Download - Carol I-iu o caracterisare.pdf

Transcript
Page 1: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

4

B. INST.' ISTORIE

A. R. S. R. N. IORGA

CAROL Liu0 CARACTERISARE

CONFERINTA TINUTA LA FUNDATIA CAROL

a.,-1074EQ1

:10E-ligr,

pnat

BLICURE*TI1932

S'36

'

.-

. .1

-

1%-

I

-

N

www.dacoromanica.ro

Page 2: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

N.I ORGAi

CAROL Liu0 CARACTERISARE

CONFERINTA TINUTA LA FUNDATIA CAROL

BLICURETI1932

-

-

1 II

og,L10fisol".10ENIEr

MOS.11eiLkIt

1:yA

"

www.dacoromanica.ro

Page 3: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

Aqezamintul tipografic.Datina Romaneasce

WaleniideMunte

0.44 CailTRAIA UNIVEV

BUC %..)REST -

1ST

tt-

g)1

larisconsiiiffitatal Attait

,...01wasaMt.lr-Zer;

VtrECA IT.

ventar. ,ory. ... " ..... ...

.0... ..............

www.dacoromanica.ro

Page 4: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

IIIit 111AV\i-lkih._:, .,,W\_."s\%

11111

---7.- a=h7 Ariat ; E

N. IORGA

.0 A R L0 caracterisare

Conf erinta tinuta la Fundatia Carol, in ziva de 17 Februar 1932

I.

Onorat auditoriu,

Multamind ea am lost invitat sa tin cea d'intaiu dintreconferintile inchinate fundatorilor Romaniei, m'am intrebat dece institutia aceasta s'a indreptat catre mine.

Eu am cunoscut pe regele Carol, 1-am cunoscut din catevaaudiente, I-am cunoscut foarte tarziu. I-am lost foarte recu-noscator pentru acele audiente venite in anii din urmA ai vietiisale. slit, insa ca, la inceput, regele Carol, ceia ce era naturalla varsta sa, nu era cu totul in curent cu ceia ce se petreceain genera ,ia mai noua. rasfoind, acum in urmA, corespon-denta diplomatica austriaca, tiparita intreaga in 1929 si 1930,panA atunci total necunoscuta noun, am vazut i un pasagiucare este intrucatva desagreabil pentru mine, dar priveste ointreagA generatie si arata numai ca in momentul acela se pro-dusese o rupere de contact intre Regele i aspiratille unei noigenerakii. Este vorba de miscarea nationalista din 1908, pevremea .cand se trata chestia Bosniei si a Hertegovinei, careerau ocupate de Austriaci de la 1878 si Austria a profitat demomentul and Bulgaria si-a proclamat independenta si a de-clarat ca ocupatia o transforma intro posesiune de f apt. PentruAustria s'a pus atunci intrebarea ce atitudine ia Regatul RomanfatA cu chestia Bosniei si a Hertegovinel, care ducea la unrazboiu. Pentru ca a fost un moment teama de un razboiu siregele Carol credea cA din causa unor indemnuri care nu ve-niserA toate din Rusia, dar altii credeau cA Rusia este aceiacare sprijinA resistenta sarbeasca. Exista l atunci Liga Cultu-

\ot

al0'MO/ POPULkEt

-

1

1' )t

1

." :

I4u.

www.dacoromanica.ro

Page 5: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

4

ralA : presedinte nu stiu cine era. Ministru-presedinte era inmomentul acela Dimitrie Sturdza, dar intre el si cei din aceastAgeneratie se §tie cA nu putea sA fie nicio legAtura. Si este unraport austriac de la Bucuresti cu privire la asa-numitele agi-talii ale Ligii Culturale. VA asigur ca niciodatA nimeni nu aavut intentia sA demonstreze supt ferestile Legatiei austro-ungare; din potria, de ate ori la o intrunire s'a strigat : JosAustro-Ungaria", am oprit imcdiat pe acela care striga : Nneste vorba cine sA fie jos, ci este vorba ca interesul nostru sidrepturile noastre sA fie sus". InsA i s'a raportat Regelui Carolcu totul altfel. Si In raportul acela se vorbeste de GrAdisteanu,care nu mai era presedinte al Ligii Culturale i cred cAnu e vorba de d. Ion GrAdi$teanu, ci de Petru GrAdisteanu,pentru cA este un calificativ care nu se poate aplica d-lui IonGrAdisteanu. Pe urmA este vorba de mine mai tArziu, am avutmarea onoare i marea plAcere de a fi cunoscut personal deregele Carol: atunci eram cunoscut prin Dimitrie Sturza :

toatA miscarea aceasta, zicea regele, nu are nicio importanta,cAci lorga este o persona ridiculA, iar, in ceia ce priveste pcaceia cari participa la aceste agitatii, sant des mauvais drôles".Este destul ca sA se vadA cum era inselat Carol I-iu cu privirela o generatie intreaga pentru ca sA se InteleagA cA in mo-mentul acesta legAturile intre rege i eine se ridica erau inexis-tente. Pe urmA au devenit existente, fiindcA, totusi, peste toatedenunturile i intrigile, am gasit eu drumul acolo, sl cred cAnu mA fusel cAnd spun cA inteun anume moment am gAsitdrumul si pAnA la inima regelui Carol.

Dar fArA indoialA cA nici cel judecat asa la 1908, nici omulcare s'a bucurat pe urmA de oarecare pretuire a Suveranuluinu ar fi avut dreptul sA vorbeascA astAzi despre un mareSuveran, despre, In adevAr, unul din fundatorii RomAniei, ci arfi trebuit sA se adreseze cineva la persoanele care au avutmarea cinste de a lucra cu regele Carol I-iu.

Dar eu nu m'am mArgenit in studiile mete istorice la perioadacea mai depArtata a istoriei Romanilor, care atrage pe eruditi

eruditli sant in stare sa se lupte ani intregi ca sa rectificeo data de lunA sau de zi sau eine stie ce amAnunt in carieraunui dregator ci pe mine m'a interesat t istoria contemporana.

