Cererea de finanţareCererea de finanţare (formularul de candidatură) este documentul standard pe baza cărora se evaluează propunerea de proiect şi se decide dacă aceasta va fi finanţată sau nu.

Cererea de finanţare este însoţită de o serie întreaga de documente (împreună alcătuiesc dosarul de proiect) tehnice (aviz de mediu, studiu de fezabilitate, certificat de urbanism, certificat fiscal, documente financiare etc., în funcţie de natura propunerii de proiect).

Rubricile cererii de finanţare: titlu, justificare, obiective generale şi specifice, grup ţintă/beneficiari, activităţi, durata, buget, rezultate, sustemabilitate, management

• Cererea de finanţare nu este un document care ţine de managementul de proiect. Este un document care sintetizează etapa premergătoare managementului de proiect, adică planificarea proiectului, etapă care cuprinde: identificarea nevoii, conceptualizarea ideii de proiect, analiza stakeholderilor, arborele de probleme, arborele de obiective, selectarea strategiei, completarea matricei logice, conceperea planului resurselor etc.).

• Cererea de finanţare are aceleaşi rubrici, indiferent de programul prin care se acordă finanţarea. Rubricile de bază (titlu, obiective generale, obiective specifice, justificarea propunerii, activităţi, grup-ţintă/ beneficiari, buget, durata, rezultate) sunt prezente în orice cerere de finanţare.

• Cererea de finanţare este documentul pe baza căruia se obţine finanţare pentru proiect. Nu este un document de implementare

• Cererea de finanţare influenţează întrucâtva etapa de iniţiere a proiectului (atunci informaţiile prezentate în cerere sunt reevaluate, se fac ajustări bugetare sau de altă natură (legate de scopul proiectului, de exemplu, se replanifică anumite activităţi, dacă este cazul, etc.).

Cum se completează un formular de candidatură

Întrebările la care trebuie să răspundă o propunere de proiect, indiferent de formatul în care trebuie prezentată sunt:

• Cine? (informaţii despre instituţia promotoare şi despre echipa care îşi va asuma responsabilitatea pentru derulare);

• Ce? (informaţii despre aria de cuprindere/domeniul de activitate al• proiectului);• De ce? (informaţii despre ce îşi propune proiectul, ca obiective

generale şi specifice);• Cum? (informaţii despre metodologia de derulare efectivă a

proiectului);• Cu ce efect? (informaţii despre impactul proiectului);• Asupra cui? (informaţii despre grupul ţintă vizat de proiect).

Aceste întrebări trebuie avute în vedere atât în faza de redactare a propunerii, cât şi în cea de derulare a proiectului.

Pagina de titlu sau pagina de deschidere

• Conţine titlul proiectului şi acronimul/prescurtarea acestuia.

• Titlul trebuie să fie simplu, clar şi lipsit de ambiguitate. În mod ideal, un titlu bun reprezintă o formulare percutantă a obiectivelor proiectului, a ideilor şi acţiunilor care îl compun.

Exemple

• Centru de pregătire continuă în managementulproiectelor;

• Universitatea virtuală de afaceri;• Conferinţa regională a managerilor de proiect

din Europa de sud-est;• Reţea transnaţională de specialişti în

comunicare – program de schimburi academice între universitatea X şi universitatea Y.

Pe pagina de deschidere sunt frecvent solicitate şi câteva cuvinte cheie, care au rolul de a fixa în modul cel mai sintetic cu putinţă obiectivele, aria de cuprindere şi publicul ţintă al proiectului. De exemplu, în cazul unui proiect care şi-ar propune dezvoltarea abilităţilor de redactare a proiectelor europene printre angajaţii întreprinderilor mici şi mijlocii, cuvintele cheie ar fi:

• instruire şi specializare;• abilităţi de redactare a proiectelor europene;• întreprinderi mici şi mijlocii;• dezvoltare durabilă.

În cazul în care nu există un formular standard, pagina de deschidere poate fi urmată de o a doua pagină cu caracter general, care conţine sinteza propunerii. Pe această foaie separată, scrieţi două sau trei fraze care sintetizează la maxim propunerea de proiect. Această sinteză îi va ajuta pe evaluatori să urmărească modul în care vă susţineţi propunerea.

