Download - BUN - BAZELE CONTABILITATII

Transcript
Page 1: BUN - BAZELE CONTABILITATII

CONTABILITATE

Lect.univ.dr. Daniela Rodica Iov

Lect.univ.drd. Boni Mihaela Străoanu

Asist.univ. drd. Maria Tatu

1

Page 2: BUN - BAZELE CONTABILITATII

CUPRINS

CAPITOLUL 1 SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE – PRODUS FINAL AL CONTABILITĂŢII FINANCIARE................................................................................................................................ 4

1.1. Structurile bilanţului............................................................................................................8Aplicaţii................................................................................................................................... 16

1.2. Structurile contului de profit şi pierdere.........................................................................20Aplicaţii................................................................................................................................... 24

1.3. Fluxurile de trezorerie.......................................................................................................27Aplicaţii................................................................................................................................... 28

1.4. Tipuri de modificări ale patrimoniului..............................................................................32Aplicaţii................................................................................................................................... 35

CAPITOLUL 2 EVALUAREA ÎN CONTABILITATE................................................................40

2.1. Categorii de valoare..........................................................................................................40Aplicaţii................................................................................................................................... 41

2.2. Reguli privind evaluarea în contabilitate.........................................................................43Aplicaţii................................................................................................................................... 44

2.3. Momentele evaluării..........................................................................................................46Aplicaţii................................................................................................................................... 49

CAPITOLUL 3 CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE.............................................................51

3.1. Conţinutul şi formele contului..........................................................................................51Aplicaţii................................................................................................................................... 55

3.2. Reguli de funcţionare........................................................................................................58Aplicaţii................................................................................................................................... 60

3.3. Analiza şi formula contabilă.............................................................................................62Aplicaţii................................................................................................................................... 65

3.4. Planul de conturi; caracterizarea principalelor conturi..................................................673.4.1. Clasa conturilor de capital.............................................................................................673.4.2. Clasa conturilor de imobilizări.......................................................................................683.4.3. Clasa conturilor de stocuri............................................................................................683.4.4. Clasa conturilor de terţi.................................................................................................693.4.5. Clasa conturilor de trezorerie........................................................................................703.4.6. Clasa conturilor de cheltuieli.........................................................................................703.4.7. Clasa conturilor de venituri...........................................................................................70Aplicaţii................................................................................................................................... 71

CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CURENTE.........................................73

4.1. Cumpărare şi revânzare de mărfuri.................................................................................73Aplicaţii................................................................................................................................... 76

4.2. Producţie şi vânzare..........................................................................................................77Aplicaţii................................................................................................................................... 79

2

Page 3: BUN - BAZELE CONTABILITATII

4.3. Evidenţa decontărilor cu partenerii comerciali...............................................................80Aplicaţii................................................................................................................................... 83

4.4. Decontări cu personalul, obligaţii sociale.......................................................................83Aplicaţii................................................................................................................................... 85

4.5. Operaţii de trezorerie........................................................................................................86Aplicaţii................................................................................................................................... 89

4.6. Contabilitatea amortizării..................................................................................................89Aplicaţii................................................................................................................................... 90

CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE FINANŢARE-INVESTIRE............91

5.1. Operaţiuni privind capitalurile proprii.............................................................................91Aplicaţii................................................................................................................................... 97

5.2. Contabilitatea datoriilor pe termen lung.........................................................................97Aplicaţii................................................................................................................................... 99

5.3. Intrarea de imobilizări.......................................................................................................99Aplicaţii................................................................................................................................. 101

5.4. Ieşiri de imobilizări..........................................................................................................102Aplicaţii................................................................................................................................. 104

CAPITOLUL 6 ÎNCHIDEREA CICLULUI CONTABIL............................................................104

6.1. Operaţii de regularizare a taxei pe valoarea adăugată.................................................105Aplicaţii................................................................................................................................. 106

6.2. Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri şi determinarea impozitului pe profit.106Aplicaţii................................................................................................................................. 110

6.3. Balanţa de verificare.......................................................................................................111Aplicaţii................................................................................................................................. 112

6.4. Inventarierea....................................................................................................................113Aplicaţii................................................................................................................................. 114

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................ 123

ANEXA – PLANUL DE CONTURI...........................................................................................124

CAPITOLUL 1 SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE – PRODUS FINAL AL CONTABILITĂŢII FINANCIARE

3

Page 4: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Situaţiile financiare sunt raportări anuale privind starea şi mişcarea patrimoniului firmei, destinate gamei largi de utilizatori comuni.

Cei mai uzuali destinatari, utilizatori ai situaţiilor financiare sunt:- investitorii actuali sau potenţiali, dornici să aprecieze performanţa plasamentelor lor;- angajaţii, interesaţi de siguranţa şi dimensiunile remuneraţiilor lor;- creditorii, interesaţi de riscul ataşat împrumuturilor acordate firmei;- partenerii comerciali, pentru care fiabilitatea firmei contribuie la siguranţa pieţei de

aprovizionare şi de desfacere în viitor, dar şi garantează furnizorilor efectuarea în ritm normal a decontărilor;

- organele fiscale, pentru care situaţia financiară a firmei oferă premisele veniturilor bugetare scontate;

- alte instituţii de stat, care au nevoie de informaţii pentru a reglementa activitatea întreprinderilor şi ca bază pentru calculul venitului naţional şi al altor indicatori statistici;

- publicul, pentru care starea unei firme poate afecta întreaga viaţă economico-socială a unei zone.

Situaţiile financiare includ: bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie, situaţia modificărilor capitalului propriu, politici contabile şi note explicative.

Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei, modificărilor capitalurilor proprii şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii.

Situaţiile financiare furnizează informaţii care trebuie să se caracterizeze prin:- inteligibilitate sau uşurinţa cu care utilizatorii înţeleg informaţia contabilă trebuie să devină o calitate esenţială a documentelor contabile de sinteză. Un factor important în această privinţă este maniera de prezentare a conturilor anuale. Pentru ca această prezentare să-şi atingă scopul, articolele şi elementele contabile sunt agregate şi clasificate în cel mai adecvat mod cu putinţă. Pe de altă parte însă, prezentarea conturilor anuale nu poate fi redusă până la cel mai scăzut nivel presupus de înţelegere a utilizatorilor de informaţie. Informaţiile care relevă situaţii complexe, prezentate în documentele de sinteză, din motive de pertinenţă, nu trebuie excluse, în cazul în care ele sunt prea puţin inteligibile pentru anumiţi utilizatori. Inteligibilitatea presupune, de asemenea, ca utilizatorii informatiilor să aibă un nivel rezonabil de cunoştinţe (economice, contabile, etc.) care să le permită studierea informaţiilor cu rezonabila diligenţă;- relevanţa informaţiilor contabile se referă la capacitatea acestora de a fi utile beneficiarilor în luarea de decizii, oferind suportul necesar în evaluarea evenimentelor trecute, prezente şi viitoare sau în corectarea evaluarilor precedente. Cu alte cuvinte, o informaţie relevantă oferă utilizatorilor posibilitatea de a elabora previziuni şi de a-şi confirma aşteptările;- credibilitate – informaţiile trebuie să fie credibile, adică:

- să reprezinte fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii;- să reflecte substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, şi nu doar forma

juridică,- să fie neutre, nepărtinitoare,- să fie prudente,- să fie exhaustive, complete.

4

Page 5: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- comparabilitate presupune necesitatea ca utilizatorii să poată compara informaţiile din conturile anuale ale aceleiaşi societăţi, într-un anumit interval de timp şi să extragă tendinţe privind poziţia financiară şi performanţele respectivei entităţi (comparaţii în timp). De asemenea, utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a compara conturile anuale ale diferitelor societăţi din aceeaşi industrie (comparaţii în spaţiu), pentru a evalua poziţia financiară şi performanţele acestora, acţiunea fiind viabilă dacă evenimente similare sunt prezentate în acelaşi mod.

Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la închiderea exerciţiului sau în alte situaţii prevăzute de lege.

El înfăţişează în formă sintetică şi în expresie valorică activele fixe şi circulante existente la un moment dat, sursele de provenienţă ale acestor active şi rezultatul financiar obţinut în perioada pentru care a fost întocmit bilanţul contabil.

În cadrul bilanţului elementele de activ sunt grupate după natură, destinaţie şi lichiditate. Elementele de pasiv sunt grupate după natură, provenienţă şi exigibilitate.

În tabelul de mai jos observăm cum sunt grupate în bilanţ elementele patrimoniale.

BILANŢ PATRIMONIAL

SEMNIFICAŢIA ACTIVULUI SEMNIFICAŢIA PASIVULUIToate bunurile, inclusiv creanţele

agentului economicToate obligaţiile faţă de alte entităţi

Dreptul proprietaruluisau sau

Modalităţi concrete de utilizare a resurselor de care dispune agentul

economic

Provenienţa resurselor de finanţare pe care le utilizează agentul economic

Conţinutul activului şi al pasivului exprimă DUBLA REPREZENTARE a patrimoniului agentului economic în accepţiune statică, arătând starea patrimoniului la un moment dat.

Dubla reprezentare a patrimoniului conduce la prima ecuaţie de echilibru,ACTIV = PASIV.Întrucât pasivul cuprinde drepturi şi obligaţii, ecuaţia poate fi rescrisă sub forma:ACTIV = CAPITAL + DATORII

sauACTIV = DATORII + CAPITAL

sauACTIV – DATORII = CAPITALÎn practică se utilizează atât modele de bilanţ bazate pe ecuaţia:

ACTIV = PASIV, punând în evidenţă echilibrul valoric între activ şi pasiv, cât şi modele bazate pe ecuaţia:ACTIV – DATORII = CAPITAL , semnalând poziţia financiară a întreprinderii, activul net al societăţii.

În figura nr. 1 evidenţiem bunurile pe care le deţine agentul economic şi relaţiile (drepturi şi obligaţii) pe care le implică activitatea sa.

Fig. nr. 1

ACTIV PASIV

5

BANCA

Page 6: BUN - BAZELE CONTABILITATII

ACTIV CIRCULANT

A

Activele reprezintă resurse controlate de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere.

Datoriile reprezintă obligaţii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte ieşiri de resurse care încorporează beneficii economice.

Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activul unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.

Contul de profit şi pierdere este situaţia care prezintă sintetic veniturile şi cheltuielile firmei pentru exerciţiul financiar încheiat, precum şi rezultatele activităţii.

Veniturile1 constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

Veniturile incluse în contul de profit şi pierdere se referă atât la activităţile curente ale firmei (vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe, chirii), cât şi la câştiguri (cum sunt cele provenite din cedarea activelor imobilizate).

Cheltuielile2 constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuiri către acţionari.

Cheltuielile incluse în contul de profit şi pierdere sunt atât cele curente, legate de generarea veniturilor, cât şi eventuale pierderi (de exemplu cele din calamităţi).

Se ştie că rezultatele pot fi de natura profitului sau pierderii. În ambele situaţii determinarea valorică a rezultatului se face cu ajutorul contului de profit şi pierdere, prin compararea efectelor activităţii cu eforturile cerute de aceasta.

Acelaşi rezultat va fi preluat în bilanţ, ca activ sau ca pasiv.În acest fel se face legătura între cele două situaţii de sinteză, pusă în evidenţă în

figura nr. 2.

PATRIMONIUL1 vezi Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de IASC2 idem

6

IMOBILIZĂRI NECORPORALEIMOBILIZĂRI CORPORALEIMOBILIZĂRI FINANCIARE

STOCURICREANŢEPLASAMENTEDISPONIBILITĂŢI

FURNIZORIISALARIAŢIIASIGURĂRILE SOCIALEBUGETUL DE STATACŢIONARII

PROPRIETARII FIRMEI

Page 7: BUN - BAZELE CONTABILITATII

+pierdere profit

cheltuieli +/- rezultate = venituri

Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă prin comparaţie incasările şi plăţile realizate pe durata exerciţiului, urmărind separat fluxurile din activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare.

Situaţia modificărilor capitalului propriu prezintă nivelul iniţial şi cel final, creşterile şi reducerile elementelor capitalului propriu.

Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii, informaţii necesare utilizatorilor în luarea deciziilor.

Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ şi se referă la: dimensiunile şi structura resurselor controlate de întreprindere, structura financiară a firmei, capacitatea firmei de a-şi onora în viitor obligaţiile.

Poziţia financiară a unei întreprinderi este influenţată de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea şi solvabilitatea sa, de capacitatea de a se adapta la schimbările de mediu.

Informaţiile despre resursele economice controlate de întreprindere şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor.

Informaţiile despre situaţia financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes faţă de întreprindere. Acestea sunt utile şi pentru anticiparea şanselor întreprinderii de a primi finanţare în viitor.

Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente.

Lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade.

Solvabilitatea se referă la disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare, în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.

Informaţiile privind performanţa întreprinderii, oferite în special de contul de profit şi pierdere, se referă la profitabilitatea sa, la şansele pe care le are întreprinderea de a genera fluxuri de lichidităţi utilizând resursele de care dispune, la eficienţa cu care s-ar putea utiliza noi resurse.

Informaţiile privind în special profitabilitatea întreprinderii sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens sunt importante informaţiile despre variabilitatea performanţelor.

Informaţiile privind modificările poziţiei financiare sunt furnizate prin intermediul unei situaţii financiare distincte.

Informaţiile privind modificările poziţiei financiare sunt utile pentru a evalua activităţile întreprinderii de exploatare, finanţare şi investiţii în perioada de raportare.

7

ACTIV PASIV

Page 8: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Aceste informaţii sunt utile pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi pentru evaluarea nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie.

1.1. Structurile bilanţului

Pornind de la categoria de bunuri, activul cuprinde: Bunuri imobilizate3, de investiţie sau de fundaţie, de folosinţă îndelungată şi bunuri

de rezervă; bunurile imobilizate pot fi atât materiale (corporale, tangibile), cât şi financiare şi nemateriale (necorporale, intangibile);

Bunuri de tranzacţie: stocuri, creanţe, investiţii financiare pe termen scurt şi disponibilităţi.

Activul cuprinde:

A. ACTIVE IMOBILIZATEI. IMOBILIZĂRI NECORPORALE

1. Cheltuieli de constituire2. Cheltuieli de dezvoltare3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări

necorporale4. Fondul comercial5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs

TOTALII. IMOBILIZĂRI CORPORALE

1. Terenuri şi construcţii2. Instalaţii tehnice şi maşini3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs

TOTALIII.IMOBILIZĂRI FINANCIARE

1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului3. Titluri sub formă de interese de participare4. Creanţe din interese de participare5. Titluri deţinute ca imobilizări6. Alte creanţe7. Acţiuni proprii

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE – TOTALB. ACTIVE CIRCULANTEI. STOCURI

1. Materii prime şi materiale consumabile2. Producţia în curs de execuţie3. Produse finite şi mărfuri4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri

3 termenul de imobilizare nu coincide cu termenul de imobil, utilizat în drept , detalierile ulterioare vor delimita clar conţinutul categoriei de imobilizări, pentru care esenţială este durata de deţinere, care depăşeşte 12 luni

8

Page 9: BUN - BAZELE CONTABILITATII

TOTALII. CREANŢE

1. Creanţe comerciale2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului3. Sume de încasat din interese de participare4. Alte creanţe5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsatTOTAL

III.INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT1. Titluri de participare deţinute de societăţile din cadrul grupului2. Acţiuni proprii3. Alte investiţii financiare pe termen scurtTOTAL

IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI ACTIVE CIRCULANTE – TOTALC. CHELTUIELI ÎN AVANS4

Un activ trebuie clasificat ca activ curent5 atunci când:- se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut pentru vânzare sau consum în cursul

normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau- este deţinut în principal în scopul comercializării sau pe termen scurt şi se aşteaptă a

fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau- reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este

restricţionată.Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate.Activele imobilizate se caracterizează prin durata îndelungată de utilizare şi prin

participarea la mai multe cicluri de exploatare.Un activ necorporal este un activ identificabil nonmonetar, fără suport material

şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat altora, sau în scopuri administrative.

Imobilizările necorporale (nemateriale sau active intangibile) cuprind toate bunurile de investiţie care nu au formă materială concretă. Ele includ cheltuielile de constituire, cheltuielile de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare, fondul comercial, avansuri şi imobilizări necorporale în curs.

Cheltuielile de constituire (de fondare) reprezintă cheltuieli activate, cheltuieli efectuate pentru înfiinţarea firmei, cum ar fi cheltuielile privind redactarea, multiplicarea şi legalizarea documentelor necesare înregistrării societăţii, taxe notariale, onorarii, cheltuieli cu emisiunea şi cu vânzarea acţiunilor etc.

Cheltuielile de dezvoltare cuprind sumele alocate pentru obţinerea la nivelul firmei a unor tehnologii noi, a unor produse noi sau pentru îmbunătăţirea şi modernizarea celor existente.

Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare cuprind valoarea drepturilor sau tehnologiilor de fabricaţie achiziţionate din afara întreprinderii. Alte imobilizări necorporale includ programele informatice obţinute în cadrul firmei sau achiziţionate de la terţi pentru nevoile proprii de evidenţă.

