Download - CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

Transcript
Page 1: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

NFMOGLU

CER t1F11 VECHE

COFILfil ROMANEFISCACU CARACTER STATORNIC

(KOALA DELA SF. GHEORGIIE-VECLIDU)

EUCURESTI

Institut de Arte gratin C. SFETEA62-64, Ca lea Doge, 62-64

1913

F.g

Of.

a

'

www.dacoromanica.ro

Page 2: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

CEFI /*VII VECHE

ROMANEFISCACU CARACTER STATORNIC

(KOALA DELA SF. DHEORGHE-VECHR)

CUVANTARE ROSTITA IN ZIIJA DE 10 IANUARIE 1913, CU PRILEJUL IMPLINIRII

A 20 DE ANI DELA INFIINTAREA GIMNAZIULUI GILMORE SINCAI"

DE

NEDIOGLVPROFESOR SECUNDAR

BUCURESTIINSTITUTUL DE ARTE GRAFICE C. SFETEA

62-69, CALEA MO*ILOR, 62-64

1913

'

It

-

CO19L.151

www.dacoromanica.ro

Page 3: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

cee de/Sea 4 wow' awie alsoale:

;

2rthi

^7

www.dacoromanica.ro

Page 4: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

Cti /".

J. POP ES CU B 11

A 1 ET M 7

VOL

Ra, ANUL MIA1

Domnilor inspectori,

Domnilor colegi,

Astazi se implinesc 20 de ani dela infiintarea GimnaziuluiGh, Sincai". Se implinesc 20 de ani, de când divizionareleLiceului Mateiu Basarab", care functionau in aceasta cladire,au fost ridicate la rangul de gimnaziu, prin bunavointa plinade sacrificii a catorva profesori, dintre cari pe cativa avem deo-sebita bucure de a-i vedea printre noi.

Dona decenii inseamna mull in viata unei institutiunimai ales in viata unei institutii de cull-Lira. Cu Loaleacestea,

noi reprezentam aici o traditie cu mult mai veche. Aici, in.locul in care ne aflam, a fost scoalä i inainte de noi, cu mullinainte de noi : date istorice sigure ne arata ca, de mai bine de200 de ani, aici la Sf. Gheorghe-Vechiu, a fost scoala, care acontinuat, cu diferite schimbari, dar fara intrerupere pana

,astazi.Deaceea, atunci când Dl Director mi-a facut cinstea de a

ma rugA sa vorbesc intr'o zi ca aceasta,m'am gandit saadun dindocumentele i condicile pe cari le-am gasit in Arhivele Statului,din carti vechi i monografii mai noua, Loot, datele ate am pu-tut aflA,- pentru ca sa pot intocmi o scurta privire istoricaasupra scoalei ,..care a 'existat aici la Sf. Gheorghe-Vechiu,care, diva curn vom vedea, e cea mai veche §coala romAneasca,. cu caracter statornic. i fiindca aceasta scoala s'a ridicatturi i sub aripa ocrotitoare a bisericii Sf. Gheorghe-Vechni,

I

.",`

.

,

,

C

:MN

I

ala-

_

si

S

si

www.dacoromanica.ro

Page 5: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

6

imi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori.

* *

In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu sunt doua placide marmura cu inscriptiuni, care ne arata ceva din trecutulacestui laca§. Inscriptiile sunt noua, din a doua jumatatea secolului al XIX-lea, dar ele, §i in special cea din dreapta,reproduc alte inscriptii mai vechi, a§a Inca meritä togaatentia. ,

Inscriptia din dreapta ne spune c.' biserica a fost dal:1Radin temelie, de jupan Nedelco vel vornic §i de sotia sa, Anca,la anul 7000, an socotit dela Adam, a§a cum socoteau aniistamo§ii no§tri, §-1 caruia, in anii dela Christos, ii corespundeanul 1492.

Nedelco marele vornic, de care pomene§te inscriptia, faceparte din marea familie a Balacenilor, una dintre cele mai viteze§i mai neastamparate familii boere§ti, care a jucat un rol politicfoarte insemnat in istoria Tarii-Romanecti. Un membru alacestei familii, Aga Costandin Balaceanul, a avut, in sec. alXVII-lea, §i fumuri de domnie", cum spun cronicarii vremii.El era un partizan declarat al Nemtilor §i cel mai neimpacatdu§man al lui Constantin Voda Brancoveanul, impotriva ca-ruia se ridica cu ajutorul generalului austriac Heissler. Armat astraina e insa infranta in lupta dela Zernesti (1690), unde i§iga§este moartea insu§i Costandin Aga Balaceanul, strapunsde sulite. Nedelco marele vornic, ctitorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu, e un stramo§ al acestui viteaz §i nefericit boer. Nedelconu trae§te insa in timpul in care ni-1 arata inscriptia din prid-vorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu, adica prin anul 1492, cicu cel putin 50 60 de-ani mai tarziu. In adevar, din documentese constata ea' Nedelco marele vornic a facut parte, ca sfetnic,din divanul lui Mircea Ciobanul, Petru Schiopur§i Alexandru

1faptul caal III-lea, adica intre 1550 §i 1568 §i deci inscriptiani-1 arata ca traind in anul 1492, cand e pusä §i fundarea bi-sericii, se datore§te fdarte probabil unei gre§eli : cei ce au facutinscriptia cea ndua n'au putut citi bine anul fundarii din in-

.

1

I

k

*

www.dacoromanica.ro

Page 6: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

scriptia veche. E sigur deci cà biserica Sf. Gheorghe-Vechixn'a fest cladità la 1492, ci prin a doua jumarate a .secolrilui atXVI-Iea, când traeste Nedelto Vornicul Baläéeanril sotiasa, Anca 1).

Ctitoria cuviosului boer ajunse in curAnd sä aiba o nriSiunedistinsä. Când scaunul domnesc se muta definitiv dela 'Fargo-viste la Bucuresti i când odata cu domnia trebui'sa se mutemitropolia, biserica Sf. Gheorghe-Vechiu deveni scaun arhie-resc si servi drept mitropolie limp de 30 de ani, pana la sfintireabisericii Sf. Constantin si Elena, ziditä de Constantin Vodlerban (1658), biserica ce ajunse mitropolie, cum este si pana

astazi.Cu daniile pe cari le primeste dela clitorii ei sau de pe lá

alti credinciosi, biserica Sf. Gheorghe-Vechiu ajufige bogatastapana peste intreaga mahala numita a sfântului Gheorghe"0 foarte mare parte din aceste locuri sunt date cu embatic,adica vândute in rate mici cu termene indelungate; Orasengorcan îi zidesc pe ele case si pravalii. Dela un limp uncledin aceste locuri sunt räscumparate de noii proprietari, Multealtele cad in mAinile lacome ale egumenilor greci dela inana-stirea vecina, Sf. Gheorghe-Nou, astfel ea biseriCa Sf. Gheorghe-Vechiu saraceste. i odata cu saracia vine si.darapartaiea bi-sericii, aqà hick pela inceputul secolului al XVIII-lea, ea eaproape in mina'.

Atunci se &este un credincios, Iamandi Dragul, care im-preuna cu sotia sa, Smaranda, refac in 1724 'N'Techea ctiterie alui Nedelco Vornicul Balaceanul.

Biserica refacuta sta.. asftel pana pela mijlocul sec'efului alXIX-lea, cand o altà nenorocire o loveste. La 23 Martie 1847se intampla focul cel mare, care mistne aproape toata maha-'laua St. Gheorghe-Vechiu si a celui Nou, cu care prilej biSericanoastra e distrusä cudesävârire, ne mai ramaindu-i cleat mnnaidoua ziduri. Ea s'a reinoit atunci, zice inscriptia, dupa sta-ruinta domnului Marinciu Petrovici, a preotilor, a enoriasilorsi a altor ajutätori in zilele Prea Sfintiei Sale ParinteluiMitropolit Neofit".

I) Vezi §i G. lonescu-Gion. Istoria Bucure§tilor 189190::.

7:7

"e. ,,. ,

.

-1

'

-_

I 11'1i-fir: I

. . .

.

