Download - C2-radiologie dentara

Transcript
Page 1: C2-radiologie dentara

CURSUL 2

Radiodiagnosticul traumatismelor dentomaxilofaciale.

ETIOPATOGENIA TRAUMATISMELOR ODONTO-PARODONTALE

Desi agentul traumatic cauzal si mecanismul producerii leziunii traumatice nu au

corespondent imagistic direct, exista circumstante in care examenul radiologic identifica unii factori

favorizanti;

pentru pastrarea caracterului unitar al expunerii vom trece succinct in revista principalii

factori etiopatogeni implicati in traumatismele dento-alveolare chiar daca acestia nu fac obiectul

investigatiei radiologice.

Factorii etiopatogeni respons pt leziunile traumatice dento-alv sunt urmatorii:

- contactul brutal nemijlocit sau prin interm buzelor a coroanei dentare cu agentul traumatic

de origine extrabucala;

-contacul brutal al radacinii cu ag traum prin interm buzelor, gingiei si osului alv;

-contactul brutal al coroanei cu corpi duri in timpul masticatiei;

-suprasolicit dintelui prin lucrari proteice neadaptate fortelor mec masticatorii;

-actiunea indirect a agentului traumatic prin intermediul dintilor arcadei antagoniste (contuzii

mentoniere cu fract coronare sau intruzii ale ICS);

-aplic unor dispoz endodontice neadapt ca dimens si directie canalului radicular;

-utilizarea neadecvata a unor instrumente (deschizatori de gura) soldata cu fracture ale

marginei incizale;

-efectuarea unor manevre chirurgicale inadecvat conduse (extractii dentare cu fracturarea

radacinii sau septului/rebordului alveolar);

-implicarea radacinilor au a structurilor alveolare in traiecte de fractura extinse din teritoriul

mandibulo-maxilar de vecinatate;

-contactul coroanei unui dinte afectat de procese patologice preexistente cu un agent

traumatic de modesta intensitate.

Tipuri de traumatisme (Eric Whaites, 2003):

- leziuni ale dinţilor şi ale ţesuturilor de susţinere

- fracturi ale mandibulei

1

Page 2: C2-radiologie dentara

- fracturi ale treimii mijlocii a scheletului facial

- alte leziuni:

- ale cutiei craniene

- ale coloanei cervicale

- ale ţesuturilor intracraniene

Metode de explorare imagistică:

- incidente intraorale ( retrodentoalveolare si ocluzale)

-ortopantomografii

-radiografii standard ale craniului

- examenul CT / IRM – permit concomitent evaluarea leziunilor cerebrale

Metodele de explorare imagistică se folosesc pentru:

- diagnosticul de certitudine

- controlul imediat post-tratament

- supravegherea vindecării leziunii

Tipuri de traumatisme (Andreasen, 1992)

- fracturi ale dinţilor

- luxaţii traumatice ale dinţilor

- fracturi ale osului alveolar

- alte traumatisme

La nivel parodontal:Clasificarea leziunilor odonto – parodontale de origine traumatica

Traumatismele dintilor si parod care au corespondent radiologic se clasifica astfel:

- contuzia dentara;

- subluxatia dento-alveolara (luxatia incompleta, luxatia dentara partial)

- luxatia dento-alveolara (avulsia traumatica);

- fracturile dintilor;

- leziunile posttraumatice tardive

2

Page 3: C2-radiologie dentara

Contuzia dentaraSe defineste ca un episod traumatic al dintelui in care integritatea dentara este pastrata iar

asezarea dintelui in alveola nemodificata.

In contuziile dentare se produce o suprasolicitare a ansamblului ligamentar dento – alveolar

cu ruperea unor fibre ligamentare sau desprinderea insertiei lor dentare / alveolare.

Examenul radiologic, evidentiaza o discreta largire a spatiului periodontal in teritoriul apical

si o deplasare milimetrica sau submilimetrica a dintelui in sens ocluzal; modificarea se datoreaza

edemului desmodontal.

Contuzie denatara – aspectul radiologic constata la 41 si

42 largirea segmentului apical al spatiului periodontal si o discreta pozitie mai inalta a coroanelor

41 si 42 fata de 31 si 32

Contuziile dentare pot uneori conduce in timp la pierderea vitalitatii dintelui; in aceste

circumstante, radiologic se constata disparitia camerei pulpare si canalului radicular, eventual resorbtii

radiculare apicale sau lateroradiculare meziale / distale.

Luxatiile incomplete dento – alveolare (subluxatiile)

In luxatiile incomplete, ruperea fibrelor ligamentare dento – alveolare determina deplasari ale

dintelui in interiorul spatiului alveolar dar fara expulsia dintelui din alveola, fara parasirea acesteia de

catre dinte.

Migrarea radiculara posttraumatica in interiorul alveolei, marturisita clinic prin pozitia

coroanei, poate avea loc in sens oral, vestibular, mezial sau distal (in conditiile existentei unui spatiu

edentat), in sensul intruziei radiculare sau in sensul extruziei.

