Comunicarea în echipa interdisciplinară

element esenţial pentru îngrijirea de calitate a

pacientului cu boală cronică evolutivă

Ştefănel Vlad, Ovidiu Măruşteri

ECHIPA INTERDISCIPLINARĂ ÎN IP

ECHIPA INTERDISCIPLINARĂ = formată din membrii cu

specializări si competenţe diferite, care au un scop

comun, lucrează interdependent în planificarea,

rezolvarea problemelor, luarea deciziilor, implementarea

şi evaluarea sarcinilor;

Caracteristica = grad ridicat de cooperare, colaborare şi

comunicare pentru atingerea tuturor scopurilor propuse

Echipa de IP: este heterogenă şi interdisciplinară

Medic

Asistent medical

Psiholog

Asistent social

Preot etc

Membrii echipei îşi cunosc rolul şi rolurile

celorlalţi membrii, interacţionează între ei

pentru atingerea unui scop de îngrijire;

Ia decizii bazate pe cunoştinţele şi acţiunile

tuturor, în beneficiul pacientului;

Funcţioneaza de multe ori în condiţii de

presiune, datorită volumului de muncă mare

şi a numărului mare de pacienţi;

Acţionează unitar, ca efect al

interdependenţei acţiunilor fiecarui membru,

pentru binele pacientului.

(WHO: Patient safety, 2012)

Caracteristicile echipei

interdisciplinare în IP:

Echipa multidisciplinară = echipa de îngrijire formată din

membrii cu specializări diferite, apartenenţa la echipă

fiind un lucru secundar, specializarea fiind elementul

principal; conducerea este ierarhică; fiecare membru

participă la îngrijire pe baza expertizei proprii, oarecum

independent de ceilalţi membrii (analogie: feliile unui tort)

Echipa interdisciplinară = echipa de îngrijire formată din

membrii cu specializări diferite, care lucrează

interdependent şi schimbă permanent informaţii; conducerea este dependenta de activitate, în funcţie de

situaţia pacientului; (analogie: degetele de la mână –

fiecare cu o abilitate, dar împreună au abilitate mai mare

decât suma abilităţilor individuale)

Multidisciplinar - Interdisciplinar

COMUNICAREA

Comunicator Mesaj Mediu Receptor

Feedback

CINE SPUNE CE ÎN CE FEL CUI

CE EFECT

Cum funcţioneză

COMUNICAREA = rezultatul inţelegerii comune între comunicator (transmiţător) şi receptor

Latin communis = comun

Comunicatorul încearcă să stabilească “comuniunea” cu receptorul

COMUNICAREA este transmiterea şi întelegerea informaţiei cu ajutorul simbolurilor comune

Elementele COMUNICĂRII

Encodare Mediu

Mesaj

Receptor

Feedback

Zgomot Zgomot Zgomot Zgomot

CE EFECT

Comunicator Decodare

Zgomot

Elemente ale

COMUNICARII

Comunicator (Transmiţător) = o persoană

cu idei, intenţii, informaţii şi un scop în a

comunica

Encodarea = traducerea ideilor

comunicatorului într-un set sistematic de

simboluri – într-un limbaj prin care să se

exprime scopul comunicatorului

Encodarea are loc prin limbaj

Elemente ale

COMUNICĂRII

Mesajul este rezultatul procesului de

encodare

Scopul comunicatorului este exprimat

prin mesaj

Mesaj verbal (7%) şi non verbal /

paraverbal (93%)

Mesaj intenţionat şi neintenţionat

Elemente ale

COMUNICĂRII

Mediul comunicării = este transportatorul mesajului

Faţă în faţă

Telefonic

Întâlniri în grup

Mesaje electronice

Memos

Legi şi reguli

Sisteme de compensare/motivare

Programare/Planificare

Previzioane/Estimări

Elemente ale

COMUNICĂRII

Mesajul trebuie decodat pentru a fi relevant pentru receptor

Decodarea este un termen tehnic ce defineşte procesul de analiză (gândire) al receptorului

Decodarea implică interpretarea

Interpretarea se face pe baza experienţei şi a şabloanelor de referinţă

Elemente ale

COMUNICĂRII

Feedback-ul este obligatoriu

Comunicare “sens unic”

Comunicare “dublu sens”

Feedback direct

Feedback indirect

Mesaje non verbale /

paraverbale

Nelegate de informaţia verbală

Prezentarea fizică

Puternică influenţă asupra interpretării realizate de către receptor

Comportamentul – ochii, cap şi faţă

Poziţia (mâinile)

