JULES VERNE
cNcr sAprAmANrnIN BALOI\
EDITURA HERRA
CUPRINS
Capitolul ICapitolui II i
Capitolul III l
Capitolul IV l
Capitolul VCapitolul VICapitolul VIICapitolul VIIICapitolul IXCapitolul XCapitolul XICapitolul XIICapitolul XIIICapitolul XIVCapitolul XVCapitolul XVICapitolul XVIICapitolul XVIIICapitolulXIXCapitolut X{Capitolul XXICapitolul XXIICapitolul'XXIIICapitolul XXIVCapitolul XXVCapitolul XXVICapitolul XXVItrCapitolul XXVm
J
I'12
l822262931
JJ3639424751
56636670v475
v7igo
8:B5
879T
95
99
158 159
Capitolul XXIXCapitolul XXXCapitolul XXXICapitolul XXXIICapitolul XXKIICapitolul XXXIVCapitolul XXXVCapitolul XXXVICapitolul XXXVIICapitolul XXXVIIICapitolul XXXXCapitolul XLCapitolul XLICapitolul XLIICapitolul XLIIICapitolul XLIV
101103
106108tt2115
118124129133
137
140t43148151
t56
Pentru comenzi gi distribufie:tel.: 02481222198
07881 482465e-mail: [email protected]
contact@herra. ro
ISBN 973-7923-s4-s
CAPITOLUL I
SftrSitul unui discurs foarte aplaudat. - Recomandarea
d-rului Samuel Fergusson. - "Excelsior". - Portretuldoctorului. - Unfatalist convins. - Dineu la Traveller's Club. -
Numeroas e toasturi de circumstan{d.'{
Numdrul auditorilor era extrem de mare in zid'a de 14 ianuarie
1862 la pedinla Societdlii regale geografice din Londra,
Walerloo-place,3. Prezidentul, sir Francis M...' ftcea onoralilorsii colegi o importanti comunicare intr-un discurs intreruptdeseori de aplauze.
Aceasti prelioasd mostri de elocvenld se termina prin
cAteva fraze sforditoare din care patriotismul se reliefaimbelqugat:
"Anglia a mers totdeauna in fruntea naliunilor (s-a
observat ci naliunile merg indeobgte unele in fruntea celorlalte),prin iscusinla cdldtorilor sdi in domeniul descoperirilorgeografice. (Aprobdri numeroase). Doctorul Sarnuel Fergussott,
unul din gloriogii sdi fii, nu-gi va trida originea' (Din toate
pdrlile: Nu! Nu!). Aceastb incercare, daci reuqegte (va reuSi!),
are sd-mpreuneze, completAndu-le, noliunile rivSgite ale
cartologiei africane (aprobdri vehemente), iar dacdnu (niciodatd!
niciodatd!), tot va rim6ne ca una dintre cele mai indrdzne{e
conceplii ale geniului uman ! " (fropditur i fr enetic e).
- - Ura! Ura! strigi adunarea electrizatd de ernolionantele
cuvinte.
- Ura; trliasci indrdznelul Fergusson! bxclami unulexpansrv.
'R6sunarb strigite entuziaste. Numele lui Fergusson era pe
toate buZele. Sala de gedinle se cutremura.
mal
Totugi ge gdseau acolo foarte mulli curajogi cdldtori'
irnb6trdnili gi obosili acurn, pe care temperamentul lor nepotolit
ii plimbase prin cele cinci p[r{i ale lumii. Scdpaser[ rnai toli din
naufragii, din incendii, de tomahawk-ul indianului, de mdciuca
sSlbaticului, de rug gi din stornacurile Polineziei. Dar nimic nu
putu sd inibuqe bdtbile de inimd in timpul discursului rostit de sir
Francis M.., $i, dupd cdt ne amintim, acesta a fost cel mai
strdlucit succes oratoric al Solietalii de geografie regali din
Londra.Dar in Anglia entuziasmul nu constd doar in vorbe. In
timpul pedinlei fu votatd o indemniza!ie de incurajare, in
favoarea d-rului Fergusson, gi ea se ridicd la suma de doud miicinci sute livre. Importanla sumei era in raport cu importanla
intreprinderii.Unul din membrii SocietSlii se adresd prezidentului
intrebdndr.r-l dacd doctorul Fergusson va fi prezentat iu mod oficial.
- Doctorul std la dispozilia adundrii, rispttnse sir Francis M...
