Download - Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

Transcript
  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    1/79

    CELE 7 DEPRINDERI ALE UNEI  FAMILII EFICIENTE 

    De Stephen R. Covey 

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    2/79

    CUPRINS 

    Mesaj personal

    Cuvânt înainte de Sandra Merrill Covey

    90 % din timp sunteţi dezorientaţi. Şi ce dacă

    Deprinderea 1. !iţi proactiviCum să devii un a"ent al sc#im$ării în amilia ta

    Deprinderea 2 . &ncepeţi cu "ândul la inal'ezvoltaţi o declaraţie a misiunii amiliei

    Deprinderea 3. (uneţi pe primul plan elementele prioritare!amilia ) o prioritate într)o lume tur$ulentă

    Deprinderea 4. Modul de "ândire *Câ+ti" , Câ+ti"ăm-ranserul de la *eu- la *noi-

    Deprinderea 5. Căutaţi mai întâi să înţele"eţi / apoi să iţi înţelesezolvarea pro$lemelor amiliare prin comunicare empatica

    Deprinderea 6 . 1cţiunea siner"icăConstruirea unităţii amiliei prin accentuarea dierenţelor 

    Deprinderea 7 . 1scuţiţi ierăstrăuleînnoirea spiritului de amilie prin tradiţii

    'e la supravieţuire / la sta$ilitate / la succes / la semniicaţie2ote3losar 4nde5 pro$leme 6 oportunităţi

    'espre autor 'ia"rama +i deiniţiile celor 7 deprinderi

    2

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    3/79

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    4/79

    CUVÂNT ÎNAINTE

    ;a înc#eierea turneului de $asc#et al iului nostru8 am discutat cu una dinmamele coec#ipierilor lui. @a mi)a spus ?-Sunt surprinsă că soţul tău a ost aiciaproape la toate meciurile pe care Aos#ua le)a avut. Ştiu că este o persoană oarteocupată , scrie8 dă consultaţii8 călătore+te. Cum a reu+it8 totu+i-. (rimul "ând ce mi)a trecut prin minte a ost acela că are o soţie minunată +i o secretară cu normă întrea"ă8 dar lăsând acest aspect deoparte8 i)am răspuns ?-1 considerat meciurile luiAos#ua ca iind o prioritate-. Şi într)adevăr a+a este.

    Step#en a spus o dată unui "rup de oameni de aaceri oarte importanţi ?-&ncazul în care compania dumneavoastră ar ajun"e la aliment8 sunteţi con+tient deaptul că aţi ace a$solut orice pentru a o salva. :eţi "ăsi o cale într)un el sau altulB 1cela+i raţionament se aplică +i în cazul amiliei dumneavoastră-. Majoritatea +tim cear tre$ui să acem8 dar vrem cu adevărat să o acem

     1tât Step#en cât +i eu am avut copilării ericite +i ne)am dorit acela+i lucru +ipentru copiii no+tri. :iaţa era mult mai simplă atunci. &ncă îmi mai aduc aminte delun"ile după)amieze de vară8 când8 copil iind8 mă jucam până noaptea târziu cucopiii vecinilor *de)a v)aţi ascunselea-. (ărinţii ne suprave"#eau din +ezlon"uri sauverande unde stăteau de vor$ă sau se vizitau unii pe alţii. 'eseori8 mama +i tatălmeu mer"eau la *Salonul de în"#eţată al lui !ernood- ţinându)se de mână8 pentrua)+i lua câte un cornet du$lu de în"#eţată. Copil iind8 ne luam timp pentru a ne

     întinde pe iar$a verde +i a privi cum norii alcătuiesc ta$louri pe cer.

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    5/79

    (e măsură ce Step#en î+i construia reputaţia de consilier8 conerenţiar +i autor8tre$uia să călătorească oarte mult8 ceea ce însemna o planiicare ri"uroasă pentru anu pierde evenimentele importante8 cum ar i meciurile de ot$al8 spectacolele+colare +i $alurile juniorilor. Dri de câte ori era plecat8 suna c#iar +i noaptea târziu

    pentru a vor$i cu iecare copil +i a)i spune *2oapte)$ună-.- Să răspundă cineva la teleon8 se aude8 +tii că tre$uie să ie iară+i tata. @u

    am vor$it cu el aseară. @ rândul tău acumB- Spune)i să sune când se termină ilmul B2e)am putea între$a *C#iar nu mai este nici un pic de respect-.Când nu se ala acasă era în totalitate acolo. Se implica atât de mult în vieţile

    lor încât nu cred că vreunul din copii +i)l reaminte+te ca iind plecat. Step#en a +tiut întotdeauna să asculte8 a învăţat continuu +i a ost un permanent student. &ntotdeauna punea între$ări ,stimulând "ândirea celorlalţi ca +i când ar i devoratultima $ucăţică rămasă din curcanul de la EFiua ecuno+tinţei-8 +i sperând că va auziopinii dierite de ale sale. @l valoriică dierenţele. &l admir pentru că încearcă acestlucru. &ncearcă cu adevărat să trăiască după toate principiile pe care le predă +i încare crede. 2u este u+or lucru. Şi nu încearcă să se preacă. 1re un simţ al umilinţeiie+it din comun8 simţ care atin"e8 sc#im$ă +i înmoaie inimile8 cu atât mă determinăpe mine să vreau să ac la el.

    @ste un idealist Gceea ce este o $inecuvântare dar în acela+i timp +i un$lestemH. 4dealismul lui mă inspiră +i mă motivează pe mine8 pe cei pe care îi învaţă+i pe copiii no+tri. @ste de asemenea un luptător8 ca +i mine G+i ca mulţi dintre noiH.

     1tunci când încercăm să trăim ceea ce credem8 luptându)ne dar îndreptându)

    ne în direcţia corectă8 copiii no+tri ne acceptă valorile. 4nimile +i intenţiile noastre sunt$une ,avem dorinţă +i viziune ) dar deseori e+uăm. emperamentul nostru ne poatepune într)o situaţie compromiţătoare8 iar mândria ne poate reţine în poziţia aceea. 1desea devenim dezorientaţi8 dar întotdeauna reu+im să ne revenim.

     &mi aduc aminte de o e5perienţă pe care am avut)o când iica noastră maimare8 Cynt#ia8 avea I ani. 2e mutasem de curând în noua noastră casă , micuţă8nouă8 cu trei dormitoare +i care ne plăcea la ne$unie ). Mie îmi plăcea să decorez +ilucram din răsputeri pentru a o ace atractivă +i plăcută.

    Clu$ul meu de literatură urma să î+i ţină următoarea întâlnire în casa noastră

    astel că am petrecut multe ore ăcând curăţenie pentru ca toate camerele să arateperect. @ram neră$dătoare să le arăt prietenelor mele casa pentru ca ele să ieimpresionate. 1m dus)o pe Cynt#ia la culcare8 "ândindu)mă că va dormi atunci cândprietenele mele vor trece să o vadă , +i să o$serve , $ineînţeles8 cât de dră"uţă estecamera ei cu plăpumioara cea "al$enă8 cu perdele +i draperii asortate +i cuanimăluţele pe care eu personal le conecţionasem +i le a"ăţasem pe pereţi. 'ar atunci când am desc#is u+a pentru a le arăta)o pe iica mea +i camera ei8 amdescoperit cu "roază că micuţa sărise din pătuţ8 î+i scosese toate jucăriile din co+ulcu jucării +i le împră+tiase pe toate pe podea. 3olise dulapul de toate #ăinuţele sale

    +i le aruncase pe jos. isipise jucăriile inJer8 puzzle)urile +i cutiile de creioane , +i încă mai continua. Camera ei era un dezastru. 1răta de parcă o tornadă trecuse pe

    5

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    6/79

    acolo. 'in mijlocul tuturor acestor lucruri8 +i)a ridicat privirea însoţită de un zâm$etneastâmpărat +i a spus dulce ?-=ună8 mamiB-.

    @ram urioasă pentru că nu mă ascultase +i se dăduse jos din pat eramsupărată pentru că în camera ei era mare dezordine +i pentru că acum nimeni nu mai

    putea vedea cât de rumos usese decorată +i eram supărată pentru că mă pusese în această situaţie neplăcută în aţa prietenelor mele.4)am vor$it tăios +i instantaneu i)am dat o palmă +i am pus)o înapoi în pătuţ8 cu

    avertismentul de a nu se mai da jos. =uza de sus a început să îi tremure. @ra +ocatăde răspunsul meu iar oc#ii 4 se umpluseră de lacrimi. 1 început apoi să plân"ă în#o#ote8 neînţele"ând cu ce "re+ise.

     1m înc#is u+a8 dar imediat m)am simţit în"rozitor pentru că am e5a"erat. &miera ru+ine de comportamentul meu +i mi)am dat seama că mândria mea , +i nuacţiunile etiţei , mă determinase să reacţionez a+a. @ram urioasă pe mine însămipentru un răspuns atât de imatur. @ram convinsă că o marcasem pe viaţă. ;a câţivaani mai târziu am între$at)o dacă î+i mai amintea incidentul +i am răsulat u+uratăcând mi)a răspuns că nu.

    'acă astăzi a+ i pusă în aţa aceleia+i situaţii8 pro$a$il că a+ râde. *@ u+or pentru tine să spui asta-8 îmi răspund iicele mele8 conruntându)se cu copiii lor. 'ar ceea ce o dată mi s)a părut a i important8 astăzi s)a sc#im$at.

    Cu toţii trecem prin mai multe aze. 1tenţia acordată aparenţelor8 unei $uneimpresii8 popularităţii8 comparaţiei cu alţii8 am$iţiilor8 dorinţei de a avea $ani8 de a irecunoscut +i o$servat , toate pălesc8 pe măsură ce responsa$ilităţile +i caracterulse maturizează.

     &ncercările vieţii ne perecţionează. (rieteniile adevărate ne susţin. 1 nu te lăsaaectat8 a i natural +i inte"ru8 a te conrunta cu pro$lemele , te ajută atunci când încerci să depă+e+ti momentul8 să o$servi o dierenţă8 să sc#im$i o viaţă8 să ii une5emplu8 să aci ceea ce este corect. &ţi "ăse+ti motivaţia atunci când te străduie+tisă devii o persoană mai $ună.

    @orturile sunt continue. 'upă ce am crescut nouă copii8 cred că încep să miormez o ima"ine de perspectivă. 'e multe ori am e+uat8 mi)am pierdut cumpătul8 am înţeles "re+it8 am tras concluziile înainte de a înţele"e8 nu am ascultat +i am acţionatără înţelepciune. 'ar am +i încercat să învăţ din "re+elile mele. Mi)am cerut scuze8

    m)am maturizat8 mi)am resta$ilit valorile8 am recunoscut etapele de maturizare8 nuam mai e5a"erat8 am învăţat să rad de propriile mele acţiuni8 mi)am sta$ilit maipuţine re"uli8 m)am $ucurat mai mult de viaţă +i mi)am dat seama că a cre+te copiieste o activitate e5trem de diicilă , atât izic cât +i emoţional. e epuizează izic cucât îţi oeră mai multe satisacţii. Mer"i seara la culcare8 total epuizată8 dar precumScarlett o′Kara8 murmuri ?- Şi mâine mai e o zi.-. D#8 să ii pe jumătate atât dede+tept pe cât copiii tăi cred că e+ti +i pe jumătate atât de prost pe cât adolescenţiităi cred B

    'in toate acestea am învăţat că meseria de părinte este în esenţă o viaţă de

    sacriiciu. &n $ucătărie8 am un însemn care îmi reaminte+te ?-Meseria de mamă nueste pentru cei sla$i-. 1lături de copiii tăi treci prin lecţii teoretice +i practice8 prin

    6

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    7/79

    lacrimi +i crize8 vârste +i stadii8 traume +i triumuri8 teme +i coduri de maniere8pu$ertate8 dra"oste la prima vedere8 carnete de conducere8 $ătăi +i tac#inări.

    'ar în inal8 nu îţi mai aminte+ti durerea. &ţi aduci aminte doar de $ucuria de a ipărinte8 de în"rijorarea +i sacriiciul pentru acel iul sau iică remarca$ilă8 pe care îi

    iu$e+ti din tot suletul. &ţi aminte+ti de e5presia eţei lor de)a lun"ul anilor , atuncicând au îm$răcat o roc#ie super$ă sau când +i)au e5teriorizat uria8 îţi aminte+timândria ta în succesul lor8 durerea ta în luptele lor interioare. &ţi aminte+ti momentelerumoase8 distracţia8 momentele lini+tite alături de noul născut8 pline de satisacţia dea i părinte +i de a întemeia o amilie.