Distanţa (spatiul personal)

Gesturi

Tonul vocii

Mediul

Îmbrăcăminte

Utilizarea timpului

Comunicam oricand ….dar nu oricum

Mesaje non verbale

Expresia feţei, mişcarea ochiilor –

tipul emoţiei

Poziţia, distanţa, gesturile –

intensitatea emoţiei

Mai multă informaţie decât cea

transmisă verbal

Analiză unitară

PROCESUL DE

COMUNICARE

Bariere

Calităţi personale

Atitudini

Emiterea

mesajului

Recepţionarea

mesajului

Calităţi personale

Atitudini

De ce COMUNICARE

Echipa devine funcţională prin comunicare

Procesul planificării, organizării, conducerii şi controlului devine operaţional numai prin comunicare

Procesul decizional – colectare şi diseminare de informaţii

Principiile COMUNICĂRII

Comunicarea este un comportament

care se invaţă

Putem să îmbunătăţim substanţial

calitatea relaţiilor interpersonale prin

îmbunătăţirea comunicării

Când exersăm comunicarea ne

dezvoltăm noi abilităţi

Impactul COMUNICĂRII

Întrebarea este nu cum ne angajăm în

comunicare ci dacă comunicăm bine

sau prost – un feedback corect

reglează comunicarea

Comunicarea nu depinde de

tehnologie ci de oameni

Scopul comunicării

Scopul comunicării este să ne

exprimăm gânduri, idei şi sentimente

într-un mod în care alţii să le poată

înţelege

Comunicarea de calitatea nu este

legată de un vocabular bogat ci de

modul în care ne facem înţeleşi

Scris, Citit, Vorbit,

Ascultat

Scrisul trebuie citit

Vorbirea trebuie ascultată

Scrisul şi citititul se studiază în şcoală

Nu există educaţie formală generală pentru vorbire şi ascultare

Plecăm de la ideea că vorbirea şi ascultarea sunt abilitaţi naturale

Vorbirea şi ascultarea diferă esenţial de scris şi citit

Vorbirea şi ascultarea sunt tranzitorii

Diferenţe

Bărbaţii şi femeile, acasa sau la serviciu, fie

că vorbesc sau ascultă, utilizează metode

diferite de comunicare pentru a-şi satisface

nevoile primare de comunicare

BARBAŢI – de a se simţi acceptaţi, admiraţi,

apreciaţi, aprobaţi şi de încredere

FEMEI – de a se simţi validate, respectate,

înţelese, sprijinite şi importante

Diferenţe

Bărbaţii şi femeile învaţă să comunice diferit

Bărbaţii se autodefinesc prin realizările lor. Ei cred că sunt ceea ce fac

Femeile se autodefinesc prin conexiunea pe care o au cu cei din jur. Ele cred că sunt ceea ce simt

Modalitatea numarul 1 pentru ca un bărbat să-şi îmbunătăţească interacţiunea cu o femeie este să asculte sentimentele ei

Modalitatea numarul 1 pentru ca o femeie să-şi îmbunătăţească interacţiunea cu un barbat este să-l împuternicească (empower)

Ascultare activă

Ascultarea ne consumă cel mai mult din timpul zilnic comparativ cu celelalte procese ale comunicării

Ascultarea activă repetă sentimentele şi conţinutul pe care le transmite comunicatorul

Ascultarea activă demonstrează că receptorul înţelege şi acceptă mesajul comunicatorului

Ascultarea activă implică observarea comunicării non verbale

Receptorul trebuie să comunice interes faţă de comunicator prin încurajări non verbale

Receptorul eficient utilizează numai câteva întrebări foarte bine alese; intrebări deschise care să faciliteze mesajul transmiţătorului

Răspunsul prin tăcere este un factor cheie în comunicarea eficientă

Atitudinea

Atitudinea umană poate fi clasificată ca fiind pasivă, agresivă sau încrezătoare (energică)

Atitudinea încrezătoare este fundaţia pentru o comunicare eficientă şi eficace atât scris cât şi oral

Dintre toate cele trei, atitudinea încrezătoare oferă cea mai mare satisfacţie tuturor participanţilor în procesul comunicării

Atitudinea încrezătoare este caracterizată de mesajele EU

Formula de bază pentru atitudinea încrezătoare este de genul: “Când tu (prezentăm fără a critica sentimentul sau comportamentul) EU mă simt (prezentăm sentimentele noastre) din cauza că (prezentăm efectele asupra vieţii noastre). Aş prefera să (descriem ce am dori).

