Download - CONSIDERAŢII PRIVIND DECORAŢIA CASEI HAGI PRODAN

Transcript

CONSIDERAŢII PRIVIND DECORAŢIA CASEI HAGI PRODAN

U ltimel e trei decenii ale seco lului al XVIII-iea sînt mar­tore.le unei ridicări relativ rapide a oraşe l or din Ţara

Românească datorită evo l uţiei accentuale a breslelor, mese­riilor şi meşteşugurilor. Apar primele ateliere manufacturiere ş i primele fabrici care sînL însă proprietatea domnitorului ş i a marilor boieri.

Negustorii români frecvenlau tîrguri le de la Leipzig, Danzig, Viena, în timp ce grecii ş i armenii, care se ocupau de comerţul cu Levantul, îşi făceau aprovizionarea la Adria­nop ole, Constantinopole, Smirna şi Brusa . Principa lele ieş iri ale \ărilor române erau în continuare pe la Giurg iu ş i Ga l aţi.1

Despre frecvenţa relaţiilor comerc iale şi culturale între cele d ouă maluri a le Dunării stau mărturie - între alte docu­mcnLe - scrier il e unor călători prin P eninsula Balcanică

prr,cum Felix Kanitz2 , Emi le de Laveleye3 , unul din centrele el e seamă prin ca re se întreţineau aceste legă luri fiind Ploieşt ii.

Oraşu l Ploieşti la mijlocul secolului a l XVIII-iea avea opL maha la le ş i devenise în mod oficial reşedinţa ispravnicilor ş i a admini straţie i judeţului Prahova . Aici se ţinea tîrg săp­tămîna l , iar drumul Ploieşti l or era cel pe care se scurgeau c(' le mai nllllte mărfuri. Era ocrotit de domnitor ca un tîrg cu vechime4 , piaţa P I oieştilor furnizînd vite chiar şi pentru îndepărtatul Gratz. Apăruseră numeroşi negustori evrei şi, clupă Del Chiaro5 , chiar o colonie de negustori catolici care îş i ridică o capel ă proprie. Negustorimea, a cărei pondrrc în v ia \a economică sporeşte, începe să joace un imporLanL rol polii ic. Pe drept cuvînl , N. Iorga putea face observaţia că „în menfinerea ş i dezvo ltarea vie/ii româneş ti s-a vorbii de cio­bani rătă citori, de ţărani slrămula(i, de boi eri pribegi, dar nu s-a observai rolul acestor oameni (negustori , n. n.) cu avere, ini­fialivă şi ş liinjă de carle"6 .

Pentru acei că l ă Lori stră ini obişnuiţi cu arhitectura hole­lurilor franceze, a vile lor ilaliene sau austriece, arh itec tura în majoritate de facLură ţ[irănească - pe care o prezenta la acea dată P l oie.ştiul - constiLuia o surprizft. Deşi reşedinţă a căpeteniil or a dministrat ive a le judeţului Prahova „în rus­ii wl lîrg ei nu locuiau cine ş i ie ce pa/ale, ci locuiau - cum spune un că l ător strein - în niş t e cocioabe lîngti biserica Sf. N ico laie Nou de azi"7 • Probabil dt aspectul P l oieştiu lui la sfîrş itul seco l ului al XVIII- iea corespundea descrierii lu i Emile de Laveleye care observase că „locuin{ele nu au clec îl parter şi nu se apropie unele de altele. O poartă masivii. dti acces într-o grMină unde se găsesc dependinţe le ş i bucăUi.ria, adesea lega le de casii printr-o galerie. Cînd priveş ti oraşul din înaltu l unui turn acoperişurile se pierd printre arbori" 8 . S-a ins istat îndelung asupra caracterului intim, patria rhal, gospodăresc al arhitecturii de odinioară pînă acolo încît s~t se susţină dt

1 T. Ilolban, Conlribufie la istoria comerţu lui românesc ii! secolul XVIII, Monilorul oficia l ş i Imprim eria naţion a lă , Bucureşli , 1942

2 F. Kan itz, La Bulgarie danubienne ci Ic Balkall, l ': ludes de vouage (1860 - 1880) , Paris, 1882 ·

3 Emile de Lavelcye, La Peninsule des Balkans, Bruxelles, 1886 4 Gh . Zagorilz , Tîrguri ş i oraşe intre Buzilu, Tirgovişte şi Bucureşti,

Buc . , 1915, p. 35: Brâncoveanu inlerzicc să se f'a c[1 lirg şi la Gu ra U rl a­ţilor şi la mănăstirea Sinaia, d e t eamă să nu se strice .,lârgurile cea lc vechi ale Ploieşti/or ş i Târgşorului" .

5 Antoumaria Del Chiaro, S lorie delie modern e Rivolu zioni con la Descripzione del Paese, Na tura , Cos tumi , Rili c Rcligione degli'Abilanli „ Veneţia, 171 8, ediţie reed ilală de N. lorga.

6 N. Iorga,Isloriacomer(ult1iromti11esc,Epocarnainouă, 19:l7,p.86 -87.

·7 Gh. Zagor itz, idem, p. 38 - 39 s E mil e de Laveleye, idem p , 294

40

JHJ XA N DHA IONESCU

„o casă în stil românesc trebuie aşezalli în cadrul nalurei de la farli adict1 să fi e înconjuraW de o curte mare ş i de grădină cari: sâ serveascti de fond pere! ilor albi ai casei"9 • După af irmaţ ia lui G. Benger, consul general a l României la StuttgarL , abia în jurul a nului 1900 principa lele oraşe îş i sc uturaseră aspeclul orientai10 . Cele lalte - printre care şi Ploieştiul - ma i aveau aspectul pe care Emi le de Laveleye îl comunica în memoriil e de că l ătorie apărute în 1888 .