- Sd vind, strigard mai mulli, si vind! Trebuie sd vedem cu
ochii nogtri ult om atdt de curajos!
- Poate cd propunerea aceea a;a de uimitoare, zise un
bitrdn comandor apoplectic, n-are alt scop decAt de a ne-nqela!
- Dar daci d-rul Fergusson nu existS? exclamd unul
rdutdcios.
- Ar trebui sd fie inventat, rdspunse un membru hazliu al
gravei societSli.
- Spune{i-i d-rului Fergusson si pofteascd, zise calm sir
Francis M...
$i doctorul intrd netulburat in mijlocul unui tunet de
ovalii.Era un om de vreo patruzeci de ani, cu statura 9i
conformalia fiz:cI obignuit5; temperamentul sdu aprins se trSda
prin culoarea violentd a chipului; avea trdsdturi reci, regulate;
ochii blAnzi, mai mult inteligen!i dec6t indrdzneli, ii fbceau
fizionomia pl6cut6; bralele-i erau lungi, iar picioarele cdlcau pe
pirndnt cu siguranla celui ce merge mult'
Toatd fiinfa doctorului respira un aer de gravitate calmd gi
nimdnui nu i-ar fi dat prin rninte cd el s-ar putea preta la cea maiinofensivd m istifi care.
De aceea uralele gi aplauzele nu incetard decAt inmomentul cAnd doctorul Fergusson reclam6 lini;;te printr-un gestbinevoitor. Se irrdrept[ spre fotoliul pregdtit pentru prezentarealui gi acolo, ?n picioare, drept, cu privirea energicS, ridic6ardtitorul m6inii drepte, desclrise gura gi pronun!6 acest singurcuvdnt:
"Excelsior!"Nu! Nici interpelarea neagteptatl a d-lor Bright gi Cobderr,
nici cererea de fonduri extraordinare a lordului Falmerstonpentru intdrirea st6ncilor Angliei nu au oblinnt un atare succes.Discursul lui sir Francis M... era ?ntrecut, * qi cr"r mult. Doctorulse ardta totodatd sublim, mare, sobru qi misurat; rostise cuv6ntulreclarnat de rnonrent:
"Excelsior!"Bdtrdnul comandor, cucerit cu totul de farmecul acestui
orn bizar, igi dddu pirerea ca discursul lui Fergusson sd fieinserat "integral" in Buletinul Societdlii regale de geografie dinLondra.
Cine era, dar, doctorul acesta gi cbrei intreprinderi pldnuiasd se devoteze?
Tatdl tdndrului Fergussou, un brav chpitan de marin[englez6, $i-a asociat fiul, din cea mai fragedd vdrst5, laprimejdiile gi aventurile profesiunii sale. Copilul, care se pare cdn-a cunoscut niciodatd ce-i teanta, prevesti in curAnd un spiritvin, o inteligen{i de cercetdtor gi o inclinare de seamd cdtrelucrdrile gtiinfifice; ardta, in afard de acestea, o iscusinld pu{inobignuitd in a iegi din lncr-rrcdturb; niciodatS nu a govdit la ceva,nici chiar cAnd s-a servit int6i de furculi!d, indeletnicire cu carecopiii se obignuiesc aqa de greu, in genere.
In curdnd, imaginalia lui se infldcdrd la citireaintreprinderilor indriznefe, a explordrilor maritime; urmdri cuardoare descoperirile din prima parte a secolului XIX; rdvni lagloria lui Mungo-Park, a lui Caillie, a lui Levaillant gi intruc6tva,
cred, la aceea a lui Robinson Crusoe, care nu i se pdrea de
lepddat. CAte ore, bine intrebuinfate, nll a-petrecut el pe irrsula lui
JJan Fernandez! Deseori aproba ideile matelotului pdrdsit;
alteori ii discuta proiectele; el ar fi procedat altfel' dar cu
siguranld nrai bine!'Nrrarfifugitins6dininsulaaceastaagadefericitd,-rrnde
se simlea impdcat ca un rege fbrd supuqi, nici chiar dacd ar fi fost
vorba sd ajungd prirnul lord al amiralit6!ii!Va puteli inchipui ugor c6t de mult se dezvoltard aceste
ndzuinle in timpul tinerelii sale aventuroase' aruncatd in cele
patru ringhiuri a'le lumii. Tatdl lui, ca om instruit, nu intdrzia, de
ult*int.i, sd intdreascd aceastd' vie inteligenld prin studii
serioase ie hidrografi e, de frzicd qi de meca'ic6, cu t;n colorit
ugor de botanic6, medicind 9i astronomie'
La moartea cdpitanulr-ri, Samuel Fergusson, pe-atr"rnci in
vdrstd de doudzeci 9i doi de ani, licuse deja ocolul lumii; el se
inrold in corpul inginerilor bengalezi 9i se distinse in multe
rdnduri; dar viala de soldat nr"r-i pldcea; nevoind sd cornande' nu
vroia nici s-asculte. igi d[du demisia; aici vA'A'd, aici studii'd
ierburile, urcd spre nordul peninsulei indice qi o strdbatu de la
Calcutta la Surate. O simpl6 preumblare de amator'
De la Surate il vedemtrecdnd in Australia qi luAnd parte'
in1845,laexpediliacdpitarruluiStuart,insIrcinatcudescoperireaMdrii Caspice.
