CMYK

Anul XI, nrAnul XI, nrAnul XI, nrAnul XI, nrAnul XI, nr. 5. 5. 5. 5. 542 42 42 42 42 20 - 26 aprilie 20 20 - 26 aprilie 20 20 - 26 aprilie 20 20 - 26 aprilie 20 20 - 26 aprilie 20111116 6 6 6 6 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

contact@indiscret.ro

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

7Amãnunte

în pagina

ÎntrÎntrÎntrÎntrÎntr-un int-un int-un int-un int-un interererererviu în eviu în eviu în eviu în eviu în exxxxxclusivitclusivitclusivitclusivitclusivita-a-a-a-a-ttttte, Core, Core, Core, Core, Corneliu Sneliu Sneliu Sneliu Sneliu Stănescu stănescu stănescu stănescu stănescu spunepunepunepunepuneadeadeadeadeadevărvărvărvărvărul adeul adeul adeul adeul adevărvărvărvărvărat desat desat desat desat desprprprprpre mega-e mega-e mega-e mega-e mega-prprprprproiectul imobiliar de pe Caroiectul imobiliar de pe Caroiectul imobiliar de pe Caroiectul imobiliar de pe Caroiectul imobiliar de pe Caracalacalacalacalacal

2-3Amãnunteîn paginile

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Cartierulchinezesc“reînvie”dupã Paºte

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

Întorsura,comunaprimitivã

2Amãnunte

în pagina

Întorsura,comunaprimitivã

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Amãnunteîn paginile 4-5

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unor

ºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

RâmnicuVâlcea: ParculImnului Naþional,recepþionatcu hibe

20 - 26 aprilie 2016 www.indiscret.ro

2POLITICÃ

de Marielena Popa

„Sunt patru liceecare au un gradde ocuparede circa 25-30%”

„Trebuie sã facem o eviden-þiere foarte clarã a spaþiilor careaparþin cãminelor ºcolilor ºicare se aflã în proprietatea mu-nicipiului Râmnicu Vâlcea. Dindatele pe care le deþin, sunt pa-tru licee care au un grad de ocu-pare de circa 25-30%. Primãriaplãteºte cheltuielile de întreþine-re pentru aceste licee”, a spusMircia Gutãu cu prilejul uneiconferinþe de presã a PER Vâl-cea. Acesta a afirmat cã astfelde spaþii ar putea fi folosite cumaximã eficienþã: „Ne întrebãmdacã nu ar putea fi combinatedouã câte douã, în aºa fel încâteficienþa plãþii noaste sã fiemaximã. În sensul în care gra-dul de ocupare a unui internatar trebui sã fie de 100% sau de90%, ca sã se justifice banii,zeci de miliarde, pe care primã-ria îi dã pe întreþinere. Poate cã,dupã o dezbatere publicã, aceleclãdiri s-ar putea transforma înlocuinþe pentru tineri sau sã ledãm altã destinaþie, în aºa felîncât economisirea banului pu-blic sã fie cât se poate de clarã.Va trebui sã consultãm Minis-terul Învãþãmântului ºi Consi-liul Judeþean, pentru ca deciziape care o vom lua sã mulþu-meascã toatã lumea”.

Arenele Traian, unloc pentru sport, darºi pentru culturã

Mircia Gutãu a mai spus cãse gândeºte la un proiect ineditpentru Arenele Traian, bazat ºipe sugestii ale oamenilor:”Atunci când am preluat acesteArene de la Ministerul Tinere-tului ºi Sportului, ne-am anga-jat, printr-un contract, sã redãmsportului acel spaþiu. Existãfoarte mulþi oameni care mi-ausugerat cã acolo am putea face,pe lângã spaþii pentru sport, ºio parte din spaþiu pentru oamenide culturã, pentru activitãþi cul-turale. De ce sã nu luãm mode-lul Sibiului ºi sã creãm în Râm-nicu Vâlcea cât mai multe eve-nimente. Iar acolo, la Arene, arfi locul potrivit. Am putea con-strui o salã de spectacole în aerliber, un loc de întâlnire a oa-menilor de culturã, al manifes-tãrilor artistice, în aºa fel încâtArenele sã devinã punctul zero

al Râmnicului”. CandidatulPER a precizat însã cã este ne-voie de o selecþie a potenþiali-lor destinatari ai spaþiilor cultu-rale: „Sã fie poate ºi un sediu alscriitorilor, dar nu al aceloracare îºi dau diplome unul altu-ia, în fiecare joi ºi sâmbãtã”.

„Primãria RâmnicuVâlcea va aveaun city-managercu toate drepturilede semnãturã”

Mircia Gutãu a mai declarat

cã zvonurile conform cãrora,dacã va redeveni primar, nu vamai avea drept de semnãturã peinvestiþiile europene, înseamnã”cea mai mare aberaþie carepoate fi lansatã”, precizând cãPrimãria Râmnicu Vâlcea vaavea un city-manager care vaprimi toate drepturile necesarede semnãturã: „Este cea maimare aberaþie care poate fi lan-satã. Câtã vreme legea îmi per-mite sã candidez, dupã aceeaîmi voi putea duce la îndeplini-re toate atribuþiile de primar.Însã, ca sã-i liniºtesc, îi anunþcã dupã ce voi deveni primar,

primãria va avea un city-mana-ger, un om cu mare experienþã,care va face ca treaba sã mear-gã ca pe roate ºi care va aveatoate împuternicirile de a sem-na, în aºa fel încât totul sã mear-gã cu viteza a 5-a”.

Eusebiu Veþeleanu:PER, 61 de organizaþiiîn judeþ

Potrivit lui Eusebiu Veþelea-nu, PER Vâlcea are 61 de orga-nizaþii în judeþ, iar pentru 5 maia fost programatã lansarea ofi-cialã a candidatului la PrimãriaRâmnicu Vâlcea: „Am reuºit sãînchegãm 61 de organizaþii înjudeþ. Pe 22 aprilie vom mergesã depunem candidaturile laBiroul Electoral local, avem lis-te complete atât la ConsiliulLocal, cât ºi la Consiliul Jude-þean. Miercuri, 20 aprilie, va filansat candidatul la PrimãriaHorezu, cu participarea lideru-lui partidului, Dãnuþ Pop, iar pe5 mai va fi lansatã oficial, laSala Sporturilor, candidatura luiMircia Gutãu.Vor fi mulþi oa-meni, iar în deschidere va avealoc un spectacol de muzicãuºoarã ºi popularã”, a spus li-derul PER Vâlcea.

Mircia Gutãu, candidatul Partidului EcologistRomân (PER) la Primãria Râmnicu Vâlcea, adeclarat, marþi, cã dacã va fi ales primar vaîncerca sã schimbe destinaþia spaþiilor cãmine-lor unor instituþii de învãþãmânt care au un gradmic de ocupare. De asemenea, Gutãu a precizatcã Arenele Traian, acum în paraginã, ar puteadeveni nu numai un loc al sportului, ci ºi alculturii. Nu în ultimul rând, Mircia Gutãu ademontat „intoxicãrile” potrivit cãrora, dacã vafi reales primar, nu va putea avea drept desemnãturã pe proiectele europene. EusebiuVeþeleanu, preºedintele PER Vâlcea, a anunþatprogramul de lansãri de candidaþi pentru princi-palele douã þinte ale partidului: Primãria Râmni-cu Vâlcea ºi Primãria Horezu.

de Cosmin Pretorian

Reporter: Domnule direc-tor, pe piaþã au apãrut diver-se zvonuri cu privire la dato-riile pe care firma pe care oreprezentaþi, Shandong Nin-gjian Construction Invest-ment, le are faþã de firmelecare lucreazã la proiectulcartierului chinezesc. Uniispun cã aveþi de dat douãmilioane de euro, alþii patru,alþii cã aþi achitat deja o par-te din acestea... Care esteadevãrul?

Corneliu Stãnescu: Dintoate punctele de vedere, ade-vãrul nu poate fi decât unulsingur, cel relevat de eviden-þa contabilã a proiectului. Amînceput anul cu datorii factu-rate ºi acceptate la platã de1.400.000 euro, sumã dincare am plãtit, sãptãmâna tre-cutã, peste o treime, adicã500.000 de euro. În conclu-zie, la ora actualã investito-rul chinez mai are de achitat900.000 de euro, care, cu si-guranþã, vor fi achitaþi în ur-mãtoarele zile, cel târziu laînceputul sãptãmânii viitoare.

Atmosfera apãsã-toare este creatãde un administra-tor judiciar atentla comision

Rep.: Pãi, sincer, citindunele articole din presa ulti-melor zile, situaþia nu parechiar atât de roz pe cât o pre-zentaþi dumneavoastrã. Adi-cã, una peste alta, tonul esteapocaliptic, iar falimentulproiectului Shandong Nin-gjian Construction Invest-ment pare inevitabil...

C.S.: Acum, depinde cine ºice citeºte... Dacã vã referiþi laarticolul de astãzi (n.red.marþi, 19 aprilie), vã spun sin-cer cã, de fapt, este vorba de opresiune mediaticã exercitatãde un administrator judiciarcare este probabil mai intere-sat de comisionul pe care îl arede încasat din insolvenþa res-pectivei firme, decât de situa-þia realã. Vã spun, în exclusi-vitate, cã firma respectivã aîncasat deja mai bine de 80%din sumele restante înregistra-te în contabilitatea noastrã laînceputul anului. Mai au deprimit aproximativ 45.000 deeuro, sumã pentru care nu nepot cere insolvenþa, dacã ne ra-portãm la legislaþia în vigoa-re. Evident, ºi aceastã sumã vafi achitatã, ca ºi celelalte cãtrerestul de firme, va fi viratã lasfârºitul acestei sãptãmâni, celtârziu la începutul sãptãmâniiviitoare.

Mircia Gutãu (foto dreapta) ºi Eusebiu Veþeleanu

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

Gutãu: „Cãmineleneocupate ale unorºcoli ar putea devenilocuinþe pentru tineri”

20 - 26 aprilie 2016www.indiscret.ro

3SPECIAL

Rep.: Sã înþelegem cã în cu-rând veþi reîncepe lucrãrile?

C.S.: În acest moment pot sãafirm, cu siguranþã, cã imediatdupã Paºte, gradual, lucrãrilevor redemara pe ºantier. În pre-zent, compania de managementa proiectului are ºedinþe de pro-gres cu fiecare dintre cele patrufirme constructoare pentru sta-bilirea cheltuielilor de staþiona-re ºi mobilizare în vederea re-luãrii activitãþii. Pot sã vã dez-vãlui cã, pe piaþa de construcþiiromâneascã, proiectul nostru sebucurã în continuare de credi-bilitate, drept dovadã, în ultime-le sãptãmâni câteva firme maride construcþii din Bucureºti ºiCraiova ºi-au manifestat intere-sul de a se implica în proiect.

CorCorCorCorCorneliu Sneliu Sneliu Sneliu Sneliu Stănescu, consulttănescu, consulttănescu, consulttănescu, consulttănescu, consultantul chinezilor de la Shandong Ningjianantul chinezilor de la Shandong Ningjianantul chinezilor de la Shandong Ningjianantul chinezilor de la Shandong Ningjianantul chinezilor de la Shandong NingjianConsConsConsConsConstrtrtrtrtruction Inuction Inuction Inuction Inuction Invvvvvesesesesestment, anunţă zile bune pentrtment, anunţă zile bune pentrtment, anunţă zile bune pentrtment, anunţă zile bune pentrtment, anunţă zile bune pentru Caru Caru Caru Caru Cartiertiertiertiertierul Chinezul Chinezul Chinezul Chinezul Chinezescescescescesc

Din Craiova, SC SUCPI SA ºiSC MITLIV SRL ºi-au arãtatdisponibilitatea de a prelua oparte din lucrãri, în funcþie denecesitãþile noastre. Evident,vom lua o decizie în acest sensîn zilele care urmeazã.