Nu arareori subluxatiile sunt insotite de fracturi ale septului interdentar sau ale peretilor oral /

vestibular ai alveolei; toate modificarile morfopatologice descrise sunt identificate radiografic.

3

Page 4: C2-radiologie dentara

Aspectul radiologic este dominat de modificarile “ fizionomiei” si dimensiunilor spatiului

periodontal, de modificarile orientarii axului dintelui, precum si de pozitia coroanei fata de planul

ocluzal mandibular sau maxilar.

In deplasarile radacinii in sens distal sau mezial asistam la largirea spatiului periodontal

corespunzatoare sensului deplasarii; jocul ingustarii si largirii spatiului periodontal este complex,

adeseori asistand la inclinari ale axului dintelui spre mezial sau spre distal.

Subluxatie in sens distal a lui 41, spatiul periodontal al lui 41 in segmentul mezial este largit iar

4

Page 5: C2-radiologie dentara

dintele este inclinat spre distal, septul intedental 41-42 este fracturat in 1/3 coronara iar la 42

constatam o fractura radiculara

In subluxatiile dento-alveolare insotite de deplasari dentare in sens oral sau vestibular pot fi

utile radiografii cu film ocluzal si centrare dento-axiala, radiografii care pun in evidenta lipsa armoniei

morfologice a arcadei dentare (frangerea arcului coroanelor) si amplitudinea deplasarii.

Subluxatiile cu intruzie sau extruzie dentara ofera aspecte radiologice caracteristice, bine

individualizate.

Subluxatiile de tip intruziv de moderata anvergura se manifesta imagistic prin disparitia

spatiului periodontal in segmentul sau apical, eventual prin deformarea curburii laminei dura in

portiunea sa apicala ca urmare a presiunii exercitate de apex in tendinta de migrarare spre spongioasa.

5

Page 6: C2-radiologie dentara

Subluxatie cu moderata intruzie la 32 se constata disparitia laminei dura apicale si

ingustarea accentuata a spatiului periodontal apical cu deplasarea lui spre marginea bazilara ;

spatiul periodontal in totalitate este ingustat prin efectul de “pana” rezultat in urma intruziei,

nivelul marginei incizale a lui 32 este mai coborat fata de coroanele 31 si 33, fractura radiculara la

6

Page 7: C2-radiologie dentara

41, carii la 31,33,34

Radiografia retro-alveolara mai consemneaza denivelarea aliniamentului coronar ocluzal al

dintelui / dintilor afectati (marginea incizala sau suprafata trituranta a dintilor afectati este deplasata

spre apical “ in scara” fata de a dintilor vecini).

In intruziile severe, adevaratele luxatii, fracturile laminei dura apicale sunt o regula; apexul

dentar patrunde in spongioasa perialoveolara.

7

Page 8: C2-radiologie dentara

Subluxatie de tip intruziv sever cu patrunderea apexului 21 in cavitatea nazala; fractura

podelei fosei nazale stangi si antrenarea de catre apexul intruzat a unor fragmente din podea in

8

Page 9: C2-radiologie dentara

cavitatea nazala; fractura septului interdentar 11-21; denivelare importanta a aliniamentului

marginilor incizala ale incisivilor

Radacina rupe podeaua foselor nazale sau peretele inferior sinusului maxilar in intruziile

traumatice ale dintilor maxilari.

In intruziile profunde coroana este mult deplasata apre apical, situata mult sub nivelul

coroanelor vecine sau chiar disparuta de pe arcada fiind acoperita de gingie. Subluxatiile cu caracter

intruziv la copii pot afecta sacul folicular al dintelui permanent.

Intruziile traumatice grave pot simula avulsia dentara prin lipsa coroanei dintelui traumatizat

de pe arcada.

Examenul radiologic indica in asemenea cazuri eventuala prezenta a dintelui in sinus, in fosa

nazala, intr-un focar de fractura mandibulara sau maxilara, in plina spongioasa mandibulara.

Luxatia incompleta de tip extruziv se manifesta radiologic prin largirea importanta a

portiunii apicale a spatiului periodontal

9

Page 10: C2-radiologie dentara

Subluxatie de tip extruziv a lui 21 si subluxatie in sens distal cu inclinarea in axul longitudinal;

10

Page 11: C2-radiologie dentara

tabloul radiologic este dominat de largirea importanta a spatiului periodontal apical si largirea

teritoriului mezial al spatiului periodondal; marginea incizala 21 este situata mult spre ocluzal fata

de nivelul marginilor incizale 11 si 22

Lamina dura este integra si bine delimitata desi uneori se pot constata intreruperi pe distante

mici rezultate prin smulgere; contururile sunt nete si la nivelul radacinii. Alinierea uniforma la nivelul

planulii ocluzal mandibular / maxilar a marginilor incizale, eventual a suprafetelor triturante, este

perturbata prin proeminenta coroanei dintelui in extruzie.

