Download - Confort Termic Baze de Tratament

Transcript

A IXA IX--a Conferinţă Naţională de a Conferinţă Naţională de BalneologieBalneologie

12 12 –– 14 mai 201114 mai 2011NeptunNeptun

INSTITUTUL NAŢIONAL INSTITUTUL NAŢIONAL DE RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI DE RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNEOCLIMATOLOGIEBALNEOCLIMATOLOGIE

“Confortul termic “Confortul termic –– factor de mediu important în factor de mediu important în bazele de tratament”bazele de tratament”

Conf. dr. Liviu Enache, as. cerc. Iulia BunescuConf. dr. Liviu Enache, as. cerc. Iulia Bunescu

Un pic de teorie

Între organism şi condiţiile de vreme şi cele climatice există o corelaţie deosebit de complexă.

Organismul depune o permanentă activitate de adaptare la condiţiile mediului înconjurător pentru menţinerea homeostaziei (gr. Homoios =asemănător; stasis =stare) ) în limitele de normalitate.

Bioclimatul este obiectul de studiu al bioclimatologiei – ramură a climatologiei care studiază impactul condiţiilor de vreme şi de climă asupra organismelor vii (inclusiv omul).

Despre confortul termic:

Confortul termic (CT) definit în conformitate cu British Standard BS EN ISO 7730 este “condiţia stării mentale care exprimă satisfacţie în raport cu mediul termic înconjurător”.

CT este relativ dificil de definit, întrucât implică nu numai factori de mediu (nu doar temperatura aerului), ci şi personali (fiecare fiind dependent de alte elemente), care, în final, descriu “mediul termic uman”.

Efortul organismului de păstrare a echilibrului funcţional poate fi însă perturbat de condiţiile excesive din mediu (potenţial existent în bazele de tratament), cu efecte negative asupra stării de sănătate.

De ce este important confortul termic?

Întrucât stabileşte o legătură între solicitarea termică exterioară şi capacităţile de termoreglare umană (pierdere sau acumulare de căldură) CT are o componentă dublă:

- fiziologică şi morală,- economică (creşte productivitatea

muncii).

Lipsa CT are efecte negative asupra:- stării de sănătate,- randament scăzut al activităţilor profesionale, care poate ajunge până la refuzul muncii.

Principalii factori care determină confortul termic

Factori personali:- izolaţia prin îmbrăcăminte (interfaţa prin care se reglează pierderile de căldură de către organism),- căldura metabolică (rata metabolismului permite evaluarea riscului termic în dependenţă de activitatea depusă, vîrstă, sex, greutate corporală).

Factori de mediu:- temperatura radiantă,- temperatura aerului,- umiditatea aerului,- viteza aerului.

Izolaţia termică a îmbrăcăminţii(unitate de măsură: 1 clo = 0,155 m2K/W)

Rezistenţa termicăRezistenţa termicăTipul de îmbrăcăminteTipul de îmbrăcămintecloclo mm22K/WK/W

NudNud 00 00Costum de baieCostum de baie 0,10,1 0,0180,018Îmbrăcăminte pentru climat tropicalÎmbrăcăminte pentru climat tropical 0,30,3 0,0470,047Îmbrăcăminte uşoară de varăÎmbrăcăminte uşoară de vară 0,50,5 0,0780,078Îmbrăcăminte de lucruÎmbrăcăminte de lucru 0,80,8 0,1240,124Îmbrăcăminte tipică de interior (iarna)Îmbrăcăminte tipică de interior (iarna) 1,01,0 0,1550,155Îmbrăcăminte tradiţională europeană Îmbrăcăminte tradiţională europeană (costum)(costum)

1,51,5 0,2330,233

Rata metabolică(unitate de măsură 1 met = 58,2 w/m2)

depinde de:gradul de activitate musculară, condiţii de mediu,

vârstă, sex, dimensiunile corporale

ActivitateaActivitatea Rata metabolicăRata metabolică(met)(met)