* Constituit la l imiLa de conlacL dintre două zone geogra[ice,

dea l şi cîmp ie, pe unul dinlre cele ma i frecventa te drumuri com ercia le a le ţări i (va lea Prahovei) , oraşu l Ploieşli nu dis­pune el e case cu o vec him e i eş i tă din comun . Cele ma i vechi sînt ace lea a căro r dată aproximaLivă de construcţ ie urcă pînă

la începuLu l secolului a l XIX-iea - case de proporţ ii mai mult sau mai puţin modes te, aparţinînd acelei clase de me­seriaşi ş i negusLori alcăLuincl marea majoriLaLe a popu l aţiei unui oraş prin excelenţă negusloresc .

Domeniul vieţii parLiculare dă dovadă de un conserva­Lorism pronunţat care face ca elemenLe orientalizante propa­gate pe larg, vreme de un secol , să nu dispară atît ele repede în favoarea a ltora , în esenţ.ă occidenta le, care încep să asa l­teze ţări l e române odaLă cu primele decenii ale secolului al XIX-iea. Ca înLr-un celebru pasaj de N. Iorgau,ades reluat, societaLea românească a secolului al XVIII- iea „se orientalizeaz<I, se turceş t e . Jn mode: în lowl pie loşilor boieri de pe vremuri, în locul boierilor tunşi ungureş t e, apar chipurile ridiwle cu cape­lele rase, pe care a fost Wsal un mof pe frn.nte ca acela despre care legenda popularti spun e cil se lasă M usulmanilor ca să aibi'i de ce-i apuca îngerul ce-i va duce în paradisul lui J\llo lwmed. Hain e lungi ş i largi, papu ci galbeni de sli flian , blăni de samur şi pentru negus/ori [ ... ]. Se face us şi abus de mirodenii al câror fum se su{W în barbii. la prirnire, la masli. Jos, pe-scînduri ca şi pe perefi stau înlinsc covoare orientule". PenLrn a înţe l ege descrierea costumu lui lui Dinu Păluricft, fiul treti- l ogofătu lui Ghinea Păturică ot Bucov sud Saac - eroul creat de Nicolae Filimon în cunoscutul lui roman Ciocoii vechi ş i noi - este necesa r un dicţionar lu rcesc amă nunţ, i t pent ru numele sto­felor, a l giuvaerurilor, a l ha inel or.

Ca un răspuns direct la adoptarea acesLui fe l de v ia(:ă, în amănuntele constructive, de comoditate şi decorat ive a le caselor, apar elemente noi a l ături de cele tradiţionale.

Menţionată de Ionitză Stoicescu pentru prima oară12 prin­tre cele şapLesprezece casc de zid, cîte posedau Ploieşt ii la 1826 , casa H agi Prodan s-a păstrat în forma originară. Pe măsură ce informaţ. iil e se înm ul ţesc, se formează, cu încetul , un curent de opinie în favoarea va l orHicării acestor mărturii încă ex istente a le unui trecut nu prea îndepărtat, dar impor­tant în evolu ţia socielăţii şi în particular a arhitecturii oră­şeneşti din Ţara Românească.

Fără să fi făcut parte dintre cele ma i încăpătoare case a le oraşu l ui, decoraţ iile , prezente atît la interiorul cît şi la extc-

n „Arhilcclura", an ul I , nr. 2, 1916, p . 33 1o G. Bcngcr, La Roumanic cn 1 900, Paris, 1()00, traducere din ger­

man ă de .Jea n Fi litti, p. 28 11 N . Iorga , Istoria com er/ultii românesc, Epoca veche, Buc 19:17,

p. 30~ ie Inform at ia l'Ste r e lu a tă de Zacharia Antin escu in,, Pharulu seu bu­

nele exemp le n/~ părin/ilor multu folosescu fiilorn", Plo icsc i, 1874

http://patrimoniu.gov.ro

riorul casei H agi Prodan , a lcătuiesc un program cuprinzător de tehnic i (st ucat ură, sculp tură în lemn , frescă) ş i semnif ica ţi i .

Dccornţiuni în s tuc. La început ul secolului a l XV III-i ea pc cînd Antonmari a Del Chia ro descria interi orul unei case rom â­neşt i , el observa că nu exi stă tap iserii sau a lte ornam ente în afa ră de vreo i coană „în cadrată ş i at î rnată într-un loc înall , pe pos tav de damasc sau brocard". Am int ind căminu l , existent în fiecare odaie, indică fa pt ul că una sau m a i multe coloa ne păL rate ş i rotunde„ Zucrate în stuh" t ransmiteau căldură prin parlea infer i oa ră . Este singura informaţie referitoare la stuca­tură pe care o dă.

Pe pereţi i cam erei lui Dinu Pătu r i că se găsea u , după de­sc rierea lu i N icolaeFil imon13 , „cadre de hîrti e zugrăvit e cu vo p­se le proaste" pe care erau desenate scene de luptă cu tu rcii ca ş i scene de pedep sire a domnil or numiţ i de Poartă (asas i­narea principelui Hangerli de către trim isul sul tanului) .

Spre sf îrş i tul acelu iaş i secol , lucru r il e î nsă se schimbă. O rnamentaţ ia în stucatură devi ne un elem ent obişnuit, ma i ales la in leri or, pentru că la exterior se fo losea pictu ra p oli­cromă în frescă. Se remarcă p es le tot prezenţa elem en telor de i nfluenţă or i enta l ă spec if ice peri oa dei istor ice14 .

Stuca lu r ile apar sub formă de ghi r lande la cadrele ferestre­lor ş i uş il o r , constit uind moLive pent ru decorarea bol ţil or ş i ta vanei or. N otînd răsp îndi rea acestui gen de ornam ent i că

interi oară a palatelor ş i caselor b o i ereşt i, N . Ghika-Bucleşt i dă dea ca exemple pa latul de la Potlog i, o serie de case par t i­culare vechi ca Bucleasa1 5 în Argeş, cula Duca clin Măldăreşt i 1 6 , casa Dobrescu clin Pl o i eşt i. Aceeaş i decoraţie s-a găs i t ş i la ruina pa la tului cantacuzinesc din comuna Măgureni-Prahova, în punctul de inser ţ. i e a l bolte i.