Fondul comercial cuprinde acele elemente nemateriale, neprecizate în cadrul altor grupări şi care participă la menţinerea sau creşterea potenţialului de activitate al

4 structurile propriu-zise de activ sunt activele imobilizate şi activele circulante, cheltuielile în avans fiind asimilate unor creanţe în virtutea faptului că ar putea fi privite ca drepturi faţă de perioadele, de exerciţiile viitoare5 conform IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare

9

Page 10: BUN - BAZELE CONTABILITATII

firmei: clientela, vadul comercial, emblema, legăturile comerciale, bunăvoinţa clientelei, reputaţia firmei etc.

Avansurile incluse în gruparea imobilizărilor necorporale sunt sume plătite în vederea dobândirii unor imobilizări necorporale înainte de a intra în posesia acelor imobilizări. Imobilizările necorporale în curs sunt cheltuieli efectuate pentru obţinerea sau cumpărarea unor imobilizări necorporale, care nu sunt finalizate sau pentru care mai sunt necesare lucrări de instalare.

Imobilizările corporale (active fixe, tangibile) cuprind acele elemente care au o formă fizică şi o delimitare concretă, fiind reprezentate de terenuri şi mijloace fixe.

Terenurile şi mijloacele fixe sunt imobilizări corporale:- deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea

de servicii, pentru a fi închiriate terţilor, sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;

- este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.Mijloacele fixe sunt acele bunuri economice care îndeplinesc în mod cumulativ

două condiţii: să aibă o durată de utilizare mai mare de un an; să aibă o valoare de înregistrare în contabilitate peste o anumită limită, stabilită şi

actualizată de lege.Mijloacele fixe se grupează în mai multe categorii:

- construcţii (clădiri, construcţii speciale);- instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;

echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare mijloace de transport; animale şi plantaţii;

- mobilier, aparatură birotică, echipament de protecţie şi alte active corporale;- avansuri şi imobilizări corporale în curs.

Imobilizările financiare reprezintă investiţiile băneşti făcute de întreprindere în forma acţiunilor deţinute de o manieră durabilă la alte societăţi sau împrumuturilor acordate altor societăţi pe termen lung.

Titlurile de participare sunt acţiuni sau părţi sociale deţinute pentru a exercita influenţă sau chiar controlul asupra gestiunii societăţii emitente.

Creanţele imobilizate sunt sume imobilizate de încasat de la filiale şi drepturi decurgând din împrumuturile acordate pe termen lung (mai mult de 12 luni) întreprinderilor cu care firma are relaţii de participare.

Activele circulante cuprind stocurile, creanţele, investiţiile financiare pe termen scurt şi disponibilităţile băneşti.

În principiu activele circulante au perioada de rotaţie mai mică de un an, ele cosumându-şi integral valoarea într-un ciclu de exploatare şi schimbându-şi în timp scurt forma.

Stocurile sunt definite ca active:- deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;- în curs de producţie în vederea unei vânzări în aceleaşi condiţii; sau- sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în

procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.Stocurile sunt active circulante în formă materială şi cuprind: materiile prime,

materialele consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produse în curs de

10

Page 11: BUN - BAZELE CONTABILITATII

execuţie, semifabricate, produse finite, reziduuri din producţie6, animale, mărfuri, stocuri aflate la terţi.

Materiile prime sunt activele care stau la baza procesului producţie, se consumă într-un ciclu de exploatare şi se regăsesc în proporţie semnificativă în produsul finit. Structura acestei grupări diferă de la caz la caz, în funcţie de profilul firmei: scândură, tablă, stofă, făină etc.

Materialele consumabile, utilizate şi ele într-un singur ciclu de exploatare, nu se regăsesc în mod semnificativ în produsul finit: materiale auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi material de plantat, furaje etc.

Asimilate stocurilor, obiectele de inventar sunt bunuri care ar putea fi confundate cu mijloacele fixe, deoarece de cele mai multe ori se utilizează un timp îndelungat, peste 12 luni, participând la mai multe cicluri de exploatare, neîndeplinind însă condiţia de valoare pentru a fi incluse în categoria mijloacelor fixe.7

Producţia în curs de execuţie, semifabricatele, produsele etc. sunt bunuri obţinute în cadrul activităţii firmei, fabricarea acestora necesitând o serie de consumuri, de cheltuieli, în funcţie de stadiul în care se află.

Mărfurile sunt bunuri achiziţionate cu intenţia de revânzare, fără a fi supuse unui proces semnificativ de prelucrare, acestea fiind în mod normal cel mult măsurate, cântărite, ambalate.8

Creanţele sau valorile în curs de decontare sau activele circulante în decontare sunt acele valori pe care agentul economic urmează să le încaseze ori pentru care urmează să primească un echivalent, o contraprestaţie.

O pondere însemnată în această categorie o deţin creanţele comerciale, cele decurgând din derularea ciclului de exploatare. Astfel, clienţii reprezintă (ca cifră cuprinsă în bilanţ) sumele de încasat din ceanţele faţă de terţii cărora firma le-a vândut bunuri, le-a prestat servicii ori le-a efectuat lucrări, urmând să încaseze ulterior contravaloarea acestora. În vocabularul curent termenul de client desemnează tocmai acele persoane faţă de care întreprinderea are asemenea drepturi.

Efectele comerciale de primit sunt titluri de valoare negociabile care atestă creanţe în cadrul relaţiilor comerciale ce urmează să fie decontate imediat sau pe termen scurt. Spre deosebire de creanţele-clienţi, cambiile pot procura beneficiarului lor banii care i se cuvin de drept (practic o sumă mai mică) prin scontare, deci înainte de scadenţă. De asemenea, ele pot fi utilizate ca mijloc de plată, prin girare.

Clienţii incerţi sunt cei care nu şi-au onorat la timp obligaţiile şi în privinţa cărora se estimează riscul de a deveni insolvabili.

Clienţii litigioşi sunt cei cu care firma a deschis acţiuni în justiţie pentru recuperarea creanţelor.

Furnizorii-debitori reprezintă sumele plătite în avans furnizorilor, sume în schimbul cărora firma urmează să primească materii prime, materiale consumabile, mărfuri, prestaţii etc.

Debitorii diverşi desemnează persoanele, respectiv sumele de încasat de la acele persoane faţă de care firma are drepturi băneşti născute din relaţii patrimoniale, altele decât cele conforme obiectului de activitate. În această categorie intră de exemplu

6 denumirea acestora este de “produse reziduale”, termen pe care-l considerăm o asociere nepotrivită7 raţiunea pentru care se practică această separare va fi expusă atunci când se va prezenta problematica amortizării imobilizărilor corporale şi cea a uzurii obiectelor de inventar8 separarea conceptuală între materii prime şi mărfuri se face în momentul cumpărării, depinzând de intenţiile cu care au fost achiziţionate bunurile respective; diferenţierea între produsele finite şi mărfuri se susţine prin modul de dobândire a acestor bunuri: producerea sau cumpărarea lor; termenul de marfă este în acest context altfel definit decât în manualele de economie.

11

Page 12: BUN - BAZELE CONTABILITATII

sumele cuvenite în urma imputării unor pagube aduse patrimoniului firmei şi sumele cuvenite din vânzarea de imobilizări.

Investiţiile financiare pe termen scurt sunt hârtiile de valoare (acţiuni, obligaţiuni) achiziţionate pe termen scurt în scopul fructificării sau în scopul obţinerii unui profit la revânzarea lor şi alte titluri deţinute pe durată scurtă.

Disponibilităţile grupează casa (numerar şi alte valori – timbre, bilete de tratament şi odihnă, tichete şi bilete de călătorie) şi conturile la bănci.

Conturile la bănci pot fi:- conturi curente, pentru păstrarea sumelor de bani pe care firma le utilizează frecvent

în cadrul ciclului de exploatare, accesul la acestea fiind neîngrădit de bancă, iar dobânda aferentă fiind nesemnificativă;

- acreditive, adică sume defalcate în conturi speciale, destinate efectuării plăţilor către anumiţi furnizori;

- valorile de încasat sunt cecuri, efecte depuse la bancă spre a fi transformate în bani.Pentru a înlesni identificarea unei structuri de activ circulant se poate verifica

modul în care ea ar putea fi plasată într-unul din sectoarele cercului din figura nr. 3.

Fig. nr. 3

Săgeţile reprezentate arată sensul transformării diferitelor categorii de active circulante. Cercul sugerează rotaţia activelor circulante, mişcarea, transformarea acestora.

Elementele pasivului sunt separate în datorii şi capitaluri proprii.

Pasivul cuprinde:9

D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni2. Sume datorate instituţiilor de credit

9 structurile propriu-zise de pasiv sunt datoriile şi capitalul propriu.

12

STOCURI

BANI SAU

ECHIVALENTE

CREANŢE

Page 13: BUN - BAZELE CONTABILITATII

3. Avansuri încasate în contul comenzilor4. Datorii comerciale5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului7. Sume datorate privind interesele de participare8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările socialeTOTAL

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETEF. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTEG. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN

AN1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri încasate în contul comenzilor4. Datorii comerciale5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului7. Sume datorate privind interesele de participare8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările socialeTOTAL

J. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI

1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare2. Alte provizioaneTOTAL PROVIZIOANE

H. VENITURI ÎN AVANS10

I. CAPITAL ŞI REZERVEI. CAPITAL- capital subscris nevărsat- capital subscris vărsat- patrimoniul regieiII. PRIME DE CAPITALIII.REZERVE DIN REEVALUAREIV.REZERVE

1. Rezerve legale2. Rezerve pentru acţiuni proprii3. Rezerve statutare sau contractuale4. Alte rezerve

V. REZULTATUL REPORTATVI.REZULTATUL EXERCIŢIULUI Repartizarea profitului

TOTAL CAPITALURI PROPRII Patrimoniul public

TOTAL CAPITALURI

Datoriile (obligaţiile, capitalul străin) reprezintă fie surse atrase, fie surse împrumutate. Demarcaţia se face în funcţie de modul de dobândire a acestor surse, de provenienţa lor:10 structura este asimilată pasivului, fiind privită ca o obligaţie faţă de perioadele viitoare, în aceeaşi manieră în care cheltuielile în avans sunt asimilate unor creanţe

13

Page 14: BUN - BAZELE CONTABILITATII

sursele atrase sunt datorii decurgând din relaţiile cu partenerii firmei, atunci când apar decalaje între momentul cumpărării sau primirii unei prestaţii şi momentul efectuării plăţii contravalorii sale;

sursele împrumutate sunt datorii provenind în principal din emisiunea de obligaţiuni ori din contractarea unor credite bancare şi împrumuturi.

Datoriile sunt prezentate după criteriul exigibilităţii. Exigibilitatea reprezintă capacitatea unei datorii de a deveni scadentă.

O datorie trebuie clasificată ca datorie curentă atunci când:- se aşteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii;

sau- este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.

Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.Vor fi prezentate mai întâi datoriile pe termen scurt, apoi cele pe termen lung,

prezentându-se în final capitalurile proprii.În bilanţ se prezintă separat datoriile scadente în mai puţin de un an şi datoriile

scadente în mai mult de un an, deci după criteriul exigibilităţii, cele două grupări cuprinzând însă aceleaşi categorii de obligaţii.

Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni sunt sumele datorate persoanelor care deţin obligaţiunile emise de firmă, care le atestă calitatea de creditori.

Sumele datorate instituţiilor de credit sunt credite pe termen scurt sau lung contractate cu societăţi bancare.

Atât împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, cât şi creditele bancare sunt datorii purtătoare de dobândă.

Avansurile încasate în contul comenzilor desemnează sumele încasate de la clienţi pentru care firma datorează o contraprestaţie.

Datoriile comerciale sunt sumele datorate furnizorilor pentru materiile prime, materialele, mărfurile cumpărate, serviciile prestate, lucrările efectuate de aceştia, sumele datorate furnizorilor de imobilizări, sumele datorate pentru bunurile, serviciile, lucrările recepţionate şi pentru care nu s-au primit încă de la furnizori facturile.

Efectele de comerţ de plătit sunt cambii în care firma figurează în postură de tras, deci obligat la plată, în baza relaţiilor sale anterioare cu partenerii.

Societatea mai poate avea datorii faţă de salariaţi, de bugetul de stat – impozite, taxe, datorii faţă de bugetul asigurărilor sociale, acţionari, diverşi creditori etc.

Sunt asimilate mai curând datoriilor provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, ce reprezintă rezerve constituite indirect, pe seama cheltuielilor, anticipând pierderi posibile, dar încă nerealizate sau cheltuieli viitoare, dar ale căror dimensiuni nu pot fi estimate cu precizie.

Capitalurile proprii includ: capitalul social, primele de capital, rezervele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului.

Capitalul social reprezintă principala sursă proprie de finanţare, cu caracter stabil şi permanent şi se constituie la înfiinţarea întreprinderii prin aportul în bani sau în natură al acţionarilor sau asociaţilor. De regulă mărimea capitalului social este stabilită în statutul societăţii, în raport de volumul de activitate ce se estimează că se va desfăşura.

Capitalul social este divizat în acţiuni sau părţi sociale. Capitalul social se formează prin subscrierea şi vânzarea de acţiuni viitorilor acţionari. Vânzarea acţiunilor se face la o valoare de emisiune mai mare sau egală cu valoarea lor nominală. Eventuala diferenţă se numeşte primă de emisiune. Primele de emisiune reprezintă o parte a primelor de capital, element distinct în cadrul structurilor de capital propriu.

14

Page 15: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Capitalul social este evidenţiat făcându-se distincţie între partea de capital pentru care acţionarii subscriptori şi-au onorat obligaţiile asumate (capital vărsat) şi partea neeliberată (capital nevărsat).

Primele de capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie a obligaţiunilor în acţiuni) reprezintă surse proprii de finanţare neremunerate, rezultate din: emisiunea de acţiuni la preţ mai mare decât valoarea lor nominală (prime de

emisiune); diferenţa între valoarea contabilă şi valoarea nominală a acţiunilor în cazul fuziunii a

două sau mai multe firme (prime de fuziune); diferenţa între valoarea de înregistrare a aportului în natură şi valoarea nominală a

acţiunilor dobândite în această manieră (prime de aport); diferenţa între valoarea obligaţiunilor şi valoarea acţiunilor cu care acestea au fost

schimbate (prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni).Rezervele11 din reevaluare sunt creşteri/diminuări de capital propriu semnalate în

momentul constatării unor diferenţe în plus sau în minus la reevaluarea activelor între valoarea actuală şi valoarea de înregistrare.

Rezervele sunt surse de finanţare constituite prin repartizarea profitului brut sau net ori prin încorporarea primelor de capital sau rezervelor din reevaluare. Ele se diferenţiază, în funcţie de actul oficial care reglementează crearea lor (legislaţia, statutul firmei), în: rezerve legale, rezerve statutare, alte rezerve.

Rezultatul exerciţiului este o sursă proprie de finanţare care se determină prin compararea contabilă a veniturilor firmei cu cheltuielile aferente. Profitul majorează averea netă a întreprinzătorului, în timp ce pierderea o diminuează. Cele două tipuri de rezultat apar în pasiv cu semnul + sau - , după caz.

Rezultatul exerciţiului încheiat şi nerepartizat încă (în cazul profitului) sau neacoperit încă (în cazul pierderii) apare ca structură distinctă şi poartă denumirea de rezultat reportat.

Formularele de bilanţ prezintă, inseraţi între elementele de pasiv, şi indicatori determinaţi în trepte, prin diferenţă, indicatori cu o deosebită importanţă în analiza economico-financiară a firmei, şi anume: active circulante, respectiv datorii curente nete - indicator rezultat din compararea

valorii activelor circulante şi datoriilor curente, ceea ce exprimă lichiditatea firmei, capacitatea sa de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt; mărimea matematică a indicatorului coincide cu fondul de rulment (capital permanent minus imobilizări nete), care arată mărimea surselor pe termen lung ce finanţează activele circulante, deci poziţia financiară a firmei;

total active minus datorii curente – indicator ce exprimă capitalul angajat, denumit şi capital permanent, sursele de finanţare proprii şi străine de care dispune firma pe mai mult de un an.

Aplicaţii

I. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Cum definiţi bilanţul contabil ?

2. Care sunt principalele structuri bilanţiere de activ ?

11 structura poate fi întâlnită sub denumirea de diferenţe din reevaluare

15

Page 16: BUN - BAZELE CONTABILITATII

3. Care sunt principalele structuri bilanţiere de pasiv ?

4. Care sunt criteriile de grupare în bilanţ a activelor ?

5. Cum deosebiţi un activ corporal circulant de unul imobilizat ?

6. Argumentaţi importanţa destinaţiei unui bun în recunoaşterea sa ca activ imobilizat

sau stoc. Exemplificaţi.

7. Ce se înţelege prin lichiditate ?

8. Care sunt criteriile de grupare în bilanţ a datoriilor ?

9. Cum deosebiţi o datorie curentă de o datorie pe termen lung ?

10. Comentaţi similaritatea compoziţiei datoriilor curente / pe termen lung în bilanţ.

11. Enumeraţi elementele de capital propriu.

12. Ce reprezintă capitalul angajat ?

II. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate ? (corectaţi-le pe cele

neadevărate ) :

1. În activ, bunurile sunt grupate şi ordonate având în vedere destinaţia economică şi

gradul de lichiditate.