ActivitateaActivitatea Rata metabolicăRata metabolică(met)(met)

RepausRepaus 0,70,7 Spălat manual şi Spălat manual şi călcatcălcat

1,2 1,2 –– 1,81,8

SomnSomn 0,80,8 CumpărăturiCumpărături 1,1 1,1 –– 1,41,4Aşezat pe scaunAşezat pe scaun 1,21,2 Muncă de birouMuncă de birou 1,1 1,1 –– 1,41,4Poziţie ortostatică Poziţie ortostatică (relaxat)(relaxat)

2,0 2,0 –– 3,83,8 Activităţi variate de Activităţi variate de biroubirou

3,4 3,4 –– 4,04,0

MersMers 2,0 2,0 –– 3,43,4 ProiectareProiectare 2,4 2,4 –– 4,44,4Activităţi domestice Activităţi domestice (femei)(femei)

1,6 1,6 –– 2,02,0 Dans, socialDans, social 7,0 7,0 –– 8,78,7

Curăţenia caseiCurăţenia casei 2,0 2,0 –– 3,03,0 TenisTenis 1,4 1,4 –– 8,68,6GătitGătit 1,4 1,4 –– 1,81,8 Activităţi generale de Activităţi generale de

laboratorlaborator2,02,0

ProfesorProfesor 3,23,2 Vânzător Vânzător 2,02,0

Schimburile de căldură ale organismului uman cu mediul înconjurător

Modalităţi de schimb de căldurii ale organismului uman

Conducţie (prin contact direct cu corpurile înconjurătoare); Conducţie (prin contact direct cu corpurile înconjurătoare); << 1 %1 %

Convecţie (prin curenţi verticali de aer sau apă);Convecţie (prin curenţi verticali de aer sau apă);<< 10 %10 %

Respiraţie (aerul inspirat este, de obicei, mai rece şi mai uscaRespiraţie (aerul inspirat este, de obicei, mai rece şi mai uscat decât cel t decât cel expirat);expirat);

<< 5 %5 %

Radiaţie (prin unde electromagnetice, în concordaţă cu temperatRadiaţie (prin unde electromagnetice, în concordaţă cu temperatura ura corpului, conform legii Stefancorpului, conform legii Stefan--Boltzmann) şi lucru mecanic;Boltzmann) şi lucru mecanic;

<< 20 %20 %Evaporarea transpiraţiei.Evaporarea transpiraţiei.

~~ 75 %75 %

Bilanţ termic al organismului umanBilanţ termic al organismului uman

Densităţile de flux termic (W/m2) corespunzătoare:M –metabolismului,Q – bilanţului caloric,

C – convecţiei,E – evaporaţiei,Res – respiraţiei,

S – radiaţiei solare.

Alt model al parametrilor implicaţi în bilanţul termic al organismului uman şi valorile corespunzătoare ale acestora.

Unii factori de mediu şi efectele asupra bilanţului termic uman

Temperatura:

Temperatura aerului → Influenţează schimburile convective dintre piele şi mediul înconjurator şi intervine în bilanţului cantităţilor de căldură primite şi pierdute de organism:

Tpielii > Taer (condiţii normale),

Tpiele < Taer (stres termic prin încălzire)

Temperatura radiantă (temperatura corespunzătoare unui corp care emite energie termică)→ Influenţează schimbul radiant de energie termică (căldură) dintre piele şi mediul înconjurător.

Temperatura suprafeţei corpului → Influenţează schimbul conductiv de căldură.

Temperatura percepută → temperatura aerului pentru un mediu de referinţă care creează unui subiect acelaşi răspuns termic ca şi în condiţii reale.

Temperatura aerului

ZONA DE NEUTRALITATE TERMICĂ – intervalul de temperaturi între care metabolismul se menţine constant, la valoarea minimă.