Exemplu• Facultatea de Ştiinţe, Economice, Juridice şi

Administrative, UGB solicită suma de 10.000 € pentru derularea, timp de 1 an, a unui program de instruire în relaţii publice. Programul se adresează absolvenţilor de facultate care au până în 30 de ani şi cuprinde patru module: relaţia cu mass media, biroul purtătorului de cuvânt, gestionarea crizelor de imagine şi comunicare organizaţională.

• În ceea ce priveşte acronimul, acesta trebuie să fie relativ sonor, adică să nu conţină numai consoane sau numai vocale. Pentru un proiect al cărui titlu este “Centru de pregătire în managementul proiectelor”, un acronim obişnuit ar fi CEPMAG.

• Sau pentru un proiect cu titlul „Centru urban de informare a bucureşteanului” - CUIB.

• Acronimul se extrage din titlu.

Datele generale despre instituţia promotoareAceastă secţiune conţine informaţii despre:

• Numele instituţiei promotoare – denumire completă şi prescurtare;• Numele şi poziţia reprezentantului legal al acestei instituţii (persoana care are drept de

semnătură pe eventualele contracte şi documente financiare);• Adresa poştală a instituţiei şi adresa de Internet;• Numerele de telefon şi de fax ale reprezentantului legal, adresa de e-mail;• O scurtă istorie a instituţiei (accent pe informaţii de natură factuală: anul de înfiinţare,

evoluţia numărului de angajaţi, creşterea cifrei de afaceri, produsele şi serviciile oferite, evoluţia domeniului de activitate);

• Obiectivele de ansamblu şi principalele domenii de activitate (educaţie, afaceri, administraţie etc);

• Proiectele derulate până în momentul respectiv;• Parteneriate;• Realizări deosebite.• Atenţie! Chiar dacă aţi mai beneficiat de fonduri de la sursa de finanţare respectivă şi

plănuiţi înaintarea unei noi candidaturi, informaţiile despre instituţia promotoare trebuie să fie de fiecare dată complete. Propunerea de proiect nu este în mod obligatoriu evaluată de către aceleaşi persoane şi, chiar dacă este evaluată de aceleaşi persoane, acestea nu au obligaţia de a reţine informaţiile despre dumneavoastră, de a le căuta în documente mai vechi etc.

• În cazul în care nu există un format standard în care vă sunt solicitate aceste informaţii, se poate concepe un format care să poate fi parcurs uşor.

• Instituţia promotoare (nume complet şi prescurtare):• Adresa poştală:• Pagina de Internet:• Numele şi poziţia reprezentantului legal:• Telefon/ Fax:• E-mail:• Aria de activitate:

Datele generale despre proiect

Această secţiune conţine informaţii despre:• Programul căruia îi aparţine propunerea (poate fi

vorba şi de subcomponenta unui anumit program);• Durata proiectului (de când până când);• Obiectivele generale ale proiectului (care trebuie să

reflecte priorităţile pe care sursa de finanţare le-a făcut publice);

• Bugetul solicitat (suma solicitată de la agenţia de finanţare, contribuţia proprie, alte fonduri);

• Informaţii despre instituţiile partenere implicate în proiect (dacă proiectul urmează să fie derulat în parteneriat).

Rezumatul propunerii

Rezumatul trebuie să răspundă la următoarele întrebări:• Cine este implicat în proiect?• Ce îşi propune promotorul?• De ce îşi propune un astfel de obiectiv?• Care este contextul în care se va derula proiectul?• Care sunt beneficiarii proiectului?• Unde se va derula proiectul?• Când/ pentru cât timp se va derula proiectul?

Informaţiile prezente în această rubrică sunt puţin mai detaliate decât cele din sinteza cu care se deschide propunerea. Unele agenţii precizează spaţiul maxim care poate fi alocat acestei rubrici. De obicei, rezumatul nu trebuie să ocupe mai mult de o pagină.

Obiectivele proiectului

• Obiectivele bine definite trebuie să fie SMART, adică:

- Specifice- Măsurabile- Ambiţioase/ de atins- Realiste- Încadrate în timp

Obiectivele generale

Obiectivele generale sunt mai greu măsurabile, ele indică mai curând direcţia pe care îşi propune să o urmeze proiectul, perspectiva pe care ar putea să o deschidă acesta.

