuta şi în ce succesiune.

Rolul consilierului este doar de a facilita şi încuraja discuţia. De cele mai multe ori, acestase concentrează asupra lumii emoţionale a clientului, şi nu asupra unor probleme.

Problemele pot fi o manifestare a unor tulburări emoţionale ale clientului.

Consilierul trebuie să fie împreună cu clientul încă de la începutul procesului. Aceasta înseamnă că atitudinea consilierului este una deschisă, autentică, astfel încât clientul va renunţa lamecanismele de apărare.

Empatia este fundamentul procesului de consiliere.

CONDIŢIILE DE DESFĂŞURARE A UNEI BUNE CONSILIERI SUNT: empatia , “căldura” non -posesivă, acceptarea autenticitatea .

Empatia se poate defini ca “intrare/păşire” în lumea interioară a unei alte persoane, cu scopul dea înţelege gândurile, sentimentele, comportamentele şi semnificaţiile pe care pe care persoana

respectivă le atribuie unor evenimente. În acelaşi timp, consilierul rămâne însă el însuşi, empatianepresupunând identificare.

Nivelul empatiei este strâns corelat cu gradul în care clientul reuşeşte să -şi exploreze lumeainterioară.

„Căldura” nonposesivă se exprimă în general prin: limbajul trupului (postură, proximitate, spaţiu personal, contact vizual), cuvinte vorbire / comunicare (tonul, tipul cuvintelor, etc), congruenţa acestora.

Orice nepotrivire a cuvintelor cu limbajul nonverbal creează confuzie.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 8

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

9/67

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

10/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Functiile consilierii

- EDUCAŢIONALĂ Consilierea este parte integrantă a procesului educaţional. Se identifică aptitudini, se dezvoltă

componente ale personalităţii individului. - PERSONALĂ

Consilierea dezvoltă persoana prin autocunoaştere, autodezvoltare, cunoaşterea nevoilor, aintereselor etc.

- SOCIALĂ Persoana, cunoscându -şi competenţele, abilităţile, în concordanţă cu aspiraţiile sale, se poate

adapta mult mai uşor la viaţa socială.

Cine consiliaza? Profesionişti angajaţi în serviciile de asistenţă socială; Voluntari (ONG); Cei care utilizează cunoştinţele de consiliere în contextul activităţii profesionale; Persoane care îndeplinesc informal activităţi de consiliere în viaţa cotidiană.

Tipuri de clienți

Clienţi care se ajută singuri – persoane care au nevoie doar de un suport minimal de

consiliere şi care sunt capabili să se descurce singuri, asumându-şi responsabilităţi. Clienţi care răspund activ – persoane care au nevoie de consiliere, dar care sunt

motivaţi să lucreze autonom şi se implică cu entuziasm . Clienţi orientaţi extern – cei care au nevoie să fie ghidaţi, avizaţi şi care simt nevoia să

fie ajutaţi de consilier. Ei sunt înclinaţi spre extreme, văd lucrurile doar în alb şi negru şidoresc ajutorul unui expert.

Clienţi diferiţi din punct de vedere cultural – persoane care aparţin altei culturi încomparaţie cu cea de care aparţine consilierul, cultură care poate să fie sau numarginalizată.

Niveluri ale interventiei (după complexitatea demersurilor de intervenţie)

Nivelul primar (consiliere) Educaţie psihologică Educaţie de orientareprofesională Educaţie parentală Educaţie sexuală Supraveghere şi îndrumare

Nivel secundar (psihoterapie) Consiliere de criză (alcool,droguri, crize emoţionale, crizeocupaţionale) Consiliere maritală Terapie sexuală Consiliere de dezvoltare

Nivel terţiar (psihoterapiesi psihiatrie)

Reabilitare ocupaţionalăa persoanelor cu tulburăriemoţionale

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 10

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

11/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Situaţii ce solicită intervenţia consilierului sau terapeutului

Tip de situaţie Probleme tipice Activităţi de intreprins

Situaţie de criză Tentaiva de suicid Sarcina nedorită Dependenţa de droguri Respingerea de către partener

Sprijin şi încurajare Intervenţie directă Mobilizare suplimentară de asistenţă Consiliere individuală, îndrumarecătre instituţii şi agenţii specializate

Situaţie de facilitare Plasarea în muncă Probleme de adaptare şcolarăProbleme maritale

Consiliere individuală

Situaţie de prevenire Educaţie sexuală Orientare profesională

Orientarea stilului de viaţă (înlegătură cu dependenţa dealcool, ţigări, sex, droguri etc.)

Furnizarea de informaţii Recomandarea participării la

programe relevante

Consiliere individuală privind conţinu-tul şi derularea programelor deprevenţie

Situaţie dedezvoltare

Dezvoltarea unui concept desine cu conotaţii pozitive Reconversie profesională Acceptarea bolii sau a morţii

Clarificare a valorilor Revizuirea proceselor de decizie Consiliere individuală

Trăsături care deosebesc consilierea de psihoterapie

CONSILIERE

Centrata pe procesul de învăţare

Centrată pe comportamentul normal

Resurse multidisciplinare

Axata pe probleme cotidiene

Ofera metode rapide de schimbare

comportamentala

PSIHOTERAPIE

Centrata pe procesul de vindecare

Centrată pe deficienţe

Psihologie / medicină

Axata pe probleme profunde

Ofera metode complexe de terapie si

poate dura ani (cauta cauza initiala a

problemei)

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 11

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

12/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Etica in consiliere

1. DEFINIŢIE:

Etica poat e fi definită ca un set de principii morale sau de reguli de conduită.

2.

CONCEPTELE CHEIE codul etic confidenţialitatea independenţa deschiderea respectul morala etica supervizarea

Problemele legate de etică au o importanţă deosebită în relaţia de consiliere şi existăanumite standarde comune în această privinţă.

Încercăm să acţionăm într-un cadru legal. Respectăm drepturile omului. Respectăm autonomia oamenilor şi capacitatea lor de a -şi controla propriul destin. Respectăm contractele sau înţelegerile cu cei pe care încercăm să -i ajutăm, chiar

dacă ele sunt neoficiale. Încercăm să acţionăm într-un mod corect şi responsabil. Când ne confruntăm cu o dilemă, încercăm să facem cel mai bun lucru sau cel puţin

să nu producem daune.

De fiecare dată când oferim ajutor cuiva, ar trebui să avem în vedere propria noastrăatitudine.

Ar fi indicat să ne întrebăm: Cel fel de ajutor putem oferi? Cum ne putem da seama că ajutorul nostru este eficace? Care sunt motivele noastre pentru a -i ajuta? Avem unele prejudecăţi care ar putea afecta ajutorul dat? Cum ne putem îmbunătăţi abilităţile? Ne vom menţine în cadrul limitelor competenţelor noastre profesionale? Avem destule resurse pentru a oferi un sprijin eficace fără să ne dăunăm nouă înşine sau persoanei pe care o ajutăm?

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 12

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

13/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

3. MORALA, ETICA ŞI BUNELE MANIERE Atitudinea morală presupune a -ţi face datoria, a -ţi asuma responsabilităţile, a face bine

ceea ce trebuie.

Atitudinea etică presupune a recunoaşte durerea şi nevoile în ochii celorlalţi şi a acţionaspre alinarea şi satisfacerea lor. Bunele maniere sunt cele care fac fondul personal al celorlalţi să iasă în evidenţă în

realitatea cotidiană. Bunele maniere nu trebuie să fie doar formale. Bunele maniere“clasice” angajează corpul, sentimentele şi intelectul.

4. ASPECTE ALE ETICII ÎN CONSILIERE

4.1 CONFIDENŢIALITATEA

Este una din cele mai importante aspecte ale relaţiei de consiliere. Clientul trebuie să aibă

încredere în consilier iar acest lucru este realizat încă din primele şedinţe. Pentru client esteimportant să ştie că îi va fi respectată intimitatea, sentimentele, dorinţele.