11:17:!: "/

§i

l

'

www.dacoromanica.ro

Page 7: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

8

sfarsit, fare anii 1875 si 1880, biserica Sf. Gheorghe-Vecltiu a fost, recladità iarài, prin osardia i cheltuiala Orin-telui protoiereu Teodor Economu dela Sf. Vineri i cu ajutorulaltor cativa credinciosi, restaurare ce a dat bisericii infäti-area. care o:vedem astazi.

Acestea sunt cele cateva notite istorice asupra bisericiiSf. Gheorghe-Vechiu, pe care am gasit necesar sa vi le expun,inainte de a trece la partea insemnata a comunicarii de fata.

* * *

Curand dupa intemeierea lui, acest Ideas ajunge un loc

de invatatura, a cartii slovenesti, un asezamant de pregatirea diacilor, adica a scriitorilor ce urmau sa compun i sá scriecad*. i hrisoavele domnesti. Intetin timp cand limba slove-neaspa, la noi nu mai era alimentata de diaci veniti din sudul

cand,pe de alta parte traditia era Inca destul de pu-ternica pentru- ca s. ceara mentinerea acestei limbi in cancelariaDomuilor, singurul rnijloc de a o mai pgstra era infiintarea uneiscoli de slpvenie". Desi documentele nu ne dau cleat intreack, anaänunte d asemenea natura, totus putinele date ceni s'au pastrat, ne arata, in deajuns, ca aceastä scoala slovenea-sea a fost la manastirea Sf. Gheorghe-Vechiu. Asa bunioara,cartea Alexandru Vvd. din 1576 (7084), fail 1un i, zi,

prin. care intareste lui Carstila stapanire in mosia Murgenii,este scrisg de: Stan, Gramaticul, in cetatea de scaun Bucuresti,la sfanta manastire numita a marelui mucenic al lui Hristos,

crheorghe" 1), Aceasta manastire nu poate fi alta cleat Sf.Gheorghe-Vechiu, deoarece manastirea Sf. Gheorghe-Nou Inca

nu exista, ca una.ce e inceputa, deabia peste o sutt de ani, deAntonie. Voda din Popesti (1669)2), Stan Gramaticul a fostprobabil, mint dintre batranii dascali slovenesti ai scoalei dela

Sf. Gheorghe-Vechiu, i aceasta cu atat mai sigur, cu cat,dupa: cum, voni vedea la Vandal salt, toti, dascalii. slovenesti,cafi sau, perindat, mai tarziu la . aceastä scoala, au fost in ace1as

1) Arhivele Statului. Sectia istoria2) G., Ionescu-Gion. Istoria Bucure§tiIor 190.

_

. .

-

Dungrii i

lui

Ilk

www.dacoromanica.ro

Page 8: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

9

timp i scriitorii hrisoavelor domnesti. Stan Gramaticul aavut desigur urmasi, cari au trecut, in decursul vremilor, pelaacest lams de invatatura sloveneasca, dar cari stau Inca necu-noscuti in sumedenia de hrisoave nepublicate i necercetate Inca.

0 viata nouà dobandeste scoala dela Sf. Gheorghe Vechiuin a doua jumatate a veacului al XVII-lea. Acum vremile seschimbasera. Traditia, cu toata puterea ei, trebui in cele dinurma sa cedeze limbii poporului, a carei nevoie se simtia tOtmai mult i, dupa o perioada pregatitoare, vine si stralucitaepoch' de cultura a lui erban Voda Cantacuzin, cand limbanoastra, scuturath aproape deplin de jugul celei slovenesti, seridica, plina de energie i frumusete, in opere istorice i reli-gioase, dobandind siguranta mladierea pe care le 'admiramin cel mai insemnat monument de limba româneasca veche,in Biblia lui Serban (1688).

Totdeodata, deoarece nevoile zilnice ale acestei tan adu-ceau in fata judecatii sau la hotarnicirea moii1or, acte vechi,scrise in limba sloveneasca, pe care acum nu o mai intelegeanimeni, ca una ce fusese scoasa din biserica si din cancelariadomneasca, s'a simtit nevoia unor oameni cari sa poata tal-maci aceste documente slovenesti. Pentru aceasta trebuià re-organizata vechea scoalä sloveneasca dela Sf. Gheorghe, aicarei ucenici urmau sä serVeasca deacum inainte ca talmaciai actelor slovenesti.

Dar, limba actelor oficiale fiind acum cea romaneasca,s'a simtit nevoia, cu mult mai mare Inca, a unor scriitori, carisä redacteze i sa scrie frumos in romaneste hrisoavele pe carele dadea Domnul. Pregatirea acestor scriitori fu incredintatatot scoalei dela Sf. Gheorghe-Vechiu, care ajunge astfel oscoala sloveneasca i rumäneasca", cum o aflam numità indocumentele de mai tarziu.

Ea avea deci acum o tinta indoità : pregatirea talrnaci-torilor din sloveneste si a scriitorilor in româneste.

*erban Voda Cantacuzin, care dada scoalei dela Sf. Gheor-ghe-Vechiu aceasta nouà tinta, corespunzatoare neVoiror tim-pului sau, dobandi un loc in sufletele i mintile urmasilor, cari

I

i

-

".`

www.dacoromanica.ro

Page 9: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

10

ii socotira drept un intemeietor al acestei scoale. La 28 Iunie1819, Chirità, dascalul slovenesc dela scoala domneasca Sf.,,Gheorghe-Vechiu", jeluind cu lacrami" lui Alexandru VodaSulu cà vecinii cotropesc curtea scoalei, spune ca acest lamas.de invatatura e asezat aici, la Sf. Gheorghe Vechiu, Inca dinzilele raposatului intru fericire, 5erban Voda Cantacuzino".1).

Castigata de curentul 'care a adus triumful limbii roma-nesti, scoala dela Sf. Gheorghe-Vechiu ajunge cu timpul unuldin factorii cei mai puternici, cari deso.varsesc acest triumf..

Ea s'a desvoltat repede. Era i firesc ca una ce raspundeaunor nevoi bine simtite. Din nefericire, izvoarele nu ne dau,pentru secolul al XVII-lea, lamuriri ceva mai multe asupraorganizarii acestei scoale. In sec. al XVIII-lea insa, noi o putemurmari de aproape, prin acte care s'au pastrat si care ne dauamanunte foarte pretioase.

Cel dintaiu dascal al scoalei dela Sf. Gheorghe-Vechiu, decare pomenesc documentele veacului al XVIII-lea, este das-calul Lupul. Ii gasim intrun act din 8 Mai 1735 (7243), care cu-prinde masuratoarea unui loc delanga biserica coala delaSf. Gheorghe-Vechiu, cumparat de mitropolit dela logofätulde vistierie; Iordache Micsenescul. Printre martorii ce sunt defata la masuratoare, este aratat i dascalul Lupul Scolasul" 2).Denumirea de Scolasul", pe care n'o mai gasim altadataadaosa la numele lui Lupul, i-a fost data aici probabil de seri-itorul documentului, care a voit astfel sa-1 deosibeasca' de ceilaltidascali, de biserica nu de sward.

Dela dascalul Lupul ne-au ramas numeroase izvoade sautalmaciri in romaneste ale documentelor slovenesti. Pe lângaacestea, condicile manastirilor Govora, Horez, Radu-Voda s. a.,pastrate in Arhivele Statului, sunt pline de traduceri facute dedascalul Lupul, care traducea cu o deosebita intelegereingrijire.

La 1 Septembrie 1741 (7250), Mihail Voda Racovita, ocu-pandu-se de scoalele domnesti din Bucuresti" si de cele

1) Arhivele Statului. Mitropolia din Bucuregi LVIII netreb.', 11.2) Arhivele Statului. Condica Mitropoliei din Bucure§ti. V. 10.

1 Erti <le wax ,hriirmfoq -17111 .9X-5.1343 .1;?

:114- .

.-;

i

;.,

www.dacoromanica.ro

Page 10: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

11

duprin oravele dupre afara", hotärävte cu tot sfatul boerilor;,celor mari ai divanului... vi cu preasfintitul mitropolit alUngrovlahiei, chir Neofit", simbriile dascalilor. Din aceastahotarire aflam ca la §coa1a dela Sf. Gheorghe-Vechiu erau acumdoi dascali la carte sloveneasca", platiti fiecare cu cate 10taleri pe lung. 1).