Chiar edificiile r e! ig ioase a u benefi c iat ele efectu I p last ic a l un ei decoraţ ii stu cat e, ca în cazu I pa nouril or exter ioar e el e la b iserica F unclenii D oamnei (Bu cureşti) , a interio rului chiliil or p ă răs ite a le m ă n ăst irii Vărbil a (Prahova )17 •

Exemp le se m a i găsesc ş i az i, ma i a les p ent ru orna menta­rea tava nelor (î n jurul pun ctului de inserţi e a l l ă mpii ), în difer ite case a că r or \'echim e nu ajunge la o s u tă el e a ni .

Mo tivele erau tă i ate di recl în tencuia la proaspă tă ş i m ode­lat e pe loc1 8 . T oma T. Socolescu i ndi că cl ou rl grupe el e m ot ive. Într-o primă grupă s-ar înscrie acelea care p r in fo rme ş i I inii arhi tectoni ce aminlesc epoca brâncovenească . ln cea l a ltă, mul l ma i răspîndită, se formează p r in pres iune uşoară în len­cuia la p roaspătă pilaştri ca ne laţ i , lerminaţ i în aco la de ş i care a lcătuiesc ordonanţe a rhi tec toni ce în jurul feres trelor ş i u ş il o r .

Motivele fl ora le (vrejuri , ghi vece cu fl ori ) cil ş i cele fa uni s­lice (îndeosebi păsă ri , di sp use în fri ză sau afrontate) presară suprafaţa c i rcumsc ri să de accslc ordonanţe arhi tec ton icc. 1n exemple ceva m a i Lîrzii (casa Dobrescu cam pe la 1800) î ş i fac apar i\:ia diverse măşt i , grifoni . Înlr-o casă de pe sl ra cla Ro­mană - clin acela:;; i oraş, P l o i eşl i - d atabil ă clupă 1850, dacă nu ş i ma i tîrz iu , ornam enli ca este ş i m a i s impl ă, redusă ID. un reg istru geometri c (zig-zag-uri ş i roţ i solare).

După Gh . Zagor i tz19 , motivul este făcut oda L[t cu ten­cuia la dintr-un am estec de va r ş i ipsos m odelale pe loc. Toma T. Soco lcscu20 , care nu c de acord cu aceas tă afi rmaţi e, con­s ide ră că la nic i una clin aces te vechi c l ă diri nu a fost înt re-

13 N. Filim on , Cioco ii vechi ş i no i , BPT , 1956 , p. 53 14 Ex ist :'\ a ic i o d eoseb ire faţă de casele bu l găr eşti un ele aces lc deco­

raţ ii în stu c nu ap ar nic iod a tă la exterior - după im ag in il e consu lta te -ş i chi ar la interior ap ar i ţ i a lor su b form ă de pl afoane ş i el e înfl ori turi la coşul căminului este m ull ulter i oară anului 1800 .

15 Aşezat pc m alul s ling a l Argeşului , m a i sus ele P it eş ti , cuprind e două faze con s tru c tive dintre car e un a m a i n ou ă atestată d ocumen tar pen­tru nnul 1764. Pereţ ii ş i tavan ele încăperil or s!nt d ecora te cu stu caturi (d upă Radu ş i Sarmiza Cre ţeanu , Culele din R omânia , 1969)

16 A fos t con s truită la 1812 ele Gheorghi \.ă Măldărescu. Tava nele ş i feres tre le el e jm împrejur prez intă orn amen te în stu c cu varia t e motive, personaje, anim a le fanlas lice (cl upă Radu ş i Sar mi za Crcţeanu , Culele din România , l 969)

17 M. Sc vas tos, Mo nograf ia oraşulu i P lo i eş ti , Buc„ 1937 18 N. F ilim on , Cioco ii vec/li ş i n oi , BPT , 1956, p . 160 : „Camera pre­

gă lilă penlr11 primirea oaspeţilor era un {el de salon pă lral spoi t cu var .~ i

ln mijlocul tavanului cu zrn cerc de flori ară beş ii lot de var , lucrate 1n reli ef , dar {ărci gust , {ără rmiies lrie."

19 Gh . Zagoritz, Pentru 1Wu zeu l Prahovei : O casă 11 eche românească, Buc„ l 915.

20 Toma T. Socolcscu , Casa lu i llagi Prodan , „Bu I. Corn . Mon. Jst „" aprilie- iun ie, 191 6.

buin ţat ipsosul ca material el e co nsl rucţie, c i un fe l de m or ta r Coa r te gras, de va r a lb în am es tec cu pu ţ ini cî l ţ i .

L a casa Hag i P rocla n ex i st ă o b ogată decoraţ. i e stucată sub formă de ca dre la ferestre a l îl la interior cît ş i la ext erior.

F erestrele sufrageriei , c ît ş i cele a le camerei mari de dor­mit s înt înca drate de cîte o dubl ă bandă decorat ivă, una la interi or ş i a lta la exterior . Motivele - înfl ori t uri dispuse în aco la de la partea super i oa ră a ferestre i , con Linuate cu pilaştri cane l aţ i ca re se tenni nă cu c iucur i - sînt ap roape icl enli ce la interi or ş i la exterior. în cerdac, imediat sub punctul de inserţ ie a l acoper işu lui , se desfăşoară o bandă de c iucur i grupaţ i cîle trei-pa lrn , cu pauze între ei c ît ţine lăţim ea fere trei . Tot o bandă dub l ă, interi oa ră ş i exlerioară, cu ident itate de m otive, prez in l[l ce le l rei fe reslre a le sacna­siului. D in g hivece siluale pe mijl ocul ferestrei p ornesc vre­j ur i de porumb i , cît ţ ine îna )l imea IeresLre i. Mo li vu l fr ize i de c iucur i se repetă la cx te ri ontl sacnas iului prelung indu-se pe latura nordică a bu cătări e i .