Candva, and puteam sA fiu de un oarecare serviciu nu stiucArui guvern, am avut curajul de a cere sa lucrez in ArhiveleMinisteriului de Afaceri StrAine asupra Domniei regelui Carol.Nu stiu bine dacA in momentul acela regele Carol trAia : mise pare cA nu mai trAia ; era simtitor inainte de razboiu. Si amcapAtat dreptul de a lucra acolo. Am vAzut corespondentadiplomaticA a Domniei lui Carol I-iu, corespondentA care segAseste acum, dacA se mai gAseste, la Moscova sau in cinestie ce pivnita uitatA din Petrograd, fiindcA a lost Incredintataunei Puteri neutre, care nici ea nu a mai avut legaturi diplo-matice cu noua Rusie, asa ca nu slim nimic despre soarta

www.dacoromanica.ro

Page 6: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

5

intregil noastre corespondente diplomatice. Mi-am luat notefoarte multe si am scris pe basa acestor note Politica externAa Regelui Carol pand la 1882", prin urmare partea cea maiinteresanta din activitatea Romäniei, in ceia ce priveste lega-turile cu State le straine. 51 tot odata am dat, rau tiparitA,atunci se inventase masina de cules, care este nu numai onenorocire romAneasca, dar o nenorocire universalA , Cores-pondenja diplomaticA romaneasca supt Regele Carol I", panadincolo de anul 1880, documentele chiar care-mi permiseserAsa incerc a scrie politica externa a regelui Carol.

Dar toate acestea sant numai incercari i inceputuri. Santlinii trase i cateva fapte esentiale puse id i colo.

Trebuie sã mai spun, la inceputul acestei conferinti, cu adandparere de rau, nu numai pentru mine, dar pentru toti istorio-grafil romani chiar pentru cine ar fi putut sA scrie istoriaacestei Domnii trebuie sA spun cd, pentru a avea o bunaistorie a intregii Domnii a lui Carol Hu, trebuie sa asteptAmsa se ocupe de acest subject un American. Fiindca in momentulacesta Americanii fac pentru Europeni ceia ce Europend nu facei 1ni1. Cea mai bund carte cu privire la Unirea Principatelorsi la Domnia lui Cuza-Voda este a unui American, care avazut toata corespondenta diplomaticA inedita din Europa: oimensa carte de vre-o sase sute de pagini, inaintea careiatrebuie sa se incline oricine. 51 nu este singur el care s'aocupat de istoria terii noastre in aceasta epoca : s'a mai ocupatsi cIte un Frances de istoria noastra contemporana d. PaulHenry 5i, pe langa el, acela care acum cajiva ani fAcea con-ferinje, cu privire la Franja, la Universitatea din Bucuresti, d.Emery. Asa incat istoria noastra contemporanA, pe care n'amscris-o noi, fiind ocupaji cu o multime de chestiuni, foarteestetice 5i foarte oneste, in randul cArora se aseaza politica,natural, istoria noastra contemporana au scris-o strAinii. Auscris-o foarte bine, dar fara suflet, fArA caldura ; fireste, nu sepoate cere nimanui sA puna tot sufletul sari in tratarea unuisublect care priveste o tart departatA 5i o natie deosebitA.Una este, and zici : Kogalniceanu, i simti pe Kogalniceanusau chiar In casul raposatului Dimitrie St, rza, ceia ce repre-sinta altceva , 5i alta este and pomenesti numele lui Kogal-niceanu sau numele celuilalt, fara sa fi cunosmt omul, fara sastii in ce mod a trait ; cazi in vid. Cartile sant foarte folosi-toare, chiar and nu sant insuflejite, dar cartile insuflejite santcele de care avem nevoie.

latA explicatile cu cari m'am simtit &tor la inceput.In aceastA conferinja, fireste scurta, vor fi lacune, i aceasta se

datoreste multor motive. Se datoreste, in randul intaiu, insuff-cientei vorbitorului, dar ie datoreste 1 faptului Ca vorbitorul aavut la indemana sa pujine mijloace de a se informa, iar mij-loacele interne, lui ca i oricui, Ii lipsesc cu desAvarsire. Seri-sorb particulate se gAsesc alurea in fulmar mare, la noi nu, si,

-

-

:

_

www.dacoromanica.ro

Page 7: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

- 6oricum, nu au fost publicate. Natural ca in felul acesta ajungecineva sA judece istoria unei lungi i Insemnate Domnii dupace se presinta intamplator. Mi se va spune si cu aceastavoiu 1ncheia acest capitol preliminar dar exista notele rege-lui Carol.

Tin sa Instiintez persoanele care binevoiesc sa mA asculteca nu sant Memoriile Regelui Carol, cum crede toatA lumea ;sant acolo note foarte scurte, sant si documentele care se gAsiauIn stapanirea regelui Carol, anumite rapoarte care-i veniau numailui, flindcA el avea o corespondentA diplomatica personala, santdocumentele de la Afacerile Straine, care se aflau In dublu laIndemana Suveranului. Dar In ce priveste toatA aranjarea, toatAredactarea, toatA judecata, ele nu apartin regelui, ci unui pro-fesor german, anume adus pentru aceasta, si apartin d-neiMite Kremnitz, pe care anume persoane au cunoscut-o inainte derAzboiu, i tiu in ce mod plin de amabliitate a vorbit de noi intimpul razboiului ; zic plin de amabilitate, dar stie toata lu-mea care a cetit prosa d-nei Mite Kemnitz cum a fost tratatAnatia romaneascA in mijlocul cAreia ea a trait, nu prea nenoro-citA, atatia ani de zile. Prin urmare nu avem mArturisirile rege-lui Carol insusi. Aceasta este bine s'o stie oricine.