Unul dintre acestia era dascalul Lupul, pe care am vazutca-1 numevte un document anterior ; pe celalalt ni-1 arata oinsemnare din 31 August 1749 (7257). E dascalul Popa Florea.Amandoi Ii primesc, la aceasta data, leafa lor pe sase luni, 120

de taleri, ceeace vine tocmai ate 10 taleri pe luna, dupa cumhotarise Mihail Voda Racovita 2).

La 17 Ghenarie 1749 (7257), Grigorie Voda Ghica da unimportant hrisov, prin care cauta organizeze cele doua-§coale insemnate din Bucuresti : vcoala elineasca dela Sf. Savavi cea sloveneasca vi romaneasca dela Sf. Gheorghe-Vechiu,care au fost asezate de Domnii de mai 'nainte si care amadouàsantu de mare folos nu numai lacuitorilor Tarii-Rumanevti,ci i tuturor celor streini, carii vin pentru dragostea invata-turii".Vazind ea aceste scoale sant cu oranduiala nestatornicavi filth indreptare i cunoscAnd Domniia Mea grijea didascalilorcare au spre a cere i lua plata lor cea randuita, pentru,ca sa uvuram vi pre didascalii cei dupä vremi de aceastä grije

',turburatoare i zaticnitoare lucrului lor vi ca s avezam cuvi-',incioasa buna randuiala si stare scoalelor, am socotit a fi cu cale',s6 randuiin asupra lor ispravnic i purtator de grije vrednic,ca sa le poarte lor de grije, pentru toate &ate ar avea trebuintä

BA impartà fiecaruia din didascali, plata ce i s'ar cadea, dupapotriva lor". In adevar, prin acela§ hrisov, Domnul oranduevteca ispravnic al dascalilor pe Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei,otarand ca de acum inainte sä alba Arhieriia Sa purtareade grije a scoalelor, strangand dela-preotii tarn dareacea duprean, care s'au oranduit lor i dintr'aceea sa imparta didascalilorsimbriile cele tocmite".

Hrisovul vorbevte apoi despre aceste simbrii. Ele sunt totde ate zece taleri pe lana, pentru cei doi dascali ai vcoalei dela

1) Arhivele Statului, Condica Mitropoliei din Bucurqti XIII. 175.2) Ibidem 179.

,

-;

-

a-si

si

'

n.

.

-

t

www.dacoromanica.ro

Page 11: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

12

SI. Gheorghe-Vechiu, asa cum fusesera hotarite de MihailVoda Racovita. Lefile insa nu vor mai fi platite dascalilor decatre vistierie, fiindca aceasta are multe trebi c deosebitecheltuiale" si de multe ori nu le venea rand dascalilor lue.plata si ate patru i cinci luni. Ci pentru ca sa-si ia plata maicu lesnire, fail de purtare de grije, ca sä poata sä dea inva-taturile ucenicilor, fail de a nu-si imparti gändul la purtareade grije pentru plata, am hotarät Domnia Mea, printeacestcinstit hrisov al Domniei Meale, ca sa-si ia dascalii plata pentruInvatatura dela Sfiintia Sa preasfintitul Mitropolitul Tarii,din dajdiile preotilor, iar nu de aiurea". Dealtà parte insa,si dascalii sa se afle pururea cu purtare de grije c cu prive-ghere pentru procopseala ucenicilor, la invatatura cartii, acarora luare de seama am dat Domniia Mea a sa face iaraside catre preasfintitul Mitropolitul Tarii, fiindu lucru sufle-tescu si al pastorii Sfiintii Sale 1).

Mateiu Voda Ghica, fiul c urmasul lui Grigore Ghica,prin hrisovul au din 23 Octomvrie 1752 (7261), intarestemasurile luate de tatal sau, hotarind ca birul ce se aduna delader, pentru scoale, sä se dea mitropolitului Neofit, care va platisimbriile dascalilor i va purta grija scoalelor.

Acest hrisov al lui Mateiu Ghica are o deosebitaimportanta,pentru chestiunea care ne preocupà, prin faptul ca e scris dechiar un dascal al scoalei dela Sf. Gheorghe-Vechiu, de PopaFlorea. Avem deci un hrisov pentru scoale, scris de un om alscoalei. Popa Florea incepe acest hrisov prin cateva conside-ratiuni generale asupra invataturii, care iaste cea mai inaltasi mai aleasa, din ate lucruri impodobesc pre om intru aceastavieata. El isi sprijina afirmatiile pe citatii din Aristotel,Solomon si Apostolul Pavel si incheie partea introductiva aactului, cu constatarea ca omul invatat stie ceale trecute siceale ce vor sa fie le semuiaste, stie talmacirea cuvintelor

deslegarile vorbelor celor ascunse, seamne c intamplariale vremilor si ale anilor, i tuturor iaste sfeatnic bun".

Hrisovul este scris cu o deosebite ingrijire c e incadrat inIn bogate motive decorative, zugravite cu gust.

1) Arhivele Statului. Sectia istorica (Stat), doc. 21.2) Ibidem. Doc 25.

i

i

2).

i

i

4

a-0

0

i

www.dacoromanica.ro

Page 12: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

13

Scarlat Voda Ghica, un Domn care in Moldova 'se neataseplin de staruinta pentru sustinerea scoalelor, trecand in Tara-Româneasca, da o frumoasa pilda in directia clAurata. Elrecladeste in anul 1759, cu cheltuiala sa, cladirea scoalei delaSf. Gheorghe-Vechiu. Inscriptia care s'a pus atunci pe frontis-piciul acestei cladiri spunea : coala aceasta s'au facut cucheltuiala prealuminatului nostru Domn, loan Scarlat GhicaVvd., cu blagoslovenia P. S. Mitropolit, Chiriu Chir Filaret,cu mijlocirea blagorodnicului Ban, Const. Brancoveanul, vellogorät, i cu osardiia popei Florea, dascal Slovenese! 1). Dinalte izvoare reiese ea dascalul Popa Florea dela swain Sf.

Gheorghe-Vechiu a fost si ispravnic (adica supraveghetorpoate chiar i ceva mai mult) la noua cladire.

Multumità deci darniciei unui Domn iubitor tie cultura,scoala dela Sf. Gheorghe-Vechiu dobandeste o cladire Inca-patoare, in care aveau sa se lumineze ucenicii vremii.

In acest timp limba româneasca ajunsese sa ocupe Un loc

destul de insemnat in aceasta scoala. Cel putin asA reiese dinhrisovul pe care Grigorie Voda Calimah, 11 da la 2 Iunie 1762pentru scoalele din Iasi, hrisov in care aminteste si de exiatentascoalelor din Bucuresti 2).

La 26 Iunie 1763, dascalul Popa Florea primeste Sarcina de a

scrie un alt hrisov pentru scoale. E hrisovul lui ConstantinMihaiu Racovita Vvd., care intareste asezamântul lui CoriStan-

tin Voda Mavrocordat, reinnoind insarcinarea data Mitropo-litului de a pläti lefile dascalilor. In aeelas limp el hotarasteca aceasta plata sä se faca din veniturile manastirii Glavaciog,care in schimb va fi in pace si iertata de toate dajdiile i oran-duialele vistieriei, ce dau alte manastiri, bleat de nimic SA nu

suparata".Un fapt nou pe care-1 aduce acest hrisov este sporirea le-

filor, atat pentru dascalii scoalei elinesti dela Sf. Sava, cat sipentru unul din dascalii scoalei dela Sf. Gheorghe-Vechiu.intiul dascal dela scoala sloveneasca i rumäneaser pri-

1) V. A. Urechia. Istoria Scoalelor I, 27.2) Ibidem, 28-29.

fie

V

www.dacoromanica.ro

Page 13: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

14

meste_ acurn 15 taleri pe tuna, pe când cel de al doilea ramânetot cu Ote,10,taleri.

