Influenta credintelor interne si extere asupra performantei scolare

Mihai Adelina Catana Andreea Seria2, grupa5

Rezumat: • Cercetarea de fata isi propune studiul influentei credintelor interne si externe

asupra performantelor scolare, demonstrand ca elevii interni au performante scolare mai bune, decat elevi externi.

• Influenta credintelor interne si externe asupra persoanelor , influenteaza semnificativ statistic performanta scolara.

• Pentru realizarea cercetarii a fost ales un lot compus din 60 de participanti.Esantionul a fost selectat aleator şi este alcǎtuit din 38 de subiecti de sexul feminin şi 22 de subiecti de sexul masculin.

• Pentru determinarea credintei interne sau externe s-a folosit scala lui Rotter, care s-a aplicat la clasele de a 8 a,de la Scoala Generala NR1,Urziceni

• Dirigintele clasei ne-a precizat mediile fiecarui elev de pe primul semestru. • Astfel s-a demonstrat ca elevii interni aveau mediile de la 8 in sus , iar cei externi

de la 7 in jos. • Dupa ce am obţinut rezultatele eleviilor, ele au fost introduse in programul SPSS si

prelucrate cu testul t pentru grupuri independente . Am folosit testul t pentru grupuri independente deoarece in raportul de cercetare am urmǎrit punerea in evidenţa a diferenţelor care exista intre performanţele obţinute de grupul influenţat de credintele interne şi performanţele obţinute de grupul influenţat de credintele externe

Introducere: • • Exista unele persoane care muncesc din greu pentru a-si atinge scopul propus.

Cum ar fi reusita la un examen , cautarea unui loc de munca ,realizarea unui proiect.

• In schimb alte persoane lasa aceasta reusita pe seama destinului, considerand ca ceea ce li se intampla , bine sau rau este mana soartei.

• Oamenii fac anticiparii in legatura cu factorii capabili sa determine ceea ce li se va intampla lor ori celorlalti.Acesti factori stau la baza credintelor interne si externe.

• Pentru a intelege mai bine aceste exemple trebuie sa intelegem definitia acestor credinte:

• Credinta interna se refera la convingerea ca este sufficient sa te apuci serios de treaba pentru ca lucrurile sa mearga bine.

• Credinta externa se refera la convingerea ca nu poti reusi daca nu te ajuta norocul. • Rezulta ca termenul de credinta se referă la o atitudine de bază care se manifestă

prin încredere şi acceptare faţă de o fiinţă, valori şi/sau ţeluri (A crede în ceva, in cazul de fata in propiile puteri sau in puterea norocului, al sortii.

• Evenimentele triste sau fericite din viata, care li se intampla oamenilor, cum ar fi a ramane somer, asuferi esecuri sentimentale, a-ti face prieteni,a scapa dintr-un accident sunt numite de catre Julian Rotter , unul dintre cei mai citati psihologi ai anilor 70 in lume , “intariri”, mentionand astfel un concept important al teoriilor de instruire.

• Rotter da si o definitie clasica a acestor credinte: • “In cultura noastra , atunci cand un subiect percepe o intarire ca

nefiind in totalitate determinata de o anumita actiune din partea sa,aceasta intarire este perceputa ca rezultat al sansei , al hazardului, al destinului sau ca actiune a altor persoane foarte puternice ,sau chiar total imprevizibila , din marea complexitate a fortelor inconjuratoare.Atunci cand individul percepe intarirea in acest fel ,spunem ca este vorba de o credinta intr-un control extern.Daca dimpotriva persoana considera ca evenimentul depinde de propiul comportament, sau de caracteristicile sale personale relative stabile,spunem ca este vorba de o credinta intr-un control intern”(rotter,1966, “Generalized expectanciens for internal versus external control of reinforcement”, Psychological Monographs,p.1)

• Intaririle sau evenimentele fericite sau nefericite care li se pot intampla persoanelor,se produc evocand in cadrul credintelor interne:

• Comportamentul posibil al subiectului: “am reusit pentru ca am muncit foarte mult”

• Trasaturile , motivatiile ,aptitudinile acestui subiect: “am reusit pentru ca sunt foarte intelligent”