Două reg islre scapă orclonan~e i el e a nsamblu . Deasupra uş ii de intrare d in cerdac în ti ndă sînt rep rezen­

laţ i doi grifon i afrontaţ i . Pc o lungim e cît cuprinde zona el e deasupra uş il o r de int rare în sufragerie ş i bucăLăr i e, o a l tă scenă, m ult ma i paşnică, es te a l căluită d in doi păuni el e ase­m enea afronta ·ţ i , a l ături el e o c l oşcă înconju rată de pui - talul p c o fr i ză clin v rejur i ş i frunze. Dacă ordona nţe l e arhitectonice de la fe rest re sînt exec utate cu acurateţe, doved ind că meşte­rul era exersat în acest gen , gr ifon ii ş i păunii l asă impres ia unei model ă ri stîngacc.

Dccornţia în lemn sculpta t21 U n numă r însemna l de piese decorat ive sculptate în lemn compl etează programul ornamen­ta l al case i H ag i Procl a n .

Cerdacul , fo işorul ş i g îr lic iul p ivni \:e i benefi c iază de acest apor l plas Li c. F iind materia le peri sabil e, nu s-au păstrat prea multe piese de compa ra \:ic lucra te în lemn , eclifica loa re pent ru epocă. O ser ie de biseri c i s it uate p r in apropi ere, ş i a nume în zona delu roasă a Vrd enil or el e Munte22 , ajunse p înă la noi cu decoraţ ia ma i mul t sa u mai pu ţ in intac Lă ş i el e o ca li tate bună, sta u m [trlur ie unei îndelunga te p ract ici a mcş le ril o r ţăra ni , ca re urcă pînă la limit a une i t ra diţii împrunînteni te de lu cr are a lem nului . L a Starchi ojcl , s trăvechi sat de moşneni , ex i st ă d ouă bi se r ic i dintrr ca re una. da t a t ă 1740, aparţinea unor bo ieri Macove i, ia r <l cl o 11 ~1.cea a ţ ă ra nil o r , t's le ridi cată înt re 1782 - 1784 . La bi se rica cl in P oscş li-Pămînt eni pia tra de m orm înt a c lil orultti Ma lei St·rsea p oa rt ă da ta el e 1783. Bise­rica din valea P lop ului co n~ lruil ă la 1778 într-un sa l învec i­nat (Bătrîni ) a fos t muta t ă ult e ri or pc locul acLua l. Data te spre sfîrş i t ul seco lul11i a l XV Ill - ll'a bi se r ic il e clin Chi ojclea nca , Nucet, Scurleşt i sînl mă rit e ş i rn odil' ica le ult e ri or.

T oa te aces te bi se ri c i a u ra ma teria l el e consLru c \i c lemnul. P ar te reprezent a tivă da r ş i ctt rost func ţi ona l , pridvo rul este unul cl in pri ncipa lele c lrmcnt c decorate a le c l ă dirii a l ît la bise ric i, cîl ş i la casele cno ri aş il o r-c lit or i . Slîlpii , grinzil e, pă lima rul p rez int ă ornam cnt t· sc ul p ta te ca ş i a nca d ramente le u ş il or ş i feres tre lor.

SLî lpii pr idvorului s înl l11c ra \i dintr-o s ingu ră b ucală, în lemn de sleja r. Deasupra unui p ic.des ta l s implu , ele fo rma unui Lrunchi de p ira midă sa u ci (' cub cu fe~e l e uşor rotunj ile, se r idi că fusul de sec \.iune pi\ t ra t ~t cu muchiil e r olunjilc, pre­zen t îndu-se drep t sa u u şo r ga lba t . Imedial sub cosoroabă se a fl ă capi te lul. Despă r ţ i l de fu s printr-un inel , capilelul p ri s­matic ia, el e ob ice i, forma une i pi ramide răsturna te sau a unei corole. Alteor i, fusul se compli că prin prez enţa a două reg is­Lre, despărţ ite prin inele sa u prin tr-o „fl oare" p o li edr i că pu­ternic re li efală ş i crestată. Accslui m od de lucru i se ra liază ş i ce i unsprezece st îlpi de sleja r a i case i H ag i P roda n care sus­ţ in cerdacul ş i fo i şorul. P c o bază el e forma unui trunchi de piramid ft se ridi că fusul ma i s ubţi a l la par tea superi oa ră . Ca­pite l ul prismat ic despă rţ i L ele fus print r-un inel este frum os cres lat în fo rma m elcului. La casa Dobrescu , ulterioa ră ca dată de constru cţ i e, locul ca pitelelor de lemn sculp tate este luat de ni şte pi ese ele zidă rie care suportă o decora ţ ie executată în tencui a la proaspătă . L a ace l m onument istoric, a rcadele

21 Cap ilo lul a ma i fos t publicn l 111 „Bu i. Mon . Ist. ", anul XXX IX, m. 4 p c 1970

22 Radu Creţcanu , B isericile de lemn din 1H unlenia , „ Monum entele patrie i n oastre" B uc. 1969.

41

http://patrimoniu.gov.ro

O rn nm e11l e în s tucnlun1 de l a fl'r l'S lrt•le ~at;n ns iului case i ll ag i [Todan

pridY ornlui inl oc ui serr1 Sl mi cernil cu aco la de şi fes toane de dife rit e forme. E ra cu dcos('birc folos iL a rcu l tril obat . La cer­dacul case i T-lag i Proda n l ('gă tura între s tîlpi c rea li zată prin gr inzi ca rl' nu au încă accas tr1 co n(i gura\i c. Pe inlradosul lor s înt placa te profiluri de la!Pil' ca re a u [ost lucra te separa t .

