Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomenieiSAVAIER. FERNANDO

Cele zece ponrnci in secolul al Xxlea: uadilioml $i actual in mostenirEarirnasl de la Moise / Femando Savalectrad. Coman Lupu. - Bucure i: RAO Intemational publishingCompany, 2008

ISBN 978-973-103-754-7

I. Lupu, Coman (rad.)

821.134.2-97=135.1

RAO Inremarional Publishing CompanyCrupul Editoriat RAO

Str Turda m llT-119, Bucuresri, ROMANIAwww.raobooks.com

lvww.rao.Io

FERNANDO SAVAIER1,6dienandani tx en el siglox)J

Trdici&l y elualidd &t hgdo & Moices@ Femando Savater, 2004

O Editorial Sudarnericana, S.A., 2004Toate drepturile rezervate

Tradrcere din limba spaniolaCOMAN LUPU

Fotografia copeneiFLORICA ZAHIU

O RAO Intemarioml Publishing Company, 2OO8penfu versiunea in linba romanA

CTIPRINS

INTRODUCERE .

L Sinuai alfi dumnezei in afar6 de Mine! ........II. Sd nu iei numele Domnului Dumnezeului tdu

in deqert! .

III. Adu-ti aminte de ziua odihnei, ca si o sfinletti! .

IV SA cinstetti pe tatil tiu $i pe mama ta! ........V Sd nu ucizi!VI. Sinu fii desfrinat! ..........Vll. Sd nu furi!VII. Si nu mirturiseqti strimb impotriva aproapelui

tiul .....IX. Si nu revnetti la femeia aproapelui tdu! . . . . . . .

X. Sd nu rdvneqti la bunurile altuia!

7

13

3t53

7l89

lll129

143

159

t7t

Oamenii au nevoie de un Dumnezeu infrico;dtor. . . 183

septembrie 2008

ISBN 978-973-103-?s4-?

Introducere

Faptul de a ne gdndi la valabilitatea celoi zece porunci inplin secol al XXI-lea poate pfuea un lucru demodat sau cel

pufin o pierdere de tirnp. Relalia pe care eu o am cu aceste legidateazi din copildrie. Erau anii c6nd Dumnezeu gi Franco se

aflau peste tot. La orele de religie incercau sd ne convingd,prinhe altele, cd trebuie sA respectdm intocmai poruncile $i

cuvdntul lui Caudillol.lnsi anii qi-au {Icut bine treaba gi pe m6suri ce am crescut,

am dat o importanfi tot mai micd acestor legi ale lui Dumnezeu,

care se tot amestecd intre ele, iar astizi reprezinti o amintire de

demult, din copildrie, ti care mi derute^zd. Uneori nu mi-e clar

daci weuna spune ,,si nu furi de la pdrinlii tii" sau ,,sd nu te

impreunezi in zilele de sirbEtoare". Reanalizarea acestei teme

irni slujette totugi la ceva: pe de o pa.rte, pentru a-mi aminti de

copilirie, iar pe de alti parte, pentu a restabili adevirul.Probabil ci acela care a fdcut cel mai mult pentru a reda

mire{ia lui Moise gi a intdlnirii lui cu Dumnezeu este Cecil B.

de Mille, in filrnul siu memorabil Cele zece porunci, cdnd

Charlton Heston a inhat in pielea ciliuzei evreilor. De lapremiera acestuia, in 1956, pentru milioanele de oameni care

ar vdzut cele 220 de minute ale filmului, nu existi un alt Moise

decit Charlton. lnsd din punct de vedere cinematografic, eu

prefer un alt Moise, cel interpretat de Mel Brooks in Islorianebund a lumii. E greu sd-ti stdpdnegti rdsul cdnd personajul

1 Termenul pdn care ela desemnat Franco inseamna in spaniola

,,comandant suprcm; ttan, dictatof' (n.tr.)

8 FERNANDO SAVATER

coboard de pe muntele Sinai cu trei bucifi de piatrd cioplite -vestind,,Cele cincisprezece porunci", care devin zece, cdndMel-Moise cel de toatd isprava se impiedicd, iar una dintretable, care continea cinci dintre legile divine, ii cade din mdini,ca apoi sd se spargd in mii de bucili. DupE o clipd de deruti,Moise nu mai st6 pe ganduri $i anunli ceea ce mai rdmisesedin tablele legii, dupd deteriorare: cele zece porunci.

