Download - colocviu pediatrie 2015

Transcript
  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    1/27

    1. Afeciuni cronice digestive la copii: gastroduodenita cronica i boala ulceroas. Etiologie, manifestri

    clinice, principii de diagnostic.

    Gastroduodenita- inflamatie cronica recidivanta a mucoasei si submucoasei duodenului.Boala ulceroasa-afeciune de cauz complex, legata de tulburarea homeostaziei gastro-duodenale, avnd caleziune comun ulceraia.Etiologia

    Nerespectarea regimului alimentar.

    Strile psihoemoionale.Maorarea incidenei maladiilor alergice !i infecioase."eprinderile vicioase ale adolescenilor #tabagismul, alcoolul, toxicomania, etc.$.%nfecio!i #bacteriile, viru!ii, fungii etc.$.&himici #corozivele, bila !i sucul pancreatic etc.$.'raumatici."ereglri imune.anifestari clinice:

    Dureri abdominale ce pot fi cu caracter de puseu dureros (n timpul)dup mas, uneori cu caracter de crampeepigastrice.la copiii mici se localizeaz (n regiunea periombilical,la copii mari se localizeaz in epigastru.Greuri postprandiale #(n gastritele cronice nu este obligator asocierea lor cu vrsturile, care sunt specificegastritelor acute$.Vrsturi ce apar mai frecvent dup mese, evacuarea coninutului stomacal amelioreaz durerile.Senzaie de plenitudine.Senzaie de saietate.!rincipii de diagnostic:*naliza general a s(ngelui*naliza general a urinei+xamenul materialelor fecale+xamenul endoscopic+xamenul ecografic al organelor interne'este de evaluare a infectrii cu .plori

    ". Alimentaia natural. Avanta#ele alimentatiei naturale.

    $mportana alimentaiei naturaleaptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigurnd toate necesitile nutritive ale lor (n primele /luni #0/ sptmni$ de via !i (i este necesar copilului p(n (n al 0 -lea an de via. &opilul este hranit la cerere.-aptele contine nutrieni !i o protecie unic (mpotriva infeciilor !i alergiei.-'otodat un regim alimentar adecvat al mamei este mai puin costisitor dect amestecurile lactate pentru copii.-*lptarea la sn are efecte de lung durat, avnd (n vedere cre!terea !i dezvoltarea.

    Avantalele alimentaiei naturale pentru copil i pentru mama care alpteaz Pentru copil: 1educe frecvena !i durata patologiilor dispeptice.2 se mic!oreaz rsp(ndirea !i durata afeciunilor diareice copilul e proteat contra infeciilor respiratorii scade frecvena otitelor medii !i recidivarea lor proteeaz contra enterocolitei necrotice, bacteriemiei,meningitei, botulizmului,infeciilor urinare mic!orarea riscului de maladii autoimune #diabet zaharat tip %, colit nespecific ulceroas etc.$ mic!oreaz riscul morii subite a sugarului. 1educe riscul de dezvoltare a alergiei fa de laptele de vaci2 + posibil reducerea riscului de dezvoltare a obezitii ulterior2 (mbunte!te acuitatea vizual !i nivelul dezvoltrii neuropsihice2 1educe riscul de dezvoltare a anomaliilor de mu!ctur datrit stimulrii

    dezvoltrii adecvate a mandibulei.Pentru mam:Stabilirea precoce a lactaiei dup natere reface mai devreme puterile mamei;

    Grbete involuia uterului i micoreaz riscul patologiilor postpartum Prelungete perioada de amenoree! prote"#nd de apariia unei sarcini; Accelereaz perderile de greutate! acumulate pe parcursul sarcinii! femeea

    revenind mai repede la greutatea corporal de $nainte de sarcin; %educe riscul dezvoltrii cancerului mamar si ovarian&

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    2/27

    %. Alimentatia mi&ta. 'ormulele lactate folosite ca supliment.Metodele de alimentare mixt 'etoda complementareste practicat (n caz de hipogalactie-la fiecare alimentatie copilul se aplica la sin apoi

    se administreaza amesecul. 'etoda alternativeste utilizat atunci, cnd mama nu poate aplica destul de frecvent la sn copilul-laptele

    mamei este stors si dat copilului iar suplimentar se administreaza amestecul din formula. (egimul alimentaiei cu lapte-praf )*n ca+ de alimentaie mi&taartificial

    P#n la ( luini ) * ori +,- ore; () luni ) ori fiecare (!. ore )/, luni . ori fiecare - ore cu pauz de noapte&

    %espectarea unui regim la alimentaia mi0t i artificial este argumentat prin particularitile de digestie a lapteluipraf i reinerea acestuia $n stomac o perioad mai mare dec#t laptele matern

    . Alimentatia mamei care alaptea+a.%olul alimentaiei mamei care alpteaz'oate mamele, chiar !i acele de o nutriie sczut sunt (n stare s produc suficient lapte !i de o calitate ce poateasigura copilului sugar o dezvoltare fizic corespunztoare. 3entru a asigura un coninut optim !i o calitate adecvat alaptelui este important de a ine cont de unele recomandri de alimentaie.1oninutul de calorii $n ,- ore se va ma"ora cu *22 / 222 i va constitui2 ( .22 33al;

    1oninutul de proteine se va ma"ora cu (2 -2g i va constitui nu mai puin de //2 /,2 g+ ,- ore 4din care)2 *2 5 vor fi cele de origine animal6;

    Se va ma"ora i cantitatea de lipide consumate $n ,- ore 4/22 /,2 $n ,- ore 6! din care (2 (. 5 vor fivegetale!iar glucidele vor constitui -.2 .22g+,- ore6 ;

    Se vor consuma zilnic cantiti suficiente de legume i fructe ; 7ic8idele suplimentare $n ,- ore vor constitui /, litri! $ns nu este necesar de a consuma contrar dorinei!

    deoarece lic8idele suplimentare nu mresc lactaia; %egimul de alimentare al mamei trebue s fie concordat cu regimul de alimentaie a copilului& 'ama trebue

    s mn#nce de .) ori $n ,- ore $nainte de alimentarea copilului ; Se vor ocoli produsele alimentare! care pot atribui laptelui gust sau miros neplcut 4ceap! usturoi! oet! ardei

    iui etc&66;

    3limbrile la aer liber, somnul suficient. +fortul fizic va fi dozat.Se va respecta igiena minilor, glandelor mamare,corpului. 3e ntreag perioada de sarcin !i de lactaie nu este recomandat aconsumul de alcool, fumatul, care pot aveaefect negativ asupra lactaiei.

    9nrcatul, conform recomandrilor actuale ale 4MS se face nu mai devreme de 0 ani, alimentaia natural fiindposibil !i mai mult. 5nrcatul se face treptat, la copilul sntos !i preferabil nu (n peroada de ar!i pentru a reduceriscul de fenomene dispeptice. Nu se recomand (nrcarea brusc, asociat cu o traum psihologic #schimbarealocuinei, absena mamei de acas$. "ac (nrcatul copilului s-a fcut treptat, nu va fi greu de (nlocuit ultima porie delapte matern cu un alt tip de lapte, iar mama nu va ave incomoditi cu snii.