    2u a ost a+a până când nu s)a născut cel de)al +aptelea copil al nostru8Coleen. 1m învăţat 8 în sâr+it8 cum să spun nu lucrurilor lipsite de importanţă. (ecând stăteam în +ezlon"8 uitându)mă pe ereastră8 în"rijindu)mă de copil8 $ucuroasăcă eram acolo8 savurând momentul ne"ândindu)mă că a+ putea i în altă parte8 unsentiment de ec#ili$ru +i $ucurie m)a învăluit. 1m înţeles în sâr+it8 că pentru mine8asta însemna totul.

     1+a că îmi amintesc doar timpurile $une. otu+i8 doar +apte dintre copii suntcăsătoriţi mai am încă doi acasă. Aos#ua8 juniorul nostru de L7 ani ce mer"e la liceu8 îmi reaminte+te deseori cu o sclipire în oc#i *1m putea să vă aducem la aliment B-.

    !iecare dintre voi are o viaţă de amilie oarte dierită +i oarte personală8 oviaţă ce nu se poate asemăna cu a nimănui altcuiva. (ro$a$il că aţi descoperit8 a+acum am descoperit +i eu8 că viaţa nu este simplă. Societatea nu mai sprijină amiliaa+a cum o ăcea. :iaţa este mult mai înspăimântătoare.

    eoriile +i principiile susţinute în această carte nu au ost inventate de Step#en.

    @l le)a remarcat8 le)a o$servat +i le)a a+ezat într)o ordine aplica$ilă. 1cestea suntprincipii universale pe care le recunoa+teţi deja ca iind adevărate. 'e aceea vă par atât de amiliare. ;e)aţi văzut în acţiune. @le au acţionat în propriile voastre vieţi.'eseori8 c#iar le)aţi olosit.

    Ceea ce este util este această structură8 acest mod de "ândire +i de analizarea propriei voastre situaţii atât de unice +i de descoperire a metodei de rezolvare pecare v)o propunem. @ste un punct de pornire8 un mod de e5aminare a "re+elilor +i acăilor ce ne)ar putea ajuta să ne atin"em ţintele.

    Cu câţiva ani în urmă8 Carol8 una dintre prietenele mele cele mai $une8 a

    descoperit că avea cancer. 'upă luni de raze8 c#imoterapie +i operaţii +i)a dat seamade credinţa ei. 2iciodată nu s)a între$at *'e ce eu-. 2u simţea amărăciune saudisperare. &ntrea"a ei perspectivă asupra vieţii s)a sc#im$at radical. -2u mai am timppentru lucrurile care nu contează- mi)a spus. -Ştiu ceea ce este important +i care îmisunt priorităţile-. Curajul i)a atins inima +i am văzut)o cum +i)a consolidat relaţia cusoţul ei8 copiii +i cu cei dra"i. 'orinţa ei supremă a ost aceea de a servi8 a contri$ui+i a remarca dierenţa. Moartea ei ne)a ăcut pe toţi cei care o iu$eam să ne dorim sădevenim persoane mai $une8 mai puternice8 mai dornice să iu$ească +i să slujească.

    2imeni8 niciodată nu va putea înţele"e cu adevărat situaţia voastră8 unicitatea

    voastră8 "rijile pe care le purtaţi sau idealismul în care speraţi. 'in această carteputeţi lua ceea ce doriţi8 ceea ce credeţi că vă poate olosi.

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    8/79

    'orim să oerim speranţă celor care simt că au săvâr+it multe "re+eli8 că aue+uat8 sau că nu au acordat prioritatea necesară amiliei lor +i simt repercusiunileacestei decizii.

    Cred că această carte vă va ajuta să deveniţi acel a"ent al sc#im$ării8 acea

    persoană a tranziţiei care va putea determina dierenţa.

    90 % DIN TIMP SUNTEI DE!ORIENTAT.

    "I CE DAC# $

    oate amiliile8 în marea parte a timpului se simt dezorientateB (unctul c#eie îlconstituie însă sentimentul destinaţiei. @i +tiu cum arată drumul +i continuă din timp în timp să revină la traiectorie.

    @ste ca +i z$orul unui avion. &nainte de a decola8 piloţii au alcătuit un plan dez$or. @i +tiu e5act unde mer" +i pornesc către destinaţie în conormitate cu planul lor.'ar în timpul z$orului8 ploaia8 "olurile de aer8 traicul aerian8 eroarea umană +i alţiactori acţionează asupra avionului. 1ce+ti actori deplasează avionul în dieritedirecţii astel încât în marea parte a timpului avionul nici nu se ală pe traiectoria dez$or prescrisăB 'e)a lun"ul între"ii călătorii e5istă u+oare deviaţii de la planul dez$or. !enomenele meteorolo"ice +i traicul aerian neo$i+nuit de a"lomerat pot cauzac#iar deviaţii majore. 'ar8 cu e5cepţia situaţiilor când acţionează elementele majore8avionul va sosi la destinaţia propusă.

    Cum se întâmplă acest lucru &n timpul z$orului8 piloţii primesc constantmesaje. (rimesc inormaţii prin intermediul instrumentelor de *citesc- mediul înconjurător8 inormaţii de la turnurile de control8 de la alte avioane , uneori c#iar dela stele. =azându)se pe aceste mesaje8 din când în când rectiică poziţia navei pentrua o păstra pe traiectoria de z$or.

    Speranţa se ală nu în deviaţii ci în viziunea8 planul +i a$ilitatea de a redresaavionul.

    Cred că z$orul acestui avion este metaora ideală pentru viaţa de amilie. &nceea ce prive+te amiliile noastre8 nu contează prea mult dacă la un moment dat ne)

    am pierdut ţinta sau dacă amilia noastră este un adevărat dezastru. Speranţa constă în viziunea +i planul +i curajul de a continua să ne redresăm.

    8

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    9/79

    Sean Giul nostruH?În general, aş putea spune că familia noastră a avut tot atâtea lupte ca oricare

    altă familie. Dar sunt convins că această capacitate de a reînnoi, de a cere scue şi 

    a porni mai departe a consolidat rela!ia noastră familiară.

    De e"emplu, în e"cursiile noastre, tata avea mereu o mul!ime de planuri pentrunoi, cum ar fi sculatul la # diminea!a, luarea micului de$un pentru a fi gata de plecare

    la ora %. &ro'lema era că atunci când iua programată sosea, to!i am mai fi dormit şi 

    nici unul nu inten!iona să fie de a$utor. (ata se enerva. Când, în final, eram gata de

     plecate, cam la şase ore diferen!ă de ora programată, nimeni nu îşi mai dorea să

    stea de vor'ă cu tata pentru că era foarte furios.

    Dar ceea ce îmi amintesc cel mai 'ine este faptul 

    că tata întotdeauna îşi cerea scue. Întotdeauna. )i era

    umilitor să îl vei cerându*şi scue pentru că îşi pierduse

    cumpătul + mai ales când ştiai că tu erai unul dintre cei 

    care îl provocaseră.

    itându*mă înapoi, deose'irea era că amândoi, atât tata cât şi mama,

    întotdeauna reveneau la traiectoria ini!ială, continuau să încerce + chiar şi când noi 

    ne încăpă!ânam, când planurile şi sistemele lor noi legate de întâlnirile de familie

     păreau că nu vor func!iona niciodată.

    'upă cum puteţi vedea8 amilia noastră nu este o e5cepţie. 2ici eu nu sunt.:reau să spun că indierent de cât de "ravă poate părea situaţia voastră ) cu multediicultăţi8 pro$leme +i piedici , e5istă o imensă speranţă de a vă îndrepta cătredestinaţie. C#eia constă în a avea o destina!ie, un plan de 'or +i un compas.

     1ceastă metaoră a z$orului va i olosită permanent în această carte pentru acomunica sentimentul de speranţă +i entuziasm ce se na+te în jurul ideii deconstrucţie a unei rumoase culturi de amilie.

    CELE TREI

    SCOPURI ALE ACESTEI CĂRŢI

    'orinţa mea cu privire la scrierea acestei cărţi este de a vă ajuta să păstraţi

    acel sentiment al speranţei permanent în "ândul +i inima voastră +i de a vă ajuta sădescoperiţi cele trei elemente ce vă vor ajuta +i pe voi +i amilia voastră să vă păstraţitraiectoria? destinaţia8 planul de z$or +i compasul.

    -. clară viiune asupra destina!iei voastre. Sunt con+tient de aptul că văadresaţi acestei cărţi cu o situaţie amilială unică +i cu nevoi unice. (oate că depuneţieorturi că să păstraţi căsătoria sau să o remodelaţi. (oate că aveţi deja o căsătoriereu+ită dar doriţi mai mult de la ea , una mai plină de satisacţii +i împliniri. (oate căe+ti un părinte sin"ur +i te simţi de impactul necruţător al între$ărilor +i presiunilor cese revarsă asupra ta. (oate că te lupţi cu un copil capricios sau cu un adolescent

    re$el alat su$ inluenţa dro"urilor sau a altor elemente ne"ative ale societăţii. Saupoate că încercaţi să uniţi două amilii.

    9

    Cheia este a aveao destinaţie, unplan de zbo !i un

    "o#pas .

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    10/79

    (oate că vă doriţi ca +i copiii vo+tri să î+i acă temele +i îndatoririle din proprieiniţiativă8 ără a mai i nevoie să le reamintiţi. Sau poate vă simţiţi provocat să încercaţi îndeplinirea unor roluri com$inate G+i aparent contradictoriiH în viaţa deamilie8 cum ar i cel de părinte8 judecător8 jurat8 poliţist +i prieten. Sau poate oscilaţi

     între stricteţe +i li$eralism +i nu +tiţi cum să aplicaţi disciplina.(oate vă luptaţi să ajun"eţi la un inal. (oate că luaţi de la (eter pentru a)i dalui (aul. 3rijile economice aproape v)au cople+it +i vă consumă tot timpul +i emoţiile încât a mai rămas atât de puţin de oerit unei relaţii. (oate că aveţi două sau maimulte sluj$e +i nu vă mai rămâne timp decât să vă salutaţi seara cu partenerul. 4deaunei rumoase culturi de amilie poate părea atât de puţin pro$a$ilă.

    (oate că în amilia voastră e5istă un spirit contradictoriu8 cu persoane care $at8ţipă8 plân"8 pun între$ări8 se ceartă8 mormăie8 $atjocoresc8 acuză8 critică8 u" deacasă8 trântesc u+i8 i"noră sau $at în retra"ere. (oate că unii dintre copiii mai marinici nu mai vin acasă8 poate că pare să nu mai i rămas nici o urmă de aecţiune.(oate că sentimentul din căsătoria voastră a dispărut sau este pe cale de dispariţiesau te simţi sin"ur +i "ol. Sau poate tu te străduie+ti din răsputeri să aci ceva dră"uţ+i totu+i nimic nu pare să se sc#im$e. Sunteţi epuizat +i vă simţiţi inutil.

    Sau poate sunteţi un $unic ce î+i iu$e+te nepoţii dar nu +tie cum să ajute ără a înrăutăţi lucrurile. (oate că relaţia cu "inerele sau nora voastră a devenit neplăcutăiar acum nu mai e5istă decât o politeţe supericială +i un puternic răz$oi rece careocazional se dezlănţuie. @ste posi$il să i ost victima unui a$uz mulţi ani , încăsătorie sau în copilărie , +i sunteţi #otărât +i determinat să întrerupeţi acest ciclu8dar nu aţi "ăsit nici un model sau e5emplu pe care să îl urmaţi +i reveniţi la acelea+i

    practici +i tendinţe pe care le detestaţi. Sau poate sunteţi un cuplu ce î+i dore+te cudisperare copii dar nu îi poate avea +i aveţi senzaţia că dulceaţa căsătoriei disparetreptat.

    (oate c#iar e5perimentaţi o com$inaţie ormată din mai multe astel de cauzede stres +i nu mai aveţi nici o speranţă. 4ndierente care este situaţia voastră8 estee5trem de important să nu vă comparaţi amilia cu nici o altă amilie. 2imeni nu vacunoa+te niciodată completa realitate a situaţiei voastre8 iar pană când nu veţi simţică ceilalţi înţele"8 satul lor este lipsit de importanţă. 4n mod similar8 nici voi nu veţi +tiniciodată între"ul adevăr al situaţiei unei alte amilii sau persoane. endinţa noastră

    este de a proiecta propria noastră situaţie asupra celorlalţi +i a încerca să leprescriem ceea ce noi credem că ar i potrivit. 'ar ceea ce noi vedem la supraaţăeste doar vârul ice$er"ului. Multe persoane cred că toate celelalte amilii suntperecte în timp ce amilia lor se destramă. otu+i8 iecare amilie are propriile eiprovocări8 propriile ei pietre de poticnire.