Nu incape nici o indoiali cd, dincolo de superficialitatea cucare este astdzi tatat, in linii generale, acest subiect, cele zeceporunci fac parte de secole din istoria umanitElii ti c6, intr-omdsurd mai mare sau mai mici au insofit, cu conceptele lor,dezvoltarea a mai bine de jumitate din civilizalie. Chiar dacdexigenlele lor sunt privite diferit in culturile cunoscute, legilepe care le-a primit Moise acum mii de ani, in mijloculdegertului, sunt un compendiu de obligalii 9i de reguli careprevid pedepse divine dintre cele mai cumplite, pentru oricinese abate cdtugi de pulin de la ele. Adevdrul este ci, in zilelenoastre, sunt atetea norme restrictive, scrise 9i nescrise, inc6tunele dintre porunci gi-au pierdut din substanli. Noi, biefimuritori, ne temem astizi mai tare de obligafiile ce izvoriscdin numeroasele legi concepute de birocrafi sau de funclionariori de imperativele unei mode trecdtoare decat de Cuvantul luiDumnezeu. Dacd le compardm cu Tablele Legii, cele de astizinu sunt mai pu{in de temut: ,,Vei pldti impozite, chiar dacdacestea vor cre$te Si nu o sd afli ce destinalie vor avea banii".,,Nu te vei putea plange de serviciile publice deoarece, chiardacd o vei face, nu se schimbi." ,,Va trebui sd te striduie5ti $isd ai grijl si descoperi cum fiebuie si te distezi in limpulliber" $i astfel putem continua cu nenumirate principii ce nehirluiesc ai de care dorim si scipim.

ln aceastd privinfi, lucrurile nu s-au schimbat prea multde-a lungul veacurilor. Evreii care fugeau din Egipt se totg6ndeau cum s6 evite cele zece porunci, ceea ce il mdnia peMoise, un paznic zelos al dorinlelor gefului sdu direct gi allegilor acestuia.

Cdnd istoricii 9i apiritorii ortodocgi ai credinlei analizeaziacest subiect, incep si apart aspecte polemice Si contoversate.

Cele zece potuxci in secolul al XXI-lea 9

Pentru inceput, cei care au efectuat studiul comparativ infie

faptele istoiice obiective 9i texnrl Vechiului Testament' se

indoiesc cl insuli Moise a fost cel care a revelat legea divini'

S. pr"rupun" "d

u".urtu a fost elaboratd dupd circa o-sutd

cincizeci de aoi de la moartea sa' degi i-a fost atribuitd ln

acest caz, adevirul istoric ar h depdqit de tradlie 9i dejustitie'

ceea ce inseamni cd i se atribuie un fapt transcendent unui om

care, in dehnitiv, fusese organizatorul intregii vieti legale a

poporului. Prin urmare, imaginea lui Moise primind Tablele

iin portea lui Oumnezeu este o sintezd ce ni-l arati aga cum a

fost: marele legiuitor al vremii sale'

Existd ti studii serioase care pun la indoiali existenla

insdgi a lui Moise 9i a anumitor faPte' cum ar lt Fuga.din

Egipt. Allii suslin ci nu a existat nici un Isus aga cum a aluns

pi'ni in tlt"t" noast€, ci ca esle vorba despre o sumi de

litualii create de diferi;i birbali numili toli la fel (Isus era cel

mai obignuit nume in acea perioadd), care au fost adunate

intr-o.inguri istorie, pentru o mai buni infelegere a lor de

cdtre pop-or. Chiar daci pare paradoxal, adevdrul istoric nu

prea conteazd in acest caz. pentru ce este vorba de

ir*r.it.r.u presupusului adevdr divin adresat omenirii'