Luxatiile dentare

Luxatiile dentare se caracterizeaza prin expulzarea completa a dintelui din alveolar; in aceste

circumstante alveola este lipsita de continutul sau radicular.

Aspectul radiologic al alveolei goale postatraumatice este in general asemanator cu al

alveolei goale post- extractionale. In avulsia traumatica se pot uneori constata fracturi ale septului

interdentar sau leziuni traumatice ale dintilor vecini ramasi in alveole.

11

Page 12: C2-radiologie dentara

Alveola goala rezultata in urma unei avulsii traumatice la 43; tenta intensitatii radiologice a

alveolei goale este o tenta intermediara intre negrul aerian si albul radacinii dentare; aceasta

nuanta se explica prin atenuarea exercitata asupra radiatiilor de catre peretii oral si vestibular al

alveolei; lamina dura poate avea contururile spre cavitatea alveolara pe alocuri zimtata datorita

smulgerilor unor mici fragmente antrenate de ligamentele dento-alveolare in momentul avulsiei

Aspectul radiologic al alveolei goale recente consta in

-prezenta unei radiotransparente omogene care inlocuieste opacaitatea radiculara;

-transparenta alveolara este perfect delimitata inspre spongioasa de catre lamina dura care isi

conserva aspectul de corticala curbiliniara omogen si intens mineralizata;

-lesne de inteles ca lipsesc din imagine spatiul periodontal si coroana dentara in contextul

12

Page 13: C2-radiologie dentara

lipsei radacinii.

-La limita spre ocluzal a alveolei goale se schiteaza imaginea portiunii orale si vestibulare a

rebordului alveolar; este vorba despre o linie orizontala de opacitate moderata care uneste crestele

septurilor alveolare si care marcheaza imagistic extremitatea ocluzala a tabliilor externe orale si

vestibulare ale alveolei.

-Lamina dura poate prezenta intreruperi ale caror contururi sunt nete iar marginile ascutite,

intreruperi rezultate prin smulgerea unor fragmente de corticala impreuna cu ligamentele alveolo-

dentare atasate de dintele luxat.

-Lamina dura si spongioasa perialveolara pot imbraca aspecte patologice de natura

inflamatorie in luxatiile dentare precedate de parodontite marginale sau apicale; ingustarile,

intreruperile, demineralizarile laminei dura precum si contururile nedefinite ale spongioasei sau

radiotransparentei prezente in parodontiul osos sunt sugestive pentru terenul pe care s-a produs

traumatismul.

-In avulsiile traumatice radiografia poate decoperi dintele dislocat in vestibul, in partile moi

labiale sau jugale sau ale planseului bucal, eventual la copii, aspirat intrabronsic.

Fracturile dentare

Fracturile dentare, in functie de localizarea lor la nivelul dintelui se impart in :

o fracturi ale coroanei;

o fracturi corono – radiculare;

o fracturi radiculare.

Fracturile coroanei dentare sunt mai frecvente la nivelul dintilor frontali; ele prezinta aspecte

acatomo-clinice si radiologice sistematizate in 3 grupe:

o fisuri in smalt si fisuri in smalt si dentina;

o fracturi parcelare, in marea majoritate a cazurilor nepenetrante;

13

Page 14: C2-radiologie dentara

o fracturi coronare totale, in marea majoritatea cazurilor penetrante

o

Fisuri in smalt, eventual fisuri in smalt si dentina.

Studii histologice recente au constatat ca fisurile coronare se limiteaza la nivelul smaltului, in

general menajand dentina.

Radiologic fisurile in smalt sunt transparente liniare, fine, extrem de discrete cu contururi nete.

14

Page 15: C2-radiologie dentara

Fisuri in smalt la incisivii centrali reprezentate prin radiotransparente liniare foarte fine

situate la limita vizibilitatii radiologice

Fracturile coronare parcelare (nepenetrate in camera pulpara, necomplicate)

-sunt fracturi ale unei portiuni limitate a coroanei (unghi incizal, fragment al marginii

incizale, un cuspid, o margine a suprafetei triturante) al caror traiect nu interfereaza camera pulpara.

-Examenul clinic deceleaza cu usurinta fractura coronara dar investigatia radiologica este

15

Page 16: C2-radiologie dentara

utila pentru ca ea ofera informatii in legatura cu dimensiunile si pozitia camerei pulpare fata de

traiectul fracturii. Examenul radiologic ne mai ofera date si in legatura cu posibile fracturi ale

parodontiului limitrof.

Aspectul radiologic al fracturilor coronare parcelare consta intr-o radiotransparenta (imagine

lacunara, lipsa substantei dure coronare) situata la periferia coroanei determinata de pierderea unui

fragment din coroana. Conturuile pierderii de substanta sunt nete si zimtate in fracturile recente si usor

mai sterse, estompate in fracturile vechi.