4.2 RELAŢIA DE CONSILIERE

Pentru majoritatea clienţilor primul contact cu consilierul generează anxietate şi reţinere în a -şiexpune problemele. Adesea problemele lor se referă la depresii, relaţii interpersonale proaste,probleme maritale, fobii, dificultăţi şcolare. Când oamenii caută ajutor, de obicei apelează la un“expert” într-un anumit domeniu. Se poate întâmpla ca aşteptările prea mari să se întoarcă împotriva clientului. De aceea, dezvoltarea relaţiei de consiliere se bazează pe a -l sprijini pe clientsă se ajute singur.

4.3 CE TREBUIE SĂ ŞTIE PERSOANA CONSILIATĂ?

Încă de la început se vor discuta aspecte privind condiţiile financiare, confidenţialitatea, fixareaşedinţelor, concesiile băneşti pentru cei cu venituri foarte mici şi pentru şomeri, numărulşedinţelor, informaţii privind pregătirea consilierului şi modalităţile de supervizare. Clientul vaprimi informaţii despre natura relaţiei de consiliere, pentru că unii clienţi cred că aceasta includesfaturi, o relaţie de prietenie sau chiar o relaţie intimă.

5. SUPERVIZAREA

Supervizarea se referă la relaţia consilierului cu un alt consilier sau cu un alt specialist dindomeniu.

Supervizarea este un instrument care îl ajută pe consilier să -şi dezvolte abilităţile practice. Supervizarea este un proces interactiv . Supervizarea trebuie să se bazeze pe feedback constructiv şi pozitiv. Supervizorul oferă feedback în privinţa a ceea ce ia cerut cel care este supervizat. Supervizarea nu are nimic de-a face cu dăscălirea. În supervizare trebuie să stabileşti ce vrei să se urmărească, trebuie să fii concret şi să te referi

la un singur lucru.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 13

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

14/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

De exemplu:

Eu în calitate de consilier (management, voce, limbaj nonverbal etc.). Persoana /clientul (reacţii, atitudini, modul de comportare, limbajul etc.). Grupul (reacţii, lucrul în grup /individual, roluri etc.). Activităţi (management, instructaj, utilitate). Activitatea în reţea (interacţiuni, echilibru, roluri). Activitatea de grup a clienţilor (interacţiuni, echilibru, roluri etc.) Dificultăţi Alte aspecte.

BENEFICIILE CONSILIERULUI ÎN URMA SUPERVIZĂRII:

are o imagine mai obiectivă asupra muncii lui; când supervizarea se realizează regulat se menţine încrederea în munca lui; poate discuta asupra problemelor legate de transfer şi contratransfer; îi permite consilierului să-şi evalueze abilităţile şi modalităţile de abordare ale clientului; beneficiază de sprijin, orientare şi încurajare; este o ocazie pentru a reflecta asupra muncii lui; este o răsplată pentru consilier, atât intelectuală, cât şi emoţională; poate să -şi clarifice şi să-şi modifice emoţiile negative pe care le poate avea în relaţia cu

diferiţi clienţi; serveşte la identificarea problemelor personale ale consilierului şi a nevoilor necesare

pentru terapia personală; îi permite consilierului să-şi diversifice, îmbunătăţească tehnicile terapeutice.

CE NU ESTE SUPERVIZAREA?

Supervizarea nu este acelaşi lucru cu consilierea iar relaţia supervizor - consilier este de asemeneadiferită de relaţia de consiliere.

Supervizarea nu este terapie, deşi ea poate avea efecte terapeutice.

Supervizorul nu este niciodată implicat în a-l ajuta pe consilier în a-şi rezolva problemelepersoanele, supervizorii nu furnizează consiliere.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 14

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

15/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Reguli privind siguranța și autonomia clientului

C on f orm C odului etic al Asociaţiei Britanice de Consiliere

1. ROLUL CONSILIERULUI este de a -şi ajuta clientul să lucreze într-un mod care respectă

valorile acestuia, resursele şi capacitatea lui de autodeterminare, care promoveazăcontrolul clientului asupra propriei vieţi şi îi respectă capacitatea de a lua decizii şi a iniţiaschimbări conform propriilor convingerii.

2. VALORILE CONSILIERULUI sunt:

INTEGRITATE; IMPARŢIALITATE; RESPECT.

Trebuie luate toate măsurile rezonabile pentru a asigura siguranţa şi confidenţialitateape parcursul consilierii.

3. TERMENII ÎN CARE SE OFERĂ CONSILIEREA trebuie făcuţi clari de la început şi oriceschimbare ulterioară a acestora trebuie convenită împreună cu clientul.

Aceasta include:

ACCESIBILITATEA; GRADUL DE CONFIDENŢIALITATE OFERIT; MODUL DEPLANIFICARE A ŞEDINŢELOR; CUM SE ANULEAZĂ O ŞEDINŢĂ.

4. Este alegerea clientului să participe la consiliere sau să întrerupă şedinţele 5. Consilierii nu acţionează în mod normal în numele clienţilor lor. Dacă o fac aceasta trebuie

să se întâmple numai la dorinţa expresă a clientului său.

6. Consilierii nu vor exploata clienţii sexual, financiar, emoţional sau în orice alt mod şi rămânrăspunzători pentru relaţia cu foştii clienţi.

7. Consilierul va trebui să se informeze de la client cu privire la orice relaţie de consiliere carese desfăşoară concomitent, dar nu se va consulta cu alţi specialişti fără permisiuneaclientului

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 15

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

16/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Cunostinte necesare consilierului

Ciclurile vieţii şi dezvoltării personale Sănătate şi boală

Familie şi cuplu Grupuri sociale Dezvoltarea carierei Managementul resurselor umane Managementul stresului Etica în consiliere

II. Abilitati necesare consilierului

Abilităţile de consiliere sunt abilităţi de comunicare interpersonală utilizate în concordanţăcu scopurile şi valorile eticii profesionale a consilierului.

1. abilităţi de comunicare interpersonală (comunicare verbală, nonverbală, paraverbală) 2. ascultare activă 3. decizie

1. Abilitat i de comunicare interpersonala (comunicare verbală, nonverbală,paraverbală)

ascultarea; parafrazarea; rezumarea; punerea întrebărilor; încurajarea clientului să fie mai specific; reflecţia asupra sentimentelor sale; ajutorul dat pentru clarificarea sentimentelor; încurajarea clientului pentru a se focaliza asupra problemelor principale; provocarea clientului atunci când e necesar.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 16

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

17/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

COMUNICAREA VERBALĂpoate fi facilitată prin următoarele modalităţi:

reflectarea – presupune repetarea unor cuvinte din cele spuse de către client, în felulacesta el se asigură că este ascultat cu atenţie şi este încurajat să se exprime;

parafrazarea – este similară cu reflectarea, diferenţa dintre ele este aceea că prinparafrazare consilierul reformulează ceea ce a spus clientul;

reformularea sinteză – modalitate prin care se reiau cuvintele clientului scoţându -se înevidenţă ceea ce este esenţial;

deschiderea – modalitate prin care atunci când subiectul pare că se blochează, dialoguleste susţinut, redeschis prin formulări de tipul: “şi…”, “deci tu…”, “aşadar…”.

a) Modalitati de alterare a preciziei comunicarii (Milton)

OMISIUNEA/SELECTIA

1. Verbele nespecifice 2. Substantivele nespecificate 3. Comparaţiile

GENERALIZAREA

4. Cuantificatorii universali 5. Operatorii modali de posibilitate6. Operatorii modali de necesitate

7. Judecăţi de valoare nespecificate

DISTORSIUNEA

8. Presupoziţiile 9. Relaţiile cauză-efect 10. Echivalenţa complexă 11. Citirea gândurilor 12. Nominalizările

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 17

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

18/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Mintea noastra, in baza stimulilor senzoriali receptati din mediul inconjurator, are ininteriorul ei o harta a realitatii care contine toate credintele noastre personale despre lume. Daraceasta harta nu este realitate, ea doar are o structura asemanatoare care ne ajuta sa ne explicamce se intampla. Formarea hartii noastre e supusa la trei procese distincte, fapt care o face unica sidiferita de cea a altor fiinte umane:

SELECȚIA - deoarece, dintre toate datele pe care le avem la dispozitie in mediulinconjurator, putem selectiona doar o mica parte

DISTORSIUNEA - deoarece datele pot fi gresite sau alterate de prejudecatile noastre

GENERALIZAREA - cand trasportam in situatii asemenatoare ceea ce am invatat intr -osituatie particulara.