    /. Alimentaia artificial: indicaii, reguli i cerine privind volumul, produsele, regimul de administrare.*limentatia artificiala- este alimentatia sugarului in primele 6 luni de viata cu un alt lapte in loc de laptele matern.'ehnica de alimentatie artificiala include un sir de principii obligatorii si anume7

    Noul aliment se va introduce in alimentatie numai cand copilul este sanatos. 8iecare aliment nou se va introduce progresiv, prin talonarea tolerantei digestive, in cantitati mici, care ulterior se vor

    mari. Nu se vor introduce niciodata simultan doua sau mai multe alimente noi. Nu este rationala folosirea a doua sau mai multe formule de aceeasi compozitie, folosirea mai multor formule mareste

    riscul aparitiei tulburarii digestive. Nu se va apela la schimbarea prea frecventa a alimentatiei sugarului la o stagnare neinsemnata a sporului ponderal sau

    la cea mai usoara schimbare a scaunului, mai ales in primele 9 luni de viata2 fiecare aliment nou necesita o perioadade adaptare adecvata.

    stagnare a sporului ponderal de unu, cinci- doua saptamani va impune modificari in dieta, calcularea ratiei alimentarede facto, normata de corectiile calitative si cantitative necesare.

    Se va tine cont de particularitatile individuale ale sugarului in raport cu alaptarea la san alimentatia artificiala asugarului impune respectarea unor reguli suplimentare de igiena ceea ce priveste pastrarea, pregatirea si folosireavaselor necesare pentru prepararea amestecurilor latescente.

    Se impun masuri suplimentare de sterilizare a biberoanelor si tetinelor, preparaea formulelor de lapte la fiecare masa.

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    3/27

    "aca bebelusul refuza un anumit supliment, nu se va insista, se renunta, apoi se va reluaadministrarea lui dupa catevazile.

    Se vor urmari scaunele bebelusului, daca apar varsaturi, si se monitorizeazacresterea ponderala. 3e toata perioada alimentatiei artificiale, si nu numai, parintii trebuie sa tine legatura cu medicul copilului, care va

    monitoriza starea de nutritie a copilului si evolutia curbei ponderale. :n lucru trebuie de avut in minte, si anume ca fiecare copil are apetitul sau si ritmul sau de crestere si dezvoltare, de

    aceea el nu trebuie comparat cu alti copii, ci evaluat din punct de vedere clinic de catre medic.

    0. Alimentatia copilului mai mare de un an. otiune despre dieta prudenta.5n perioada ;-9 ani se impun modificri (n alimentaia copilului care trebuie s fie ct mai variat, estetic prezentat,iar meniul s fie alctuit (n funcie de gradul de dezvoltare !i preferinele copilului.Se interzice administrarea alimentelor cu biberonul.Se recomand ca cel puin o mas pe zi s fie servit (mpreun cu (ntreaga familie, aceasta fiind o modalitate decunoa!tere !i interaciune reciproc.evoia de lic2ide la aceast v3rst este de 1"/ ml4g+i.evoia de:- proteine 5 ",/-% g4g+i6- lipide 5 -/ g4g+i6- glucide 5 17-1" g4g+i.ecesarul de calorii la aceast v3rst este de 87-177 9cal4g+i.aptele de vac nu va depi /77 ml+i.Se va evita supraalimentaia cu glucide care predispune la carii dentare.&opilul va primi 9 mese principale !i dou gustri7

    asa de diminea va cuprinde 0 cea mai important, va fi compus din trei feluri7

    - felul % > sup sau ciorb de zarzavat sau carne, cu legume pasate2- felul %% carne tocat de pasre, vit #(n medie desertul va fi constituit din compot, pritur de cas.

    a sfr!itul mesei se vor oferi ;==-;

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    4/27

    'ara ameliorare:*ccesul vascular"eterminarea electroliilor #&a, C, Na, 3, Mg$, glicemiei- 1estabilirea echilibrului electrolitic.%.4. Sol.Diazepam =,0-=,6 mg)Bg #max.;= mg)doz$%.D. Sol.Diazepam =,0-=,6 mg)BgSol.P8enobarbital0= mg)Bg #p(n la 9=mg)Bg$ - copiBl an

    enitecin;

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    5/27

    F. A#utorul de urgen *n sindromul 2emoragic la copii - mic!orarea rapid a volumului intravascular, cumic!orarea presarcinii, ceea ce genereaz mic!orarea volumului sistolic !i a debitului cardiac, astfel scz(ndcantitatea de =0livrat (n esuturi.

    &auzele !ocului hipovolemic7Dom, diareeoc caloric*rsuri

    emoragie gastro-intestinal > %nterveniile chirurgicale

    'raum 1uptur hepatic sau splenic emoragie intra-cranian

    MOS:1% K+N+1*+3ulsoximetrie, +&K,'* continu+valuarea semnelor pentru hemoragie intern !i)sau deshidratareStoparea prin compresiune sursa de hemoragie extern3oziionarea culcat pe spate cu picioarele ridicate

    Meninerea temperaturii corpului normal

    emoragic"*

    3oziionare, aspiraie,oxigenoterapie *cces vascular sau intraosos @olusa1l

    +D*:*1+ +M4"%N*M%&O"up fiecare bolus evaluai semnele vitale7 con!tien, diureza, '1&,'*, calitatea pulsului, Sp=0

    *M+%41*1+"*Supraveghere 6I-?0 ore (n S3:,*'%, cu transfer ulterior (n Secia pediatrie&ontactarea medicului de familie 'ransfer la domiciliu

    N:Se repet bolusula1> 2!=50= ml)Bg

    *M+%41*1+N:Se repet bolusula1> 2!=50= ml)Bg

    *M+%41*1+Mas eritrocitar-;=-;< ml)Bg"ac hemoragia continu, transfuzai ;= ml)Bg de plazm proaspt congelat&rioprecipitatul este indicat dac este hipofibrinogenemie #L; gr)l$ +D*:*1+ +M4"%N*M%&O

    *M+%41*1+

    Dasopresoare7Dopamin

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    6/27

    17. A#utorul de urgenta *n ca+ de lesin la copii.

    &onduita7;. 3ozitioneaza victima pe spate si ridica-i picioarele pana la nivelul inimii, daca este posibil20.Derifica caile aeriene pentru a elimina posibilitatea unei obturatii si fii atent)a daca victima vomita29. Derifica respiratia si orice miscare26. &ompresele cu apa rece aplicate pe frunte2

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    7/27

    $nto&icatiile acute cu medicamente!rimul a#utor:- evaluarea starii de constienta si a functiilor vitale #*@&$, si resuscitarea cardio-respiratorie in cazul in care victimaeste in stop cardio-respirator- apelarea serviciului de urgenta- daca este inconstienta sau varsa, se va aseza in pozitia de siguranta #culcat pe o parte$- daca victima este constienta se poate incerca provocarea de varsaturi- se cauta ambalaele medicamentelor posibil a fi raspunzatoare de intoxicatie

    - pana la sosirea echpei medicale se poate apela serviciul '4R*3+ pentru a solicita informatii cu privire laacordarea primului autor.