16

Page 17: C2-radiologie dentara

Fractura parcelara a unghiului incizal mezial la 12; fractura parcelara a marginii incizale

la 21; fractura coronara totala, oblica, penetranta la 11; marginile zimtate ale contururilor lipsei de

substanta coronara sunt caracteristice pentru fracturile coronare recente

Fracturile parcelare ale coroanei pot fi favorizate de prezenta unor carii profunde; acestea pot fi

17

Page 18: C2-radiologie dentara

intuite radiologic chiar daca fac parte din traiectul de fractura datorita contururilor sterse specifice

cariei, datorita sediului lor sau a formei.

Fracturile coronare penetrante (complicate)

-sunt fracturi coronare totale, traverseaza teritoriul coronar in intregime inclusiv camera

pulpara; implicarea camerei pulpare in traiectul de fractura este elementul definitoriu capital al acestor

traumatisme dentare.

Orientarea discontinuitatii coronare poate fi transversala sau oblica.

Fracturile penetrante oblice au un prognostic mai putin favorabil decat fracturile orizontale

datorita gradului mai mare de deschidere a pulpei si suprafetei dentinare descoperite mai mari.

Aspectul radiologic

este dominat de lipsa unui fragment coronar important si de faptul ca traiectul de fractura

interfereaza radiotransparenta camerei pulpare.

In cadrul examenului radiologic al fracturilor coronare penetrante se va acorda o atentie

suplimentara parodontiului marginal si apical in vederea decelarii leziunilor traumatice parodontale

dar si decelarii proceselor inflamatorii parodontale cronice preexistente traumatismului; identificarea

unor posibile leziuni parodontale, traumatice sau inflamatorii va nuanta atitudinea terapeutica.

Leziunile traumatice parodontale coexista frecvent cu fracturile coronare penetrante deoarece

la originea ambelor tipuri de leziuni se afla traumatisme de amplitudine importanta; in mod cert

examenul radiologic are o contributie de esenta in realizarea bilantului tuturor leziunilor si la stabilirea

planului terapeutic.

Fracturile corono-radiculare sunt:

o oblice

o longitudinale (verticale)

Fracturile corono-radiculare oblice cu traiect scurt intereseaza coroana in intregime si o mica

portiune din radacina in regiunea cervicala; in asemenea cazuri fragmentul mai mic poate fi proiectat

la distanta de fragmentul corono-radicular bine fixat in alveola sau poate fi mentinut pe loc prin

insertia fibro – mucoasei gingivale.

18

Page 19: C2-radiologie dentara

Fracturi corono-radiculare oblice; fractura corono-radiculara oblica cu traiect scurt la 41

fara afectarea camerei pulpare; fractura corono-radiculara oblica cu traiect scurt penetranta si cu

pierderea fragmentului coronar la 42; fractura corono-radiculara oblica cu traiect lung cu

angularea fragmentelor penetranta la 31 contuzie la 32 manifesta radiologic prin discreta largire a

spatiului periodontal apical

19

Page 20: C2-radiologie dentara

In fracturile corono-radiculare oblice cu traiecte de fractura lungi (de la marginea incizala a

coroanei in 1/3 apicala a radacinii) ambele fragmente sunt retinute alaturat prin intermediul

atasamentului radicular la peretii alveolei, atasament asigurat de ligamentele alveolo-dentare;

asemenea fracturi datorita angrenarii stranse a fragmentelor pot trece neobservate pe imaginea

radiologica.

Fracturile corono-radiculare verticale pot fi:

- paraaxiale

- axiale.

Fracturile corono-radiculare verticale paraxiale au traiectul paralel cu axul dintelui dar

situat la 2-4 mm distanta de acestea si nu sunt intotdeauna penetrnte; portiunea radiculara a fracturii

este scurta, linia de fractura oprindu-se in regiunea cervicala a radacinii .

20

Page 21: C2-radiologie dentara

Fractura corono-radiculara verticala paraaxiala la 21; fractura este nepenetranta iar

fragmentul este mentinut in gingie

Fragmentul coronar si micul fragment radicular pot fi expulzate la distanta sau mentinute

atasate de gingie.

La dintii frontali traiectul de fractura pleaca de pe marginea incizala, are o orientare verticala

paralela cu camera pulpara si canalul radicular, la o distanta de aceste structuri; extremitatea radiculara

a traiectului fracturii atinge spatiul periodontal in regiunea cervicala sau in 1/3 medie a radacinii.

21

Page 22: C2-radiologie dentara

Exista si fracturi paraaxiale verticale apropiate de axul longitudinalal dintelui al caror traiect

pleaca de la marginea incizala sau suprafata trituranta a coroanei si evolueaza spre apical interferand

teritoriul camerei pulpare.

Fracturile corono-radiculare dento-axiale sunt cele mai spectaculare din punctul de vedere

al imaginii radiologice “ aspectul de despicare a dintelui”.

Fractura are un curs vertical centrat pe camera pulpara si canalul radicular.

Acest tip de fractura este generat frecvent de masticarea unor corpi duri; mecanismul descris

se intalneste mai ales la premolari prin patrunderea corpilor duri existenti in alimentele masticate

(sambure de cireasa, fragment de piatra in faina sau orez,) intre cuspizi cu fortarea spatiului

intercuspidian.