De cate ori se citeaza din Aus dem Lebeng, tradusA Infrantuzeste si din frantuzeste in acea franco-romanA al cariisecret 11 are o parte din societatea buna, ne gasim In pres: ntaunei cArti in care se afla si unele documente, si atAt. Dar esteInca o carte pe care publicul romanesc nu o cunoaste de loc.Un publicist german, Lindenberg, a venit in Romania i, cuocasia unei primiri, a castigat, nu stiu cum, de sigur nu prinfarmecul numelui sAu, increderea regelui Carol, care i-a datsarcina de a scrie istoria vietii st a Domniei sale. A apArutun volum destul de bine ilustrat, pe care lumea II cunoasieintru catva st pe care II aveam I eu. Intamplarea a fAcut saaflu ca existA i o altA opera a lui Lindenberg, iesitA dupArAzbuiu, la 1922, in douA volume, care merg pard la moartearegelui Carol, lucru pe care cea mai mare parte dintre cer-cetatorii critici de la noi nu-I $tiu. Si in aceasta opera, ceade dupA rALboiu, natural ca se vorbes`e de o intreaga partedin viata si din activitatea regelui Carol, care nu se gaseste inprima lucrare. Ea cuprinde cAteva ilustratii cu totul notfape coperta se spune, i dacA are dreptul sa o spunA d. Lin-denberg sau nu, eu nu pot sa hotArAsc, cA aceastA lucrareeste fAcuta linter Mitwirkung des Konigs", cu colabora-rea regelui insAg, si ca regele a ales ilustratiile si a dat, in ace-Iasi timp, un fel de bun de tree' pe fiecare coala. Afirmatiad-lui Lindenberg nu avem nici un motiv s'o raspingem ; celmult, daca este un fapt, putem sA-I deploram. Cartea trebuieintrebuintata insA cu oarecari critici

Voiu vorbi deosebi de monstruositatea ca lipsA de gust care se chlarra ro-manul lui Carol Hu, Mild era in viafd Artur Achleitner, Karl der Weise,Leipzig, fArA an.

1/4

:

:

:

--

t

1.

www.dacoromanica.ro

Page 8: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

7

prin urmare, pe ce se poate sprijini o expunere privi-toare la regele Carol.

Dar, and s'a facut aceasta invitatie catre mine, de sigur cAs'a avut in vedere, nu tot ce poate cuprinde, macar in liniifoarte generale, Domnia regelui Carol, ci numai partea pe careregele Carol a avut-o in intemeierea RomAniei moderne. Fiindcaacesta este sensul conferintelor care se deschid astAzi.

Si, aid, de la inceput, se gAseste cineva inaintea unei opinii,pe care si regele Carol, dar, mai mult poate, persoanele careI-au incunjurat, au cautat s'o raspandeasca, opinie care, dupaparerea mea, cu tot respectul care se cuvine aceluia care afacut atAta si care nu mai este in mijlocul nostru, nu mi separe cu totul intemeiata.

S'a cautat, neaparat, sA se ridice prestigiul regelui Carol, darInca mai sus s'ar fi ridicat prestigiul regelui Carol daca partealui in intemeierea României noi ar fi fost stabilitA pe altebase. Cred ca nu de la regele Carol a pornit aceasta judecata,fiindcA ea este in legatura cu o alta parere, foarte raspanditaprintre Romani, din motive de inconstienta, din motive de in-teres, dar, in primul rand, din motive de despret fata de noiinsine, cad santem poporul care dispune de o mai mare mAsura dedespret pentru sine insusi dintre toate popoarele care existape lume. Si anume se tot spunea : inainte de Carol I-iu douAterisoare.

imi aduc aminte cat mA jignia totdeauna, la toate ocasiilesolemne mai ales, in timpul Domniei regelui Carol, aceasta ex-presie de douA terisoare vasale, supuse Turcilor, platind tributSuzeranului". Erau straini cari credeau ca situatia Serbiei si a Bul-gariei fatA de Imperiul Otoman era aceiasi ca situatia RomA-niei, pe and cele cloud jumatati din Romania d'inainte de 1854au fost stapane acasa la dansele. Una din rasele cele mai no-bile, o politicA de mare inteligenta, un sacrificiu de &Inge pentrucare toata lumea trebuie sa ni fie recunoscAtorre, o desvoltareliterara si artistica represintand una din acele pretioase sintese,cum o spunea foarte frumos tAnArul nostru rege acum catevazile, patruns si el de adevärul acestei judecati ; da, una din celemai pretioase sintese din intreaga istorie a literaturii si artei,aceasta au fost terile noastre. Prin urmare, nu bietele Princi-pate vasale, care au asteptat anumite date fatidice, 1821: TudorVladimirescu, 1848 : ceva agitatii de tineret aici la Bucurestisi o republica de trei luni de ziie si, dupa aceia, 1859 : Uni-rea Principatelor. Principatele erau unite in sufletul popo-rului românesc de secole, i aceia a fost numai o formA, o con-sacrare a unei unitAti &lane!, fundamentale, reale. Urmeaza 1866:imediat se vorbeste de anumite sc,Indaluri de la Curtea luiCuzallodA. Dupa aceia a venit Februar 1866, momentul sal-

.

II.

'

- -

www.dacoromanica.ro

Page 9: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

8

Orli. Nu se ulta niciodata sa se nate in ce stare se gasia Pa-latul. Se spune ca noul print, in momentul cAnd a fost duscatre usa de intrare, s'a Inspaimantat si a intrebat unde estePalatul? I s'a spus : Acesta este Palatul". Dar Palatul acestamic are o origine, care trebuie sa-i merite respectul tuturor.Este casa lui Dinicu Golescu, care, in acele timpuri de mo-destie, and a fost intrebat de ce face o casa asa de mare, -filndca era prea mare pentru familia lui, a rAspuns : EuclAdesc pentru viitor".