Între obiectivele generale ale propunerii de proiect şi obiectivele enunţate de sursa de finanţare trebuie să există un anumit tip de suprapunere.

Obiectivele generale

ExempluPentru un proiect de anvergură, derulat în întreaga ţară, care ţinteşte învăţământul rural şi care este înaintat unei surse de finanţare având drept scop declarat dezvoltarea durabilă a mediului rural, obiectivele generale ar putea fi enunţate în felul următor:

• dezvoltarea durabilă a învăţământului rural din România;

• consolidarea legăturii dintre educaţie şi dezvoltare în mediul rural.

Obiectivele specifice

Obiectivele specifice sunt rezultatul unui efort de operaţionalizare a obiectivelor generale. Obiectivele specifice trebuie să fie în mod obligatoriu măsurabile.

Obiectivele specifice

ExempluContinuând exemplul de mai sus cu privire la un posibil proiect de dezvoltare a învăţământului rural din România, obiectivele specifice ar putea fi astfel formulate:

• perfecţionarea unui număr de X profesori din mediul rural prin sistemul învăţământului la distanţă;

• crearea condiţiilor legale prin care perioada de perfecţionare să fie recunoscută şi acreditată la nivel naţional;

• echilibrarea performanţelor pe care le obţin elevii din mediul rural în raport cu elevii din mediul urban la examenul de admitere în liceu.

Obiectivele specifice enunţate mai sus sunt măsurabile; la sfârşitul proiectului, se poate spune cu exactitate dacă:

• au parcurs cursuri de perfecţionare un număr de X profesori (sau dacă numărul lor a fost mai mare sau mai mic de X);

• perioada de perfecţionare este recunoscută şi acreditată de Ministerul Educaţiei Naţionale sub forma unei diplome;

• rezultatele pe care le obţin elevii proveniţi din mediul rural la examenul de admitere în liceu s-au îmbunătăţit şi se apropie mai mult de rezultatele elevilor din mediul urban.

Justificarea propunerii

• Această rubrică este, de obicei, împărţită pe următoarele secţiuni:

• Problema/Nevoia căreia i se adresează proiectul/Descrierea situaţiei actuale;

• Soluţia pe care o propune proiectul pentru a rezolva această problemă;

• Rezultatele preconizate (descriere detaliată);• Caracterul inovator al propunerii de faţă.

• Dacă problema pe care o semnalaţi este complexă şi cu greu poate fi sintetizată într-o propunere de proiect, puteţi să adăugaţi ca anexă un articol informativ, sau să indicaţi anumite link-uri care pot fi consultate, sau să sugeraţi alte surse de unde pot fi obţinute informaţii suplimentare.

• Explicaţi de ce consideraţi că problema este importantă. Pentru a oferi greutate şi soliditate propunerii, inseraţi răspunsul la următoarele întrebări:– Cu cine aţi vorbit?– Ce cercetare aţi făcut în acest sens?– Cum v-aţi documentat?– Cum aţi ajuns la concluzia că soluţia propusă de

dumneavoastră este viabilă?

• Descrieţi situaţia în termeni cât mai exacţi cu putinţă. Faceţi apel la statistici, cercetări, sondaje, studii de piaţă, date din recensământul populaţiei, declaraţii ale experţilor etc.

• Dacă nu există astfel de studii, statistici, care să ofere o fotografie exactă a problemei, este bine să precizaţi acest lucru şi să propuneţi ca primă activitate tocmai realizarea lor. Sau, tot în cazul în care lipsesc studiile care să radiografieze exact problema, este bine să vă propuneţi să strângeţi dumneavoastră astfel de date, înainte de acordarea finanţării şi de declanşarea propriu-zisă a proiectului. Anunţarea unei astfel de iniţiative reflectă preocuparea reală pe care o aveţi vizavi de problema identificată.

• Dacă aţi făcut deja un astfel de studiu, o astfel de anchetă, menţionaţi acest lucru şi anexaţi o copie a lor la secţiunea „Anexe”.

