Download - Cinci saptamani in balon - Jules Verne - cdn4.libris.ro saptamani in balon - Jules Verne.pdf · Calcutta la Surate. O simpl6 preumblare de amator' De la Surate il vedemtrecdnd in

Transcript
Page 1: Cinci saptamani in balon - Jules Verne - cdn4.libris.ro saptamani in balon - Jules Verne.pdf · Calcutta la Surate. O simpl6 preumblare de amator' De la Surate il vedemtrecdnd in

JULES VERNE

cNcr sAprAmANrnIN BALOI\

EDITURA HERRA

Page 2: Cinci saptamani in balon - Jules Verne - cdn4.libris.ro saptamani in balon - Jules Verne.pdf · Calcutta la Surate. O simpl6 preumblare de amator' De la Surate il vedemtrecdnd in

CUPRINS

Capitolul ICapitolui II i

Capitolul III l

Capitolul IV l

Capitolul VCapitolul VICapitolul VIICapitolul VIIICapitolul IXCapitolul XCapitolul XICapitolul XIICapitolul XIIICapitolul XIVCapitolul XVCapitolul XVICapitolul XVIICapitolul XVIIICapitolulXIXCapitolut X{Capitolul XXICapitolul XXIICapitolul'XXIIICapitolul XXIVCapitolul XXVCapitolul XXVICapitolul XXVItrCapitolul XXVm

J

I'12

l822262931

JJ3639424751

56636670v475

v7igo

8:B5

879T

95

99

158 159

Capitolul XXIXCapitolul XXXCapitolul XXXICapitolul XXXIICapitolul XXKIICapitolul XXXIVCapitolul XXXVCapitolul XXXVICapitolul XXXVIICapitolul XXXVIIICapitolul XXXXCapitolul XLCapitolul XLICapitolul XLIICapitolul XLIIICapitolul XLIV

101103

106108tt2115

118124129133

137

140t43148151

t56

Page 3: Cinci saptamani in balon - Jules Verne - cdn4.libris.ro saptamani in balon - Jules Verne.pdf · Calcutta la Surate. O simpl6 preumblare de amator' De la Surate il vedemtrecdnd in

Pentru comenzi gi distribufie:tel.: 02481222198

07881 482465e-mail: [email protected]

contact@herra. ro

ISBN 973-7923-s4-s

CAPITOLUL I

SftrSitul unui discurs foarte aplaudat. - Recomandarea

d-rului Samuel Fergusson. - "Excelsior". - Portretuldoctorului. - Unfatalist convins. - Dineu la Traveller's Club. -

Numeroas e toasturi de circumstan{d.'{

Numdrul auditorilor era extrem de mare in zid'a de 14 ianuarie

1862 la pedinla Societdlii regale geografice din Londra,

Walerloo-place,3. Prezidentul, sir Francis M...' ftcea onoralilorsii colegi o importanti comunicare intr-un discurs intreruptdeseori de aplauze.

Aceasti prelioasd mostri de elocvenld se termina prin

cAteva fraze sforditoare din care patriotismul se reliefaimbelqugat:

"Anglia a mers totdeauna in fruntea naliunilor (s-a

observat ci naliunile merg indeobgte unele in fruntea celorlalte),prin iscusinla cdldtorilor sdi in domeniul descoperirilorgeografice. (Aprobdri numeroase). Doctorul Sarnuel Fergussott,

unul din gloriogii sdi fii, nu-gi va trida originea' (Din toate

pdrlile: Nu! Nu!). Aceastb incercare, daci reuqegte (va reuSi!),

are sd-mpreuneze, completAndu-le, noliunile rivSgite ale

cartologiei africane (aprobdri vehemente), iar dacdnu (niciodatd!

niciodatd!), tot va rim6ne ca una dintre cele mai indrdzne{e

conceplii ale geniului uman ! " (fropditur i fr enetic e).

- - Ura! Ura! strigi adunarea electrizatd de ernolionantele

cuvinte.