Fracturi identice pot fi consecinta aplicarii defectuoase a unor dispozitive endodontice care nu

sunt adaptate dimensional sau directional canalului radicular.

Nu arareori fracturile corono-radiculare axiale sunt favorizate de carii profunde ale

suprafetelor triturante, carii care creeaza zone de minima rezistenta intre coroana si camera pulpara.

Aspectul radiologic

-consta intr-o transparenta triunghiulara cu baza ingusta care este situata in planul ocluzal si

varful orientat spre apical.

-Triunghiul radiotransparent este situat in axul longitudinal al dintelui.

-Diametrul transversal al radacinii are valori dimensionale crescute datorita largirii canalului

radicular prin despicarea dintelui.

-Contururile triunghiului radiotransparent centro-radicular sunt sterse in cazul cariilor

ocluzale si pulpitelor cronice preexistente episodului traumatic.

22

Page 23: C2-radiologie dentara

Fractura coronaro-radiculara longitudinala axiala ( despicarea dintelui) rezultata in urma

masticarii unui corp dur la nivelul lui 34 ; tartru la 32 si parodontita cronica marginala la 32-33

Imaginea radiologica a fracturilor corono-radiculare axiale produse prin aplicarea

dispozitivelor endodontice neadaptate este constituita dintr-o opacitate metalica centro-radiculara

23

Page 24: C2-radiologie dentara

(pivotul) marginita de doua benzi transparente liniare situate de o parte si de alta a pivotului si limitate

spre lateral de dentina radiculara; transparentele liniare verticale marturisesc largirea canalului

radicular sau pot reprezenta chiar un traiect de fractura.

Fracturile corono-radiculare longitudinale sunt favorizate si de posibile cai false ale unor

obturatii endodontice, de prezenta granulomului Palazzi, de carii ocluzale profunde, de pulpite cronice

secundare unor carii ocluzale.

Fracturi radiculareFracturi corono-radiculare

- nepenetrante

- penetrante- cu deschiderea camerei pulpare

Fracturile radiculare sunt de obicei transversale sau oblice.

Impactul traumatic poate avea loc la nivelul coroanei sau la nivelul osului alveolar asa incat

nu arareori in aceste ultime conditii constatam leziuni traumatice parodontale asociate fracturilor

radiculare.

24

Page 25: C2-radiologie dentara

Fracturi radiculare putem intalni si in fracturile mandibulare sau maxilare cu iradierea spre

creasta alveolara a traiectului de fractura si interferarea radacinii dentare.

Localizarea pe radacina a traiectului de fractura poate fi sistematizata in :

- fractura radiculara cervicala;

- fractura 1/3 medii a radacinii;

- fractura localizata in 1/3 apicala.

Aspectul radiologic

- este de transparenta liniara cu contururi nete, situata la nivelul radacinii, orientata

transversal sau oblic fata de axul radicular.

In primele zile dupa traumatism fracturile radiculare pot fi radiologic inaparente datorita

angrenarii fragmentelor.

Dupa un interval de cateva zile, in urma resorbtiei unui strat subtire de dentina din vecinatatea

fracturii si in urma mobilitatii fragmentului coronar, traiectul de fractura poate fi identificat cu

usurinta.

25

Page 26: C2-radiologie dentara

Fractura radiculara cervicala cu expulzia fragmentului coronar la 35

Dificultati in evidentierea traiectului de fractura radiculara survin in situatiile cand planul

intreruperii continuitatii radiculare nu coincide cu orientarea fasciculului de radiatii.

Fractura radiculara in1/3 apicala la 13 cu mentinerea fragmentelor fixate prin sistemul

ligamentar dento-alveolar

26

Page 27: C2-radiologie dentara

Leziuni ale osului alveolar:- leziuni cominutive ale alveolei

- fracturi ale peretelui alveolar

- fracturi ale procesului alveolar

- fracturi ale maxilarului sau mandibulei

Diagnosticul radiologic de fractură se pune când:

- există o linie radiotransparentă intre fragmentele dentare

- apare o alterare a formei rădăcinii şi o discontinuitate a ligamentului periodontal

Limitările interpretării radiografice a fracturilor se datoresc:

- poziţiei şi severităţii fracturii

- gradului deplasării sau separării fragmentelor

- poziţia filmului şi conului localizator al aparatului în relaţie cu linia de fractură

Din această cauză, cel puţin două imagini realizate din unghiuri diferite sunt necesare pentru o

interpretare corectă.

Radiodiagnosticul leziunilor traumatice alveolare

In cadrul traumatismelor dento-alveolare survin, in afara leziunilor dentare, leziuni ale componentelor

structurale ale alveolei; examenul radiologic este unul din mijloacele relevante in asemenea

circumstante.

Fracturile septului interdentar.

In fracturile septale cu deplasari linia de fractura este larga, de aspect triunghiular; se pot constata si

fragmente septale mari situate la oarecare distanta de baza septului.