Dascalul Popa Florea Ii incepe i acest hrisov, vorbinddespre. insernnatatea invataturii, care este nu numai un darnepretuit", un mare folos i podoaba vietii omenesti", darinca 0.0 stavila improtiva celor ce cu mestesugirea cuvintelorvor_sa.razvrateasca. pravoslavnica credinta". De aceea spri-jinitqrd Foalelor pe langa lauda, nemuritoriul nume

pomenire ce le ramâne in lumea aceasta" pot asteptadupa moarte rasplätire dela incepatoriul intelepciunii,

Dumnezeu".Dc astä data dascalul Popa Florea pune si mai mult mes7

tesug in intocmirea hrisovului ce i s'a dat sa scrie i pe care el11 imppdobeste cu frurnoase zugraveli. In frunte vede capulde zimbru, marca Moldovei, alaturi de vulturul ,cu crucea incioc, sterna Tarii-Romanestil-). In stanga este o monograma carecupriude litera initiala a hrisovului, iar in dreapta e zugravitàlatelepciimea, ;sub ,chipul unei femei, ce duce la frunte degetul:aratapr al mAnii drepte. Intreg hrisovul este incadrat intr'un

henar motiv decorativ simplu, dar ales 2).Dupà scurta domnie a lui Constantin Voda Racovita

(1763 =1764), urmeaza domnia, nu mai lunga, a lui Stefan MihailIlacovita Vvd. (1764-1765), care cutoateacestea nu uita sainzestreze scoalele din Bucuresti. Prin hrisovul sail din 30 Maiu1764, .scris tot de dascalul popa Florea, el intareste hothririleinnaintasilor säi, cu privire la cele doua scoli domnesti dincetatea sa scaun 3).

Cel din urma hrisov pentru scoale, scris de Popa Florea,este cel din 10 Iunie 1765, dat tot de Stefan Mihail RacovitaVvd. Din acest document se vede ca dascalii celor doua scoaledomnesti din Bucuresti au dat jalba Domnului, jaluind ca,,,din 44surile manàstirii (Glavaciogul), ce i-au pricinuit in--,36mp1area vrernii si din inmultireadobänzii ce se da la datoriiace baste, Jut sa ajunge venitul a da i simbriia dascalilor, asa

1) Aceasta imbinare a stemelor celor douA tari era obipuita Domni-lor din epoca fanarlota, cari domnisera in amandoua principatele.

2) Arhivele Statului. Sectia istorici (Stat) doc. 343) Ibidem doc. 36.

i veaci-nica,

,. , .

se

cu in .? I I 1

, . ,

..

-fr;44,ti iI2

7 77 7

. .

.

www.dacoromanica.ro

Page 14: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

15

.fitu lesnire ca,mai inainte si deplin pe fie§icare luna. Insa Dom-nia Mea stiind trebuinta si folosul acestui lucru dant si demantuire . . . . . m'am milostivit Domnia Mea de am oran-duit iarasi supt purtarea de grije a Arhipastoriei.Sale (Mitro-..politului) si sfanta manastire Dealul, care §i aceasta sa fie ia-i,rasi scutita de toate dajdiile vistieriei §i in pace cutoatebucatele§i domne§tile ei mile. 5i. Sfintia Sa sa a§aze epitropi parinti

oameni cu frica lui Dumnezeu, st stränga venitul,-,acestor doao sfinte case, luandu-le seama cu amäruntul, petot anul, ca §i dascalii aibà simbriia lor cu lesnire §ifar' de scadeare 1).

_ Dupà 10 Iunie 1765 nu-1 mai gasim pe Popa Florea pome-nit in documente, iar la 13 August 1775, erau alti dascali la

-§coala Sf. Gheorghe-Vechiu : dascalii Costandin 0Dragomir2)..Popa Florea va fi murit deci in rastimpul dintre 1765 §i 1775.,Cred ca nu suntem deparle de adevar admitand, ca data a mortiilui, anul 1770. Timp de 20 de ani deci, Popa Florea a muncit-aici ca dascal de roan. §i ca scriitor domnesc, flind in aceea§iimeme §i unul din caligrafii cei mai vestiti ai epocii lui.

Dascalul Lupul, tovarasul popei Florea, se va fi stins dupa1752, cel din urma an, din care avem talmaciri facute de dansul.

La 1 Fevruarie 1775, Alexandru Voda Ipsilant da poruncamitropolitului sa cerceteze starea din trecut a §coalei eline§ti-§i a celei slovene§ti §i sa arate, printr'o anafora, toate dateleprivitoare la numarul ucenicilor §i al dascalilor, la simbriileacestora §i la invataturile pe care le dadeau. Dupa aceastasa faci Preasfiintia Ta cercetare da starea da acum, la ce ran-duiala st afla, atat elineasca cat §i sloveneasca : cati dascalisant §i da sant buni invatati §i da sä silesc spre procopsealaucenicilor, cati ucenici au §i ce invatatura le paradosesc,anume cum am zis mai sus ; cOle cata leafa sa da dascalilor,,de unde anume §i de au scoale, la ce locuri anume ; da toate,,cercetänd Preasfintiia Ta sà instiintezi Domniei Meale

1) Arhivele Statului. Sectia istoricA (Stat) doc. Nr. 39.2) Ibidem. Condica domneascA Nr. 3, fila 121-123.3) Ibidem. Sectia istoricA (Stat), doc. Nr. 51.

\

-

.'

z

sa-si

-

-51

U1J j;-1 ; IT i;irt'f;, . *4friutrt- .9.rth:tob ). 'If r N.ror

7ft4

_

-

3)..

,

c.

iscusiti,

www.dacoromanica.ro

Page 15: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

16

Alexandru Voda Ipsilant planuia pesemne o larga reor--ganizare a acestor §coale, devremece voia s §tie starea lordela inceput pana in timpul sau. Pacat cà nu ni s'a pastratanaforaua mitropolitului. Ea ne-ar fi dat o suma de amanunte,.mai ales in privinta invataturilor ce sa dadeau in §coala delaSf Gheorghe-Vechiu, amanunte care ne lipsesc aproape cu-desavar§ire.

In urma acestei anaforale desigur, Domnul dà hrisovul sat'din 13 August 1775 (7283), pentru §coala dela Sf. Gheorghe-Vechiu, uncle nu numai din copiii pamânte[ne]ti sä anti Iaaceasta §coalà, ci i alti streini drupren alte taxi sant veniti,care §coala este foarte trebuincioasa la toata op§tea ace§tii

pentru invatatura". Deaceea, pentru ca dascalii acestei§coale, Costandin Intäiul dascal i Dragomir al doilea dascal",sa fie pururea cu mintea sloboda i s poata a pune toata ne-vointa a sä sargui spre invatatura i procopseala copiilor-scolasnici, i pentru streini i pentru pamanteni, Domnul nui-a rant a nu fi atin§i de mita domneasca", nici n'a trecutcu vederea" nevointa i stradania" lor, ci s'a milostivit""§i a hotarit ca atat ei cat §i toata casa lor sa fie aparata detot felul de dajdii" i sa fie scutiti de dijmarit" de vinarici",de fumarit", de caminärit", de vama", de ortul vatafului",.§i de orice angarii vor ie§i". 5,i chiar daca vreodata dajdiileOrli vor fi vandute", adica date in arena, sau de s'ar in-tampla ca sä plateasca i cei ce vor avea carti i hrisoavedomne§ti, iar mai sus numitii dascali nici atnnci sa nu plä-teasca, ci totdeauna sa fie scutiti. In sfar§it, pentru aju--torul acestei §coale", Domnul mai da cinci oameni, cari vor fiscutiti i aparati de tot felul de dajdii i oranduelele ce vor-ie§i dela visteriia §i dela camara Domniei Meale, preste an,in tail de nici unele, val i suparare sa nu aibr 1).

Sub Mavrogheni, cand isbucne§te rasboiul in 1788, §coaleledin Bucure§ti se inchid i raman inchise panä la sfar§irea lui.Chiar in anul in care se incheie pacea dela Iasi, Mihail VodaSutu d un pitac pentru §coala dela Sf. Gheorghe-Vechiu,_Prin acest pitac, dela 22 Ianuarie 1792, Domnul intare§te,

1) Arhivele Statului. Condica domneasca Nr. 3, fila 121-123.