- Ura; trliasci indrdznelul Fergusson! bxclami unulexpansrv.

'R6sunarb strigite entuziaste. Numele lui Fergusson era pe

toate buZele. Sala de gedinle se cutremura.

mal

Page 4: Cinci saptamani in balon - Jules Verne - cdn4.libris.ro saptamani in balon - Jules Verne.pdf · Calcutta la Surate. O simpl6 preumblare de amator' De la Surate il vedemtrecdnd in

Totugi ge gdseau acolo foarte mulli curajogi cdldtori'

irnb6trdnili gi obosili acurn, pe care temperamentul lor nepotolit

ii plimbase prin cele cinci p[r{i ale lumii. Scdpaser[ rnai toli din

naufragii, din incendii, de tomahawk-ul indianului, de mdciuca

sSlbaticului, de rug gi din stornacurile Polineziei. Dar nimic nu

putu sd inibuqe bdtbile de inimd in timpul discursului rostit de sir

Francis M.., $i, dupd cdt ne amintim, acesta a fost cel mai

strdlucit succes oratoric al Solietalii de geografie regali din

Londra.Dar in Anglia entuziasmul nu constd doar in vorbe. In

timpul pedinlei fu votatd o indemniza!ie de incurajare, in

favoarea d-rului Fergusson, gi ea se ridicd la suma de doud miicinci sute livre. Importanla sumei era in raport cu importanla

intreprinderii.Unul din membrii SocietSlii se adresd prezidentului

intrebdndr.r-l dacd doctorul Fergusson va fi prezentat iu mod oficial.

- Doctorul std la dispozilia adundrii, rispttnse sir Francis M...

- Sd vind, strigard mai mulli, si vind! Trebuie sd vedem cu

ochii nogtri ult om atdt de curajos!

- Poate cd propunerea aceea a;a de uimitoare, zise un

bitrdn comandor apoplectic, n-are alt scop decAt de a ne-nqela!

- Dar daci d-rul Fergusson nu existS? exclamd unul

rdutdcios.

- Ar trebui sd fie inventat, rdspunse un membru hazliu al

gravei societSli.

- Spune{i-i d-rului Fergusson si pofteascd, zise calm sir

Francis M...

$i doctorul intrd netulburat in mijlocul unui tunet de

ovalii.Era un om de vreo patruzeci de ani, cu statura 9i

conformalia fiz:cI obignuit5; temperamentul sdu aprins se trSda

prin culoarea violentd a chipului; avea trdsdturi reci, regulate;

ochii blAnzi, mai mult inteligen!i dec6t indrdzneli, ii fbceau

fizionomia pl6cut6; bralele-i erau lungi, iar picioarele cdlcau pe

pirndnt cu siguranla celui ce merge mult'

Toatd fiinfa doctorului respira un aer de gravitate calmd gi

nimdnui nu i-ar fi dat prin rninte cd el s-ar putea preta la cea maiinofensivd m istifi care.

De aceea uralele gi aplauzele nu incetard decAt inmomentul cAnd doctorul Fergusson reclam6 lini;;te printr-un gestbinevoitor. Se irrdrept[ spre fotoliul pregdtit pentru prezentarealui gi acolo, ?n picioare, drept, cu privirea energicS, ridic6ardtitorul m6inii drepte, desclrise gura gi pronun!6 acest singurcuvdnt:

"Excelsior!"Nu! Nici interpelarea neagteptatl a d-lor Bright gi Cobderr,

nici cererea de fonduri extraordinare a lordului Falmerstonpentru intdrirea st6ncilor Angliei nu au oblinnt un atare succes.Discursul lui sir Francis M... era ?ntrecut, * qi cr"r mult. Doctorulse ardta totodatd sublim, mare, sobru qi misurat; rostise cuv6ntulreclarnat de rnonrent:

"Excelsior!"Bdtrdnul comandor, cucerit cu totul de farmecul acestui

orn bizar, igi dddu pirerea ca discursul lui Fergusson sd fieinserat "integral" in Buletinul Societdlii regale de geografie dinLondra.