    Ceea ce este cu adevărat minunat este aptul că viziunea este mult maivaloroasă decât $a"ajele. 1ceasta înseamnă că ceea ce speri să realizezi în viitor ,o situaţie mai $ună8 o stare de spirit mai $ună , este mai puternic decât toateelementele neplăcute acumulate în trecut sau situaţiile de conruntare din prezent.

    'e aceea a+ dori să vă împărtă+esc modalitatea prin care amilii din întrea"alume au creat un sentiment al valorilor +i viziunii prin adoptarea *declaraţiei misiuniide amilie-. :ă voi arăta cum să olosiţi o astel de declaraţie +i cum ea va uni +i întări

    10

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    11/79

    amilia voastră. D declaraţie a misiunii de amilie poate deveni *destinaţia- unică aamiliei voastre. 4ar valorile pe care le conţine vor reprezenta principii diri"uitoare.

    :iziunea unei amilii mai $une8 mai eiciente8 va porni de la voi. 'ar pentru a oace să uncţioneze +i alţi mem$ri ai amiliei vor tre$ui să se simtă implicaţi. @i tre$uie

    să ajute la ormularea ei , sau cel puţin să o înţelea"ă +i să o accepte. Motivul esteunul simplu. 1ţi rezolvat vreodată un puzzle sau aţi văzut pe cineva ăcând)o câteste de important a avea în minte scena inală Cât este de important ca toţi cei celucrează la puzzle să ai$ă în minte ima"inea inală !ără un simţământ al viziunii împărtă+ite8 oamenii ar olosi criterii dierite în luarea deciziilor lor iar rezultatul ar iconuzia totală.

    4dea este de a crea o viziune care să ie împărtă+ită tuturor celor din amilie.Când destinaţia voastră este clară8 veţi putea reveni cu u+urinţă8 mereu8 la planul dez$or. 'e apt8 călătoria ace cu adevărat parte inte"rantă din destinaţie sunt într)unmod insepara$il conectate. Modul cum călătore+ti este la el de important ca +i loculunde sose+ti.

    /.n plan de 'or. 'e asemenea8 este vital să aveţi un plan de z$or $azat peprincipiile care să permită sosirea la destinaţie. (ermiteţi)mi să vă împărtă+esc oistorisire pentru a ilustra.

     1m un prieten oarte $un care o dată mi)a destăinuit în"rijorarea ce o avea cuprivire la unul din ii săi8 pe care îl descria ca iind *re$el-8 *actor distur$ator- +i*in"rat-.- Step#en8 nu +tiu ce să ac8 mi)a spus. 1m ajuns în punctul în care dacă

    mer" în cameră să mă uit la televizor împreună cu iul meu8 el înc#ide televizorul

    +i pleacă. 1m încercat cât am putut să ajun" la el8 dar este peste puterile mele. &n acea perioadă predam la

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    12/79

    -  &ţi testează sinceritatea. Şi ce)a descoperit 1 descoperit că tu nu vrei cuadevărat să îl înţele"i. u vrei să îl manipulezi.

    -  1+a ar +i tre$ui să acă8 mucos încrezut ce esteB Ştie perect de $ine că va încurca lucrurile rău de totB

    4)am răspuns?- (rive+te)ţi interiorul. @+ti urios +i rustrat +i am tras multe concluzii. Crezi că

    poţi olosi o te#nică de ascultare la un nivel supericial pentru a)l ace pe iul tăusă)+i desc#idă suletul Crezi că e posi$il să vor$e+ti cu el sau măcar să îlprive+ti ără ca într)un el sau altul să)4 comunici toate aceste porniri ne"ativeascunse pround în suletul tău re$uie să depui un eort mult mai mare lucrândcu propria ta inimă +i minte. :ei învăţa eventual să îl iu$e+ti necondiţionat8 e5acta+a cum este. (e parcurs8 vei învăţa să asculţi prin prisma sistemului lui dereerinţă8 +i8 dacă este necesar8 te vei scuza pentru că l)ai judecat "re+it.

    (rietenul meu a recepţionat mesajul. 1 putut înţele"e că încercase să practicesupericial această te#nică8 ără a se conrunta cu ceea ce ar i produs ener"iapentru a o pune în practică sincer +i consistent8 ără a ţine cont de rezultate.

     1+a că a revenit la cursuri pentru a învăţa mai multe +i a început să lucreze cusentimentele +i motivele sale. Curând8 a început să o$serve o nouă atitudine porninddin interiorul său. Sentimentele sale aţă de $ăiat au devenit mai tandre8 maisensi$ile +i mai desc#ise.

     &ntr)un inal8 mi)a spus?- Sunt pre"ătit. :oi încerca încă o dată.-  &ţi va testa din nou sinceritatea.

    - @ în re"ulă8 Step#en8 mi)a răspuns8 acum simt că dacă mă respin"eindierent de ce ac eu8 va i în re"ulă. :oi continua să depun eorturi pentru că eucred că este cel mai $un lucru de ăcut8 iar el merită asta.

     &n acea seară s)a a+ezat lân"ă iul său +i i)a spus?- Ştiu că simţi că eu nu a+ i încercat să te înţele"8 dar a+ vrea să +tii că eu

     încerc +i vreau să continui să încerc.'in nou8 $ăiatul i)a replicat rece ?

    - 2iciodată nu m)ai înţeles.Sa ridicat +i a pornit spre u+ă. 'ar c#iar când să ajun"ă la aceasta8 prietenul

    meu 4)a spus iului său?-  &nainte să pleci8 a+ vrea să)ţi pun că îmi pare într)adevăr rău pentru că te)

    am pus într)o postură stânjenitoare în aţa prietenilor tăi8 aseară.!iul său s)a întors +i a spus?

    - Ka$ar nu ai cât de prost m)am simţit.Dc#ii săi au început să se umple de lacrimi.

    - Step#en8 mi)a spus mai târziu8 întrea"a instruire +i încurajare pe care mi)aiacordat)o nu au început să î+i acă eectul decât în momentul în care l)am văzutpe iul meu începând să plân"ă. 2u mi)am înc#ipuit că măcar i)ar i păsat8 că era

    atât de vulnera$il. (entru prima dată am vrut să îl ascult cu adevărat.Şi a+a a ăcut. reptat8 $ăiatul a început să se desc#idă. 1u stat de vor$ă pânăla miezul nopţii iar când soţia sa a intrat în cameră +i le)a spus că este timpul să

    12

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    13/79

    mear"ă la culcare8 iul a răspuns imediat ?-:rem să mai stăm puţin de vor$ă8 nu)i a+atată-. Şi au continuat să vor$ească până dimineaţa.

    Fiua următoare8 în #olul clădirii unde am $iroul8 prietenul meu8 cu lacrimi înoc#i8 mi)a spus?

    - Step#en mi)am re"ăsit iul . 1+a cum a descoperit prietenul meu8 e5istă anumite principii undamentale care"uvernează toate interacţiunile umane iar o convieţuire în armonie cu acele principiisau le"i naturale este a$solut esenţială pentru o viaţă de amilie de calitate. &naceastă situaţie8 de e5emplu8 principiul pe care prietenul meu îl violase era principiulprimar al respectului. 'e asemenea +i iul îl violase. 'ar această decizie a tatălui dea ttrăi în armonie cu acel principiu , de a încerca să asculte empatic +i natural +i să î+i înţelea"ă iul , a sc#im$at radical întrea"a situaţie. 'acă sc#im$i un element înorice ormulă c#imică8 atunci toate se sc#im$ă.

    @5ersarea principiului respectului +i capacitatea de a asculta o altă iinţă umană în mod empatic +i sincer se ală printre deprinderile unei persoane eiciente în oricarestadiu al vieţii. :ă puteţi ima"ina un individ cu adevărat eicient care nu îi respectă +ionorează pe ceilalţi sau nu ascultă +i înţele"e în prounzime 1ceasta aţi puteaspune dacă aţi i "ăsit un principiu care să ie cu adevărat universal, Gaplica$iloriundeH8 etern  Gaplica$il oricândH +i evident . 4ma"inaţi)vă măcar a$surditatea încercării de a trăi altel.

    Cele +apte deprinderi se $azează pe principiiuniversale8 eterne +i evidente8 ce sunt la el deadevărate în lumea relaţiilor umane precum le"ea

    "ravitaţiei în lumea izică. 1ceste principii "uvernează întrea"a viaţă. @le au ăcut parte din vieţile indivizilor8amiliilor8 or"anizaţiilor +i civilizaţiilor de succes de)alun"ul timpului. 1ceste deprinderi nu sunt trucuri saute#nici. 2u sunt precis delimitate. 2u sunt un mănunc#ide practici sau liste cu ce *re$uie să aci-. @le suntdeprinderi , modele de "ândire +i acţiune , pe caretoate amiliile cu succes le au în comun.

    :iolarea acestor principii "arantează virtual e+ecul în amilie sau alte situaţii

    interdependente. ;a el cum ;ev olstoi a o$servat în romanul său epic 0na 1arenina8 *oate amiliile ericite se aseamănă între ele iecare amilie este neericită înpropriul său el.EL . ie că vor$im despre o amilie cu doi sau cu un sin"ur părinte8 iecă sunt zece copii sau nici unul8 ie că a e5istat în trecut a$uz sau dra"oste sau încredere8 amiliile ericite au anumite caracteristici constante. 4ar acestecaracteristici sunt cuprinse în cele +apte deprinderi.

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    14/79

     însu+i. 4ar aceasta proprie lucrare interioară a ost cea care eventual a creatsc#im$area circumstanţelor +i a iului său.

     1ceastă a$ordare din interior spre e5terior stă la $aza celor +apte deprinderi. 1plicând cu #otărâre principiile conţinute în aceste deprinderi puteţi aduce sc#im$ări

    pozitive în orice relaţie sau situaţie.(uteţi deveni un agent al schim'ării . Mai mult8 concentrarea asupra principiilor va avea un eect de departe mai puternic asupra comportamentului decâtconcentrarea doar asupra comportamentului. 1cesta se întâmplă deoarece acesteprincipii sunt deja cunoscute intuitiv sau înnăscute iar încercarea de a le înţele"e îiva ajuta pe oameni să î+i înţelea"ă mai $ine adevărata lor natură +i posi$ilităţileproprii +i să î+i dezlănţuie potenţialul.

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    15/79

    8ineîn!eles, tatăl a mers la părin!ii puştiului de 9 ani. 0ceştia au fost şoca!i şi 

    îngroi!i. :i se făcea grea!ă numai gândindu*se că min!ile celor doi puşti fuseseră

     ponegrite la vârsta lor fragedă. &ărin!ii 'ăie!elului de 9 ani au avut o confruntare cu

    acesta. 2l a i'ucnit în lacrimi şi a spus5

    - )tiu că nu e 'ine, dar pur şi simplu continui să mă uit.2rau îngri$ora!i ca nu cumva să fie şi un adult implicat. Dar nu era. n elev din

    clasa a ;6*a îi dăduse la şcoală adresa de pe 6nternet şi îi spusese5

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    16/79

    'in L9N08 topul pro$lemelor disciplinare din +colile pu$lice s)a sc#im$at de lamestecarea "umei +i aler"area pe #oluri la "ravidanţă printre tineri8 violuri +i atacuriarmate.L0

    L9N0 L990

    :or$itul în timpul orelor 1$uzul de dro"uri3uma de mestecat 1$uzul de alcool3ălă"ia 3ravidanţa 1ler"area pe #oluri Sinuciderea=ătăile :iolul &ncălcări ale codului vestimentar !urtul3unoiul 1tacul armat

    (e lân"ă toate acestea8 procentajul amiliilor în care un părinte stă acasă cucopilul în timpul zilei a scăzut de la OO87% la LO89%.LL. &n medie copiii petrec 7 ore6ziuitându)se la televizor +i minute 6zi cu propriul tată.LQ

    Marele istoric 1rnold oyn$ee m)a învăţat că putem rezuma întrea"a istorieprintr)o sin"ură8 simplă idee ? 2imic nu e+uează ca succesul. Cu alte cuvinte8 atuncicând răspunsul este pe măsura provocării8 apare succesul dar când provocarea sesc#im$ă8 vec#iul răspuns nu mai este vala$ilB

    (rovocarea s)a sc#im$at8 astel că tre$uie să pre"ătim un răspuns pe măsuraprovocării. 'orinţa de a întemeia o amilie solidă nu mai este suicientă. 2ici c#iar ideile $une nu mai sunt suiciente. 1vem nevoie de o nouă mentalitate +i un nou setde te#nici. (rovocarea a ăcut un salt imens8 iar dacă tre$uie să îi răspundemeicient8 a+a vom ace.