:

,

I

-

,

:

tari,

www.dacoromanica.ro

Page 16: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

17

dascalului Costandin §i ipodidascalului", al carui nu me ne aratat, scutirile §i foloasele pe cari le aveau invata torii acesescoale dela Dornnii de mai 'nainte. Hrisovul acce ntuiaza daproape faptul c roala dela Sf. Gheorghe-Vechiu este deinvatatura sloveneasca §i rumäneasca", ceeace ne arata calimba noastra dobande§te un loc din ce in ce mai mare in aceastascoala.

Tot in 1792 dascalul Costandin jelue§te Domnului ca nu§i-a primit simbria sa de dascal, pe timpul când s'au stricatveniturile §coalelor de care Mavrogheni, adica pe timpulrasboiului. Domnul trimite jalba la boierii epitropi, cerAndu-lelarauriri. Ace§tia arata, printr'o anafora, ca plangerea e in-temeiata, iar Domnul da porunca sa se plateasca dascaluluisimbria cuvenita

Dascalul Costandin continua opera predecesoruluiPopa Florea, &and invatatura copiilor aici la scoala dela Sf.Gheorghe-Vechiu §i indeplinind in acela§ timp §i sarcina de seri-itor domnesc. In aceastä calitate el a scris multe hrisoave carini s'au pastrat, dar cea mai mare §i mai fr amoasa lucrarea lui Costandin, este fart indoiala alcatuirea celor trei volumi-noase condici de documente ale Episcopiei Buzaului 2). Dinpricina ca actele mosiilor manastire§ti erau expuse deteriorariisau chiar §i pierderii in trecutele timpuri nesigure, s'a nascutnevoia de a se alc5tui condici, in care sä se treaca toate acestedocumente, pentru ca fiind astfel stranse la un loc, sa poata fimai u§or pastrate §i aparate de primejdii. Cele mai vechi condicimanastire§ti dateaza din a doua jumatate a veacului al XVIII-lea §i printre cele mai frumos scrise §i mai bine alcatuite sunt§i cele ale Episcopiei Buzaului, al caror autor este dascalulCostandin. In aceste trei condici, care cuprind fiecare ate 500§i 600 de pagini, dascalul nostru a a§ezat frumos documentele,dupa mo§ii, traducand pe cele slovene§ti §i transcriind aidomape cele Tornâne§ti. La 2 Iulie 1801, marele logorat ScarlatVacarescu, printr'o anafora, arata Domnului ca cele trei condiciale Episcopiei Buzaului, care sant scrise §i facute de dascalul

1) Arhivele Statulul. Condica domneasci Nr. 19, fila 44.1) Ibidem. Condicele Episcopiei Buzaului CII C111 l C1V.

1).-

,

Fs.

sàu

www.dacoromanica.ro

Page 17: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

18

slovenesc Costandin, ce au murit", au fost probaluite", adicacolationate cu documentele originale, de clucerul Dimitrache§i au fost gasite exact transcrise. El nu uita sa aminteasca §ifaptul ca printre sineturile episcopiei erau §i multe sarbe§ti,care s'au talmacit de numitul dascal". In sfar§it atat clucerulcat §i dascalul scriitorul, fiind §tiuti ob§tii de ipochimene cu,buna credinta", marele logofat cere Domnului sa dea lu-minata intarire" condicilor, intarire pe care o §i da Domnulla 8 Iu lie 1801 1).

Nu tot acela§ lucru insa 11 putem spune de ajutorul luiCostandin la §coala dela Sf. Gheorghe-Vechiu, de dascaluliDragomir, despre care actele timpului ne dau lamuriri mat)putin vrednice de lauda. Un document din 28 Fevruarie 178one spune ea in fata §coalei de aici era facuta din vechime upimnita", care era lasata pentru trebuinta dascalilor ce aifost dupa vremi". Dragomir, ca dascal al doilea, do banddreptul de a sta la §coala §i, dupà cerere, i se dete voe sa-§ifaca chiar §i o casa pe acea pimnita, cu conditie insa ca sa otie numai cat timp va fi §i dascal la §coala. El insä, neur-,mand celor cuviincioase trebi dascale§ti", spune documentul,ci abatandu-se la ne§colare§ti lucruri §i lipsind dela §coalà,cauta a da cu chirie acea casä dupa cum arata prin jalbadascalul slovenesc Costandin, carevrand sä ocroteasca numitele,;case, lipsind acest §coler din §coala, nu numai ea nu 1-au in-gaduit ci §i cu ocari 1-ar fi §i necinstit".A§a se plange Grigorie,mitropolitul Ungrovalahiei, Care Domn, care orandue§te peBadea vel vornic sa pretuiasca cheltuiala facuta de Dragomircu acea cask pentru ca, restituindu-i-se banii cheltuiti, sa rt-mana §coala stapana pe cladirea facuta 2).

Dupa cum reiese din documentul dela 2 Iulie 1801, dascalulCostandin era mort la aceasta data. El va fi trait pana pe lasfar§itul secolului al XVIII-lea. La 21 Iulie 1804, gasim pe unalt dascal slovenesc la roala dela Sf. Gheorghe-Vechiu, -pe

1) Arhivele Statului. Condica Episcopiei BuzAului C IV. 646.2) Ibidem. Condica Mitropoliei. Bucure§ti. V. 148.

^I

, ,

!..

.

.

o: t.. ..4 . .aa ). :r al, .0 .r.nti Ili, in9A Lit alibi! ia}sqj3.4jp I, 1' r .,ri

,

www.dacoromanica.ro

Page 18: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

19

Chiritd, care desigur va fi venit indata dupà moartea lui

Costandin 1).Am spas aceasta sward fusese recladità in 1759. La

inceputul secolului al XIX-lea insa, ea incepe a se derapana.Acest lucru indeamnä in 1801 pe Alexandru Voda Moruzi sa oprefaca din temelie. El face un apel &Are episcopi, care boeri,&are negutatori, i, cu banii adunati, se recladeste din temeliescoala de aici. Pe frontispiciul cladirii s'a asezat atunci o in-scriptie, in care se comemora faptul, aratându-se ca recladireas'a facut cu indemnarea i sarguinta Pr. Sf. Sale MitropolituluiUngrovlahiei Chiriu Chir Dositheiu i cu cheltuiala MarieiSale si a P. S. S. Parintilor Episcopi si a altor boeri i ne-gutatori'2).

Pe Chirita ii cunoastem din documente Inca dinaintede a ajunge dascal la scoala dela Sf. Gheorghe-Vechiu.

La 5 Aprilie 1794, Chirita Gheorghie Domusciul Darsto-reanul" alcatueste condica manastirii Radu-Voda, una dintrecele mai mari condici manastiresti (775 de file). In fruntea ei,dascalul de mai thziu, scrie o prefata, un cuvânt inainte",in care arata nevoia de a sa scrie cu sarguiala si cu dearnarun-tul in condici toate ispravile [pe] care [le] savarsesc oamenii;ori prin razboae, ori prin obladuiri (là noroade sau [pe care]prin alte nevointe vitejaste le intocmesc. Aceasta, pentruca, deapururea ramânând stiute i cunoscute ale lor vrednicede lauda savarsiri, sa indemne pie cei din urma, spre a fi ase-menea urmatOri. tot astfel se cuvine a scrie in condicicu deamaruntul cäre i zapisele acelor blagocestivi inchi-natori crestini de daniile ce au facut acei sfinte case", pentruca nu cumva, de intamplari de razmiritä sau alte imparecheride vreMi, pierzändu-se cartile, sä &eased prilej voitOrii de eau

a instrainà din acele inchinate lui Dumnezeu i cu aceastasa ramaie i pomenirea aaelui ctitor uitata sfanta casalipsitä"Mai departe scriitorul ne spune ca alcatuirea acestei condici svdatoreste mai ales ravnei arhimandritului Chir Ignatie, cared

din ceasul ce au primit egumenia acestei sfinte manastie,n'au dat somn ochilor sài nici dormitare gehelor sale, duri,

1) V. A. Urechia. Istoria Scoalelor 1. 92.2) Ibidem. I. 83.