Aceleasi mecanisme intra in joc cand comunicam verbal cu noi insine sau cu altii, sau candincercam sa dam o descriere verbala a modelului nostru in lume. Este fundamental deci sa avem ladispozitie un instrument lingvistic care sa ne permita, dincolo de procedurile de selectie,distorsiune si generalizare, sa recuperam experienta senzoriala care sta la baza unei afirmatiispecifice. Sa nu uitam ca aceste studii s-au nascut in domeniul psihoterapiei, unde estefundamental sa se inteleaga ceea ce se ascunde in spatele a ceea ce spune pacientul. Cand acestafoloseste fraze ca: "Sunt intotdeauna deprimat", "Toti sunt impotriva mea", "Nevasta mea mainfurie" este evident ca utilizeaza etichete care nu descriu deloc tipul de experienta la care serefera.

In ani '60 un grup de lingvisti condusi de N. Chomsky au elaborat un model formal allimbajului care se numeste "Gramatica Transfunctionala". Din concluziile la care au ajuns,selectam:

limbajul operaza constant la doua niveluri: are o structura superficiala , care e formulareafrazelor si o structura profunda care e experienta efectiva senzoriala ce sta in spatelelimbajului.

exista reguli despre care fiecare vorbitor stie ca permit sa se stabileasca daca o fraza estebine formata, din punct de vedere gramatical, sintactic, semantic.

se incalca modelul sau fraza nu este bine formata, cand de una singura nu este posibil saajunga la structura profunda.Explicatiile date de Korzybski si de Chomski erau atat de complicate incat erau aproape

inutile, pana cand J. Grinder si R. Bandler (fondatorii PNL) au elaborat Metamodelul Lingvistic.Insa, chiar si acesta e un instrument complex, care ocupa doua volume din “The structure ofmagic” (1975, Palo Alto, California), si care cere un studiu serios. Ei au arătat că experienţa noastrăse structurează pe un nivel neurologic profund. Atunci când comunicăm, noi derivăm o structurăsuperficială dintr-una profundă, fapt absolut necesar deoarece nu putem vorbi sincron cu fluxulgândirii, ci doar să îl aproximăm.

Astfel apar: Omisiuni; Generalizări; Distorsiuni;

O axioma a comunicarii spune: “Mai intai incearca sa intelegi si pe urma fa-te inteles”. Pentru a intelege ceva ce nu ne este clar, cel mai bine este sa pui intrebari. Dar nu

intotdeauna este usor sa pui intrebarea potrivita, mai ales cand nu stii exact ce cauti. Metamodelul

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 18

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

19/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

a definit cateva categorii de cuvinte care ne semnaleaza ca interlocutorul nostru nu ne comunicaprecis gandurile sale:

Categorii de cuvinte care alterează prin omisiune: Verbele nespecifice Substantivele nespecificate Comparaţiile

Categorii de cuvinte care alterează prin generalizare: Cuantificatorii universali Operatorii modali de posibilitate Operatorii modali de necesitate Judecăţi de valoare nespecificate

Categorii de cuvinte care alterează prin distorsiune: Presupoziţiile Relaţiile cauză-efect Echivalenţa complexă Citirea gândurilor Nominalizările

Pentru a clarifica comunicarea, a o face mai precisă este necesar sa le recunoastem si sapunem intrebarile corespunzatoare.

Omisiunea = fenomen de modelare a materialului din structura profundă prin care sunt selectatedoar o parte din informaţiile disponibile, restul fiind lăsate în afara frazei.

Apare tentaţia ca interlocutorul să completeze de la el fraza.

Tehnici de clarificare: Verbele nespecifice:

• Unele verbe sunt mai specifice decât altele, adesea este nevoie de precizărisuplimentare. (Ex. A atinge – a gâdila)

• Întrebările de clarificare au rolul de a evidenţia cum anume au fost realizateacţiunile, clarificând conjunctura sau contextul în care s-a produs:

CUM ANUME? ÎN CE FEL? CE ANUME

Exemple: In aceasta categorie, ca si in urmatoarea, obiectivul e acela de a verifica

semnificatia pe care interlocutorul o atribuie cuvintelor, iar aceasta poate fiobtinuta simplu, in cazul verbelor, cu un cuvant: “Cum?”

“Dumneavoastra trebuie sa aveti incredere in mine” (nu se intelege daca i sepoate accepta un sfat sau daca i se pot lasa portmoneul si cheile casei). Intrebare:“Cum anume? Ce ar trebui sa fac pentru a avea incredere?”

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 19

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

20/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

“Anul acesta vom bate concurenta!” (poate sa insemne ca vrem sa marimcheltuielile cu publicitatea sau ca intentionam sa dam foc fabricilor concurente).

Intrebare: “Cum anume o vom bate? Ce actiuni vor fi efectiv intreprinse?”.Un caz particular este verbul “A incerca sa...” care inseamna sa ai deja un

alibi in caz de faliment (“am incercat tot posibilul, dar nu a functionat”). Inca o data, sa se verifice cum intentioneaza concret sa actioneze cel care

vorbeste.

Substantivele nespecificate: • Uneori este omis subiectul propoziţiei. Omiterea sa trimite la o viziune a

lumii în care lipseşte responsabilitatea individuală. (Ex. S-a rupt. – CINE s-arupt? Spuneau că nu ştii nimic. – CINE spunea?) o Întrebările de clarificare au rolul de a solicita specificarea substantivului:

CINE ANUME? CE ANUME

Exemple: Adesea oameni politici care vorbesc de “prosperitate”, “dezvoltare”,

“libertate”, etc? Intrebarea este: ”Ce intelegeti exact prin prosperitate?” si, daca nuva lipseste curajul sau rautatea: “Cu ce mijloace intentionati sa o realizati? Sicand?”.

Atentie la substantivele nespecifice care incetoseaza imediat conversatia:fraze ca “ei nu ma inteleg”, “statul nu ne ajuta” nu au nici o semnificatie daca nudefinesc cine sunt “ei” sau cine este “statul”.

Comparaţiile: • Uneori lipseşte unul dintre cei doi termeni ai comparaţiei. (Ex. Al meu e mai

deştept. – MAI DEŞTEPT DECÂT CINE?) o Întrebările de clarificare solicită scoaterea la lumină al termenului absent

din comparaţiei, ne îngăduie aflarea reperului în raport cu care se facecomparaţia, iar uneori chiar şi criteriul de comparaţie:

ÎN COMPARAŢIE CU CINE? / CU CE? Exemple: In aceasta categorie includem toate adjectivele la gradul comparativ ca: “mai bun”,

“mai rau”, “prea mult”, “prea putin” etc. “Este mai bine sa faci asa”. “Este lucrul cel mai rau care mi se putea intampla”. “Acest obiect e prea scump”. “Inveti prea putin”. Si aici reactionam din obisnuinta cu un “de ce?” sau negand, sau furnizand

justificari. In schimb, intrebarea cheie este: “Fata de ce anume?”. Raspunsurile va vor ajutasa evaluati mai bine situatia si sa gasiti solutii creative.

Generalizarea = operaţia prin care un element sau fragment al experienţei este considerat

reprezentativ pentru o categorie sau clasă de obiecte şi fenomene.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 20

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

21/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Ne împiedică să vedem diferenţele.