Cine era, dar, doctorul acesta gi cbrei intreprinderi pldnuiasd se devoteze?

Tatdl tdndrului Fergussou, un brav chpitan de marin[englez6, $i-a asociat fiul, din cea mai fragedd vdrst5, laprimejdiile gi aventurile profesiunii sale. Copilul, care se pare cdn-a cunoscut niciodatd ce-i teanta, prevesti in curAnd un spiritvin, o inteligen{i de cercetdtor gi o inclinare de seamd cdtrelucrdrile gtiinfifice; ardta, in afard de acestea, o iscusinld pu{inobignuitd in a iegi din lncr-rrcdturb; niciodatS nu a govdit la ceva,nici chiar cAnd s-a servit int6i de furculi!d, indeletnicire cu carecopiii se obignuiesc aqa de greu, in genere.

In curdnd, imaginalia lui se infldcdrd la citireaintreprinderilor indriznefe, a explordrilor maritime; urmdri cuardoare descoperirile din prima parte a secolului XIX; rdvni lagloria lui Mungo-Park, a lui Caillie, a lui Levaillant gi intruc6tva,

Page 5: Cinci saptamani in balon - Jules Verne - cdn4.libris.ro saptamani in balon - Jules Verne.pdf · Calcutta la Surate. O simpl6 preumblare de amator' De la Surate il vedemtrecdnd in

cred, la aceea a lui Robinson Crusoe, care nu i se pdrea de

lepddat. CAte ore, bine intrebuinfate, nll a-petrecut el pe irrsula lui

JJan Fernandez! Deseori aproba ideile matelotului pdrdsit;

alteori ii discuta proiectele; el ar fi procedat altfel' dar cu

siguranld nrai bine!'Nrrarfifugitins6dininsulaaceastaagadefericitd,-rrnde

se simlea impdcat ca un rege fbrd supuqi, nici chiar dacd ar fi fost

vorba sd ajungd prirnul lord al amiralit6!ii!Va puteli inchipui ugor c6t de mult se dezvoltard aceste

ndzuinle in timpul tinerelii sale aventuroase' aruncatd in cele

patru ringhiuri a'le lumii. Tatdl lui, ca om instruit, nu intdrzia, de

ult*int.i, sd intdreascd aceastd' vie inteligenld prin studii

serioase ie hidrografi e, de frzicd qi de meca'ic6, cu t;n colorit

ugor de botanic6, medicind 9i astronomie'

La moartea cdpitanulr-ri, Samuel Fergusson, pe-atr"rnci in

vdrstd de doudzeci 9i doi de ani, licuse deja ocolul lumii; el se

inrold in corpul inginerilor bengalezi 9i se distinse in multe

rdnduri; dar viala de soldat nr"r-i pldcea; nevoind sd cornande' nu

vroia nici s-asculte. igi d[du demisia; aici vA'A'd, aici studii'd

ierburile, urcd spre nordul peninsulei indice qi o strdbatu de la

Calcutta la Surate. O simpl6 preumblare de amator'

De la Surate il vedemtrecdnd in Australia qi luAnd parte'

in1845,laexpediliacdpitarruluiStuart,insIrcinatcudescoperireaMdrii Caspice.

Samuel Fergusson se intoarse in Anglia pe la 1850.qi'

posedat mai tult decdt oricAnd de ispita descop.eririlor'

intovdrdgi p6n6 la 1853 pe cdpitanul Mac CIure i' expedilia care

ocoli continentul american de la stramtoarea Behring la capr-rl

Farewell.in ciuda oboselilor de tot felul gi sub toate climatele,

constitulia lui Fergusson rezista de minune; trdia in voie in

mijlocui celor mai mari lipsuri; el era tipul adevdratului c6ldtor,

al cdrui stomac se strdngi sau se dilatd dupd voin!6' ale cdrui

picioare se lungesc satl se ghemuiesc dupd cum e culcupul' care

udourr. la orice ord din zi gi se treze$te la orice orl din noapte.