• Iar in cazul credintelor externe: • Norocul: “am reusit deoarece am avut norocul sa primesc un subiect pe care il

cunosteam” • Hazardul: “am reusit pentru ca hazardul a facut ca tocmai sa fi citit capitolul

respective” • Destinul: “am reusit pentru ca asa mi-a fost scris” • Dificultatile sau facilitatile situatiei: am reusit pentru ca avem conditii optime de

lucru” • Interventia celuilalt: “am reusit pentru ca examinatorul ma simpatiza.” • Rotter a propus o scala , asa numita scala Rot I/R, pentru a diferentia indivizii

interni si cei externi .Aceasta scala are la baza 23 de itemi, carora li se adauga 6 itemi , numiti de umplutura , pentru a face mai putin apparent obiectul chestionarului.fiecare item se prezinta Fiecare item se prezintă sub forma a două afirmaţii, una tipic internă, cealaltă tipic externă, între care subiectul trebuie să o aleagă pe cea care se potriveşte cel mai bine convingerilor sale (principiul alegerii forţate). De exemplu :

• Item 2 : a) Cea mai mare parte a nenorocirilor care li se întîmplă oamenilor se datorează adesea neşansei (sugestie externă).

• b) Nenorocirile oamenilor provin din greşelile pe care aceştia le fac (sugestie • internă). • Item 17 : a) în ceea ce priveşte lumea afacerilor, majoritatea dintre noi sîntem

jucării ale unor forţe incomprehensibile şi incontrolabile (sugestie externă). • b) Participînd activ la problemele politice şi sociale, oamenii pot controla ceea ce • se întîmplă în lume (sugestie internă). • Itemii efectivi se referă la domenii variate : politică, război, reuşita socială şi

academică, • Totul ducea la ideea că unele persoane au tendinţa de a manifesta anticipaţii de tip

intern, în vreme ce altele au mai curînd tendinţa de a avea anticipaţii de tip extern. Clasificarea credinţelor era deci purtătoarea unei clasificări a oamenilor unele studii comparative arata ca atunci cand ceea ce numim in limbaj current “oameni bine” , se opune “oamenilor mai putin bine”, primii au sansa de a fi mai interni decat ceilalti.de aici rezulta ca internalitatii ii este asociata valoarea sociala.

• De exemplu:populatiile favorizate economic , prin raportare la populatiile defavorizate din acest punct de vedere, americanii anglo-saxoni in raport cu americanii de origine Africana , barbatii in comparative cu femeile.

• Studiile cu tendinţă experimentală arată că atunci cînd un grup de subiecţi se comportă într-o manieră mai interesantă sau mai utilă (sau cu un comportament mai valoros din punct de vedere social) decît altul, acest grup este format din subiecţi interni. Aceştia din urmă se angajează cu plăcere în activităţi ce solicită exerciţiul de aptitudini sau abilităţi, în timp ce externii preferă jocurile hazardului; internii – în comparaţie cu externii - caută mai multe informaţii înainte de a lua o hotărîre,şi sînt mai atraşi de reuşită decît ceilalţi.

• 3. Cum să ne mirăm atunci cînd copilul, mai bine zis elevul - căci din şcoli sînt recrutaţi întotdeauna subiecţii - devine cu timpul (misiunea şcolii fiind aceea pe care o cunoaştem) un om de bine : s-a observat foarte des o creştere, pînă în jurul vîrstei de 11-12 ani, a scorurilor de internalitate.

• Grupurile care au mai multe şanse de a fi interne au şi mai multe şanse să aibă reveniri mai interesante. în acest context, s-ar putea spune că subiecţii interni „valorează mai mult" decît subiecţii externi (sînt plătiţi mai bine cei din conducere decît muncitorii, bărbaţii decît femeile...). Activităţile în care excelează internii (sau cele pe care ei le preferă) sînt destul de reprezentative faţă de cele pe care le găsim în cadrul profesiilor cel mai bine remunerate. în continuare, am putea avansa ideea că ceea ce oferă internii este mai valoros decît ceea ce oferă externii .