    $nto&icatia cu fum

    !rimul a#utor:

    - scoaterea victimei din mediul cu fum, avand in vedere si propria siguranta- evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale #*@&$

    - solicitarea autorului medical si transportul victimei la spital- daca este disponibil, administrarea de oxigen.

    11. Boala diareic acut la copii. Etiologie. Epidemiologie, manifestari clinice."iareea acut este o malabsorb!ie temporar a apei- electolotilor, alimentelor cu evacuarea rapida a continutuluiintestinal soldata cu pierderi de apa si electroliti cu scadere ponderala in timp scurt -06-9/ ore.

    Etiologia: -%maturitate anatomica !i funcionala a organelor digestive- "iscordana in activitatea diferitor organe-Modificri reglatorii cauzate de imaturitatea sistemului nervos enteral-Microbiota intestinala neformata

    -%nfectioase7 bacteriene, virale, parazitare - Neinfectioase7 greseli alimentare calitative si cantitative, factori medicamentosi#diaree, iatrogene$,- ex.

    3reparate de fier, tetraciclina, ampicilina - 8actorii alergici7 alergia la proteinele laptelui de vaca, soia, ovalbumina.

    abloul clinic:'riada7 anorexia, diareea, voma.*gitatie+ritem fesierStagnarea curbei ponderale,Schimbarea comportamentului7 indispozitie, agitatie, somn superficial.Scaune diareice Nutritionale7 feriptive, proteinoprive etc.0- "eterminate de scaderea productiei eritrocitelor9- 3rin cresterea distrugerii eritrocitelor imunologice, agresiune toxica etc.6. 3rin pierdeeri excessive de eritrocite #posthemoragic$

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    8/27

    Sindromul anemic se caracterizeaz prin slbiciune, oboseal, ameeli, acu-fene, palpitaii, paliditatea tegumentelor,tahicardie, suflu sistolic la apex. Modificri epiteliale, piele uscat, unghii fragile. pr fragil, cdere a prului,stomatit !i glosit #limb depapilat - neted !i dureroas$. Scdere a imunitii locale.

    1%. ;aracteristica sindr. de des2idratare la copii de virsta frageda.!oate fi forma:usoara > cu scaderea ponderala pina la cu scaderea ponderala pina la ;=Q din greutate, #gr0$ copilul bea cu sete.

    forma severa > mai mult de ;=Q din pondere #gr.9$ copilul nu poate bea, se depisteaze semen de colaps, tahicardie,puls scazut, '* scazuta, hipo-, hipertzermie.4chii sunt infundati, formarea plicii cutanateratament: sol. 1inger, sol. 1ehidron dizolvat in apa. %n gradul 9 de deshidratare necesita spitalizarea.

    1. ;lasificarea amestecurilor lactate folosite in alimentatia mi&ta si artificiala.;lasificarea formulelor de lapte+xist mai multe clasificri ale formulelor de lapte (n funcie de principiul, dup care snt repartizate7

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    9/27

    ratamentul: % principii de ba+a:; > 3revenirea deshidratarii0 > 'erapia de rehidratare9 > *limentarea copilului

    (e2idratarea se face in " etape:; > rehidr primara pentru completarea pierderilor0 > rehidr de sustinere

    Sol 1ehidron, Sol 1inger.*dministrarea sol. S14 in primele 6-/ ore, ? urgent terapia intravenoasa.

    1=. ;ompo+itia laptelui matern.

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    10/27

    tiroxina'oate componentele enumerate sunt specifice speciei umane !i regeaz, respectiv, unele funii specifice omului (ncre!tere.

    18. ;ontraindicatiile pentru alimentatia naturala.

    !robleme contraindicaii pentru alptarea la s3n acestea sunt produsele complementare , care se daucopilului de vrst fraged !i care sunt de fapt produse, consumate de (ntreaga familie .5n perioada de trecere de la alimentaia exclusiv natural la (ntreruperea alimenttriinaturale copiii sugari se deprind treptat s mnnce alte alimente din masa familiei

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    11/27

    -diversificarea incepe de la un produs si treptat se adauga prod noi-nu se sareaza pina la virsta de 9 ani-daca copilul refuza produsul, temporar se renunta la el si este introdus peste un timp.

    00. sinapisme pe cutia toracica, frectie cu unguent de calendula, etc.?. Ditaminoterapia > #&, @;,@0$ per os in doze maore de 0-9 oriF.'erapia cu antibiotic nu este indicate.

    ".

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    12/27

    "iagnosticul in pneumonie;riterii clinice-tiraul cutiei toracice#pneumonie severa$-tahipnee,accelerarea respiratiei7 Sugar sub , luni @ )2 respiratii+min Sugarul ,/, luni@ .2 respiratii+min 1opilul /. ani @ -2respiratii+min-semne fizice bronnho-pulmonare locale# submantitate,respiratie atenuata, raluri localizate$

    -sindrom febril E 9zile-sindrom toxico infectios# hiperexcitabilitate, somnolent, voma$;riterii e&plorative1adiografia pulmonara7 opacitati micro)macronodulare confluente, seggmentare2 reactii pleurale, revarsat pleural.emograma7 leucocitoza, neutrofile, devierea leucogramei la stinga# in complicatii purulente$2 maorareaDS#E; 0 W #9 ani$ V molarii %%

    3rin urmare la ; an copilul are de obicei I dinti. a 0 ani si inceputul celui de -al treilea se termina eruptia celor 0= dedinti de lapte. a virsta de

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    13/27

    la ;?-9= ani > molarii 9 inferiori si superiori."e obicei eruptia dintilor de lapte si a celor permanenti este fara durere.%nsa la unii copii #cu rahitism, anemie,neurastenie$ eruptia dintilor este insotita de edem, ingrosiea gingiilor si sensibilitatea lor la durere, de hipersalivatie,excitabilitate, somn nelinistit, anorexie, febra. :nii copii in timpul eruptiei dintilor aduc obiectele ce le nimeresc inmina la gura pentru a le roade.

    "0. Evaluarea gravitatii patologiei respiratoorii la copii de virsta frageda

    "=. 'actorii favorabili si nefavorabili ce influientea+a de+volatrea neuro-psi2ica a copiilor in perioada post

    natala.0 ani-urca si coboara scara,alearga cu usurinta prinde o minge,se oaca cu alti copii isi incheenasturii,formeaza propozitii din 9-6 cuvinte isi spune numele.0 ani si / luni-sare pe loc pe ambele piciioare se opreste la comanda din alergare,deseneaza tinindcorect creionul,isi spune numele intreg varsta si adresa se autoserveste hraneste inchee,imbraca sespala foloseste in cuvinte trecutul.9 ani-miscarile sunt mult mai sigure,poate sta intrun picior,arunca si prinde mingea inchee si decidenasturii se imbraca si desbraca,recita o poezie,raspunde la intrebarile puse,povesteste micievenimente,vocabularul format din 9==-