Nimic mai firesc, dar, s[ regisim pe neobositul nostru

cdldtor vizitAnd intre 1855 gi 1857 intreg vestul Tibetului, intov[rigia fra{ilor Schlagintweit gi tragdnd din aceasti explorare

curioase observalii de etnografie'in timpul diverselor cdlitorii, Samuel Fergusson a fost

corespondetrtul cel mai activ 9i mai interesant al lui DailyTelegraph, ziarul de i,rn penny, al cdrui tiraj se urcd pdnl la o sutlpatruzeci de mii de exemplare pe zi. Astfel doctorul devenise

foarte cunoscut, cu toate c6 nu lbcea parte din nici o institulie

savantd gi nu era nici membrul societijilor regale geografice din

Londra, din Paris, din Berlirr, din Viena sau din Saint-Petersburg,

nici al Clubului cdlbtorilor, nici chiar al lui Royal Politechnic

Institution unde trona prietenul sdu, statisticianul Kokburn.Dar Fergusson se tinea intotdeauna departe de corpurile

savante; fiind de felul sdu activ 9i nu flecar, gdsea c5-9i

intrebuinleazd timpul mai bine cercetdnd iar nu discutdnd,

descoperind iar nu palavragind.Se spune ci ut't englez a venit intr-o zi la Geneva cu

intenlia de a vizita lacul; fu urcat intr-una din acele trlsuri de

modi veche in care stai pe o parte ca in omnibusuri; or, din

intdmplare, englezul nostru fu aqezat in aqa fel inc6t lacul iivenea la spate; trisura fdcu incet voiajul circular frrd ca lui s6-i

vind in minte si se-ntoarci mdcar o dat6 9i reveni la Londra

incdntat de lacul de la Geneva.

Doctorul Fergusson vlzuse, insi, locurile prin care acolindat. EI asculta, de altfel, de firea sa 9i avem motive sd

credem cd era intruc6tva fatalist, dar de un fatalism foarte

ortodox contAnd pe el qi chiar pe providenli; ?9i spunea c5 in

cdlitoriile sale e mai mult irnpins decdt atras 9i cutreiera lumea

asemenea unei locomotive care nu se conduce dar pe care

drumul o conduce."Eu nu-tni urmez calea, zicea el deseori, ci calea md

vrmeazdpe mine".Nu va surprinde, dar, cd el a primit cu sdnge rece aplauzele

Societilii regale; stitea deasupra rndrunligurilor viefii, nefiind

mAndru qi cu atdt mai pulin vanitos; gdsea foarte fireascd

Page 6: Cinci saptamani in balon - Jules Verne - cdn4.libris.ro saptamani in balon - Jules Verne.pdf · Calcutta la Surate. O simpl6 preumblare de amator' De la Surate il vedemtrecdnd in

propunerea fdcutd prezidentului, sir Francis M..., $i nici nu lud irr

seamd efectul imens pe care il stdmise.

DupI gedinfd doctorul fu condus la Traveller's Club, in

Pall Mall; un superb festin fuse-se aranjat; abundenta bucatelor

servite era in raport cu irnpoftanla personajulLri sbrbdtorit, iar

nisetrul ce figura la masi nu era mai mic in lungime nici cr"r treicentimetri dec6t Samuel Fergussott.

Toasturi numeroase furd inclrinate iu onoarea cdl6torilorcelebri care se ilustraseri pe teritoriul Africii. Se b5u in sdndtatea

sau in memoria lor. Se bdu pentru: Abadie, Adams, Adamson,

Anderson, Arnand, Baikie, Baldwin, Bartlr, Batonda, Beke,

Beltrame, du Berba, Bimbachi, Bolognesi, Bolwik. Bolzoni"Bonnemain, Brisson, Browue, Bruce, Brun, Bollet, Burchell,Burckhardt, Burton, Caillaud, Cailli6, Campbell, Clrapman,Clappefton, Clot-Bey, Colomiett, Cotrrval-Cumming, Cuny,Debono, Decken, Denharn, Desavanclrers, Dicksen, Dickson.