Dcco ra \i a pridvoru lui t' 111wori înLreg it[1 prin lucra rea art i s ti că a scîndurilor wrticall' cc a l că tui esc pă lima rul. La casa Ilag i Prodan acesl luc ru nu c prezcnL dccît la ba lustrada scă rii de p e [a \a da de miază noa pte ca re duce clin bucătărit• în grădină.

Foişorul inainlează pl'ste gî rli c iul pi v ni\ e i. Din grinzi de sLcjar incheiat e trainic , inlrarl'a în pi v ni\ ă ia forma unui a rc în plin cinl ru. P oa rta cu dou<i hntante care duce la 1J!'.c i este lucrat ă din piese de lemn inclwiatc in unghi drept . Anca­dra m entul a re drep t s ingur[1 ck cora \ic dour1 rozl'Lc dubl e u şor rcliefa le . c îlc una in fie ta rc din col\urik supe ri oa re. Mo liY obişnuiL în pla s ti ca ornanwnlal ft a cas!'. lor ţ ă ră neş li , rozl'l a, roa ta sa u cli~: c ul so lar fricca u parte din l' irnH·nlclc care se încrus tau la u şa el e intran· în tasf1 sau chi ar la poarl{1 pentnr a apăra p c m embrii [amil iei dl' spiritele maldict•.

O [rum oasr1 lu c ră turr1 in lt mn prezintă ş i u~a mas i vă c~1 re p ermit ea accesul clin grăclin[1 la sl'ara int e rioară cuprinsft în perimet rnl cerdac ului .

Sacnasiu l a n' un tavan de ll'mn , lu cra t s implu , din sc în­duri impăr\ile , Cil ş ip culi\c , in mici ptllrat e . pc sistem turcrsc, aşa cum se obi ş nuia chia r ş i în un cie biser ici.

Da r , podoaba cca mai de pre\ ca rl' , pentru to\j cercetr1t orii a avul însemnă tatea unri reve la\ii, se a Wi la interior. Sala de mîncare e prevăzută c u uu bogat tavan sculpta t în lemn.

Casa Mel ik , consLru ilă la 17GO pc slracla Spătaru lui (Burn­rrşl i) , avea in int erior , t ot in su[ragnie , un Lava n sculptaL în lemn . !n foslul ptilal 1\ilav roghcni t•x istau , în sch imb , Lava ne mai complicate, lu cra le cu un aml'slec de clemente c lasice ş i

fonne turceş li .

Tava nul din casa Hagi Prodan se inscrie inlr-un păi ral de scî nduri ca re cuprinde toată suprafa\a plafonului să lii de mîncare . ln acest pă trat se aclinccşLc. în [ormf1 oclogona lâ, lavanul propriu-zis impăr\il geometr ic, cu un profil scu lptat în frînghic . Acesta i·ad iaz ă din mijloc crt lrc !aluri , fonnind multe ş i variate tăblii. La mijl oc , lol in formft oclogona lil ,

42

se profil ează rozeta tavanului , împoclob i lă cu o ram urrt de vi~[1 cu struguri şi flori de răsură care se desenează p c o p l acă de a l amă. Luc iul auriu a l aces tei plăci c încă v izibil printre frun ­ze le sculptate . Aceeaş i ramură se împl eteş le în jurul unui ghem tă iat în iemn de ca re atîrnă b obocul. De aces ta clin urm[t era su spendată lampa .

Toma T . Soco lescu s usţ ine că rozeta amintcşLe scu lp tura timplelor de lemn din bi seri ci , iar prin execuţi a e i suma rft, t impuri ma i noi cinel vechil e tra diţii de artă începuse ră să ·e piard ă, o dată cu dispari\ia meşteril or din epoca brîncove­ncască. R estul decora ţiei - Lavanu l împăr\il , prin raze, în form e rcgula le, geometri ce - du ce cu g inclul la mod e. le de arlă arab[t , împrumulate de la t urci . Aspectu l orienta l a l tavanului era principa lul a rgument prin ca re 'Wi lhelm .Tăneckc (1918) presupunea că Hagi Prodan era Lurc de origine.z 3

Tot Toma T. Socolesc u dădea în 1916 o Lrimilere intere­santă în „Bulet inul Com isiun ii Monumentelor Istori ce", ca re suna as tfe l: „ Tavan e ele aces l gen , clupă cum îmi afirm ii. dl. Sp. Cegăneanu se gtisesc în Bulgaria ş i chiar în Dobrogea noastrii".

Mergîncl p e firul acestei afirma tii dală cn t itlul de curi o­z itale - înLrucît aulorul nu o studiază în amănun ţ im e -observa\ii le ca pătă asp ec Lc in teresante. Aslfel de tavane cx isli'1 în Bulga ria în numă r subslanţia l 24 , făcînd dovada une i in­dustrii naţ i onal e caracteristice prrioadei c:are cuprinde s[îr­şitu l seco lului a l XVIII- iea ş i început11l secolului a l X IX-i ea. ln ornamentarea în lemn a caselor , elem ente le orienta le a duse ele turc i capătă o imporLanţă din cc in ce mai m a re, sfîrş ind

prin a se impune. Meş teri i construc tori ş i sculptori care lu cra­seră la co nstru cţ i a mosche ie. lor , c l ă dirilor publi ce ş i a maril or case de locuit turceş ti , le vo r transpune în ca drul case i bul gă­reşti. P lafoane, ni şe, voleuri , dul apuri benefi c iază el e această o rnamenlică sculpLată în lemn. MoLive le o ri enta le venit e la începuL ca o influenţă clin afară , prelu a te ş i prelucrate ele meşter ii bul ga ri , sfirşesc prin a fi asimilat e, deve nind pa rle inLegra nlă din patrimoniul decorat iv a l arte i popul a re ş i cull c bulgăreşti.