Intreaga legenda a Domniei lui Carol I-iu a fost clAdita peaceste base, far oameni ca Dimitrie Sturza au facut tot ceiace li-a fost cu putinta pentru ca aceasta parere sA se interne-ieze. Imi aduc aminte revolta care s'a produs in mijlocul a-cestor oameni atunci and a aparut Istoria Romani lora, inlimba germana, pe care am tiparit-o in marea colectie a luiLamprecht si in care Domnia lui Cuza-Vocla si a lui CarolI-iu erau puse In acelasi capitol. Mi se spunea: Dar sepoate un lucru ca acesta ?". A fost vorba chiar de un fel dedesaprobare oficialA. Mai mai sa-mi confiste cartea. Cum sepoate asa ceva : Domnia lui Cuza-Voda si Domnia lui Carol

Impreuna ? $1 cu toate acestea Domnia lui Cuza-VodaDomnia lui Carol I-iu sant legate strain impreunA. Sant

legate impreuna prin colaboratia realä, pe care intregul poporromanesc a dat-o amanduror Domniilor, colaboratie fara decare toate marile insusiri de indrazneala ale celui d'intaiu,de buna cumpana, dar si de curaj in momentul hotarator, alecelui de al doilea, nu ar fi produs nimic. Cu o natie de ni-mic, nimeni nu poate sa facA o opera istorica. 0 natie nupoate fi niciodata creata printr'o initiativa particulara, chiar aoamenilor celor mai bine inzestrati. Orice are valoare pentrumoment sau este capabil de desvoltare pentru viitor vinedinteo natie muncitoare, dinteo natie cuminte, dintr'o natiecredincioasa si devotata, i dintr'un Suveran care intelege dela inceput mijloacele acestei societati. IatA, Ferdinand al Bul-gariei avea obiceiul sA raspunda cam asa: Ministrii miei santniste imbecili", sau ministrul mieu de Razboiu face numai in-trigig. Cu toate acestea, in ocasiile publice avea obiceiul sAdeclare ca tot ce s'a facut in Bulgaria se datoreste calitatilorpoporului bulgaresc. Actualul Suveran al Bulgarilor nu scapa oocasie sa spuna acest lucru.

Pentru memoria lui Carol I-iu este cu mult mai important safi condus miscarea sanatoasä a unui intreg popor catre organi-sarea 1nternA in Statul cel mic i catre desAvarsire prin unireanationala decAt ca s'ar fi coborat in mijlocul unor salbateci, pecari i-ar fi tinut cu o mAnA de fier pana la sfarsitul vietii sale.

Sa-mi dati vole si acum, ca si oricand, si pe vremea andregele Carol teals i aveam onoarea sa vorbesc cu dansul, saenunt aceasta Were. 1 dati-mi vole sa-mi amintesc de un lu-cru de la sasezeci de ani inainte cineva are dreptul la amin-

Si

.

- -

I-lu

.

www.dacoromanica.ro

Page 10: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

_ 9 _tiri; nu prea multe, dar are voie sa le introducA din and inCand. Se inaugura statuia lui Cuza-Voda. Dupa multa luptA.Statuia aceasta trebuia sa fie asezatA mai in dos. Dar dorintatineretului de atunci era sã fie in mijlocul Capita lei de odini-oarA a Moldovei. Lipsiau vre-o douAzeci i cinci mii de lei aur.Statul, pentru anumite motive, nu-i dadea. I-am cules eu, cucate zece bani si douazeci de bani, de la terani. i atunci statuias'a asezat acolo unde dorise tineretul din acel moment. lar peurma au venit discursurile. Eu eram delegat al Universitatii dinBucuresti si, evident, mi s'a fAcut lectia, de la inceput, cA trebuiesa spun asa Mat sa-i placa regelei Carol. Eu insa am vorbitcum credeam ca am datoria de a vorbi, si am incheiat cam asa :Eu doresc, and vremurile se vor schimba, sA se poata vorbi deMaiestatea Voastra asa cum se vorbeste de Acesta". i imi parefoarte bine ea azi pot vorbi asa cum atunci vorbiam de acela.lar, in momentul and se rAspAndia lumea, regele Carol a venitlion mine si mi-a spus: Mi-a placut cum al vorbit dumneata".Eram tartar i exprimam D Arerile mele inteo formA in care nule-a* mai exprima astAzi. In orice cas, nu este limbagiul acelecred cA am spus cuvântul de lingusire" cu care se incunjoaraSuveranur. Atunci s'a uitat la mine, la profesorul tanar, si aspus cuvintele pe care nu le voiu uita niciodata : Crezi d-taca mi-au placut vre-odata aceste lingusiri ?". $i in fata lui erao nesfarsita scarbA de toll aceia cari se famed vinovati declansa.

in acest spirit voiu vorbi si astazi.

Cel d'intaiu lucru pe care trebuie sa-1 aiba cineva in vedereeste : eine era viitorul Carol I-iu atunci and se gasia in tara luila vatra lui, in societatea in care s'a nascut si a petrecut ceid'intAiu ani, pana la douazeci si sapte de ani. Fiindca numai ladouazeci si sapte de ani a venit in mijlocul nostru nu a venitca un om foarte tanAr, ci ca un om format. Acesta a fost no-tocul nostru ca el a venit in momentul and pastra tot entu-siasmul tineretei, dar incepea sA aiba cumpana necesara unuiSuveran.

Se incepe de obiceiu cu debarcarea lui la Turnul-Severin. Dareine a debarcat la Turnul-Severin in primavara anului 1860 ?Un print german". Nu este de ajuns sa spui un print german".

Nu un print german de la Berlin ; aceasta este deosebirea ceamare. Berlinul represinta un mediu lipsit de poesie, de roman-tism. Ci ni venise un print german de la Rin, din regiuneaaceasta de mare omenie, de mare amabilitate, de un amestec derase care este deosebit de amestecul de rase de la Berlin. Aicia venit deci un Renan, om de acea rasa amestecata, in care era sisAngele a cloud familii francese. Pe de o parte, Beauharnais, prinbunica lui, Marea Ducesa de Baden, Stefania, care a trait inmare parte la Paris si care a fost considerata de Napoleon al

. .

www.dacoromanica.ro

Page 11: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

10

III-lea ca o buna sfatuitoare in toate ImprejurArile. Cu dansavorbia Napoleon in ce priveste legaturile cu printii germani, cuformatiunile politice germane de la Rin. A si murit in Franta,a fost un doliu mare la Curtea rudei ei francese. losefina deBaden, fiica ei 51 mama Regelui Carol, avea pe jumatate trupul

pe trei 5ferturi educatia francese. Din partea tatalui era obunica francesa, sora lui Murat, loachim Murat, regele Neapo-lului, cel mai strasnic calAret din armata lui Napoleon I-iu. Side acolo yenta o anume influenta care se simtia i In fisicul regeluiCarol: ochi albastri, miscari vii, in care se deosebia foarte bineaceastA parte din ascendentii lui paterni i materni.