O bancã chinezãºi-a dat acordulpentru finanþareaproiectuluide la Craiova

Rep.: Sã înþelegem cã existãîn prezent banii necesari deru-lãrii întregului proiect sau suntîn continuare tatonãri finan-ciare?

C.S.: Acum lucrurile sunt

clare. Compania mamã dinChina ne-a informat cã o ban-cã chinezã le-a aprobat credi-tul necesar finalizãrii investi-þiei de la Craiova. Banii vor fitransferaþi în România imediatdupã finalizarea procedurilor ºiobþinerea aprobãrilor necesarede la statul chinez. Cu siguran-þã nu vor mai fi sincope ºi in-capacitãþi de platã deoarece ºiinstituþiile publice din China auînceput sã plãteascã datoriilepe care le aveau cãtre Shan-dong Ningjian.

Rep.: Sã deducem cã vor de-mara ºi contractãrile locuinþe-lor? Veþi începe sã semnaþi con-tractele de vânzare-cumpãrareîn acest an?

C.S.: Imediat dupã ce va fi

Nu cu mult timp în urmã, Indiscret în Oltenia a dezvãluit, în premierã, greutãþile finan-ciare ale dezvoltatorului imobiliar Shandong Ningjian Construction Investment, firmachinezã care a demarat construcþia Cartierului Chinezesc de pe strada Caracal. Laacea vreme, o bunã parte a presei craiovene s-au repezit sã punã sub semnul întrebã-rii investigaþiile noastre, întrecându-se în a dezvãlui „adevãrul adevãrat“. Timpul,bineînþeles, a demonstrat cã noi am avut dreptate. La câteva luni distanþã, tot înexclusivitate, Indiscret în Oltenia a anunþat cã se întrevede o razã de speranþã în ceeace priveºte proiectul chinezilor: primii bani din China pe anul 2016 au luat drumulOlteniei. Era vorba de aproximativ 500.000 de euro, care au fost deja distribuiþi cãtrefirmele care aveau de încasat restanþe. Nu au fost suficienþi pentru a acoperi în între-gime debitele, însã oficialii proiectului susþin cã în aceastã sãptãmânã sau cel târziula începutul sãptãmânii viitoare datoriile de anul trecut vor fi achitate, iar în primelezile lucrãtoare dupã Sãrbãtorile Pascale muncitorii se vor întoarce pe ºantier. În ciudaacestor afirmaþii, aceeaºi parte a presei boceºte pe mormântul proiectului, anunþândapocaliptic insolvenþa unora ºi falimentul altora. Evident, adevãrul nu poate fi decâtunul singur, iar timpul va demonstra cine ºi când a avut dreptate. Pânã atunci, însã,simþind interesul major al opiniei publice vizavi de acest proiect, în exclusivitatepentru Indiscret în Oltenia, Corneliu Stãnescu, consultantul firmei Shandong NingjianConstruction Investment, s-a arãtat dispus, într-un interviu incendiar, sã curme dinrãdãcinã zvonistica ultimelor luni care sufocã proiectul chinezesc.

„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“„Imediat dupã Paºte,începem lucrãrile!“

Corneliu Stãnescu

transferat creditul în conturilefirmei din Craiova, se va înce-pe contractarea locuinþelor. Pri-ma datã vor fi chemate cele 250de cadre militare, iar ulteriorcraiovenii înscriºi pe listele dela primãrie, în ordinea în cares-a fãcut înscrierea. Aºa cum ammai spus, se intenþioneazã ca înianuarie 2017 locuinþele sã fiefinalizate, mai puþin lucrãrile definisaje interioare care pot fi in-fluenþate ºi de dorinþele viitori-lor proprietari.

Rep.: Cinstit vorbind, este ci-neva în spatele acestui proiect?Existã ºi asociaþi români sau fir-me din România?

C.S.: Am vãzut în presã di-verse abordãri în acest sens.Pentru a lãmuri o datã pentrutotdeauna aceastã zvonisticã,precizez cã, în vederea imple-mentãrii acestui proiect, compa-

nia mamã din China a înfiin-þat o firmã cu sediul în Craio-va, unde este acþionarã uni-cã. Astfel, circulaþia sumelornecesare derulãrii proiectuluiva fi mult mai simplã ºi mairapidã. Totodatã, impoziteleîncasate la bugetul local vorfi semnificativ mai mari. Vãdau un exemplu: anul trecut,la o investiþie realizatã deaproximativ 8.000.000 deeuro, în conturile municipa-litãþii craiovene au intrat500.000 de euro. Pe aceastãcale, fac apel la craioveni sãînþeleagã faptul cã investito-rul chinez a avut ºi are inten-þii serioase în ceea ce priveº-te implementarea proiectuluila Craiova, chiar dacã în timpau fost unele sincope finan-ciare cauzate, în principal, decãderea Bursei din China.

20 - 26 aprilie 2016 www.indiscret.ro

Publ

icita

te

4OPINII

de Marielena Popa

Plãcile se clatinãsub paºi, iar înlocurile unde s-acântat „Deºteaptã-te, române!” s-a pusfaianþã ca în baie

Sute de plãci ce se cla-tinã sub paºii trecãto-rilor, rotonda nefini-

satã, canalizare proastã sauinexistentã în câteva locuri,obiecte de joacã hidoase careau transformat în kitsch isto-ria de 170 de ani a acestuiparc. Într-unul din cele douãspaþii cu plãcuþe care amin-tesc de momentul 1848, s-apus faianþã ca în baie. În plus,a fost „aranjat” în aºa fel, în-

Lucrãrile de modernizare pe bani europeni alegendarului parc Zãvoi din Râmnicu Vâlcea,unde la 29 iulie 1848 s-a cântat pentru primaoarã imnul “Deºteaptã-te, române!”, au fostfãcute prost ºi cu întârziere. Deºi, dupã recep-þia lucrãrii de la sfârºitul lunii martie 2016,constructorul SC Europan Prod a mai primitun termen de 40 de zile pentru remediereaproblemelor, la ora actualã în parc nu existãpicior de muncitor. 10 mai, acesta este terme-nul aproximativ pânã la care firma din Craiovaar trebui sã dea ultimul retuº.

PPPPPorororororţiaţiaţiaţiaţiade vde vde vde vde venin!enin!enin!enin!enin!

de Marielena Popa

În secolul XIX, scriitorulIsaac D’Israeli definea po-litica drept “arta de a con-

duce oamenii ducându-i de nas”.Citeam asta în contextul campa-niei electorale ºi mi-a venit înminte, printre alte foarte multenume, Romeo Rãdulescu.

Cunoscându-l pe Rãdulescudin 2008, când, foarte tânãr fi-ind, devenea viceprimar al Râm-nicului, îl asociez adesea cu pã-cãleala reflexivã ºi preponderen-tã. ªi sunt elegantã, cã nu spunminiciunã. Am sã dau cel mairecent exemplu „în domeniu”.

La începutul lunii aprilie, pre-sa dãdea ca aproape sigurã ºti-rea cã Rãdulescu urma sã se pre-zinte la Direcþia Naþionalã An-ticorupþie, pentru a da explica-þii în legãturã cu niºte contractedin perioada în care conduseseprimãria. Încercând sã obþin oinformaþie cât mai corectã, l-amsunat. Chestiunea fiind sensibi-lã, nu aºteptam sã îmi dea amã-nunte, mã aºteptam sã se eschi-veze. L-aº fi înþeles, ºtia asta.Dar nu, Romeo Rãdulescu apreferat pãcãleala. Pãcãlealaperfectã, care nu lasã loc de in-terpretãri: “Nu. Nu am primitnicio invitaþie la DNA, nu amnicio confirmare, nu am nimic.Mâine, miercuri, 6 aprilie, cândunii dau ca sigurã prezenþa meala DNA, voi fi în plenul Parla-mentului, la votul moþiunii”,

mi-a spus.

Din precauþie, am plasat spu-sele sale la rubrica Indiscreþiia publicaþiei. Adicã, acolounde-i plin de pãcãlici. ªi bineam fãcut.

Ce s-a întâmplat pe 6 aprilie?Rãdulescu a fost la DNA ºi a ºiconfirmat asta printr-un comu-nicat de presã. Nu m-am mirat,m-am întristat, cãci speram sãse fi schimbat.

În ultimii opt ani, am asistat lamai multe pãcãleli marca Rãdu-lescu. Îl cunosc de pe vremea încare primãria dãdea 100.000 deeuro firmei de avocaturã „Boº-tinã ºi asociaþii”, care a pierduttoate procesele cu SC Urban SA,ºi când, cu actele pe masã, el zi-cea cã nu a fost aºa; de pe vre-mea când a început în mare gra-bã electoralã lucrãrile pasajuluide la Goranu ºi, deºi nu era înregulã, el spunea cã totul este înregulã; sau din perioada con-tractului de reabilitare ºi moder-nizare a clãdirii Colegiului La-hovari, o patã neagrã pe obrazuladministraþiei locale, de care atot încercat sã se dezicã.

Care ar fi morala? Morala arfi temerea cã Romeo Rãdules-cu se încadreazã în tiparul de-loc demodat al lui Isaac D’Isra-eli. Tiparul succesului. Totuºi,câtã vreme existã speranþã, ni-mic nu-i pierdut!

Cum m-a pãcãlit cu DNA-ulRomeo Rãdulescu

cât la orice ploaie devine heleº-teu, din cauza lipsei canalelorde scurgere a apei. Celebra fân-tânã a lui Turbatu, construitã deConstantin Mãldãrescu, zis“Turbatu”, în 1844, ºi care a fostcentrul adunãrii revoluþionarede la 29 iulie 1848, este de ne-

recunoscut. A fost micºoratã,adâncitã ºi redusã la stadiul unuirobinet deteriorat prin care numai curge apa. Aceasta este ope-ra „marii” modernizãri a parcu-lui, marca Europan Prod, firmãînsolventã la ora actualã.

Viceprimarul Vârlan:„Dacã pânã pe 10mai nu finiseazã, leoprim garanþia debunã execuþie ºicontinuãm noilucrãrile”

Ce este de fãcut? Viceprima-rul Eduard Vârlan spune cã,dacã pânã cel târziu pe 10 mainu vor fi remediate toate pro-blemele, municipalitatea îi vaaplica firmei SC Europan Prodsancþiuni pecuniare ºi va lua pecont propriu finalizarea lucrã-rii: „Recepþia a avut loc la sfâr-ºitul lunii martie ºi, evident, noinu am fost mulþumiþi de calita-tea lucrãrii. Li s-a dat un termende 40 de zile pentru remedieri.În cazul în care nu le vor face,le vom lua garanþia de bunã exe-cuþie ºi vom executa noi, primã-ria, toate finisajele necesare.Oricum nu le-am plãtit ultimafacturã, ne aºteptãm sã ne deaîn judecatã”, a precizat Vârlan.

Lucrãri neterminate la rotondã

Plãcile de pe alei, puse execrabil

20 - 26 aprilie 2016www.indiscret.ro

5DEZVÃLUIRI

Publ

icita

te

O lucraresub trei primari

Aventura lucrãrilor din parculZãvoi începe în 12.05. 2009, înperioada interimatului lui Ro-meo Rãdulescu, atunci când pri-mãria semneazã cu SC CasaBasarabeanã SRL din Cluj-Na-poca un contract pentru un pro-iect tehnic de modernizare a

parcului, proiect ce cuprinde ºitemele pentru echipamentelelocurilor de joacã. Pe06.03.2012, tot în mandatul luiRãdulescu, este semnat con-tractul de finanþare a moderni-zãrii parcului. În urma unei pro-ceduri de licitaþie derulatã prinSistemul Electronic de Achizi-þii Publice SEAP, în data de11.09.2014 (n.r. - primar interi-

mar Ion Gigi Matei), se semnea-zã contractul de execuþie a lu-crãrilor cu asocierea SC Euro-pan Prod SA – SC RA & CoSRL, la o valoare de11.797.270,06 lei (fãrã TVA),cu aproape 6,4 milioane lei maimicã faþã de valoarea estimatãiniþial de 18.195.790 lei (fãrãTVA). Cum s-a transformat,oare, rapid, Europan Prod de la

câºtigãtoare de licitaþii la firmãinsolventã este un subiect caremeritã studiat. Alte douã licita-þii precedente au fost anulate înurma controlului specialiºtilor

UCVAP - Unitatea pentruCoordonarea ºi VerificareaAchiziþiilor Publice din ca-drul Ministerului Finanþelor,care au considerat condiþiiletehnice impuse de proiectantdrept restrictive ºi de naturãa restrânge concurenþa întreagenþii economici. Echipa-mentele pentru noile locuride joacã sunt executate deSC Lavitex Prod SRL cu se-diul în Breaza-Prahova.