    Modelul celor 7 'eprinderi reprezintă o astel de mentalitate +i un set demetode. 'e)a lun"ul acestei cărţi vă voi arăta cum , c#iar +i într)un mediu tur$ulent )multe amilii olosesc modelul celor 7 'eprinderi pentru a)+i păstra traiectoria.

     &n mod special8 intenţionez să vă încurajez să vă rezervaţi un moment specialal amiliei în iecare săptămână8 pe care ) cu e5cepţia ur"enţelor sau a)l întâmplărilor nea+teptate , să îl păstraţi inviola$il. 1cest moment rezervat amiliei va i un timp deplaniicare8 comunicare8 împărtă+irea valorilor +i împreună simţire. :a constitui unactor ener"ic ce vă va ajuta să vă păstraţi traiectoria. :)a+ mai su"era să aveţimomente re"ulate de discuţii în particular cu iecare mem$ru al amiliei voastre ,

    momente în care pro$lemele la ordinea zilei să ie sta$ilite de cealaltă persoană ) .'acă veţi ace aceste două lucruri8 vă pot "aranta că +i calitatea vieţii voastre deamilie se va îm$unătăţi simţitor.

    'upă cum a spus odată 1lred 2ort# >#ite#ead 8 *'eprinderea unei utilizăriactive a principiilor $ine înţelese constă în posesia inală a înţelepciunii-.LI 2u tre$uiesă învăţaţi L00 de noi principii. 2u tre$uie să iţi în continuu în căutarea unor te#nici

    10  on+ression'l ?'rterl! 's *ited in @illi') ennett,  In,e o* Lea,in/ Cultural In,i(ator! 8  eABorC:i)on D *ster,1994#,$.8311 .. re' of te enss, 's $/lised in te Stati!ti(al A)!tra(t! of te .. O*to/er 1996,$.9912 o/ert . eoss,Er. Learn to Di!(ern (r'nd '$ids,i*.:Fonderv'n "/lisin+ose,1992#,$.14,5313 >lfred ort @itee'd, GT%e R%&t%i( Clai! o* Free,o an, Di!(ipline9 in :T%e Ai! o*

     E,u(ation an, ;t%er E!!a&! (eA BorC: eA >)eri*'n Li/r'r!, 1929# , $.46

    16

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    17/79

    mai noi8 mai $une. ot ceea ce aveţi nevoie este structura de principii undamentaleaplica$ile în orice situaţie.

    Cele 7 'eprinderi creează o asemenea structură. !orţa celor 7 'eprinderi nuconstă în deprinderi individuale ci în deprinderile luate laolaltă +i în relaţiile dintre ele.

    Cu ajutorul acestei structuri puteţidia"nostica +i descoperi tot ceea ce se petrece în orice situaţie amilială ima"ina$ilă +i puteţiintui care sunt primii pa+i în remedierea sau îm$unătăţirea ei. Milioane de persoane care auo$ţinut materialul ori"inal al celor 7 deprinderi auputut astel veriica. 'eprinderile nu îţi spun ceeace ar tre$ui să aci ci îţi oeră o modalitate e"ândire astel încât tu vei ajun"e să +tii ce săaci , +i când să aci. (entru a +ti cum săacţionezi vei avea nevoie de te#nici8 iar aceastaimplică practică.

     1+a cum a spus o amilie odată8 *.n plan de 'or. Modelul celor 7 'eprinderi airmă cu convin"ere că tu e+tiorţa creativă a propriei tale vieţi +i că prin e5emplu +i conducere poţi deveni o orţăcreativă , un a"ent al sc#im$ării , în viaţa de amilie. 'eci8 cel de)al treilea scop alacestei cărţi este acela de a vă ajuta să recunoa+teţi +i să vă olosiţi patru daruriunice pe care le aveţi +i care vă dau posi$ilitatea să deveniţi un a"ent al sc#im$ării înviaţa amiliei. 1ceste talente devin un compas sau un sistem interior de "#idare ce vaajuta amilia ta să î+i păstreze traiectoria pe măsură ce se îndreaptă spre destinaţie.@le vă dau posi$ilitatea să recunoa+teţi +i să vă aliniaţi viaţa la principiile universale ,c#iar +i în mijlocul unor tul$urări sociale , +i vă împuternicesc să ale"eţi +i să

    acţionaţi cum consideraţi a i mai potrivit +i eicient în situaţia voastră.2u sunteţi de acord că orice contri$uţie a acestei cărţi ar i de departe mult mai

    importantă dacă vă permite să iţi independenţi de mine8 de orice autor8 consilier sausătuitor +i vă împuternice+te să ale"eţi +i să aceţi apel la orice resursă pe care oconsideraţi potrivită

    'in nou8 nimeni nu cunoa+te situaţiavoastră amilială a+a cum o +tiţi voi. :oi sunteţicei care tre$uie să vă conruntaţi cu tur$ulenţa8cu vremea +i orţele ce v)ar îndepărta amilia de

    la parcursul propus. :oi sunteţi cei ec#ipaţipentru a înţele"e ce tre$uie să se întâmple înamilia voastră +i pentru a realiza aceasta.

    17

    e *e de*l'r'iile)isiniiH e *e ti)$ls$e*i'l dedi*'tf')ilieiH e *eex$eriene $erson'leH"entr *& f&r& noi)odele s' str*tri

     $ri)'re n lo*, f')iliile

    se vor nde$&rt' de l'tr'ie*torie.

    lt )'i )lt de*It teni*i=i $r'*ti*i *'re ' fn*io-n't n 'lte sit'ii, 'veinevoie de o '/ord're *'re

    s& v& $er)it&, *i'r s& v&sti)lee s& '$li*'i $rin-*i$iile n sit'i' vo'str&.

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    18/79

     &n @stul &ndepărtat e5istă o e5presie ?-'ă)4 omului un pe+te +i îl vei #răni o zi învaţă)l să pescuiască +i îl vei #răni întrea"a viaţă.- Cartea aceasta nu î+i propune săvă oere un pe+te. 'e+i sunt nenumărate ilustraţii +i e5emple8 aparţinând multor 

    persoane +i situaţii ce arată cum au aplicat ace+tia cele 7 'eprinderi încircumstanţele date8 idea acestei cărţi este de a vă învăţa să pescuiţi. 1cest o$iectivva i realizat prin împărtă+irea unui set corespondent de principii ce vă vor ajuta să văormaţi propria capacitate de a optimiza situaţia voastră unică. 1+a că priviţi dincolode istorisiri. (riviţi principiile. 4storisirile poate nu pot i aplicate situaţiei voastre8 dar pot "aranta că structura principiilor va putea i aplicată.

    CU $%&'UL LA (I&AL )

    O CULTURĂ 'E (A*ILIE *I&U&ATĂ

     1ceastă carte se reeră la cele +apte deprinderi ale unei amilii eiciente. Ce înseamnă *eicienţa- într)o amilie putem e5plica prin patru cuvinte ? o minunatăcultură de amilie.

     1tunci când spun *cultură-8 mă reer la spiritul amiliei ) sentimentul 8reacţia8climatul sau atmosera din cămin. Cultura reprezintă caracterul amiliei ,prounzimea8 calitatea +i maturitatea relaţiilor. Cultura este modul în care mem$riiamiliei se raportează unii la ceilalţi +i ceea ce simt unii pentru alţii. Cultura este

    spiritul sau sentimentul ce răsare ca urmare a modelelor comportamentale colectivece caracterizează interacţiunea din cadrul amiliei. 4ar aceste lucruri8 asemeni vâruluiunui ice$er"8 ies la iveală din dezastrul cotidian al valorilor +i crezurilor ascunse.

     1tunci când vor$esc despre o rumoasă cultură de amilie8 îmi dau seama că adjectivul *rumoasă- poate însemna lucruridierite în uncţie de persoanele dierite. 'ar voi olosi acestcuvânt pentru a descrie o cultură educativă în care mem$riiamiliei se $ucură cu sinceritate a se ala laolaltă8 în care ausentimentul unor crezuri +i valori împărtă+ite8 în care acţionează

    +i interacţionează $azându)se pe principiile ce "uvernează întrea"a viaţă. Mă reer la o cultură ce a evoluat de la *eu- la*noi-.

    !amilia însă+i este o e5perienţă *a noastră-8 o mentalitate *a noastră-. Şi dupăcum se +tie8 evoluţia de la *eu- la *noi- , de la independenţă la interdependenţă )este poate unul dintre cele mai provocatoare +i diicile aspecte ale vieţii. 'ar asemeni*drumului pe care se călătore+te mai puţin- din poemul lui o$ert !rost LN acesta estedrumul care dierenţiază. &n ciuda priorităţii pe care cultura americană o acordăli$ertăţii individului8 recompensei imediate8 eicienţei +i controlului8 literar nu e5istă

    14 o/ert ;rost, JT%e roa, not ta

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    19/79

    nici un alt drum încărcat cu atâta $ucurie +i satisacţie ca drumul unei vieţuiri amiliale$o"ate +i interdependente.

    Când ericirea voastră provine primar din ericirea celorlalţi8 +tiţi că aţi trecut dela *eu la *noi-8 iar între"ul proces de rezolvare a pro$lemei +i dimensionare a

    oportunităţii se sc#im$ă. 1ceastă evoluţie nu va avea loc mai înainte ca amilia sădevină o prioritate reală. 'eseori amilia nu devine altceva decât doi parteneri sin"uridar în acela+i timp căsătoriţi ce trăiesc împreună8 pentru că sc#im$area de laindependenţă la interdependenţă nu a avut niciodată loc.

    D cultură de amilie rumoasă este o cultură *a noastră-. @a relectă mi+carea.@ste acel tip de cultură ce vă dă posi$ilitatea să lucraţi împreună la a selecta +i a vă îndrepta către o destinaţie comună +i să contri$uiţi la su$linierea dierenţei , atât însocietate în "eneral +i poate +i în alte amilii în particular. 'e asemenea8 vă dăposi$ilitatea să vă conruntaţi cu orţele care vă ac să vă îndepărtaţi de la traiectorie , inclusiv vremea neprielnică din aara avionului Gcultura în care trăim +i elemente cadislocaţii economice sau îm$olnăvirea su$ită8 asupra cărora nu aveţi nici un controlH+i starea internă tur$ulentă Glipsa de comunicare8 tendinţa de a critica8autocompătimirea8 comparaţia +i competiţiaH.

    I*PLICAŢI)+Ă (A*ILIA

     &nainte de a trece la aplicarea celor +apte deprinderi a+ vrea să vă aduc lacuno+tinţă aptul că răspunsul la cartea ori"inală *@icienţa în +apte trepte- +i dorinţa

    e5presă de a aplica acest material în viaţa de amilie au ost cople+itoare. =azându)mă pe acest răspuns8 am inclus câteva istorisiri8 alate +i în cartea *@icienţa în +aptetrepte-8 istorisiri ce relectau aplicarea dar mai ales uncţionarea celor +aptedeprinderi.

    Majoritatea istorisirilor sunt noi8 de apt8 multe dintre ele mi)au ost împărtă+itede persoane care au încercat să aplice aceste principii în propriile lor amilii. :)a+su"era să le citiţi încercând să e5tra"eţi din ele principiile undamentale implicate ca+i ideile unor noi posi$ile aplicaţii în propria voastră amilie.

     1+ mai vrea să vă su"erez că8 pe cât este posi$il8

    tre$uie să aceţi pa+i imediaţi pentru a vă implicaamilia c#iar de la început. :ă pot "aranta că învăţareava i mai proundă8 le"ătura mai strânsă iar $ucuria maimare dacă le descoperiţi împreună. (rocedând astel8nu veţi ajun"e mai presus de partenerii vo+tri +i nu veţideveni o ameninţare pentru adolescenţii vo+tri ce s)ar putea simţi ameninţaţi de noile voastre cuno+tinţe +inoua dorinţă de sc#im$are. Cunosc multe persoane

    care au ăcut apel la cărţi pentru a)i ajuta +i care au început să î+i judece soţii sau

    soţiile atât de sever încât8 un an mai târziu 4)am "ăsit divorţaţi din cauze*justiica$ile-.