Dochard, Duchaillu, Duncan, Durand, Durould, Duveyi'ier'Belrardt, d'Escayrac de Lauture, Ferret, Fresnel, Galinier,Galton, Geoffroy, Golberry, Haltn, Halm, Flarnier, Hecquart,Heuglin, Hornemann, Houghton, Imbert, Kaufmann,

Knoblecher, Krapf, Kutnnter, Lafargue, Laing, Lajaille,Lambeft, Lamiral, Lampidre, John Lander, Richard Lander,Lefebvre, Lejearr, Levaillant, Livingstone, Maccarthie, Maggiar,Maizan, Malzac, Moffat, Mollien, Monteiro, Morrisson,Mung-Park, Neimans, Oferwev, Panet, Paftarrieau, Pascal,

Pearse, Peddie, Peney, Petlierick, Poncet, Prax, Raffenel, Rath,

Rebmann, Richardson, Riley, Rithie, Roche. d'Hdricourt,RongAwi, Roscher, Ruppel, Saugnier, Speket, Steidner, Thibaud,Thompson, Thornton, Toole, Tousny, Trotter, Tuchey, Tyrwitt,Vaudey, Veyssidre, Vincent, Vinco, Vogel, Wahlberg,Warington, Waslrington, Werne, Wild qi, in sfdrqit, pentrLl

doctorul Samuel Fergusson care, prin uimitoarea lui tentativd,

avea sd reia lucrdrile voiajorilor de mai sus gi sd completeze seria

descoperiri lor africarre.

CAPITOLUL N

Un articol din " Daily Telegraph". - Rdzboi intre ziarelesavante. - D. Peterntann il susline pe prietenul sdu, d'rulFergusson. - Rdspuns savantului Koner. - Rdmdsaguri. -

Diverse propuneri /dcute doctorului.

A doua zi, iu numdrul de la 15 ianuarie, Daily Telegraphpublica un articol conceput astfel:

"Africa va ceda, ?n sfArgit, taina vastelor sale singuritili;un Oedip modern ne va da cheia enigrnei pe care savanlii a

gaizeci de secole l1u au fost in stare s-o descifreze. Altddatdincercarea de a cduta sursele Nilului, fontes Niliquerere, eraprivitd ca o tentativd nesdbuitS, ca o irealizabild himer[.

Doctorul Barth umrAtrd pAnd la Sudan drumul insemnat de

Denham gi Clapperton; doctorul Livingstone fbc6nd indrdzneleincursiuni de la Capul Bunei-Speranfe pdnd la bazinul Zanbezi;cdpitanii Burton gi Speke, prin descoperirea marilor lacuriinterioare, au deschis trei drumuri civilizaliei moderne; punctul

lor de unire, unde nici un alt c[l6tor nu a putut si ajungi irrcd, e

chiar inima Africii. intr-acolo trebuie sd tindd toate eforturile.Dar lucrdrile acestor ?ndrdznefi pionieri ai gtiinlei vor fi

continuate prin curajoasa tentativd a d-rului Samuel Fergusson,

ale cdrui merituoase explorbri cititorii nogtri le-au apreciatdeseori.

Intrepidul descoperitor igi propurre sd strdbatd cu balonulintreaga AfricS, de la est la vest. Dacd nu ne ingelim, punctul de

plecare al acestui surprinzltor voiaj va fi insula Zanzibar de pe

coasta oriental5. In ce privegte punctul de Sosire, providenleisingure ii e dat s5-l cunoascI.

Propunerea acestei explordri a fost fbcutb ieri, oficial, la

Societatea regald de geografie; o sumd de doud mii cinci sute

livre a fost votatd pentru a face fa!6 cheltuielilor intreprinderii.