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    14/27

    Principii de diagnostic:manifestarile clinicee0amenul urineiecografia&riteria de diagnostic-; urocultura prin punctie suprapubianaAmanifestai clinice sau modificari la examenul urinei-;urocultura prin cateterism vezical A manifestari clinice sau modificari la ex urina-0 uroculturi prin collector steril# daca ex urina este nemodificat si nu exista manifestari specificede %':$, trebuie sa

    existe manifestari nespecifice de %':#febra, stare generala alterala, greata, voma, diaree, icter, pierderi in greutate.%7. $nsuficienta respiratorie la copii: cau+ele principale, conduit clinica."+'1+Sa 1+S3%1*'41%+ V asociere de semne clinice care traduc dispneea, o senzaie dificil, greoaie sauinconfortabil secundar unor leziuni difuze ale membranei alveolocapilare produse de un proces inflamator acut.+valuarea rapid *@&&almai pacientul3oziie confortabil3:S4R%M+'1%* #Sp4$

    Sp=0EI?-F=Q

    8orma moderat7

    X efort respirator 8ilfierea aripioarelor nazale

    4la noun#scut i sugar6X dispnee moderatX acrocianoz cu rspuns la =0X con!tien pstratX uneori agitaie psihomotorie

    %nternarea (n Secia pediatrie, terapia cu =0- 6-/; izolet - sugar, cateter nazal ; l)min - sugaraerosol bronhodilatator7 Sol.?pinefrin# #;7;=.===2 ;,=x6 ori 06h$2Albuterol sau Salbutamol; puf x 9 orialimentaie7 posibil per os

    *M+%41*1+

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    15/27

    in lipsa ei se micsoreaza imunitatea organismului, duce la micsorarea cresterii in lungime a scheletului, in SN& apareschimbari de denevrare, actioneaza asupra vederii, aceasta vitamina este foarte raspindita in alimente alimaniere sivegetariene #morcov,in fructe si legume de culoare galbena si rosii$.-?itamina sunt citeva tiputi #";"0"9"6" are o functie antioxidanta care preintimpina distrugerea membranei celulare,mai ales in diferite boli sistresuri. 4 cantitate mare de vit.+ copilul primeste drept depozit in ultimele 0 luni de sarcina. @ogate in vit.+ sunt7carnea, ficat, galbenus de ou si ulei.-?it. B1> teamina,intra in componenta unor enzime,ia parte la excitarea si transmiterea senzatiei nervoase spreorganul efector. Necesitatile in vitamina @; creste odata cu cresterea organismului si in caz de folosirea unor cantitatimari de energie. %nsuficienta vit. @; duce la scaderea poftei de mincare , voma, dispepsie, slabiciuni generale, astenie,somnolenta.-?it. B"- periboflavin , are rolul de transportarea hidrogenului de la substrat la receptor,schimbul de vit.@0 depinde decantitatea de proteine in alimentatie. %n caz de insuficienta apare7 stomatita angulara, glosita, uscaciunea gurei, fisuriale buzelor, conunctivita,colaps.-?it. B%)!!-intra in componenta N*'3 sau N*',o mare cantitate se gaseste in ciuperci,lapte ,ficat,peste,in caz deinsuficienta apare dearee, glusita, astenie.

    -?it. B0- oaca un rol important in schmbul de lipide,intra in componenta unor enzime, se absoarbe mucoasaintestinului, in caz de insuficienta duce la stoparea cresterii copilului. &opilul este exitat,anemie.-?it . B1"> prticipa la maturizarea eritrocitelor, in caz de insuficienta duce la anemie @;0 dificitar.- ?it. ;> acidul ascorbic, are functii de activarea fermentilor,care duc la schimbarea de lipide,glucide,participa laabsorbtia glucozei din intestin, sporeste activitatea ficatului. %nsuficienta de vit. & este foarte rar intilnit,doarec ea esteaproape in toate produsele alimentare si apare numai in caz de o foame indelungata. Ditaminele oaca un rol importantin metabolismul proteic, lipidic, glucidic, ele activeaza actiunea unor enzime intestinale, participa la absorbtia mai

    buna a mucoasei intestinale.

    %". $mportanta ra2itismului in patologia pediatrica.profila&ia ante- si postnatala a ra2itismului.1ahitismul este o boala metabolica generala a organismului in crestere determinata etiologic de carenta vit. ". *vinddrept consecinta dereglarea metabolismului fosfo-calcic cu mineralizarea insuficienta scheletala, acumularea excesiva

    de tesut osteoid. &arena vitaminei " produce reducerea absorbiei calciului din intestin2 ipocalciemie seric2 iperparatiroidism compensator #parathormonul intensific reabsorbia calciului pn la calciurie nul,

    produce hipofosfatemie prin excreii urinare crescute$2 Stimularea activitii osteocla!tilor #extrag &a din esutul osos$ !i osteobla!tilor #maorarea concentraiei

    serice a fosfatazei alcaline, osteocalcininei$2 4steoporoza

    - mineralizare insuficient a structurilor cartilaginoase ale oaselor2 - hiperplazia esutului osteoid #nu se mineralizeaz (n hipovitaminoz "$2 - deformaii osoase, rigiditate osoas sczut, fragilitate osoas, fracturi

    Profilaxia antenatal

    1. Msuri nespecifice pentru toate femeile (nsrcinate7 mod de via activ, alimentaie raional0. Ditamina " -

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    16/27

    traum intranatal, asfixie (n na!tere, hipoxie cronic intrauterin,convulsii de orice origine,septicemie, malformaiicongenitale gastro-intestinale, bronho-pulmonare.diaree de etiologie diferitvitamina " - ;===-;0== :% pe zi, pe parcursul a ;I luni, la copilului nscut prematur

    %%. $muno profila&ia copiilor in (. ;alendar ational de vaccinari.Daccinurile ) imunizarile reprezinta un capitol foarte important in ingriirea copilului dumneavoastra. +le

    proteeaza copilulde o serie de boli infectioase potential grave.Daccinurile sunt facute din bacterii sau virusi care determina bolile respective, dar cu actiune diminuatasau chiar morti.*tunci cand acesti virusi sau aceste bacterii modificate sunt inectate in corpul copilului,sistemul imunitar actioneaza insensul stimularii organismului in a produce anticorpi. 4data produsi, acestianticorpi ramani activi in corpul copilului tau sisunt gata de actiune daca apare pericolul unei bolireale.Maoritatea vaccinurilor se administreaza prin inectare. &ei mai multi copii nu au nici o problema dupace sunt vaccinati. %nainte deadministrarea vaccinului medicul va verifica starea de sanatate a copilului sitot istoricul imunizarilor anterioare.*tentie7 &43%: '1+@:%+ S* 8%+ 3+18+&' S*N*'4SH "aca copilul este bolnav, vaccinareatrebuie amanata. :neori, dupa administrarea unui vaccin copiii sunt mai agitati,sau somnolenti, au putinafebra sau o rosata a pielii in urullocului unde s-a inectat vaccinul. Nu aveti nici un motiv de ingriorare

    atat timp cat copilul nu pare bolnav.&alendarul vaccinarilor in republica MoldovaDaccinari06 ore D@;9-< zile @&K;; luna D@00 luni D34; "'3;6 luni D340 "'30/ luni D@9 D349 "'39;0 luni 141;00-06 luni D346 "'36/-? ani @&K0 D34< "' 1410

    ;6-;< ani 'dadulti70=,0

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    17/27

    ?ndogena4 secundara6:provocata de diferite cause7;.dreglarea absorbtiei20.invazie intestinala de helminti29.diaree cronica,sindrom de maldigestie,malabsorbtie26.maladiicornice sau acute de ficat2nsuficienta vit& 1se manifesta prin singerarea gingiilor,cadereadintilor,hemoragii in muschi si articulatii etc.Surse7marul,ceapa,patrunelul,citricele,maciesul etc. %nsuficienta vit. "duce la dereglarea metabolismului fosfo-calcic cu mineralizarea insufcienta a tesutului dentar.