2. În pasiv, sursele mijloacelor economice sunt grupate şi ordonate având în vedere

sursele de finanţare şi gradul de exigibilitate.

3. Drepturile de creanţă ale unităţii fac parte din pasivul bilanţului.

4. Pasivele de regularizare şi asimilate se referă la cheltuielile efectuate în avans.

5. Activele circulante cuprind acele bunuri a căror perioadă de utilizare este mai mare

de un an, care au o existenţă durabilă şi care nu se consumă la prima utilizare.

III. Bifaţi răspunsul corect:

1. Dintre următoarele elemente, stabiliţi care aparţin activului patrimonial:

a. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;

b. Subvenţii pentru investiţii;

c. Mijloace de transport;

d. Furnizori;

e. Asigurări sociale.

2. În pasivul bilanţier, elementele patrimoniale sunt grupate în funcţie de următoarele

criterii:

a. Destinaţia bunurilor economice;

b. Gradul de exigibilitate;

16

Page 17: BUN - BAZELE CONTABILITATII

c. Sursa de finanţare şi gradul de exigibilitate;

d. Gradul de lichiditate;

e. Sursa de finanţare.

3. Care din următoarele structuri nu fac pare din activ:

a. Mijloacele fixe;

b. Concesiuni;

c. Licenţe;

d. Creanţe;

e. Rezerve.

4. Cheltuielile constatate în avans sunt;

a. Imobilizări necorporale;

b. Imobilizări corporale;

c. Active de regularizare şi asimilate;

d. Pasive de regularizare şi asimilate;

e. Active circulante.

5. Datoriile faţă de furnizori sunt:

a. Datorii financiare;

b. Datorii comerciale;

c. Datorii fiscale;

d. Datorii salariale;

e. Datorii sociale.

6. În categoria creanţelor intră:

a. Cheltuieli înregistrate în avans;

b. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;

c. Obligaţii fiscale;

d. Avansuri acordate furnizorilor;

e. Avansuri încasate de la clienţi.

7. Care din urmatoarele structuri nu fac parte din pasiv:

a. Rezerve;

b. Furnizori;

c. Brevete;

d. Capital social;

e. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.

8. Datoriile reprezintă:

17

Page 18: BUN - BAZELE CONTABILITATII

a. Obligaţiile actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente viitoare şi prin

decontarea cărora se aşteaptă să rezulte ieşiri de resurse care încorporează

beneficii economice;

b. Obligaţiile actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente viitoare şi prin

decontarea cărora se aşteaptă să rezulte intrări de resurse care încorporează

beneficii economice;

c. Obligaţiile actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute şi prin

decontarea cărora se aşteaptă să rezulte ieşiri de resurse care încorporează

beneficii economice;

d. Obligaţiile actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute şi de la

care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;

e. Toate variantele de mai sus sunt incorecte.

IV. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Aranjaţi într-un bilanţ următoarele elemente, punând în evidenţă echilibrul

patrimonial: - RON-

INDICATORI VALOARE

Autoturisme 50.000

Terenuri 18.000

Cherestea stejar 12.000

Birouri ELA (produse de firmă şi destinate vânzării) 35.000

Furnizori 30.000

Clienţi 15.000

Salarii de plată 10.000

Capital social 50.000

Rezerve 10.000

Impozite 15.000

Profit 5.000

BILANŢ

- RON -

ACTIV PASIV

18

Page 19: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Active imobilizate Datorii curente

Datorii pe termen lung

Active circulante Capital propriu

TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

2. Pe baza rezultatelor problemei precedente, calculaţi fondul de rulment şi capitalul

angajat.

3. Explicaţi ce efecte ar avea asupra datelor de la aceeaşi problemă operaţiuni ca:

- încasarea prin bancă a sumei de 12.000 RON de la un client pentru o vânzare

anterioară,

- o plată de 300 RON în numerar în favoarea unui furnizor pentru o cumpărare

anterioară,

- plata salariilor12.

4. Completaţi bilanţul societăţii comerciale ALFA S.A. la 31 decembrie 2005, utilizând

informaţiile de mai jos:

Societatea comercială s-a înfiinţat la 1 ianuarie 2005, an în care a înregistrat un profit

de 12.000 RON.

a) În anul 2006 rezultatul exerciţiului a fost zero;

b) Profitul exerciţiului înregistrat în anul 2005 a fost repartizat astfel: 5% rezerve, 10%

dividende, diferenţa reportându-se în anul 2006;

12 cum ştim care este suma salariilor de plată?

19

Page 20: BUN - BAZELE CONTABILITATII

c) Valoarea datoriilor faţă de furnizori este de doua ori mai mica decât valoarea

mărfurilor şi a creanţelor faţă de clienţi;

d) Totalul capitalurilor proprii este de 40.800 RON.

ALFA S.A.

BILANŢ

Încheiat la 31.XII.2005

- RON -

ACTIV PASIV

Cheltuieli de constituire 5.000 Capital social ?

Mijloace fixe 21.000 Rezerve ?

Materii prime 3.200 Rezultat reportat ?

Marfuri 7.500 Imprumuturi si datorii asim. ?

Clienti ? Furnizori ?

Disponibil 18.300 Alte datorii (dividende) ?

TOTAL ACTIV ? TOTAL PASIV 64.500

1.2. Structurile contului de profit şi pierdere

Într-o primă variantă, formularul este destinat prezentării comparative a veniturilor şi cheltuielilor firmei, clasificate după natură, separând activitatea de exploatare, cea financiară şi elementele extraordinare, precum şi calculul rezultatului.

CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE

CHELTUIELI VENITURI1. Cheltuieli de exploatare2. Cheltuieli financiare3. Cheltuieli extraordinare4. Impozit pe profit5. Rezultatul exerciţiului

Profit Pierdere

1. Venituri din exploatare2. Venituri financiare3. Venituri extraordinare

Situaţia poate conţine aceleaşi elemente, dar dispuse în formă-listă.

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE cuprinde

1. Cifra de afaceri netăProducţia vândutăVenituri din vânzarea mărfurilor

20

Page 21: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete2. Variaţia stocurilor3. Producţia imobilizată4. Alte venituri din exploatareVENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile Alte cheltuieli materiale b) Alte cheltuieli din afară ( cu energia şi apa) Cheltuieli privind mărfurile6. Cheltuieli cu personalul

a) Salariib) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială

7. a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporalea.1) Cheltuielia.2) Venituri

b) Ajustarea valorii activelor circulanteb.1) Cheltuielib.2) Venituri

8. Alte cheltuieli de exploatare8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedateAjustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieliCheltuieliVenituriCHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTALREZULTATUL DIN EXPLOATARE- Profit- Pierdere9. Venituri din interese de participare- din care, în cadrul grupului10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate- din care, în cadrul grupului11. Venituri din dobânzi- din care, în cadrul grupului Alte venituri financiareVENITURI FINANCIARE –TOTAL12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca

active circulanteCheltuieli

Venituri13. Cheltuieli privind dobânzile- din care, în cadrul grupului

Alte cheltuieli financiareCHELTUIELI FINANCIARE –TOTALREZULTATUL FINANCIAR- Profit- Pierdere14. REZULTATUL CURENT- Profit- Pierdere

21

Page 22: BUN - BAZELE CONTABILITATII

15. Venituri extraordinare16. Cheltuieli extraordinare17. REZULTATUL EXTRAORDINAR- Profit- PierdereVENITURI TOTALECHELTUIELI TOTALEREZULTATUL BRUT- Profit- Pierdere18. IMPOZITUL PE PROFIT19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus20. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR- Profit- Pierdere21. Rezultatul pe acţiune- de bază- diluat

Cheltuielile şi veniturile din exploatare sunt cele ocazionate sau generate de activitatea curentă, principală, de producţie şi vânzare de bunuri, efectuare de lucrări sau prestare de servicii, ori comercializare de mărfuri.

Exemple de cheltuieli de exploatare: cheltuieli privind consumul de materii prime şi materiale consumabile, costul mărfurilor vândute, cheltuieli cu salariile personalului, cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor.

Exemple de venituri din exploatare: venituri din vânzarea de produse finite, venituri din lucrări executate şi servicii prestate, venituri din vânzarea mărfurilor.

Cheltuielile şi veniturile financiare sunt cele ocazionate sau generate de activităţi sau operaţiuni cu caracter financiar-bancar şi valutar.

Exemple de cheltuieli financiare: cheltuieli cu dobânzile, cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, diferenţele nefavorabile de curs valutar, sconturile acordate clienţilor.

Exemple de venituri financiare: venituri din dobânzi, dividende din participaţii, sconturi obţinute de la furnizori.

Cheltuielile şi veniturile cu caracter extraordinar sunt cele ocazionate sau generate de operaţiuni nelegate nemijlocit de obiectul de activitate curentă, principală. Ele au un caracter accidental, întâmplător. În această categorie intră de exemplu cheltuielile şi eventualele venituri ocazionate de calamităţi.

În funcţie de destinaţie, cheltuielile şi veniturile se diferenţiază pe funcţiile întreprinderii: producţie, desfacere, administraţie şi financiară.

Un astfel de model este exemplificat mai jos:

CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE

1. CIFRA DE AFACERI

2. COSTUL DE PRODUCŢIE AL BUNURILOR VÂNDUTE

2.1. Materii prime

22

Page 23: BUN - BAZELE CONTABILITATII

2.2. Energie şi combustibil

2.3. Salarii

2.4. Reparaţii şi întreţinere

2.5. Piese de schimb

2.6. Ambalaje

2.7. Achiziţii diverse

3. MARJA BRUTĂ (1-2)

4. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

4.1. Cheltuieli de distribuţie

4.2. Cheltuieli generale de administraţie

4.3. Amortizări şi provizioane pentru deprecieri

5. PROFITUL DIN EXPLOATARE (3-4)

6. ALTE VENITURI ŞI CHELTUIELI

6.1. Dividende şi dobânzi încasate

6.2. Cheltuieli financiare

6.3. Impozite

7. REZULTATUL CURENT (5+/-6)

8. VENITURI ŞI CHELTUIELI EXTRAORDINARE

9. IMPOZIT PE PROFIT PRIVIND REZULTATUL EXTRAORDINAR

10. PROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ

11. NUMĂR DE ACŢIUNI

12. DIVIDENDUL PE ACŢIUNE

Aplicaţii

I. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care sunt principalele categorii de venituri şi cheltuieli ?

2. Ce reprezintă cheltuielile ? Dar veniturile ?

3. Cum recunoaştem cheltuielile extraordinare ?

4. Ce sunt veniturile financiare ?

5. Termenul de rezultat coincide cu cel de profit ?

II. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate ? (corectaţi-le pe cele

neadevărate ) :

1. După activitatea care le generează, veniturile se împart în : venituri din exploatare,

venituri financiare şi venituri extraordinare.

23

Page 24: BUN - BAZELE CONTABILITATII

2. După destinaţia lor, cheltuielile efectuate de întreprindere se grupează în : cheltuieli

de exploatare, cheltuieli financiare şi cheltuieli extraordinare.

3. Veniturile din dobanzi sunt considerate venituri extraordinare.

4. Cheltuielile si veniturile financiare sunt cele ocazionate de activitatea curenta.

5. Rezultatul net al exercitiului cuprinde si impozitul pe profit.

6. Rezultatul financiar rezulta din diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile

financiare.

III. Bifaţi răspunsul corect:

1. Cheltuielile cu salariile personalului sunt:

a. Cheltuieli financiare;

b. Cheltuieli din exploatare;

c. Cheltuieli extraordinare;

d. Cheltuieli reprezentative;

e. Venituri.

2. În categoria cheltuielilor de exploatare nu intră:

a. Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor;

b. Cheltuieli cu consumul de materii prime;

c. Cheltuieli cu dobânzile bancare;

d. Cheltuieli cu consumul de materiale consumabile;

e. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile prestate de terţi.

3. Informaţiile privind performanţele întreprinderii sunt furnizate:

a. Prin balanţa conturilor;

b. Exclusiv prin contul de profit şi pierdere;

c. În principal prin contul de profit şi pierdere;

d. Exclusiv prin bilanţ;

e. Prin situaţia fluxurilor de trezorerie.

IV. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Construiţi contul de profit şi pierdere pentru o entitate patrimonială dacă în cursul

perioadei s-au înregistrat următorii indicatori:

- RON -

INDICATORI VALOARE

Consumuri de materii prime 130

24

Page 25: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Vânzări de produse finite 450

Salarii 200

Vânzări de mărfuri 120

Venituri din servicii prestate 170

Rechizite, imprimate consumate 10

Costul mărfurilor vândute 90

Chirie pentru sediul firmei 80

Sconturi acordate clienţilor 20

Consum de energie electrică 100

Dobândă la creditul pe termen lung 50

Dobândă la contul curent 30

Cota de impozit pe profit este de 16 %.

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

- RON -

CHELTUIELI VENITURI

Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli financiare

Cheltuieli extraordinare

Impozit pe profit

_________________________________

Total

_________________________________

Profit net

Venituri din exploatare

Venituri financiare

Venituri extraordinare

_________________________________

Total

2. Se dau următoarele elemente ale societăţii comerciale ALFA S.A.:

- cheltuieli cu materiile prime 300 RON

- cheltuieli privind mărfurile 16 RON

- cheltuieli privind diferenţele de curs valutar 50 RON

- venituri din vânzarea produselor finite 600 RON

- cheltuieli cu despăgubiri, amenzi şi penalităţi 40 RON

- cheltuieli înregistrate în avans 550 RON

- venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 300 RON

25

Page 26: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- cheltuieli cu materialele consumabile 45 RON

- venituri din prestări de servicii 100 RON

- pierderi din creanţe 10 RON

- cheltuieli cu salariile 210 RON

- variaţia stocurilor 370 RON

- cheltuieli privind cedarea activelor imobilizate 210 RON

- venituri din diferenţe de curs valutar 60 RON

- cheltuieli de întreţinere şi reparaţii 25 RON

- subvenţii pentru investiţii virate la venituri 15 RON

- cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe 23 RON

- venituri din vânzarea mărfurilor 300 RON

- cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 83 RON

- venituri din producţia de imobilizări corporale 53 RON

- cheltuieli privind sconturile acordate 8 RON

- venituri din participaţii 27 RON

- venituri din cedarea activelor imobilizate 210 RON

- cheltuieli cu impozitul pe salarii 34 RON

- cheltuieli privind dobânzile 87 RON

- venituri din sconturi obţinute 10 RON

- venituri din exproprierea unui teren pentru cauză de utilitate publică 130 RON

Alegeţi elementele corespunzătoare şi întocmiţi contul de profit şi pierdere după

modelul următor:

CONT DE PROFIT SI PIERDERE

-RON-

1. Venituri din exploatare

2. Cheltuieli din exploatare

3. Rezultatul din exploatare ( 1-2)

4. Venituri financiare

5. Cheltuieli financiare

6. Rezultatul financiar (4-5)

7. Rezultatul curent (3+6)

8. Venituri extraordinare

9. Cheltuieli extraordinare

10. Rezultatul extraordinar (5-6)

26

Page 27: BUN - BAZELE CONTABILITATII

11. Rezultatul înainte de impozitare (7+10)

12. Impozitul pe profit (16%)

13. Rezultatul exerciţiului (11-12)

1.3. Fluxurile de trezorerie

Pentru a recunoaşte o cheltuială esenţial este momentul consumului, iar pentru a recunoaşte un venit este important momentul vânzării. Nu înseamnă însă că încasările şi plăţile nu sunt interesante pentru gestiunea şi analiza activităţii firmei. Informaţiile cu privire la încasări şi plăţi sunt sintetizate în situaţia fluxurilor de trezorerie.

Situaţia fluxurilor de trezorerie cuprinde:

Metoda directă Fluxuri de numerar din activitati de exploatare:- încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii; - încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte

venituri; - plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii; - plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor; - plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi

identificate în mod specific cu activităţile de investiţii şi de finanţare. Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii: - plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active

necorporale şi alte active pe termen lung;- încasarile de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi

echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;- plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de

creanţă ale altor întreprinderi; - încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de

creanţă ale altor întreprinderi; - avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; - încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate

către alte părţi. Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:- veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital

propriu;- plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra

acţiunile întreprinderii; - veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte

împrumuturi;- rambursările în numerar ale unor sume împrumutate; - plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o

operaţiune de leasing financiar. Fluxuri de numerar – totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la finele perioadei

27

Page 28: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Metoda indirectă Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:

- rezultat net; - modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant; - ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de

investiţii sau de finanţare.Fluxuri de numerar din activităţi de investiţiiFluxuri de numerar din activităţi de finanţareFluxuri de numerar - total Numerar la începutul perioadeiNumerar la finele perioadei

Aplicaţii

I. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Ce relaţii pot exista între plăţi şi cheltuieli ?