Tennici de clarificare: Cuantificatorii universali încearcă să mascheze lucruri individuale, generalizându-le:

toţi, fiecare, niciodată, nimeni, toată lumea, întotdeauna, nimic, tot timpul. (acestecuvinte sunt uneori subînţelese)

o Întrebările de clarificare ajută la eliminarea generalizării şi obţinerea unei percepţiimai adecvate realităţii:

TOŢI? FIECARE? NICIODATĂ? NIMENI? EXISTĂ O SITUAŢIE?

Exemple: Universalele sunt optime cand descriu adevaruri evidente (“toti indivizii au

nevoie de oxigen”), dar de obicei sunt doar suportul lenei mentale si limiteaza multposibilitatile pe care le avem la dispozitie. “Tinerii de astazi nu au chef de munca”(se subintelege: toti, niciodata). “Pentru a incepe o activitate este nevoie de multcapital” (se subintelege- intotdeauna). “Toti scotienii sunt avari” si s-ar puteacontinua la infinit. Pentru a intrerupe acest proces, este suficient sa se puna catevaintrebari simple: “Chiar toti?”, “intr-adevar intotdeauna?”, “Chiar nimeni?”, cutoate variantele posibile, astfel incat sa se defineasca cazul specific in care aceaafirmatie este adeverata (admitand -o ca atare).

Operatorii modali de posibilitate stabilesc limite, fără a arăta în ce fel funcţioneazăsau se opun aceste limite. Ei perpetuează legi nescrise, introduc reguli care par denechestionat, ne fixează şi ne impun limite: se poate, nu se poate, imposibil.

o Întrebările de clarificare ajută la eliminarea generalizării şi obţinerea unei percepţiimai adecvate realităţii:

o CE TE ÎMPIEDICĂ SĂ? CUM FACI CA SĂ TE BLOCHEZI SINGUR? CE S-AR ÎNTÂMPLA DACĂ? CINE ZICE?

Operatorii modali de necesitate sunt expresii de tipul Este necesar, Ar trebui, Trebuiesă, care stipulează reguli de conduită, fără a preciza consecinţele nerespectării lor.

o Întrebările de clarificare vizează să limpezească motivaţia şi consecinţele acestorreguli, pentru a le evalua critic şi, dacă e cazul, a le respinge.

CE S-AR ÎNTÂMPLA DACĂ? CUM AR FI DACĂ? CINE SAU CE MA DETERMINA SAU MA IMPIEDICA? CINE ZICE?

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 21

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

22/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Judecăţi de valoare nespecificate sunt afirmaţii pe care mentalul colectiv le -a păstrat,originea lor fiind necunoscută. Oamenii care operează cu ele nu sunt conştienţi căexistă şi perspective alternative, legitime.

o Întrebările de clarificare ajută la eliminarea generalizării şi obţinerea unei percepţiimai adecvate realităţii:

CINE SPUNE ASTA? PENTRU CINE ...? PE CE SE BAZEAZĂ ACEASTĂ AFIRMAŢIE? CARE E POZIŢIA TA?

Distorsiunea – este o modelare simplificată a experienţei noastre, cu efecte neaşteptate, de genulanulării unor viziuni alternative asupra realităţii.

Tehnici de clarificare: Presupoziţiile sunt părţi ale afirmaţiei care trebuie să fie adevărate pentru ca

afirmaţia în întregime să fie adevărată. Conţin cuvinte sau expresii de tipul: dacă,atâta timp, deci, când, iar unele sunt introduse prin de ce (De ce te uiţi aşa la mine?)

o Întrebările de clarificare: CE ANUME TEFACE SĂ CREZI CĂ ...? ÎN CE FEL ...? CUM ANUME ...?

Relaţiile cauză-efect , ca modalitate de distorsiune pleacă de la credinţa că o persoanăpoate determina altă persoană să trăiască o anumită emoţie, fără ca ultima să aibă oaltă posibilitate de a răspunde. Astfel, oamenii extind în mod nejustificat un modelcauzal simplu, valabil doar pentru obiecte externe non -umane. (Ex. Mă enervezi)

o Întrebările de clarificare solicită o descriere mai precisă a modului în care un stimulextern (persoană, situaţie) generează o anumită emoţie:

ÎN CE FEL ...? CUM ANUME ...? CUM FACI CA SĂ TE SIMŢI ... CÂND ...? CUM FACI CA SĂ TE ENERVEZI ...?

Echivalenţa complexă este acea distorsiune produsă prin echivalarea a două afirmaţiidiferite. Acestea sunt puse în legătură, considerându -se că semnifică acelaşi lucru.

Frecvent, echivalenţele complexe sunt generalizări ale experienţelor individuale. (Deex. „Nu se uită la mine = e supărată.” Dacă tu nu îi priveşti pe ceilalţi când eştisupărat, nu înseamnă că şi ceilalţi fac acelaşi lucru)

o Întrebările de clarificare: CE ANUME TE FACE SĂ CREZI CĂ ...? CUM ANUME FACI ACEASTĂ LEGĂTURĂ? ŞTII PE CINEVA CARE NU ... CÂND ...? (Se solicită

contraexemple)

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 22

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

23/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Citirea gândurilor se referă la situaţiile în care unele persoane presupun, fără dovez iobiective, că ştiu ceea ce gândeşte sau simte celălalt.

o Întrebările de clarificare caută să examineze mecanismele citirii gândurilor: CE ANUME TE FACE SĂ PRESUPUI CĂ ...? CUM ANUME ŞTII CĂ ...? CUM AR TREBUIE SĂ SE COMPORTE CA SĂ ...?

Nominalizările sunt cuvinte nespecifice care transformă un proces în ceva fix. Suntsubstantive abstracte care dau falsa impresie că sunt lucruri concrete: problema,discuţia, relaţia noastră. Pot fi identificate prin faptul că sunt greu de vizualizat – poţivedea un obiect, o persoană, dar nu poţi vizualiza dreptatea, decizia etc.Nominalizările sunt create în două moduri:

2. Prin folosirea unor cuvinte foarte vagi sau abstracte: dragoste, patriotism,vinovăţie, fericire, libertate, noţiuni pe care oamenii şi le reprezintă în modurifoarte diferite.

3. Prin convertirea unor verbe în substantive. ( „Trebuie să luăm o decizie ” în loc de„Trebuie să decidem între ...”)

o Întrebările de clarificare contribuie la culegerea unor informaţii de calitate, lasesizarea înţelesurilor personale, eliminarea ambiguităţii

ÎN CE FEL ...? LA CE PROBLEME TE GÂNDEŞTI EXACT? CE ANUME ÎNŢELEGI TU PRIN ...? CE ÎNSEAMNĂ ... PENTRU TINE?

ÎNTREBAREADE CE?

Această întrebare nu oferă informaţii relevante, ci explicaţii, justificări, motive şi scuze inutile saufără legătură cu realitatea. Nu este eficient a provoca culpabilitate interlocutorilor, ci de a orientacomunicarea către soluţii, resurse, alternative. Înlocuitori pentru de ce:

ÎN CE FEL ...? CUM?