    %0. otiune de retart neuropsi2ic la copii.*precierea dezv.neuropsihice cuprinde7 dezv.motorie,intelectuala,afectiva si psihica. &ea motoriecuprinde7pozitia copilului,miscarea,ton.muscular,reflexele. 3ozitia-nou-nascutului isi pastreaza in norma

    pe o perioada scurta de timp,pozitia in decurs sarcinii,apoi in flexie cu memb.superioara si inferioare-flexate la 0 luni pozitia devine din flexie in semiflexie,pozitia in extensie apare la 9 ani. Motilitatea >initial este reflexa involuntara,miscarile nou-nascutului fiind dominate de catre tonusul activ siautomatism sale primare ale caror influenta se prelungesc si in lunele urmatoare. Miscarile nou-nascutului au un caracter viu si limitat de scurta durata,spontane globale,de aspect vernicular.&oncomitent ce dezv.rapida a sistem.nervos miscarile copilul devine constiente apare motilitateavoluntara care se dezv.in mod diferential in raport cu segm.corpului. dezv.progresiva a miscarilormemb.superioare produce de la radacina spre extremitati in 9-6 luni el foloseste umerii putin mai tarziuapar misc.de pronatie,supinatie. "e la 6 luni el poate apuca cu mana. "upa I luni prinde si cu varfuldegetelor,catre 0 ani pot apuca cu ambele maini,apoi ei devin dreptaci maoritatea si stangaci dupa 6ani,la

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    18/27

    Krupele de sanatate a copilului se determina prin evaluarea complexa cu bilantul starii de sanatate a copilului in bazacriterii de sanatate. "eterminarea grupelor de sanatate ofera o imagine mai ampla a statului fizic al copilului decat undiagnostic si permite diferentierea asistentei medicale pentru copii cu probleme de sanatate, cu stari premorbide saufara perturbari de sanatate, cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate.;riteriile de apreciere sunt:prezenta patologiei cronice,starea fiziologica a sistemelor siorganelor,rezistenta si reactivitatea organismului,dezvoltarea neuropsihica.-$ grupa-patologia cronica lipseste,starea fiziologica a sistem. Si organismului,fara abateri.rezistenta si reactivitatea >boli acute cu clinica usoara,dezvoltarea fizica si neuropsihica normala,corespunde cu varsta.

    $$ grupa-maladii acute cu perioade de reconvalescenta.abateri functionale -apar periodicapatiei,excitari,dereglaride somn,subfebrilitate."ezv fizica si psihica este normala,hipotrofie gr.%$$$ grupa-sunt prezente patologii cronice,defecte congenitale.este dereglata functionale a unui-sistem,organ,fara implicarea altor sisteme,morbiditatea acutizarii a bolii cronice de baza fara modificarea stariifunctionale."ezvoltarea fizica normala hipotrofie gr.% sau gr.%% statuta oasa$? grupa-prezenta patologiei somatice,defect congenital,dereglari functionale a organului sau sistem.patologicschimbat,apar acutizari dese a bolii cronice,dereglarea starii functionale generale si perioade de reconvalescenta."ezvoltarea fizica este normala hipotrofie gr.% sau %%,statura mica,dezv.neuropsihica normala sau insuficienta.? grupa-prezenta afectiunii congenitale grave,presenta unui viciu inascut ce determina invaliditatea."ereglareafunctionarii inascute a organelor sistemului si a altor sisteme patologic modificate. Morbiditatea acutizarii desesi grave a bolii cronice de baza imbolnavirii acute si dese.

    %8. >rgani+area asistentei medicale primare pediatrice. (olul mediculu stomatolog in profila&iaafectiunilor pediatrice

    ;.ucrul profilactic,profilaxia rahitismului hipertrofiei,organizarea alimentatiei rationale7masuri profilacticepentru protearea fatului si nou-nascutului,lucrul antiepidemic si de vaccinatie,observarea dinamica dupacopii de gr.;-6 de sanatate,pregatirea copiilor pentru gradinita si scoala,organizarea dispensarizariicopiilor,lucrul cu personalul medical.0,ucrul curativ7acordarea autorului medical copiilor cu afectiuni acute,observarea dispensarica dupacopii din gr.9-6 de sanatate.9.ucrul organizatoric7analiza si planificarea documentatiei,lucrul cu documentatia de evidentaoperativa,incadrarea formelor de lucru neavansate calificatiei,lucrul cu sora medicala lasector,concentrarea informatiei,despre copii,control asupra dispensarizarii de catre indicii speciali.

    1. !articularitatile anatomo-fi+iologice ale sistemului respirator la copii.

    4rganele respiratorii se clasifica in superioare #de la orificiile nazale pina la ligamentele vocale$ si inferioare#laringele,traheia, bronhiile, plaminii$.a momentul nasterii structura morfologica este inca imperfect. 'oate cailerespiratorii la copii au dimensiuni mult mai mici si lumen mai ingust ca la matur.!articularitatile sistemului respirator la copii:

    >maturitatea structural a sistemului respirator-formarea si maturarea alveolelor continua pina la I-;= ani #9==mln$-sistemul surfactant este imatur

    >maturitatea structurilor pulmonare-bronhii inguste-edem inflamator cu semne de obstructive bronsica

    -carcas fibrocartilaginos imatur-flexibilitatea bronhiilor, bronhiolelor-hidrofilitatea tisulara-edem inflamator pronuntat

    >maturitatea functional-respiratie frecventa, superficial-imaturitatea sistemului muscular al cutiei toracice-rigiditatea micsorata a toracelui

    >maturitatea mecansimelor de protective locala-imaturitatea mecanismelor celulare-macrofage,limfocite-imaturitatea sistemelor umorale- %g*, lizozimul'oate acestea reduc functia de bariera a mucoasei,faciliteaza patrunderea agentilor patogeni in singe,creeaza premise

    pentru ingustarea cailor respiratorii in rezultatul edemului de geneza infectioasa ce survine rapid sau in rezulatulcomprimarii tuburilor respiratorii din exterior #tumori,vasele asezate anomalic,ganglionii limfatici traheobronsialimariti in volum etc$

    ". !articularitatile anatomo fi+iologice ale sistemului osos la copil.