. 2:.1._ , -4

.

-,

0, ri:/511,1 ../ ft;' 4-

/I'www.dacoromanica.ro

Page 19: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

20

cuvantul psalmistului; ci incingandu-se cu braul ostenelelorpuindu-si toata silinta vârtutii sale", cu a sa cheltuialanevointa, au facut aceastä condica, intru care s'au trecut,precum sa vad, toate seneturile manastirii", ce au a fi pazite,,ca lumina ochilor".

Curand dupà aceasta Chirita ajunge dascal la scoala delaSf. Gheorghe-Vechiu. La 21 Iulie 1804 Constantin Voda Ipsilantintareste lui Chiritä dascal slovenesc i rumanesc" i ajutorului

adica dascalului al doilea, a-I carui nume nu-1 cunoastem,privilegiile i scutirile de dari, pe care dascalii acestei scoalele-au avut si dela Domnii de mai 'nainte, pentru ca sa-si poatacauta in liniste de §coalä 1).

La 30 Mai 1806, Chirita Gheorghiu, dascalul slovenescdela scoala domneasca Sf. Gheorghie-Vechiu" ispraveste descris condica manastirii Slobozia lui Enache (589 de file), infruntea careia el pune un cuvânt inainte", la fel Cu acela pe

scrisese pentru condica manastirii Radu-Voda. 2)Ioan Caragea Vvd., urmasul lui Constantin Ipsilant, re-

Inoeste, la 6 Martie 1813, hrisovul acestuia pentru dascalii delaSf . Gheorghe-Vechiu, intarind lui Chirita i ajutorului ski-scutirile i mila ce li se dadusera de mai 'nainte. In hrisovul celnou se arata iaras ca in aceasta scoala se invatâ i românestepe lânga sloveneste 8).

La 2 Fevruarie 1816, dascalul Chirità 10 indeplineste sar-tina ce i se daduse de a citi sineturile din condica manastiriiBucovatul si de a adeveri ca sunt transcrise intocmai dupa.documentele originale 4).

Anul 1816 inseamna o indrumare cu totul nouà in directiaroalelor din Tara-RomaneaSca. E anul sosirii lui Gh. Lazar inBucuresti, unde, dupà sfortari man i dupa o munca de apostol,ajunge sa deschida in 1818, la Sf. Sava, noua sward nationalà.Limba româneasca se invata, dupà cum am vazut, Inca de

1) V. A. Urechia Istoria Scoalelor I. 92.2) Arhivele Statului. Condica m-rii Slobozia lui Enache CLXXI.3) V. A. Urechia. Istoria Scoalelor I. 101.4) Arhivele Statului. Condica m-rii Bucovatul CXLVI. 244 v.

,r

sau,

care-1

si

www.dacoromanica.ro

Page 20: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

21

multä vreme. Alaturi de §coala dela Sf. Gheorghe-Vechiu mai-erau §i allele mai umile, infiintate mai tarziu, ca cea dela bise-rica Udricani §i Coltea. Prin aceste modeste incaperi a rasunatinteuna limba romaneascA, intr'un timp and la §coala dom-neasca dela Sf. Sava nu se invata cleat grece§te ; dar invata-mantul limbii române§ti, in aceste §coli, era incatu§at in cala-poadde unor tipicuri vechi. Gh. Lazar aduce o viata noua,plina de avant, in studiul limbii nationale, pe care o face saTenasca prin ideile mari ale §coalei ardelene. i de aceea nu ede mirare ca multi dintre ucenicii §coalelor române§ti, ca §1Aintre elevii celei grece§ti, se aduna imprejurul marelui dascal.Mid a venit dascalul Lazar", scrie loan Ghica, Meth. dela.Udricani, Sf. Gheorghe-Vechiu, dela Coltea §i dela toate bise-_ricile §i cu multi tineri din §coala greceasca au golit acele §coli

au alergat la Sf. Sava". :

Rezulta deci Ca pana in anul 1818, cat timp influenta gre-ceasca era a totputernica §i innabu§ia tot mai mult con§tiintarornâneasca §i mai ales cat timp limba greceasca ocupa un locAtat de insemnat in §coala dela Sf. Sava, §coala domneasca,dela Sf. Gheorghe-Vechiu, singura la inceput, ajutata mai tarziunumai, de scoalele dela Coltea §i Udricani, reprezinta culturaromaneasca. Acum insa, in 1818, cand Gh. Lazar, la lumina ideiiilatinitätii noaare, aprindea noul focar de puternica culturaia Sf. Sava, cand idei mari, negandite §i nici macar visatemode§tii dascali din tara, prindeau radacini adânci, and limbaFromaneasca se ridica mandra §i triumfatoare, insufletita de.originea ei latina, acum desigur ca insemnatatea culturalà, dinpunct de vedere romanesc, trece dela §coala Sf. Gheorghe-Vechiula §coala nationala dela Sf. Sava .

Spiritul vech'u continua catva timp Inca la §coala dela Sf.Cheorghe, unde dascalii Ii urmeaza drumul batut §i 'Ana acum.Pe dascalul Chirita Ii gasim aici §i mai departe.

La 15 Iunie 1817 el sfar§e§te o alta condica a manastiriiItadu-Voda, mai mica decat cea dintaiu.

In vremea aceasta, §coala dela Sf. Gheorghe-Vechiu treceprin timpuri grele. La 28 Iunie 1819, Chirita jelue§te cu la-

'

.

t

.;,§i

(IP

www.dacoromanica.ro

Page 21: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

22

crimi" Domnului Ca locul pe care e asezata scoala fiind al Mi--tropoliei, aceasta a zidit o nultime de binale", ram'anând unprea putin loc al curtii". Pe de altà parte vecinii au cotropit in:dosul scoalei o bucata de loc, ca de un stânjen i jumatate.Nu numai atAt. Aceiasi vecini au inceput acum a pune sihava--lele cu inaltari de uluci i grajduri, astupAnd cu totul luminaferestrelor scoalei". boeri, chemati cà cerceteze pricinaau dovedit impresurarea si au silit pe vecini sa-si ridice ulucile§i sa le dea mai inapoi. Acestiia insa s'au dus in taina la Sf. Mi--tropolie" i s'au invoit cu Mitropolitul ca sa-i plateasca chiriepentru acel loc. 4 numai pentru un folos de taleri zece peau iterisit de lumina ferestrelor o scoala veche, [de] care se folo-seste o obste a politii Bucurestilor. pe clad mitropolitiicei de pe vremi", im cursul atAtor ani, nu s'au amestecat lalocul acestei scoale a-1 inchiria sau a-I havalesi", MitropolitulNectarie, in loc sä mai faca ajutor acestei ob§te§ti scoale,Preasfintia Sa s'au varit si la acel putin loc, ce prin oste-neala i cheltuiala robului Mariei Tale s'au descoperit, cas6-1 instraineze dela aceasta §coala domneasca. Chirita Iitermina jalba cerand Domnului sa faca dreptate 1).

Acesta orandueste pe velitii boeri sa cerceteze din noirpricina, iar ei, prin anaforaua lor din 3 August 1819, arata Dom-nului ca, dupa vechile carti, au gasit in adevtir locul §coaleicalcat de vecini cu un stânjen §i trei palme", addogiind totdeo-data ca cu gresala s'au inchiriat [locul] de Preasfintiaproin Mitropolit Nectarie, caci un loc ce au apucat de s'auafierosit odata in trebuinta ob§tii, nu mai poate alt mitropolitsa-1 deslipeasca i sa-1 inchirieze i ca un loc ce este trebuincios:scoalei, zicem i pentru aceasta sa-lsloboaza paritul" 2).

Pe dascalul Chirita Ii gasim la scoala dela Sf. Gheorghe-Vechiu pant in anul 1825. In bugetul scoalelor pe acest anChirita, dascalul dela §coala Sf. Gheorghe-Vechiu, figureazaalaturi de I. Eliad, adica loan Eliade Radulescu, discipolut§i continuatorul lui Gh. Lazar, la scoala dela Sf. Sava. Amandoisunt trecuti cu came o leafä de 1200 de lei pe an.