Samuel Fergusson se intoarse in Anglia pe la 1850.qi'
posedat mai tult decdt oricAnd de ispita descop.eririlor'
intovdrdgi p6n6 la 1853 pe cdpitanul Mac CIure i' expedilia care
ocoli continentul american de la stramtoarea Behring la capr-rl
Farewell.in ciuda oboselilor de tot felul gi sub toate climatele,
constitulia lui Fergusson rezista de minune; trdia in voie in
mijlocui celor mai mari lipsuri; el era tipul adevdratului c6ldtor,
al cdrui stomac se strdngi sau se dilatd dupd voin!6' ale cdrui
picioare se lungesc satl se ghemuiesc dupd cum e culcupul' care
udourr. la orice ord din zi gi se treze$te la orice orl din noapte.
Nimic mai firesc, dar, s[ regisim pe neobositul nostru
cdldtor vizitAnd intre 1855 gi 1857 intreg vestul Tibetului, intov[rigia fra{ilor Schlagintweit gi tragdnd din aceasti explorare
curioase observalii de etnografie'in timpul diverselor cdlitorii, Samuel Fergusson a fost
corespondetrtul cel mai activ 9i mai interesant al lui DailyTelegraph, ziarul de i,rn penny, al cdrui tiraj se urcd pdnl la o sutlpatruzeci de mii de exemplare pe zi. Astfel doctorul devenise
foarte cunoscut, cu toate c6 nu lbcea parte din nici o institulie
savantd gi nu era nici membrul societijilor regale geografice din
Londra, din Paris, din Berlirr, din Viena sau din Saint-Petersburg,
nici al Clubului cdlbtorilor, nici chiar al lui Royal Politechnic
Institution unde trona prietenul sdu, statisticianul Kokburn.Dar Fergusson se tinea intotdeauna departe de corpurile
savante; fiind de felul sdu activ 9i nu flecar, gdsea c5-9i
intrebuinleazd timpul mai bine cercetdnd iar nu discutdnd,
descoperind iar nu palavragind.Se spune ci ut't englez a venit intr-o zi la Geneva cu
intenlia de a vizita lacul; fu urcat intr-una din acele trlsuri de
modi veche in care stai pe o parte ca in omnibusuri; or, din
intdmplare, englezul nostru fu aqezat in aqa fel inc6t lacul iivenea la spate; trisura fdcu incet voiajul circular frrd ca lui s6-i
vind in minte si se-ntoarci mdcar o dat6 9i reveni la Londra
incdntat de lacul de la Geneva.
Doctorul Fergusson vlzuse, insi, locurile prin care acolindat. EI asculta, de altfel, de firea sa 9i avem motive sd
credem cd era intruc6tva fatalist, dar de un fatalism foarte
ortodox contAnd pe el qi chiar pe providenli; ?9i spunea c5 in
cdlitoriile sale e mai mult irnpins decdt atras 9i cutreiera lumea
asemenea unei locomotive care nu se conduce dar pe care
drumul o conduce."Eu nu-tni urmez calea, zicea el deseori, ci calea md
vrmeazdpe mine".Nu va surprinde, dar, cd el a primit cu sdnge rece aplauzele
Societilii regale; stitea deasupra rndrunligurilor viefii, nefiind
mAndru qi cu atdt mai pulin vanitos; gdsea foarte fireascd
propunerea fdcutd prezidentului, sir Francis M..., $i nici nu lud irr
seamd efectul imens pe care il stdmise.