Istoria, ca un heleºteu

Ce a mai rãmas din Fântâna lui Turbatu

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

Râmnicu Vâlcea:Parcul Imnului Naþional,recepþionat cu hibe

6ACTUALITATE

Primãria Ciupercenii NoiCod postal: 207200Tel/Fax: 0251-321002E-Mail:primar@primariaciuperceniinoi.ro

de Virgil Dumitrescu

de la D. Drãghicescu la pãrin-tele Stãniloaie, cere date noi,pe mãsura “memoriei pâlpâin-de” ºi a preceptului cã “toþifurã, dar sã ne dea ºi nouã”.Sondajele de opinie relevã, stu-pefiant, cã majoritatea aleºilorlocali cercetaþi de DNA se bu-curã de popularitate, una eli-gibilã în obþinerea unui noumandat. În acelaºi timp, încre-derea în bucãtãria d-nei Kovesieste ºi ea la cote de altitudine,peste 60 de procente. Cu altecuvinte, acolo unde comunita-tea pune ºtampila devine prinretorsiune ceva blamabil, iaracolo unde se fac numiri e bineºi la varã cald. Nu e Româniasingura þarã în care se petrecfenomene ilogice în desemna-rea puterii, de aceea, încet-în-cet, îºi face loc pe continentuleuropean ºi aiurea teoria, carenici ea nu e nouã, a suprema-þiei elitelor politice în detri-mentul mulþimii. Nu gãsim to-tuºi motivaþie bâjbâielilor ºiimprovizaþiei cu care suntemîmbrobodiþi în campania elec-toralã, când fondul problemeie altul. Datele statistice ne spuncã ne afundãm în sãrãcie, mi-zerie moralã ºi boli greu de þi-nut în frâu. “Guvernul meu” asuferit zilele trecute un eºecrãsunãtor prin demisia minis-trului muncii, în timp ce ilus-trul turist abia pridideºte cudrumurile lungi ºi dese, de caren-a avut parte într-o “viaþã an-terioarã”. Aferim!

La nivel declarativ, fiind-cã doctrina lipseºte, par-tidele se dau rotund.

Rãtãciþi într-un postdecem-brism nedecantat, liderii poli-tici dau din colþ în colþ. Se vor-beºte mult ºi se face foarte pu-þin în domenii vitale, inclusivîn administraþie. Pânã la ale-gerile locale din 5 iunie au mairãmas doar o lunã ºi jumãtate,iar tabloul candidaþilor abun-dã în spaþii albe sau cu ineren-te corecturi. La primãria Ca-pitalei, candideazã Buºoi, îi dãbrânci pe scãri Ludovic Orban,iar pe acesta îl iau pe sus, pen-tru cã e mai practic, oameniialtei direcþii decât a circum-scripþiilor. În fine, apare ºi can-didatul providenþial, o perso-nalitate care ºi-a pus ampren-ta în 1990 pe evenimentele dinPiaþa Revoluþiei, pentru caapoi s-o conturbe prin discur-suri din anii ’40. Partidul Brã-tienilor, care l-a scos din ladacu zestre, este luat în colima-tor pentru “piramidalã imbeci-litate”, sintagmã neacademicã,dar neofiþii Keops, Kefren ºiMikerinos n-au nicio vinã cãvizibilitatea liberalilor suferãde praf deºertic. Sã nu vã în-chipuiþi cã “inima þãrii”, pãs-toritã pânã de curând de unmedic, apropo de paradoxis-mul românesc, e singura cuextrasistole. Am auzit în buri-cul istoric al Olteniei ode cuadresã electoralã expandatã.Psihologia poporului român,

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

indiscretinoltenia@gmail.com

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

Criºu Popescuºef Departament Anchete ºi

Investigaþii Tel. 0745.848.191Slatina

Mihaela Bobaru

20 - 26 aprilie 2016 www.indiscret.ro

c nexiuni

Alegerile locale, bâjbâialãºi improvizaþie

de Dan Olteanu

Evenimentul, la care auparticipat reprezentanþiai companiilor energeti-

ce, Complexul Energetic Olte-nia ºi Complexul Energetic Hu-nedoara, ai organizaþiei Ban-kwatch, directori ai instituþiilordeconcentrate din judeþ ºi liderisindicali din zona mineritului,a avut drept obiectiv strângereacelor mai bune propuneri dinpartea factorilor locali pentruviitoarea directivã care va regle-menta reducerea emisiilor dedioxid de carbon de la 1,74%,cât este în prezent, la 2,2% în-cepând din anul 2021. Potrivitlui Marian Jean Marinescu, va-loarea investiþiilor pentru in-frastructura termocentralelor pecãrbune este comparabilã cu ceade la grupurile centralei de laCernavodã.

„Avem nevoie de strategieenergeticã ieri, nu astãzi, pen-tru cã trebuie sã ºtim, cãrbune-le nu poate dispãrea, este o pro-blemã de securitate energeticã,mai ales la procentul pe care l-am ajuns la regenerabil, caremie mi se pare foarte mare, nuse poate sã nu ai cãrbune, sã nuintervii imediat când ai nevoie.Pe de altã parte, nivelul de in-vestiþii în cãrbune, ca sã îl adu-cem la cerinþele de astãzi, estecomparabil cu nivelul de inves-tiþii în grupurile de la Cernavo-dã ºi atunci cineva trebuie sãaleagã, facem atomic sau facemcãrbune? Pe de altã parte, avemhidro, dacã tot avem atât demultã regenerabilã, nu ar trebuisã avem ºi o posibilitate de acu-mulare? Erau prevãzute douãhidrocentrale sã fie construite,una la Tarniþa ºi una la Islaz (...)Deci, cineva trebuie sã decidãºi asta este strategia energeticãfãcutã cu consultare cu toatãlumea“, a spus Marinescu.

Companiileenergeticecer investiþiidin partea statului

În cadrul dezbaterii, reprezen-tanþii CEO ºi-au declarat nemul-þumirea faþã de modul în care

România are nevoie de o strategie energeticãdeoarece cãrbunele nu poate dispãrea, este oproblemã de securitate energeticã, a declarateuroparlamentarul Marian Jean Marinescu încadrul unei dezbateri pe tema viitoarei DirectiveEuropene privind reducerea emisiilor de dioxidde carbon ºi a sporirii investiþiilor în domeniu,care a avut loc la Tg. Jiu la sfârºitul sãptãmâniitrecute.

funcþioneazã Planul Naþional deInvestiþii în contextul în care,din anul 2013, societatea nu aprimit fonduri pentru eventualelucrãri, cu toate cã au depus toa-te documentaþiile necesare. Atâtºeful Diviziei Energetice aCEO, Ionel Ilie, cât ºi directo-rul Termocentralei Paroºeni,Doru Viºan, au punctat faptul cãstatul român trebuie sã se impli-ce în susþinerea investiþiilor lacompaniile energetice, ei subli-niind totodatã cã, în condiþiileîn care judeþele Gorj ºi Hune-doara depind, din punct de ve-dere social ºi economic, în pro-porþie de circa 80% de mineritºi energie, este necesarã ºi o in-tervenþie asupra viitoarelor efec-te sociale legate de disponibili-zarea masivã a personalului.„Nu am primit din anul 2013niciun ban pentru Planul Naþio-nal de Investiþii. Am depus mul-te proiecte ºi nu am primit ni-mic pânã în prezent, ei au moti-vat cã din cauza birocraþiei. Sun-tem doar doi producãtori care

am depus documentaþia necesa-rã, completã, noi ºi de la Petrom,dar nu am primit absolut nimic,ne-au zis cã avem dreptul laaceºti bani, dar mai mult nu. Dinaceastã cauzã, avem lucrãrile lagrupul energetic nr. 5 care suntblocate de doi ani“, a spus Io-nel Ilie.

Propunerileromânilor,transformateîn amendamente

La finalul dezbaterii, MarianJean Marinescu le-a transmiscelor prezenþi cã a reþinut câte-va propuneri interesante pe carele va introduce în amendamen-tele viitoarei directive europe-ne. „Am reþinut câteva propu-neri destul de interesante, pecare vi le voi trimite în momen-tul în care le voi introduce con-cret în amendamente. Trebuie sãaveþi încredere cã se poate sãmodificãm legea“, a conchis eu-roparlamentarul.

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Marian Jean Marinescu:cãrbunele - o problemãde securitate energeticã

Primãria Poiana Mare – judeþul DoljAdresa: Strada Independenþei nr. 8-10 Cod postal: 207470Telefon: 0251/235048 Fax: 0251/235048E-mail: poiana_mare@cjdolj.ro

20 - 26 aprilie 2016www.indiscret.ro

7REPORTAJ

de Dan Olteanu

Nu este, aºadar, de mi-rare faptul cã locali-tatea pare doar un

colþ uitat de lume. Strãzi fãrãasfalt, apã doar de la fântâ-nã, bãlãriile de pe margineadrumurilor înalte cât gardu-rile ºi, dacã ai ºansa sã teprindã noaptea, o beznã dea-sã pe mai toate uliþele satu-lui.

Camen:douã mandate –opt ani irosiþi

Aflatã la aproape 35 de ki-lometri de Craiova, comunaÎntorsura are un farmec apar-te, cu foarte multe case îngri-jite ºi oameni gospodari. Dinnefericire, nu acelaºi lucru sepoate spune ºi despre Con-stantin Camen, cel care, înultimii opt ani, a ocupat, ne-meritat, fotoliul de primar.Ales iniþial pe listele PDL-ului, acesta s-a fãcut remar-cat încã din primul mandat,atunci când, ignorând toatepromisiunile electorale, adecis sã investeascã aproape800.000 de lei, bani de la Mi-nisterul Dezvoltãrii, într-o...bazã sportivã! Asta, deºi me-dia de vârstã în localitate de-pãºeºte mult vârsta de pensi-onare. A fost, de fapt, camsingurul proiect derulat deedil în patru ani. În anul2012, beneficiind de pe urmalegii care stabilea alegereaprimarilor dintr-un singur tur,Constantin Camen a reuºit,contrar tuturor aºteptãrilor, sãobþinã un nou mandat, carese apropie acum de final.Spre ghinionul întorsureni-lor, victoria lui Camen s-a tra-dus prin alþi patru ani irosiþipentru comunã. Asta deoare-ce, în vreme ce alþi edili dol-jeni au accesat milioane deeuro din fonduri europene,primarul din Întorsura, trecutîntre timp la PSD, a reuºitcontraperformanþa sã nu de-punã nici mãcar un singurproiect cu bani europeni.

Un primaralergic la asfalt

Din acest motiv, Întorsuraeste, probabil, singura loca-litate din judeþ în care, în ul-timii opt ani, nu s-a turnat unsingur metru cub de asfalt.Dacã alþi edili au ajuns acumsã asfalteze drumurile de ex-

ploatare agricolã, în comunacondusã de Constantin Camensingurul drum pe care se poatecircula în condiþii civilizate esteDJ 561F, care a fost asfaltat deConsiliul Judeþean Dolj în urmãcu mai bine de un deceniu. Înrest, pe uliþe flancate de o ve-getaþie sãlbaticã, luxuriantã, tro-

neazã doar gropile ºi un stratgros de praf.