2. Ce elemente cuprinde activitatea de exploatare ?

3. Ce reprezintă trezoreria şi care este structura ei ?

4. În ce constă activitatea de investiţii ?

5. Ce reprezintă activitatea de finanţare ?

6. Ce relaţii pot exista între încasări şi venituri ?

7. De ce nivelul cheltuielilor într-o anumită perioadă nu coincide cu plăţile acelei

perioade ?

8. Ce fluxuri de trezorerie privesc operaţiunile de investire – dezinvestire ?

9. Cum stabilim profitul net ?

II. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate ? (corectaţi-le pe cele

neadevărate ) :

1. Fluxurile de numerar reprezintă intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente ale

acestuia.

2. Numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere.

3. Activitatea de exploatare constă în achiziţionarea şi înstrăinarea de active pe termen

lung.

4. Titlurile de participare reprezintă o componentă a trezoreriei.

III. Bifaţi răspunsul corect:

1. Soldul creditor al contului „Conturi curente la bănci” reflectă:

28

Page 29: BUN - BAZELE CONTABILITATII

a. Credite de trezorerie acordate de bănci;

b. Incasarea unor dobânzi;

c. Plata unor dobânzi;

d. Valoarea acreditivelor;

e. Nici o variantă nu este corectă.

2. Situaţia fluxurilor de trezorerie este detaliată pe următoarele tipuri de activităţi:

a. Activitatea de exploatare;

b. Activitatea de investiţii;

c. Activitatea economică;

d. Activitatea de finanţare;

e. a + b + d.

3. În practica internaţională s-au delimitat următoarele metode de întocmire şi

prezentare a situaţiei fluxurilor de trezorerie :

a. metoda directă;

b. metoda indirectă;

c. metoda direct-costing;

d. metoda standard;

e. nici una de mai sus.

IV. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Se cunosc următoarele date privind societatea MONA:

BILANŢ

- RON -INDICATORI 2005 2006 VARIAŢIE

A. Active imobilizate- Terenuri- Construcţii- Utilaje, instalaţii- Amortizare cumulată

20.00090.000

220.000(50.000)

30.000170.000250.000(60.000)

+ 10.000+ 80.000+ 30.000

(+10.000)B. Active circulante

- Stocuri- Clienţi- Conturi la bănci

40.00020.00040.000

10.00030.00080.000

-30.000+10.000+40.000

C. Cheltuieli în avans - - -D. Datorii curente

- Furnizori 30.000 150.000 +120.000E. Active circulante/Datorii curente nete 70.000 -30.000 -100.000F. Total activ – datorii curente 350000 360.000 +10.000G. Datorii pe termen lung

- Credite bancare pe termen lung 80.000 115.000 +35.000H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli - - -

29

Page 30: BUN - BAZELE CONTABILITATII

I. Venituri în avans - - -J. Capital şi rezerve

- Capital social- Rezerve- Rezultatul exerciţiului

200.00050.00020.000

150.00050.00045.000

-50.000-

+25.000

Din contul de profit şi pierdere al societăţii extragem:- RON -

Cifra de afaceriCheltuieli de exploatare (nu şi cu amortizarea)Amortizarea

290.000-283.000

-1.000Profit brut 6.000Impozit pe profit -1.500Profit net 4.500

În cursul perioadei s-au cumpărat terenuri în valoare de 10.000 RON şi alte

imobilizări corporale în valoare de 110.000 RON, pentru care s-a efectuat plata în

acelaşi interval.

Diminuarea capitalului social reprezintă asociaţi retraşi, cărora li s-a restituit

partea de capital, de 50.000 RON.

S-au plătit dividende în sumă de 20.000 RON.

Se cere: completaţi situaţia fluxurilor de trezorerie în ambele metode.

a) Metoda directă:

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE- RON -

Fluxuri din exploatare

+ venituri încasabile

- creştere clienţi

- cheltuieli plătibile

- variaţie furnizori

- scădere stocuri

+ impozit pe profit

Total

=

_________________

=

=

Fluxuri din investiţii

- plăţi terenuri

- plăţi mijloace fixe

Total

30

Page 31: BUN - BAZELE CONTABILITATII

=

Fluxuri din finanţare

+ credite pe termen lung

- plăţi acţionari retraşi

- plăţi dividende

Total

=

Încasări nete ale exerciţiului =

Cash la începutul perioadei

Cash la sfârşitul perioadei

b) Metoda indirectă:

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

- RON -

Fluxuri din exploatare

+ profit brut

+ scădere stocuri

- creştere clienţi

+ creştere furnizori

+ amortizare

- impozit pe profit

Total

_________________

=

Fluxuri din investiţii

- plăţi terenuri

- plăţi mijloace fixe

Total

Fluxuri din finanţare

+ credite pe termen lung

- plăţi acţionari retraşi

- plăţi dividende

Total

Încasări nete ale exerciţiului

Cash la începutul perioadei

Cash la sfârşitul perioadei

31

Page 32: BUN - BAZELE CONTABILITATII

1.4. Tipuri de modificări ale patrimoniului

Se poate face o clasificare a operaţiilor economico-financiare în funcţie de modificările pe care le produc asupra patrimoniului.

Să luăm în calcul o societate comercială a cărei situaţie se prezintă în bilanţul iniţial astfel:

BILANŢ INIŢIAL -RON-

ACTIV PASIV1. Mijloace fixe 180.0002. Materiale 20.0003. Mărfuri 110.0004. Clienţi 40.0005. Conturi la bănci 65.0006. Casa în lei 105.000

1. Capital social vărsat 300.0002. Rezerve 40.0003. Profit 5.0004. Furnizori 85.0005. Personal 60.0006. Decontări cu bug. stat. 30.000

TOTAL ACTIV 520.000 TOTAL PASIV 520.000

În acest moment egalitatea bilanţieră ACTIV = PASIV se realizează pentru suma de 520.000 RON.

Să presupunem că se achiziţionează mărfuri de la un furnizor, conform facturii fiscale nr.32127 / 12.06.2005, în valoare de 10.000 RON, plata urmând să se efectueze în termen de 7 zile de la cumpărare.

Această operaţiune va afecta, pe de-o parte, activul, în sensul creşterii, valoarea mărfurilor devenind 120.000 RON în loc de 110.000 RON. Pe de altă parte, pasivul va creşte şi el, deoarece se majorează concomitent datoriile faţă de furnizori, cu aceeaşi sumă, deci de la 85.000 RON la 95.000 RON.

Acum egalitatea bilanţieră se va realiza pentru suma de 520.000 RON + 10.000 RON, deci 530.000 RON.

Operaţiunea a produs o creştere de volum, atât asupra activului, cât şi asupra pasivului, influenţând şi structura acestora.

Să observăm şi prin bilanţ aceste modificări:

BILANŢ 1 -RON-

ACTIV PASIV1. Mijloace fixe 180.0002. Materiale 20.0003. Mărfuri 110.000 + 10.000 = 120.0004. Clienţi 40.0005. Conturi la bănci 65.0006. Casa în lei 105.000

1. Capital social vărsat 300.0002. Rezerve 40.0003. Profit 5.0004. Furnizori 85.000 + 10.000 = 95.0005. Personal 60.0006. Decontări cu bug. stat. 30.000

TOTAL ACTIV 520.000 + 10.000 = 530.000

TOTAL PASIV 520.000 + 10.000 = 530.000

Ţinând cont de urmările acestei operaţii, putem să o reprezentăm matematic sub forma: A + X = P + X

32

Page 33: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Să considerăm că firma plăteşte, pe 12.06.2005, conform statului de salarii, chenzina a doua, în sumă de 60.000 RON.

Această operaţiune modifică şi ea volumul şi structura activului, pe de-o parte, şi pasivului, pe de altă parte. Astfel, în activ scade valoarea numerarului din casierie, de la 105.000 RON la 45.000 RON. În pasiv scad datoriile faţă de salariaţi, care se anulează, se lichidează.

Să reprezentăm bilanţul după această operaţie:

BILANŢ 2 -RON-

ACTIV PASIV1. Mijloace fixe 180.0002. Materiale 20.0003. Mărfuri 120.0004. Clienţi 40.0005. Conturi la bănci 65.0006. Casa în lei 105.000 - 60.000 = 45.000

1. Capital social vărsat 300.0002. Rezerve 40.0003. Profit 5.0004. Furnizori 95.0005. Personal 60.000 - 60.000 = -6. Decontări cu bug. stat. 30.000

TOTAL ACTIV 530.000 - 60.000 = 470.000

TOTAL PASIV 530.000 - 60.000 = 470.000

Observăm diminuarea activului total şi pasivului total cu aceeaşi sumă, precum şi schimbarea structurii patrimoniale.

O astfel de operaţie poate fi simbolizată matematic sub forma: A - X = P - XSă înregistrăm o altă operaţiune, şi anume încasarea în sumă de 2.000 RON, de

la S.C. MIRA, conform chitanţei nr. 46412/14.06.2005, reprezentând contravaloarea produselor finite vândute anterior acestei firme, conform facturii nr. 74526/24.04.2005.

Operaţiunea induce pe de-o parte diminuarea creanţelor faţă de clienţi, deci o scădere a activului, pe de altă parte o creştere a disponibilităţilor în numerar, deci o creştere a activului.

După această operaţiune, bilanţul se prezintă astfel:

BILANŢ 3 -RON-

ACTIV PASIV1. Mijloace fixe 180.0002. Materiale 20.0003. Mărfuri 120.0004. Clienţi 40.000 - 2.000 = 38.0005. Conturi la bănci 65.0006. Casa în lei 45.000 + 2.000 = 47.000

1. Capital social vărsat 300.0002. Rezerve 40.0003. Profit 5.0004. Furnizori 95.0005. Personal -6. Decontări cu bug. stat. 30.000

TOTAL ACTIV 470.000 + 2.000 - 2.000 = 470.000

TOTAL PASIV 470.000

Suma celor două modificări fiind aceeaşi, totalul activului nu se schimbă, activul suferind numai modificări de structură. Pasivul nu este deloc afectat de o astfel de operaţiune.

Operaţiunea poate fi scrisă matematic sub forma: A + X - X = P

33

Page 34: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Adunarea Generală a Acţionarilor decide majorarea cu 10% a capitalului social al firmei, prin emisiunea de noi acţiuni, finanţate din rezerve, acţiuni care vor fi atribuite gratuit vechilor acţionari, proporţional cu numărul de acţiuni deţinute anterior.

Încorporarea rezervelor la capitalul social atrage diminuarea rezervelor cu 30.000 RON şi creşterea concomitentă, cu aceeaşi sumă, a capitalului social.

BILANŢ 4 -RON-

ACTIV PASIV1. Mijloace fixe 180.0002. Materiale 20.0003. Mărfuri 120.0004. Clienţi 38.0005. Conturi la bănci 65.0006. Casa în lei 47.000

1. Capital social vărsat 300.000 + 30.000 = 330.0002. Rezerve 40.000 - 30.000 = 10.0003. Profit 5.0004. Furnizori 95.0005. Personal -6. Decontări cu bug. stat. 30.000

TOTAL ACTIV 470.000 TOTAL PASIV 470.000 + 30.000 – 30.000 = 470.000

Ambele modificări survin în pasiv, asupra structurii acestuia, în timp ce activul nu este deloc influenţat, aşa cum se vede în bilanţ.

Operaţiunea poate fi scrisă matematic sub forma: A = P + X - XPe baza celor prezentate mai sus putem trage concluzia că indiferent ce

operaţiune economico-financiară am înregistra, vom constata că în urma sa egalitatea bilanţieră se reface, eventual pentru a altă valoare decât cea iniţială.

Primele două tipuri de operaţii produc modificări de volum (şi implicit de structură):(1) A + X = P + X;(2) A – X = P – X.

Celelalte două tipuri de operaţii produc numai modificări de structură:(3) A + X – X = P;(4) A = P + X – X.

S-au prezentat cele patru variante de operaţiuni simple, care afectează doar câte două elemente patrimoniale. În realitate, operaţiunile economico-financiare pot fi complexe, afectând mai multe elemente; chiar şi astfel de operaţii pot fi însă reduse şi asimilate la categoriile simple prezentate.

Indiferent care ar fi natura operaţiunii, în urma sa egalitatea bilanţieră se va reface.

Dacă în studierea tipologiei operaţiunilor economice se porneşte de la ecuaţia

A = C + D sau A – D = C, se vor observa combinaţii13 ca:

- creşterea şi micşorarea activului, A + X – X = C + D;

- creşterea şi micşorarea unor datorii, A = C + (D + X – X);

- creşterea şi micşorarea situaţiei nete, A = (C + X – X) + D;

- creşterea de active şi datorii, A + X = C + (D + X);

- micşorarea activelor şi datoriilor, A - X = C + (D - X);

13 vezi Ristea M., Dumitru C.G. – “Bazele contabilităţii”, Editura ASE, Bucureşti, 2001, pag. 36, 37.

34

Page 35: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- creşterea activelor şi situaţiei nete, A + X = (C + X) + D;

- scăderea activelor şi situaţiei nete, A - X = (C - X) + D;

- creşterea situaţiei nete şi scăderea datoriilor, A =(C +X) + (D -X);

- scăderea situaţiei nete şi creşterea datoriilor, A =(C -X) + (D +X).

Aplicaţii

I. Răspundeţi la urmatoarele întrebări:

1. Ce exemple de operaţii economice şi financiare care au loc în activitatea desfăşurată

de unităţile patrimoniale şi care produc modificări în bilanţ puteţi da?

2. Câte tipuri de modificări în activul şi pasivul bilanţier cunoaşteţi?

II. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate ? (corectaţi-le pe cele

neadevărate ) :

1. Plata unei datorii faţă de bugetul statului produce în bilanţ o modificare de tipul A +

x = P + x.

2. Încasarea unui client prin contul de la bancă este o modificare de tipul A + x – x = P.

3. Achiziţionarea unor materii prime de la furnizori produce în bilanţ o modificare de

tipul A = P + x – x.

4. Plata furnizorului de mai sus, utilizând un credit bancar pe termen scurt este o

modificare de tipul A – x = P – x.

5. Încasarea unor sume de la debitori diverşi produce în bilanţ o modificare de tipul A +

= P + x.

III. Bifaţi răspunsul corect:

1. Încasarea unei creanţe de la clienţi produce în bilanţ o modificare de tipul:

a. A + x = P + x;

b. A – x = P - x;

c. A + x – x = P;

d. A = P + x - x;

e. A = P.

2. Achitarea unei datorii faţă de furnizori din disponibilul bancar produce în bilanţ o

modificare de tipul:

35

Page 36: BUN - BAZELE CONTABILITATII

a. A + x = P + x;

b. A – x = P - x;

c. A + x – x = P;

d. A = P + x - x;

e. A = P -x.

3. Majorarea capitalului social prin încorporarea de rezerve produce în bilanţ o

modificare de tipul:

a. A + x = P + x;

b. A – x = P - x;

c. A + x – x = P;

d. A = P + x - x;

e. A + = P.

4. Achiziţionarea unui mijloc de transport produce în bilanţ o modificare de tipul:

a. A + x = P + x;

b. A – x = P - x;

c. A + x – x = P;

d. A = P + x - x;

e. A = P.

5. Depunerea numerarului în bancă produce în bilanţ o modificare de tipul:

a. A + x = P + x;

b. A – x = P - x;

c. A + x – x = P;

d. A = P + x - x;

e. A = P.

6. Achitarea unei obligaţii faţă de furnizori prin contractarea unui credit bancar produce

în bilanţ o modificare de tipul:

a. A + x = P + x;

b. A – x = P - x;

c. A + x – x = P;

d. A = P + x - x;

e. A - x = P.

7. Plata avansului chenzinal produce în bilanţ o modificare de tipul:

f. A + x = P + x;

36

Page 37: BUN - BAZELE CONTABILITATII

g. A – x = P - x;

h. A + x – x = P;

i. A = P + x - x;

j. A = P – x.

8. Care din următoarele operaţii economico-financiare determină o modificare

patrimonială de tipul A = P + x - x:

a. Plata în numerar a salariilor;

b. Ridicarea de numerar de la bancă;

c. Plata furnizorului prin efect comercial;

d. Achiziţia de materiale pe credit comercial;

e. Plata TVA la bugetul de stat prin virament.

9. Care din următoarele operaţii economico-financiare determină o modificare

patrimonială de tipul A + x – x = P:

a. Cumpărarea de materii de la furnizori pe credit comercial;

b. Consum de materii prime;

c. Vânzarea de produse finite către clienţi pe credit comercial;

d. Plata impozitului pe profit prin contul din bancă;

e. Încorporarea rezervelor legale în capitalul social.

IV. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Identificaţi conform modelului dat modificările pe care le-ar induce asupra unei

entităţi patrimoniale operaţiunile următoare:

a. Se ridică de la bancă 300 RON.

b. Se achită în numerar factura de la SC MINA SRL, în sumă de 400 RON.

c. Se plătesc salariile datorate personalului, în sumă de 2.400 RON, în numerar.

d. Se vând mărfuri la preţul de 600 RON, costul lor de achiziţie fiind de 500 RON.

e. Se cumpără scaune, 10 bucăţi, cu preţul unitar de 40 RON.

f. Se încasează cu ordin de plată suma de 1.700 RON de la SC MARA SA pentru o

vânzare anterioară.

g. Se încasează 30 RON în numerar de la un debitor.

h. Se încasează de la clienţi 1.300 RON în numerar.

i. Se depun la bancă 1.400 RON.