    19

    Kinei *ont def'$tl *& 'tn*i*Ind l*r'i *f')ili' vo'str&,Jn*etG nse')n&Jre$edeG i'rJre$edeG nse')n&Jn*etG.

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    20/79

     &nvăţarea împreună vă va ajuta să construiţi o cultură de tip *noi-. (e cât va iposi$il8 citiţi cartea împreună8 ) poate c#iar citiţi)o cu voce tare unul celuilalt. 'iscutaţi împreună istorisirile +i ideile ce apar pe măsură ce avansaţi în parcur"ereamaterialului. (oate veţi dori să începeţi cu simpla împărtă+ire la cină a unor istorisiri.

    Sau poate veţi vrea să aproundaţi mai mult în cadrul unei discuţii. 1m inclus câtevasu"estii la sâr+itul iecărui capitol pentru a vă implica amilia +i a)i preda ,aplica$il +i"rupurilor de studiu , materialul prezentat în acel capitol. (oate veţi dori să aceţiapel la 'ia"rama celor 7 'eprinderi de la pa"ina I90. 1veţi ră$dare. ;uaţi)o încet.espectaţi nivelul de înţele"ere al iecărei persoane. 2u îi intimidaţi cu acestmaterial. Rineţi cont de aptul că atunci când lucraţi cu amilia voastră8 *încet- înseamnă -repede- iar *repede- înseamnă *încet-.

    'ar8 din nou8 cred că voi sunteţi e5perţi în ceea ce prive+te amilia voastră.Situaţia voastră poate i de a+a natură încât nu vreţi să implicaţi pe nimeni altcineva în acest moment. (oate vă conruntaţi cu pro$leme delicate iar implicarea altor persoane nu ar i înţeleaptă sau poate pur +i simplu vreţi să alaţi mai întâi voi dacăacest material este consistent iar apoi să îi implicaţi +i pe alţii. (oate doriţi să începeţidoar cu soţul sau soţia +i cu unii din copiii mai mari.

    !oarte $ine. :oi vă cunoa+teţi cel mai $ine situaţia. ot ceea ce vreau să spuneste că după ani de e5perienţă olosind cele +apte deprinderi în dierite situaţii8 am învăţat că atunci când oamenii sunt împreună , când citesc materialul împreună8 îldiscută împreună8 învaţă +i înţele" împreună , apare o le"ătură tip proces caredevine cu adevărat entuziasmantă. Spiritul este că am$ii parteneri sunt *înju"aţi- împreună ? *2u sunt perect. 2ici tu nu e+ti perect. &nvăţăm +i ne maturizăm

     împreună.- 1tunci când împărtă+e+ti cu umilinţă ceea ce înveţi8 ără nici o intenţie dea modela pe altcineva8 ceilalţi nu te vor mai judeca +i vei putea să continui să tematurizezi +i să te sc#im$i în si"uranţă +i le"itimitate.

    :)a+ mai spune +i aceasta ? 2u vă descurajaţi dacă eorturile voastre iniţiale întâmpină rezistenţă. Dri de câte ori veţi încerca ceva nou veţi avea de a ace cuairmaţii tip ?

    *Ce e în nere"ulă cu noi-*'e unde atât importanţă acordată sc#im$ării-*'e ce nu putem i +i noi ca o amilie normală-

    *Mi)e oame. Kai să mâncăm ceva mai întâi.-*1m zece minute la dispoziţie. 1poi am plecat de aici.-

    *(ot să aduc un prieten-*Mai de"ra$ă m)a+ uita la televizor.-

    Fâm$iţi doar +i continuaţi să mer"eţi mai departe. :ă promit că merită eortul B

    *IRACOLUL A*USULUI C-I&E.ESC

     &n inal8 a+ vrea să vă spun că în tot ceea ce întreprindeţi în amiliile voastre8ţineţi minte miracolul $am$usului c#inezesc. 4mediat după ce aţi sădit sămânţaacestui ar$ore ma"niic nu veţi vedea nimic8 dar a$solut nimic timp de patru ani8 cu

    20

     i*iod't&,ni*iod't&, d'r ni*iod't& n

    renn'i 

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    21/79

    e5cepţia unui irav $ul$. &n timpul celor patru ani8 toată maturitatea se ală în"ropată într)o structură rădăcinoasă masivă +i i$roasă ce se împră+tie adânc în pământ. 'ar  în cel de)al cincilea an $am$usul c#inezesc ajun"e la înălţimea de Q m B

    Multe aspecte ale vieţii de amilie se aseamănă cu $am$usul c#inezesc.

    'epuneţi eort +i investiţi timp +i aceţi tot ceea ce este omene+te posi$il pentru astimula maturizarea8 dar uneori nu vedeţi nici un rezultat timp de săptămâni8 luni sauc#iar ani. 'ar dacă sunteţi ră$dători +i continuaţi să #răniţi procesul de maturizare8va sosi +i cel de *al cincilea an-8 +i veţi i uimit de sc#im$area +i maturizarea ce seva instaura.

    ă$darea înseamnă credinţa în acţiune. ă$darea este sâr"uinţă emoţională.@ste dorinţa unei suerinţe interioare pentru ca ceilalţi să se maturizeze. @a dezvăluiedra"ostea. @a dă na+tere înţele"erii. C#iar dacă devenim con+tienţi de suerinţanoastră în dra"oste8 avem de învăţat despre noi în+ine +i propriile noastre motive +islă$iciuni.

    (entru a)l pararaza pe >inston C#urc#ill 8 tre$uie ca *2iciodată8 dar niciodatăsă nu renunţăm-.

    Cunosc o etiţă care oarte des pleca de acasă. Mama mer"ea după ea8 o îm$răţi+a +i o invita înapoi în casă. &ntr)o zi8 etiţa a procedat la el8 dar pentru cămama era oarte ocupată8 a uitat să mear"ă după ea +i să o aducă în casă. 'upă untimp8 etiţa a revenit în casă. Mama a sărutat)o +i 4)a spus că era $ucuroasă că se întorsese. 1poi8 micuţa i)a spus ?-Mamă8 întotdeauna să vii după mineB-.

     &n suletul iecăruia dintre noi e5istă dorul unui cămin8 dorul unor relaţii +iinteracţiuni satisăcătoare în cadrul unei vieţi de amilie de calitate. 2iciodată nu

    tre$uie să renunţăm. 4ndierent cu cât ne)am depărtat de la traiectorie întotdeaunaputem ace pa+ii necesari pentru a corecta drumul. :ă încurajez ? 4ndierent cât dedeparte pare a se ala un iu sau o iică8 străduiţi)văB 2iciodată să nu renunţaţi. Copiiivo+tri sunt os din oasele voastre8 carne din carnea voastră8 izic prin na+tere sauemoţional prin le"ătura an"ajamentului pe care l)aţi luat. Ca +i iul risipitor8 se vor  întoarce +i îi veţi recâ+ti"a.

    'upă cum ne reaminte+te metaora avionului8 destinaţia constă în traseulparcurs8 iar călătoria poate i plăcută +i plină de satisacţii. 'e apt8 călătoria esteparte inte"rantă a destinaţiei deoarece în amilie ca +i în viaţă8 modalitatea de a

    călători este la el de importantă ca +i locul sosirii. 1+a cum S#aJespeare a scris?

    *Se sc#im$ă soarta omenească)ntruna?+tim valul cum ne $ate8 el ne duce înspre noroc8 dar dacă nu luăm seama8călătoria vieţii ocole+teprintre nevoi +i stânci. 1+a e mareape care navi"ăm +i dacă valulne saltă8 se cuvine a)l olosi

    zădărnicim altel prilejul $un.-L

    15 @illi') 'Ces$e're, =uliu! Cae!ar  (eA BorC :"en+in ooCs, 1967# '*t 4, s*ene 3.

    21

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    22/79

    re$uie să plecăm acum cu acest val8 în ciuda tendinţelor din societate8 cu toţii+tim că amilia este cea mai importantă. 1tunci când îmi între$ ascultătorii din întrea"a lume care sunt cele trei elemente cele mai importante din vieţile lor8 9%pun amilia sau *relaţiile amiliale- pe această listă. 7% pun amilia pe primul loc. Şi

    eu simt la el +i cred că +i voi. Cele mai mari $ucurii +i cele mai prounde dureri suntprovocate de ceea ce se întâmplă în viaţa de amilie. Se spune că nici o mamă nueste mai ericită decât cel mai neericit copil al său. :rem ca totul să ie $ine. :rem săavem parte de $ucuria ce +tim că poate i posi$ilă +i naturală în amilia noastră. 4ar atunci când simţim o dierenţă între această viziune a unei vieţi de amilie reu+ite +irumoase pe care vrem să o avem +i realitatea din viaţa de zi cu zi a amiliilor noastre8 ne simţim îndepărtându)ne de la traiectorie. @ste u+or să te descurajezi8 săte simţi ără speranţă , să simţi că nu e5istă nici o cale pentru a avea acea viaţă deamilie pe care ţi)o dore+ti cu adevărat.

    'ar e5istă speranţă8 o speranţă imensăB C#eia este a)ţi reaminti să lucrezidinspre interior spre e5terior +i de a continua să revii le traiectorie ori de câte orie+uezi.

    :ă doresc să reu+iţi. &mi dau seama că amilia voastră este dierită de anoastră. &n urma unui divorţ sau a decesului unuia dintre soţi8 poate aţi ost o$li"aţisă cre+teţi copiii sin"ur GăH. (oate v)aţi căsătorit de curând +i nu aveţi copii încă.(oate sunteţi un unc#i sau o mătu+ă sau un rate sau soră sau un văr. 'ar indierentcine sunteţi8 aceţi parte dintr)o amilie. Când relaţiile amiliale sunt rumoase8 viaţa însine este rumoasă. Speranţa +i credinţa mea este că aceste +apte deprinderi vă vor ajuta să sta$iliţi o rumoasă cultură de amilie.

    /*PĂRTĂ0IŢI ACEST CAPITOL A'ULŢILOR

    0I A'OLESCE&ŢILOR 

    :iaţa de amilie este ca z$orul unui avion receţi în revistă aplicaţia cu avionul. &ntre$aţi mem$rii amiliei ? prin ce credeţi că

    viaţa se amilie se asemănă cu z$orul unui avion  &ntre$aţi ?Când credeţi că amilia s)a îndepărtat de la traiectorie ăspunsurile

    pot include ? în timpul perioadelor de stres8 în timpul conlictelor însoţite de $ătăi8ţipete8 învinovăţire8 critică8 în timpul perioadelor dureroase de sin"urătate +inesi"uranţă.

     &ntre$aţi ? Când credeţi că amilia s)a alat pe traiectorie ăspunsurile potinclude ? atunci când ne plim$ăm8 discutăm împreună8 ne rela5ăm8 mer"em prinparc8 acem călătorii împreună8 luăm cine estive8 mer"em la picnicuri sau lapetreceri *în interes de serviciu-.

     &ncurajaţi mem$rii amiliei să se "ândească la un anume moment când considerăcă amilia s)a alat departe de traiectorie. &ntre$aţi ? Ce anume a cauzat această

     îndepărtare Ce altceva credeţi că ar avea un impact ne"ativ asupra voastră receţi în revistă istorisirea *Mi)am re"ăsit iul-. &ntre$aţi mem$rii amiliei ? Cum să

    revenim la traiectorie

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    23/79

    ascultarea8 iertarea8 cerea de scuze8 eliminarea mândriei8 umilinţa8 asumarearesponsa$ilităţii8 e5aminarea modului de "ândire8 conectarea la ceea ce esteimportant8 respectul reciproc.

    receţi în revistă mărturisirea lui Sean *Mama +i tata întotdeauna revin la

    traiectorie- discutaţi cum î+i pot corecta mem$rii amiliei mai eicient deviaţiile.

    Studiul împreună  &ntre$aţi mem$rii amiliei ? Cum să învăţăm împreună ca o amilie ăspunsurile

    pot include ? lectura istorisirilor8 audiţii muzicale8 e5cursii8 al$umele de amilie8 împărtă+irea e5perienţelor. &ntre$aţi ? Cât de important este acest aspect pentruamilia noastră

    'iscutaţi cum aţi putea transorma într)un an"ajament citirea +i discutarea împreună a acestei cărţi.