ATENTIE!In ciuda aparentei inofensivitati, va veti da seama, din cazuri concrete, ca aceste intrebari

se infig ca spadele. Daca cel care va vorbeste este de rea -credinta, se va simti descoperit, dacaeste de buna -credinta, se va afla in fata propriei confuzii; in ambele cazuri, asteptati -va la reactiiagresive si ostile. In special la inceput, limitati-va sa puneti intrebari numai cand vi se pare intr -adevar necesar sa identificati mai bine problema sau gandul interlocutorului, sau sa elaboratisolutii creative; evitati in orice caz sa le puneti pe un ton agresiv (doar daca nu vreti sa atacatideliberat interlocutorul). Sa ne amintim ca este nevoie intotdeauna sa se comunice avand inminte un obiectiv specific. Un bun mod de a invata aceste lucruri si de a apela la ele automat estesa asculti interviuri la televiziune (chiar inregistrandu-le) si sa imaginezi intrebarile cele maipotrivite. Ajunsi aici, in timpul unui seminar s-ar putea trece la exemplificari si aplicatii practice aceea ce s -a spus. Ma limitez sa furnizez citeva exemple, increzator inca o data in inteligenta siintuitia cititorilor:

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 23

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

24/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

EXEMPLE DE UTILIZARE A METAMODELULUI LINGVISTIC (TEHNICI DE CLARIFICA COMUNICĂRII)

1. EXEMPLU

Bogdan, 7 ani, vine de la scoala: Mama, astazi colegii si-au batut joc de mine toata ziua! - Intr-adevar toata ziua? - Ei, nu. In timpul recreatiei. - Chiar toti copiii care erau acolo? - Nu, Iulian cu gasca. - Si sunt multi? - Sunt Iulian, Mihai si George. - Si cum si-au batut joc de tine? - Au spus ca sunt urechiat!

- Iar ceilalti? - Ei bine, m-au aparat. Cat de mult se schimba situatia fata de afirmatia initiala?

2. EXEMPLUO intimplare in timpul unei vanzari: Seminarul dvs. este prea scump!Aici, de obicei, se raspunde ca nu este adevarat si se incearca sa se explice de ce.Dar solutia corecta este urmatoarea:- Prea scump fata de ce?

- Fata de celelalte seminarii la care am participat. La care seminarii ati participat? - La x,y,z. - Bine. In ce sens erau la fel cu al meu? - Stiti, de fapt nu erau la fel. - Interesant. Ce s -ar intampla daca ati descoperi ca seminarul meu merita timpul si banii cuveniti? - Atunci l-as gasi pe gustul meu. - Ce as putea face pentru a va ajuta sa ganditi asa imediat? - Iata ce: daca in seminariul dvs. s-ar vorbi despre W, J, K, as fi satisfacut. - Perfect. Vedeti, in pliantul de prezentare nu se poate scrie totul, dar noi abordam chiar ceea ceva intereseaza. Evident, contractul a fost semnat.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 24

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

25/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Aplicaţie: utilizaţi acest model în dialogul dumeavoastră interior. Sa ne obisnuim a gandi, cumaxima atentie pentru generalitatile noastre, la limitele pe care NOI de obicei ni le punem si vomdescoperi ca adesea nu au nici un sens real si pot fi foarte simplu depasite. Lumea contine multmai multe posibilitati decat mica noastra harta mentala poate sa ne faca sa credem, si acesteintrebari pot sa va ajute sa le descoperiti.

Ascultarea activă

Se utilizează ascultarea activă atunci când interlocutorul: vorbeşte sau îşi exprimă sentimentele; are o problemă; dezvăluie idei importante doar pentru el; nu e sigur de semnificaţia celor spuse, crede că înţelege ceea ce îi spune celălalt; vrea să împărtăşească ceva sau vrea să fie împreună cu cealaltă persoană.

Când asculţi activ trimiţi următorul mesaj celuilalt: “ eşti important, vreau să te înţeleg”. REGULI PENTRU ASCULTAREA ACTIVĂ:

focalizează-te pe vorbitor; acordă atenţie sentimentelor vorbitorului; ia în considerare sentimentele prietenoase şi neprietenoase; arată că înţelegi ce ţi se spune; nu eticheta vorbitorul.

UNBUN ASCULTĂTOR ARE ÎN VEDERE:

tacerea contactul vizual; rapport gesturi de aprobare; atitudine adecvată contextului; crearea unei ambianţe liniştite; postura; spaţiu potrivit pentru ascultare; expresii de încurajare; rezumare a esenţialului; să se asigure că înţelege la ce se referă celălalt.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 25

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

26/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

UN RĂU ASCULTĂTOR: ascultă cu intermitenţe; ascultă sub influenţa prejudecăţilor; ascultă, dar nu îl preocupă;

priveşte, dar nu ascultă; gândeşte că efortul de a asculta e prea mare; se simte ofensat de interlocutor; ascultă şi ia notiţe; ascultă preocupat de subiect şi neglijând persoana; ascultă fiind perturbat de alţi factori.

Blocaje ale ascultării

• Compararea • Citirea gândurilor • Repetiţia • Filtrarea • Judecarea • Visarea • Identificarea • Sfătuirea • Contrazicerea • A avea dreptate • A schimba vorba •

A pune placa 1. COMPARAREA

Compararea face ascultarea mai dificilă pentru că acorzi atenţie dorinţei de a vedea ci neeste mai deştept, mai competent, mai sănătos emoţional, tu sau celalalt.

Unii sunt mai atenţi în a face comparaţii între cine a suferit mai mult sau cine este mai îndreptăţit să -şi asume rolul de victimă, decât să fie atenţi la ascultarea propriu -zisă. Astfel, în timpce vorbeşte celălalt tu te gândeşti: „Aş putea eu să fac bine asta? Eu am suferit mai mult, el/ea nuştie ce este suferinţa…Câştig mai mult decât el/ea…Copiii mei sunt mai deştepţi.”

Cu alte cuvinte, nu eşti receptiv la mesaj, ci eşti preocupat tot timpul să măsori.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 26

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

27/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

2. CITIREA GÂNDURILOR

Un om care înţelege repede ceea ce i se comunică nu mai acordă prea multa atenţie la ceea cese discută. De altfel, nici nu are încredere în interlocutor şi încearcă să descopere ceea ce gândeşte sausimte celălalt cu adevărat:

“El/ea spune că vrea să meargă la teatru, dar sunt sigur că de fapt este obosit/ă şi vrea să se relaxeze.Probabil că va fi nemulţumit/ă dacă îl/o voi forţa să meargă.” în acest model se acorda mai putinaatenţie cuvintelor şi mai multa gesturilor şi aluziilor subtile, în efortul de a descoperi adevărul.

Daca eşti o astfel de persoană, probabil că faci presupuneri despre cum reacţioneazăoamenii faţă de tine: „Pun pariu că acum se uită la mâinile mele îngrijite”… „Crede că suntstupid/ă”…„Şi-a pierdut interesul pentru mine din cauza timidităţii mele”.

Aceste gânduri se nasc din intuiţie şi din vagi presimţiri, însă au foarte puţin de -a face cuceea ce spune persoană respectivă.

3. REPETIŢIA Nu ai timp să asculţi atunci când repeţi în gând ceea ce urmează să spui.

Atenţia ta este îndreptată asupra pregătirii şi prelucrării următorului tău comentariu.Trebuie să pari interesat/ă, dar mintea ta este la o depărtare de zeci kilometri pentru că tu ai o

poveste de spus sau o opinie de prezentat.Unii chiar repetă lanţul ideatic: „Voi spune…şi apoi el/ea va spune…şi apoi eu voi spune…”

4. FILTRAREA

In acest caz, asculţi unele lucruri şi pe altele nu. Acorzi o atenţie sporită doar momentului

în care cineva este supărat, nefericit sau dacă te afli în pericol emoţional.Fiind sigur că nici unul din aceste lucruri nu sunt conştiente în cadrul comunicăriirespective, îţi laşi mintea să selecţioneze informaţiile primite.

O mamă îşi asculta fiul doar ca să vadă dacă acesta s -a mai bătut la şcoală sau dacă a învăţat. Odată aflate aceste lucruri, deşi conversaţia continua, ea se gândeşte la cumpărăturile pecare le are de făcut.

5. JUDECAREA

Etichetele pot juca un rol important în procesul de ascultare. dacă tratezi pe cineva pornindde la prejudecata că este prost sau idiot, nu vei mai acorda prea multă atenţie la ce spune. Deja l -

ai catalogat. Judecarea pripita înseamnă că te -ai oprit din ascultare. O regulă de baza a ascultării este că judecata să se facă după ce ai înţeles conţinutulmesajului.