• majoritatea psihologilor sunt de accord ca cea mai buna credinta este cea interna, insa unii cercetatori au realizat diferite cercetari care ar pune pe ganduri o parte din populatie.

Reuşita internilor

• în faţa extraordinarei reuşite a elevilor, muncitorilor şi prietenilor interni, cercetătorii în materie de LOC au gîndit imediat, după cum am văzut, că internii erau „făcuţi" pentru reuşită, că erau, intrinsec, mult mai eficienţi decît externii. Este motivul pentru care au considerat internalitatea drept o consecinţă a dezvoltării cognitive. Teoria normei de internalitate ne conduce, deci, la revenirea asupra acestei concepţii diferenţialiste şi la evocarea unui proces de simplă selecţie socială.

• în mai multe rînduri, s-a cerut subiecţilor experimentali să răspundă la întrebările unei scale de internalitate, încercînd să dea cînd cea mai bună, cînd cea mai rea imagine posibilă despre ei înşişi. Această tehnică experimentală a permis să se tragă două concluzii:

• 1.Foarte tineri (încă din clasele elementare), eievii par să fie conştienţi de • caracterul normativ al internalităţii (vezi Beauvois şi Dubois, 1988): ei au • tendinţa să facă mai mult alegeri interne pentru a da o imagine bună, şi mai • mult alegeri externe pentru a da o imagine nefavorabilă despre sine. Şi fac • acest lucru cu atît mai mult cu cît se foloseşte contextul şcolar (să dea o • imagine bună/nefavorabilă profesorului). Un asemenea fenomen este atît de • puternic încît poate contracara renumitul bias de autocomplezenţă ce constă • în furnizarea de explicaţii externe pentru a justifica eşecurile sau comportamentele • puţin atrăgătoare (Dubois, 1991). • 2. Cu toate acestea, nu există acelaşi grad de anticipare a normativităţii explicaţiilor • interne (Py şi Somat, 1991). Şi, după cum era de aşteptat, în contextele • pedagogice foarte liberale această anticipare este minimă (Dubois şi Le • Poultier, 1993). în asemenea cazuri putem concluziona că copiii furnizează • explicaţii interne nu pentru că ar fi convinşi că vor fi apreciate, ci pentru că • le consideră ca fiind adevărate.

Factorii nonintelectuali ai reusitei scolare

• Inteligenta scolara nu este o valoare psihica absoluta.Eficienta ei este conditionata mereu de intreaga viata a elevului, mai ales de particularitatile afectiv-motivationalesi conative ale personalitatii.Exista o tendinta de crestere a rolului factorilor nonintelectuali de personalitate in determinarea reusitei scolare pe masura trecerii de la o clasa la alta.

• Dezvoltarea psihica a elevului are o “istorie individuala” a carei fundamentare se realizeaza inca din familie.Copilul crescut intr-un anumit tip de climat afectiv si intelectual ,va asimila mai usor acele valori socio-culturale cu care vine in contact repetat si nemijlocit inca prin modelele de conduita ale parintilor.Familia indeplineste prin functia sa de socializare a copilului un rol nebanuit de important in formarea ierarhiilor valorilor individuale.Familiile cu nivel de aspiratie ridicat , orientat spre succese si performante , acorda o importanta deosebita reusitei scolare a copilului.

• In acest tip de familie , la baza motivarii bucuriilor sau a necazurilor ,a succeselor sau a insucceselor , intr-un cuvant a autoevaluarii , stau realizarile.

• Increderea in sine observata la elev este “oglinda” incurajarii si a increderii ce I se acorda in familie si in scoala.Pe baza evaluarii sistematice a randamentului scolar, copilul isi formeaza o autoevaluare din ce in ce mai realista , care se manifesta la randul sau , la nivelul de aspiratie al copilului.

Participanti:

• Pentru realizarea cercetǎrii a fost ales un lot compus din 60 de participanţi.Eşantionul a fost selectat aleator şi este alcǎtuit din 38 de subiecti de sexul feminin şi 22 de subiecti de sexul masculin.

• Varsta subiectilor este de 13 -14 ani, elevi din clasele de gimnaziu. Cei 60 de participanti sunt elevi in clasa a 8a.