Nu este numai ceea ce

spunem, este şi cum

spunem Cum comunicăm este adesea mai important decât ceea ce

comunicăm

Comunicarea non verbală implică :

1. Contact vizual

2. Poziţia corpului

3. Distanţa/contact fizic

4. Expresia feţei

5. Gesturi

6. Tonul vocii

7. Fluenţa

8. Ritm

9. Îmbrăcăminte şi ţinuta

Comunicarea verbală şi non verbală se combină pentru a forma stilul personal care este unic fiecărui comunicator

Stilurile COMUNICARII

Comunicarea faţă în faţă şi cea în cadrul

grupului – comunicare interpersonală

Comportamentul interpersonal nu poate

exista fară comunicarea interpersonală

Diferenţa de percepţii

Diferenţa de stil personal

Stilurile COMUNICĂRII

Procesul de învaţare se bazează pe

informaţiile primite şi transmise

Procesul de recepţionare şi transmitere

de informaţii depinde de modul în care ne

poziţionăm faţă de noi inşine şi faţă de

ceilalţi

Stilurile COMUNICĂRII

Stilul interpersonal –modul în care

indivizii preferă să se poziţioneze faţă de

ceilalţi

Relaţionare – comunicare – stil

interpersonal

Diferitele combinaţii de cunoaştere şi

necunoaştere a informaţiei de către noi şi

ceilalţi defineşte “Fereastra Johari”

Stilurile COMUNICĂRII

Stilurile interpersonale şi manageriale

Tip A – de obicei slabi comunicatori interpersonali

Tip B – caută să relaţioneze dar incapabili sa-şi

exprime direct şi deschis opiniile/ideile

Tip C – interes faţă de propriile idei/opinii dar nu şi

faţă de ale celorlaţi

Tip D – se simt bine sa-şi exprime liber opiniile şi

ideile faţă de ceilalţi dar şi să-i asculte pe ceilalţi

Bariere ale COMUNICĂRII

Cadrul de referinţă

Interpretare diferită funcţie de experienţa trecută

Cel mai important factor care subminează

“comunalitatea” comunicarii

Encodare Mediu

Mesaj Receptor

Feedback

Zgomot Zgomot Zgomot Zgomot

CE EFECT

Comunicator Decodare

Zgomot

EXPERIENTA EXPERIENTA

Bariere ale COMUNICĂRII

Ascultarea selectivă

Blocarea informaţiei noi dacă aceasta intra în conflict cu ceea ce noi credem - percepţie

Judecăţiile de valoare

În orice proces de comunicare receptorul face judecăţi de valoare

Judecata de valoare se bazează pe experienţa anterioară a receptorului relativ la comunicator, evaluarea spontană a comunicatorului facută de receptor şi inţelesul anticipat al mesajului

Credibilitatea sursei

Nivelul de credibilitate de care se bucura comunicatorul

Semantica

Nu se poate transmite inţelegerea

Înţelesul diferit al cuvintelor

Filtrarea

Manipularea comunicarii

“în sus”

Acoperirea unor parţi ale mesajului

Limbajul de grup – limbajul specializat

Diferenţele de statut / rang

Ameninţare

Bariere ale COMUNICĂRII

Presiunea timpului – nu există timpul fizic necesar pentru comunicare individuală şi clarificare

Supraâncărcarea

Decizia eficace – informaţie

Uşurinţa generării informaţiei

Suprasaturarea cu informaţie

Eliminarea voită a unor mesaje/informaţii

Îmbunătăţirea

COMUNICĂRII

Verificarea Premiza că nu s-a înţeles

Încercarea de a determina gradul în care s-a înţeles mesajul

Regularizarea fluxului de informaţie Este regularizată atât calitativ cât şi cantitativ

Principiul excepţiei – nu se aduc la cunostiinta nivelelor superioare decât deviaţiile de la reguli şi proceduri

Utilizarea feedback-ului

Empatie Orientarea către receptor

Bazată pe ce se ştie despre receptor

Îmbunătăţirea

COMUNICĂRII

Încurajarea încrederii reciproce

Programarea/Planificarea eficace

Eliminarea “competiţiei” dintre mesaje

Simplificarea limbajului

Ascultarea activă (eficace)

Repetiţia

Stres şi emoţii

Pentru a gestiona complimentele, criticile şi respingerile trebuie să nu ne pierdem controlul atunci când suntem sub presiune