Nr Natura operaţiunii Activ Pasiv Cheltuieli Venituri Tipul

operaţ.

37

Page 38: BUN - BAZELE CONTABILITATII

a. Ridicare numerar (+) creşte numerarul,(-) scade

disponibilulla bancă

A+x-x = P

b.

c.

d.

e.

f.

g.

h.

i.

2. a) Pornind de la elementele patrimoniale de mai jos, să se întocmească bilanţul

contabil (iniţial) sub formă tabelară:

- materii prime 100 RON

- utilaje 1.000 RON

- capital social 1.300 RON

- mărfuri 800 RON

- cont curent la bancă 400 RON

38

Page 39: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- rezultatul exerciţiului (profit) 100 RON

- clienţi 150 RON

- rezerve 200 RON

- furnizori 400 RON

- debitori diverşi 50 RON

- datorii faţă de bugetul statului 150 RON

- credite bancare pe termen scurt 350 RON

b) Să se precizeze ce tipuri de modificări intervin în activul şi pasivul bilanţului în urma

operaţiunilor economico-financiare de mai jos:

1. Se achiziţionează materii prime de la furnizori în valoare de 200

RON;

2. Se achită datoria faţă de furnizori utilizând un credit bancar pe

termen scurt;

3. Se încasează de la un client suma de 100 RON conform

extrasului de cont al băncii;

4. Se plateşte o datorie faţă de bugetul statului în sumă de 100

RON;

5. Se încasează prin contul bancar 50 RON de la debitori diverşi;

6. Se majorează capitalul cu 100 RON prin încorporarea de rezerve.

c) Să se întocmească un bilanţ final după cele şase operaţii prezentate la punctul b).

CAPITOLUL 2 EVALUAREA ÎN CONTABILITATE

Evaluarea (cuantificarea, măsurarea valorii) reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii. Contabilitatea se bazează pe cuantificarea, în formă bănească, a impactului operaţiilor economice asupra unor entităţi economice distincte.

Evaluarea, exprimarea bănească, constă în înregistrarea valorii tuturor operaţiilor economico-financiare folosind o anumită monedă ca numitor comun al tuturor operaţiilor economico-financiare. Astfel, moneda respectivă devine singurul etalon prin care se asigură producerea de date financiare comparabile. Merită menţionat faptul că fenomenele economice, spre deosebire de cele fizice, chimice, naturale, sunt mult mai greu de măsurat, atât timp cât însuşi etalonul utilizat (moneda) îşi schimbă propria valoare de la o zi la alta.

Contabilitatea, care mulţi ani a ignorat efectele scurgerii timpului, şi în special efectele inflaţiei, asupra datelor prezentate în situaţiile financiare, a constituit o sursă de date inexacte, de informaţii viciate. Azi beneficiem de reglementări moderne, care permit o mai corectă informare a utilizatorilor contabilităţii financiare.

39

Page 40: BUN - BAZELE CONTABILITATII

2.1. Categorii de valoare

Din Standardele Internaţionale de Contabilitate se pot extrage mai multe categorii de valoare:- costul – este suma de numerar sau echivalent de numerar plătit, sau valoarea justă calculată pentru achiziţionarea unui activ, la momentul achiziţiei sale sau producţiei,- costul stocurilor - cuprinde toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc în prezent;- valoarea realizabilă netă – este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi costurile necesare vânzării;- costurile de achiziţie – cuprind preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe nedeductibile, costuri de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de bunuri şi servicii;- costurile de prelucrare – cuprind costurile directe aferente unităţilor produse, (de exemplu manopera directă) şi regia de producţie alocată sistematic asupra acestora;- valoarea justă – este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv;- valoarea de piaţă – este suma care poate fi obţinută din vânzarea sau se plăteşte la achiziţia unui instrument financiar pe o piaţă activă;- valoarea recuperabilă – este maximul dintre preţul net de vânzare al unui activ şi valoarea lui de utilizare;- valoarea de utilizare – este valoarea prezentă a fluxurilor viitoare de numerar estimate, ce se aşteaptă să fie generate din utilizarea continuă a unui activ şi din vânzarea lui la sfârşitul perioadei sale de viaţă utilă;- preţul net de vânzare – este valoarea ce se poate obţine din vânzarea unui activ de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv;- valoarea contabilă – este valoarea la care un activ este recunoscut în bilanţ, după scăderea oricărei deprecieri (amortizare) acumulate şi, în plus, a oricăror pierderi acumulate din deprecieri;- valoarea depreciabilă (amortizabilă) – este costul unui activ sau oricare altă valoare substituită acestuia în situaţiile financiare, mai puţin valoarea lui reziduală;- valoarea actualizată (decontabilă) – este o estimare corectă a valorii actualizate a viitoarelor fluxuri nete de numerar în desfăşurarea normală a activităţii;- valoarea reziduală – este valoarea netă pe care o întreprindere se aşteaptă să o obţină pentru un activ la sfârşitul duratei de viaţă utilă a acestuia, după scăderea costurilor preconizate de cedare;- valoarea reevaluată a unui activ – este valoarea justă a unui activ la data reevaluării, mai puţin amortizarea ulterioară cumulată.

Aplicaţii

I. Răspundeţi la urmatoarele întrebări:

40

Page 41: BUN - BAZELE CONTABILITATII

1. Ce reprezintă valoarea relizabilă netă?

2. Ce este valoarea justă?

3. Care sunt categoriile de valori utilizate de Standardele Internaţionale de

Contabilitate?

4. Ce reprezintă valoarea de înregistrare sau contabilă?

III. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate ? (corectaţi-le pe

cele neadevărate ) :

1. Valoarea reziduală este valoarea netă pe care o întreprindere se aşteaptă să o obţină

pentru un activ la sfârşitul duratei de viaţă utilă a acestuia, după scăderea costurilor

preconizate de cedare.

2. Valoarea reevaluată este valoarea realizabilă netă.

3. Evaluarea are în vedere atribuirea unei valori monetare unei operaţii economice.

IV. Bifaţi răspunsul corect:

1. Valoarea reevaluată a unui activ reprezintă:

a. Valoarea reală a activului la dat reevaluării mai puţin amortizarea ulterioară

cumulată;

b. Valoarea reziduală;

c. Valoarea realizabilă netă;

d. Valoarea actualizată;

e. Maxima dintre preţul net de vânzare şi valoarea sa utilă.

2. Valoarea recuperabilă reprezintă:

a. Valoarea reziduală;

b. Valoarea realizabilă netă;

c. Valoarea actualizată;

d. Maxima dintre preţul net de vânzare şi valoarea sa utilă;

e. Valoarea reală a activului la data reevaluării mai puţin amortizarea ulterioară

cumulată.

3. Valoarea de înregistrare sau contabilă este:

a. Valoarea realizabilă netă;

b. Maxima dintre preţul net de vânzare şi valoarea sa utilă;

c. Valoarea reală a activului la data reevaluării mai puţin amortizarea ulterioară

cumulată;

41

Page 42: BUN - BAZELE CONTABILITATII

d. Valoarea la care un activ este recunoscut în bilanţ, după scăderea oricărei

deprecieri (amortizare) acumulate şi, în plus, a oricăror pierderi acumulate din

deprecieri;

e. Valoarea reziduală.

IV. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Un utilaj s-a cumpărat cu 2.400 RON în urmă cu doi ani. Durata sa normală de

utilizare este de 5 ani. Astăzi se poate procura un utilaj nou cu performanţe similare

la preţul de 3.000 RON. Dacă întreprinderea ar vinde în scurt timp utilajul ar obţine

cel mai probabil 1.200 RON. Ce categorii de valoare aţi putea stabili pentru acest

activ ?

2. Stabiliţi costul de achiziţie pentru o instalaţie cumpărată din import cu 2.000 euro la

cursul 1 euro = 4 RON, ştiind că factura pentru transport însumează 700 RON,

taxele vamale au fost 1.300 RON, iar taxele recuperabile (TVA deductibilă) 1.900

RON.

2.2. Reguli privind evaluarea în contabilitate

În practică sunt utilizate diferite baze de evaluare, pornind de la definiţiile prezentate anterior.

Costul istoric Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau în echivalente ale

numerarului sau la valoarea justă din momentul cumpărării lor.Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul

obligaţiei sau, în anumite împrejurări (de exemplu impozitul pe profit), la valoarea ce se aşteaptă să fie plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.

Costul curentActivele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale

numerarului care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent.

Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizată în numerar sau în echivalente ale numerarului, necesară pentru a deconta în prezent obligaţia.

Valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei)Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar care poate fi obţinută în prezent

prin vânzarea normală a activelor.Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintă

valoarea neactualizată în numerar sau în echivalente ale numerarului care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor.

42

Page 43: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Valoarea actualizatăActivele sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor intrări nete de

numerar, care urmează să fie generate în derularea normală a activităţii întreprinderii.Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor ieşiri de numerar,

care se aşteaptă să fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.

Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare anuale ale întreprinderii trebuie să respecte principiile şi regulile contabile :a) Principiul continuităţii activităţii. Acesta presupune că întreprinderea îşi continuă

în mod normal activitatea într-un orizont previzibil de timp (mai mult de 12 luni), fără a se desfiinţa (lichida), sau a-şi reduce în mod semnificativ activitatea.

b) Principiul permanenţei metodelor. Acesta presupune aplicarea continuă a aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. Eventualele modificări ale politicilor contabile, permise de lege sau de un standard contabil, trebuie să fie menţionate în notele explicative şi trebuie să fie explicate incidenţele modificărilor asupra rezultatelor.

c) Principiul prudenţei. În evaluarea oricărui element se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute la data închiderii exerciţiului financiar. Se va ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior, chiar şi în situaţia în care asemenea obligaţii sau pierderi apar între data închiderii exerciţiului şi data întocmirii bilanţului. Se va ţine seama de toate deprecierile de valoare, fie că rezultatul exerciţiului este profit sau pierdere.

d) Principiul independenţei exerciţiului. Conform acestui principiu se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se ţine seama de data încasării sumei sau a efectuării plăţii.

e) Principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent.

f) Principiul necompensării. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, iar veniturile nu pot fi compensate cu cheltuielile.

g) Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv. În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.

h) Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.

i) Principiul pragului de semnificaţie. Oricare element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natură sau funcţii similare trebuie însumate nefiind necesară prezentarea lor separată.

Aplicaţii

I. Răspundeţi la urmatoarele întrebări:

43

Page 44: BUN - BAZELE CONTABILITATII

1. Ce reprezintă costul istoric?

2. Ce reprezintă costul curent?

3. Ce presupune principiul intangibilităţii bilanţului?

4. Ce impune prevalenţa economicului asupra juridicului?

5. Principiul necompensării este acelaşi lucru cu principiul pragului de semnificaţie ?

Comentaţi.

6. Explicaţi de ce recunoaşterea unui utilaj achiziţionat în regim de leasing financiar în

bilanţul locatarului este în spiritul principiului prevalenţei realităţii asupra aparenţei?

7. De ce grupăm în bilanţ imobilizările corporale ?

8. Când recunoaştem cheltuielile privind mărfurile ?

II. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate ? (corectaţi-le pe cele

neadevărate ) :

1. Principiul independenţei exerciţiului impune ca veniturile şi activele să nu fie

supraevaluate, iar cheltuielile şi pasivele să nu fie subevaluate.

2. Continuitatea activităţii înseamnă exclusiv permanenţa metodelor.

3. Principiul costului istoric constă în folosirea pentru evaluarea activelor şi pasivelor,

de la data intrării în patrimoniu şi până la ieşire, a costului istoric consemnat în

documentele justificative.

4. Costul curent sau de înlocuire reprezintă costul pe care întreprinderea îl acceptă

pentru a dobândi, la nivelul valorii actuale, un bun similar cu cel delimitat ca obiect

al evaluării.

III. Bifaţi răspunsul corect:

1. Principiul prudenţei presupune:

a. Continuitatea activităţii;

b. Independenţa exerciţiului;

c. Activele şi veniturile să nu fie supraevaluate;

d. Pasivele şi cheltuielile să nu fie subevaluate;

e. c + d.

2. Principiul continuităţii activităţii inseamnă:

a. Folosirea monedei ca unitate de cont;

44

Page 45: BUN - BAZELE CONTABILITATII

b. Ca întreprinderea să-şi continuie activitatea în mod normal într-un viitor

previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a

activităţii;

c. Permanenţa metodelor;

d. Independenţa exerciţiului;

e. Prudenţa.

3. Principiul prudenţei presupune:

a. Că se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare

exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se ţine seama de

data încasării sau plăţii;

b. Că se ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care

au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat;

c. Că întreprinderea îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un orizont de

timp previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activităţii sau fără

reducerea semnificativă a acesteia;

d. Continuarea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea

în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi rezultatelor;

e. Că informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea

economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.

4. In anul 2005, societatea comercială ABC a achiziţionat 3 autocamioane. Pentru

amortizarea lor s-a utilizat metoda lineară. In anul 2005 societatea a mai achiziţionat 5

autocamioane de acelaşi tip. Directorul societăţii s-a gândit că, din punct de vedere

fiscal, ar fi mult mai avantajoasă amortizarea acestora prin metoda accelerată. Contabilul

sociatăţii nu este de acord însă cu această propunere şi aduce drept argument următorul

principiu contabil:

a. Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere;

b. Principiul permanenţei metodelor;

c. Principiul costului istoric;

d. Principiul prudenţei;

e. Principiul necompensării.

5. APAPS recomandă lichidarea societăţii PLUS, în care statul este acţionar majoritar. In

caliatate de expert, cum credeţi că ar trebui evaluate activele în următorul bilanţ contabil:

a. Sunt păstrate la costuri istorice;

b. În valori de lichidare;

45

Page 46: BUN - BAZELE CONTABILITATII

c. Medie între valorile de lichidare şi costuri istorice;

d. Valori de lichidare sau costuri istorice;

e. Nici una dintre variante.

Ce principiu contabil a stat la baza alegerii dumneavoastră?

2.3. Momentele evaluării

Un activ, respectiv o datorie, se recunoaşte numai atunci când este posibil ca acesta să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare, respectiv să genereze ieşirea acestora, iar costul său poate fi evaluat în mod credibil.

În conformitate cu prevederile art. 7 si 9 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pentru evaluarea elementelor din bilanţ se stabilesc următoarele reguli:

La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă, care se stabileşte astfel:

- bunurile reprezentand aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilită în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcţie de preţul pieţei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora;

- bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcţie de preţul pieţei, starea şi amplasarea acestora. Valoarea de aport şi, respectiv, de utilitate se substituie costului de achiziţie;

- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziţie, denumită cost de achiziţie;

- bunurile produse în unitatea patrimonială, la costul de producţie.Activele dobândite prin schimb cu alte active se înregistrează la valoarea justă a

activelor primite în schimb.Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele

nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.

În cazul mijloacelor fixe costul iniţial include şi costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfârşitul duratei de viată a acestuia. Aceste costuri se reflectă prin constituirea unui provizion corespunzător. Costul de demontare şi mutare va fi înregistrat în contul de profit şi pierdere de-a lungul vieţii mijlocului fix, prin includerea în cheltuiala anuală cu amortizarea.

Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia acestuia. Cheltuielile generale de administraţie şi cele financiare nu se includ în costurile de producţie, cu excepţia anumitor situaţii, descrise în Standardele Internaţionale de Contabilitate. Costurile îndatorării, respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile şi diferenţele de curs aferente dobânzii privind împrumuturile, care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung, pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ, în anumite condiţii. Cheltuielile de desfacere nu se includ în costul de producţie al unui bun.

Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element, denumită şi valoare de inventar, stabilită în funcţie

46

Page 47: BUN - BAZELE CONTABILITATII

de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei. În cazul creanţelor şi datoriilor această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată.

La încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii. În acest scop valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel:

- pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.

-diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării, în cazul când deprecierea este ireversibilă sau se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste elemente menţinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;

- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.

- diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste elemente menţinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.

La fiecare dată a bilanţului:- elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul

de închidere.- diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se înregistrează la

venituri sau cheltuieli, după caz;- elementele nemonetare trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb de la

data efectuării tranzacţiei;- elementele nemonetare înregistrate la valoarea justă şi exprimate în valută

trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective.

La data ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

În cazul activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie, respectiv mai mare de un an, dacă costul de producţie include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii activului, acest aspect trebuie prezentat în notele explicative, cu menţionarea valorii dobânzilor aferente exerciţiului financiar.

În cazul activelor din categoria "stocuri" şi a activelor fungibile, inclusiv activele financiare, valoarea la ieşire poate fi determinată prin utilizarea oricărei metode menţionate mai jos:

a) metoda FIFO; b) metoda LIFO; c) metoda costului mediu ponderat;d) altă metodă similară, recunoscută de reglementările legale în vigoare.Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare

stocurilor şi de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă în situaţii excepţionale administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie să se prezinte informaţii despre motivul schimbării metodei şi efectele sale asupra rezultatului exerciţiului.