1) Arhivele Statului. Mitropolia BucureVi LVIII netreb." 11.2) Ibidem.

Velitii

Si

.

,-)

Sa

;

13. I

ii^,Poih ,j9') il6; rr..

-0 -)i , ; I th 1 I ,if(frili) king

z

'

.

an,

www.dacoromanica.ro

Page 22: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

23

Ca si predecesorii sai, Chiritä este dascal de scoala i scriitordomnesc. In aceasta ramura, pe langa condicile pe care le-aalcatuit, el a scris frumoase i multe hrisoave, urmand, precumse vede, pilda harnicilor sai inaintasi.

Putin dupa aceasta dascalul Chirita va fi murit. In adevar,in anul 1830 gasim la scoala dela Sf. Gheorghe Vechiu peVasile Nenovici, c dascal slovonesc, in care calitate primeste900 de lei, leafa sa pe, nousa luni 1). Dela el ni s'au pastrat catevatraduceri din sloveneste, dar activitatea lui este foarte redusasi nici pe departe nu se poate compara cu aceea a predeceso-rilor sai.

Intre cheltuielele %cute pentru scoala in acest an 1830,gäsim i suma 6200 de lei, cheltnita pentru prefacerea scoaleislovenesti si de muzichie din curtea biserici Sf. Gheorghe-Vechiu, puin tirea prezidentului"(adica a generalului Kisselef).Se vede din aceasta insemnare ca aici la Sf. Gheorghe-Vechiu,pe langà scoala sloveneasca i româneasca, se infiintase i oscoala de muzica-bisericeasca.

Din schita istorica pe cate am incercat-o, am vazut maicu seama imprejurärile prin care a trecut acest asezamânt decultura i activitatea mai mult inafara de scoala a dascalilor ei,singurele fapte asupra carora nedauamanunte izvoareleistorice.Despre organizatia interioara a scoalei dela Sf. Gheorghe-Vechiu, despre cunostintele ce sä dadeau copiilor aici si in spe-cial despre notiunile de limba româneasca, pe care le dobandiauucenicii in aceasta §coalä, documentele nu ne dau .nici o stire.Probabil cà acest invatamant se marginea la obisnuirea sco-larilor cu cititul 0 mai ales cu scrisul frumos in romOneste,pentru ea sa pregateasca peviitoriiscriitori ai actelor domnesti,ceeace se vede dealtfel si din titlul de sward domneasca slo-.veneasca i rumäneasca", pe care il purta acest asezamânt.Larincepurdesigur ca limba sloveneasca ocupa locul de frunte,ca una ce fusese multa vreme limba oficiala ; incetul cu incetulinsa, odata cu isgonirea ei din cancelaria Domnilor si din bi-

1) V. A. Urechia.-Istoria Scoalelor I. 134.

I r

.16

-

www.dacoromanica.ro

Page 23: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

24

serick limba romaneasea o inloetif tot inai mutt. :§coaladela Sf. Gheorghe-Vechiu, care trebui) sä corespunda. nevoilortimpului. Acest fapt se_ poote urmari §i in actelefvfemii, care,dup5 cum mi anTi, -accentuiaza tot mai mult ca la aceast5§coala se invatà §i române§te pe langä slOvene§te.

Un fapt mai cu deosebire ne d5, in aceastà privinta, Minn-rirea deplint. Dascalii cei mai insemnati §i cei mai harriici :delaSf. Gheorghe-Vechin: Lupul, Popa Florw, Costandin §i Chi-

cari poarla titlul de dascäli slovene§ti", sunt tocmaiaceia cari au destà§ui at cea mai intinsa activitate in limba

româneascä, prin tAlmaciri §i mai ales prin scrierea documente-lor §i a condicilor. Ei nu mai sunt propiu zis dascrdi slovene§ti,cum erau Witranii lor inainta§i, ce s'au perindat aici din a dbuajumätate_ a .veacului. al. XVI-lea §i panA iii vremea iui _erbanCantacuzin, cat timp aceast5 §coalà era numai§i avea drept tinta s regateasca scriitori in §lovene§te.Limba sloveneasch nu mai este an scop pentru dascAlii slove-veneLi" din secolul al XVIII-lea, ci numai mijloc de a o des-fiinta cu totul, prin tàlmcirea in române§te a documentelorslovene§li.

Pe de altà parte ar fi foal- te gre§it S5 inchipuim ca dascaliislovene§ti" ca Lupul, Popa Florea, CoStandin si Chirita in-vätau pe copii numai aceastä limba. In hrisovul din 21 Iulie1804, Constantin Vodà Ipsilant nume§te pe Chirità clascrilslovenesc. §i rumänesc", ceeace ne drat5. indeajims de lämuritcä el i§i inväta'§colarii §i române§te, lucru pe care il facenn de-sigur §i inainta§ii sai.

Cu dascalul Vasile Nenovici insä se incheie §i a clana faz6a §coalei dela Sf. Gheorghe-Vechiu, laza in care limba romanea-seri. era invatata arAturi de cea sloveneasch. Curentul nationalinaugural de Gh. Lazar la .Sf. Sava, nu putea s'a nu se intindà§i mai departe. El patrunde §i aici, la §coala dela Sf. Gheorghe-Vechiu. Dascrilul Vasile Nenovici e eel din urma dascal de slo-venie la aceastà §coala. Cu el moare §coala sloveneascä,invinsa de limba nationala triumfätoare, iar §coala dela .Sf.Gheorghe-Vechiu, patrunsa de curentul del nail, se organizeaz5dup5 modelul §coalei dela Sf. Sava..

La Sf. Sava erau trei grade de invät6mAnt. Era mai intaiu

rita,

de sloveriie",

-

,

www.dacoromanica.ro

Page 24: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

25

o vcoala numita incepätoare , cu Writ clase, -un -fel de vcoalaprimara`de astazi..Dupt-1 terminarea acestOr patrir clase ince-patoare, elevii treceau in cursul claselor. zise urnaniore", unfel de inVat5mant secundar, curs care avea vase clase vi lacare se adaoga ceva mai tarziu douà clase- numile complimen-;bare". Scopul acestor douà clase din urma era o specializare cevamai TrronuntatA in directia matematicilor aplicate si a dreptului._

Deoniece insa numarul vcolarilor incepatori crescuse,- iarvcoala incepatoare dela Sf. Sava nu-i mai puttà prididi, s'asimtit nevoia mai multor clãsè incepatoare. Atunci se infiin-teaza la Biserica Amzii o vcOala incepatoare cu clout' clase, iarscoala sloveneasca i rothancasca de aici, 'dela Sf. Gheorghe-VeChiu, se transforma i ea intr'o . §Coala incepatoare cu dou.ticlase, al caror program era indentic cu acela al claselor 'cores-punzatoare dela Sf: 'Sava. Din claSa II-a a vcoalelorincepRoaredela BisericajAmzii i Sf. Gheorghe-Vechiu, ;colarli treceau inclasa III-a a vcoalei incepatoare dela Sf..Sava;

Scoala dela Sf. Gheorghe-Vechiu, chemata astfel la o viatanoun; ajunge acum i ea un factor pregatitor al redesteptariinoastre nationale prin cultursa".

La 7 Septemvrie 1833, se tin la Sf. Sava, cu o deosebitàsolemnitate, exarnenele elevilor dela toate vcoalele din Bucu-revti. Curierul", ziarul lui Ion Eliade Radulescu, descrie pelarg aceasta sarbatoare. In .fa-ta intregului Cler, a tuturorboerilor si a unei mari multimi, se tine acest examen generalal vcoalelor. co1arii canta mai intAiu o rugaciune : Cantareadiminetir. Pe urma Vornicul Stirbeiu, logofatul instructiuniipublice, deschide sarbatoarea examenului printeo cuvântarebine simtitä, 'plina de simtaminte patriotice. Se introduc apoispre cercetare", Cate doi vcoalri din fiecare clasa a vcoalelorincepAtoare dela Sf. Gheorghe-Vechiu, Biserica Amzii i Sf.