DinLre I.oale arte le ap lica le, aceea ca re bene[i c iază de cl' I m a i m a re progres a fost Locma i aces t. gen de sculptură în lemn , ul ilizal deopolrivă la decorarea caselor el e locuit , cît ş i la aceea a mănăst iril or şi biseri c il or.

N. Iorga consta ta că, de la o vreme, în toată Peninsu la Balcanică se poale remarca Lrecerea ace le iaş i corp oraţ ii de meş t e ri , poa le că lu găr i. ln urma compara~ie i dinlre o seri e de piese scu l pla te in lemn (calapet esme) româneş ti ş i bulgăreş ti , ,ci recunoaşLc aceeaş i [ac t ură ca la n oi , ceea cc presupune „clacă Jill întotdecwna ace laşi meş t e r , măcar aceeaşi şcoa lii [ ... ]. Deose­birile sîn t mi ci slîncl mai ales în rnlilalea lucrului care 11aria ş i . dupi1. plaW .. . "25

Venind în înlîmpinarea acesle i a[ irma~ ii , Andrej Prot ic enun\:a faptu l că „omamenla(ia pe lemn în Bu lqaria ele No rd pînă-11 ·ec. XV II şi XVI II es te opera maeş trilo r bulgari nuc ş i-au exercilat meseria în România''~ 6 •

N icolae Iorga presupunea că era vorba de meş Leri-cfliugf1ri . În spr ijinul acest.e i a [irma \ii este un fapt. co nsemnat de F elix Kanitz în m emoriil e sa le ele că l ător i e prin Bu lgaria danubiană ş i prin Bal cani . Primil de un preo t din TrcaYna, rem ardi pla­fonul ca me re i de cul care, o frumoasă lu c rătură în lemn. În ţe­lege a l une i că se găsea „în N iirembergul bulgar, pat ri a prin exce l enţă a sculplorilor în lemn ş i a pi ctorilor el e icoane bise­ri ceş ti. " D e o mare importan\ ft p enln.t ver ifi carea afirma ţ i e i referiLoa re la c irculaţia meş l erilor bulga ri es Le adaosu l pc ca re îl fa ce Felix Kanilz , ş i anume că acest e lucrări era u că u­tate „de ambe le pi1.r(i ale Balcanilor şi chiar pînă-nclepărlala Rusie". Are ocaz ia să cunoască un sculptor în lemn dinTreavna ca re este tol un preo t - popa Constant in. 1nt.rebînclu-l dup r1

23 Wilhe lm .Hin ec kc, Das H.w11iiniscli c l]au.ern 111ul Dojarenhaus, l'ii­nig Carol Vcrla g, Buka rcs t , l!Jl8

24 Andrej Prolic, Casele din Arbana.~i, 192 l: Cu ide ii lraoers la Bu lgari e, 1!)23; Maison d' il abilalion ii T(opri vschlil za , 1927 - Bagr a Ghcorghievu, T ava/lele caselor dii! Plovdiv; B crben I iev, i\11. e~ lerii conslruclori din sec. XV III ş i X IX din B ra/ igovo ş i opera lor arhileclonică; Drume v, Sculplu.ra în lemn din Tr eavna ; Todor Zlatev, Oraşe le bulgă reş ti de la Dunăr e ill eporn J? enaslerii; R. Anghclova, Case din timpul R ellaş t eri i b 11 lgarc i n ora~ 1il .) imrn.

25 N. Ior ga, Sculptura in lemn rr1miin casctl, Acad emi a Ho111:în ft , l:lu c., 19:17, p. 2

26 Andrej Prolic, Denaliona/isalion el rcnais.rn l!ce de I" ari bulgare i1 l' epoque du joug turc , de 1393 it 1879, Sofia , 1929, p . li!

http://patrimoniu.gov.ro

ce se conduce cînd luc rează, preotul îi arată o serie de hîrlii mai vechi ş i mai noi , acoperite cu desene. Erau unele prove­ni Le de la Lată I său, altele mai noi datorate propriei sa le fante-

·zii ~i a llele , ce le mai noi, Jucrale de mîna fiului său. Preotul nu urmase nici o şcoa l ă, era vorba de o tradiţi e el e familie, obişnuită deallfel în cazu l meşteşugarilor spec ializaţi din Lalft în fiu. Cel mai ad esea , meşterii-sculptori îşi realizau sin­guri unelte le şi fiecare regiune dădea un nume diferil pentru acesL instrument - un buriu drept sau ascuţit. Cei din Trea vna numea u c uţitul ~i instrument.e le cu un termen general - sopo­t i Ii. Desenele făcu te pe o h îrlie groasfl n şurau cop ierea pe lemn.

P entru seco lele XVII[ ş i XIX răspîndită a fosl mai ales lucră Lura meşterilor trianovi \.i. Caraclerist ica lor era o manieră plată de scu lptură, decupaju l pe un fond aurit sau enlumi­nat prin unele Jocur i. Motivele erau de natură vegeta l ă (frunze de aca nt ~tlung ilc , frunze de stejar, frunze în formă de sf1geată linsă sau dantelaHt) şi rozacr simp le sau ornat e cu p flsă ri , le i, grifoni , căprioare , şerpi. Foarte rar apare figura umană ş i [oarlc Lîrziu (1814, biseri ca Sfî ntu l Ioan din Gabrovo). O a ll[1 varietate de plafoane ~culptate o reprezintă ace lea com­pu se din pă lrate încadrat e, a le că ror colţuri sînt înclinate la 45°. Se obţin aslfel triunghiuri rec tangulare cu panouri profi­late. Trianovi\.ii sî nt autorii unui mare număr de diverse ro­zace, unele din ele de o originalitate acuza t ă şi care, se pare, cu greu pot fi întî lnite în a llă parte.