Dacă aţi formulat obiectivele specifice în mod corect, descrierea rezultatelor ar trebui să fie extrem de simplă: rezultatele nu sunt altceva decât obiectivele specifice atinse. În cazul de mai sus, rezultatele sunt:

• X profesori din mediul rural care au urmat cursuri de perfecţionare în sistemul învăţământului la distanţă;

• Diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

• Creştere a performanţei elevilor din mediul rural la examenul de admitere în liceu cu Y% faţă de momentul anterior declanşării proiectului.

• Pentru a demonstra caracterul inovator al propunerii, evidenţiaţi următoarele lucruri:

- ideea de proiect este cu totul nouă;- ideea de proiect este nouă pentru România;- ideea de proiect este nouă pentru publicul ţintă avut în vedere (de

exemplu, perfecţionarea continuă a cadrelor didactice din şcolile primare, prin metodele învăţământului la distanţă a avut loc în mediul urban, dar niciodată în mediul rural);

- proiectul, în cazul în care este aprobat, extinde şi îmbunătăţeşte posibilele iniţiative anterioare;

- proiectul, în cazul în care este aprobat, corectează unele greşeli comise în urma posibilelor iniţiative anterioare.

• Situaţiile în care ideea de proiect este cu totul nouă sunt relativ rare. De aceea, atunci când doriţi să evidenţiaţi caracterul inovator al propunerii, accentul trebuie să cadă pe eforturile de a extinde, îmbunătăţi, perfecţiona, inova iniţiative similare.

Descrierea nevoii pentru care este conceput proiectul

• Titlul proiectului: Centrul de orientare profesională a femeilor casnice

• Acronim: COPFEM • Populaţia inactivă este în creştere în România. Potrivit ultimului

recensământ, populaţia inactivă reprezintă 53,3% din totalul populaţiei. Femeile deţin cea mai mare pondere în ansamblul populaţiei inactive (57%), iar femeile casnice reprezintă 25,2% din totalul de 6533 de femei inactive. Femeile casnice au în general un nivel de trai scăzut şi se confruntă cu probleme psihice acute.

• Proiectul COPFEM îşi propune crearea unui centru de consiliere profesională dedicat exclusiv femeilor casnice. Prin activitatea sa, Centrul va oferi femeilor casnice din România o şansă de a se integra în societate şi de a avea o ocupaţie profesională care să le redea echilibrul material necesar unei existenţe decente.

Grupul-ţintă al proiectului De obicei, pentru proiectele finanţate, grupul-ţintă este stabilit de către

finanţator, sub forma unor categorii bine definite de persoane sau de comunităţi, asupra cărora proiectul trebuie să-şi concentreze atenţia. Un proiect poate să surpindă, la un moment dat, doar o parte din grupul-ţintă stabilit prin termenii de referinţă. Grupul-ţintă şi beneficiarii proiectului trebuie să fie descrişi din perspectiva necesităţilor lor reale, a modilităţilor în care proiectul poate veni în sprijinul lor, relevanţa pentru scopul proiectului, criteriile care au stat sau vor sta la baza selectării lor.

Pentru proiectele care fac parte din interiorul unei organizaţii, grupul-ţintă este stabilit de către cel care solicită sau propune proiectul, prin scopul acestuia.

Se întâmplă ca, uneori, grupul-ţintă să nu coincidă cu beneficiarii proiectului, în sensul că cei din urmă reprezintă o categorie mult mai mare decât grupul-ţintă şi ei beneficiază, în majoritatea cazurilor, indirect de rezultatele obţinute prin proiect.

Exemplu: Pentru un proiect pentru instruirea personalului medical

Grup-ţintă- personalul de specialitate al spitalelor, policlinicilor, dispensarelor din sistemul de stat de asigurare a sănătăţii.

Beneficiari- pacienţii;- contribuabilii la asigurarea socială şi de sănătate;- instituţiile medicale de specialitate.