Singurul lucru important este ceea ce au construit oamenii

pen"tru a ranOoi ,o"i"tut"u, cu sprijinul cuiva care s[ se afle

in afara oricdrei disculii: Dumnezeu De fapt' acesta a fost

inceputul unei strategii pe care' cu un relativ succes' au

a"ruottut-o toli cei caie controleazi anumite cote ale puterii

intr-o societate: sd evite contestarea, fiindci cine ar face-o

s-ar ridica impotriva lui Dumnezeu'

A trecut atdta vreme, iar oamenii s-au tot ocupat se

interpreteze Fi si reinterpreteze lucrurile, sd le schimbe 9i

,a t" uAupt"t" aupa bunul lor plac, incdt nici Dumnezeu insugi

.r,r o fosi salvat. $i astfel am ajuns si avem douisprezece

porunci, in loc de zece, rezultat al multiplicirii ti reinter-

pretirilor. Noi o sd pistrim tohl$i doar zece' Cele asupra

cdrora ne vom opri sunt urmdtoarele:

IO FERNANDO SAVATER

L Si nu ai alli dumnezei in afard de mine!II. Sd nu iei numele Domnului Dumnezeului tdu in degert!III. Adu{i aminte de ziua odihnei ca sA o cinstegti!lV. Sd cinste$ti pe tatdl tdu ti pe mama ta!V Sd nu ucizi!VI. Si nu fri desfranat!VII. Sd nu furi!VIIL Si nu mdmuise$ti strdmb impotriva aproapelui tiu!IX. Si nu doregti femeia aproapelui tiu!X. Si nu rdvnegti la bunurile altuia!

O SCURIA POVESTE PRELIMINARA

in materie de crcttere 9i dezvoltare penonald, dacd mi potexprima astfel, sunt putini zeii care se pot lduda cu succesul

dobdndit de Iahve, A inceput modest, fiind venerat inifial doar depdstorii nomazi, a cEror singuri grijd era si gdseasci apd gi

pdtuni pentru a putea sd-gi hrdneasci turmele. Patriarhul Awaamnu avea alte nevoi divine 9i, prin urmare, Dumnezeul lui, numitcel al p6rinfilor, nu avea prea multe griji. Era de ajuns ca u::uldintre ei si sacrifice yreun animal, inainte pi dupi drumul deciutare a hranei pentru vite, ca toli sd tdiascd in pace 9i in tihni.

Totul a finut p6ni ce Avraam gi ai lui au ajuns in tinutulCanaan. Locuitorii de acolo adorau un zeu numit El. Era odivinitate care i-a uluit. El era creatorul cerului 9i al pimdn-tului, autoritate pe care nu se gdndiseri weodate sd o ceardDumnezeului pdrinlilor lor, nici sd i-o atdbuie lui Avraam,fiindci, spre deosebire de canaaneeni, care erau agricultori, einu aveau nevoie de nimic de la pimdnt.

Aici, mintea omului a modelat o noud divinitate. Cdndvechii evrei au inceput si devind sedentari, au adiugatmodestului lor Dumnezeu at bute care L-au definit mai bine.Continua sd fie divinitatea aproape familiard ce se ocupa delucrurile de {tecare zi, Numai ci acum era gi cel ce se situamai presus de orice inchipuire: era creator li stdpan peste

toate, peste absolut tot ce era cunoscut. Putem vedea ci

Cele zece yorunci itt secolul al XXI'lea 1l

lucrurile nu au fost chiar aqa de imuabile dupd cum au wut

unii - inait"."nt a. religia lor - si ne faci si credem lahve'

".u cum au inceput a-L numi eweii, dupd fuga lor din Egipt'

nii s-a mullumit'sa rimdnd o combinalie intre nomadul.de la

in..ountti si zeul grandios al canaaneenilor' Nu voia' nici el'

iici principalii sdi-mentori - adoratori - si aiba doar tecut $i

ir"r.ot. Sl ahmci a venit momenn de cotituri in istorie:

il4oise a primit Tablele Legii. Evreii 9i Dumnezeul lor au

inceput sa se g6ndeasc6 la un viitor impreuni Era vorba deuOur*"t"o

".lof".ite poporului un pact, un proiect comun De

fupt, ta t" suslini un;l ie celdlalt Tonrl se baza pe un acord

fe'cure muritorii trebuiau si-l duci la indeplinire fZrn a cirti,

ieoarece, altfel, acest Dumezeu zelos li cumplit ar fi llcut sd

cadi asupra lor cele mai groaznice nenorociri Astfel a inceput

era legilor, a dispozi{iilor. Din acest moment, em scns negru

pe alb ce se Putea face gi ce nu' Libertatea inseamni autoconfol, iar conducitorii au adus