ZONA DE CONFORT TERMIC – intervalul de temperatură (inclus în zona termoneutră) în care metabolismul normal al omului asigură temperatura optimă.

ZONA DE HIPERTERMIE – zona în care mecanismele de termoreglare nu asigură răcirea suficientă pentru obţinerea unei temperaturi normale a corpului. Ea este mărginită de două limite:

temperatura critică superioară – la care mecanismele de termoreglare nu asigură îndepărtarea eficientă a surplusului de căldură;temperatura letală – peste care nu este posibilă supravieţuirea organismului.

Observaţii:

- Realizarea unui bun confort termic impune o anumită distribuţie a temperaturii aerului pe verticala şi orizontala unei incinte.

- Pentru a evita tendinţa de răcire neuniformă a corpului şi perturbarea senzaţiei de confort termic este necesar ca variaţia de temperatură pe verticală între nivelul capului şi cel al picioarelor să fie de maxim 2,5 0C, iar pe orizontală de maxim 20C.

- În cazul în care diferenţa de temperatură a aerului, măsurată între nivelul capului şi nivelul gleznelor depăşeşte 3 0C, sistemul termoregulator al organismului uman nu poate regla diferenţiat.

Temperatura percepută şi stresul termic în conformitate cu reglementările germane (V.D.I., 3789, 1994)

Temperatura percepută (0C) Percepţia termică Stresul fiziologic

< -39 Foarte rece Stres extrem de rece

-39 ÷ -20 Rece Stres rece intens

-20 ÷ -13 Rece Stres rece moderat

-13 ÷ 0 Uşor rece Stres uşor rece

0 - +20 Confortabil Posibil confort

20 – 26 Cald Solicitare termică uşoară

26 – 32 Cald Solicitare termică moderată

32 - 38 Fierbinte Solicitare termică intensă

> 38 Foarte fierbinte Solicitare termică extremă

Umiditatea aerului

Umiditatea aerului → influenţează procesul de vaporare a transpiraţiei.

Umiditatea relativă a aerului între 51 % şi 70 % (interval corespunzător majorităţii zonei normale de tip higrometric al aerului) nu are o influenţă semnificativă asupra confortului termic.

Viteza curenţilor de aer

Viteza aerului → influenţează procesul de răcire convectivă şi evaporarea transpiraţiei

În funcţie de valoare, temperatura şi umiditatea aerului, efectele resimţite de om sunt foarte diferite, adesea contrare.

Microclimatul în unele baze de tratament din ţară

Caracteristici microclimatice (recomandări de confort termic) pentru diferite puncte ale unei baze de tratament balnear

Încăperea Temperatura aerului (0C)

Umiditatea relativă a aerului (%)

Confortul termic (0TE)

Băi umedeElectroterapieMasajAerosoliHidroterapieBazinSală gimnasticăSală de aşteptare

22 – 2420 – 2220 – 2220 – 2222 – 2422 – 2418 – 20

22

40 – 65“““““““

18 – 22“““““““

Microclimatul în unele baze de tratament din ţară

Determinările efectuate au arătat deosebiri microclimatice în funcţie de:

- Numărul de pacienţi;- Starea de încălzire a spaţiilor respective,- Dimensiunile spaţiale ale sălilor respective;- Regimul curenţilor de aer şi alţii.

La majoritatea bazelor de tratament condiţiile criptoclimatice sunt corespunzătoare condiţiilor de confort termic.

Excepţie fac, după caz:- mofetele – număr prea mare de pacienţi pe serie,- secţiile hidroterapie – umiditate crescută în timpul

tratamentului.

Microclimatul în unele baze de tratament din ţară

Determinările de aeroionizare au arătat, în general, valori apropiate de regimul ionizării naturale normale a aerului din atmosfera liberă:

700 – 800 ioni/cm3

Lipsa armonizării, simplificării şi uniformizării indicilor microclimatici specifici aflaţi în corelaţie cu confortul termic.