27

Page 28: C2-radiologie dentara

Traumatism important in zona dintilor frontali maxilari; radiografic se constata fractura

28

Page 29: C2-radiologie dentara

radiculara cu expulzie din alveola a fragmentului coronar la 21; fractura septului interdentar 11-21

si inclinarea spre distal a acestuia; subluxatii de tip extruziv la 11 si 12 cu interferarea radacinii lui

13 de catre linia de fractura

Fracturile rebordului alveolar.

Fracturile portiunii apicale ale alveolei sunt insotite de subluxatii dentare sau fac parte dintr-un traiect

de fractura mandibular / maxilar iradiat spre apexurile dentare.

29

Page 30: C2-radiologie dentara

30

Page 31: C2-radiologie dentara

Radiografie Belot apartinand unui pacient cu traumatism maxilar si mandibular, cu dificultati

mari de deschiderea gurii; s-a recurs la filmul ocluzal usor de introdus in cavitatea bucala; sunt

identificate multiple fracturi radiculare, coronare nepenetrante si penetrante, subluxatie de tip

extrusiv; cea mai importanta leziune traumatica in acest caz este fractura osului alveolar paralela

cu apexurile dintilor frontali, linia de fractura interferand si radacinile 22 si 23

Traiectele de fractura in spongioasa periapicala pot fi intalnite mai ales la dintii frontali si sunt

reprezentate prin radiotransparente liniare orizontale sau oblice situate in vecinatatea apexurilor a 2-3

dinti.

Aspecte radiologice posttraumatice dento-alveolare

- Consecinte terdive ale contuziilor dentare, luxatiilor incomplete sau replantarii dentare dupa avulsie.

Modificari pulpare

Inconstant pot surveni condensari globale ale camerei pulpare si canalului radicular datorita

necrozei pulpare.

Imaginea radiologica este caracterizata prin aspectul omogen si relativ mai opac al radacinii

dentare. (aspectul condensat apare prin lipsa canalului radicular transparent) precum si prin disparitia

transparentei camerei pulpare.

31

Page 32: C2-radiologie dentara

32

Page 33: C2-radiologie dentara

Necroza pulpara posttraumatica(contuzie forte) la 21; se constata calcifierea omogena a

pulpei evidentiata radiologic prin disparitia transparentei camerei pulpare si canalului radicular, se

mai constata resorbtia apexului dentar cu aspect liniar al limitei apicale a radacinii si scurtarea ei;

se pastreaza o schita de delimitare intr dentina radiculara si spongioasa periapicala

Modificari posttraumatice radiculare

Modificari ale apexului dentar

-pot surveni la intervale variabile dupa traumatism , in general de ordinul lunilor.

-Forma rotunjita.

-Bine cunoscuta a apexului imbraca un aspect “retezat”, cu curbura inlocuita de un contur

liniar; canalul radicular in vecinatatea apexului este disparut iar lamina dura periapicala resorbita.

Spongiozarea dentinei cu debut apical este o modificare posttraumatica relativ tardiva care

consta in pierderea delimitarii structurale si topografice dintre dentina si spongioasa periapicala.

33

Page 34: C2-radiologie dentara

34

Page 35: C2-radiologie dentara

Spongiozarea dentinei (invazia dentinei apicale de catre spongioasa) la nivelul apexului

12; aspect “scurtat” al radacinii, lipsa spatiului periodontal in teritoriul apical si in 1/3 apicala a

radacinii, in zona mentionata spongioasa se continua nemijlocit cu dentina radiculara

Modificari radiologice postraumatice tardive latero-radiculare.

Cand periodontul isi pastreaza partial vitalitatea, spatiul periodontal nu dispare in intregime;

el prezinta zone ingustate care alterneaza cu zone normal dimensionate

Resorbtii lateroradiculare intinse cu spongiozarea stratului periferic de dentina constituie

aspecte evolutive posttraumatice; cusrul acestor resorbtii este spre anchiloza dento-osoasa.

In situatiile in care procesul de spongiozare a dentinei evolueaza lent, progresiv si fara

interventia unor factori inflamatori, limita dento-osoasa este putin vizibila iar solidarizarea dintelui cu

osul se realizeaza in conditii favorabile.

35

Page 36: C2-radiologie dentara

Resorbtii latero-radiculare intinse, de origine traumatica cu spongiozarea dentinei la 21 si

22; 21 mai prezinta o carie de colet iar 22 resorbtii radiculare interne pe axul canalului radicular;

in antecedente cei 2 dinti au suferit o contuzie forte

In circumstantele particulare resorbtia latero-radiculara este asociata pe anumite portiuni cu

dezvoltarea tesutului de granulatie; pe imaginea radiologica zonele ocupate de tesutul de granulatie

36

Page 37: C2-radiologie dentara

apar ca lacune radiotransparente situate ubtre radacina partial resorbita, subtiata, sters delimitata si

spongioasa periradiculara.