Interesant este faptul cã, deºinu s-a reuºit asfaltarea vreuneiuliþe, primãria a achitat aproa-pe 150.000 de lei pentru un pro-iect care prevedea moderniza-rea a 12 kilometri de drumuri.ªi nu o datã, ci chiar de douã

În vreme ce majoritatea localitãþilor deruleazãde aproape 10 ani proiecte cu fonduri europe-ne, care le-au permis edililor sã rezolve multedintre problemele cetãþenilor – apã, canalizaresau asfalt –, mai existã suficiente comune înjudeþul Dolj pentru care banii de la Bruxellessunt doar poveºti SF. Una dintre ele este comu-na Întorsura, acolo unde primarul ConstantinCamen a reuºit performanþa sã se þinã departede fondurile europene mai ceva ca dracu’ detãmâie.

ori! Prima oarã s-a întâmplat înanul 2011, schema fiind reluatãîn toamna anului trecut. Cu altecuvinte, Primãria Întorsura acheltuit degeaba 300.000 de lei.

Cum este posibil ca, vremede douã mandate, sã nu reuºeºtisã accesezi un proiect care sã-þi permitã sã asfaltezi mãcar câ-teva dintre strãzile localitãþii,este de neînþeles. Cum, de alt-fel, de neînþeles este determi-narea lui Constantin Camen dea candida, din nou, la alegeriledin iunie.

Proiecte mãrunte,plãtite regeºte

ªi, pentru cã nu vrem sã fimacuzaþi cã nu suntem obiectivi,sã amintim ºi câteva dintre „re-alizãrile“ primarului Constan-tin Camen. Printre acestea se

numãrã repararea acoperiºu-lui ºcolii gimnaziale, o in-vestiþie de vreo 160.000 delei în urma cãreia, dupã fie-care ploaie, mai multã apãajunge înãuntru decât rãmâ-ne pe-afarã. Tot la capitolulrealizãri intrã ºi moderniza-rea târgului din localitate.Concret, este vorba despretrei rânduri de tarabe, reali-zate de câþiva sãteni, pestecare au fost montate câtevaplãci din tablã, care au costatprimãria aproximativ 70.000de lei. O altã realizare deexcepþie ar fi ºi închirierea,ilegalã, a unui teren aparþi-nând ºcolii cãtre o societatecomercialã care a construitacolo o brutãrie, dar, fiind oanchetã penalã în curs, n-amvrea sã fim acuzaþi de influ-enþarea justiþiei!

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Întorsura,comuna

primitivã

Drumurile prãfuite ale comunei

20 - 26 aprilie 2016 www.indiscret.ro

8DEZVÃLUIRI

Publ

icita

te

Pe unde ºi-au unitforþele în duet PSD -UNPR, dar ºi M10 –PNÞCD

de Nicuºor Fota

În ajunul expirãrii termenu-lui prevãzut de lege pentruînregistrarea la BEJ a alian-

þelor electorale constituite în ve-derea alegerilor locale, în Doljavem confirmate oficial douãtandemuri.

Tandemul de stânga, formatdin PSD ºi UNPR, are o razãmai largã de acoperire, urmândsã prezinte liste ºi candidaþi co-muni în alegerile locale în numai puþin de 9 unitãþi adminis-trativ-teritoriale. Potrivit datelorde la BEJ Dolj, cele douã parti-de au protocoale de alianþã elec-toralã la nivelul municipiuluiCraiova ºi a opt comune din ju-deþ. Este vorba de comuneleBotoºeºti Paia, Brabova, Brato-voieºti, Ciupercenii Noi, Coþo-fenii din Faþã, Ghindeni, PiscuVechi ºi Pleniþa.

Tandemul de dreapta este for-mat din întovãrãºirea strãve-chiului PNÞCD cu prospãturapoliticã iscatã de europarlamen-tarul Monica Macovei, M 10.Filialele judeþene ale celor douãformaþiuni au înºtiinþat Biroul

Bogdan Popescu(foto) îl acuzã peDamian Onete cãrefuzã sã îi punã ladispoziþie documentece vizeazã activitateafirmei

Bogdan Popescu (PNL),membru în Consiliul deAdministraþie al SC

SERV CET SA Râmnicu Vâl-cea, a sesizat Direcþia Naþiona-lã Anticorupþie, acuzându-l pedirectorul Damian Onete cã re-fuzã sã-i punã la dispoziþie do-cumente ce vizeazã activitateasocietãþii. „I-am depus domnu-

lui Onete o solicitare prin carei-am cerut sã-mi punã la dis-poziþie nu o copie a unor do-cumente, ci o listã a tuturor so-cietãþilor care au avut o relaþiecontractualã sau de altã naturãcu SC SERV CET SA în pe-rioada 2010-2016. Dupã maimulte discuþii telefonice, aces-ta mi-a spus, franc, cã nu voiprimi documentele, pentru cãnu þine de mine sã cer eu docu-mente ºi cã în aceastã privinþãva hotãrî Consiliul de Adminis-traþie. Motiv pentru care amavut rãbdare douã sãptãmâni,

am tot încercat sã colaborez cudomnul Onete, dar a fost im-posibil. Am înaintat cãtre Con-siliul de Supraveghere al SCCET Govora aceastã adresã,prin care am sesizat faptul cãdirectorul SC Serv Cet refuzãsã-mi punã la dispoziþie docu-mente ºi cã nu-mi pot desfãºu-ra activitatea ca membru alConsiliului de Administraþie înaceste condiþii. (...) În ºedinþaanterioarã a Consiliului de Ad-ministraþie, domnul directorOnete ne-a prezentat un mate-rial care nu avea în spate nici- un fel de documentaþie de sus-

þinere, iar eu am refuzat sã iauact de materialul respectiv, amcerut precizãri ºi explicaþii scri-se. În aceeaºi notã a fost ºi co-legul meu Valer Tudor. L-aminformat ieri pe domnul Onetecã voi depune aceastã sesizarela Consiliul de Supraveghere alSC CET Govora, iar dânsul mi-

Douã alianþe electoraleînregistrate la Dolj

Electoral Judeþean cã merg peliste comune de consilieri atâtla Consiliul Local MunicipalCraiova, cât ºi la Consiliul Ju-deþean Dolj, urmând sã prezin-te, de asemenea, un candidatcomun la alegerile pentru de-semnarea primarului Craiovei,în persoana ex-penelistului DanCherciu.

De menþionat cã, pe lângãavantajul unui candidat ºi alunei liste susþinute de douã par-tide, alianþele electorale vor maiputea beneficia ºi de un om înplus în birourile electorale decircumscripþie. Astfel, spreexemplu, pe lângã reprezentan-þii PSD ºi UNPR deja admiºi înbirouri pe locurile rezervate prinlege partidelor parlamentare,alianþa va mai putea propune unreprezentant comun în circum-scripþiile în care vine cu listeunice.

a spus sã fac ce vreau. Atunci,am fãcut o sesizare cãtre Direc-þia Naþionalã Anticorupþie, pecare am semnat-o, pentru cãmi-o asum. Poate cã la Serv Cetse întâmplã nereguli de 10 aniºi eu nu vreau sã fiu parte, nicimãcar din ignoranþã, a acestorlucruri”, a precizat Bogdan Po-pescu.

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

Directorul SERV CET, reclamatla DNA de un membrual Consiliului de Administraþie

9ACTUALITATE

20 - 26 aprilie 2016www.indiscret.ro

de Nicuºor Fota

Draftul de regulament afost postat în data de 19aprilie pe portalul de

internet al municipalitãþii cra-iovene, persoanele interesateavând la dispoziþie o lunã pen-tru a depune sugestii. „Persoa-nele fizice sau persoanele juri-dice interesate pot depune pro-puneri, sugestii sau opinii cuvaloare de recomandare cu pri-vire la Regulamenul supus con-sultãrii, pânã la data de 20 Maia.c., la Centrul de Informaþiipentru Cetãþeni din cadrul Pri-mãriei Municipiului Craiova,str A.I. Cuza nr. 7, prin fax:0251.411.561 sau e-mail: rela-tiicupublicul@primariacraio-va.ro”, se aratã în anunþulpostat pe site-ul primãriei, alã-turi de proiectul de regulamentºi anexa care cuprinde tarifelepercepute.

Microcip în cinciculori pentruaccesulîn Water Park

Proiectul de regulament pre-vede cã accesul în Water Parkse face în baza unor brãþãri cumicrocip achiziþionate de la to-netele de la intrare, acesteaavând culori diferite în funcþiede vârsta utilizatorului ºi gamade facilitãþi la care urmeazã sãaibã acces, cu preþuri cuprinseîntre 24 ºi 50 de lei. „Art.38 (1)Deþinerea unei brãþãri de accesdã dreptul posesorului, la utili-zarea facilitãþilor standard, înlimita locurilor disponibile. (2)Pentru facilitãþile specifice seachitã contravaloarea diferenþeide cost. Art.39 (1) Accesul înWater Park se poate obþine doarîn baza unei brãþãri electronicede acces, confecþionatã din ma-terial rezistent la apã (plastic, si-licon, etc.), cu microcip încor-porat (denumitã în continuare

Edilii au lansat în dezbatEdilii au lansat în dezbatEdilii au lansat în dezbatEdilii au lansat în dezbatEdilii au lansat în dezbatererererere publică documentul care publică documentul care publică documentul care publică documentul care publică documentul care ve ve ve ve va ra ra ra ra reglementeglementeglementeglementeglementaaaaaaccesul în paraccesul în paraccesul în paraccesul în paraccesul în parcul acvcul acvcul acvcul acvcul acvatic din Latic din Latic din Latic din Latic din Lunca Jiuluiunca Jiuluiunca Jiuluiunca Jiuluiunca Jiului

Regulamentul a fost postat pe site-ul PrimãrieiCraiova, toþi cei interesaþi urmând sã aibãposibilitatea de a formula obiecþiuni pânã pedata de 20 mai, ulterior acesta urmând sã intreîn vigoare prin aprobarea în Consiliul LocalMunicipal. Proiectul elaborat de funcþionariimunicipalitãþii prevede taxe de acces între 24 ºi50 de lei de persoanã, dar ºi amenzi între 50 ºi150 de lei pentru contravenienþi.

“brãþarã”) care se poate obþinela casieria Water Park.(2) Brã-þara de acces se elibereazã nu-mai dupã verificarea datelor deidentificare ale deþinãtoruluicardului prezentat cu datele alesolicitantului. Art.40 (1) Brãþa-ra are culoare diferitã, în func-þie de mai multe caracteristici ºifacilitãþi permise: a) brãþara deculoare albã este valabilã o sin-gurã zi, pentru copii pânã lavârsta de 10 ani, ºi permite ac-cesul la facilitãþile comune – deluni pânã vineri, cu permisiuneade a intra sau ieºi din incintaWater Park pe parcursul acele-iaºi zile; b) brãþara de culoarealbastrã este valabilã o singurãzi, pentru persoanele de peste 10ani, care permite accesul la fa-cilitãþile comune – de luni pânãvineri, cu permisiunea de a in-tra sau ieºi din incinta WaterPark pe parcursul aceleiaºi zile;c) brãþara de culoare roºie estevalabilã o singurã zi, pentru co-pii pânã la vârsta de 10 ani, ºipermite accesul la facilitãþilecomune – în week-end, cu per-misiunea de a intra sau ieºi dinincinta Water Park pe parcursulaceleiaºi zile; d) brãþara de cu-loare neagrã este valabilã o sin-gurã zi, pentru persoanele depeste 10 ani, ºi permite accesulla toate facilitãþile din incintaWater Park – în week-end, cupermisiunea de a intra sau ieºidin incinta Water Park pe par-cursul aceleiaºi zile; e) brãþarade culoare verde este valabilã osingurã zi, pentru persoanele cuvârsta de peste 16 ani, ºi permi-te accesul la sauna din incintaWater Park. (2) Brãþãrile se in-valideazã automat dupã 12 orede la activare. Art.41 a) Facili-tãþile comune presupun accesulla: zona de bazine exerioare,tobogane ºi echipamente speci-fice, la zona de vestiare ºi toa-lete; b) Facilitãþile specifice pre-supun accesul selectiv, funcþiede opþiunea aleasã: la bazinul

acoperit, la jocurile de apã ºidivertisment din clãdirea 3, lasala de fitness”, se precizeazã înproiectul de regulament.