la cunottinfa discipolitor care este cadrul de funclionare

sociala ii care ar fi urmirile penfu cel ce ar depigi acesle

frontiere scrise de Iahve insugi Pe scurt, se afla in fala a ce€a

ce astdzi ar putea si fie o libertate condilionati' dar care

pentru acea epoce a insemnat un mare progres in incercarea

ie a stabili ordinea intr'un grup enorm de oameni care' av6nd

in vedere legitura lor cu divinitatea' au dobdndit un obiectiv

comun, Pentru care vor trebui sE se disciplineze'--- lnt'o."u, mii de ani, au apdrut $i al dumnezei' religii'

obiceiuri, realizeri etc , dar, dincolo de problema validitd{ii

lor, nimeni nu se indoiegte de prezenla celor zece porunci in

incongtientul colectiv. Comunicatul citit de Moise la poalele

rnunt"lui Sinui, ca purt[tor de cuvant oficial al unui rug in

flEcdri - astfel ii plicea si se prezinte - in fala lui Iahve m-a

Ie"u, ,a .a d.di.iimp de un an punerii la punct a unui proiect

de televiziune, prin care am incercat sd explice oamenilor de

astazi cum suni afectali de cele zece porunci Cartea pe care

"ititorut o line in mdini este versiunea editoriali a acestei

rnun"i, p" care am putut s-o ducem la bun slar$it datoriti lui

Moise 9i, bineinleles, qefului sdu'

;

Dialog al filosofului cu Domnul:

Ne-ai por ncit sd te iubim mai presus de orice. Md tntreb

si k futreb: chiar ai a6ta nevoie sd fi iubit? Nu e cam

exagerat? Nu trddeazd qceasta un soi de neliniste, de

argoasd ciudatd? Bine... bine... ttiu cd e;ti un Dumnezeu

gelos, cd ru accepli nici un fel de concurenld. Insd as vrea sd

intelegi cd nu eEti foarte original. Ceec ce fi se intdmpld se

petrece practic cu toli dumnezeii. In aceastd privinld, tdd cd

sunteli cu tolii destul de asemdndtori: exclusivitti Si posesivi.

Mereu vreli intreaga iubire numai pentru voi. Apdreli cam

nesiguri de voi insitd ii aveli nevoie ca noi ceilalli sd tot

repetdm superioritqtea voastrd asupra cosmosului Si a lumii,

Uite... de fapt nici mdcar asta nu e problema noastrd.

Adevdrata noastrd diJicultele sunt reprezentanlii Tdi, Jiindcdfu mod obisnuit nu te adresezi oamenilor fu mod direct. Cei ce

vorbesc h numele Tdu ne dqu adevdrate durei de cap.

lntotdeauna ne sugereazd.si ne poruncesc ceea ce trebuie sd

facem, fu conformitqte cu puterea pe cqre o delin.

Ne aldm aici fald in fa1d cu prima poruncd, cea care,

potrivit legilor tale este cevq ce nu se poate schiinba: Sd nu qi

ai alli dumnezei frn afard de Mine, ldrd a mai Ji ceva de

addugat.

16 FERNANDO SAVATER

Sunten insd fu secolul al XXI-lea si iqi comentdm legile...

nu k tnlunecq Ia chip dacd tocmai qcum, oricdt fi-ar dis-pldcea, ili punen intrebdri. Acum sunt alte vremuri.

DE LA DUMNEZEN CONCRETI LA CEL ABSTRACT

Dinfe toate poruncile, prima este cea mai legate de

credinli, pentru cd in vreme ce celelalte se referd la chestiuniprivind comportamennrl social 9i de grup, aceasta exprimi oexigenld a divinitilii fald de individ.