Fiecare suntem o persoană valoroasă care va primi atât complimente cât şi critici

În situaţii tensionate, de stres, trebuie mai întâi să gestionăm emoţiile. Trebuie sa îndepărtăm emoţiile astfel încât să putem să analizăm analitic informaţiile transmise de partenerul de dialog

Chiar dacă este dificil în situaţiile tensionate nu luaţi în nume personal afirmaţiile generate de emoţii

Trebuie să fim încrezători, să clarificăm situaţia şi să ne exprimăm sentimentele fără patimă

Comunicarea în echipa interdisciplinară influenţează atât

funcţionarea echipei, cât şi calitatea îngrijirii pacientului

Zimmerman S.: Western Journal of Communication. 1994;

Cooperarea şi comunicarea eficientă între membrii

echipei interdisciplinare care îngrijesc pacientul sunt

decisive pentru realizarea unui plan de îngrijire

corespunzător şi pentru obţinerea satisfacţiei pacientului

şi familiei, pe de o parte, dar şi a medicului şi celorlalţi

membrii ai echipei (asistent medical, kinetoterapeut,

asistent social, preot etc), pe de alta parte.

Manojlovich M: J Nurs Scholarsh 2005;

Boyle DK, Kochinda C: J Nurs Admin 2004;

Comunicarea în echipa de îngrijire

Influenţează pozitiv evoluţia pacientului

Influenţează pozitiv satisfacţia pacientului şi familiei

Creşte controlul simptomelor

Scade perioada de spitalizare a pacientului

Creşte abilitaţile de diagnostic şi apreciere a

prognosticului, precum şi planificarea corectă a

tratamentului pacientului (comparativ cu

profesionistul medical care acţionează singur)

Hearn J, Higginson IJ: Pall Med 1998

Comunicarea eficientă interdisciplinară în

echipa de îngrijire

Factori care fac dificilă comunicarea în

echipă

Îngrijirea complexă, evoluţia imprevizibilă a pacienţilor, profesionişti

de diferite specialităţi implicaţi şi care interacţionează cu pacientul

în diferite momente ale zilei, uneori în locaţii diferite, fără o

interacţiune sincronă

Profesioniştii pot avea o viziune diferită asupra nevoilor de îngrijire

Ierarhia din domeniul medical (medici versus alte specialitati

medicale şi nemedicale) duce la inhibiţia unor membrii ai echipei în

prezentarea propriilor viziuni si indicaţii de îngrijire;

Diferenţa în educaţia profesională, vârstă

Curricula educaţională pentru majoritatea profesiilor implicate

neglijează, incă, tehnicile de comunicare cu pacientul sau cu alţi

profesionişti.

Dingley, 2014

Bariere de comunicare în echipă

Aşteptări personale

Diferenţe de personalitate

Ierarhie

Comportament

necorespunzător

Diferenţe culturale

Diferenţe de vârstă

Sex

Rivalităţi profesionale sau

inter-profesionale

Diferenţe de salariu, prime

Îngrijorări privind

responsabilitatea clinică

proprie

Jargon medical diferit

Diferenţe de program si

rutină zilnică între membrii

Nivele diferite de calificare

profesională

Diferenţe de regulamente

interne, norme

Complexitatea mare a

îngrijirii

Necesitatea luării rapide de

decizii medicale

Mare parte din comunicare se petrece între membrii

aceluiaşi grup profesional - rolul membrului de

echipă determină direcţia comunicării

Dominaţia medicilor în comunicare, mai ales în

întâlnirile echipei

Asistentele au rol central, cu nivel înalt de

interacţiune atât cu medicii cât şi cu alţi profesionişti

Comunicarea faţă-în-faţă este preferată

Rolul întâlnirilor echipei are, încă, un rol suboptimal

Rowlands S, Eur J Cancer care, 2013

Comunicarea în echipa de îngrijiri paliative

Imposibilitatea folosirii documentelor scrise ale

pacientului ca unic mijloc de comunicare între

membrii

Îmbunătăţirea comunicării în întâlnirile echipei:

Asigurarea participării tuturor membrilor

Videoconferinţa cu membrii care nu sunt prezenţi

Prezentarea prin proiecţie a datelor pacientului,

imagisticii etc

În întâlniri (şi nu numai): comunicarea mai probabilă

de-a lungul liniei profesionale (identitate, pregătire,

practică şi atitudini comune) - bariera în

comunicare

Rowlands S, Eur J Cancer care, 2013

Comunicarea în echipa de îngrijiri

paliative

Studiile arată că în îngrijirea paliativă există o

preferinţă pentru comunicarea verbală a informaţiilor

medicale privind pacientul, bazată pe urgenţă şi

oportunităţi apărute spontan pentru comunicare

Datele comunicate verbal în cadrul oportunităţilor

sunt rar documentate în foaia pacientului

Potenţial risc pentru siguranţa pacientului dacă

deciziile se iau doar pe documentele din foaia de

observaţie

Rowlands S, Callen J. Eur J Cancer 2013

Comunicarea în cadrul echipei

Planificarea ingrijirii

Schimbul de informatii

Luarea deciziilor

Invatarea in cadrul echipei

Negocierea

Coordonarea echipei

(team leadership)

Structura comunicării echipei interdisciplinare

Kuziemsky C, 2009

Planificarea îngrijirii (care planning)

Totalitatea aspectelor care sunt urmărite şi rezolvate

în cadrul îngrijirii pacientului (medicale şi non-medicale)

Rolurile şi responsabilităţile fiecărui membru sunt bine

definite

Schimbul de informaţii Procesul prin care membrii echipei interdisciplinare

interacţionează unul cu celălalt în timpul intâlnirilor

Formal

Informal

Structura comunicării echipei

interdisciplinare

Luarea deciziilor

Cel mai important proces în cadrul întâlnirilor

echipei interdisciplinare

Decizii imediate

Decizii pe termen lung

Învăţarea în cadrul echipei (educaţie, instruire)

Membrii echipei instruiesc alţi membrii în legatură

cu aspecte ale îngrijirii

Structura comunicării echipei

interdisciplinare

Negocierea

Proces de suport, în cadrul procesului de luare a

deciziilor în echipa interdisciplinară

Coordonarea echipei

Proces de suport în cadrul procesului de luare a

deciziilor şi învăţare

Liderul echipei:

Facilitează luarea deciziilor

Facilitează schimbul de informaţii

Structura comunicării echipei

interdisciplinare

EXERCIŢIUL I - exerciţiu de structurare a

unui protocol de comunicare între

membrii echipei interdisciplinare

BA, sex feminin, 66 ani, din Bucureşti, pensionară

Diagnosticată cu glioblastom bilateral (fronto-parietal dreapta şi frontal stânga),

biopsiat; inoperabil cu intentie radicală; a efectuat radioterapie, 60 Gy, tratament

suportat în condiţii bune, după o perioadă de aprox o săptămână de anxietate,

probabil cauzată de începerea tratamentului. Tromboza venoasă profundă

femuro-poplitee dreaptă complicată cu trombembolism pulmonar în antecedente.

O fiica, 30 ani, care o îngrijeşte. Fiica are un serviciu cu un program destul de

strict, în timpul zilei mama este singură la domiciliu. O vecină casnică o ajută la

nevoie.

Pacienta este “protejată” de fiica care încearcă să-i ascundă prognosticul

(pacienta cunoaşte diagnosticul).

Clinic: perioade de anxietate in timpul zilei; insomnie; tulburari de memorie;

hemipareză dreaptă, stă aproape toată ziua în pat sau în fotoliu; constipaţie; în

prezent tratament cu Fenitoina 300 mg/zi, carbamazepina 600 mg/zi, medrol 16

mg/zi, omeprazol 40 mg/zi, temodal (prescrise de oncolog si radioterapeut),

Clexane 40 mgx2/zi.

EXERCIŢIUL I - exerciţiu de structurare a

unui protocol de comunicare între

membrii echipei interdisciplinare

Pacienta se află la domiciliu şi este preluată în îngrijire de echipa formată din :

Medic îngrijiri paliative

Asistent medical

Asistent social

Kinetoterapeut

Psiholog

În afară de această echipă de îngrijire la domiciliu, pacienta se află în evidenţa

unui medic oncolog (care ii prescrie, lunar, Temodal), a unui medic

radioterapeut (a terminat radioterapia in urmă cu 3 săptămâni, trebuie sa meargă

la controale periodice), a unui neurolog (care i-a prescris un tratament

anticonvulsivant).