Dificultăţi de comunicare efectivă a rezultatelor unui model către utilizatori (media, public, sănătate, diferiţi utilizatori etc.).

Diseminarea dificilă a rezultatelor obţinute pe plan internaţional (european) care vizează adoptarea unui indice universal, valabil pentru diverse sezoane, climate, persoane, scări de timp etc.

Proiectul de cercetare ale U.E., COST 730 , relativ recent încheiat (la care a participat şi România) este încă, nevalidat, nepublicat şi nepus în lucru.

Insuficienta coordonare şi colaborare între sistemele de sănătate şi cele care gestionează datele meteorologice.

Lipsa unor referiri sau particularizări (pe domenii specifice, inclusiv bazele de tratament) a unor norme legislative privind confortul termic, deşi există unele reglementări pe plan naţional (standardul SR 1907-2),

Lipsa strategiilor care să urmărească scăderea vulnerabilităţii populaţiei (inclusiv din bazele de tratament) la stresul termic.

Totuşi, există încă disfuncţionalităţiTotuşi, există încă disfuncţionalităţigenerale şi particulare produse de:generale şi particulare produse de:

Concluzii şi recomandări (I)

Regimul microclimatic din bazele de tratament studiate corespunde, în general, condiţiilor normale (termice, higrice, curenţi de aer) de desfăşurare a activităţilor.

Excepţie fac unele sectoare ca, de exemplu, - mofetele şi - secţiile de hidroterapie,din cauza unor lipsuri în sistemul de aerisire (ventilaţia spaţiilor respective).

Concluzii şi recomandări (II)

Studierea condiţiilor microclimatice din bazele de tratament trebuie efectuate numai în condiţii curente de exploatare:- instalaţii de încălzire aflate în funcţiune;- prezenţa pacienţilor;- efectuarea de măsurători sezoniere (îndeosebi în intervalul (primăvară – vară – toamnă).

Stabilirea unor reglementări clare (programe orare) privind organizarea fluxului pacienţilor în diferitele locaţii ale bazelor de tratament, care să asigure menţinerea unor condiţii de confort termic pentru toate persoanele (pacienţi şi personal sanitar).

Alte concluzii şi recomandări generale (I)

Extinderea cercetărilor teoretice şi aplicative în domeniul sănătăţii publice, studiilor biometeorologice privind efectele diverşilor factori de mediu asupra organismului şi ale confortului uman în diferite spaţii interioare (saloane din spitale, baze de tratament, locuri de muncă, spaţii de locuit etc.) şi investigarea intercorelaţiilor dintre climatul de interior şi cel din exterior.

Efectuarea de studii multidisciplinare – prin includerea aspectelor biometeorologice alături de alţi factori de mediu (radiaţie U.V,, ozon, ionizarea aerului, suspensii din aer, alţi factori poluanţi etc.) şi biologici care pot afecta, direct sau indirect, starea de sănătate a pacienţilor şi personalului din bazele de tratament.

Alte concluzii şi recomandări generale (II)

Managementul factorilor decizionali (Ministerul mediului, Ministerul sănătăţii, Primăriile, Patronatul şi altele), pe termen mediu şi lung,, pentru asigurarea securităţii, protecţiei şi sănătăţii pacienţilor şi personalului de lucru din bazele de tratament şi în exteriorul acestora, sub aspectul condiţiilor de mediu, trebuie să aibă în vedere ca:

- design-ul interior al clădirilor destinate bazelor de tratament să asigure un microclimat interior de confort, pe cât posibil fără utilizarea de instalaţii energo-intensive;

- planning-ului staţiunii, arhitectura şi arhitectura peisagistică să asigure un bioclimat local cît mai puţin stresant, care să reducă insula (insulele) urbană de căldură din cursul sezonului cald.

“Nu vrem să dăm sfaturi frumoase, ci numai sfaturi folositoare”

după Solon