Descompunerea proiectului în activităţi

Pentru identificarea activităţilor/subactivităţilor în care se va descompune întregul proiect este necesar să se plece de la răspunsul găsit la următoarele întrebări:

• ce se va efectua în cadrul activităţii/subactivităţii?• când se va efectua, ca perioadă în care va începe şi se va finaliza, dar şi ca

dependenţă faţă de alte activităţi anterioare?• de către cine va fi efectuată fiecare activitate/subactivitate?• cum se va desfăşură, în sensul instrumentelor avute la dispoziţie şi a persoanelor

care vor fi implicate în realizarea lor (membri ai echipei proiectului, apelarea la consultanţă, colaboratori sau subcontractarea întregii activităţi)?

• care sunt resursele solicitate de fiecare activitate/subactivitate?

La descompunerea proiectului în activităţi şi subactivităţi se porneşte de la obiectivele pe termen scurt/mediu, pentru că ele sunt cele care stau la baza definirii acţiunilor, stabilirii responsabilităţilor şi alocării resurselor. Indiferent de scopul proiectului, el trebuie să conţină obligatoriu activităţi de monitorizare şi evaluare a modului de derulare a activităţilor, în funcţie de o serie de indicatori ce se stabilesc pentru fiecare jalon sau obiectiv în parte.

Descompunerea proiectului în activităţi

Exemple de faze, pachete de activităţi şi activităţi :1. Sistem informaţional integrat al serviciilor medicale1.1 Documentare pentru analiza cerinţelor sistemului sanitar1.1.1 Stabilirea instituţiilor sanitare reprezentative1.1.2 Realizarea bazei informaţionale necesare1.1.3 Identificarea structurii datelor necesare desfăşurării actului

medical în condiţii de calitate1.2 Proiectare structură sistem1.2.1 Identificarea soluţiei pentru infrastructura sistemului1.2.2 Contractarea firmelor specializate în dezvoltarea de aplicaţii1.2.3 Verificarea modului de realizare a aplicaţiei, în conformitate cu

cerinţele stipulate1.2.4 Realizarea sistemului de comunicaţii1.3 Instalarea aplicaţiilor în cabinetele individuale şi instituţiile

implicate

Descompunerea proiectului în activităţi

2. Personal medical instruit2.1 Organizarea de cursuri de instruire:2.1.1 Stabilirea locului de desfăşurare a cursurilor;2.1.2 Selectarea participanţilor la cursuri;2.1.3 Elaborarea programei cursurilor;2.1.4 Selectarea instructorilor;2.1.5 Desfăşurarea propriu-zisă a cursurilor;2.2 Evaluarea participanţilor la cursurile de instruire2.2.1 Testarea cunoştinţelor dobândite prin examinări teoretice2.2.2 Verificarea modului de lucru cu aplicaţiile2.2.3 Evaluarea modului de percepere a actului medical prin

desfăşurarea de activităţi independente

Descompunerea proiectului în activităţi

Acest capitol trebuie să cuprindă:• enunţarea fiecărei activităţi în parte; • specificarea responsabilului activităţii

respective; • specificarea resurselor de care este nevoie

(personal, echipament, timp); • descrierea secvenţelor în timp şi a modului în

care se interferează activităţile.

Descompunerea proiectului în activităţi

Pentru fiecare dintre activităţile şi subactivităţile enumerate anterior este necesar să se stabilească durata (număr de zile, săptămâni, luni) şi dependenţa dintre ele. Acest lucru se realizează, într-o fază iniţială, pe baza unei imagini de ansamblu asupra resurselor pe care le are la dispoziţie echipa proiectului, urmând ca după aceea ele să fie proiectate astfel încât să se încadreze atât în perioada de timp necesară realizării proiectului, cât şi in resursele disponibile.

Plecând de la aceste elemente, planificarea calendaristică se va realiza prin intermediul diagramelor Gantt sau PERT, manual sau cu ajutorul softului specializat.

Pentru a avea perspectiva generală asupra activităţilor/subactivităţilor în care s-a descompus proiectul, se foloseşte un model numit Matricea cadru logic a proiectului, care poate fi adaptat la specificul proiectului, la cerinţele finanţatorului sau funcţie de necesităţile echipei proiectului.

Tot acum este locul identificării riscurilor, a influenţei lor asupra proiectului şi a modalităţilor decontracarare a lor. Ele pot fi incluse direct în Matricea cadru logic a proiectului sau într-un tabel distinct.