Page 7: Cinci saptamani in balon - Jules Verne - cdn4.libris.ro saptamani in balon - Jules Verne.pdf · Calcutta la Surate. O simpl6 preumblare de amator' De la Surate il vedemtrecdnd in

Vom line pe cititorii no;tri la curent cu aceastl incercare

fbrd precedent in analele geografice".

Lesne de in{eles, articolul avu un rdsunet enorm; el ridic6,

intdi, furtuni de neincredere, d-rul Fergr"rsson trecdnd drept o

fiinld himericd.Un rdspuns glume! apdru la Geneva in numdrul din

februarie al "Buletinelor Societalii geografice"; el lua la vale,

spirituat, Societatea regat[ din Londra,' Traveller's Club qi

nisetrul fenomenal.Dar d. Petermann, in ale sale "Mittheilungen" publicate la

Gotha, reduse la tdcere complet ziarul din Geneva' D' Petermann

cuno$tea personal pe d-rul Fergusson gi lua pe garanlie proiectul

curajosului sdu prieten.- in curdnd, de altfel, nu mai fu posibili nici o indoiald;la

Londra se ftceau pregdtiri de plecare; fabricile din Lyon

primisera o importantd cornandS de tafta pentru construirea

aerostatului; in sfArgit, guvernul britanic punea la dispozifia

doctorului pe cdPitanul Pennet.

Grabnic igi fEcuri loc o mullime de incurajdri qi de

felicitari. AmSnuntele intreprinderii aparura pe larg in buletinele

societ6lii geografice din Paris; un articol remarcabil fu publicat

in "Noile Anale de cdlStorii, geografie, istorie 9i arheologie"; o

lucrare minu!ioas6, tip6rit6 in "Zeitschrift fur Allgerneine

Erdkunde" de c6tre doctorul W. Koner, demonstra victorios

posibilitatea cdlatoriei, qansele sale de succes, felul obstacolelor,

imensele avantaje ale modulyi de locornoliune aerian6; el critica

doar punctul de plecare; indica mai degrabi Masnah, rnic port al

Abisiniei, de unde James Bruce pornise la 1768 in ciutarea

gurilor Nilului. De altrninteri admira fbrd rezerve spiritul energic

al d-rului Fergusson.

"North American Review" l'tu l6sd intacti o atare glorie

rezervatdAngliei; ea rdstllmaci propunerea doctorului in glumd'

Pe scurt, frrd amai socoti gazetele din lumea intreagi, ttt't

fu grup qtiinfific, de la "Ziarul misiunilor evanghelice" p6nd la

"R&ista algeriani 9i colonial6", de la "Analele pentru

l0

propagarea credin!ei", pdnd la "Church missionnary

intJlligencer", care sd nu relateze faptul sub toate formele'-R6rndgaguri

considerabile fur6 incheiate la Londra 9i in

Anglia: l) asupra existenlei reale sau presupuse a d-rului

Feigusson; 2) asupra cildtoriei in sine care nu va fi inceputd,

dup-5 unii, cur" na fi infdptuitd, dup[ allii; 3) asupra chestiunii

aaca el va reugi ori nu; 4) asupra probabilitSlilor sau

irnprobabilit6lilor reintoarcerii d-rului Fergusson'' Aladar, credinciogi, necredincioqi, ignoranli 9i savanfi, to{i

igi fixari ochii asupra doctorului; era eroul zilei' El dddu cu

p'lat.r. informalii precise in legdturd cu expedi{ia' Numeroqi

aventurieri i se prezentard, voind sd impartd cu el gloria 9i

prirnejdiile; i:a respins, insi, frrd aatdta anume pentru ce'

Foarte mrrlti inventatori de mecanisme aplicabile direc{iei

baloanelor venirl sd:i propunS sistemul lor. Nu acceptd nici unul'

Nu didu nici o lamurire celor care il intrebau dac6 el a descoperit

ceva in aceastd direclie, qi-$i continud cu mai rnultd sarguinld

decAt oricAnd preg6tirile de voiaj'

11