6. VISAREA

Asculţi doar pe jumătate, iar ceea ce spune interlocutorul tău la un moment dat îl asociezicu chestiuni personale.

Vecina ta iţi spune că este şomeră, iar tu îţi aminteşti că ai fost concediat pentru că jucaicărţi în pauze. Aceasta aduce cu sine amintirea plăcerii pe care ţi -o provoca acel joc, gândurile talesunt deja departe.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 27

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

28/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Te reîntorci în conversaţie peste câteva momente când vecina îţi spune: “Ştiu că tu mă înţelegi, însă te rog să nu-i spui soţului meu”.

Eşti predispus/ă la visare când eşti anxios/ă sau plictisit/ă. Toata lumea visează cu ochiideschişi şi câteodată trebuie să faci eforturi serioase pentru a reveni la realitate. Dar dacă asta ţise întâmpla cu prea multe persoane, atunci denotă o lipsa de înţelegere din partea ta, o lipsa deconsideraţie faţă de celălalt, înseamnă că nu acorzi importanţă spuselor altora.

7. IDENTIFICAREA

In acest caz, iei tot ce ţi se spune prin raportare la propria persoana. Dacă, de exemplu, ţi se povesteşte despre dureri de măsele, tu te lansezi în a povesti despre ooperaţie la gingie pe care ai suferit -o cu câtva timp în urmă, nelăsând partenerul de discuţie să -şitermine povestirea.

Altfel spus, tot ceea ce auzi îţi aduce aminte de experienţele tale şi eşti atât de preocupat/ăde tine însuţi, încât nu ai timp să -l auzi şi să îl cunoşti pe interlocutor.

8. SFĂTUIREA

Te situezi pe poziţia marelui rezolvator de probleme, gata oricând să ofere sugestii.Nu trebuie să auzi decât câteva propoziţii pentru a începe să dai sfatul „potrivit”.Oricum, în timp ce tu îţi pregăteşti sugestiile şi încerci sa-l convingi pe interlocutor „măcar să încerce”, e posibil să pierzi ce e mai important pentru că nu -i asculţi sentimentele.

Cu toate sfaturile tale, interlocutorul se va simţi singur pentru că nu te -ai limitat doar la a fiacolo pentru el.

9. CONTRAZICEREA

Acest blocaj se refera la discuţiile în contradictoriu cu ceilalţi. Interlocutorul nu se va simţideloc ascultat pentru că în timp ce el/ea vorbeşte tu te concentrezi în special pe găsirea de punctede discuţie asupra cărora să te contrazici cu el/ea. Adică ai standarde clare în ceea ce priveştecredinţele şi preferinţele tale.

Poţi evita însă acest gen de situaţii repetând, reformulând şi înţelegând ceea ce auzi. Deasemenea, te poţi concentra pe nişte puncte asupra cărora să fii de acord cu celalalt.

Un prim subtip al acestui blocaj este folosirea unor remarci sarcastice pentru a desfiinţapunctul de vedere al celuilalt.

De exemplu, Ioana îi vorbeşte lui Vasile despre problemele pe care le are cu o prietena şi primeşte

un răspuns de tipul: “Când o să fii suficient de deşteaptă pentru a renunţa la prietenia cu ea?”Acesta este un blocaj standard întâlnit la multe cupluri. Comunicarea este împinsă spre un modelstreotip în care fiecare persoana „pune placa” cu mesajul ostil.

Un al doilea subtip este neîncrederea . Ea apare de regula la persoane care nu suportacomplimentele.

De exemplu, “O, n-am făcut nimic deosebit…Drăguţ din partea ta că spui asta, dar nu amreuşit mare lucru…”

Tehnica de bază a neîncrederii este să te subapreciezi atunci când eşti complimentat/ă.Cealaltă persoană nu va fi mulţumita pentru că nu îi iei în considerare aprecierile, şi are dreptate.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 28

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

29/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

10. A AVEA DREPTATE

Mergi până în pânzele albe (întorci lucrurile pe toate părţile, ataci, găseşti scuze, acuzi,reaminteşti greşeli din trecut) pentru a evita acceptarea faptului că ai greşit.

Nu poţi suporta să fii criticat/ă corectat/ă şi nu poţi accepta alt punct de vedere.

Convingerile tale sunt de neclintit. şi totuşi, dacă nu -ţi vei recunoaşte greşelile, vei continua să lefaci.

11. A SCHIMBA VORBA

Acest blocaj presupune schimbarea rapidă a subiectului aflat în discuţie şi apare atuncicând te plictiseşti sau te simţi inconfortabil într -o conversaţie.

Alt mod de producere a acestui blocaj este luarea în râs a subiectului. Răspunzi mereu cu oglumă pentru a evita disconfortul sau anxietatea ce apar intr -o discuţie serioasă.

12. A PUNE PLACA

„Exact…absolut...ştiu…bineînţeles…incredibil...da…chiar aşa?” Vrei să fii drăguţ/ă, placut/ă,suportiv/ă, vrei ca oamenii să te placă. Prin urmare, eşti de acord cu tot ce ti se spune. Este posibilsă asculţi doar cu o ureche, suficient pentru a da senzaţia de implicare, dar de fapt nu te implici.Mai curând „pui placa” decât să te concentrezi asupra subiectului.

4. Decizia

În procesul de consiliere luarea unei decizii ar trebui să respecte următoarele condiţii:

să însemne ceva personal pentru client; să aibă legătură cu nevoile şi capacităţile clientului;

să fie formulată în termeni şi acţiuni care pot fi înţelese uşor de client şi consilier; să aibă o legătură evidentă cu speranţele de viitor ale clientului; să fie deschisă la revizuiri şi schimbări în funcţie de circumstanţe.

Sarcini în procesul de luare a deciziei explorarea şi înţelegerea spaţiului de viaţă al persoanei consiliate; recunoaşterea nevoii de a lua decizii; trecerea în revistă a alternativelor;

sprijinirea clientului în asumarea responsabilităţii pentru propriile decizii.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 29

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

30/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

5. Asertivitatea

Asertivitatea este una dintre însuşirile personalitatii care contribuie la menţinerea echilibruluiinterior, la exprimarea a ceea ce dorim şi în egală măsură la cultivarea uno r relaţii interpersonale

agreabile.

Asertivitatea se refera la capacitatea de a exprima ceea ce suntem, ce dorim şi ce cerem într -oanumită situaţie, dar fără a leza pe cei din jur .

Avem dreptul să:

ne evaluăm, să ne judecăm propriul comportament, gândurile şi emoţiile şi să ne asumămresponsabilitatea pentru ele şi pentru consecinţele lor asupra noastră. nu oferim motive sau scuze pentru a justifica propriul comportament.

judecăm dacă suntem responsabili să găsim sau nu, soluţii pentru problemele altora. să ne răzgândim într-o anumită chestiune să faci greşeli şi să fii responsabil pentru ele să spui: Nu ştiu. Nu pot. Nu vreau. Nu ma intereseaza. Nu intelegsă te comporţi independent de bunăvoinţa pe care ţi -o arată sau ţi -a arătat -o cineva, fărăsă-i fi solicitat tu acest lucru să fii ilogic în luarea anumitor decizii.

6. Feedback-ul

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 30

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

31/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Feedback-ul este acel proces prin care o persoană sau un grup primeşte informaţii despre modul încare comportamentul persoanei sau grupului are o influenţă asupra altor persoane sau grupuri. Unproces de feedback reuşit este un proces prin care se oferă ajutor şi se realizează învăţarea.

CARE ESTE SCOPUL PROCESULUI DE FEEDBACK?

A transmite şi a recepţiona prin feedeback este un proces de învăţare atât pentru emiţător, cât şipentru receptor. Un feedback constructiv determina persoana care îl primeşte să devinăconştientă de anumite lucruri, îi oferă acesteia diverse opţiuni şi posibilitatea de a alege, încurajează activitatea de dezvoltare personala. Un feedback constructiv nu înseamnă în modnecesar un feedback pozitiv; un feedback negativ, în condiţiile în care este bine realizat, poateconstitui un instrument de învăţare util şi eficient.