In cazul dezvoltarii tesutului de granulatie evolutia spre anchiloza este putin probabila.

Aspecte evolutive in fracturile radiculare.

La adulti si persoanele varstnice are loc o resorbtie a fragmentelor radiculare care incepe in

zona traiectului de fractura.

Radiologic acest proces se manifesta prin largirea radiotransparentei liniare a discontinuitatii

radiculare (cresterea grosimii liniei de fractura) si estomparea contururilor fragmentelor care intr-o

prima etapa erau nete.

Fracturi scheletaleNecesită aprecierea:

- prezenţei fracturii

- sediului şi direcţiei liniei de fractură

- gradului de deplasare şi separare a fragmentelor

- relaţiei dinţilor cu linia de fractură

- localizarea şi prezenţa corpilor străini

- prezenţa altor afecţiuni în focarul de fractură sau în vecinătate

- alinierea fragmentelor osoase după tratament

- aprecierea vindecării sau a eventualelor complicaţii

Examenul radiologic al craniului visceral

Incidenţă de craniu de profil

37

Page 38: C2-radiologie dentara

Pacientul in decubit dorsal sau ortostatism roteaza capul pana se obtine profil perfect, paralel

cu filmul.

Caseta se aseaza in lung , fascicolul de radiatii de la 1 m, cade perpendicular pe film si intra

in masivul facial la 2 cm anterior de conductul auditiv extern.

Incidenţă – masiv facial profil – schemă :

1-bolta craniană; 2-sinus frontal; 3-oasele proprii ale nasului; 4-orbita;

5-spina nazală anterioară; 6-arcada dentară superioară; 7-arcada dentară inferioară;

8-mentonul; 9-diploie mentonieră; 10-compacta linguală mentonieră; 11-sinusuri maxilare;

12-proeminenţe malare; 13-lama cribriformă; 14-sinus sfenoidal; 15-tubercul temporal;

16-apofiza coronoidă; 17-condil mandibular; 18-spina nazală posterioară; 19-gonion;

20-arcul anterior al atlasului; 21-apofiza odontoidă; 22-conduct auditiv extern;

23-celule mastoidiene; 24-şeaua turcească; 25-marile aripi sfenoidale;

Incidenţă de faţă, în semiflexie de 45º (Tcheboul)

Pacientul are capul in semiextensie, gura larg deschisa si se reazima pe caseta in menton si

varful nasului( din motive igienice i se aseaza sub gura o hartie) planul medio-sagital este

38

Page 39: C2-radiologie dentara

perpendicular pe film. Planul orizontal al craniului este inclnat cu ~ 45grade fata de orizontala. Filmul

se aseaza pe lung fascicolul de radiatii la 1m este inclinat cu 10 grade cranio-caudal ca sa patrunda

spre vertex si sa iasa in dreptul spinei nazale anterioare.

Incidenţă Tcheboul – schemă :

1-orbite; 2-sinusuri frontale; 3-sept nazal; 4-oasele proprii ale nasului;

5-celule etmoidale; 6-sinus maxilar; 7-gaura suborbitară; 8-mica aripă a sfenoidului

9-marea aripă a sfenoidului; 10-malarul; 11-apofiza frontală a malarului;

12-apofiza temporală a malarului; 13-apofiza zigomatică; 14-creasta zigomato-alveolară;

15-apofiza coronoidă; 16-groapa zigomatică; 17-condilul mandibular; 18-mentonul;

19-sinusuri sfenoidale; 20-arcul anterior al atlasului; 21-stâncile temporale; 22-apofiza

odontoidă

39

Page 40: C2-radiologie dentara

Incidenţă de faţă, în semiflexie de 70º ( Blondeau - faţă înaltă )

Implica realizarea unui unghi de 70 grade intre raza centrala si planul orbito-meatal. Raza centrala iese

la nivelul simfizei mentoniere.

Incidenţă Blondeau (gură deschisă) – schemă :

1-orbita; 2-stânca temporalului; 3-sinus maxilar;

4-sept nazal; 5-sinus frontal; 6-osul malar; 7-limba

40

Page 41: C2-radiologie dentara

41

Page 42: C2-radiologie dentara

42

Page 43: C2-radiologie dentara

Incidenţă de faţa frunte – film ( faţă joasă )

Pacientul in decubit ventral are fruntea si nasul pe caseta. Planul medio-sagital este

perpendicular pe film. Fascicolul de radiatii la 1 m este inclinat cu 30 grade cranio-caudal intra in

craniu prin vertex si iese la nivelul nazionului.

43

Page 44: C2-radiologie dentara

44

Page 45: C2-radiologie dentara

Incidenţă axială pentru baza craniului ( Hirtz 1 )

Pacientul in decubit dorsal avand umerii ridicati pe o perna sau dispozitiv special incat capul

sa se sprijine pe masa de radiografiat cu vertexul. Planul orizontal este perpendicular pe film,

fascicolul de raze patrunde in jumatatea distantei dintre cele doua gonioane si iese prin vertex.