Interdicþie la fumat,nudism, toplessºi suflat nasul

Cea mai consistentã secþiunea regulamentului este cea careprevede interdicþiile de tot so-iul impuse viitorilor amatori detobogane ºi piscine. Din nume-roasele articole care instituierestricþii, vã prezentãm unul sin-gur, art 17: „În incinta WaterPark este interzis: a) Accesul/intrarea cu animale de orice fel,inclusiv animale de companie;b) Accesul sau utilizarea înWater Park a rolelor, biciclete-lor sau skateboard-urilor; c)Accesul fãrã încãlþãminte sauîmbrãcãminte adecvatã, nudis-mul ºi expunerea topless fiindinterzise; d) Accesul iniþial înpiscine sau la tobogane fãrã aefectua în prealabil duº; e) A sevorbi la telefon sau la orice altdispozitiv care poate distrageatenþia, pe perioada folosirii to-boganelor sau în piscine; f) Ase staþiona în zona de ieºire dintobogane sau în raza de acþiunea mijloacelor de divertisment,folosite de altã/alte persoane;g) A se purta bijuterii, ceasuri,ochelari sau alte accesorii me-talice ori casante în timpul fo-losirii toboganelor; h) A se in-troduce, a se folosi sau a se

abandona în perimetrul WaterPark (pe plaje, în piscine, latobogane etc.) a oricãrui obiectascuþit sau casant, care poateprovoca rãniri; i) A sãri în apã,a face scufundãri, a provocaîmbrânceli, bruscãri sau alteviolenþe, inclusiv cele verbale;j) A se folosi guma de mestecatîn timpul înotului, aruncareaacesteia pe plajã sau în apã; k)A se bloca sau a se restricþionacirculaþia persoanelor pe cãilede acces, cu diverse obiecte per-sonale, ºezlonguri etc.; l) Fuma-tul, care este permis doar în lo-curile special amenajate, con-form legislaþiei în vigoare; m)Accesul cu produse mari, degenul: lãzi frigorifice, saltele deplajã, articole gonflabile, pre-cum ºi a armelor de orice tip; n)Intrarea utilizatorilor îmbrãcaþisau încãlþaþi în piscine sau latobogane, cu mâncare ºi/saubãuturã. Copiii mici vor aveascutece adecvate; o) A se depo-zita resturile alimentare sau de-

ºeurile de orice naturã în afaralocurilor special amenajate; p)A distruge ºi/sau a deterioraechipamente, dotãri sau amena-jãri din incinta Water Park. Esteinterzisã, de asemenea, atinge-rea obiectelor din decor; q)Atingerea firelor, panourilorelectrice sau a echipamentelorelectrice”. De menþionat cã pen-tru încãlcarea interdicþiilor demai sus, amenda prevãzutã deregulament este cea minimã, de50 de lei. Pentru abateri maigrave, cum ar fi, spre exemplu,utilizarea duºului „în stare deebrietate” (art 24 - nr), amendacreºte la 100 de lei, maximul deamendã fiind de 150 de lei pen-tru cele mai grave ofense aduseregulamentului, la acest capitolfiind sancþionate identic atât„vânzarea, cumpãrarea, consu-mul sau posesia de droguri” (art33 - nr), cât ºi „deversarea ori-cãror fluide umane în apã saupe plajã (nu se scuipã, nu sesuflã nasul etc.)” (art 36 - nr).

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Regulament de Water Park:cu microcip, dar fãrã þigãri, droguri,nudism ºi topless la piscinã

Perechea euro/leu are ouºoarã tendinþã deapreciere, ca o conse-

cinþã a textului votat de Came-ra Deputaþilor în cazul Legiidãrii în platã, dar ºi al creºteriiaversiunii faþã de risc pe pie-þele internaþionale.

Deputaþii au hotãrât cã Le-gea nu se va aplica programu-lui „Prima Casã” ºi au majoratplafonul creditelor care intrãsub incidenþa acestui act nor-mativ de la 150.000 la 250.000de euro. Aceastã formã ar pu-tea obliga bãncile sã asigureprovizioane suplimentare învalutã, ceea ce ar putea creapresiune asupra leului.

Media euro a crescut de la4,4696 la 4,4777 lei, la finalulperioadei, curs care reprezintãmaximul ultimelor douã luni,într-o ºedinþã în care tranzac-þiile s-au realizat între 4,4740ºi 4,4810 lei, cu închiderea la4,4730 – 4,4760 lei.

Scãderea leului a fost provo-catã de ieºirile de capital de pepiaþa titlurilor de stat româ-neºti, ca o consecinþã a incer-titudinilor privind efectele pecare le va avea Legea dãrii înplatã asupra bãncilor comer-

10ECONOMIE

20 - 26 aprilie 2016 www.indiscret.ro

doi ani pe o pantã descenden-tã, care s-a întrerupt dupã pro-blemele cu care se confruntãeconomia Chinei ºi cu înmul-þirea bãncilor centrale care aurecurs la folosirea dobânzilornegative, în principal BCE ºiBanca Japoniei.

În aceste condiþii, preþul au-rului a crescut în primul tri-mestru din acest an cu 16%,ceea ce echivaleazã cu cea maibunã performanþã din ultimii30 de ani.

În piaþa specializatã de laLondra, London Bullion Mar-ket, preþul unciei de aur a fluc-tuat în perioda analizatã, lacele douã fixinguri zilnice,între 1.227 ºi 1.259 dolari,maximul acestui an fiind de1.277,50 dolari.

La Sibiu, preþul futures alunciei de aur cu scadenþa lunaaceasta a fluctuat între 1.225,6ºi 1.253 dolari, perechea euro/dolar s-a tranzacþionat pentruiunie la 1,1290 – 1,14, iar pen-tru septembrie la 1,1320 –1,1364.

Analiza cuprindeperioada 12 – 18 aprilie

ciale.Dupã o scãdere la 3,9141

lei, minim al ultimelor ºaseluni, cursul dolarului ameri-can a crescut la 3,9720 ºi aîncheiat perioada la 3,9599lei, într-o ºedinþã în care co-taþiile din piaþa valutarã aufluctuat între 3,957 ºi 3,972lei.

Cursul monedei elveþiene,care a fluctuat pe pieþele in-ternaþionale între 1,087 ºi1,093 franci/euro, a crescut la4,11 lei, maxim al ultimelorºase sãptãmâni, dar a înche-iat intervalul analizat la4,1027 lei.

Perechea euro/dolar a cres-cut la începutul perioadei la1,1465 dolari, maxim al ulti-melor ºase luni, dar a scãzutdupã douã zile la 1,1235 do-lari, pentru ca la finalul pe-rioadei sã fluctueze între1,1274 ºi 1,1312 dolari.

Dupã ce a cochetat cu pra-gul de 2.000 de dolari, unciade aur a intrat timp de circa

Primãria BrãdeºtiAdresa: Str. Mihai Viteazul, nr. 3,Comuna Brãdeºti,Judeþul Dolj

Email: office@primariabradesti.robradesti@cjdolj.roTel./Fax: 0251.444.206

AudienþePrimar – marþi:orele 14.00-16.00Viceprimar – vineri:orele 14.00-16.00Secretar – joi:orele 14.00-16.00

Publ

icita

te

Euro a urcat aproapede 4,48 lei

O inO inO inO inO invvvvvesesesesestiţie de aprtiţie de aprtiţie de aprtiţie de aprtiţie de aproooooximativ 250.000 de eurximativ 250.000 de eurximativ 250.000 de eurximativ 250.000 de eurximativ 250.000 de eurooooo

Modernizarea staþieielectrice a SpitaluluiClinic Judeþean deUrgenþã (SCJU) Craio-va, o investiþie învaloare de aproxima-tiv 250.000 de euro,susþinutã din bugetulpropriu al ConsiliuluiJudeþean Dolj, a fostrecepþionatã la finalulsãptãmânii trecute,fiind astfel înlocuitãinstalaþia iniþialã, cu ovechime de aproape50 de ani.

de Valentin Zarea

„O componentã însemnatã ainiþiativei pe care am lansat-o înurmã cu câþiva ani ºi prin careurmãrim reabilitarea ºi moder-nizarea unor structuri esenþialepentru desfãºurarea actului me-dical a fost reprezentatã de sta-þia electricã a Spitalului ClinicJudeþean de Urgenþã Craiova.Importanþa investiþiei este datãde faptul cã acest obiectiv con-stituie un punct nevralgic al în-tregului spital, unul dintre celemai mari din România, asigu-

rând energia electricã pentrutoate secþiile ºi compartimente-le acestei unitãþi, care se întin-de pe aproape patru hectare.Felicitãrile mele se îndreaptãcãtre toþi cei implicaþi în bunagestionare a acestui proiect,pentru cã au dus la bun sfârºitun demers complex ºi foartedificil, luând în considerare fap-tul cã a trebuit ca toate lucrãrilesã fie executate fãrã a întrerupealimentarea în spital. Rezulta-tul este pe mãsura eforturilorcare au fost fãcute, pentru cãnoua staþie electricã are cele maimoderne dotãri în domeniu laora actualã ºi include multecomponente de înaltã tehnolo-

gie. Vorbim inclusiv despre unsistem automat de monitoriza-re ºi control, care în cazul uneiavarii va asigura întotdeaunaenergia electricã necesarã, celpuþin pentru spaþiile vitale aleSCJU Craiova, precum sãlile deoperaþie, hemodializa sau tera-pia intensivã. Aceastã investiþies-a bucurat ºi de o bunã cola-borare cu furnizorul de energie,compania CEZ, care, în paralelcu lucrãrile pe care le-am des-fãºurat noi la staþia electricã, aderulat acþiunea de moderniza-re a postului de transformarecare o deserveºte“, a declaratpreºedintele Consiliului Jude-þean Dolj, Ion Prioteasa.

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

Staþie electricãmodernã pentru

Spitalul Judeþeande Urgenþã Craiova

20 - 26 aprilie 2016www.indiscret.ro

11POLITICÃ

Publ

icita

te

de Mihaela Bobaru

30% din voturi,singurul obiectival lui ªtirbula alegerile locale

Potrivit unor surse dem-ne de încredere din con-ducerea PNL, propune-

rea de numire a deputatului înfruntea organizaþiei oltene, capreºedinte interimar, a venit dinpartea vicepreºedintelui MihaiVoicu, finul actualului lider alstructurii judeþene. Acestea aususþinut cã ªtirbu s-a angajat sãatingã un singur obiectiv: 30%din voturile valabil exprimate. Elnu ar fi promis conducerii cen-trale obþinerea vreunei primãrii

de municipiu sau a fotoliului depreºedinte al CJ Olt. Se pare cãdeputatul a renunþat în a mai spe-ra la obþinerea funcþiei de primaral Slatinei de cãtre candidatulMarius Bãlaºa, dupã ce a aflatrezultatele ultimului sondaj careîl dau pe acesta sub nivelul deîncredere al partidului. Cât pri-veºte funcþia de preºedinte al CJOlt, pe care ªtirbu ºi-o disputã,printre alþii, cu social-democra-tul Marius Oprescu, actualul vi-cepreºedinte, cu deputata pro-gresistã Luminiþa Adam, cu fos-tul vicepreºedinte al administra-þiei judeþene ºi lider al liberali-lor - Ioan Ciugulea -, acesta spe-rã sã o tranºeze la “jocurile deculise”. Unele pe care ºi le do-reºte asemãnãtoare cu cele fãcutede liderul de la acea datã al PRM

Olt, Jenel Copilãu, dupã scruti-nul din 2004.