Hemarcînd faptul că se folosesc acele. e. le.m e.nle. de faună ş i floră care se pretează ce l mai bine st ilizării , Todor Zlal ev adaugă şi o va loare simbolică aces t.or împletituri 27 .

Acest e i facturi Lrianovite de lucru îi aparţine ş i tavanul ex stent în casa Hagi Prodan. Tavanul case i lui Konstanţe­li eiv (Arbanaşi) avea lampa atîrna l ă de un mugure în mijlo­cul lui , ca şi la casa Hagi Prodan. Compoziţia centrală a

27 Todor Zlalcv, Arhilcclura specific bulg cirească , YOI. l , p . 225 : „ .„ combina/ia elem e11telor e supustl pulerii obiceiurilor religioase ş i a ritualu­rilor" .

plafonului case i Daska lo[[ (Trl'a vna) c un model de \[email protected]ă în frînghiu aproape idenli c cu dispoziţia celui din casa Hagi Prodan , cu singura deosebire că o scr ie de spa\;ii intermed iare au rămas nedecorate la ultima.

În secolul al XIX-iea , pla[oanel e de lemn cu deco raţie yegela l ă ş i anima lă fac loc unora mai s impl e , cu motive geo­m etri ce, ca re am intesc ş i mai mull model ele arabe. Mai t îr­ziu , vor fi înlocuite cu plafoanr în slu catură.

DL'Coratia pictată În cap itolnl Ar ftil ec lura Ploi eştiului clin ampla monografic din 1937 , T oma T . Soco lescu făcea men­ţiu nea (asupra că re ia de a lt[cl nu insistă ) că „pe latura de sud a casei (Ha.g i Prodan , n.n .) se vede s lrăbiilînd a coperişul de şi ndrilă , coşul larg al buriilări e i pe a cti rui bazti pălralil se

_ distingeau pînil de curî11d (?) ur/llc/e fresce lor co lorate care îl impodobeau" 28 .

Menţiunea docum entară - singura dea lLfe. l , întrucît în materialul sludiaL nu mai apare la nici un alt comentator -cxLindea paleta tehnic il or decorative folosil e ş i la decoraţia piclală , ceea ce în chip surprinzător vin să confirme lu­cră ri le de res taura re a le rasei. Înl r-adevru·, în timpu I trava-1 iul u i de res taurare ş i conso lidare a case i , neces ila t de urmă­ri Ic se i5mul u i ci i n 4 ma rli c 1\)77 , a rhi Lec lu l Că Ii n Hoină rescu a descoperii , prin sondaje rrpclalt> , că molivele original e stu­cate ele la sacnasi u. , la exterior. e rau pi ctat e, tonurile fiind roşu garanţă , albastru s inea l ă, ocrn , gri ca ld. ln măsura în care descoperirea dă greulale în plus in[onnaţiilor documenla­re, ea exl.inzînd concluziil e asupra podoabei ornamenLale , această casă, document ele arl1iteclură deosebit ele import.aut pentru istor ia arhileclurii urbane munteneşti, va deschide o discuţie [ierhinle asupra variantelor ş i soluţiilor de res taura re, privilă din aceaslă perspectivă.

2s M . Scv:islos , Monogra fia ora~ ului /Jloieşli, Buc. , 1()37, cap. Arhilec­' tura, P:irte:i I-Tr ecillul (Case de loc11il) , capito l întocmit de a rbitcclu l

Tom:i T. Socolcscu.

-------------------------- SUMJ\IARY ---------------------------

This p:ip er shows the :iulochlhonous char act cr, as wc li as Lhc nalure and influ e n ccs d efinin g a famous monument of mcdiaeval art to be found în Lhc :ire a of P r:ibova, Le. the I la g i Prodan Ho usc in Lhe town o f P Io ieş ti.

Thls monum ent was ercc tcd nL tlll' Lurn of the 18th century, lrnt it compriscs a numbcr of pnrts m a kin g part of another building which h ad becn constru ciPd :il lcast Jifty yca rs :igo. ThaL buildin g is onc of the fcw typcs of dwel lin gs dating from Lhc bcginning of the urbanizin g or P l() ­i eş li (sec Lhc pl an of Lhi s town bel wccn JS::lO :inel 1840) .

The aulochlhonous character of Lhis bu ildin g can bc sccn whil c :ina­lyzing ils architccturc prop cr , whi ch shows :i ch a in in cvo luli on, cons­tru ctccl in Lhc cthnographic:i l :i ren of Prahova region. Starling from Lhc ui-cc llul:i r Lyp e of buildin gs (f ig l) , which comprise onc li ving room and anolhcr on c for cooking, .il p asses lhrou gh thc trice llul :ir typ e (f ig. 2) , whicl1 compri scs thrcc room s: one is m eanl to clwcll in , thc secund for rrccption of gucs l s and for d cpositin g betlcr objccls, ancl thc thi rcl for prcpnrin g fo od and for reachin g Lhe fir s l L wo rooms ; în tba t way on c arri ves a l Lhc p arly of the 1-l ag i Prodan l10u se (fi g . 5), wh ich is forrn ed by fi vc rooms, group cd two by Lwo on Lile onc s id e :inel on Lhe olher on c of an cnlrancc hall in Lile cenlre o f the house.

Thc sch em e of the vo lum etrica I conslrn c lion m a kes p a rl of Lhe wc ll­known ca legory the a nlochlhonou s arl isan s usce! to builcl , bc.ing Lhe bas is il sc lf of num crous simila ry eclifices (fi g . el) .

Th e forma l makin g is orga n .izecl în two composiliona l cor cs : :i bottom one and a primary o:· domin a nl onc. (fi g. 6 - 9).