47

Page 48: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Valorile atribuite activelor bilanţiere mentionate pot fi prezentate la o altă valoare decât costul lor istoric, conform uneia dintre următoarele metode:

a) reevaluarea imobilizărilor corporale, în conformitate cu reglementările legale emise în acest scop, care ţine seama de inflaţie, utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei;

b) evaluarea prin metode care sunt destinate să ţină seama de inflaţie, pentru elementele prezentate în bilanţ, inclusiv capitalurile proprii, şi contul de profit şi pierdere.

Aplicaţii

I. Răspundeţi la urmatoarele întrebări:

1. Ce forme de evaluare cunoaşteţi?

2. Pe ce se întemeiază evaluarea la intrare?

3. Pe ce se întemeiază evaluarea la inventar?

4. În ce constă evaluarea la bilanţ?

5. Ce înseamnă cost de achiziţie?

II. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate ? (corectaţi-le pe cele

neadevărate ) :

1. La data ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad

din gestiune la valoarea lor de intrare sau ieşire.

2. Creanţele şi datoriile se evaluează la valoarea nominală, egală cu suma de lichidităţi

ce se vor încasa sau plăti în schimbul lor.

3. Evaluarea la intrare se întemeiază pe costul istoric calculat pe baza documentelor

justificative.

4. Evaluarea la inventar se identifică cu evaluarea la bilanţ.

III. Bifaţi răspunsul corect:

1. Valoarea de utilitate pentru bunurile intrate prin aport în natură, obţinute cu titlu

gratuit sau prin donaţie se stabileşte în funcţie de :

a. Preţul pieţei, utilitatea bunului pentru întreprindere, starea şi amplasarea sa;

b. Costul de achiziţie;

c. Costul de producţie;

d. Valoarea nominală;

48

Page 49: BUN - BAZELE CONTABILITATII

e. Nici una dintre variante.

2. În costurile de producţie nu se includ :

a. Cheltuielile generate de administraţie;

b. Cheltuieli de desfacere;

c. Cheltuieli financiare;

d. a+b+c;

e. Nici una dintre variante.

3. Costul de achiziţie pentru bunurile procurate cu titlu oneros (contra cost) este format

din :

a. Preţ de cumpărare;

b. Cheltuieli de transport - aprovizionare;

c. Taxe nerecuperabile;

d. Alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrare

în gestiune a bunului respectiv;

e. a+b+c+d.

IV. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Care este valoarea la bilanţ a imobilizărilor corporale, cunoscând soldurile:

- terenuri – 20.000 RON;

- construcţii – 30.000 RON;

- amortizarea construcţiilor – 8.000 RON ?

2. Care este valoarea la bilanţ a mărfurilor, cunoscând soldurile:

- mărfuri – 20.000 RON;

- provizioane pentru deprecierea mărfurilor – 2.000 RON?

3. Se cunosc datele:

DATA EXPLICAŢII INTRĂRI IEŞIRI STOC PREŢ

UNITAR

OBSER-

VAŢII

01.09.05 Stoc iniţial 20 200 RON/B

05.09.05 Cumpărare 30 50 300 RON/B

10.09.05 Cumpărare 20 70 400 RON/B

12.09.05 Consum 30 40

20.09.05 Cumpărare 20 60 500 RON/B

25.09.05 Consum 10 50

29.09.05 Consum 20 30

49

Page 50: BUN - BAZELE CONTABILITATII

30.09.05 Cumpărare 10 40 600 RON/B

Stabiliţi valoarea fiecărei ieşiri aplicând pe rând metodele: FIFO, LIFO, CMP

după fiecare intrare şi CMP la finalul perioadei.

Observaţi cum diferă valoarea stocului final.

CAPITOLUL 3 CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE

Situaţiile financiare oferă informaţie sintetică despre starea şi mişcarea patrimoniului, nu şi despre modificările concrete ale fiecărui element patrimonial. Vom avea nevoie şi de un instrument care să permită urmărirea evoluţiei în detaliu a patrimoniului. Acest instrument va fi contul.

Contul ar putea fi imaginat ca un film care să consemneze dimensiunile iniţiale ale unui element patrimonial, creşterile şi descreşterile sale succesive în cursul perioadei.

3.1. Conţinutul şi formele contului

Contul reprezintă procedeul specific metodei contabilităţii prin care se înregistrează, se urmăresc şi se controlează valoric, uneori şi cantitativ, existenţa şi mişcările unui mijloc economic, unei surse economice, unui proces sau unui rezultat pe o anumită perioadă de timp.

Dacă bilanţul serveşte la determinarea situaţiei tuturor elementelor patrimoniale la un moment dat, contul reflectă situaţia unui singur element patrimonial, în dinamică.

Fiecare cont are un conţinut economic determinat de elementul patrimonial a cărui evoluţie o urmăreşte. De exemplu, conturile de mijloace fixe, materiale, mărfuri sunt conturi de mijloace economice. Conturile de capital social, furnizori, creditori diverşi sunt conturi de surse economice. Conturile de cheltuieli şi cele de venituri sunt conturi de procese economice. Conturile de profit şi pierdere şi rezultat reportat sunt conturi de rezultate economico-financiare.

Contul reprezintă o calculaţie care urmăreşte evoluţia fiecărui element patrimonial în parte, precum şi a grupelor de elemente cu trăsături comune. Această calculaţie se bazează pe relaţia

Stare finală = Stare iniţială + Intrări – Ieşiri

Reprezentarea grafică a contului poate fi realizată cu ajutorul literei T, aşa cum se vede în fig.4:

Fig. 4 D CONTUL “…………” C

partea de debit partea de credit

a contului a contului

50

Page 51: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Elementele contului sunt: titlul, explicaţia operaţiei, debitul şi creditul, soldul iniţial, rulajele, sumele totale, soldul final.

Titlul contului reflectă simbolul cifric şi denumirea acestuia şi permite identificarea elemetului patrimonial a cărui evoluţie o urmăreşte, cel pentru care a fost deschis contul respectiv.

Explicaţia operaţiei economico-financiare poate fi descriptivă, în cazul în are se descrie pe scurt natura operaţiei şi se indică documentul justificativ, sau contabilă, în cazul în care se precizează doar contul corespondent (contul în care se evidenţiază concomitent aceeaşi modificare).14

Din raţiuni practice este util să separăm pe de o parte creşterile, respectiv intrările, adăugate la existentul iniţial, iar pe de altă parte ieşirile, diminuările elementului patrimonial respectiv.

Debitul şi creditul reprezintă denumirile convenţionale atribuite părţilor din stânga, respectiv din dreapta contului, destinate înregistrării existentului şi modificărilor elementului patrimonial, într-un sens sau altul.

Soldul iniţial al contului reflectă existentul valoric al elementului patrimonial la începutul perioadei de gestiune, soldul final reflectă existentul valoric al elementului patrimonial la sfârşitul perioadei de gestiune.

A deschide un cont înseamnă a prelua soldul său iniţial debitor sau creditor din bilanţ sau a înscrie prima sumă debitoare sau creditoare.

A debita un cont înseamnă a înscrie o sumă în debitul său, iar a credita un cont înseamnă a înscrie o sumă în creditul său.

Rulajele sau mişcările reprezintă sumele înscrise în cont în partea de debit, respectiv de credit pe parcursul perioadei de gestiune, reflectând modificările suferite de elementul patrimonial în cauză, vezi exemplele de mai jos.

Pentru cele trei conturi reprezentate mai jos se observă determinarea rulajelor prin însumarea operaţiunilor înregistrate în cont.

Figura nr. 5

D CONTUL 211“Terenuri” C

SiD 300.000 (1) 100.000(2) 150.000 (4) 70.000(3) 100.000 (5) 30.000

RD 250.000 RC 200.000TSD 550.000 TSC 200.000

SfD 350.000

Figura nr. 6

D CONTUL 401“Furnizori” C

(2) 30.000 SiC 180.000(4) 20.000 (1) 60.000

14 În exemplele oferite în continuare explicaţiile apar sub forma unor cifre în paranteze care desemnează numărul operaţiei

51

Page 52: BUN - BAZELE CONTABILITATII

(5) 70.000 (3) 90.000

RD 120.000 RC 150.000TSD 120.000 TSC 330.000

SfC 210.000

Figura nr. 7

D CONTUL 121“Profit şi pierdere” C

(1) 100.000 (2) 80.000(3) 40.000 (5) 90.000(4) 60.000

RD 200.000 RC 170.000TSD 200.000 TSC 170.000

SfD 30.000

Sumele totale debitoare şi creditoare reprezintă totalul sumelor înscrise în fiecare parte a contului şi se calculează prin însumarea soldurilor (în partea în care apar) şi rulajelor, după formula:

TSD = SiD + RDsau

TSC = SiC + RC

A închide un cont înseamnă a calcula soldul său final. Soldul final se determină ca diferenţă între sumele totale.

Se observă înscrierea soldului final în partea opusă denumirii, act motivat prin faptul că o astfel de redactare permite efectuarea probei pentru calculul soldului final. Astfel, dacă am determinat Sf = Si + I – E , acum putem verifica prin Si + I = Sf + E. Ţinând cont de vechimea practicii contabile şi de mijloacele de calcul utilizate la vremea respectivă vom putea aprecia că riscul de a greşi o adunare era mult mai mic decât cel de a greşi o scădere, din această cauză este binevenită proba prin adunare.

Ce semnifică sumele înscrise în aceste conturi ?În contul 211 Terenuri (figura nr. 5) avem un sold iniţial debitor de 300.000

RON, adică valoarea terenurilor deţinute de firmă la începutul perioadei. Valoarea terenurilor intrate în patrimoniu este de 250.000 RON, în timp ce valoarea terenurilor ieşite din patrimoniu este de 200.000 RON. În acest fel, terenurile care mai rămân în patrimoniul firmei la sfârşitul perioadei valorează 350.000 RON.

În contul 401 Furnizori (figura nr. 6) avem un sold iniţial creditor de 180.000 RON, adică mărimea datoriilor firmei faţă de furnizori la începutul perioadei. În cursul perioadei datoriile firmei faţă de furnizori cresc cu 150.000 RON prin noi achiziţionări de bunuri şi servicii. Pe de altă parte societatea plăteşte furnizorilor săi în total 120.000 RON, suma ce reprezintă diminuarea datoriilor către furnizori. La sfârşitul perioadei datoriile faţă de furnizori sunt de 210.000 RON.

Dacă urmărim figura nr. 7 vedem că firma a înregistrat venituri de 170.000 RON şi cheltuieli de 200.000 RON, având deci o pierdere la sfârşitul perioadei de 30.000 RON.

52

Page 53: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Formele conturilor utilizate în practică sunt mai elaborate decât exemplul schematic prezentat anterior. În principiu, există o formă bilaterală, prezentată în fig. 8, şi una unilaterală, prezentată în fig. 9.

În forma bilaterală debitul şi creditul sunt complet separate:

Fig. 8

FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE contul 531 CASANr.crt.

Docu-ment

Explicaţie Suma Nr.crt.

Docu-ment

Explicaţie Suma

-1

-Chit.124/03.01.05

Sold iniţialÎncasare clienţi

6.000300 2 Stat

salarii / 05.01.05

Plata chenzinei a II-a / dec. 2001

3.800

TSD 6.300 TSC 3.800

Modelul este asemănător celui schematic.În forma unilaterală se separă numai sumele debitoare şi creditoare, celelalte

coloane fiind comune. Modelul permite calculul soldului după fiecare operaţiune.

Fig. 9

FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE contul 531 CASANr. crt.

Docu-ment

Explicaţii Sume debitoare

Sume creditoare

D/C Sold

-1

2

-Chit.124/03.01.05Stat sala-Rii / 05.01.05

Sold iniţialÎncasare clienţi

Plata chenzinei a II-a / dec. 2004

6.000300

3.800

DD

D

6.0006.300

2.500

Sumele înscrise în cont sunt exprimate în RON.În situaţia în care pentru evidenţa unor bunuri de natura stocurilor se utilizează şi

etalon natural (metri, bucăţi, litri, metri cubi, kilograme etc.), formularul de fişă de cont prezintă şi coloane pentru cantităţi, coloane în care se înscriu practic aceleaşi cifre ca şi în fişele de magazie (evidenţa operativă): intrări, ieşiri, stoc.

Un astfel de formular se prezintă mai jos, în fig. 10.Fig. 10

FIŞA DE CONT PENTRU VALORI MATERIALE contul 3022 BENZINĂNr.crt.

Docu-Ment

Expli-caţii

Intrări Ieşiri Stoc Debit Credit D/C Sold

-

1

-

Fact.3433/01.05

Stoc iniţialCum-păr.

207

120

207

327

6.210

3.600

D

D

6.210

9.810

53

Page 54: BUN - BAZELE CONTABILITATII

2 FIAPH03VAS

Con-sum

50 277 1.500 D 8.310

Clasificarea conturilor poate avea la bază mai multe criterii, cum sunt: conţinutul economic, funcţia contabilă, sfera de cuprindere.

După criteriul conţinutului economic există patru categorii de conturi: conturi de mijloace economice – de exemplu contul 371 Mărfuri, conturi de surse – contul 101 Capital social, conturi de procese economice – contul 601 Cheltuieli cu materiile prime, conturi de rezultat – contul 117 Rezultat reportat.

După criteriul funcţiei contabile există: conturi monofuncţionale, de ACTIV – contul 301 Materii prime; de PASIV – contul

401 Furnizori, astfel de conturi au întotdeauna sold debitor (cele de activ) sau creditor (cele de pasiv),

conturi bifuncţionale, care în anumite perioade pot avea sold debitor, iar în altele sold creditor, de exemplu contul 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, care se comportă ca un cont de activ în situaţia în care urmăreşte creanţele firmei faţă de acţionari, iar când evidenţiază datoriile firmei faţă de acţionari privind capitalul, acelaşi cont se comportă ca un cont de pasiv.

După criteriul sferei de cuprindere există: conturi sintetice, care oferă informaţii cu privire la starea şi mişcarea unor elemente

patrimoniale, grupate pe categorii, în funcţie de trăsăturile lor comune. Există conturi sintetice cu grade diferite de agregare a informaţiei. Aceste conturi sunt normate (menţionate pe un plan de conturi general).

conturi analitice, care oferă informaţii pe grupări restrânse de elemente patrimoniale, uneori detaliind chiar evoluţia câte unui element patrimonial în baza trăsăturilor sale specifice. Aceste conturi se stabilesc în funcţie de nevoile proprii ale firmei în cauză.

conturi consolidate, care oferă informaţie la nivelul grupului, prin agregarea datelor referitoare la societăţile componente.

Aplicaţii

I. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Ce reprezintă contul?

2. Care sunt elementele contului?

3. Cum se clasifică conturile după criteriul funcţiei contabile?

II. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate (corectaţi-le pe cele

neadevărate ) :

1. Contul serveşte la determinarea situaţiei tuturor

elementelor patrimoniale la un moment dat.

54

Page 55: BUN - BAZELE CONTABILITATII

2. Elementele unui cont sunt: titlul, explicaţia operaţiei,

debitul şi creditul, soldul iniţial, rulajele, sumele totale şi soldul final.

3. Soldul iniţial al contului reflectă existentul valoric al

elementului patrimonial la sfârşitul perioadei de gestiune.

4. Dupa criteriul conţinutului economic, conturile se

împart în conturi monofuncţionale şi conturi bifuncţionale.

III. Bifaţi răspunsul corect:

1. După criteriul sferei de cuprindere, conturile se clasifică în:

a) conturi sintetice, analitice şi

consolidate;

b) conturi monofuncţionale şi conturi

bifuncţionale;

c) conturi de surse şi de rezultat;

d) conturi de activ şi de pasiv;

e) conturi de mijloace economice şi de

procese economice.

2. A închide un cont înseamnă:

a) a calcula soldul iniţial;

b) a calcula rulajul debitor;

c) a calcula rulajul creditor;

d) a calcula soldul final;

e) a calcula total sume debitoare.

3. Conturile de activ au întotdeauna:

a) sold debitor;

b) sold creditor;

c) sold debitor şi sold creditor;

d) nu au sold;

e) sunt soldate.

4. Rulajele sau mişcările contului reprezintă:

a) starea iniţială;

b) totalul sumelor debitoare şi creditoare;

c) modificările suferite de elementul patrimonial în cauză;

d) starea finală;

55

Page 56: BUN - BAZELE CONTABILITATII

e) debitul şi creditul contului.