DupI gedinfd doctorul fu condus la Traveller's Club, in
Pall Mall; un superb festin fuse-se aranjat; abundenta bucatelor
servite era in raport cu irnpoftanla personajulLri sbrbdtorit, iar
nisetrul ce figura la masi nu era mai mic in lungime nici cr"r treicentimetri dec6t Samuel Fergussott.
Toasturi numeroase furd inclrinate iu onoarea cdl6torilorcelebri care se ilustraseri pe teritoriul Africii. Se b5u in sdndtatea
sau in memoria lor. Se bdu pentru: Abadie, Adams, Adamson,
Anderson, Arnand, Baikie, Baldwin, Bartlr, Batonda, Beke,
Beltrame, du Berba, Bimbachi, Bolognesi, Bolwik. Bolzoni"Bonnemain, Brisson, Browue, Bruce, Brun, Bollet, Burchell,Burckhardt, Burton, Caillaud, Cailli6, Campbell, Clrapman,Clappefton, Clot-Bey, Colomiett, Cotrrval-Cumming, Cuny,Debono, Decken, Denharn, Desavanclrers, Dicksen, Dickson.
Dochard, Duchaillu, Duncan, Durand, Durould, Duveyi'ier'Belrardt, d'Escayrac de Lauture, Ferret, Fresnel, Galinier,Galton, Geoffroy, Golberry, Haltn, Halm, Flarnier, Hecquart,Heuglin, Hornemann, Houghton, Imbert, Kaufmann,
Knoblecher, Krapf, Kutnnter, Lafargue, Laing, Lajaille,Lambeft, Lamiral, Lampidre, John Lander, Richard Lander,Lefebvre, Lejearr, Levaillant, Livingstone, Maccarthie, Maggiar,Maizan, Malzac, Moffat, Mollien, Monteiro, Morrisson,Mung-Park, Neimans, Oferwev, Panet, Paftarrieau, Pascal,
Pearse, Peddie, Peney, Petlierick, Poncet, Prax, Raffenel, Rath,
Rebmann, Richardson, Riley, Rithie, Roche. d'Hdricourt,RongAwi, Roscher, Ruppel, Saugnier, Speket, Steidner, Thibaud,Thompson, Thornton, Toole, Tousny, Trotter, Tuchey, Tyrwitt,Vaudey, Veyssidre, Vincent, Vinco, Vogel, Wahlberg,Warington, Waslrington, Werne, Wild qi, in sfdrqit, pentrLl
doctorul Samuel Fergusson care, prin uimitoarea lui tentativd,
avea sd reia lucrdrile voiajorilor de mai sus gi sd completeze seria
descoperiri lor africarre.
CAPITOLUL N
Un articol din " Daily Telegraph". - Rdzboi intre ziarelesavante. - D. Peterntann il susline pe prietenul sdu, d'rulFergusson. - Rdspuns savantului Koner. - Rdmdsaguri. -
Diverse propuneri /dcute doctorului.
A doua zi, iu numdrul de la 15 ianuarie, Daily Telegraphpublica un articol conceput astfel:
"Africa va ceda, ?n sfArgit, taina vastelor sale singuritili;un Oedip modern ne va da cheia enigrnei pe care savanlii a
gaizeci de secole l1u au fost in stare s-o descifreze. Altddatdincercarea de a cduta sursele Nilului, fontes Niliquerere, eraprivitd ca o tentativd nesdbuitS, ca o irealizabild himer[.
Doctorul Barth umrAtrd pAnd la Sudan drumul insemnat de
Denham gi Clapperton; doctorul Livingstone fbc6nd indrdzneleincursiuni de la Capul Bunei-Speranfe pdnd la bazinul Zanbezi;cdpitanii Burton gi Speke, prin descoperirea marilor lacuriinterioare, au deschis trei drumuri civilizaliei moderne; punctul
lor de unire, unde nici un alt c[l6tor nu a putut si ajungi irrcd, e
chiar inima Africii. intr-acolo trebuie sd tindd toate eforturile.Dar lucrdrile acestor ?ndrdznefi pionieri ai gtiinlei vor fi
continuate prin curajoasa tentativd a d-rului Samuel Fergusson,
ale cdrui merituoase explorbri cititorii nogtri le-au apreciatdeseori.