EXERCIŢIUL I - exerciţiu de structurare a

unui protocol de comunicare între

membrii echipei interdisciplinare

Tema propusa:

Imaginaţi un protocol de comunicare interdisciplinară

între membrii echipei

Se vor identifica:

Probleme de îngrijire - asocierea între problemele de îngrijire şi

rolul fiecărui membru al echipei

Mijloace de comunicare între membrii echipei

Posibile bariere în comunicare

Fişa de observaţie a pacientului

Conţine documentele medicale şi

observaţiile membrilor echipei cu ocazia

vizitelor, medicaţia etc

S-a observat că fişa medicală nu este folosită

întotdeauna pentru notarea informaţiilor sau

informaţiile sunt incomplete

Colectarea datelor scrise este discontinuă:

mobilitatea pacientului, locaţii multiple unde

se acordă îngrijirea (hospice, centre de zi,

policlinică, domiciliu)

Reis A, Pedrosa A; CENTERIS 2013

Fişa electronică a pacientului

Accesare facilă a fişei din orice locaţie având la

îndemână un calculator sau o tableta/telefon şi

aflarea datelor în timp real indiferent de către

oricare membru al echipei.

Fişa conţine secţiuni de evaluare şi intervenţii, pentru toate aspectele (fizic, emoţional, social,

spiritual) şi toate locaţiile ( spital, domiciliu,

ambulator)

Datele din dosar pot fi tipărite și exportate în

format editabil

Periodicitate (zilnice, săptămânale)

Informaţii:

rapoartele formale

impresiile personale privind evoluţia sau stadiul

de rezolvare a diverselor nevoi ale pacientului

cererile de clarificare a unor elemente apărute în

managementul cazului.

prezentarea impresiilor permite membrilor echipei

să-şi exprime propriile emoţii şi îngrijorări

impresiile personale pot fi atât pozitive cât şi

negative

ajută la construirea, printre altele, a unui mesaj

comun pe care membrii echipei îl transmit

pacientului.

Wittenberg-Lyles E, 2009

Întâlnirile echipei interdisciplinare

În cadrul întâlnirilor echipei interdisciplinare, fiecare

membru indeplineste, simultan, doua roluri:

rolul de membru al echipei şi

rolul de reprezentant al propriei discipline

(medic, asistent medical etc).

Ca urmare, fiecare membru este implicat, într-un

mod complex, în exercitarea rolului sau specific,

clinic sau non-clinic.

Wittenberg-Lyles E, Parker Oliver DP.

The power of interdisciplinary collaboration in hospice. Progress in Palliative

Care. 2007;15:6–12

Întâlnirile echipei interdisciplinare

impresiile şi comunicarea informală între membrii

echipei joacă un rol crucial şi influenţează îngrijirea

pacientului, chiar dacă în paralel există şi o

comunicare formală prin intermediul documentelor

pacientului (foaie de observaţie, fişe de evaluare

iniţială şi de evoluţie, rezultate ale investigaţiilor şi

consulturilor interdisciplinare etc)

deşi familia este considerată un membru important

al echipei de îngrijire a pacientului, există multe

întâlniri şi comunicare între membrii echipei

multidisciplinare din care familia şi pacientul sunt

excluse

Ellingson LL. Journal Applied Communication Research. 2003;31:93–117

Întâlnirile echipei interdisciplinare

Studiile despre comunicarea în cadrul

întalnirilor echipei interdisciplinare de îngrijire

paliativă au arătat că:

majoritatea informaţiilor prezentate sunt rapoarte formale şi impresii ale asistentelor medicale privind elemente biomedicale (elemente clinice şi rezultatele investigaţiilor paraclinice),

membrii echipei non-medicale (ex: asistent social, preot) au puţin timp pentru a participa la dialog - frustrare

exista nevoia ca membrii echipei non-medicale să se implice mai activ în discuţii, să-şi prezinte într-un mod mai activ informaţiile şi impresiile; să participe la educarea membrilor echipei medicale în privinţa valorii informaţiilor non-medicale pentru evoluţia pacientului

Parker Oliver D, Peck M J Soc Work End Life Palliat Care. 2006

Wittenberg-Lyles E :J Hous Elderly. 2009

Întâlnirile echipei interdisciplinare

Telefonul

Internetul

Emailul

Mijloace tehnologice mobile (m-

HealthTechnologies)

Telefoane smart

Tablete

Mijloace tehnologice de comunicare în

cadrul echipei de îngrijire

Telefonul

Pacientii aflaţi în îngrijire paliativă

complexă sunt deseori la domiciliu, îngrijirţi

de familie şi de echipa de IP;