Instrumente:

• Realizarea cercetarii a implicat utilizarea scalei Rot I/R, pentru a diferentia indivizii interni si cei externi .Dupa aplicarea chestionarului, a mai fost nevoie de mediile de pe primul semestru al elevilor.

• Aceasta scala are la baza 23 de itemi, fiecare item se prezintă sub forma a două afirmaţii, una tipic internă, cealaltă tipic externă, între care subiectul trebuie să o aleagă pe cea care se potriveşte cel mai bine convingerilor sale .

Design experimental • Pentru ca studiul de cercetare sǎ se desfaşoare in conditii

optime ,iar rezultatul sǎ surprindǎ aspecte valide ale realitǎţii performanţelor şcolare ,au fost stabilite incǎ de la inceput obiectivul ,ipoteza cercetǎrii ,variabilele dependente şi variabilele independente.

• Obiectivulcercetarii este de a stabilii daca credintele interne sau externe influenteaza performantele scolare.Astfel ipoteza cercetarii este urmatoarea:credintele interne maresc performantele scolare, pe cand cele externe le micsoreaza.

• Variabila independenta este reprezentata de credintele interne si externe, iar variabila dependenta de performantele scolare.

Procedura de realizare a experimentului

• Dupa ce li s-a dat de completat scala lui Rotter, si s-a demonstrat care elevi sunt interni si care sunt externi, dirigintele fiecarei clase a fcut o lista cu mediile elevilor de pe primul semestru.Astfel a reiesit ca elevii care sunt interni au avut mediile de la 8 in sus, iar cei care sunt externi au avut mediile de la 7 in jos.

REZULTATE

• Dupa ce am obţinut rezultatele eleviilor, ele au fost introduse in programul SPSS si prelucrate cu testul t pentru grupuri independente . Am folosit testul t pentru grupuri independente deoarece in raportul de cercetare am urmǎrit punerea in evidenţa a diferenţelor care exista intre performanţele obţinute de grupul influenţat de credintele interne şi performanţele obţinute de grupul influenţat de credintele externe. In acest raport de cercetare Ipoteza cercetarii (statistica) este urmǎtoarea:

• H1: credintele interne si externe influenteaza performanta scolara.

• Ipoteza de nul, Ho este: credintele interne si externe nu influenteaza performanta scolara

Testul t pentru esantioane independente

Discutii:

• Rezultatele otinute in urma prelucrarii statistice a datelor a relevat faptul ca exista o diferenta semnificativa intre performantele elevilor interni si performantele elevilor interni.

• Este interesant de continuat pe viitor aceasta cercetare , investigand ce se poate intampla daca elevii interni si externi vor ramane la credintele lor, sau va interveni un factor care le va schimba pe parcursul vietii.

Propuneri si concluzii: • Cercetarea de fata isi propune studiul influentei credintelor interne si externe

asupra performantelor scolare, demonstrand ca elevii interni au performante scolare mai bune, decat elevi externi

• Pentru a demonstra cele prezentate unui esantion de elevi din clasele a 8-a li s-a dat de completat un chestionar care pune in evidenta tipul de credinta, interna sau externa.

• Dupa terminarea chestionarului dirigintii au fost rugati sa ne prezinte mediile de pe primul semestru al elevilor.S-a dovedit ca subiectii interni aveau medii de la 8 in sus pe cand cei externi de la 7 in jos.

• Dupa ce am obţinut rezultatele eleviilor, ele au fost introduse in programul SPSS si prelucrate cu testul t pentru grupuri independente . Am folosit testul t pentru grupuri independente deoarece in raportul de cercetare am urmǎrit punerea in evidenţa a diferenţelor care exista intre performanţele obţinute de grupul influenţat de credintele interne şi performanţele obţinute de grupul influenţat de credintele externe.

• De aici rezulta ca exista diferente statistice la nivelul acestei cercetari.

Referinte :

• Chelcea Septimiu, 2008, Psihosociologie-teorii, cercetari, aplicatii, Editura Polirom, Bucuresti.

• Moscovici Serge ,1998, Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt, Editura Polirom, Iasi