Intrepidul descoperitor igi propurre sd strdbatd cu balonulintreaga AfricS, de la est la vest. Dacd nu ne ingelim, punctul de
plecare al acestui surprinzltor voiaj va fi insula Zanzibar de pe
coasta oriental5. In ce privegte punctul de Sosire, providenleisingure ii e dat s5-l cunoascI.
Propunerea acestei explordri a fost fbcutb ieri, oficial, la
Societatea regald de geografie; o sumd de doud mii cinci sute
livre a fost votatd pentru a face fa!6 cheltuielilor intreprinderii.
Vom line pe cititorii no;tri la curent cu aceastl incercare
fbrd precedent in analele geografice".
Lesne de in{eles, articolul avu un rdsunet enorm; el ridic6,
intdi, furtuni de neincredere, d-rul Fergr"rsson trecdnd drept o
fiinld himericd.Un rdspuns glume! apdru la Geneva in numdrul din
februarie al "Buletinelor Societalii geografice"; el lua la vale,
spirituat, Societatea regat[ din Londra,' Traveller's Club qi
nisetrul fenomenal.Dar d. Petermann, in ale sale "Mittheilungen" publicate la
Gotha, reduse la tdcere complet ziarul din Geneva' D' Petermann
cuno$tea personal pe d-rul Fergusson gi lua pe garanlie proiectul
curajosului sdu prieten.- in curdnd, de altfel, nu mai fu posibili nici o indoiald;la
Londra se ftceau pregdtiri de plecare; fabricile din Lyon
primisera o importantd cornandS de tafta pentru construirea
aerostatului; in sfArgit, guvernul britanic punea la dispozifia
doctorului pe cdPitanul Pennet.
Grabnic igi fEcuri loc o mullime de incurajdri qi de
felicitari. AmSnuntele intreprinderii aparura pe larg in buletinele
societ6lii geografice din Paris; un articol remarcabil fu publicat
in "Noile Anale de cdlStorii, geografie, istorie 9i arheologie"; o
lucrare minu!ioas6, tip6rit6 in "Zeitschrift fur Allgerneine
Erdkunde" de c6tre doctorul W. Koner, demonstra victorios
posibilitatea cdlatoriei, qansele sale de succes, felul obstacolelor,
imensele avantaje ale modulyi de locornoliune aerian6; el critica
doar punctul de plecare; indica mai degrabi Masnah, rnic port al
Abisiniei, de unde James Bruce pornise la 1768 in ciutarea
gurilor Nilului. De altrninteri admira fbrd rezerve spiritul energic
al d-rului Fergusson.
"North American Review" l'tu l6sd intacti o atare glorie
rezervatdAngliei; ea rdstllmaci propunerea doctorului in glumd'
Pe scurt, frrd amai socoti gazetele din lumea intreagi, ttt't
fu grup qtiinfific, de la "Ziarul misiunilor evanghelice" p6nd la
"R&ista algeriani 9i colonial6", de la "Analele pentru
l0
propagarea credin!ei", pdnd la "Church missionnary
intJlligencer", care sd nu relateze faptul sub toate formele'-R6rndgaguri
considerabile fur6 incheiate la Londra 9i in
Anglia: l) asupra existenlei reale sau presupuse a d-rului
Feigusson; 2) asupra cildtoriei in sine care nu va fi inceputd,
dup-5 unii, cur" na fi infdptuitd, dup[ allii; 3) asupra chestiunii
aaca el va reugi ori nu; 4) asupra probabilitSlilor sau
irnprobabilit6lilor reintoarcerii d-rului Fergusson'' Aladar, credinciogi, necredincioqi, ignoranli 9i savanfi, to{i
igi fixari ochii asupra doctorului; era eroul zilei' El dddu cu
p'lat.r. informalii precise in legdturd cu expedi{ia' Numeroqi
aventurieri i se prezentard, voind sd impartd cu el gloria 9i
prirnejdiile; i:a respins, insi, frrd aatdta anume pentru ce'
Foarte mrrlti inventatori de mecanisme aplicabile direc{iei
baloanelor venirl sd:i propunS sistemul lor. Nu acceptd nici unul'
Nu didu nici o lamurire celor care il intrebau dac6 el a descoperit
ceva in aceastd direclie, qi-$i continud cu mai rnultd sarguinld
decAt oricAnd preg6tirile de voiaj'
11
Top Related