Sava. Dupa-ce sunt examinati i elevii claselor Urnaniore"dela Sf. Sava, se impart premii celor meritovi. Lista premiatilorni s'a pastrat. In fruntea ei, este vcoala dela Sf.Gheorghe-Vechiu,al carei premiat a lost, in' acest an, Popa Ionita Andreiu".

Cel dintaiu invatator din scoalei incepatoare dela Sf.

Gheorghe-Vechiu, prefacuta in spiritul cel nou, este C. Pelrovici,pe care-1 gasim pomenit in bugetul 'vcoalelor pe anul 1836 si

.

.

- ,

.

.

www.dacoromanica.ro

Page 25: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

care prime§te o leafa de 300 de lei pe lima, pentru amandouaclasele, ca §i colegii sal dela Sf. Sava §i Biserica Amzii 1).

Pentru anul scolar 1838 1839.ni s'a pastrat o'ninteresantastatistica §colara. In clasele incepätoare dela -Sf.:Gheorghe-Vechiu, Biserica Amzii §i Sf. Sava, erau peste tot 454 de scolari,ceeace ar veni in mijlocie cam cate.150,deelevi denfiecare §coala ;iar din clasa II-a a celor trei scoale ,incepatoare trec in clasaIII-a a scoalei incepatoare dela Sf. Sava 205 §colari 2)

_In acela§ an 1838, dupa obi§nuitul examen general, seface iara simpar Orea premiilor. De a sta data aufost premiatipatruelevi dela scoala incepatoare Sf. Gheorghe-Vechiu. Premiul I-iu1-a luat scolarul Hagi :§tefan, al II-lea Dumitru Nicolae.Accesit I-iu Teodor Nicolae, accesit al II-lea Chirita Gheorghe 8).

Pentru anul 1840 avem iara§ o statistica a lumii §cola-re§ti, aceasta ceva mai precisä, ca una ce socoate la un loc nu-mai pe elevii scoalelor incepatoare dela Biserica Amzii §i delaSf. Gheorghe-Vechiu. Aceste doua scoale au acum 307 scolariinscri§i, dintre cari se prezinta la examen 203 4).

In sfAr§it pentru anul 1842 avem o statistica §i mai exacta,deoarece arata precis numärul elevilor de la cele douà scoaleincepatoare cu doua clase. In acest an, scoala dela Sf. Gheorghe-Vechiu are 192 de scolari Insciii, dintre cari se prezinta laexamen 125, pe cand cea dela Biserica Amzii are numai 139inscri§i, dintre cari se prezinta la examen 103 5).

Aceste tifre ne arata ca, dintre cele cloak' scoale incepätoarecu doua clase, cea dela Sf. Gheorghe-Vechiu era mai populata,f apt explicabil de altfel, ca una ce era cu mult mai veche.

Deacum inainte numarul scolarilor cre§te in proportii inadevar surprinzatoare. Ideile pribeagului Lazar §i-au dat rodullor : dorul de carte româneasca cuprinde tot mai mult sufle-tele, parintele nu vrea sa-§i lipseasca copiii de binefacerile in-vataturii §i toti nazuesc ea, prin lumina, sa se ridice la ovia-0 de sine stätätoare. Suntem doar in preajma anului 1848.

1) V. A. Urechia. lstoria Scoalelor. I. 313.2) Ibidem 11. 31.3) Ibidem 28.4) Ibidem 159.5) Ibidem 210, 251.

,

.1

,

.

,

96

www.dacoromanica.ro

Page 26: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

27

Fata de cresterea aceasta nea§teptata a lumii §colare§ti;eforii cer in anul 1843-44 o imbunatatire cat mai larga a §coa-lelor. Intre altele ei propun ca la scoalele incepätoare dela Sf.Gheorghe-Vechiu i Biserica Amzii sa se mai adaoge cale uninvatator 1). In anii urmatori scoala dela Sf. Gheorghe-Vechiuprimeste diferite alte imbunatatiri, can o fac mai in stare säcorespunda menirii ei.

Indrumata pe aceasta cale sanatoasä, scoala dela Sf.Gheorghe-Vechiu se transforma tot mai mult, apropiindu-sede scoala primara de astazi.Astfel ea continua pina la anul 1860,dud Eforia Scoalelor hotara§te sä cladeasca aici un local pentruGimnaziul G. Lazar", infiintat atunci.

Vechea scoala sloveneasca, inceputà dupa [nate probabili-prin a doua jumatate a veacului al XVI-lea, ajungand o

scoala sloveneasc5 i rumaneasca" pe timpul lui Serban VodaCantacuzin, dupà ce cultivä limba noastra in cursul intreguluiveac al XVIII-lea, strabatuta de curentul de reinviere nationalaadus de Lazar, ajunge in prima jumatate a secolului al XIX-leao §coala in akvar nationalà, pusä in serviciul marilor idei ceaduc renasterea noastra culturala si politica, Oita cand, laanul 1860, rasare in locul ei Gimnaziul G. Lazar", al caruinume pomeneste pe intemeietorul scoalelor noastre nationale.

Localul cladit pentru Gimnaziul Lazar" e acela in carene aflam acum, ridicat probabil pe ruinele vechii scoale slove-nest i românesti. In' el a functional. Gimnaziul Lazar aproape30 de ani. La 1890, cand o cladire proprie s'a ridicat pentruLiceul Lazar", localul acesta a adapostit, timp de doi ani,divizionarele liceului Mateiu Basarab, cari in 1892 sunt corn-pletate, creindu-se astfel Gimnaziul Gh. $incai"

Acesta este istoricul scurt atat al localului, cat mai alesal locului pe care ne aflam. Astazi, cand sarbatorim 20 de anide la infiintarea Gimnaziului Sincai, era. un prilej bine venit

1) V. A. Urechia. Istoria Scoalelor II. 230.

,

'

tatile

www.dacoromanica.ro

Page 27: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

28

ca sa pomenim numele acelora, cari au muncit in trecut pe-locul pe care astazi muncim noi, in aceea§i ramura ca i dân§ii.Ca urmasi, ca continuatori, ai vechilor dascali i ucenici depe vremuri, noi, profesori i elevi, le pomenim astazi numele si lepastram amintirea cu o recunostinta pioasà.

Odata i odata vom avea poate, in alta parte, un local maimândru i mai incapator, mai potrivit cu cerintele pedagogice,dar desigur nu mai plin de suflarea trecutului deck acesta, incare fiece colt ne aminte§te de sfortarile spre lumina ale unorvremi cu mull mai grele §i ale unor umili pastra Lori ai limbiinoastre.

Aici insä, pe locul unde a rasarit cea mai veche scoalaromaneasca cu caracter statornic, e o datorie impusa de traditiesa fie scoala intotdeauna. 5i mai este o datorie de implinit.A§a cum apare astazi Biserica Sf. Gheorghe-Vechiu, adica dupaultima ei restaurare, facuta intre anii 1875 §i 1880, ea nu maireprezinta deloc caracterul arhitectonic simplu i pios, pe carede sigur 1-a avut la inceput ctitoria Marelui Vornic Nedelco,Balaceanul. Me§teri noi, nepriceputi in mestesugul arhitecturiinoastre vechi, au adaos elemente profane, ca coloanele paganepe cari le vedem dealungul zidurilor si al turnurilor, cum §imotive decorative straine, toate acesteainteun timp cand tre-cutul incepuse a se innegurà, in fata invaziei fart discernamanta formelor apusene. De aceea e oindoità datorie pentru Comi-siunea monumentelor istorice, sa ridice iara0 in forma si insplendoarea ei sobra de mai inainte, aceasta veche biserica,in umbra §i sub aripa careia s'a adapostit unul din cele maivechi focare de cultura romaneasca.

.;

,

,

5, ,

www.dacoromanica.ro

Page 28: CER t1F11 VECHE - WordPress.comimi yeti da voe sa spun mai intaiu cateva cuvinte despre acea-sta. biserica §i despre pio§ii ei ctitori. * * In pridvorul bisericii Sf. Gheorghe-Vechiu

www.dacoromanica.ro