Dar In toata aceastA familie, in care bunicul fusese un omaspru, in care tatal era un liberal 5i un nationalist german cadupa 1848, de si foarte militar, i fusese candva un print domni-tor, iar pe urma, and viitorul rege al Romaniei era copil, tre-case la Statul german acest mic Principat de Hohenzollern-Sigmaringen, era si amintirea napoleonianA.

Un print de Hohenzollern a intovAräsit armatele lui Napoleonin Spania, si se cunoaste din anumite corespondente cat defierbinte tinea sa fie asezat in apropierea lui Napoleon I-lu, cat demult a dorit Legiunea de Onoare, cat de mult a cautat o cä-

satorie francesa. Dar este incA un lucru, pe care putini 11 tiu.Insusi vlitorul nostru Suveran a fost la Curtea lui Napoleonal III-Iea, precum a fost in Italia, precum, legat fiind prin cA-satoria fratelui sail Leopold si prin casatoria unei surori, ma-ritata la Lisabona, cu dinastia stapanitoare in Portugalia, a fostsi in Peninsula Iberia : deci mai in toate terile latine. La Curtealui Napoleon al III-lea a fost vorba de o cAsAtorie, tot in fa-milia aceasta Murat, cu Anne Murat : i s'a cerut lisa tanaruluiprint german sa pAraseasca Germania pentru a se aseza InFranta si el a refusat sA lase o cariera militarA inceputa supttanArul vultur german pentru a lua serviciu supt gloriosulvultur al Imperiului frances. A fost nemangaiat o bucatA de vreme.In timpul campaniei din Danemarca a armatei prusiene, in careMiami print a mers pentru a uita iubirea de la Paris, el ascris un carnet in care, cu toata reserva, se simte durereapentru un sentiment contrariat1.

latA lucruri care trebuiesc stiute. Dar pe lanka acestea tre-buie sa se mai *tie Inca un lucru : Regele Ferdinand a facutstudii universitare complecte si a pAstrat amintirea foarte cre-dincioasA a profesorilor pe cari i-a avut. Cand am scris carteamea despre regele Ferdinand, mi-am ingaduit sA intreb pe rA-posatul nostru Suveran cari i-au fost profesorii i ce sentimentea avut pentru dansii, si in cartea mea am insemnat aceste le-gAturi. Dar viitorul rege Carol I-lu nu a urmat o Universitatein intregime. A mers la Dresda, unde a facut ceia ce numim

A fost editat de Lindenberg,

si

7

si

www.dacoromanica.ro

Page 12: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

- IInoi liceul, pe urma s'a intors la Rin. Acolo, a fost pe la Uni-versitatea din Bonn, dar atat.

El a a vut totdeauna i cine 1-a cunoscut o stie un sen-timentalism dureros strans in inimA, refoule, §i se simtia silintape care o feces ca acest sentimentalism sa nu apara. Arta, li-terature, musica erau putin in afarA de cercul obisnuit- al preo-cupArilor lui, dar, de sigur, avea o inimA capabilA sA simtafrumuseta intrupata inteo opera literarA sau Inteo opera artis-ticA, pentru care a si Intemeiat frumoasa galerie de tablouri,una din cele mai bogate din colectille princiare ale timpului.

Dar, indatA dupA aceasta, el a intrat in armatä i spiritul decare a fost Insufletit a fost acela care domina In armata pru-sianA de la 1860. Eu am cunoscut pe un coleg de-al lui, vonPlessen, din regimentul de garde, si el mi-a vorbit de atitudineade mandrie pe care o avea tanärul print, care jignia pe uniidin camarazii lui, $1 ei glumiau pe socoteala acestei atitudini.Pe Carol I-iu II chema cu mai multe nume, cum este obiceiulin famillile princiare, Carol, Eitel, Zefirin, i deci in regiment tiziceau Karl der Eitlea Carol Cel Fudul". Atitudinea aceastase explicA si prin faptul CA era stapanit de prevestirea uneimisiuni.

Ca sA inteleaga cineva lucrul acesta, trebuie sa se gandeascAla faptul cA de la 1848 inainte oameni dintre cad unli aujucat un rol, altil au suferit toata tragedia acelora cari se credchemati sa joace un rol si nu 1-au putut juca au fost stApa-niti de o asemenea ideie misiunii. Ideia aceasta InseamnA foartemult la un om. El se pregAteste atunci In fiecare moment pentrumisiunea lui. OdatA ce crede eh are uv astfel de rost, 1st exa-mineazA conViinta in fiecare semi : se Judea, se osandeste,fagAduieste sa se Indrepte ; el are picioarele pe pamant, dareste al stelei de sus, cAtre care sant indreptati ochil sAi totdeauna.

Viata asa de restransA, viata cu avantui inchis i chinuit aregelui Carol I-iu, In modestul palat din Bucuresti sau in retra-gerea din Sinaia, se explica numai astfel.

Pe langa aceasta, el primise anumite indreptäri. In cartea luiLindenberg le-am gAsit. IatA cei recomanda tatal sAu, andfiul nici nu se putea gandi la rolul de sef de Stat pe care erasA-1 joace. SA fie, In materie de religie, religios, dar fara osten-tatie : forma moartA sa nu tread peste esenta intima". Noi,nestiind cum sA-1 mAgulim, 1-am Incunjurat de forme moarte ;cu toate acestea, In fun dul sufletului lui, el nu a putut sa uitesfatul pe care i-1 (Muse parintele, Nimic din prejudecatileoarbea ; ceia ce inseamna datoria de a expune lucrurile asaca si cum despre dansele nu ar fl auzit si nu ar fl cetit nimicInainte. SA fie ofiter si cavaler. i, inainte de toate, sa pastrezeo bArbateasca independenta, o convingere fermA i sa se On-deascA la pastrarea propriei sale individualitAtia I s'a recoman-

I 0. c., pp. 23-4.