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    19/27

    'esutul osos la nou nascut are o structura macrofibrilara,n reticulara. 3lacile ososase, canalele havers, dispuse indezordine sunt reprezentate de cartila.%n oasele nou nascutului se contine multa apa si o cantitate mica de substanta dura. 4asele nou nascutului sunt moimai putin friabile, se indoaie si se deformeaza usor. 4asele sunt bine vascularizate gratie canalelor vasculare largi, inspecial metafizele si epifizele, fapt ce conditioneaza dezvoltarea osteomielitei hematogene la copii de pina la 0 ani.3eriostul este gros , de aceea daca se produce trauma fragmentele nu se indeparteaza >tipul Zcreanga verdeU.&resterea intensiva a oaselor se atesta in primii 0 ani de viata, la virsta scolarului mic si in perioada pubertatii.

    %. !articularitatile de+voltarii neuro-psi2ice a copilului in primul an de viata.una ;-in decubit ventral ridica p-u cateva secunde capul,degetele stranse in pumn. Yambeste,prezintamiscari ale gl.oculari tresare la zgomote puternice,brusc.una 0-in decubit ventral ridica capul p-u ;-0 minute,degetele usor flectate. %ntoarce capul in directiazgomot.auzit,urmareste un obiect din fata ochilor,gangureste.una 9- periada de la 9-/ luni este perioada care se caracterizeaza prin elaborarea miscarilorcoordonate,apucare,intoarcere,tiriere. %n aceasta luna sta in decubit ventral tine capul pe catevaminute,extensia degetelor,isi recunoaste mama,isi priveste mainele se oaca cu ele manifesta bucuriela auzul vocilor cunoscute intoarce capul spre sursa sunetului.una 6-sta in pozitie sezanda prin tractiune de antebrate isi ridica umerii si capul.,se intoarce de pecap pe abdomen,intinde mana dupa o ucarie,cauta srsa sonora,gangureste,rade spontan la stimulatemite multe vocale izolate.

    una

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    20/27

    ;. 'egumente7 temperatur, turgor, umiditatea, grosimea esutului adipos, edeme2 turgorul se examineaz peabdomen !i partea interioar a coapsei

    0. "iferenierea edemelor7 de tip inflamator sau mixedem - edem decliv etc.

    9. 8ontanela anterioar7 pn la ; ;)0 dimensiunea, tensiunea, nivelul fontanelei anterioare

    6. Suturile craniene7 starea morfologic - eventuala dehiscen

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    21/27

    7 @-8 ani "onstituie 7 B9 &in greutate #:l; ani, "orti"ala su'&e*voltatureterele lungi i "u ulte "u&uri (*iologi"evasele li%ati"e renale i intestinale "ouni", %a"tor &e translo"are a 3orei !atogeneintestin-rini"+i"a!sula renal su'ireuretra la %ete s"urt, largve*i"a urinar &is!us ai sus, !al!a'il

    4-.Particularitatile anatomo *ziolo+ice a ,i,temului imun la copiiSisteul iun reunete organele, esuturile i "elulele, "are asigur a!rarea organisului

    uan &e su'stane geneti" strine #antigeni$ &e origine e4ogen sau en&ogenLa nou-nas"uti e"anisele &e !rote"ie )!otriva in%e"iei in"lu&e %a"torii nes!e"i("i "a%ago"ito*a si rea"ia "u inter%eroni.Hunitatea "elulara la nou-nas"uti e iatura , s"*uta &ar HgM se sinteti*ea* uor si s!revirsta &e ani atinge nivelul a&ulilor.La nou-nas"uti este insu("ienta !ro&u"ia &e Hg1, sinte*a "rora se intensi("a "tre s(rsitul 8an &e viata. Con"entraia Hg1 atinge nivelul aturilor lavirsta &e @ ani.

    5.Perioadele critice de dez/oltare a imunoreacti/itatii la copiiSunt !erioa&ele, "n& sisteul iun ale organisului )n "retere i &e*voltare generea*rs!unsuri !ara&o4ale sau nea&e"vate la stiulul antigeni".8 !erioa&a "riti"a2. #!ria lun &e via$ Se atest o a"tivitate &iinuat a %ago"itelor.Li%o"itele sunt "a!a'ile s rea"ione*e la stiulul antigeni" i la a"iuneaitogenilor.Hunitatea uoral este asigurat &e Hg1 aterne. !erioa& "riti"J#&e la > la a 5 luni &e via$. Anti"or!ii aterni &is!ar &in !lasa"o!ilului, "a rs!uns la stiulul antigeni" se sinteti*ea* HgM !ro!rie. i("itul &e HgA

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    22/27

    !re&is!une la in%e"ii %re"vente ale "ilor res!iratorii #virale$. Kn a"east !erioa& seani%estiuno&ei"ienele !riare.> !erioa& "riti"J#al &oilea an &e via$. Sisteul iun este !e &e!lin %un"ional.Crete "a!a"itatea &e sinte* a Hg1, &ar e"anisele lo"ale &e a!rare ai rn insu("ient&e*voltate. A"easta enine re"e!tivitatea )nalt a organisului "o!ilului la &i%eriiageni!atogeni.

    / !erioa& "riti"-#&e la / la 5 ani &e via$. Sinte*a anti"or!ilor, "u e4"e!ia HgA, atinge nivelul a&ultului. Con"oitent "rete i titrul HgE. A"tivitatea %a"torilor lo"ali &ea!rarerne &iinuat. La a"east vrst se ani%est "lini" &e("ienele iune "ongenitaletar&ive.@ !erioa& "riti"#J!erioa&a a&oles"enei.$ Doronii gona&ieni se"retai )n a"east!erioa& in+i' ra"iile iune. Ca re*ultat se !ot &e*volta !atologiileautoiune ili%o!roli%erative. Se atest o "retere a re"e!tivitii la &iveri ageni i"o'ieni

    50.Perioadele copilriei1 particularitile caracteri,tice copiilor 2n di3erite perioadeFria "o!ilrie J este "u!rins )ntre natere i vrsta &e > ani, "n& se )n"+eie eru!ia&entiiei te!orare. A"east !erioa& este "ea ai i!ortant )n "eea "e !rivete&e*voltarea, nutriia i !atologia "o!ilului.Fria "o!ilarie este i!artita in uratorele su'&ivi*iuni2a$ !erioa&a &e nou-ns"ut J "ores!un&e !riele ? *ile &e via -"retere ra!i& staturo- !on&eral= -i!ortana iunitii transis trans!la"entar nevoile &e o"rotire i &e asisten e&i"al )n a"east !erioa& sunt ari, "eea "e i!une osu!raveg+ere atent a nou-ns"utului &e "tre e&i" i asistenta e&i"al ie&iat "e a"estaaunge la &oi"iliu &e la aternitate.'$ !erioa&a &e sugar #? *ile J 8 an$ "u urtoarele !arti"ulariti-a!ariia &entiiei i &e*voltarea %un"iei &igestive "are !erit &iversi("area alientaiei=-&e*voltarea iunitii a"tive !ro!rii "u re&u"erea rolului iunitii trans!la"entare=- !atologia &oinat &e 'oli ale a!aratului res!irator, &igestiv, ale ure"+ii e&ii="$ !erioa&a &e "o!il i" #ante!re"olar$ 8-> ani se "ara"teri*ea* !rin2-)n"etinirea ritului &e "retere=-o&i("area !ro!oriilor &intre "a!, trun"+i i e're=-"o!letarea !riei &entiii=-alientaia va ( variat asentoare "u "ea a a&ultului=-&esvrirea %un"iei otorii=