    2iciodată nu este prea târziu Rineţi cont de miracolul $am$usului c#inezesc. evedeţi istoria *Mamă8

     întotdeauna să vii după mine-. &ntre$aţi mem$rii amiliei ? Cum inluenţeazăaceasta modul vostru de percepere a amiliei +i a luptelor cu care amilia seconruntă @5istă relaţii sau domenii ce necesită în particular mai mult timppentru maturizare

    /*PĂRTĂ0IŢI ACEST CAPITOL COPIILOR 

    Aucaţi jocul ;e"aţi la oc#i un mem$ru al amiliei. 'uceţi)l într)un loc al casei8 al curţii sau al

    parcului din apropiere de unde reîntoarcerea la punctul de plecare ără a vedea r i diicilă. 1si"uraţi)vă că drumul de întoarcere este si"ur8 ără scări sau alteo$stacole.

    ăsuciţi persoana de câteva ori +i e5plicaţi)4 că ea tre$uie să "ăsească drumulde întoarcere la punctul de pornire.

    ;ăsaţi persoana să încerce. 'upă câteva minute între$aţi dacă vrea ajutor saucâteva su"estii GindiciiH.

    (ermiteţi mem$rilor amilie să direcţioneze persoana cu ajutorul instrucţiunilor de"enul ?întoarce)te la stân"a8 drept înainte8 întoarce)te la dreapta etc.

    'upă ce va reveni la punctul de pornire8 între$aţi dacă a ost diicil să re"ăseascădrumul ără a)l putea vedea +i a $eneicia de nici o instrucţiune. 1cordaţi această+ansă iecărui copil.

    ezumaţi jocul

     1jutaţi copii să înţelea"ă că toţi treceţi împreună prin viaţă8 dar nici unul nu poatevedea viitorul. 'eseori aveţi nevoie de instrucţiuni sau idei +i c#iar asistenţă dinpartea amiliei pentru a ajun"e la destinaţie.

    23

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    24/79

    'iscutaţi cât de minunat este sa ai o amilie pe care să poţi conta.  1jutaţi copii să înţelea"ă că *un plan de z$or- al amiliei susţinut de puţin ajutor 

    pentru a deveni o amilie puternică +i orte aceste acela+i lucru cu ajutorul +iasistenţa pe care au primit)o atunci când au ost le"aţi la oc#i +i au încercat să

    "ăsească drumul de întoarcere la punctul de pornire.

     1cţiune Kotărâţi)vă să vă întâlniţi săptămânal cu amilia +i să discutaţi despre planurile de

    z$or ale amiliei. 'iscutaţi ce aţi putea ace pentru a vă ajuta unii pe ceilalţi8 a văsprijini moral8 a vă simţi $ine +i a sta toată viaţa laolaltă.

     &n timpul săptămânii reamintiţi)le su$til de viitoarea reuniune de amilie activităţi plăcute cum ar i vizita unui mem$ru al amiliei ce nu mai locuie+te în

    căminul nostru8 o incursiune până la ma"azinul de în"#eţată8 o zi de sport sau împărtă+irea unei lecţii sau istorii care arată cu claritate cât de mult apreciaţiamilia +i cât sunteţi de #otărât ca părinte să îi acordaţi prioritate.

    24

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    25/79

    DEPRINDEREA &

    'II PROACTIVI

    Stimul ;i$ertatea de a ale"e ăspuns

     1+a cum am menţionat în materialul ori"inal *@icienţa în 7 repte- 8 cu mulţiani în urmă8 pe când mă alam în Kaaii8 într)un an în care nu aveam cursuri la

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    26/79

    usese rezona$ilă. Se ala într)o situaţie socială diicilă. Se creaseră e5pectaţii iar eunu eram acolo pentru a ajuta la împlinirea lor. 'ar în loc să înţele"8 usesem cople+itde propria mea situaţie încât îi răspunsesem tăios8 iar acel răspuns înrăutăţise8 ără îndoială8 lucrurile.

    Cu cât mă "ândeam mai mult8 cu atât realizam că acţiunile mele erau departede traiectorie. 1ceasta nu era modalitatea în care îmi propusesem să mă comportaţă de soţia mea. 1cestea nu erau sentimentele pe care doream în relaţia noastră.'acă m)a+ i purtat dierit8 dacă a+ i ost mai ră$dător8 mai înţele"ător8 mairespectuos , dacă m)a+ i purtat din dra"oste pentru ea în loc a reacţiona su$presiunea momentului8 rezultatele ar i ost total dierite.

    (ro$lema era că nu mă "ândisem la toate acestea în acel moment. &n loc a măcomporta conorm principiilor care +tiam că ar determina rezultate pozitive8 amreacţionat su$ impulsul momentului. 1m ost a$sor$it de emoţia situaţiei care părea în acea clipă a i atât de puternică +i mistuitoare încât am ost or$it complet8 uitândceea ce simţeam +i doream cu adevărat să ac.

    'in ericire8 am putut să terminăm ilmarea repede. Când mer"eam spre casă8 )mă "ândeam la Sandra +i nu la caseta pe care tocmai o ilmasem. 4ritarea îmidispăruse. Sentimente de înţele"ere +i dra"oste pentru ea îmi umpleau inima. Măpre"ătisem să îmi cer scuze. Şi ea +i)a cerut scuze. ;ucrurile s)au rezolvat iar căldura +i intimitatea relaţiei noastre au ost reinstaurate.

    CREAŢI U& UTO& 'E 1PAU.Ă2

    @ atât de u+or să ii reactivB 2u credeţi că asta este pro$lema propriilor voastrevieţi :ă lăsaţi uraţi de moment. Spune)ţi lucruri pe care nu le credeţi cu adevărat.!aceţi ceea ce mai târziu veţi re"reta. Şi vă spuneţi ? *'acă măcar m)a+ i "ânditpuţin8 nu a+ i reacţionat a+aB-.

    @vident8 viaţa de amilie ar i cu mult mai rumoasă dacă persoanele ar acţionaconorm valorilor lor cele mai prounde în loc să reacţioneze su$ emoţia saucircumstanţa momentului. Cu toţii avem nevoie de un $uton de *pauză- , ceva caresă ne permită a ne opri între ceea ce ni se întâmplă +i răspunsul nostru pentru a ne

    ale"e propriul răspuns.Ca indivizi8 este posi$il să dezvoltăm această capacitate de a ne opri. @ste de

    asemenea posi$il să dezvoltăm o deprindere de a ace o pauză +i a da răspunsurimai înţelepte c#iar în centrul unei culturi de amilie. Cum să creem acest $uton de*pauză- în amilie , cum să cultivăm spiritul acţiunii conorm principiilor centrateasupra valorilor în locul reacţiei $azate pe sentimente sau circumstanţe 1cesta estepunctul central al 'eprinderilor L8 Q +i I.

    CELE PATRU 'ARURI U*A&E U&ICE

    'eprinderea L , !iţi proactivi ) este capacitatea de a acţiona conormprincipiilor +i valorilor mai de"ra$ă decât a reacţiona conorm emoţiei +i

    26

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    27/79

    circumstanţelor. Capacitatea de a ace ceea ce reiese din dezvoltarea +i olosireacelor patru daruri umane unice pe care animalele nu le posedă.

    (entru a vă ajuta să înţele"eţi care sunt aceste talente8 daţi)mi voie să vă împărtă+esc cum le olosea o mamă , părinte unic ) pentru a deveni un a"ent al

    sc#im$ării în amilia ei. @a spunea ? 0ni de*a rândul m*am luptat cu copiii mei şi ei se luptau între ei. În mod 

    constant $udecam, criticam, mustram. Căminul nostru era alcătuit numai din

    controverse. )i ştiam că cicăleala mea permanentă distrugea respectul de sine al 

    copiilor mei.

    De nenumărate ori am încercat să schim' situa!ia, dar de fiecare dată

    reveneam la vechile modele negative de comportament. Întreaga situa!ie mă făcea

    să mă urăsc şi să îmi revărs furia asupra copiilor mei, ceea ce mă făcea să mă simt 

    şi mai vinovată. Sim!eam că fusesem prinsă într*o spirală descendentă, ce începea

    în copilăria mea. )tiam că tre'uie făcut ceva, dar nu ştiam ce.

    În cele din urmă m*am hotărât să medite sus!inut asupra pro'lemelor mele şi 

    să mă rog serios. (reptat, am a$uns la două concluii asupra motivelor reale ale

    comportamentului meu negativ, critic.

    &rima 5 am a$uns să în!eleg mai clar impactul pe care propriile mele e"perien!e

    din copilărie îl aveau asupra atitudinii şi comportamentului meu. 0m început să văd 

    teama psihologică a propriei mele educa!ii. Copilăria mea fusese un deastru din

    aproape toate punctele de vedere. ?u îmi pot aminti să îi fi văut vreodată pe părin!ii 

    mei discutând despre pro'lemele şi deose'irile lor. 3ie că se certau sau 'ăteau, fie

    că mergeau furioşi pe drumuri separate sau foloseau tratamentul tăcerii. Câteodată

    !inea ile în şir. În cele din urmă căsătoria părin!ilor mei s*a încheiat cu un divor!. 0!a că atunci când m*am confruntat cu aceleaşi pro'leme în propria mea

    familie, nu am ştiut ce să fac. ?u am avut nici un model, nici un e"emplu pe care să

    îl urme. Îl loc să caut un model sau să descopăr unul singură, frustrarea şi confuia

    mea am răsfrânt*o asupra copiilor. 0m descoperit, fără plăcere, că eu mă purtam cu

    copiii mei e"act aşa cum se purtaseră părin!ii mei cu mine.

    Cea de*a doua concluie pe care am tras*o a fost aceea că mă străduiam să

    fiu acceptată în societate prin intermediul comportamentului copiilor mei. @ă temeam

    în permanen!ă că acest comportament ar fi stân$enit. Datorită acestei lipse de

    încredere în ei, i*am instruit, i*am amenin!at şi i*am manipulat pentru a se comportaaşa cum doream eu. 0m început să văd că propria mea dorin!ă de acceptare 6*a !inut 

     pe copii mei departe de maturiare şi responsa'ilitate. 0c!iunile mele au sus!inut 

    apari!ia aspectului de care mă temeam 5 comportamentul iresponsa'il.

     0ceste două concluii m*au a$utat să realie că tre'uia să îmi reolv singură

     propriile pro'leme şi nu să încerc să găsesc solu!ii făcându*6 pe al!ii să se schim'e.

    Copilăria mea nefericită şi confuă mi*a sugerat un comportament negativist, dar nu

    m*a o'ligat să fiu aşa. 0m avut posi'ilitatea să aleg un răspuns diferit. 2ra inutil să îi 

    învinovă!esc pe părin!ii mei sau circumstan!ele pentru situa!ia dureroasă în care

    sim!eam că mă aflu.@i*a fost destul de greu să recunosc asta fa!ă de mine însămi a tre'uit să lupt 

    cu ani de mândrie acumulată. Dar după ce am înghi!it această pilulă amară, am

    27

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    28/79

    sim!it un sentiment minunat de eli'erare. 2u controlam acum situa!ia. &uteam alege

    o cale mai 'ună. 2ram responsa'ilă de mine însămi.

     0cum, când a$ung într*o situa!ie frustrantă, apăs 'utonul de Apauă

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    29/79

    numele înţelepciunii pe care con+tiinţa8 +i ima"inaţia 4)au dat)o , pentru că ceea ce î+i dorise cu adevărat era de departe mult mai măreţ pentru spiritul amiliei ei decâtsatisacerea de scurtă durată a propriului e"o.

    Stimul ;i$ertatea de a ale"e ăspuns

     1 i con+tient :oinţă independentă 1 avea con+tiinţă 1 avea ima"inaţie

     1ceste patru daruri8 a i con+tient8 a avea con+tiinţă8 ima"inaţie +i voinţăindependentă î+i au re+edinţa în spaţiul dintre ceea ce ni se întâmplă +i răspunsulnostru.

     1nimalele nu au un astel de spaţiu între stimul +i răspuns. @le sunt în totalitateun produs de instincte naturale +i antrenament. 'e+i8 +i ele posedă daruri unice pecare noi oamenii nu le avem8 acestea trăiesc pur +i simplu pentru supravieţuire +iprocreere.