.

.

lush'

-

www.dacoromanica.ro

Page 13: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

12

dat sa facA o politica de francheta si a ajuns inteo societatedese ori lipsitA de orice francheta. SA judece pe oameni, nudupa nasterea lor, ci dupa ceia ce pot da terii, ceia ce nu in-seamna ca nu trebuie cineva sa respecte nasterea, dar prejude-cata de clasA i s'a recomandat de la inceput s'o evite.

IV.

Acum, and cunoasteti omul, sa-mi dati vote sa va Infatisezcare au fost imprejurArile pe care le-a gasit si care au fostcele trei fase ale dramei care se dt schidea.

El s'a gasit inaintea unei societati pe care a voit s'o ser-veascA, in colaboratie cu care a lucrat si pe care a ajuns, lasfarsit, s'o domine, dar nu din vina lui, pentru ca el nu dorias'o domine.

In invatatura, pe care o primise acasa nu era nimic despotic,dar, fara indoialA, ca o societate se cere guvernata. Cand seguverneaza prin ea insasi, Suveranul are mai mult a face cucei capabili de a se guverna, dar Suveranul trebuie sA dea maimult cand societatea se guverneazA prea putin prin ea Insasi.Si, cand curentele se anuleaza, atunci ramane numai vcintaSuveranului, ca factorul permanent, raspunzator inaintea tuturorsi inaintea tuturor veacurilor pentru tot ceia ce se face suptDomnia lui.

A venit la 1866 intre oameni foarte inteligenti, apartinandunei clase de sus care nu mai avea legaturi adanci cu popo-rul ; o clasa de sus la nivelul european, dar care stia foarteputin din ceia ce insemneaza comorile poporului romAnesc ; oa-meni crescutl in strAinAtate, cetitori de literatura straina, visita-tori pasionati ai locurilor strAine, cari nu stiau taina natiei sitaina terii lor. A venit inteo societate de sus cAreia ii datoramfoarte mult, care insa nu avea acea admirabila solidaritate inmomentele marl care singura putea face sa existe o politicatraditionalA romaneascA.

De o parte, o boierime moldoveneasca, superioarA celei dinMuntenia, dar foarte risipitoare, aproape ruinatä. De alta, oboierime munteana obisnuit de origine ceva mai mica, cu cAtevafamilii de-asupra ; foarte vioaie, dar prea putin deprinsa cu dis-ciplina. Era o burghesie de nimica toatA, care s'a desvoltat maitarziu, in lunga guvernare a lui Ion Bratianu. Si erau teranii, carivotau la colegiul al IV-lea si cArora li se dAdea scoala rurala pen-tru ca sa invete capitalele tuturor Stateior din Germania si omultime de alte lucruri foarte strAlucitoare, dar absolut inutile.

Aceasta era situatia societatii romanesti.Legaturi cu strainatatea, niciuna. Admiratie pentru Franta, asa

de naturala; recunostinta fata de Napoleon al III-Iea ; neintelegerecomplecta fata de lumea germanica ; zid de fier cAtre Rusia ;despret nemotivat pentru toatA lumea de dincolo de Dunare. SAnu se nite cA in momentul acela Serbia iesise abia de suptstapanirea marelui print Mihail, care intemeiase o armata puter-

.

.

.

www.dacoromanica.ro

Page 14: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

13

nicA si care a volt, sincer si cald, o alien% in conditlile cele maifavorabile pentru interesele noastre, cu tot respectul pentru mandrianoastra nationala. Noi, nu voiam sa stim de nimeni. Origine romanA,cultura francesä, cei d'intaiu oameni din Rasarit, acestea erauideile care stapaniau societatea romAneasca.

Nu a intalnit partide politice formate. Partidele politice s'auformat pe vremea lui. Erau multe feluri de boierie. In cea mol-doverieasca, de un fel era conservatismul lui LascAr Catargiu, deadmirabil instinct, si de alt fel conservatismul dogmatic al lui Ma-nolachi Kostaki, format la scoala germana ; Kogalniceanu ca omare individualitate cea mai mare. In Muntenia, conservatorliaproape nu existau ca partid : era o lume care se strangea Injurul a doi sau trei oameni cari pierdusera tronul si dintre cariunul, Barbu Stirbei, a fost foarte loial fata de printul cel nou,si tot asa fiul sau, Gheorghe, care atata timp i-a fost represin-tantul priceput si devotat la Constantinopol. Alt grup era injurul fostului Domn Bibescu, care nu mai era in tara. Inteunmoment chiar s'a ivit candidatura colonelului Nicolae Bibescuimpotriva printului strain; a fost sprijinit la Paris, apoi pArasit deaceia cari venthasera in jurul lui Napoleon al III-lea aceastA ambitie.Liberalii munteni represintau lumea revolutionarA de la 1848.Fusesera tinuti la o parte in tot timpul Domniei lui Cuza-Vocla.Ni inchipuim situatia de spirit a unui partid care are astfel deamintiri si care a suferit astfel de jigniri. Li se zicea rosii"se atribuiau intentii republicane, care nu erau adevarate, darlumea le-a crezut, i le-a crezut o bucata de vreme si Carol Hu.

El a incercat sa-i strange pe toti impreuna. Dar aceasta esteabsolut imposibil cand este vorba de grupari de clientelA. Nupoti sä gasesti dosagiul exact in care fiecare clientela are säintre Inteo astfel de guvernare. Ministeriul de concentrare a tinutdona luni: une ori astfel de formatiuni se discuta cloud luni, casa se vada ca sant imposibile. Si, dupa aceasta, fiindcA acestprint tatter stia ca orice politica se sprijine pe o realitate si vedeacä exista in noua tart o singura organisatie, care era a rosilorNde atunci, a liberalilor, el li-a incredintat puterea. Doi ani dezile de Ministeriu liberal.