PNL Olt sedezintegreazã cufiecare zi ce trece

Obþinerea conducerii PNL Oltînseamnã pentru Gigel ªtirbu unprim pas fãcut în înlãturarea fos-tei copreºedinte, Siminica Mirea,ex-liderã a democrat-liberalilordin organizaþie. Demersul sãu

vine dupã o serie de acþiuni me-nite sã-i înlãture din PNL pe uniidintre colegii veniþi din PDL, pecare-i considerã o ameninþarepentru planurile sale politice.Pânã acum, deranjaþi de poziþialui ªtirbu ºi a unor liberali con-sideraþi a fi apropiaþii acestuia,au pãrãsit partidul consilieruljudeþean Ilie Irimia ºi ex-copre-ºedinta organizaþiei judeþene afemeilor liberale din judeþ, Ra-mona Oncescu.

Surse din PNL Olt susþin cãprintre cei îndepãrtaþi de noulºef al organizaþiei se numãrã ºiliberala Gabi Ionescu, unul din-tre cei mai vechi membri ai par-tidului condus de ªtirbu. Aceas-tã dezertare a liberalei Gabi Io-nescu nu este prima. Sã nu ui-tãm cã, la începutul acestui an,a pãrãsit partidul un alt liberalcu state vechi: Sorin Bãrtoi, fostcopreºedinte al PNL Slatina.„Voci” din interiorul organiza-þiei susþin cã numãrul nemulþu-miþilor din PNL Olt este în creº-tere. Nu doar foºtii democrat-liberali sunt deranjaþi de com-portamentul deputatului, ci ºiunii dintre colegii sãi din ve-chiul PNL. Aceºtia îl suspectea-zã pe deputat cã ar avea o înþe-legere, cu PSD, de a ceda Pri-mãria Slatina ºi ºefia CJ Oltpentru un interes personal cevizeazã obþinerea unui post dediplomat, în cazul în care social-democraþii ar face în toamnã

Biroul Permanent Naþional al PartiduluiNaþional Liberal de marþi, în care a fostvalidatã candidatura lui Marian Munteanu laPrimãria Capitalei, au fost luate ºi uneledecizii privind organizaþiile judeþene. Printreacestea se numãrã ºi cea referitoare laîncredinþarea în interimat a conducerii orga-nizaþiei oltene a partidului deputatului GigelSorinel ªtirbu. Astfel, acesta îºi va asumasingur rezultatul pe care PNL Olt îl va obþinela scrutinul din iunie, la care acesta vizeazãfuncþia de ºef al administraþiei locale.

Guvernul.

Nominalizarea luiBãlaºa, parte dinplanul lui ªtirbu

“Doar astfel se poate expli-ca insistenþa cu care a luptatpentru impunerea lui MariusBãlaºa drept candidat la Pri-mãria Slatina, în condiþiile încare ºtia cã acesta stã mult maiprost chiar ºi la notorietate, încomparaþie cu alþi candidaþi,dar ºi renunþarea la obiectiveledeclarate: câºtigarea PrimãrieiSlatina ºi a ºefiei CJ Olt”, ne-adeclarat unul dintre liberalii ne-mulþumiþi de ceea ce se întâm-plã în interiorul PNL Olt.

Zvonurile privind intenþiadeputatului Gigel ªtirbu de aprimi un post de consul într-oþarã exoticã au circulat încã dela începutul anului. Acesta însãa negat cã ar intenþiona sã intreîn diplomaþie ºi sã renunþe lapoliticã. El a pus speculaþiile peinteresul opozanþilor politici dea destructura organizaþia libera-lã, a cãrei conducere a preluat-o printr-o decizie a conduceriipartidului, fãrã a trece prin „fur-cile caudine” ale scrutinului in-tern. Singurul la care a candi-dat cu intenþia de a deveni pre-ºedinte, pierdut la scor în faþafostului preºedinte liberal, ac-tualmente preºedinte ALDEOlt, Ioan Ciugulea.

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

PNL Olt renunþãla Primãria Slatinaºi ºefia CJ Olt

20 - 26 aprilie 2016 www.indiscret.ro

Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATESC APAVIL SA adesfãºurat ºi în sãptã-mâna 11 – 15 aprilie oactivitate intensã înmunicipiul RâmnicuVâlcea, în colaborarecu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENA-JARE A TERENULUI. Aufost executate lucrãri de ame-najare a terenului, prin betona-re, pe Sf. Calinic nr. 34 ºi R. V.Bãbeanu.

AVARII SOLUÞIONATE.Au fost soluþionate 3 avarii lareþeaua de apã potabilã pe str.Buridava nr. 30, Sf. Calinic nr.34 ºi Sãliºtea Nouã nr. 85A.

STAÞII DE POMPAREVERIFICATE. Au fost verifi-cate staþiile de pompe, fiind asi-guratã ºi zona de protecþie sa-nitarã – Dealul Malului, Islazu-lui, Feþeni ºi Buda – Poenari.

LUCRÃRI DE ÎNLOCUI-RE A REÞELEI DE APÃ PESTR. R. V. BÃBEANU. Aufost înlocuite douã branºa-mente de apã potabilã PEHDPN10 Ø25.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale: s-au curãþatmanual cãminele de canalizareºi gurile de scurgere în zoneleOstroveni, Nord ºi Centru; s-aucurãþat pompele de canalizareMorilor – Arinilor ºi Goranu,precum ºi staþiile de pompareDem Rãdulescu ºi Râureni; s-au executat armãturi din plasãSTR8; s-au montat un capac de

canalizare ºi piesa suport dinbeton armat aferentã pe str. Mi-hai Eminescu; a fost refãcutã su-prafaþa carosabilã prin turnarede beton la bl. A54 din Ostro-veni; a fost refãcutã suprafaþacarosabilã afectatã de lucrãrileefectuate pe str. Posada; a fostblindatã canalizarea pe Calea luiTraian Nord – Supeco.

CÃMINE CURÃÞATE. Aufost curãþate gurile de scurgereºi cãminele de canalizare în maimulte zone din municipiul Rm.Vâlcea: Ostroveni (bl. C28,C23-C32, C25, S2 – sc. E, B9 –sc. B, B13-B14, A11/I - sc. C,B5, C4, B11, C17, A3-C5, C28– sc. A, A33, A34/I, C10, A8/II, C27, C26, S2, A18, locuin-þele sociale), Nord (Calea luiTraian – Supeco, str. HenriCoandã – bl. N2, N3 ºi N6, Re-publicii – bl. R18, sc. A), Cen-tru (str. Carol I – bl. N1, str.Regina Maria – bl. O ºi bloculCozia, str. G-ral Magheru – bl.S1, S2 ºi S3), Colonia Nuci,precum ºi pe str. Râureni, Strau-bing, Mihai Eminescu, Intr.Lotriºor nr. 2-4-6, B-dul Nico-lae Bãlcescu – bl. 1, sc. E, BanuMãrãcine nr. 33, Ion Râureanunr. 1, Spl. Mircea Vodã – bl. P1ºi Calea lui Traian Sud – PecoRompetrol.

64 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute, aufost verificate, montate ºi re-montate un numãr de 64 apo-metre, fiind întocmite ºi unnumãr de 10 documentaþii teh-nice.

În perioada 14-28 aprilie, Apavil executã lucrãri la sistemul deapã potabilã al municipiului Drãgãºani. Mai exact, vor fi fã-cute modificãri la sistemul de distribuþie al staþiilor de apã ºi

la rezervorul de 2.500 mc de colectare – distribuþie.Îi informãm pe aceastã cale pe cetãþenii municipiului Drãgãºani

cã aceste lucrãri ar putea afecta calitatea apei potabile – parame-trul turbiditate.

Le mulþumim clienþilor noºtri pentru înþelegere.

Lucrãri la sistemul de apãpotabilã din Drãgãºani

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

APAVILîn acþiune

20 - 26 aprilie 2016www.indiscret.ro

13EVENIMENT

cã spiritul acestei ediþii. Doarcine participã la evenimenteledin festival ar putea înþelegedesfãºurarea impresionantã deforþe care are loc zilele acesteaîn Craiova, pe scene, în culise,în birouri, pe strãzi, în pieþe, peoriunde.

Un scurt remember al prime-lor seri ne aduce în prim-plan:

actorii Companiei Saitamadin Japonia care au excelat înpiesa „Richard II” prin jocul descenã, tehnica ºi ineditul abor-dãrii regizorale conceputã de le-gendarul Yukio Ninagawa; momentele de teatru, muzicã ºidans ale Companiei OKaua dinBucureºti, de pe esplanada Te-

atrului Naþional din Craiova,dupã toate spectacolele, trupãformatã exclusiv din elevi ºi stu-denþi care, de mai bine de 11 ani,colindã lumea în lung ºi-n latpentru a încânta publicul de pre-tutindeni; tablourile de pic-to-gravurã din foaierul Teatru-lui Naþional, pline de culoare ºisubînþelesuri shakespeariene,semnate de Oana Maria Cajal,reputatã autoare de piese de te-atru ºi de film, stabilitã de peste30 de ani în Canada ºi caretranspune ºi vizual, în creionsau pensulã, personaje, locuri,sentimente; spectacolul „7/7”prezentat de Teatrul Maghiar,,Csiki Gergely” din Timiºoara

sau inedita abordare asiaticã aoperei lui Shakespeare – Mac-beth, imaginatã de artiºtii de laCompania Kasba Arghya dinCalcutta (India); versiuneasud-africanã a poveºtii luiHAMLET, în viziunea Compa-niei A & M Production din CapeTown (Africa de Sud), pusã înscenã de mai vechiul prieten alFestivalului de la Craiova - FredAbrahamse; COMEDIAERORILOR, spectacol prezen-tat de Teatrul de Repertoriu dinWorcester (Marea Britanie), înregia lui Ben Humphrey, dar ºinumeroasele personalitãþi dinlumea mondialã a teatrului, aartelor, precum Michael Dob-son, Lawrence Gunter, BoikaDimitrova Sokolova, NicoletaCinpoes, George Volceanov,Emil Sârbulescu, John Elsom,Octavian Saiu etc. sau oficiali-tãþi precum Excelenþa Sa Am-basadorul Japoniei în România,domnul Kisaburo Ishii sau Ni-gel Townson, directorul BritishCouncil România ºi mulþi alþii,care au þinut sã fie pãrtaºi laevenimentele pregãtite de orga-nizatorii craioveni.

Primele zile din festival au fostun prilej, totodatã, pentru spec-tatorii români ºi strãini sã urmã-reascã spectacole stradale cuefecte pirotehnice ale trupeiCrispus din Sibiu, concerte demuzicã renascentistã în interpre-

tarea K’antu Ensemble (MareaBritanie), dar ºi cea mai recentãpremierã a Naþionalului craio-vean – Iulius Caesar, conceputãspecial pentru ediþia din acest ana Festivalului Shakespeare, înregia renumitului producãtoramerican Peter Schneider.

În afara spectacolelor-eveni-ment programate pe strãzi sauîn sãlile Teatrului Naþional “Ma-rin Sorescu”, Aula Buia de laFacultatea de Agronomie dinCraiova, cele ale Teatrului pen-tru Copii ºi Tineret Colibri saula Casa Studenþilor, publiculeste aºteptat la orice orã ºi înfoaierul Teatrului Naþional“Marin Sorescu” pentru a admi-ra expoziþii de picturã, fotogra-fie, cãrþi rare, dar ºi una dintrecele mai interesante expoziþii decostume elisabetane, realizatãde Studenþii Departamentuluide Scenografie de Teatru de laUniversitatea Naþionalã de ArtãTeatralã ºi CinematograficãBucureºti.

ªi cum, de cele mai multe ori,imaginile vorbesc de la sine,site-ul www.shakespeare.-tncms.ro este mereu actualizatcu fotografii din culise sau dela manifestãrile culturale pro-gramate. Pentru detalii ºi infor-maþii despre spectacolele undemai sunt disponibile locuri –Agenþia Teatrului, telefon0251.413.677.