Astfel, un profet anonim ii atribuie lui Iahve urmdtoarele

cuvinte: ,,Eu sunt cel dintei gi cel de pe urmi; in afari de

mine, nu mai existe nici un alt Dumnezeu." ,,inainte de rnine

n-a mai fost nici un alt Dumnezeu, qi nici nu va mai fi alnrl

dupi mine." ,,Eu sunt Iahve gi nu va mai exista nici un alt

Dumrezeu in afard de mine." ,,Ei tofi nu inseamnd nimic; nupot sd faci nimic, pentru ci nu sunt decdt idoli pustii." in fala

unor asemenea forme de a se defini, nu putem decat se

recunoa$tem ci e vorba despre cineva cu o stimd de sine la

superlativ gi, firi a exagera, demnd de un Dumnezeu.

Cum nu sunt credincios, trebuie si recunosc cd mi-ar fifoarte greu si-L iubesc qi, chiar dacd aq crede, m-ar costa prea

mult sd descdu corect relafia pe care ag putea si o am cu ofiinti infiniti, nemuritoare, inwlnerabili 9i veqnicS. In ceea

ce md privegte, eu in{eleg iubirea ca pe o dorinfi aproape

disperata ca persoana iubitd si diinuiasci, in ciuda defectelor

$i a caracterului siu rulnerabil. Tocmai de aceea nu pot iubidecdt muritori.

Nemurirea imi inspiri respect, umilintd, dar nu-mi inspird

ti dragoste. Pe de alti parte, niciodati n-am inleles prea bine

ce anume inseamnd acest cuvant misterios pe care allii ilmdnuiesc cu multi u$rinfe: Dumnezeu,

Cele zece Vorunci in secolul al XXI-lea t7

Existi o carte scrisi de Umberto Eco 9i de cardinalul Carlo

Maria Martini, in care autorii iau in disculie aceste chestiuni'

Titlul ei este In ce cred cei care nu cred l Celor care nu cred le

este foarte ufor se explice in ce cred Aq dori in schimb si aflu

mist€rul in care cred cei care cred 9i, ca sA fiu sincer oricat de

mult i-am ascultat, n-am inleles niciodati la ce se refer[

Si totusi noi, necredincio$ii. credem in ceva: in valoarea

vielii. a libertd{ii $i a demnitilii ln fapn:l cd de ele depinde

bucuria oamenilor, nu de altceva' Oamenii sunt cei care tre-

buie sd-gi inftunte, cu luciditate 5i cu hotirire, condilia singu-

ritilii tragice, fiindcd tocmai aceasti instabilitate deschide

drumul citre crealie ti libertate Emisani 9i administratorii

Domnului inauchipeaza de fapt ceea ce este mai josnic intr-o

con$tiinli critici 9i luminatd: fanatismul sau ipocrizia'

negarea trupului ti apologia puterii ierarhice, pomind chiar de

la fundament.Un Dumnezeu abstract, ce noutate! Vreo doud mii de ani

inainte de Hristos, zeii au fost mereu animale sau arbori' rAuri'

pietre sau mtui. Au avut un trup, au fost divinit6{i vizibile

biulniralil. erau fenomene care se puteau vedea $i tocmai

atunci a apirut o fiinlE abstracti, alc5tuiti numai din suflet' 9i

aslfel s-a pefecut o adevdrate revolutie'

Romanii acceptau ca fiecare sd-$i aibi propriile divinitati'

deoarece ei credeau ci zeitilile tutuor popoarelor se tolerau

intre ele. Din aceasti pricin6, a fost un paradox faptul cd

primii cregtini au fost acuza,ti de ateism, cu toate ci' dupi cum

uo* u.d.o, u".rt -od de a raliona igi avea logica sa Romanii

vedeau cum cregtinii resping toli zeii existenfi' Av6nd in

vedere marea varietate de divinitifi, atitudinea lor era sectari

gi de neinleles. Li s-au oferit divinitEli orientale, zeititi

occidentale, sub formi de animale sau de vegetale Dar nu

mai era nimic de flcur: cregtinii le respingeau pe toate Nu

I Umbeno Eco si Carlo Maria Manini, & ce cted cei carc nu cred' ttad'

de Dragos Zarnosreanu, Polirom, Bucu.esti 2001 (n a )