V.

Dar nu trebuie sA se uite un lucru. Cand a venit Carol I-iu,el a gasit mari greutati de politica externa. Unirea in persoanalui Cuza-Voda era Unirea pentru Cuza-Vocla si atAta vreme cattraia Cuza-Voda. Imperiul Otoman nu-si luase nici-un angajamentpentru succesiune. Prin urmare irebuia capAtata recunoasterea.Zanganiau armele la Rusciuc, i el a trebuit sa mearga la Cons-tantinopol ca sä primeasca acolo intArirea. 0 intreaga chestiede eticheta: pe cine primeste Sultanul? Pe printul de Hohenzol-lern sau pe Domnul vasal al României? Atitudinea Turcilor fatAde Carol I-iu, fata de Domnul roman care era in el, a fost mult

z-""`

si II

-

.

www.dacoromanica.ro

Page 15: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

- 14 -mai putin amabilA cleat fusese acela fata de Cuza-VodA. Printulde Hohenzollern a fost deci foarte bine primit, Domnul romanmult mai rAu decal acela care Inainte de dansul fusese stapanulPets cipalelo

Dar s'a aranjat i aceastA chestie. Carol I-iu a trebuit sa re-nunte la o multime de drepturi care credea el cA derivA din tottrecutul nostru: in ce priveste armata, In ce priveste decorajille.Cu multA greutate i cu un sentiment de adancA nemultumire, cuhotArarea de a plati aceste steed*, a acceptat el ceia ce-i im-puneau Turcii.

La Rasarit, era Imparatia ruseascA. Carol I-iu a mers candvala Livadia, resedinta de varA a familiei imperiale, ca sA peteascApe aceia care mai tarziu va fi mama reginei Maria. Rusla a fostmult timp fata de dansul dusmanul de principii, ceia ce incurcatotdeauna o politica. In momentul acela, la 1867, se formeazaAustro-Ungaria. Venit in 1866, cand era rAzboiul Austriei vechicu Franta si cu Sardinia, Carol Hu a fost deci martur al !rite-meierii Statului dualist. DacA ar fi fost Monarhia austriacA, cuatitudinea oamenilor cari conduceau aceastA Monarhie Inca ar firepresintat o greutate. Dar se dadusera pe sama Ungariei natillede la RasArit de Leitha, i 10 poate inchipui cineva, tinand samade ceia ce Ungurii considerau ca dreptul lor istoric dupa atatavreme de robie i umilinta, cu ce avant desnationalisator s'aaruncat natia aceasta asupra celorlalte, Prin urmare, o Intreagäproblema noun in Ardeal si in partile vecine.

lar, In fund, datoria faja de Napoleon al III:lea si hotarareaonestA a lui Carol I-lu de a rAmanea in legaturi stranse cu Curteaimperiala de la Paris.

intelege oricine cat de greu a trebuit sa fie pentru prinjul nou-venit acest Inceput de Domnie.

De la o bucata de vreme i s'a spus atatea in ceia ce pri-veste politica lui Ion Bratianu : cA el favoriseaza bandele Bul-garilor, cA este un revolutionar, cA, pe de o parte, represintAeine stie ce socialism rosu pe de alta, o nesuferita influentaruseascA, Meat Pomnul a trebuit sa se desparta de acela carefusese mai mult timp sfetnicul lui i sa se adreseze la conserva-tori. Au fost trei Guverne conservatoare panA la 1876. SA fereascaDumnezeu sa credem ca se mai poate gandi astazi cum s'agandit atunci, pe vremea acestor Guverne, and atatia nu-0vedeau tara peste zidurile intereselor de partid. Dar noul Gu-vern al lui Dimitrie Ghica Ii explica in strAinAtate venirea laputere (20 Februar 1869) presintand pe liberali aproape ca peniste dusmani ai Statului. Intocmai precum, cand a venit, la1866, Carol I-iu a gasit pe adversarii lui Cuza-Voda, cari i-auInfAlisat tot ce se petrecuse Inainte de Februar ca un scandalpublic si ca o dilapidare continua.

In acel moment s'a adaus i greutatea ca ni se cerea $1 dela Paris o intelegere cu Austro-Ungaria, precisandu-se ca Inte-legerea trebuie facutA In randul intaiu cu partea ungureasca aMonarhiei. Atunci a trebuit ca prinjul sA se ducA la Buda-

.

.'

A 1

www.dacoromanica.ro

Page 16: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

15 -pesta si la Viena, sa se lege in chip nenatural, fArA sa albamAcar o garantie de viitor caci tratatul cu Tripla AliantA s'afacut abia peste vre-o douazeci de ani cu sacrificiul, nemarturisit,dar acceptat, al viitorului RomAnilor din Ungaria, cu aceshvecini. Eram legati astfel de acea mare Putere care avea totinteresul sA ramanem blocati, intemnitati in margenile de atunci.

A venit insa rAscoala Bosniei si a Hertegovinei: toata chesstia Orientului se punea din nou. Inca odata insusirile moste-nite ale tanarului print erau chemate sa solutioneze o situatieextrem de grea. Se fAcuse ceva pentru a imbunatAti armata,care nu trebuie despretuita, a lui Cuza-Vocla, dar de sigur cAla 1876 nu eram in adevar pregatiti pentru un razboiu. Pede alta parte, sentimentul public nu exista. In Istoria razbo-lului pentru Independentaa am aratat, cu toata durerea, careera situatia spiritului public in timpul luptei de eliberare.