IV. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Explicaţi ce informaţii desprindeţi din conturile de mai jos

D CONTUL 411 “Clienţi” C

SiD 200.000 (1) 19.000(4) 25.000 (2) 40.000(5) 47.000 (3) 32.000

RD 72.000 RC 91.000TSD 272.000 TSC 91.000

SfD 181.000

D CONTUL 401 “Furnizori” C

(2) 33.000 SiC 18.000(4) 12.000 (1) 53.000(5) 44.000 (3) 39.000

RD 89.000 RC 92.000TSD 89.000 TSC 110.000

SfC 21.0002. Completaţi fişa de mai jos, ştiind din extrasul de cont curent de la banca societăţii că:

- soldul iniţial al contului este 56.000 RON;

- la 6.01.05 se încasează cu OP 13.000 RON de la SC Clientul SA;

- la 15.01.05 se achită furnizorului SC MANU SRL cu OP 6.000 RON;

- la 20.01.05 se încasează cu OP 44.000 RON de la SC Clienta SRL;

- la 25.01.05 se ridică cu cec de numerar 30.000 RON pentru plata salariilor;

56

Page 57: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- la 30.01.05 se depun încasările dintr-o vânzare în numerar, în sumă de 19.000

RON.

FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE contul 512 CCB

Nr. crt.

Docu-ment

Explicaţii Sume debitoare

Sume creditoare

D/C Sold

3. Determinati soldul final al contului 404 „Furnizori de imobilizari” avand in vedere

urmatoarele informatii:

- marimea datoriilor firmei fata de furnizorii de imobilizari la inceputul

perioadei este de 8.000 RON;

- se achizitioneaza un mijloc de transport in valoare de 3.000 RON;

- firma cumpara o cladire in valoare de 10.000 RON;

- firma achita furnizorilor o parte din datorii in suma totala de 7.000 RON;

- se achizitioneaza instalatii tehnice in valoare de 4.000 RON.

4. Sa se calculeze elementele contului 5311 „Casa in lei”:

D 5311 CASA IN LEI CSold initial 1005.11 Incasarea unei sume de la 300

un client7.11 Incasarea unor sume din 700 vânzarea de marfuri

RdTSD

12.11 Plata unui furnizor 20018.11 Plata unor aparate de 100 birotica

RcTSC

Sold final

57

Page 58: BUN - BAZELE CONTABILITATII

3.2. Reguli de funcţionare

Modul de utilizare a conturilor se datorează separării elementelor patrimoniale ca aparţinând activului sau pasivului. În funcţie de natura elementului a cărui evoluţie o urmăresc, conturile vor fi de activ sau de pasiv.15

Din necesităţile contabilităţii în partidă dublă s-a recurs la separarea informaţiei oferite de cont în DEBIT şi CREDIT.

Astfel, conform teoriei materialiste, pentru conturile care urmăresc evoluţia elementelor de activ, denumite conturi de activ, aşa cum se vede în fig. 2, debitul (partea stângă) este partea contului în care se preia din bilanţ soldul iniţial şi în care se înregistrează ulterior creşterile elementului patrimonial respectiv.

În acelaşi timp, creditul (partea dreaptă) este partea contului în care se înregistrează diminuările suferite de elementul patrimonial respectiv. Pentru fixare este utilă şi urmărirea figurii nr.11.

Figura nr. 11

D CONT DE ACTIV C

existentul iniţial micşorările

creşterile

În mod simetric, pentru conturile care urmăresc evoluţia elementelor de pasiv, denumite conturi de pasiv, aşa cum se vede în fig. 12, soldul iniţial şi creşterile elementelor reprezentate se înscriu în credit (partea dreaptă), în timp ce micşorările se înregistrează în debit (partea stângă)

Figura nr. 12

D CONT DE PASIV C

existentul iniţialmicşorările

creşterile

Sintetizând, aşa cum în bilanţ elementele de activ sunt aşezate în partea stângă, la fel soldurile acestora vor figura în conturi în partea stângă, adică în debit. Pentru elementele de pasiv soldurile vor fi preluate în partea dreaptă, în credit.

15 spunem că au funcţie contabilă de activ sau de pasiv

58

Page 59: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Creşterile elementelor de activ se vor înregistra în debitul conturilor, ca şi existentul iniţial al acestora. Creşterile elementelor de pasiv se vor înregistra în creditul conturilor, ca şi existentul iniţial al lor.

Diminuările elementelor patrimoniale de activ vor fi aşezate în partea de credit, în opoziţie cu soldul iniţial şi cu creşterile acelor elemente. În aceeaşi manieră, pentru elementele de pasiv, diminuările se înregistrează în debit, adică în cealaltă parte decât soldul iniţial şi creşteri.

Conturile de activ vor avea solduri finale debitoare, iar conturile de pasiv vor avea solduri finale creditoare.

O teorie alternativă, cea personalistă, face abstracţie de apartenenţa la activ sau la pasiv a elementului evidenţiat într-un anumit cont. Conform acestei teorii este necesar să asociem fiecărui cont o anumită persoană. De expemplu, contului 531 Casa îi asociem persoana casierului, contului 301 Materii prime îi asociem persoana magazionerului, etc. In orice situaţie în care persoana în cauză primeşte ceva, contul respectiv se debiteză. Atunci când persoana aceea dă ceva, contul asociat se creditează.

Exemplu: o plată în numerar către un furnizor implică utilizarea conturilor 531 Casa şi 401 Furnizori. Casierul (asociat contului 531 Casa) dă, plăteşte suma respectivă. Acest cont se creditează. Furnizorul (asociat contului 401 Furnizori) primeşte acea sumă. In consecinţă contul 401 Furnizori se debiteză.

Aplicaţii

I. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Cum funcţionează conturile de activ?

2. Cum funcţionează conturile de pasiv?

II. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate (corectaţi-le pe cele

neadevărate ) :

1. Conturile de activ îşi încep funcţiunea prin a se credita.

2. Conturile de pasiv se debitează cu micşorările, ieşirile,

diminuările de pasiv.

3. Conturile de pasiv îşi încep funcţiunea prin a se debita.

4. Conturile de activ se debitează cu intrările, creşterile,

majorările de activ.

III. Bifaţi răspunsul corect:

1. Conturile de pasiv se creditează cu:

a) existent + intrări;

b) micşorări;

c) ieşiri;

59

Page 60: BUN - BAZELE CONTABILITATII

d) diminuări;

e) nici o variantă nu este corecta.

2. Conturile de activ îşi încep funcţiunea prin:

a) creditare;

b) soldare;

c) debitare;

d) micşorare;

e) diminuare.

3. Conturile de activ au întotdeauna:

a) sold final 0;

b) sold final debitor;

c) sold final creditor;

d) nu au sold final;

e) sold final debitor + sold final

creditor.

4. Conturile de pasiv au întotdeauna:

a) sold final 0;

b) sold final debitor;

c) sold final creditor;

d) nu au sold final;

e) sold final debitor + sold final

creditor.

IV. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Explicaţi pe baza teoriei materialiste cum se înregistrează în contul 1012 Capital

subscris vărsat următoarele operaţiuni:

- retragerea unui acţionar

- vărsarea capitalului

- acoperirea pierderilor

- conversia obligaţiunilor

- încorporarea primelor de capital.

2. Arătaţi cum stabiliţi, utilizând ambele raţionamente cunoscute, cum se înregistrează

în contul 301 Materii prime următoarele operaţiuni:

- un consum de 30 kg, cu preţul unitar de 5.000 RON/kg;

60

Page 61: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- o cumpărare de 100 kg, cu preţul unitar de 5.200 RON/kg;

- o creştere de valoare de 1.300.000 RON;

- un minus constatat la inventariere, în valoare de 600.000 RON.

3, Arătaţi ce persoane aţi putea asocia conturilor:

- 371 Mărfuri;

- 401 Furnizori;

- 531 Casa;

- 421 Personal – salarii datorate.

3.3. Analiza şi formula contabilă

Specific dublei înregistrări, deoarece fiecare modificare a unui element patrimonial atrage o modificare concomitentă a cel puţin unui alt element patrimonial, orice operaţie patrimonială va fi înregistrată în acelaşi timp în cel puţin două conturi, şi anume în debitul unuia şi în creditul celuilalt, cele două conturi fiind denumite conturi corespondente.

Analiza contabilă reprezintă studierea fiecărei operaţiuni economico-financiare astfel încât în final să se determine conturile în care va fi evidenţiată această operaţie şi să se redacteze formula contabilă.

Acest studiu se face în cinci etape:I. Determinarea naturii operaţiei (N.O.) – pe baza documentaţiei disponibile se

identifică operaţia economico-financiară care s-a efectuat. De exemplu, dacă citim factura nr. 349/05.04.2005 şi nota de recepţie nr. 8725/05.04.2005 ataşată la această factură, deducem: N.O. cumpărare de mărfuri, şi anume gresie, 20 m2, cu 200 RON/m2, deci în valoare de 4.000 RON.

II. Identificarea elementelor modificate (E.M.):– se modifică stocul de mărfuri, ceea ce înseamnă o creştere de activ,– se modifică datoriile faţă de furnizori, ceea ce înseamnă o creştere de pasiv.

III. Identificarea conturilor în care efectuăm înregistrarea (Ct.):- contul 371 Mărfuri,- contul 401 Furnizori.

IV. Aplicarea regulilor de funcţionare pentru a stabili partea de debit sau de credit în care vom opera în fiecare din aceste conturi (R.F.):- contul 371 Mărfuri (A) se debitează cu creşterile stocului de mărfuri,- contul 401 Furnizori (P) se creditează cu creşterea datoriilor faţă de

furnizori.V. Redactarea formulei contabile (F.C.):

[ 371 Mărfuri = 401 Furnizori ] 4.000

Formula contabilă reprezintă o egalitate în care în partea din stânga se trece contul care se debitează, iar în dreapta se trece contul care se creditează.

Egalitatea (semnul =)16 semnifică mişcarea din aceste conturi, adică faptul că aceeaşi sumă va fi trecută atât în debitul contului din stânga, cât şi în creditul contului din dreapta. Suma în cauză este şi ea menţionată lateral.

16 semnul = se citeşte “la”

61

Page 62: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Dacă la formula contabilă ataşăm însemnări privind data operaţiei, felul şi numărul documentului justificativ şi explicaţii legate de natura operaţiei, vom obţine un articol contabil.

Formulele contabile pot fi clasificate după numărul de conturi care apar în formulă, în:

- formule contabile simple – în care intervin numai două conturi;- formule contabile compuse – în care apar cel puţin trei conturi:

- se debitează un cont şi se creditează cel puţin două conturi;- se debitează mai multe conturi şi se creditează un singur cont;

- formule contabile recapitulative, în care se debitează mai multe conturi şi se creditează mai multe conturi.

Formulele contabile se împart în funcţie de scopul înregistrării în:- formule contabile curente- formule contabile de stornare.

Formulele curente sunt cele care sunt destinate înregistrării operaţiunilor economico-financiare pe baza documentelor justificative.

Uneori acestea pot fi greşite, ca urmare a interpretării incorecte privind efectele operaţiunii sau ca urmare a redactării eronate a conturilor sau sumelor. Când se face o înregistrare eronată, ea trebuie să fie corectată prin stornare, prin efectuarea unei noi înregistrări, care să o anuleze.

De exemplu, dacă în analiza operaţiei prezentate identificăm greşit contul care urmăreşte evoluţia stocului de mărfuri şi preluăm greşit suma din factură, ca:

[ 301 Materii prime = 401 Furnizori ] 200.000,atunci când constatăm greşeala, va trebui să corectăm erorile.

Fig. 13 D 301 Materii prime C D 401 Furnizori C

(1) 200.000 (1) 200.000(2.a) 200.000 (2.a) 200.000

(2.a)(1)

Fig. 14D 301 Materii prime C D 401 Furnizori C

(1) 200.000 (1)200.000

(2.b) (2.b)

62

200.000 200.000

Page 63: BUN - BAZELE CONTABILITATII

(2.b)

(1)

Formulele contabile de stornare pot fi scrise în negru (vezi fig. 13), prin inversare:(a) [ 401 Furnizori = 301 Materii prime ] 200.000,

sau în roşu17 (vezi fig. 14):

(b) [ 301 Materii prime = 401 Furnizori ]

ambele variante având acelaşi efect, de a anula înregistrarea greşită, aşa cum se vede mai sus.

În cazul în care stornarea se face în negru, contul 301 Materii prime se creditează pentru a anula efectul debitării eronate.

În cazul în care stornarea se face în roşu, contul 301 Materii prime se debitează cu aceeaşi sumă, dar negativă, pentru a anula efectul debitării eronate.

După stornare se va efectua şi înregistrarea corectă,[ 371 Mărfuri = 401 Furnizori ] 4.000

Ca modalitate de redactare a formulelor contabile, putem alege din mai multe variante: pentru formule simple:

[ 371 Mărfuri = 401 Furnizori ] 4.000sau

371 Mărfuri = 401 Furnizori 4.000sau

371 Mărfuri = 401 Furnizori 4.000

sau4.000 [ 371 Mărfuri = 401 Furnizori ] 4.000

sau4.000 371 Mărfuri = 401 Furnizori 4.000

sau

4.000 371 Mărfuri = 401 Furnizori 4.000

sau înscriind suma în stânga.

pentru formule compuse vom folosi semnul %, pe care îl citim “următoarele”:

% = 401 Furnizori 7.000

301 Materii prime 2.000

17 suma se scrie în roşu sau în chenar sau în paranteze rotunde, ceea ce arată de fapt că este negativă

63

200.000

Page 64: BUN - BAZELE CONTABILITATII

371 Mărfuri 5.000

sau% = 401 Furnizori 7.000

301 Materii prime 2.000

371 Mărfuri 5.000

sau% = 401 Furnizori 7.000

301 Materii prime 2.000

371 Mărfuri 5.000

sau % = 401 Furnizori 7.000

2.000 301 Materii prime

5.000 371 Mărfuri

fiind posibil să întâlnim şi alte variante.

Aplicaţii

I. Răspundeţi la urmatoarele întrebări:

1. Ce reprezintă formula contabilă?

2. Ce reprezintă analiza contabilă?

3. Care sunt etapele analizei contabile?

4. Care sunt tipurile de formule contabile?

II. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate (corectaţi-le pe cele

neadevărate ) :

1. Formula contabilă compusă cuprinde un singur cont debitor şi mai multe conturi

creditoare.

2. Formula contabilă de stornare cuprinde un singur cont debitor şi un singur cont

creditor.

3. Analiza contabilă este formată din trei etape, şi anume: determinarea naturii

operaţiei, identificarea conturilor şi redactarea formulei contabile.

4. Formula contabilă simplă este formată dintr-un cont debitor care intra în

corespondenţa cu un cont creditor.

III. Bifaţi răspunsul corect:

64

Page 65: BUN - BAZELE CONTABILITATII

1. Care din inregistrările de mai jos reprezintă o formulă contabilă simplă:

a) 371 Mărfuri = 401 Furnizori;

b) % = 401

Furnizori;

301 Materii prime

302 Mater. Consumabile

c) 401 Furnizori = %

5311 Casa în lei

5121 Conturi curente la bănci;

d) % = 401 Furnizori;

301 Materii prime

371 Mărfuri

e) % = 404

Furnizori de imobilizari

2111 Terenuri

212 Construcţii.

2. Inregistrarea contabilă 5311 Casa în lei = 4111 Clienţi

reprezintă o:

a) formulă contabilă compusă;

b) formulă contabilă recapitulativă;

c) formulă contabilă simplă;

d) formulă contabilă de stornare în

roşu;

e) formulă contabilă de stornare în

negru.

3. Inregistrarea contabilă % = 4111 Clienţi reprezintă:

5311 Casa în lei

5121 Conturi curente la bănci

a) formulă contabilă compusă;

b) formulă contabilă recapitulativă;

c) formulă contabilă simplă;

65

Page 66: BUN - BAZELE CONTABILITATII

d) formulă contabilă de stornare în

roşu;

e) formulă contabilă de stornare în

negru.

IV. Rezolvaţi următoare probleme:

1, Analizaţi operaţiunile de mai jos:

- conform bonului de consum nr. … din …….., se înregistrează consum de

materii prime în valoare de 300 RON;

- conform statelor de salarii şi registrului de casă din data ……., se

înregistrează plata chenzinei a doua aferentă lunii noiembrie 2005, în sumă

de 68.000 RON;

- conform notei de recepţie nr. …. din ………, se înregistrează cumpărarea de

rechizite, în valoare de 600 RON, materiale pentru curăţenie, în valoare de

400 RON, şi obiecte de inventar, în valoare de 3.000 RON.

2. Explicaţi dacă este posibilă o operaţiune pentru care formula contabilă să fie:

- 371 Mărfuri = 462 Creditori diverşi

- 461 Debitori diverşi = 531 Casa

- 401 Furnizori = 371 Mărfuri

- 301 Materii prime = 401 Furnizori

- 301 Materii prime = 601 Cheltuieli priv. materiile prime

- 531 Casa = 461 Debitori diverşi

- 601 Chelt.mat.prime = 302 Materiale consumabile

3.4. Planul de conturi; caracterizarea principalelor conturi

Planul de conturi reprezintă matricea tuturor conturilor utilizate la un moment dat de agenţii economici. Planul conţine 9 clase de conturi: Conturi de bilanţ : Clasa 1 – conturi de capitaluri; Clasa 2 – conturi de imobilizări; Clasa 3 – conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie; Clasa 4 – conturi de terţi; Clasa 5 – conturi de trezorerie; Conturi de procese economice : Clasa 6 – conturi de cheltuieli; Clasa 7 – conturi de venituri;

66

Page 67: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Conturi extrabilanţiere : Clasa 8 – conturi speciale; Conturi de calculaţie : Clasa 9 – conturi de gestiune;

În cadrul fiecărei clase de conturi (simbolizată cu o cifră), vom găsi mai multe grupe de conturi, acestea fiind simbolizate cu două cifre. De exemplu, în clasa 2 Conturi de imobilizări găsim grupa 21 Imobilizări corporale.