45

Page 46: C2-radiologie dentara

46

Page 47: C2-radiologie dentara

Incidenţa Hirtz I – incidenţă axială , pentru bază de craniu – schemă :

1-stânca temporalului; 2-conduct auditiv intern; 3-sinus sfenoidal;

4-apofiza pterigoidă; 5-gaura ovală; 6-mica gaură rotundă; 7-gaura occipitală;

8-apofiza odontoidă; 9-arcul anterior al atlasului; 10-coloana cervicală;

11-mandibula; 12-peretele post.-lat. al sinusului maxilar;

13-marea aripă a sfenoidului; 14-celule etmoidale; 15-sept nazal;

47

Page 48: C2-radiologie dentara

48

Page 49: C2-radiologie dentara

Incidenta de profil a oaselor proprii nazale

-Pacientul, in decubit ventral, are capul rotat spre dreapta pana se obtine un profil perfect;

-planul medio-sagital paralel cu filmul.

-Pentru a se usura pozitionarea i se recomanda sa intinda mana dreapta pe langa corp, iar

-mana stanga rezemata pe masa, cu palma in jos.

-Barba trasa in piept.Fasciculul de radiatii, de la distanta de 1 m, este dirijat vertical ca sa patrunda

tangent anterior la rebordul orbitrar inferior, aproximativ la 3 cm caudal de nazion si sa cada pe film

perpendicular in centrul casetei.

!!!Din cauza timpului de expunere foarte scurt, imobilizarea capului nu este necesara.

49

Page 50: C2-radiologie dentara

50

Page 51: C2-radiologie dentara

Fracturi ale maxilarului

Dento-alveolare retrodentare, ocluzale standard şi oblice

Le Fort I SAF, Tcheboul

Le Fort II SAF, Tcheboul

Le Fort III SAF, Tcheboul, CT- /3D

Complex zigomatic SAF, Tcheboul, Hirtz

Complex nazo-etmoidal SAF, Tcheboul, craniu profil, CT-/+3D

Orbită SAF, craniu profil, CT -/+3D

Liniile de interpretare ale lui Campbell :

COS-curba orbitară superioară; COI-curba orbitară inferioară;

CPN-curba palato-nazală; CAD-curba de aliniament dentar

51

Page 52: C2-radiologie dentara

Clasificarea clinico- radiologică a fracturilor masivului facial ( Rowe şi Killy, Crepy, Moreau şi

Bonneau )

Fracturi care interesează arcada dentară: ( au componenţă dento- alveolară )

A.- fracturi simple parţiale:

- fractura crestei alveolare

- fractura tuberozităţii

- fractura bolţii palatine

B.- fracturi simple totale:

Sunt fracturi bilaterale.

Clasificarea fracturilor după Le Fort:

Le Fort I, II, III : fractura orizontală inferioară –

Le Fort I ( Guerrin )

( palatul dur şi marginea alveolară cu dinţii aferenţi sunt detaşate de restul maxilarului )

Le Fort II : fractura orizontală mijlocie – Le Fort II

( realizează o disjuncţie cranio- facială joasă sau transmaxilară )

52

Page 53: C2-radiologie dentara

Le Fort III: fractura orizontală superioară – Le Fort III

( este o disjuncţie cranio- facială înaltă, care separă masivul facial de craniu )

Fracturi asociate

fractura Walther (este o asociere între o fractură orizontală Le Fort şi un traiect median)

fractura Richet (asociere între Le Fort II unilaterale şi o fractură medio- sagitală );

53

Page 54: C2-radiologie dentara

Fracturi multiple, cominutive (provenite din politraumatism)

Fracturi care nu interesează arcada dentară:

- fracturi zigomato- malare

Fracturi mediane superioare

fracturi mediane superioare ( fose nazale- regiunea superioară, etmoidul, peretele intern al

orbitei, parţial—sinus frontal etc )

Complicatiile fracturilor

54

Page 55: C2-radiologie dentara

Consolidarea fracturilor :

-in primele 2 sapt in faza de hiperemie se constata demineraliz a extremitatilor oaselor din

focarul de fractura cu traiect mult mai larg decat initial.

-Remineralizarea care dureaza 5-6 saptamani, calusul reparator este mai transparent decat

osul normal.

In perioada urmatoare tesutul osos tanar se organizeaza integrandu-se in structura osului vecin in 6

luni, iar traiectul de fractura dispare complet dupa 2 ani.

Radiologic

- se pot depista complicatiile infectioase- osteite si de consolidare, in care traiectul de

fractura este vizibil mai mult de 6 luni.

- Un calus vicios (persistenta deplasarii dupa consolidare) va fi apreciat prin tulburari

de articulare decat prin deformarea constatata.

- Controalele radiologice sunt utile pentru urmarirea tulburarilor de articulare.

- Intarzierea in consolidare datorita persistentei mobilitatii fragmentelor se traduce

radiologic prin persistenta traiectului de fractura la nivelul unei pseudartroze.

55