N'a fost mai usor pentru Carol I-iu sa biruie despretul ru-sesc fata de noi. Stiamde and Ion Bratianu fusese si el la Li-vadia cA vom pierde cele trei judete basarabene i cautamprin toate mijloacele sa param aceasta lovitura. Deci, atunciand ni s'a cerut ca armata ruseasca sA treaca pe la noi, noiam pus aceastA conditie a integritatii teritoriale, i credeamca am capatat-o. Dar acum cativa ani am aflat din Memoriilelui Nelidov cum o intelegea Rusia. Noi ceream sA ni se garan-teze integritatea teritoriala fatA de Turcia. lar Nelidov intelegea :'clan nu qi fata de noi; cad, noi, Rusii, avem dreptul sA valuAm Nelidov a si spus-o, cu un cinism Lard pareche.Dar, oricum, noi nu puteam merge cu Turcii, cari ne consi-derau ca o simpla provincie i pe Suveranul nostru ca pe sefulacelei provincii privilegiate". Pe de alta parte Rusia incercasa se presinte ca mandatara Europei in chestia reformelor pecare Turcii se obligasera a le face.

Astfel s'a ajuns la participarea noastra la razbolu, de si Ru-sia, cu toata camaraderia Marelui Duce Nicolae fata de print,nu intelegea, prin cancelariul Gorceacov, sa iea niciun fel deangajament fata de noi si nici sa ne invite la participarea la

Acest razboiu II cunoastem cum a fost, dar mai multasa cum 1-am fasonat noi. S'a creat o legenda ca sA se aco-pere toate 1 psurile societAtii romänesti din acel moment. Casl in Marele Razboiu, soldatii s'au batut bine, dar o parte dinlumea politica afurisia rAzboiul. Un intreg partid a fost impo-triva razboiului: partidul conservator, si un om ca Eminescu aavut cuvinte de milA, dar niciunul de aprobare, ca redactor la,Timpul", pentru opera insasi care se infaptuia cu pret de sange.

A doua zi dupa razboiu a inceput discutia cu privire la pier-derea Basarabiei. 0 intreaga epocA de recriminari, urmata dediscutii indelungate in chestia evreiasca. Si a fost o minuneca, in ciuda tuturor atacurilor indreptate contra Guvernului

Bratianu a fost in stare sa pastreze, timp de unsprezeceani, increderea Suveranului. Guvernarea acestui om si a priete-nilor sAi a fost capabilA de a dobAndi l adesiunea altora. Hind-

. ,

7

oricep.

ostilitAti.

sat',

www.dacoromanica.ro

Page 17: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

"r 6

Ca nimeni da adesiunea unui Guvern pe care il stie cucutitul la ceafa; numai atunci and vede legatura dintre Su-veran si dintre un partid, asa cum a fost pe vremea lui CarolI-iu, numai atunci se poate incepe cu orizont o opera in ade-var insemnata. Opera aceasta mare s'a facut prin faptul ca un omcu insusiri marl, dar care nu ar fi produs nimic altfel, a fostlasat cu mantle libere. Cu toate greselile pe care ie-a fAcut,de multe ori nu le putea evita, el a fost lasat sA organisezetara cea noua. Aceasta a mers pana la 1888. Dupa aceia, in-telepciunea regelui a stiut sA impiedece pe adversarii regi-mului cazut de a veni imedlat la Guvern, cu instinctele lor derAsbunare. Si atunci s'a improvisat din junimisti partidul consti-tutional, care a fost o bucata de vreme pus acolo tocmaipentru ca trecerea la alt regim de partid sa se fad normal.

Dar in viata oricArui om legatura este mai ales cu cei de ovrasta cu dansul : pe aceia ii intelege mai bine. Pe cei cari yindupA Mitsui ti intelege foarte greu, chiar atunci and traiestein mijlocul lor, cu atat mai mult cAnd nu trAieste in mijlocullor, and este incunjurat de oamenii altei generatii.

Dupa caderea lui loan Bratianu Suveranul a fost silit a pas-tra elementele obosite ale unei generatii care nu mai dadeaoameni de intaia manA, a-i intrebuinta pana a ivirea generatieinoua, cu care insa el nu a putut sa gaseasca imediat contactul.

Este acest spatiu de peste treizeci de ani, care nu a insem-nat pentru Romania altceva cleat lupte sterpe si timp pierdut.

Apoi s'a ridicat acea noua generatie, cu o credinta nezguduitaIn unitatea nationala, cu un instinct al trecutului romanesc sial valorii poporului romanesc in toate domeniile, cu un opti-mism sanatos, cu un despret absolut fata de formele moarte,de si cu o francheta i un devotamont mai deplin cleat algeneratiei vechi fata de Suveran. I-au trebuit ani intregi regeluiCarol ca sa sa deprinda cu aceasta lume noua, i, and el a gasitdrumul cAtre dansii, nu a luat pe represintantii autentici ai ge-neratiel adanc pAtrunse de aceste sentimente, ci oameni carimacar prin anumite laturi nu se deosebiau de trecut Deocam-data insa iubirea lui pentru Dimitrie Sturza, pentru Petru Carp,pentru altii din aceiasi categorie inseamna sfortarea desperatade a mai apuca in mana ceva din ceia ce fusese generatia sa.

Carol I-iu, fostul ofiter prusian, care dorise sA poatA da na-,tiunii in mijlocul cAreia se nascuse aportul armatel de care eramandru si al Statului pe care contribuise a-1 forma, a avut, Insufletul salt, and soarta lumii a fost pusa In joc, o amaraciune,care i-ar fi fost indulcita daca ar fi stiut cA aceia cari fac altApolitica o fac totusi legandu-se, in chipul cel mai onest, dar potrivit cu idealul generatiei lor, de politica pe care o Meuse el till

ca ei treceau peste sovAirile firesti ale omului care se Intoarcetotdeauna cAtre ceia ce a fost tinereta sa, pentru a-si da samade tot ceia ce Meuse Carol I-iu, din punct de vedere romanesc

opera pe care niclodata nimeni nu are dreptul sa o uite. E C4

qt\'4

VERIFICAT1987

(41,

4etk. - POr,

1: E

Sg"i --c,AAICC:4suw,

LSVIY

si.

I1"ov.3.11..tatirsZk.

.

4.

°Ewww.dacoromanica.ro

Page 18: Carol I-iu  o caracterisare.pdf

www.dacoromanica.ro