Un feedback distructiv este cel prin care în loc să se transmită persoanei respective informaţii utileşi în loc să i se dea acesteia posibilitatea de a le folosi în procesul de învăţare, i se induce unsentiment neplăcut şi i se oferă prea puţine informaţii utile în procesul de învăţare.

SUB CE FORMĂ SE MANIFESTĂ PROCESUL DE FEEDBACK?

Procesul de feedback se manifesta în câteva moduri: Conştient – încuviinţarea prin semne Inconştient – privitul în gol pe fereastra, aţipitul Spontan – „Excelent”, „Mulţumesc mult” Cu solicitudine - „Da, mi-a fost de folos”, „Am avut ce învăţa” Non-verbal – plecarea, continuarea atentă a procesului de învăţare Formal – un formular sau exerciţiu de evaluare Informal – aplauze

UN FEEDBACK BINE REALIZAT

Începe cu aspectele pozitive Oferă-i receptorului posibilitatea să audă ceea ce îi place sau ceea ce crezi că a dus bine la îndeplinire. Cultura noastră pune în evidenta aspectele negative şi greşelile, mai degrabă decât aspectelepozitive sau realizările. în graba de a critica, aspectele pozitive sunt trecute cu vederea. Daca suntprezentate în primul rând aspectele pozitive, atunci criticile pot fi ascultate şi însuşite mai uşor.

Este concret Comentariile generale nu sunt foarte utile pentru dezvoltarea aptitudinilor receptorului, din cauzacă nu furnizează suficiente detalii utile pentru învăţare. Comentarii ca: “Ai fost grozav”, nu suntfolositoare pentru învăţare. Este foarte dificil să acţionezi dacă ţii seama numai de informaţii saucomentarii generale.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 31

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

32/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Este mai degrabă descriptiv, decât evaluativ Spune persoanei cu care comunici ce ai văzut sau auzit şi explică-i efectul pe care l-a avut asuprata. Evită judecăţile de valoare şi „verdictele”. De exemplu: „Ai fost nesimţit” este un feedback maipuţin util decât “Atunci când ai spus cutare lucru, am simţit că mă desconsideri şi m-am simţit jignit”.

Vorbeşte despre lucruri care pot fi schimbate A oferi feedback unei persoane în legătură cu lucruri asupra cărora nu -şi poate exercita controlulnu este doar nefolositor, ci uneori e chiar nociv. De exemplu: „Nu -mi place nasul tău” oferăinformaţii despre aspecte pe care receptorul nu le poate controla sau schimba. Singurul efect esteacela de a adânci şi mai mult eventualele complexe existente. în schimb, un feedback de tipul: „M -ar fi ajutat mai mult dacă ai fi zâmbit…” permite receptorului să acţioneze altfel în viitor.

Este bine încadrat în timpFeedback-ul este mai util când are loc imediat după consumarea evenimentului, astfel încât acestasă poată fi uşor de reamintit.

Oferă alternative În situaţia în care oferi un feedback negativ, sugestiile despre cum trebuia procedat sunt de celemai multe ori mai bune decât simpla critica. Transforma procesul de feedback într -o sugestiepozitiva. De exemplu: „Faptul că ai continuat să lucrezi când Ion ţi s-a alăturat, a părut neospitalierdin partea ta. Cred că dacă te -ai fi oprit un moment să -l saluţi şi dacă te-ai fi prezentat, i-ar fi fostmai uşor să se integreze în grup.

Este verificatNu presupune a priori că feedback -ul oferit este bine înţeles şi că mesajul primit este cel pe careintenţionai să -l transmiţi.

Este asumat A oferi păreri generale de tipul „Se spune că eşti…” e o capcană în care se cade adesea în procesulde transmitere de feedback. E important să ne asumăm responsabilitatea pentru feddback -uloferit, folosind mesaje de tip „Eu”.

Nu este exagerat Este important să oferi feedback moderat. Nu „copleşi” receptorul cu o avalanşa de informaţii şi

păreri. Încearcă să selectezi aspectele cele mai relevante şi lasă -i libertatea de a cere mai multeinformaţii, daca simte nevoia.

Oferă receptorului încă o şansă Procesul de feedback care impune o schimbare sau constrângere, determina o reacţie derezistenta sau, în cazuri limita, deteriorarea relaţiilor personale. Procesul de feedback nupresupune să spui oamenilor cum să fie că să se asemene cu tine.Un feedback bine realizat oferă informaţii despre modul în care oamenii se influenţează unii pealţii, ţinând seama de drepturile şi posibilitatea lor de a alege între a acţiona sau nu în funcţie defeedback-ul primit.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 32

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

33/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Procesul de feedback nu trebuie să prescrie schimbarea cu orice preţ, ci să determine examinareaconsecinţelor deciziei de a schimba ceva sau nu.

RECEPŢIONAREA FEEDBACK-ULUI

Când suntem în poziţia de receptor de feedback, ne putem ajuta pe noi înşine încurajându -l peemiţător să -şi folosească aptitudinile descrise mai sus. Ne putem ajuta singuri folosind cat maibine procesul de feedback prin:

AscultareRecepţionarea unui feedback poate fi neplăcută, dar acesta nu constituie un dezavantaj încomparaţie cu faptul de a nu şti ceea ce gândesc sau simt alţii în legătură cu tine. Oamenii auanumite păreri despre tine, îţi percep comportamentul intr -un anume fel şi e util să fii conştient deaceste lucruri. E important să ţii minte că eşti îndreptăţit să ai propria ta părere şi că poţi decide săignori informaţii cu o semnificaţie minoră, irelevante sau referitoare la un comportament pe carevrei să-l continui, deoarece ai anumite motive.

Fii sigur că înţelegi Înainte să răspunzi, fii sigur că ai înţeles ceea ce ţi s-a spus. Daca tragi pripit concluzii, deviidefensiv sau treci la contraatac, poţi împiedica oamenii să -ţi ofere feedback sau nu -l mai poţivalorifica. Verifică dacă ai înţeles feedback-ul care ţi-a fost oferit; o metodă bună ar fi aceea de aparafraza sau repeta ceea ce ţi se spune.

Verifica împreuna cu ceilalţi Daca te bazezi pe o singura sursa de informaţii, poţi trage o concluzie particulară care ţi se pare căeste împărtăşită de toată lumea. Verificând un feedback împreună cu alţii, poţi observa dacăaceştia împărtăşesc acelaşi punct de vedere.

Cere să primeşti feedback Nu ezita să ceri feedback asupra comportamentului tău atunci când persoanele din jurul tău nu ofac benevol. Uneori cei din jur evita să dea feedback din dorinţa de a te “proteja” sau pur şi simpludin delăsare.

Nu- l irosi Avem cu toţii nevoie să ştim care sunt efectele comportamentului nostru asupra celor din jur. Este

un instrument foarte valoros pentru dezvoltarea personala, pentru adaptarea la cerinţelegrupurilor din care facem parte. De aceea, el trebuie primit aşa cum primim un cadou. Nu uita sămulţumeşti pentru feedback –ul primit.

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 33

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

34/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

A DA şi A PRIMI feedback pozitiv

A DA

• Începe si termina întotdeauna cu ceva pozitiv • Fii concret • Referă-te întotdeauna la ceva ce poate fi schimbat • Încearcă să oferi alternative • Încearcă să fii descriptiv şi mai puţin evaluativ • Lasă receptorul să decidă • Feedback-ul pe care îl oferi spune întotdeauna ceva şi despre tine însuţi

A PRIMI

• Nu fi defensiv, descifrează reacţia receptorului • Încearcă să înţelegi ce ţi se transmite • Cere părerea mai multor persoane înainte de a accepta / respinge feedback -ul • Daca doreşti să obţii feedback, insistă

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 34

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

35/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

III.Organizarea activitatii proprii

1. Condiţii generale la deschiderea sedinţei d e consiliere

Să creeze condiţiile care să încurajeze discuţia; Să reducă anxietatea iniţială; Să fie reţinut ca să vorbească celălalt; Să asculte cu atenţie; Să fie conştient că anumite subiecte îi dau informaţii despre problemele subiectului; Să fie punctual; Să se prezinte; Să-l asigure de confidenţialitate şi că vrea să-l sprijine

2.