    'atorită e5istenţei acestui spaţiu8 în viaţa iinţelor umane e5istă mult mai multe8ininit mai multe aspecte. 1cestea ar putea include Ş orţa vieţii8 înclinaţia spredezvoltare. 'e apt8 *Maturizează)te sau mori- este imperativul între"ii e5istenţe.

    'upă clonarea în Scoţia a oii ce purta numele 'olly8 a crescut interesul pentruo posi$ilă clonare a oamenilor ca +i pentru între$area dacă este etic sau nu. (ânăacum8 marea parte a discuţiei s)a $azat pe presupunerea că oamenii sunt animale

    mult mai evoluate , că nu e5istă nici un spaţiu între stimul +i răspuns +i că suntemundamental un produs al naturii G"enele noastreH +i al educaţiei Ginstruirea8 cultura +imediul înconjurătorH.

    'ar această presupunere nu poate e5plica ţintele atinse de oameni precum3#andi8 2elson Mandela sau Maica eresa ca multe dintre mamele +i taţii daţie5emple în această carte. oate acestea se întâmplă pentru că în 1'2 ) structuracromozomială a nucleului iecărei celule a corpului nostru , e5istă posi$ilitatea uneidezvoltări mai prounde8 a unei maturizări mai ri"uroase +i a atin"erii unor ţinte mai înalte datorită dezvoltării +i olosirii acestor daruri umane unice.

    (e măsură ce această emeie a învăţat cum să dezvolte +i să utilizeze $utonul*de pauză-8 ea a devenit proactivă. 1 devenit 8 de asemenea8 *o persoană detranziţie- în amilia sa , pentru că ea opre+te transmiterea tendinţelor de la o"eneraţie la alta. ;e opre+te în ea însă+i. Sueră atunci când arde acele tendinţemo+tenite , a riposta8 a *i c#it-. @5emplul ei este ca un oc săl$atic pe răzorul culturiide amilie8 pentru cei care au asimilat acest spirit luptător.

    :ă puteţi ima"ina $inele pe care această emeie îl realizează8 sc#im$area pecare o aduce8 modelul pe care îl oeră &ncet8 su$til 8 +i poate aproape impercepti$ilea aduce o sc#im$area proundă în cultura de amilie. @a scrie o nouă ilă. @a devine

    un a"ent al sc#im$ării.Cu toţii avem capacitatea de a ace asta +i nimic nu poate i mai incitant. 2imicnu înno$ilează8 motivează8 airmă +i întăre+te mai mult ca con+tiinţa e5istenţei

    29

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    30/79

    acestor patru daruri umane unice +i a modului în care ele pot i com$inate pentru a"enera o sc#im$are undamentală personală +i amilială. &n această carte vome5plora aceste daruri în prounzime prin intermediul e5perienţelor oamenilor care le)au dezvoltat +i olosit.

    !aptul că posedăm aceste patru daruri unice înseamnă că nimeni nu tre$uie săie o victimă. C#iar dacă proveniţi dintr)o amilie disuncţională sau a$uzivă8 puteţiale"e să evoluaţi către un le"at al dra"ostei +i $unătăţii. C#iar dacă doriţi doar sădeveniţi mai $un8 mai ră$dător8 mai respectuos decât unele dintre modelele pe carele aveţi în viaţă8 cultivând aceste daruri puteţi #răni sămânţa dorinţei +i o puteţi acesă încolţească ăcându)vă să deveniţi acel "en de persoană8 acel mem$ru al amilieicare doriţi cu adevărat să iţi.

    U& AL CI&CILEA 'AR U*A&

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    31/79

    pentru noi aceste sunete comunică clar? -Dpriţi)vă- nu mai e5istă spaţiu între stimul +irăspunsB 1m devenit ni+te animaleB-

    âsul detensionează. @ste un producător de endorine +i alte su$stanţec#imice de modiicare a stării de spirit la nivelul creierului ce dau un sentiment de

    plăcere +i u+urare.

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    32/79

    - 'ar cum să iu$e+ti când de apt nu iu$e+ti- (rietenul meu8 dra"ostea este un ver$. 'ra"ostea , sentiment este un ruct

    al dra"ostei , ver$. 1+a că iu$e+te)o. Sacriică)te. 1scult)o. Simpatizeaz)o. 1preciaz)o ii de acord cu ea. @+ti dispus să aci asta

    Kollyood)ul ne)a ăcut să credem că dra"ostea este un sentiment. elaţiilesunt disponi$ile. Căsătoria +i amilia sunt aspecte de contract convenienţă maide"ra$ă decât aspecte ale an"ajamentului +i inte"rităţii. 1ceste mesaje ne transmit oima"ine mult prea distorsionată a realităţii. 'acă revenim la metaora z$oruluiavionului8 aceste mesaje sunt ca electricitatea statică ce inluenţează direcţia dată deturnul de control. 4ar ea îndepărtează de la traiectorie multe persoane.

    (riviţi doar în jurul vostruB , poate c#iar în amiliile voastreB oţi cei care autrecut printr)un divorţ8 o despărţire de un partener8 copil sau părinte pot spune căe5istă o proundă suerinţă. Şi că e5istă consecinţe de lun"ă durată pe careKollyood)ul nu le menţionează. 'e+i pare mai u+or *pe termen scurt-8 este deseorimult mai diicil +i mai dureros pe termen lun" să rupi o relaţie decât să o îndrepţi ,mai ales când sunt implicaţi +i copii.

     1+a cum a spus M. Scott (ecJ?

    Dorin!a de a iu'i nu este ea însăşi iu'ire. 6u'irea este un act de voin!ă + şi 

    anume o inten!ie şi o ac!iune. ;a implica şi alegerea. ?u tre'uie să iu'im. 0legem să

    iu'im. 6ndiferent cât de mult credem noi că iu'im , dacă în realitate nu ac!ionăm

    corespunător, este pentru că am ales să nu iu'im cu adevărat în ciuda 'unelor 

    noastre inten!ii. &e de o parte, ori de cât ori o facem e"ercitând devoltarea

    spirituală, se întâmplă pentru că am ales. 0legerea de a iu'i a fost făcută.-B 

     1m un prieten care î+i olose+te darurile pentru a lua o decizie pueternnicproactivă în iecare zi. Când vine acaasă de la $irou apasă $utonul de *pauză-.;iteral ă+i pune viaţa într)o pauză. Se "ânde+te la mem$rii amiliei sale +i la ceea ceac ace+tia în spatele zidurilor casei. @l ia în considerare mediul înconjurător +isentimentul care ar vrea să îl creeze atunci când intră în casă. &+i spune?- !amiliamea este cea mai plăcută +i mai importantă parte a vieţii mele. 1m de "ând să intru în casă8 să simt +i să le comunic dra"ostea mea pentru ei.-

    Când intră pe u+ă8 în loc să caute vină8 să devină critic8 să mear"ă să serela5eze sau să î+i satisacă propriile nevoi8 ar putea să stri"e cu ermitate ?-SuntacasăB :ă ro" să încercaţi să vă reţineţi sărutările +i îm$răţi+ărileB- apoi ar trec princasă +i ar acţiona pozitiv aţă de iecare mem$ru al amiliei , +i)ar săruta soţia8 copiiisau ar ace ceea ce e necesar pentru crearea plăcerii +i ericirii8 c#iar dacă aceastaimplică ducerea "unoiului sau aportul la un proiect sau o simplă ascultare. 1tuncicând ace toate acestea8 lasă deoparte o$oseala8 provocările sau piedicile de la loculde muncă8 tendinţele de învinovăţire sau dezamă"irile. @l devine o orţă pozitivăcreativă +i con+tiincioasă în cultura amiliei.

    16 . *ott "e*C - C"r"ri ai puţin u)late, (eA BorC : i)on D *ster, 1978# , $. 83

    32

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    33/79

    3ândiţi)vă la ale"erea proactivă pe care acest $ăr$at o ace +i la impactul pecare îl are asupra amilieiB 3ândiţi)vă la relaţiile pe care le construie+te +i la impactullor asupra iecărei dimensiuni ale vieţii de amilieB

    Drice căsătorie reu+ită8 orice amilie reu+ită necesită eort. 2u este nimic

    accidental8 este o realizare e nevoie de eort +i sacriiciu. @ nevoie să +tim cădra"ostea *la $ine +i la rău8 atât cât voi trăi- , este un ver$.

    'E.+OLTAREA 'ARURILOR +OASTRE U&ICE

    Cele patru daruri unice despre care am vor$it sunt comune tuturor persoanelor8cu e5cepţia celor care sunt #andicapaţi mintal sau le lipse+te con+tienţa.'ezvoltarea lor cere un eort con+tiincios.

    @ste ca +i dezvoltarea unui mu+c#i. 'aca aţi participat la un pro"ram sportiv8+tiţi că tre$uie să împin"eţi i$ra musculară până se întinde. 1poi naturasupracompensează atunci când repară materialul distrus8 iar i$ra devine maiputernică în NP de ore. (ro$a$il că +tiţi cât de importantă este adaptarea e5erciţiilor pentru olosirea mu+c#ilor mai sla$i mai de"ra$ă decât e5erciţiul doar cu aceimu+c#i care sunt puternici +i dezvoltaţi.

    'atorită propriilor mele pro$leme cu spatele +i "enunc#iul8 a tre$uit să învăţ săe5ersez astel încât să aduc în joc ace+ti mu+c#i +i c#iar "rupuri între"i de mu+c#i pecare altel i)a+ olosi oarte rar. &mi dau seama acum că dezvoltarea acestor mu+c#ie necesară pentru un nivel inte"rat8 ec#ili$rat al sănătăţii izice +i morale8 pentru

    ţinută8 pentru variate activităţi de îndemânare +i uneori c#iar pentru mersul normal.'e e5emplu8 pentru a compensa pro$lemele "enunc#iului 8 o$i+nuiam să măconcentrez asupra dezvoltării uadricep+ilor , mu+c#i din partea de sus aţă apiciorului , dar ne"lijam dezvoltarea tendoanelor de la "enunc#i8 care sunt mu+c#iidin partea din spate a piciorului. 1ceasta a determinat o recuperare incompletă8ec#ili$rată a "enunc#ilor mei dar +i a spatelui.

    ;a el este +i în viaţă. endinţa noastră este de a ne concentra asuprapunctelor orte +i de a ne ne"lija punctele sla$e. nt?i (eA BorC :i)on D *ster, 1994#, $$. 62-63

    33

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    34/79

    4nstrucţiuni ? încercuiţi numărul care corespunde cel mai $ine comportamentului sauatitudinilor voastre o$i+nuite din scala de măsurare a iecărei între$ări de mai jos G 0 , niciodată8 Q , uneori8 I , întotdeaunaH

    Conştienţă

    L. (ot să mă deta+ez de sentimentele +i "ândurile mele8 să le e5aminez +i să lesc#im$

    2 < & 5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT50 L Q I N

    Q. Sunt con+tient de modul meu de "ândire8 de impactul pe care îl are asupraatitudinilor +i comportamentului meu +i de rezultatele pe care le aduce în viaţa mea

    2 < & 5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT50 L Q I N

    I.Sunt con+tient de dierenţa dintre atitudinile mele $iolo"ice8 "enetice8 psi#olo"ice +isociolo"ice +i cele mai prounde "ânduri ale mele

    2 < & 5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT50 L Q I N

    N. 1tunci când atitudinea celorlalţi aţă de mine sau aţă de ceva ce ac constituie oprovocare pentru propriul mod de a mă percepe8 sunt capa$il să evaluez reacţia

    inversă la autocunoa+terea personală +i să învăţ din aceasta2 < & 5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT50 L Q I N

    Con+tiinţăL. Simt uneori un impuls interior cum că ar tre$ui sau nu ar tre$ui să ac ceva ce

    intenţionez oricum să ac2 < & 

    5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT50 L Q I N

    Q. Sesizez dierenţa dintre *con+tiinţa socială- , pe care societatea mi)a impus să orespect , +i propriile mele directive

    2 < & 5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT50 L Q I N

    I. Simt în sulet realitatea principiilor universale precum inte"ritatea +i corectitudinea2 < & 

    5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT50 L Q I N

    34

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    35/79

    N. 1m un model al e5perienţei umane , mai puternic decât societatea în care trăiesc , care validează realitatea principiilor

    2 < & 5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT5

    0 L Q I N

    Imaginaţie

    L. 3ândesc în perspectivă2 < & 5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT50 L Q I N

    Q. &mi vizualizez viaţa dincolo de realitatea prezentă2 < & 5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT50 L Q I N