Resursele solicitate de proiect Resursele pot fi stabilite odată cu descompunerea pe activităţi şi cu prezentarea indicatorilor de realizare. Pentru fiecare obiectiv în parte sau pentru fiecare activitate, la planificarea resurselor trebuie să se aibă în vedere atât timpul alocat proiectului, cât şi resursele financiare şi umane care i-au fost repartizate. Principalele categorii de resurse sunt:• umane• materiale• financiare• tehnologice• informaţionaleEle se cuantifică în funcţie de nevoile fiecărei activităţi sau obiectiv, de exemplu:

• pentru resurse umane - în termeni de luni pentru cei angajaţi permanent, în termen de om-ore sau om-zile pentru colaboratori sau consultanţi;

• pentru materiale sub forma consumabilelor necesare, a materialelor de producţie, a altor componente sub forma pieselor de schimb sau a upgrade-urilor solicitate prin proiect;

• pentru resurse financiare: taxele şi impozitele care se plătesc, asigurările care se fac în cadrul proiectului, valoarea subcontractelor ce vor fi încheiate;

• pentru cele tehnologice: sub foma numărului de echipamente ce vor fi folosite în cadrul proiectului;

• pentru cele informaţionale în termeni de achiziţii de materiale de bibliotecă, abonamente, includeri în diverse grupuri sau liste de discuţii etc.

Stabilirea echipei de implementare a proiectului Echipa de implementare a proiectului poate să coincidă cu echipa care a conceput proiectul sau nu. Este necesar să se ştie cu exactitate ce rol are fiecare membru în cadrul proiectului, astfel încât coordonarea şi controlul activităţilor să fie uşor de realizat, atât din punct de vedere al modului de derulare şi de atingere a indicatorilor prognozaţi, cât şi a resurselor consumate.Pentru fiecare activitate trebuie să se stabilească o persoană responsabilă cu finalizarea ei, persoanele care desfăşoară efectiv activitatea, precum şi sarcinile ce le revin.Dacă pentru mai multe activităţi este necesară prezenţa unei singure persoane, se analizează cum se desfăşoară acele activităţi din punct de vedere al timpului, cât de mult solicită persoana fiecare activitate în parte şi dacă activităţile se pot desfăşura paralel.Se stabilesc şi activităţile care vor fi realizate prin subcontractarea lor către terţi, ceea ce înseamnă că din echipa proiectului vor fi desemnate una sau mai multe persoane ce vor răspunde doar de modul în care se va desfăşura contractul, respectarea condiţiilor de contractare a activităţii, recepţia rezultatului final al activităţii. Atribuirea responsabilităţilor se poate realiza printr-o organigramă a proiectului sau printr-un model.

Elaborarea bugetului proiectului La realizarea bugetului trebuie să se plece de la două lucruri

esenţiale:• timpul de desfăşurare a proiectului;• suma alocată proiectului.De fapt este etapa ce o continuă pe cea precedentă, în sensul că toate

resursele care au fost alocate trebuie să fie evaluate acum cu ajutorul unei unităţi monetare, de preferat o unitate ce nu fluctuează prea mult în timp, sub influenţa condiţiilor economico-sociale (USD, EURO) sau în moneda impusă de finanţator.

Pentru a uşura activitatea de urmărire şi control, este de preferat ca bugetele să se realizeze, pe de o parte, pe fiecare activitate din structura proiectului, iar, pe de altă parte, pe fiecare lună sau perioadă calendaristică reprezentativă pentru proiect, ca unitate de măsură a timpului.

Pe lângă formularele aproape standard de bugete, pentru înţelegerea acestora mai este necesar să se realizeze şi o serie de note explicative pentru categoriile bugetare care nu pot fi detaliate în cadrul bugetului. De fapt, notele explicative vin să sprijine sumele care au rezultat în urma evaluării resurselor, în sensul de a explica provenienţa şi necesitatea lor.

Pentru fiecare proiect există o serie de categorii de cheltuieli comune. Însă, sunt situaţii când categoriile bugetare eligibile sunt clar formulate de către finanţator sau cel ce a iniţiat proiectul.