Compania Saitama (Japonia) - „Richard II”, regia: Yukio Ninagawa

Concert de muzicã renascentistã în interpretarea K’antuEnsemble (Marea Britanie)

Zile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareZile ºi nopþi de povestela Festivalul ShakespeareTrãiri intense în culise,

emoþii transmise pe sce-nã, muzicã renascentis-

tã pe malul Dunãrii, spectacoledin culturi diferite ºi povestiteîn limbi diferite, personalitãþidin lumea întreagã ce vin la Cra-iova special pentru a descoperi,chiar ºi dupã 400 de ani, noi ºiinedite abordãri ale operei ma-relui Will, artiºti care îmbinãfocul pe ritmul sonetelor luiShakespeare, dar ºi un publicentuziast.

Sunt doar câteva imagini carear putea descrie tabloul prime-lor zile din Festivalul Internaþi-onal Shakespeare, dar nici pedeparte nu ar reuºi sã întregeas-

20 - 26 aprilie 2016 www.indiscret.ro

Legea societãþilor nr. 31/1990 sta-bileºte entitãþile cu personalitatejuridicã ce pot fi constituite în

una dintre urmãtoarele cinci forme deorganizare: societate în nume colectiv,societate în comanditã simplã, societa-te pe acþiuni, societate în comanditã peacþiuni ºi societate cu rãspundere limi-tatã. De altfel, aceasta din urmã este ºiforma de organizare întâlnitã cel maides în þara noastrã, iar înregistrarea uneiastfel de entitãþi la Oficiul RegistruluiComerþului nu ar trebui sã dureze maimult de câteva zile.

Astfel, potrivit actului normativ, într-o societate cu rãspundere limitatã nu-mãrul asociaþilor nu poate fi mai marede 50, existând însã ºi posibilitatea cao firmã sã aibã un asociat unic, persoa-nã fizicã sau juridicã. De altfel, o per-soanã fizicã sau o persoanã juridicã nupoate fi asociat unic decât într-o sin-gurã societate cu rãspundere limitatã,iar dacã asociatul unic este ºi adminis-trator, acestuia îi revin ºi obligaþiileprevãzute de lege pentru aceastã cali-tate.

Totodatã, capitalul social al unui SRLnu poate fi mai mic de 200 de lei ºi sedivide în pãrþi sociale egale, care, larândul lor, nu pot fi mai mici de 10 lei.În cazul în care, într-o societate cu rãs-pundere limitatã, pãrþile sociale sunt aleunei singure persoane, aceasta, în cali-tate de asociat unic, are drepturile ºiobligaþiile ce revin adunãrii generale aasociaþilor.

Primii paºi pentruînmatriculareaunei societãþi

Pentru a înfiinþa un SRL, este nevo-ie de întocmirea documentaþiei nece-sare ºi depunerea acesteia la OficiulRegistrului Comerþului de pe lângã tri-bunalul în raza cãruia solicitantul îºistabileºte sediul profesional (ORCT).

Prima etapã în procedura de înfiin-þare o reprezintã rezervarea denumiriisocietãþii cu rãspundere limitatã, prindepunerea la ORCT a cererii de verifi-care disponibilitate ºi/sau rezervare fir-mã (original), completatã cu trei denu-miri, în ordinea preferinþelor, ºi achita-rea taxei de registru la casierie, taxãcare în prezent este de 72 de lei, fiindformatã din: taxa de registru (45 de lei)ºi un procent aplicat taxei de registru -50% fondul de lichidare ºi 10% fondulde buletin - , prevãzute de Legea nr.85/2014 (27 de lei).

Potrivit informaþiilor disponibile pesite-ul Oficiului Naþional al Registru-lui Comerþului (ONRC), firma uneisocietãþi cu rãspundere limitatã se com-pune dintr-o denumire proprie, la carese poate adãuga numele unuia sau almai multor asociaþi ºi este însoþitã demenþiunea scrisã în întregime “socie-tate cu rãspundere limitatã” sau

“S.R.L.”În ceea ce priveºte formularul utilizat

pentru rezervarea denumirii, acesta poatefi obþinut de la Registrul Comerþului saupoate fi descãrcat de pe site-ul institu-þiei. De asemenea, un lucru important decare profesioniºtii trebuie sã þinã conteste acela cã existã posibilitatea ca nici-una dintre cele trei denumiri alese sã nufie disponibile, astfel încât este recoman-dat ca solicitanþii sã aibã unele variantede rezervã.

De asemenea, este important sã preci-zãm cã dovada rezervãrii denumirii seridicã în aproximativ 30 de minute de ladepunerea cererii, aceasta fiind valabi-lã, din momentul obþinerii, timp de treiluni. În cazul în care procedura de în-matriculare a societãþii nu este finaliza-tã în acest interval de timp, documentulîºi pierde valabilitatea, astfel încât soli-citantul trebuie sã cearã o nouã rezerva-re de denumire ºi sã achite taxele afe-rente.

Mai departe, persoanele care doresc sãînfiinþeze un SRL trebuie sã dovedeascãfaptul cã deþin un sediu social. Astfel,documentele care atestã drepturile defolosinþã asupra spaþiilor cu destinaþie desediu social pot fi: extrasul de carte fun-ciarã, contractul de vânzare-cumpãrare,contractul de donaþie în formã autenticãsau certificatul de moºtenitor, în cazulpersoanelor care aleg sã foloseascã dreptsediu social un imobil pe care îl au înproprietate, sau contractul de închiriere(înregistrat la Administraþia FinanþelorPublice, în cazul proprietarului/locato-rului persoanã fizicã), contractul desubînchiriere, contractul de concesiune,contractul de leasing imobiliar sau con-tractul de comodat pentru spaþiile închi-riate de deþinãtorii viitoarei companii.

Conform informaþiilor furnizate de

J U

R I

D I

C A

Publ

icita

te

RESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANSTR. ALEEA TEILOR NR.3, RM. VÂLCEA, JUDEÞUL VÂLCEA

Contact: Tel: 0250732036 ,0755078410 e-mail: ballroomvalcea@gmail.com facebook: ballroomvalcea@yahoo.com

odatã, conform aceluiaºi temei legisla-tiv, numãrul societãþilor ce funcþioneazãîntr-un imobil nu poate depãºi numãrulde încãperi sau spaþii distincte obþinuteprin partajare.

Conþinutul actuluiconstitutivºi întocmirea acestuia

Conform normelor în vigoare, actulconstitutiv se încheie sub semnãturã pri-vatã, se semneazã de cãtre toþi asociaþiiºi trebuie sã cuprindã:

- datele de identificare ale asociaþilor;- forma (în cazul nostru - SRL), denu-

mirea ºi sediul social;- obiectul de activitate al societãþii, cu

precizarea domeniului ºi a activitãþiiprincipale. Potrivit reglementãrilor învigoare, o firmã poate avea un singurobiect principal de activitate, cãruia îicorespunde un singur cod CAEN, careeste declarat obligatoriu la constituire.În ceea ce priveºte numãrul de obiectesecundare de activitate, legislaþia nu pre-vede vreo limitare în acest sens;

- capitalul social, cu menþionarea apor-tului fiecãrui asociat, în numerar sau înnaturã;

- asociaþii care reprezintã ºi adminis-treazã societatea sau administratorii nea-sociaþi, datele lor de identificare, puteri-le ce li s-au conferit ºi dacã ei urmeazãsã le exercite împreunã sau separat;

- partea fiecãrui asociat la beneficii ºila pierderi;

- sediile secundare - sucursale, agen-þii, reprezentanþe sau alte asemenea uni-tãþi fãrã personalitate juridicã - atuncicând se înfiinþeazã odatã cu societateasau condiþiile pentru înfiinþarea lor ulte-rioarã, dacã se are în vedere o atare în-

site-ul instituþiei, toate documenteleenumerate anterior trebuie depuse încopie certificatã de parte sau în copielegalizatã, cu excepþia extrasului decarte funciarã, care se depune în origi-nal.

Important! În cazul în care sediul so-cial al firmei este stabilit într-un blocde locuinþe, este nevoie ºi de acordulvecinilor sau al asociaþiei de locataripentru stabilirea sediului social.

Totodatã, dosarul de înregistrare tre-buie sã conþinã o cerere adresatã Agen-þiei Naþionale de Administrare Fiscalã(ANAF) în vederea obþinerii certifica-tului emis de administraþia financiarãcompetentã, care certificã faptul cã pen-tru imobilul cu destinaþie de sediu so-cial nu a fost înregistrat un alt docu-ment pentru înstrãinarea dreptului defolosinþã asupra aceluiaºi imobil, cu ti-tlu oneros sau gratuit

Asta deoarece la art. 17 din Legea so-cietãþilor este stabilit cã la acelaºi se-diu pot funcþiona mai multe societãþinumai dacã imobilul, prin structura luiºi suprafaþa sa utilã, permite funcþiona-rea mai multor societãþi în încãperi di-ferite sau în spaþii distinct partajate. Tot-

14JURIDICA

fiinþare;- durata societãþii;- modul de dizolvare ºi de lichidare

al societãþii.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 31/1990,semnatarii actului constitutiv sunt con-sideraþi ºi fondatori, iar persoanele caresunt incapabile sau care au fost con-damnate, printre altele, pentru infracþi-uni contra patrimoniului prin nesocoti-rea încrederii, infracþiuni de corupþie,delapidare, infracþiuni de fals în înscri-suri sau evaziune fiscalã, nu pot aveacalitatea de fondatori ºi, implicit, pe ceade asociaþi sau administratori.

În ceea ce priveºte capitalul socialpentru înfiinþarea unui SRL, acesta estede cel puþin 200 de lei, aºa cum ammenþionat anterior, ºi se depune într-uncont nou, deschis în numele firmei decãtre administrator, la orice bancã depe teritoriul României. Astfel, persoa-na care va fi administratorul firmei(aceasta poate fi chiar asociatul/ unuldintre asociaþi sau o altã persoanã alea-sã de aceºtia) trebuie sã aibã asupra ei,atunci când solicitã deschiderea contu-lui, urmãtoarele documente:

- actul constitutiv;- dovada rezervãrii denumirii;- buletinul sau cartea de identitate;- buletinul sau cartea de identitate a

delegatului + împuternicire pentru aces-ta, dacã este cazul.

(va urma)

Marius Vicenþiu Coltucavocat

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

Ce trebuie sã ºtii dacã vreisã-þi faci SRL în 2016 (I)

20 - 26 aprilie 2016www.indiscret.ro

15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Prezenþã constantã din1976 la jocurile olimpi-ce, ºi nu oricum, echipa

femininã de gimnasticã a Ro-mâniei rateazã ediþia 2016 Riode Janeiro. În istoria celor cincicercuri frumos colorate, „trico-lorele” au obþinut aurul de 3 ori,argintul de 4 ori ºi bronzul de 5ori (1956-2012), nemailuând încalcul atâtea titluri mondiale, laindividual ºi pe echipe, care le-au asigurat supremaþia. DespreNadia Comãneci, „zâna de laMontreal”, numai cei nenãscuþinu ºtiu nimic. Dar vor afla. La18 iulie 1976, în concursul peechipe, gimnasta nãscutã laOneºti, în vârstã de nici 15 ani,obþinea primul 10, la paralele,dintr-un ºirag de ºapte astfel denote, dând peste cap tabela elec-tronicã, aceasta indicând, con-sternant, 1.00! La atâþia ani dis-tanþã, emoþiile de atunci s-au es-tompat, lumea s-a obiºnuit atâtde mult cu Nadia a noastrã, în-cât unii chiar au proferat inju-rii, dintr-un motiv sau altul, laadresa ei. Atunci însã, în lungavarã fierbinte a lui ’76, magis-tral surprinsã de Ioan Chirilã încartea „Nadia”, faima sportivãa României atinsese apogeul. ÎnCanada, numeroase familii deromâni ºi nu numai ºi-au bote-zat copilele Nadia. În þara nata-lã a „zânei”, pãpuºile „Nadia”fãceau epocã. În urmã cu patruani, la Jocurile Olimpic de laLondra, gimnastica femininã,

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

de Lucian Pretorian

Adversarul perfect carele putea reda încrede-rea oltenilor îi aºtep-

ta pe cochetul stadion „IlieOanã”. Petrolul Ploieºti, oechipã rãnitã, condusã în ace-laºi mod total neprofesionist,pãrea o copie puþin mai tristãa echipei fanion a Craiovei.Un stadion plin, un CSU rã-tãcit în acest play-out, un Pe-trolul ce îºi juca poate ultimaºansã de a rãmâne în Liga I ºio bãtãlie a doi antrenori ol-teni…, unul cu ceva experi-enþã pe prima scenã, un aldoilea puþin depãºit de mizaprimei ligi.