    Co!ilria a-HH-a J re!re*int &in !un"t &e ve&ere "ronologi" !erioa&a )ntre vrsta &e > i ani,&e a"eea ai este &enuit !erioa&a !re"olar. Ea este liitat )ntre )n"+eierea a!ariiei&entiiei &e la!te i )n"e!erea a!ariiei !riilor &ini &e(nitive.Co!ilria a-HHH-aJ &urea* &e la vrsta &e 5- ani !n la s%ritul !u'ertii. E4istena unor!arti"ulariti or%o-%un"ionale a &eterinat )!rirea a"estei !erioa&e )n &ousu'&ivi*iuni2 "olarul i" i "olarul are. a$ !erioa&a &e "olar i" )n"e!e &e la vrsta &e 5- ani i &urea* !n la !u'ertate #!n la vrsta &e 8:-88 ani la%ete i 8-8> ani la 'iei$'$ !erioa&a &e "olar are#!u'ertatea$J are o &urat varia'il )n ra!ort "u se4ul. Ea"ores!un&e a!ariiei enar+ei la %ete i este "u!rins )ntre 88 i 8/ ani i &e*voltrii %un"ieise4uale la 'iei )ntre 8> i 85 ani. Kn a"east !erioa& au lo" trans%orri &e aturare (*i","ognitiv, !si+o-so"ial.

    5.Perioadele critice ale copilriei.Hntrauterine !riul triestru &e sar"ina-!erioa&a nou-nas"ut #neonatala$a&a!tarea generala %ata &e e&iu e4trauterininsu("ienta iunitara (*iologi"a

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    23/27

    - Ferioa&a >-5 luniMielini*area intensiva a neuroniloror re3e4elor "on&itionate

    e*voltarea ve&erii 'ino"ulare e*voltarii "ontinua a eoriei Huno&e("ienta (*iologi"aFerioa&a -/ aniAre lo" &esavarsirea ielini*arii neuronale si a "ailor &e "on&u"ere nervoase

    Se intensi("a %orarea re3e4elor "on&itionate Are lo" so"iali*area "o!iilor, se s!arge stereoti!ul e4istentSe entine &e("ienta (*iologi"a a HgA, Hg1

    Ferioa&a @-5 aniAre lo" "resterea !uterii si o'ilitatii neurologi"eSe %orea*a a"tivitatea nervoasa su!erioaraAre lo" sinte*a a4iala a HgESe intensi("a "resterea

    Ferioa&a &e !u'ertate2-restru"turarea sisteului +oronal-%orarea !ersonalitatii

    5.Principiile de tratament a 3e6rei reumatice la copii.e'ra reuatisala-o ala&ie se"+elara nonsu!urativa a %aringitei a"ute #"au*ata &estre!to"o"ul 0-+eoliti"$. A%e"tarea "or&ului, arti"ulatiilor, SNC.

    Trataent2S"o!ul-era&i"area in%e"tiei stre!to"o"i"e si !ro(la4ia ei.8. trataent "u anti'ioti" %eto4ietil!eni"ilina !entru ini 8: *ile @: g &e -> ori !e *iAo4i"ilina 8-8,@ g in /+ !u "o!ii ai ari &e 8 ani @::-::g in /+ 8: *ile0en*atin 'en*il!eni"ilin 5:: ::: UH, i.. !entru "o!ii "u asa "or!oral ai i" &e ", 8 an /5 ", @ ani -@: "Ferietrul "utiei tora"i"e-nou nas"ut >->/ ", la / luni !erietrul "raniului este egal "u!erietrul "utiei tora"i"e, 5 luni /@ ".

    5).Pro*la8ia a3ectiunilor re,piratorii la copiiAve !ro(la4ie s!e"i("a si nes!e"i("a.Fro(la4ia s!e"i("a "onsta in va""inarea antigri!ala #re"oan&ata la s"olari , "o!ii "u 'oli"orni"e soati"e, "o!ii %re"venti 'olnavi &e in%e"tii virale a"ute$ si va""inarea anti'a"teriana#re"oan&ata la "o!ii "u neutro!enie, ala&ii "orni"e 'ron+o!ulonare, &ia'et *a+arat,insu("ienta re"nala a"uta$.Fro(la4ia nes!e"i("a nonsta in2Gegi rational al *ilei-!li'ari la aer "urat, son, ginasti"a.

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    24/27

    Frevenirea stresilor la "o!iiGe&u"erea ris"ului &e i'olnavire !rin aerisirea in"a!erilorAlientatie rationala si 'ogata in vitainorti("area organisului !rin asuri &e "alire

    5-.Pro*la8ia primara ,i ,ecundara a 3e6rei reumatice la copii Fro(la4ia !riar#)naintea !riului ata" &e G$Ea se %a"e !rin trataentul anginelor stre!to"o"i"e.

    a$!ro(la4ia in&ivi&ual.Este raional s se trate*e sisteati" ori"e angina &u! vrsta&e / ani'$!ro(la4ia "ole"tiv.Are "a s"o! !revenirea a!ariiei i )!ie&i"area rs!n&irii unei e!i&eii &e ang+inastre!to"o"i"=0olnavii tre'uie tratai "u !eni"ilin oral )n &o* tera!euti".

    Tera!ia antii"ro'ian )n aig&alit a"ut !rovo"at &e stre!to"o"ul +eoliti" gru!ul ALa "o!iieno4ietil!eni"ilin :,@: g )n / ore &e > ori !e *i !er os= #:,@: g 4 > ori$, !er os sau Ao4i"ilin 8-8,@ g )n / ore !entru "o!ii ai ari &e 8 ani i :,@::

    -:,@: g !entru "o!ii &e @-8 ani > !ri*e !er os sau0en*il!eni"ilin @:::: UH;

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    25/27

    Tusea, !ersistent, atit *iua "it si noa!tea,!oate &e!asi -8: *ile is!neea &e ti! e4!irator,Starea to4i"a #re%u*ul +ranei, !ali&itate %a"ies to4i" "u o?->B, !;e &e!asi -> *ile urerea tora"i"a#&ur. Hntense su' %ora &e ung+i$ Ta+i!neea#la sugar i"2 5: res!;in=la sugar luni-8l2@:res!.;in= la "o!il 8-@ani2/: res!;in$ Tiraul "utiei tora"i"e Aus"ultativ2 res!iratie as!ra "ue4!ir !relungi

    70. Ra;iti,m.cla,i*care.mani3e,tarile clinice a ra;iti,muluiGa+itisul este o 'oal eta'oli" general a!rut )n !erioa&a &e "retere, !rovo"at &e+i!ovitaino*a i "ara"teri*at !rin &ereglarea eta'olisului "al"iului i %os%orului "utul'urarea %un"iilor organisului, inerali*rii osoaseClasi("area2u!a gra&ul &e gravi&itate #8>$ usor e&iu gravu!a !erioa&a2 &e &e'ut, &e re"ovales"enta, &e se"+eleu!a evolutie2 a"uta su'a"ute re"i&ivantaCo!li"atii2 tetanie ra+itogena, +i!ervitaino*a