Permite monitorizarea pacientulu

Coordonarea îngrijirii acordate de familie

Comunicarea verbala între membrii echipei

de îngrijire

Mijloace tehnologice de comunicare în

cadrul echipei de îngrijire

Internetul

Permite accesarea bazei de date ce conţine

informaţii despre pacient

Videoconferinţe - comunicare audio-video

Accesarea datelor de contact ale serviciilor şi

profesioniştilor din IP

Educaţia personalului medical şi nemedical din

echipă;

Discutarea cazurilor dificile în grupuri profesionale,

accesarea directă a părerii experţilor;

Platforma on-line pentru doliu, suport psihologic

(impersonal, există însă persoane care preferă acest

model)

Mijloace tehnologice de comunicare în

cadrul echipei de îngrijire

Emailul

Comunicare rapidă şi ieftină

Transmite informaţii scrise, imagini, video

Mai ieftin decât telefonul sau faxul

Grupuri - permite comunicarea rapidă a aceleiaşi

informaţii către mai multe persoane din echipă

Educaţia pacientului şi familiei

Creşte complianţa pacientului şi participarea

acestuia la documentarea propriei stări de

sănătate

Contraindicaţii: urgenţe; comunicarea veştilor

proaste

Este o comunicare asincronă

Mijloace tehnologice de comunicare în

cadrul echipei de îngrijire

Mijloace tehnologice mobile

Telefoane smart şi tablete

Susţin medicul în luarea deciziilor (aplicaţii

mobile)

Ajută la colectarea datelor

Mobile, mici, uşoare dar suportă aplicaţii

complexe media

Asigură posibilitatea unei comunicări continue,

simultane şi interactive, în orice locaţie

Mijloace tehnologice de comunicare în

cadrul echipei de îngrijire

Ce este conflictul…

Tu Eu

Conflictul

Ce determină conflictele

Percepţii şi interpretări diferite

Personalitate

Abilitaţi şi aptitudini

Experienţe

Valori

Diferenţe culturale

Stări emoţionale

Existenţa unui climat de neâncredere

Diferenţa între starea existentă şi cea dorită

Neâmplinirea unor nevoi fundamentale

A fi înţeles

A te simţi binevenit

A te simţi important

De confort

Fazele conflictului

Criza

Situaţie tensionată

Incidente neplacute

Stare de disconfort

Neânţelegere reciprocă

Rezolvarea conflictelor -

teoria icebergului

Interese comune

Poziţia B Poziţia A

Interese

divergente

Interese

divergente

Interese

complementare

Interese

complementare

Cum dezamorsăm

conflictul

Amortizarea conflictului, din punctul nostru de vedere

Calm, ascultare, empatie

Calmarea tensiunii, în ceea ce îl priveşte pe celălalt

Eu vreau să ajut

Dacă ne concentrăm asupra problemei, o vom putea rezolva

Ascultare, chestionare

Culegere de informaţii despre problema

Construirea încrederii

Răspunsul la solicitări

Asigurarea că se va oferi cea mai bună rezolvare posibilă

Carisma

Oamenii tind să vorbească în unul din cele cinci moduri senzoriale

Afla în ce mod senzorial este persoana căreia îi vorbeşti şi încearcă să vorbeşti în acelaşi mod

Paralelismul este o vorbire echilibrată care crează un ritm căruia oamenii tind să-i dea un raspuns pozitiv

Există paralelism pozitiv şi negativ.

Paralelismul dă posibilitatea ascultătorului să se relaxeze. Un ascultător relaxat este mult mai uşor abordabil

EXERCIŢIUL II- exerciţiu de comunicare şi

gestionare a unei situaţii "oarecum"

conflictuale

Se propune un raport de gardă a unei echipe

interdisciplinare în care trebuie să se decidă internarea

unui singur caz din trei propuse. Împărţim participanţii

prezenţi în trei echipe (preferabil medici, asistenţi

sociali şi psihologi).

Fiecare echipă va susţine un anumit caz.

Se va gestiona conflictul generat de singurul loc

disponibil şi interesul fiecăruia de a-şi interna cazul

său.

Caz I

CD, 63 de ani, sex masculin, din Pesac Jud. Timiş, pensionar.

Este diagnosticat cu neoplasm de vezică urinară cu invazie

locoregională în urmă cu 2 luni prin serviciul de urologie al SP.

Jud. Timişoara. Este operat paliativ şi remis spre serviciul de

oncologie. Evaluat complet la oncologie se decide neânceperea

tratamentului oncologic şi adresarea acestui pacient spre îngrijire

paliativă în hospice Timişoara.

Pacientul este necăsătorit, nu are copii şi are doar o soră,

pensionară şi ea, care se ocupă de el în prezent.