    I. !olosesc vizualizarea pentru a)mi airma +i realiza o$iectivele2 < & 5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT50 L Q I N

    N. Caut noi8 atractive metode de a rezolva pro$lemele ce apar în cele mai variatesituaţii +i valoriic dieritele puncte de vedere ale celorlalţi

    2 < & 5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT5

    0 L Q I N

    Voinţă independentă

    L.&mi ţin promisiunile8 atât cele aţă de mine cât +i cele aţă de ceilalţi2 < & 5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT50 L Q I N

    Q. 1m capacitatea de a acţiona conorm imperativelor proprii c#iar dacă aceasta înseamnă a lupta contra tuturor celorlalţi

    2 < & 5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT50 L Q I N

    I. 1m dezvoltat capacitatea de a sta$ili +i de a realiza o$iective semniicative înviaţă

    2 < & 5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT50 L Q I N

    N. (ot să)mi su$ordonez stările sulete+ti an"ajamentelor luate

    2 < & 5TTTTT5TTTTT5TTTTT5TTTTT50 L Q I N

    35

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    36/79

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    37/79

    e5traordinar de puternice , dar nu avea con+tiinţă. Şi lipsa aceasta s)a dovedit a i împotriva lui. 'e asemenea a inluenţat omenirea +i a provocat tra"edii. 1lţii aucon+tiinţă +i principii oarte sănătoase dar nu posedă ima"inaţie8 viziune. @i sunt $uni , dar $uni la ce Către ce se îndreaptă ei 1lţii au o voinţă puternică dar nu au

    viziune. !ac acela+i lucru de nenumărate ori8 ără nici o inalitate.oate acestea se aplică +i între"ii amilii. Simţul colectiv al acestor patru daruri , relaţia dintre aceste daruri ca +i relaţia dintre indivizii amiliei ) este cel ce ace caamilia să poată evolua către ţinte tot mai înalte. C#eia se ală într)o corectăproporţionare a acestor patru daruri la nivelul individului ca +i la nivelul amiliei8 astel încât să e5iste un simţământ puternic al con+tienţei de sine +i a amiliei8 o con+tiinţăcultivată +i sensi$ilă8 individuală +i colectivă8 dezvoltarea instinctelor creative8ima"inative către o viziune împărtă+ită +i dezvoltarea +i utilizarea unei puternicevoinţei personale +i sociale pentru a ace tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a îndeplini o misiune.

    CERCUL 'E I&(LUE&ŢĂ 0I CERCUL 'E I&TERES

    @senţa proactivităţii +i utilitatea acestor patru daruri unice constă în asumarearesponsa$ilităţii +i a iniţiativei de a te concentra asupra acelor aspecte ale vieţiinoastre pentru care putem ace ceva. 1+a cum a scris Sântul !rancisc în$inecunoscuta sa lucrare *u"ăciunea senină- * 'umnezeu mi)a dăruit seninătateade a accepta lucrurile pe care nu le pot sc#im$a8 curajul de a sc#im$a lucrurile pecare le pot sc#im$a si înţelepciunea de a ace dierenţa între cele pe care le pot

    sc#im$a +i cele pe care nu le pot sc#im$a-L9.(entru a accentua această dierenţă tre$uie să ne privim vieţile în termenii

    Cercului de 4nluenţă +i a Cercului de 4nteres. Cercul de 4nteres este un cerc lar" cecuprinde toate acele persoane8 apte8 aspecte aţă de care maniestăm un cât de micinteres. Cercul de 4nluenţă este un cerc mai restrâns în interiorul Cercului de 4nterescare cuprinde acele persoane8 apte8 lucruri8 aspecte pe care le poţi inluenţa.

    endinţa reactivă este de a ne concentra asupra Cercului de 4nteres8 dar aceasta nu are ca eect decât mic+orarea Cercului de 4nluenţă. 2atura ener"ieiconcentrate asupra e5teriorului Cercului de 4nteres este ne"ativă. Şi atunci când

    com$inăm această ener"ie ne"ativă cu ne"lijarea Cercului de 4nluenţă8 inevita$ilsurvine mic+orarea Cercului de 4nluenţă.

    'ar persoanele proactive se concentrează asupra Cercului de 4nluenţă.ezultatul ? cercul se măre+te.

    :ă voi prezenta următorul e5emplu al unui $ăr$at ce a decis să lucreze îninteriorul Cercului său de 4nluenţă?

    În anii adolescen!ei mele, am o'servat că mama şi tata începuseră să fie critici 

    unul cu celălalt. 2rau certuri şi lacrimi. Îşi spuneau lucruri care dureau + şi ştiau

    e"act ce să spună. Dar sus!ineau sus şi tare că totul era în regulă. Dar cu timpul 

    certurile se îndeseau şi durerea era mai profundă.19 >*e'st& )'xi)& este 'tri/it& li ;r'n*is*o d′>ssisi =i ' fost folosit& *' /'& de ins$ir'ie $entr)lte $ro+r')e de de'l*ooli're.

    37

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    38/79

    Când aveam cam douăecişiunu de ani s*au despăr!it. Îmi aduc aminte că în

    acele momente aveam sentimentul datoriei şi dorin!ei de a îndrepta totul. 8ănuiesc 

    că acesta este un răspuns normal la un copil. Î!i iu'eşti părin!ii şi vrei să faci tot ceea

    ce î!i stă în putere.

    6*am spus tatălui 5

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    39/79

     0m în!eles atunci că este mai important să fii Aunul< şi nu să fii cel ce are

    dreptate. victorie infimă câştigată în urma unei certe nu face decât să cauee o şi 

    mai mare separa!ie, care te priveaă de satisfac!ia mai profundă a unei rela!ii de

    căsătorie. Consider aceasta ca fiind una dintre cele mai importante lec!ii ale vie!ii 

    mele. )i din ea am în!eles că atunci când mă confrunt cu o situa!ie în care îmi doresc ceva diametral opus de ceea ce so!ia mea îşi doreşte şi fac o prostie ce nu are ca

    reultat decât ridicarea unui id între noi id care, chiar şi în acel moment, consider 

    că a fost ridicat din motive întemeiate, întotdeauna îmi cer scue. Întotdeauna

    spun5< Îmi pare rău=< şi îi reamintesc dragostea mea pentru ea. @*am hotărât să fac 

    tot ceea ce îmi stă în puteri pentru a mă perfec!iona, pentru a încerca să mă

     perfec!ione, căci ştiu că a fi perfect este imposi'il.

    ?u a fost uşor. neori a fost nevoie de efort . dar cred că reolvările reflectă o

     prioritate care poate că nu ar fi e"istat dacă nu aş fi trecut prin e"perien!a dureroasă

    a divor!ului părin!ilor mei.

    3ândiţi)vă puţin la e5perienţa acestui $ăr$atB @rau implicate aici două persoanepe care el le iu$ea cel mai mult în lumea aceasta ) acele persoane de la care a împrumutat cea mai mare parte a identităţii +i securităţii de)a lun"ul anilor , iar căsătoria lor se destrăma. S)a simţit trădat. (ropria securitate era pusă în pericol.:iziunea sa8 sentimentele sale le"ate de căsătorie erau ameninţate. @ra pround îndurerat. Mai târziu a airmat că acea perioadă a ost cea mai diicilă +i maiprovocatoare perioadă din viaţa sa.

    Cu ajutorul prietenului său a înţeles că mariajul părinţilor lui se ala în cercul

    său de interes dar nu în Cercul său de 4nluenţă. @l a decis să ie proactiv. @l a înţeles că nu putea îndrepta căsnicia lor8 dar erau alte lucruri pe care el le putea ace.4ar compasul său interior 4)a spus care erau acele lucruri. 1stel încât el a început săse concentreze asupra Cercului său de 4nluenţă. S)a concentrat în a)4 iu$i +i a)4sprijini pe am$ii săi părinţi , c#iar când aceasta părea diicil8 c#iar când ace+tiareacţionau ne"ativ. @l a o$ţinut curajul de a acţiona conorm principiilor8 mai de"ra$ădecât a reacţiona la răspunsul emoţional al părinţilor săi.

     1 început8 de asemenea8 să se "ândească la propriul său viitor8 la propria sacăsătorie8 a început să identiice valorile pe care dorea să le posede în relaţia cu

    viitoarea sa soţie. Ca rezultat8 a putut să)+i înceapă căsnicia cu viziunea aceluimariaj. 4ar orţa acelei viziuni l)a purtat prin provocări către idealul căsniciei sale. 4)adat puterea de a)+i cere iertare.

    (uteţi sesiza dierenţele "enerate de concentrarea asupra Cercului de4nluenţă

    Să considerăm un alt e5emplu. Cunosc doi părinţi care au #otărât că iica lor  î+i sc#im$ase în rău comportamentul până la punctul la care a)i mai permite sălocuiască în casă ar i însemnat distru"erea amiliei. atăl se #otărâse ca atunci cândiica va ajun"e acasă în acea noapte să îi spună cât este de necesară o sc#im$are

    radicală în comportamentul ei8 altminteri8 c#iar a doua zi urma să părăsească casa. 1+a că s)a a+ezat pe canapea pentru a o a+tepta. &n timp ce a+tepta8 a luat o coalăde #ârtie +i a notat sc#im$ările pe care ata tre$uia să le acă pentru a mai putea

    39

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    40/79

    rămâne în casă. Când a terminat de întocmit lista8 avea sentimentul că doar cei caresueriseră în urma unei situaţii similare ar i înţeles.

     &n acest spirit8 continuând să o a+tepte a întors oaia. Cealaltă parte era al$ă. 1decis să noteze aici îm$unătăţirile pe care era dispus să le aducă dacă ea ar i ost

    de acord cu propriile sc#im$ări. 4)au dat lacrimile atunci când a realizat că lista saera mai lun"ă decât a etei. Cuprins de acest spirit a întâmpinat)o umil atunci când asosit acasă +i au început o discuţie lun"ă8 plină de sens8 pornind de la cea de)a douaaţă a colii de #ârtie. 1le"erea sa de a începe cu acea parte a reprezentat întrea"adierenţă , din interior spre e5terior.

     1cum să ne "ândim puţin la cuvântul *responsa$il- Grăspuns)a$ilH8 capa$il de a)+i ale"e propriul răspuns. 1ceasta este esenţa proactivităţii. @ste ceva ce putemace în propriile noastre vieţi. (artea interesantă este aceea că atunci când teconcentrezi asupra Cercului tău de 4nluenţă iar el devine mai lar"8 îi modelezi peceilalţi prin e5emplul său. 4ar ei vor încerca la rândul lor să se concentreze asuprapropriului cerc interior.

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    41/79

    Q. 'escrie ,o unei alte persoane Gsau scrie)oH8 olosind numai termeni reactivi.Concentrează)te doar asupra Cercului de 4nteres. Străduie+te)te.

  • 8/16/2019 Cele Sapte Trepte Ale Eficientei

    42/79

    'acă soldul contului $ancar emoţional este mare în ceea ce prive+te unmem$ru al amiliei8 înseamnă că e5istă multă încredere. Comunicarea este li$eră +idesc#isă. (oţi comite "re+eli în relaţie8 dar *rezervele emoţionale- le vor compensa.

    'ar dacă soldul este oarte scăzut sau c#iar ne"ativ8 atunci nu e5istă încredere

    +i deci nici comunicarea autentică. @ ca +i când ai um$la pe un teren minat. @+ti întotdeauna cu "arda pusă. re$uie să cumpăne+ti iecare cuvânt. Şi c#iar $uneletale intenţii sunt "re+it interpretate.

     1duceţi)vă aminte de istoria prietenului meu ce +i)a re"ăsit iul. 1m puteaspune că soldul relaţiei dintre tată +i iul său era ne"ativ în valoare de L008 Q00 sauc#iar L0.000. 2u mai e5ista nici urmă de încredere8 nici comunicare reală8 nicia$ilitatea de depune eorturi comune pentru rezolvarea pro$lemelor. Cu cât tatălăcea presiuni mai mari asupra iului cu atât o$ţinea reacţii mai reractare. 'ar atunciprietenul meu a maniestat un comportament proactiv8 total dierit. &m$răţi+ând oa$ordare din interior spre e5terior8 tatăl a devenit un a"ent al sc#im$ării. 1 încetat sămai ie reactiv. 1 ăcut un enorm depozit în contul $ancar emoţional al acestui $ăiat.;)a ascultat cu adevărat. Şi deodată $ăia