    MANHESTAGH CLHNHCE2FEGHOAA E E0UT2Sin&ro &e a%e"tare a SNC2 e4"ita'ilitate, +i!ertrans!iratiiSi!toe !osi'ile2 +i!otonie us"ulara, larngos!as, !aloarea teguentelorFerioa&a &e stare2le4i'ilitatea 'or&urilor %ontanelei arie%orri "raniene, a!lati*are o""i!ital

    Tora"e ra+iti"2 tnii "ostale, &e%oraia "utiei tora"i"e, an su'!e"toral Darrison, "i%o*e%orarea !i"ioarelor )n "ur'ur POP sau PQKntr*ierea eru!iei &inilorFerioa&a &e re"onvales"en2Starea general se aeliorea*Se norali*ea* sonul

    is!are sin&roul su&ori!arSe norali*ea* tonusul us"ular

    Fersist &e%orarea oaselorSe"+ele !ostra+itisale

    gra&ul H -e%orarea oaselor "a!ului su' %or &e 'ose %rontale !arietale uor e4!riategra&ul HH -e%orarea oaselor "a!ului "u 'ose %rontale !arietale ai a""entuate i tnii "ostalegra&ul HHH -e%orarea stru"turilor sisteului nervos, "a!ut Rua&ratu, an su'!e"toral,'rri, genu

    valgu, varu

    7.'upra/e+;erea medicala a copiilor con3orm ,tandartelor in /i+oare: dup /ir,ta,i nozolo+ie.E4aenul e&i"al !ro(la"ti" al "o!ilului are "a s"o!a!re"ierea strii &e sntate a "o!ilului&eterinarea gru!ului &e sntate a "o!iluluiela'orarea regiului *ilei2 sonul, !rograul &e a"tivitiasigurarea alientaiei raionale "on%or vrstei "o!ilului i ne"esitilor s!e"iale alea"estuia !ro(la4ia i trataentul ra+itisului, aneiei, alnutriiei, strilor alergi"e, in%e"trii "u+eliniva""inarea "o!ilului "on%or !rograului naional i in&i"aiilor in&ivi&ualE4aenul e&i"al al nou-ns"utului !reve&e- vi*ita e&i"ului &e %ailie la &oi"iliul "o!ilului )n !riele > *ile &u! e4ternarea &inaternitate- nou-ns"uii "u !atologie "ongenital sunt vi*itai )n 8 *i &u! e4ternare

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    26/27

    S"o!urile vi*itei e&i"ului i&enti("area %a"torilor &e ris" !entru &e*voltarea unor 'oli la "o!ile4aenul "lini" al nou-ns"utului a!re"ierea &e*voltrii (*i"e i !si+ootorii a "o!iluluievi&enierea !ro'leelor &e sntate ale "o!ilului &eterinarea gru!ului &e sntate ela'orarea !rograului &e )ngriire a nou-ns"utului, regiul *ilei

    alientarea "o!ilului i a aeiAsistena e&i"al a "o!ilului sntosH an J vi*ite !ro(la"ti"e la e&i"ul &e %ailie )n (e"are lunHH an J vi*ite !ro(la"ti"e la e&i"ul &e %ailie la (e"are > luniHHH an J vi*ite !ro(la"ti"e la e&i"ul &e %ailie la (e"are 5 luni/-8?ani J vi*ite !ro(la"ti"e la e&i"ul &e %ailie o &at )n anConsultatiile !ro(la"ti"e a s!e"ialistilor2 neurolog, orto!e&, o%talolog, orl, stoatolog

    74.Tul6urari cronice de nutriti/e.Etiolo+ie:Cla,i*cari:Pro*la8ieTUL0UGGHLE STGHLOG E NUTGHIHE J sunt o a%e"iune "roni" "ara"teri*at !rin )ntr*iereasau o!rirea "reterii !on&erale, staturale sau i4te !entru o !erioa& ai are &e o lun "u

    o &i%eren ai are &e 8:9 %a &e valorile e&ii ale vrstei.TGEH OGME E HSTGOHH2 Di!otro(a J )n"etinirea, stagnarea "reterii !on&erale=Di!ostatura J stagnarea neuni%or !on&eral i statural=Faratro(a J asa e4"esivClasi("are2UF 1GAUL E SE6EGHTATEA. Malnutriie uoar J gra&ul H #8:9-:9$=

    0. Malnutriie e&ie J gra&ul #:9->:9$=C. Malnutriie sever J gra&ul > #ai ult &e >:9$.UF FGO6ENHENIH. Di!otro(e "ongenital !renatal #intrauterin$=

    HH. Di!otro(e !ostnatal #&o'n&it$HHH. Di!otro(e i4t #!renatal- !ostnatal$Etiologie2DHFOTGOHA CON1ENHTAL- este "onse"ina &i%eritor %a"tori2-A%e"iunile i no4ele !ro%esionale )n ti!ul gravi&itii=- 1esto*ele gravi&elor= - Anoaliile !la"entei= -Alientaie &e("itar= a"tori ere&itari Jutaii "roo*oiale= -Mala&ii geneti"e &eterinateDHFOTGOHA O0NHTH.ACTOGH EQO1ENH2-ALHMENTGH CANTHTATH6H28. Di!ogala"tie atern= . iluii ne"ores!un*toare &e la!te= >. A!ort insu("ient "antitativ,&oinat &e voitri "roni"e==/. Tul'urri neuro!si+i"e &e glutiie, &e su!t.

    ALHMENTGH CALHTATH6H28. A!ort insu("ient &e !roteine=. E4"es &e %inoase= >. A!ort insu("ient &e grsii et".-HNECIHOH H TOQHCH8. Hn%e"ii res!iratorii re"i&ivante, !neuonii, in%e"ii urinare=. Tul'urri gastr ointestinale "roni"e, 'oli &iarei"e=>. A&inistrarea e4"esiv i &e lung &urat a anti'ioti"elor.- NE1LHVAGE E GE1HM, HN1GHVHGE H EUCAIHE28. Negliarea regiului (*iologi" &e alientaie=. Tre"erea !re"o"e la o alientaie ne"ores!un*toare vrstei.HH. ACTOGH ENO1ENH-Anoalii &e &e*voltare ale organelor i sisteelor-A%e"iuni eta'oli"e ere&itare

    -Stri iuno&e("itare "ongenitale-Sin&ro &e ala'sor'ie- 0oli en&o"rine

  • 7/23/2019 colocviu pediatrie 2015

    27/27

    FGOHLAQHA MALNUTGHIHEH 28. Su!raveg+erea e&i"al o'ligatorie .Meninerea "t ai ultti! a unei alientaii "u la!te atern >. Alientaie "ore"t )n "a* &e2 alientaie i4t,arti("ial, &iluii "ores!un*toare vrstei /. iversi("are a&e"vat vrstei @. E&u"area!rinilor5. 6a""inri "on%or vrstei . Trataentul !re"o"e al in%e"iilor ?. Su!raveg+erea atent a"o!iilor "u ris"

    75.