Gazdele încep jocul întrombã ºi pun stãpânire pemijlocul terenului. Straton îºiîncepe rolul de înger ºi de-mon cu o intervenþie bunã înfaþa lui Gavrilã (min. 13).Dupã douã minute, Petrolultrece de douã ori pe lângãdeschiderea scorului, dar in-tervenþia în doi timpi a porta-rului oltean menþine tabelanemodificatã. Akta vrea sãparã mai tehnic decât este ºi

paseazã greºit în calitate de ul-tim apãrãtor, însã Kay îl dublea-zã perfect ºi blocheazã ºutul luiZubir (min. 34). Petrolul areîncã o ºansã de gol, dar acelaºiStraton respinge cu greu, de larãdãcina barei, o loviturã liberãexecutatã foarte bine de Gavri-lã (min. 37). Coºmarul olteni-lor continuã ºi Kay îl opreºte încareu pe Paloucci, primeºte aldoilea galben ºi îºi lasã echipaîn inferioritate numericã. Stra-ton îºi desãvârºeºte rolul de în-ger ºi apãrã lovitura de pedeap-sã executatã de acelaºi Paloucci(min. 43). Fãrã ºut pe poarta Pe-trolului, fãrã a avea posesie ºifãrã a emite vreo pretenþie ofen-sivã, CSU încheie o reprizã carecaracterizezã perfect nivelulactual al echipei conduse depseudomanagerul Felix Grigo-re.

Mitanul secund debuteazã înaceeaºi notã de dominare a gaz-delor, iar golul apare inevitabilîn minul 51. Straton revine larolul de demon pasând în modhilar lui Astafei ºi acesta înde-plineºte o simplã formalitate.Petrolul trece la conducere ºi fa-naticii suporteri ploieºteni încep

sã creadã. Vãtãjelu îºi amin-teºte cã a purtat tricoul echi-pei naþionale, porneºte într-oacþiune personalã pe parteastângã, dar finalizarea lui Zla-tinski lasã de dorit (min. 67).Prima ºi ultima ocazie a Cra-iovei în acest meci, lucru carepare incredibil pentru o echi-pã ce îºi juca ºansele de ac-cedere în Europa League înfaþa unei echipe care uitasecum e sã câºtige pe teren pro-priu. Meciul se încheie înacelaºi mod în care a început,cu o ocazie marca Gavrilã,dar portarul echipei oaspeterespinge de la colþul scurt(min. 92).

Un sfârºit de meci ce gã-seºte Petrolul plinã de spe-ranþe în vederea evitãrii retro-gradãrii, însã de partea opu-sã a baricadei gãseºte unCSU obosit, lipsit de calitateºi fãrã vreun fel de viziune.

Privind jocul Craiovei dinultimul timp ºi vãzând ceºansã are de a juca în cupeleeuropene, nu ne rãmâne de-cât sã ne întrebãm... oare, sedoreºte cu adevãrat o califi-care în Europa League?

medaliatã cu bronz, încã respi-ra, nu se deconectase de la apa-rate. ªocul s-a produs la Mon-dialele de la Glasgow, trei animai târziu, când se claseazã pelocul 13, punând în pericol par-ticiparea la Rio, unde vor mer-ge direct doar primele 8. La fi-nele sãptãmânii trecute, s-a con-sumat ºi „testul Rio” de com-pletare a grilei, cu participareaþãrilor care au încheiat mondia-lul scoþian pe poziþiile 9-13, ca-lificabile fiind primele 4. Dinpãcate, România s-a dus maijos, luându-i faþa niºte ilustreanonime pe vremuri, Elveþia ºiAustralia. Dezastru istoric! Spi-rala dezintegrãrii pe care s-aînscris ºcoala româneascã degimnasticã femininã, de la carese luau lecþii, este o ruºine cuecouri planetare. Lipsite în par-te de experienþa competiþiilor deanvergurã (ceea ce ridicã sem-ne de întrebare asupra moduluiîn care s-a fãcut selecþia la „tes-tul Rio”), asistate mai mult demedici decât de antrenori, com-ponentele lotului numai cã nus-au ales cu fracturi la cãdereade pe aparate. Implozia pluteaîn sistem încã de la olimpiadaatenianã din 2004, ca urmare ainteresului în scãdere faþã degimnasticã al copiilor, a exodu-lui de specialiºti. Nu în ultimãinstanþã ca urmare a desconsi-derãrii sportului în ceea ce areel mai reprezentativ pentru onaþiune.

Din reginã, mãturãtoarede stradã

RepetenþiiRepetenþiiRepetenþiiRepetenþiiRepetenþiiRepetenþiiRepetenþiiRepetenþiiRepetenþiiRepetenþiiRepetenþiiRepetenþiiRepetenþiiRepetenþiiRepetenþiiRepetenþiiRepetenþii

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

pensiunea.siva@yahoo.comHorezu, Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Punteavacarmului

De aproape un an, în cen-trul municipiului RâmnicuVâlcea a fost improvizatã unfel de minipunte de tablã(foto) pe care, zi ºi noapte,trec mii de oameni ºi careface un zgomot de infern.Prin urmare, locatarii blocu-rilor din preajmã au un mo-tiv în plus de stres, pe lângãcel al lucrãrilor de reamena-jare a zonei. Nici construc-torilor ºi nici onorabililoredili nu pare sã le pese. Cumaltfel?!

Superstiþiede prefect

Prefectul de Vâlcea,

Publ

icita

te

Centrul comercial Oltenia Sucpi,locul ideal pentru cumpãrãturi

CaleaBucureºti

129A,Craiova

Amãnunteîn pagina 12

Radu Renga, luni, în cabi-netul preºedintelui Consi-liului Judeþean Vâlcea: „Nustau prea mult. Sunt super-stiþios!”. „Dar aºteaptã sã-þi aducem strategia de dez-voltare a judeþului”, l-a în-demnat preºedintele Gheor-ghe Pãsat. „Aºtept în hol.Cum spuneam, sunt super-stiþios!”, a replicat Renga,în glumã! Eh, având în ve-dere cele pãþite de ultimiidoi “locatari” ai acestui bi-rou...

Horezu:“Vrem primarfãrã girofar”

Partidul Ecologist Românlanseazã miercuri, 20 apri-lie, candidatura la Primãria

Horezu a lui Constantin Niþu.Sloganul este cât se poate de su-gestiv: „Vrem primar fãrã giro-far”, cu apropo la contracandi-daþii lui Niþu, unul fost poliþist,iar celãlalt fost lucrãtor la Am-bulanþã. Marþi, ecologiºtii vâl-ceni au declarat cã obiectivul lorîn ce priveºte primãriile s-a ex-tins: „Vom câºtiga nu numai Pri-mãria Râmnicu Vâlcea, ci ºi Pri-mãria Horezu”, a declarat Mir-cia Gutãu.

Frâncu revine...Umblã zvonul cã fostul pri-

mar al municipiului RâmnicuVâlcea, Emilian Frâncu, ar fiunul dintre acþionarii postuluiEtalon Tv ºi cã, în curând, îºiva manifesta pretenþiile de ri-goare. Ei, asta nu e de bine pen-tru unii de acolo care, de-a lun-gul timpului, l-au fãcut „pilaf”pe Frâncu.

MinisterulEconomieinu va privatizanicio companieîn acest an

Într-un interviu acordat WALL-STREET.RO, Sorana Baciu, secre-tar de stat în Ministerul Energiei,spune ceva interesant: „Minis-terul Economiei nu va privatizanicio companie din portofoliu înacest an. Înainte de un astfel dedemers, ministerul încearcã sãprofesionalizeze conducereaunor companii din portofoliu,pentru cã una dintre problemeleultimilor 25 de ani a fost tocmaimanagementul”. Instituþia pãs-toreºte, printre altele, 49 de

companii din sectoare precumresurse minerale, petrol ºi gazenaturale, energie, armament sauturism.Evident, vâlcenii se gân-desc la Oltchim.

PSD, loviturãdupã loviturã

PSD Vâlcea încaseazã lovitu-rã dupã loviturã, în pragul cam-paniei electorale. Dupã ce edi-lul-ºef din Mãldãreºti, IonelDragu, a fost arestat pentru fap-te de corupþie, iar primarul dela Bujoreni, Alexandru Roºu, afost pus sub control judiciar dinmotive similare, ºi Sorin Rom-cescu, primarul comunei Slã-tioara, a pãþit ceva. Agenþia Na-þionalã pentru Integritate (ANI)a constatat cã Romcescu s-aaflat în stare de incompatibili-tate, întrucât a deþinut simultancu funcþia de primar ºi funcþiade administrator în cadrul SCSorana SRL (în perioada 20 iu-nie 2012 – 7 martie 2016), res-pectiv, calitatea de Persoanã Fi-zicã Autorizatã în cadrul „Rom-cescu Cristian Persoanã FizicãAutorizatã” (în perioada 20 iu-nie 2012 - 8 martie 2016). În2012, Romcescu a câºtigat pri-mãria cu un scor record. MãiANI, mãi!

Veterinarulde la Ocne –probleme, ceva?

Situaþie ambiguã la OcneleMari în privinþa candidatului li-beral la primãrie, Mihai Pãtru.Pe pagina sa de facebook, ac-tualul primar, Petre Iordache(PSD), a postat urmãtoarea in-

formaþie: “Mihai Pãtru este cer-cetat în stare de urgenþã de in-spectorii Agenþiei Naþionale deIntegritate pentru afaceri du-bioase cu terenuri, fals în decla-raþii ºi uz de fals. Protectorul luiPãtru, Constantin Lãzãroiu, esteºi vicepreºedintele asociaþiei lo-cale a crescãtorilor de animale“Buridava”, entitate care a în-casat anual sume consistente dela APIA. Tânãr cu douã joburi,Pãtru este ºi tehnician veterinar,concomitent cu serviciul defuncþionar la primãrie care þineinclusiv evidenþa animalelor dinlocalitate”. Recent, PrimãriaOcnele Mari a primit din parteaANI solicitarea de a rãspundeurgent dacã Mihai Pãtru “a fã-cut/face parte din categoria per-soanelor prevãzute la art. (1) dinLegea 176/2010 (privind inte-gritatea în exercitarea funcþiilorºi demnitãþilor publice – n.r.),precum ºi funcþiile deþinute ºiperioada”. De asemenea, in-spectorii ANI au solicitat copiicertificate ale declaraþiilor deavere ºi de interese depuse deacesta pentru perioada în careavea obligaþia legalã de depu-nere. Articolul 1 din legea amin-titã prevede, la alineatul 31, cãdispoziþiile ei se aplicã ºi “per-soanelor cu funcþii de conduce-re ºi de control, precum ºi func-þionarilor publici, inclusiv celorcu statut special, care îºi desfã-ºoarã activitatea în cadrul tutu-ror autoritãþilor publice centra-le ori locale sau, dupã caz, încadrul tuturor instituþiilor publi-ce”. Rãmâne de vãzut dacã aces-te solicitãri sunt doar formali-tãþi, în contextul alegerilor, sauexistã alte motive.