Tl1c bott om corc, compris in g Lhe dwellin g p1 op cr , has four compo ­sili ona l moclul cs, which :irc , ·erlka ll y set , on Lhrce r cg is ler s: Lh c first hus Olll' modu le and compriscs lhe volum e of the cellar , which îs largc ancl has fcw vacuums. The secund reg is ler is form ed by lwo modu Ies, one of Lhc111 compris in g the dwellin g rooms and thc entrance h a li , and Lhc st·cond onc Lhc porch . The third reg is l cr cornprises onl y onc moclulc, namely Lile volum e of the roof.

Thc prim ary or dominant corc, form ed in s ide the volum e of thc p a­vilion în which we find aga in Lile three register s of the bottom corc, com­priscs Lhrec modu Ies: thc 111oul11 of Lhc ce ll ar , t he r oom of the p av ilion ancl Lh e roof of lile latlcr.

Tlw Yo lum etrica l organi za lion , Lhorou ghl y obser vin g lht: planimelry, is lhc resuit of severa ! cenluri es of se lective e laboration of the so lutions lhe autochlhonous m ast cr mason s wcrc sear ching for , and it r epresents lhcir con Lr ibu Lion to Lhe European col lection of t yp es of el we lliL1 gs , synthc­ti zin g Lhe Roman ians ' spiritu a l option for Lhe va lu es of thc naLura l bca uty, wilhin wh ich human p erson a li ty is organ ica ll y inscrib cd .

This posilion towarcls rnan-nalure a ltes ts the presen ce of Lhc gen eti c primary sp iri t ual core, which had been form ed b y joining t.he Gracco-

Roman ant rop occn lsal is111 to UH· Dnc inn spir itu a l mnLrix in poinl o[ land scape .

The constru c lion syslcm, lhc 111nLeri:il ulili zccl ancl the technology macl e usc of in execut.ion slrcnglhcn lhl' idcn of Lhe particular Lradition of Lhc edifi ce (fig . 10).

T hc folk :irlis:ins macle usc of Lhc malcr ial at )lall([ :inel irn:ig incd executi on Lcchn olog ics ancl conslru c t.ion syslems which !mel bcen lasting for ccn tur ies. Thu s, Llw wal ls of Lhe Cl' I Iar werc macle of r i vcr slones, which wcr e sa lin brick holclers , thc floor wa s 111nclc of wooclcn beams, and the c.; ovc r of lile .

Th l~ walls or Lltc ground rl oor st:cmt•d Lo bc huilei of br ick , but th e rcs loralion works discovc rcd Lhc conslru c lion system Llta t h ad initially bccn m :id c of h aze i wa ttl c 011 an uakcn timb cr [r :im ework , sluck wit h carlh 111ixed up wilh st raw, Lllal con s lru c tion system be in g n:i111 cd "gră­de ll'. , în Hom aninn (fi g. 11).

Tli e aulochlllonous ch aracter of Lhe cdifict: is also c.;o n[ir111 cd by Lhe orn:imenLa l e lcm enls. So, tlte a rti s li c.; a rran gt:m cnt of Ll w wooden e lem ents (Lhc oa k pill :i rs supportin g Utc porc it roo[ and Llta l of lhe p av ilion ; thc cc ll ni· cntr:in cc :i nel Lhc door and winclow cascs and wln gs) is ollcn Lo bc found a t 111 any p c:isan L hou ses în Llte Pra ho va mg ion. Bu L tltc p las lcr om a ­m en Ls of thc wall s, bearing no ve i formal n:im es (crec pin g slcms and rlor a l c lcm cnls, lobate spirnls, zoomorphic n a iyc rorm s, fa 11 c if11 I iconograpllic:i l im agcs) gave thc edifice a charactcr of ils own. (fig. 12) . Bul if comp:i­riug it to Utc ornam cnla lion of Cula \' cch t: (iVJ,l ld ă r cş li ) (fig. 13 - 14) and particu la rly to Lliat of a housc hnYin g- bccn buill in Lhe s:i rn t: period at Chiojdul Buzăului (fig. 15- 16) il rcsult s Lltnl a r eal school of auLochlho­nou s plastcr workers clici ex isl and conlinu es Lhc Lr adition of thc ornam en­ta l e lem cn Ls on Cons Lan tin B rânc.;ovcanu ·s pa laccs, Llte ir rescm b I in g :ippcar­in g s lill m ore undcni:ibl c ciu t: Lu Lhe facL Llrnt the rew origin a l m ctop cs h :Jd bcc n r emo ved Lhcir own cove rs nnd Lhal initi :i ll y Lhe plaster had b,cen pol ychrom c. · ·

Tltc only ornnmen la l e lcm cnl which w:is brou ght from a broacl is thc wood en ca rved ce ilin g iD the dinin g room (sce lhe pnp er " 0ther news on Lhc hou se I-fag i Prodan h ad li ved in "' - Jig. 2), w.hiclt was worked in Bulga­ri a, at Triavn a (:lilei brou ght by H ag i Prodan in lile housc bis wifc Maria baci rcce ivcd as dowry ), lrnt which does nol al a ll ch angc til e autochthonou s ch:ir :icler of Lhc ed ifice.

By anal yz in g Lhc pl anim ct.ri ca l and vo lum clrica l conception of lhc conslrurlion and orn:imenla I solu Lion , il c lcar ly rcsu lted the autochthonous ch a r:ic ler of Lbat yaJu a bl c edifice of Hom ani an m ediae yaJ folk art. So, th e I-fa g i P rud an llousc, bein g built by folk a rlisans , în Lhe sp iri t of thc acsthc­Lical id e:i ls of our prec iou s p e:isn nl cullurc , is another cxamp le of the co11Lr ib11Uon of Lhis cullure to the Europ ean and world c iv ili zation.

43

http://patrimoniu.gov.ro