În prezent este la domiciliu cu nefrostoma stângă pentru

ureterohidronefroza, cu dehiscenţa xifopubiana a suturii

postoperatorii, fără durere, sondă urinară permanentă, imobilizat

la pat, astenie, fatigabilitate, inapetenţă, urodezinfectante la

nevoie.

Pacientul nu cunoaşte diagnosticul şi prognosticul.

Caz II

AH, 33 de ani, sex feminine, pensionara, din Timişoara.

Este diagnosticată în urmă cu 3 ani cu neoplasm de col

uterin, operată, chimio şi radiotratată, cu recidivă locoregională,

aflată în evidenţă oncologică. Pacienta a fost scoasă din schemele

de terapie curative şi a efectuat în ultima lună radioterapie sacrată

în scop antalgic.

Pacienta este casatorită, are o fetiţă de 3ani şi jumătate,

soţul şi mama îi sunt alături. Locuieşte într-un apartament cu o

cameră cu fetiţa, soţul şi mama ei.

În prezent pacienta este imobilizată la pat, total dependentă,

sindrom algic cupat parţial cu Fentanyl 100 ug la 72 ore

transdermic, Sevredol 20 mg în criza de durere p.o., Lyrica cp

150mg 1 cp la 12 ore po, durere incidentă la mişcare, atacuri de

panică mai ales noaptea, caşexie, constipaţie

Caz II

Pacientei i se mai administrează: Medrol cp 16 mg 1cp/zi, Omez

cp 20mg 1 cp/zi, Xanax cp 1g 1/2cp-1/2cp-1cp po, Bisacodil 1cp/zi

seara, Lactuloză.

Pacienta cunoaşte diagnosticul şi prognosticul bolii dar nu le

acceptă. Nu suportă să fie vazută de fetiţa ei în starea aceasta.

Soţul şi mama solicită respait.

Există şi o situaţie tensionată între soţ şi mama soţiei, aceasta din

urmă învinuindu-l de boala soţiei sale.

Caz III

CP, 60 de ani, sex masculine, om al strazii, dar are pensie (a fost

şofer)

Pacient cu glioblastom diagnosticat în urmă cu 2 ani, operat şi

recidivat, care nu a urmat tratament ocologic specific, având

multiple internări în secţia de neurologie şi neurochirurgie se

remite pentru internare în hospice.

Pacientul este imobilizat la pat, total dependent, paraplegic, cu

escare sacrate gr. IV, vertij, greaţă, vărsături, cefalee recurentă,

tulburări de deglutiţie, dezorientat temporo-spaţial şi confuz,

sondat urinar, constipaţie.

În prezent este internat în spital la secţia de neurologie unde i-au

fost administrate 2x100 mg Tramal inj im, Algocalmin la nevoie im,

Manitol 500 ml pev, SF 500ml cu Arnetin 1f 50mg si

Dexametazona 1f 8 mg pev.

Pacientul are card valid şi asigurare de sănătate. Nu are CI ci doar

o copie xerox a acestuia.

CONCLUZII

Echipa de IP este interdisciplinară

Eficienţa ei este dată de gradul de colaborare,

cooperare dar mai ales de comunicare

Discrepanţele mari de cunoaştere, nivelul diferit

de cultură, dezvoltarea cu predilecţie a anumitor

căi de comunicaţie (audio-video) reprezintă

bariere majore de comunicare astăzi

Un sistem comun de valori care să aibă un limbaj

specific de comunicare reprezintă cheia

succesului în comunicarea din cadrul echipei

interdisciplinare

CONCLUZII

Comunicarea ineficientă în echipa de îngrijire este una dintre

cauzele majore de erori medicale (Woolf 2004, Lingard 2004,

Leonard 2004)

Comunicarea în întâlnirile echipei interdisciplinare de îngrijire

paliativă este, încă, suboptimală (Rowlands S, 2013)

Tehnologia începe să aibă un rol important în comunicarea din

cadrul echipelor multidisciplinare, prin creşterea conectivităţii

între membrii şi prin facilitarea transmiterii de informaţii legate

de pacient (Gordon, Deland, Kelly 2016)

Business Today

Mai greu decât în trecut

Este mai uşor de concurat

Doar a face lucrurile OK nu este OK

Ce putem face? Nimic ca să schimbăm

condiţiile!

Ne putem pregăti!!

CE SE CERE AZI?

Un bagaj de cunoştinţe şi experienţe diverse