Bugetul proiectului

Tipuri de bugeta.   Buget pe categorii de cheltuieli - grupează cheltuielile pe categorii. b.   Buget pe categorii de cheltuieli şi pe activităţi - grupează cheltuielile pe

categorii şi pe activităţi în cadrul proiectului. Este tipul de buget cu care se operează atunci când se elaborează bugetul proiectului. Utilizându-l, ne putem asigura de faptul că nu scăpăm din vedere nici o activitate şi nici o cheltuială.

c.  Buget pe surse - grupează cheltuielile pe categorii şi pe surse de finanţare care participă cu fonduri.Acest tip de buget reprezintă, de obicei, forma sub care bugetul i se prezintă finanţatorului căruia i se solicită fonduri, având în vedere faptul că orice finanţator doreşte să ştie cine mai susţine din punct de vedere financiar proiectul respectiv şi în ce măsură. Dacă se doreşte o detaliere privind modul în care s-a ajuns să se prevadă sumele aferente fiecărui tip de cheltuială, se poate ataşa şi bugetul de tip b, pe activităţi.

Costuri eligibile

Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfel:A. Cheltuieli directe: • cheltuieli de personal (salarii şi cheltuieli salariale aferente personalului din

lista proiectului, onorariile specialiştilor implicaţi în derularea proiectului) • cheltuieli de deplasare: transport, cazare, diurnă • cheltuieli necesare derulării activităţilor incluse în proiect: consumabile,

echipamente, cheltuieli de subcontractare, costuri specializate, cerute de programul considerat (diseminare informaţii, evaluare externă, audit financiar, traduceri, reproducere, asigurări, training, etc.), costuri financiare (rareori), amortizări, altele;

• alte costuri care nu se regăsesc în lista de costuri eligibile specificate de programul considerat, dar fără de care proiectul nu poate fi dus la bun sfârşit

• o sumă de rezervă pentru “cheltuieli neprevăzute”B. Cheltuieli indirecte: cheltuieli de regie (chirii, utilităţi; telefon, poştă - când nu

intră în categoria de cheltuieli directe).  

Costuri neeligibile

Tipurile de costuri neeligibile sunt:• costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii,

dobânzi la credite anterioare • achiziţionarea de bunuri/servicii fără legătura cu obiectul

şi activităţile proiectului, nemenţionate în propunerea de proiect

• acoperirea diferenţelor de schimb valutar • TVA, atunci când poate fi recuperată • costuri legate de proiect, făcute înainte sau după perioada

de validitate a contractului de finanţare • costuri legate de alte activităţi curente ale organizaţiei

promotoare, sau de acţiuni precum: sponsorizări, contribuţii în natură la alte proiecte, etc.

 

Rezultate preconizate Rezultatele nu sunt altceva decât obiectivele specifice

atinse. Se stabilesc indicatori prin care se poate urmări modul de implementare a proiectului şi modul în care rezultatele parţiale au fost atinse. În orice caz, indicatorii trebuie să fie stabiliţi clar, să fie cuantificabili, să fie uşor de verificat realizarea lor şi să fie realişti, pe baza informaţiilor culese în etapa de justificare a proiectului.Exemple de rezultate:

– 2500 de înregistrări în baza de date creată, ce va conţine informaţii despre unităţile medicale existente, personalul de specialitate, specificul unităţilor;

– 10 reţele intranet dezvoltate în 10 instituţii medicale pentru conectarea lor la o reţea globală;

– 30 de persoane din categoria personalului de specialitate instruit.

Asigurarea continuităţii proiectului Prin acest punct se urmăreşte să se stabilească modalităţile în care echipa proiectului poate să atragă fondurile necesare pentru derularea activităţilor proiectului şi după încheierea finanţării. Echipa proiectului trebuie să facă dovada existenţei surselor de finanţare, prin acte sau scrisori de intenţie din partea potenţialilor sponsori sau a instituţiilor care pot face donaţii sau prin calcule de eficienţă prin derularea activităţilor generatoare de venituri (taxe de consultanţa, taxe de instruire ş.a.).În cazul proiectelor realizate în interiorul organizaţiei, asigurarea continuităţii constă în elaborarea fluxului de trezorerie (cash flow) pentru următorii 5 ani, din care să rezulte perioada de recuperare a investiţiei făcute şi de când începe să se obţină profit.