Condiţii generale la inchiderea sedinţei d e consiliere Să fie anunţată ( până aici; cred că este suficient pentru astăzi ); Să facă o rezumare sau să facă beneficiarul rezumarea; Feedback reciproc.

3. Respectarea regulilor de aur in consiliere

Nu da sfaturi, nu impune, nu da indicaţii. Respectă-l pe celălalt, respectă -i tăcerea, secretul, nevoia de sprijin şi chiar refuzul

acestuia.

RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 35

http://www.cursuri.raminfo.ro/http://www.cursuri.raminfo.ro/http://www.cursuri.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.cursuri.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

36/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Să nu te mire sau supere nimic – detasare emoţională dar empatie. Dacă el nu găseşte soluţia, ajută -l cel mult cu modele dar nu îi da tu o soluţie. Fii pozitiv. Ascultă activ. Creează o atmosferă relaxantă. Nu uita că te bazezi pe puterea gândului, voinţei şi pe schimbarea lor când sunt

negative.

4. Bariere in consiliere

Comunicare greoaie

Tăcere prelungita

Trăiri emoţionale puternice (plâns, furie, neputinţă)

Beneficiarul ameninţă cu o soluţie extremă („mă sinucid”)

Consilierul nu ştie să răspundă la întrebări

Persoana consiliată refuză ajutorul

Persoana consiliată nu se simte confortabil datorită sexului consilierului.

Consilierul şi persoana consiliată se cunosc dinainte

Persoana consiliată vorbeşte prea mult şi în afara subiectului

Persoana consiliată cere răspunsuri din viaţa personală a consilierului, pune întrebări

personale

Consilierul se simte stânjenit de subiectul discuţiei

RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 36

http://www.cursuri.raminfo.ro/http://www.cursuri.raminfo.ro/http://www.cursuri.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.cursuri.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

37/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

III. Tehnici de consiliere

1) MODELUL EGAN

Principiul de bază: → Consilierea este un proces de învăţare.

Persoana consiliată se orientează spre acţiune, se simte investit cu puterea de a -şi acceptasituaţile de viaţă problematice, de a găsi soluţii alternative, de a-şi crea propriile strategii de depăşirea obstacolelor.

Elementul-cheie: → relaţia consilier – consiliat.

ETAPE:

1. DEFINIREA PROBLEMEIScenariul curent:

- Care este situaţia clientului?

- Cu ce probleme se confruntă? - Pe ce anume ne centrăm în procesul consilierii? - Pe ce putem conta în demersul de consiliere?

2. CONFIGURAREA SITUAŢIEI IDEALE (formularea obiectivelor) Scenariul de viaţă prezent:

- Ce anume vreau să am în locul a ceea ce am acum?

3. ELABORAREA STRATEGIILOR DE ACŢIUNE Scenariul strategic:

- Ce resurse am ca să obţin ceea ce îmi doresc sau ceea ce am nevoie?

RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 37

http://www.cursuri.raminfo.ro/http://www.cursuri.raminfo.ro/http://www.cursuri.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.cursuri.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

38/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

CARACTERISTICILE MODELULUI EGAN:

Consilierea este un proces de învăţare. Consiliatul este orientat către acţiune. Investeşte persoana consiliată cu putere.

Relaţie consilier – consiliat de tip parteneriat. Model de tip pragmatic şi eclectic.

ETAPA I – DEFINIREA PROBLEMELOR

Prezenţă Ascultare activă Comprehensiune Declarare, specificare, concretizare şi detaliere Atitudine: respect, deschidere, autenticitate.

ETAPA II – OBIECTIVELE

Identificarea datelor şi a temelor Oferirea informaţiilor Empatie Confruntare Spontaneitate Orientarea consiliatului spre scopuri concrete, specifice, măsurabile şi realiste:

Conştientizarea nevoilor şi resurselor personale; Stabilirea scopurilor şi priorităţilor; Găsirea celei mai importante resurse pentru rezolvarea problemei.

ETAPA III – PLANURILE DE ACŢIUNE

Ajutor pentru identificarea opţiunilor Ajutor pentru alegerea planurilor Ajutor pentru pregătirea acţiunii Încurajarea şi sprijinirea acţiunii Abilităţi de evaluare:

• Se lucrează cu abilitatea consiliatului de a se evalua; • Cum voi şti că am atins obiectivele? • Care va fi primul semn că am reuşit?

Planul = puntea dintre Scop şi Rezultat : • Se stabilesc cu claritate scopuri generale şi intermediare; • Se stabilesc termene foarte exacte;

RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 38

http://www.cursuri.raminfo.ro/http://www.cursuri.raminfo.ro/http://www.cursuri.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.cursuri.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

39/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

TREAPTA I TREAPTA II TREAPTA III

Abordarea Configurarea Elaborarea problemei situaţiei ideale strategiilor de acţiune

dores Ce îmi / am

nevoie?Cum obţin

ce îmidoresc?

Care estesituaţia

prezentă?

PUNERE ÎN PRACTICĂ

RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 39

http://www.cursuri.raminfo.ro/http://www.cursuri.raminfo.ro/http://www.cursuri.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.cursuri.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

40/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

2) ANALIZASWOT (TSOP)

Modalitate de punere în evidenţă a următoarelor categorii de factori:

• Factori interni (individul, organizaţia analizată):

S (strenghts) – puncte tari → calităţi

W ( weknesses) – puncte slabe → slăbiciuni

• Factori externi (societate):

O (opportunities) – oportunităţi

T (threats) – pericole → obstacole, ameninţări

PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:

OPORTUNITĂŢI: PERICOLE:

RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro , office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926 Page 40

http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/http://www.raminfo.ro/mailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.romailto:office@raminfo.rohttp://www.raminfo.ro/

8/15/2019 consilier de dezvoltare personala - ok - ultima varianta (1).pdf

41/67

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

SCOP:

→ evaluarea propriei situaţii;

→ conştientizarea şi determinarea calităţilor;

→ recunoaşterea slăbiciunilor şi a punctelor slabe ale organizaţiei;

→ cunoaşterea oportunităţilor şi pericolelor.

3) Teoria ABC

TEORIA RAŢIONAL-EMOTIVĂ(Albert Ellis)

1. Idei de bază:

- Oamenii se nasc cu un anumit potenţial, atât pentru gândirea raţională, cât şi pentru ceairaţională.

- Oamenii au predispoziţii pozitive şi negative şi îşi creează singuri diverse coniţiidisfuncţionale care le generează situaţii de inadaptare.

- Oamenii au capacitatea de a -şi schimba procesele cognitive, emoţionale şicomportamentale.

2. OBIECTIVELE UMANE FUNDAMENTALE:

1. Supravieţuirea

2.

Evitarea suferinţei

3. Atingerea unui nivel rezonabil de satisfacţie Subordonate acestora sunt cele care au în vedere tendinţa de a te simţi bine în

propria companie, într -o masă de oameni, împreună cu câţiva prieteni apropiaţi, în timpulstudiului, în profesie şi în viaţa cotidiană, în timpul activităţilor recreative.

3. Teoria ABC a personalităţii

A → evenimentele activatoare

B → credinţele raţionale ţi iraţionale

C → consecinţele (emoţionale, comportamentale) ale modului în care un evenimentactivator e interpretat prin sistemul de credinţe individuale.

A

Eveniment activator(situaţie externă)