În cadrul grupelor de conturi găsim conturi sintetice de gradul I, care se simbolizează cu trei cifre. De exemplu, în grupa 44 Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate, găsim contul 442 Taxa pe valoarea adăugată.

Pentru anumite conturi sintetice de gradul I planul de conturi cuprinde şi conturi sintetice de gradul II, simbolizate cu patru cifre, de exemplu 4423 TVA de plată.

Redăm în anexă planul de conturi general, în ultima variantă.

3.4.1. Clasa conturilor de capital

Clasa 1, a conturilor de capital, reflectă evoluţia surselor de finanţare permanente, atât proprii, cât şi de natura datoriilor pe termen lung.

Clasa cuprinde conturi cum sunt: capital social, rezerve, rezultat reportat, profit şi pierdere, subvenţii pentru investiţii, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, credite bancare pe termen lung etc.

În principiu aceste conturi au funcţie contabilă de pasiv.Reprezentativ este contul 101 Capital social, cont de surse proprii de finanţare,

cu funcţie contabilă de pasiv.Contul prezintă sold iniţial creditor, care exprimă valoarea capitalului social al

firmei la începutul exerciţiului.Se creditează cu operaţiile de constituire şi creştere a capitalului social:

- capitalul subscris de acţionari sau asociaţi în bani sau în natură;- rezervele utilizate pentru majorarea capitalului social;- primele de capital încorporate la capitalul social;- profitul încorporat la capitalul social..

Se debitează cu operaţiile de diminuare a capitalului social:- retragerile de capital de către acţionari sau asociaţi;- diminuările de capital social în scopul acoperirii pierderilor firmei în exerciţiile

anterioare.Soldul final al contului este creditor şi exprimă valoarea capitalului social al

firmei la sfârşitul exerciţiului.Evidenţa capitalului social se ţine distinct pentru capitaluL subscris nevărsat şi

pentru capitalul vărsat de acţionari sau asociaţi.

3.4.2. Clasa conturilor de imobilizări

Clasa 2, a conturilor de imobilizări, reflectă evoluţia activelor imobilizate, a alocărilor permanente, pe termen lung, de surse.

Clasa cuprinde conturi cum sunt: cheltuieli de constituire, alte imobilizări necorporale, terenuri, construcţii, instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii, imobilizări corporale în curs, titluri de participare, creanţe imobilizate etc.

În principiu aceste conturi au funcţie contabilă de activ.Clasa 2 include şi conturi rectificative, ca amortizări privind imobilizările

necorporale, amortizări privind imobilizările corporale, provizioane pentru depreciere.

67

Page 68: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Acestea au funcţie contabilă de pasiv, dar soldul lor este cuprins cu semnul minus în construcţia posturilor de activ.

Reprezentativ este contul 212 Construcţii, cont de mijloace economice, cu funcţie contabilă de activ.

Contul prezintă sold iniţial debitor, care exprimă valoarea contabilă a construcţiilor deţinute de firmă la începutul exerciţiului.

Se debitează cu operaţiile de intrare de construcţii în patrimoniu:- construcţiile cumpărate de la terţi, la cost de achiziţie;- construcţiile reprezentând aport în natură la capitalul social, la valoare de aport;- construcţiile realizate în regie proprie, la cost de producţie;

Se creditează cu operaţiile de ieşire a construcţiilor din patrimoniu, la valoare contabilă.

Soldul final al contului este debitor şi exprimă valoarea contabilă a construcţiilor deţinute de firmă la sfârşitul exerciţiului.

3.4.3. Clasa conturilor de stocuri

Clasa 3, a conturilor de stocuri, reflectă evoluţia activelor circulante în formă materială, a alocărilor ciclice de surse, pe termen scurt, în stocuri.

Clasa 3 cuprinde conturi cum sunt: materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, semifabricate, produse finite, animale şi păsări, mărfuri, ambalaje etc.

În principiu aceste conturi au funcţie contabilă de activ.Evaluarea stocurilor de materii prime se face la cost de achiziţie. Evaluarea

stocurilor de produse se face la cost de producţie. Mărfurile se evaluează fie la cost de achiziţie, în cazul comerţului cu ridicata, fie la preţ de vânzare cu amănuntul, în cazul comerţului cu amănuntul.

Clasa 3 include şi conturi rectificative, ca provizioane pentru depreciere. Acestea au funcţie contabilă de pasiv, dar soldul lor este cuprins cu semnul minus în construcţia posturilor de activ.

Reprezentativ este contul 301 Materii prime, cont de mijloace economice, cu funcţie contabilă de activ.

Contul prezintă sold iniţial debitor18, care exprimă valoarea contabilă a materiilor prime deţinute de firmă la începutul exerciţiului.

Se debitează cu operaţiile de intrare de materii prime în patrimoniu, şi anume materiile prime cumpărate de la terţi, la cost de achiziţie.

Se creditează cu operaţiile de consum al materiilor prime, la valoare contabilă.Soldul final al contului este debitor şi exprimă valoarea contabilă a materiilor

prime deţinute de firmă în stoc la sfârşitul exerciţiului.

3.4.4. Clasa conturilor de terţi

Cu structură eterogenă, clasa 4 cuprinde atât conturi de datorii, cu funcţie contabilă de pasiv, cât şi conturi de creanţe, cu funcţie contabilă de activ.

Conturile de datorii sunt: furnizori, personal – remuneraţii datorate, asigurări sociale, ajutor de şomaj, impozitul pe profit, TVA de plată, impozitul pe salarii, dividende de plată, creditori diverşi. Acestea sunt conturi de surse de finanţare atrase şi au funcţie contabilă de pasiv.

18 se prezintă funcţionarea contului în cazul metodei inventarului permanent

68

Page 69: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Conturile de creanţe sunt: clienţi, avansuri acordate personalului, TVA de recuperat, decontări cu asociaţii privind capitalul, debitori diverşi. Acestea sunt conturi de active circulante în decontare şi au funţie contabilă de activ.

Un cont de datorii reprezentativ este contul 401 Furnizori, cont care prezintă sold iniţial creditor, sold ce exprimă datoriile firmei faţă de furnizori la începutul exerciţiului.

Contul se creditează pe parcursul exerciţiului cu ocazia creşterii datoriilor faţă de furnizori pe măsura cumpărărilor de materii prime, mărfuri, servicii, lucrări de la aceştia pe credit comercial.

Contul se debitează cu ocazia plăţilor către furnizori, în numerar sau prin bancă.Contul are sold final creditor, reprezentând valoarea datoriilor faţă de furnizori

la sfârşitul exerciţiului, sau se soldează – dacă s-au lichidat datoriile faţă de furnizori.Un cont de creanţe reprezentativ este contul 411 Clienţi, cont care prezintă sold

iniţial debitor, sold ce exprimă creanţele firmei faţă de clienţi la începutul exerciţiului.Contul se debitează pe parcursul exerciţiului cu ocazia creşterii creanţelor faţă

de clienţi pe măsura vânzărilor de produse finite, mărfuri, prestării de servicii, efectuării de lucrări către aceştia pe credit comercial.

Contul se creditează cu ocazia încasărilor de la clienţi, în numerar sau prin bancă..

Contul are sold final debitor, reprezentând valoarea creanţelor faţă de cleinţi la sfârşitul exerciţiului, sau se soldează – dacă s-au lichidat creanţele faţă de clienţi.

3.4.5. Clasa conturilor de trezorerie

Conturile de trezorerie sunt în principal conturi de disponibilităţi băneşti, conturi cu funcţie contabilă de activ.

Clasa 5 cuprinde conturi cum sunt: valori de încasat, conturi curente la bănci, casa, alte valori, acreditive, dar şi conturi de plasamente, ca: acţiuni, obligaţiuni etc. apar, ca şi la celelalte clase de conturi de activ, conturi rectificative, de provizioane pentru depreciere. În plus, apar conturi de pasiv, de datorii, de exemplu credite bancare pe termen scurt.

În principiu majoritatea conturilor din clasa 5 au funcţie contabilă de activ.Reprezentativ este contul 512 Conturi curente la bănci, cont de disponibilităţi

băneşti, cu funcţie contabilă de activ.Contul prezintă sold iniţial debitor, care exprimă valoarea disponibilităţilor în lei

şi în valută deţinute de firmă la societăţile bancare la începutul exerciţiului.Contul se debitează cu operaţiile de încasări de la clienţi sau alţi creanţieri.Se creditează cu operaţiile de plăţi către furnizori, salariaţi, acţionari, stat,

diverşi alţi creditori.Soldul final al contului este debitor şi exprimă valoarea disponibilităţilor băneşti

ale firmei în conturi curente la bănci la sfârşitul exerciţiului.

3.4.6. Clasa conturilor de cheltuieli

Conturile de cheltuieli evidenţiază consumurile, resursele aflate în curs de utilizare în cadrul activităţii de exploatare, financiare şi chiar extraordinare.

Conturile de cheltuieli sunt conturi de rezultat şi au funcţie contabilă de activ.Conturile din clasa 6 se debitează pe măsura efectuării de cheltuieli:

- cheltuieli prin angajamente faţă de terţi;- plăţi prin bancă sau în numerar;

69

Page 70: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- consumuri din stocuri;- costul mărfurilor vândute;- valoarea rămasă neamortizată a imobilizărilor cedate;- dobânzi datorate;- sconturi acordate;- amortizări;- provizioane constituite.

Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul lunii, când se creditează cu cheltuielile repartizate asupra rezultatului. Nu prezintă sold.

3.4.7. Clasa conturilor de venituri

Conturile de venituri evidenţiază veniturile brute obţinute în cadrul activităţii de exploatare, financiare şi eventual extraordinare.

Conturile de venituri sunt conturi de rezultat şi au funcţie contabilă de pasiv.Conturile din clasa 7 se creditează pe măsura realizării de venituri:

- din vânzarea către terţi de produse finite şi mărfuri, prestarea de servicii, efectuarea de lucrări;

- din producţia de semifabricate şi produse finite;- din producţia de imobilizări;- valoarea convenită a imobilizărilor cedate;- dobânzi cuvenite;- sconturi primite;- reluarea provizioanelor.

Conturile de venituri se închid la sfârşitul lunii, când se debitează cu veniturile repartizate asupra rezultatului. Nu prezintă sold.

Aplicaţii

I. Răspundeţi la urmatoarele întrebări:

1. Cum caracterizaţi principalele conturi de capital?

2. Cum caracterizaţi conturile de trezorerie?

3. Cum caracterizaţi conturile de terţi?

II. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate (corectaţi-le pe cele

neadevărate) :

1. Clasa 1, a conturilor de capital, reflectă evoluţia surselor de

finanţare permanente, atât proprii, cât şi de natura datoriilor pe termen lung.

2. Conturile de imobilizari reflectă evoluţia activelor circulante.

3. Clasa 4 cuprinde conturi cum sunt: materii prime, materiale

consumabile, semifabricate, produse finite, animale, mărfuri, ambalaje etc.

70

Page 71: BUN - BAZELE CONTABILITATII

4. Soldul final al contului 212 Construcţii este debitor şi exprimă

valoarea contabilă a construcţiilor deţinute de firmă la sfârşitul exerciţiului financiar.

5. Contul 4111 Clienţi este un cont de creanţe.

6. Conturile de cheltuieli şi de venituri nu prezintă sold.

7. Contul 512 Conturi curente la bănci se creditează cu operaţiile

de plăţi către furnizori, salariaţi, acţionari, stat, diverşi alţi creditori.

8. Contul 301 Materii prime are funcţie contabilă de pasiv.

9. Conturile de datorii sunt: furnizorii, personal-remuneraţii

datorate, asigurări sociale, TVA de plată, impozit pe salarii, dividende de plată,

creditori diverşi.

10. Evaluarea stocurilor de materii prime se face la cost de achiziţie.

III. Bifaţi răspunsul corect:

1. Clasa 1 cuprinde:

a) materii prime, mărfuri, ambalaje,

produse finite etc;

b) furnizori, impozit pe salarii,

asigurări sociale etc;

c) capital social, rezerve, rezultat

reportat, profit şi pierdere etc;

d) terenuri, construcţii, instalaţii

tehnice, mijloace de transport etc;

e) casa, conturi curente la bănci,

acreditive, valori de încasat etc.

2. Contul 212 Construcţii se creditează cu:

a) construcţiile cumpărate de la terţi;

b) construcţiile reprezentând aport în

natură la capitalul social;

c) construcţiile realizate în regie

proprie;

d) operaţiile de ieşire a construcţiilor

din patrimoniu;

e) nici o variantă nu este corectă.

3. Evaluarea stocurilor de produse se face la:

71

Page 72: BUN - BAZELE CONTABILITATII

a) cost de achiziţie;

b) cost de producţie;

c) valoare de aport;

d) preţ de vanzare;

e) nici o variantă nu este corectă.

4. Contul 401 Furnizori se debitează cu:

a) achiziţia unor mărfuri;

b) achiziţia unor materii prime;

c) ocazia plăţilor către furnizori;

d) achiziţia unui mijloc de transport;

e) ocazia încasării unui client.

5. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul lunii, când se creditează cu cheltuielile

repartizate:

a) asupra mărfurilor;

b) asupra rezultatului;

c) asupra furnizorilor;

d) asupra clienţilor;

e) asupra capitalului.

IV. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Ce funcţie contabilă au conturile de mai jos:

- 129 Repartizarea profitului,

- 269 Vărsăminte de efectuat,

- 519 Credite bancare pe termen scurt,

- 409 Furizori – debitori,

- 419 Clienţi – creditori.

Comentaţi.

2. Separaţi conturile de activ de cele de pasiv din tabelul de mai jos:

SIMBOL ŞI DENUMIRE CONT CONTURI DE ACTIV CONTURI DE PASIV

531 Casa

421 Personal – salarii datorate

444 Impozit pe salarii

371 Mărfuri

411 Clienţi

72

Page 73: BUN - BAZELE CONTABILITATII

401 Furnizori

301 Materii prime

161 Împrumuturi din emisiunea de

obligaţiuni

3. Selectaţi cele două afirmaţii incorecte:

- contul 403 Efecte de plătit se debitează pe măsura plăţii efectelor scadente;

- contul 421 Personal – salarii datorate se creditează cu sumele datorate salariaţilor

pentru munca prestată;

- contul 441 Impozit pe profit se creditează pe măsura plăţii obligaţiilor faţă de buget

reprezentând impozit pe profit;

- contul 371 Mărfuri se creditează cu valoarea mărfurilor vândute, scăzute din

gestiune.

CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CURENTE

Operaţiunile curente, de exploatare au ca obiect achiziţionarea – producţia – vânzarea de bunuri, sub formă de “produse”, achiziţionarea – revânzarea de “mărfuri”, încasarea creanţelor, plata datoriilor.

4.1. Cumpărare şi revânzare de mărfuri

Mărfurile se evidenţiază cu ajutorul contului 371 Mărfuri. Evidenţa mărfuirlor se ţine diferit în funcţie de tipul de comerţ practicat.

În cazul comerţului en-gros mărfurile sunt evaluate la cost de achiziţie.Contul utilizat pentru a urmări veniturile din vânzarea mărfurilor este contul 707

Venituri din vânzarea mărfurilor.Contul utilizat pentru a urmări costul mărfurilor vândute este 607 Cheltuieli

privind mărfurile.Exemplu (1) O societate achiziţionează mărfuri, conform facturii şi notei de recepţie, 1.000

bucăţi, cu preţul unitar de 10 RON + TVA 19%.(2) Mărfurile sunt revândute la preţul de 12 RON + TVA 19%.Rezolvare(1) N.O. achiziţie de mărfuriModificări:- creşte stocul de mărfuri cu 1.000 buc x 10 RON = 10.000 RON;- cresc datoriile faţă de furnizori cu 10.000 + 1.900 = 11.900 RON;- cresc creanţele faţă de buget (TVA deductibil) cu 1.900 RON

371 Mărfuri A + D 10.000

401 Furnizori P + C 11.900

73

Page 74: BUN - BAZELE CONTABILITATII

4426 TVAd A + D 1.900

% = 401 Furnizori 11.900371 Mărfuri 10.0004426 TVAd 1.900

(2a) N.O. Vănzarea propriu-zisăModificări:- cresc creanţele faţă de clienţi cu 14.280 RON;- cresc veniturile din vânzarea mărfurilor cu 12.000 RON;- cresc datoriile faţă de buget (TVA colectat) cu 2.280 RON

411 Clienţi A + D 14.280

707 Ven.vânz.mf. P + C 12.000

4427 TVAc P + C 2.280

411 Clienţi = % 14.280707 V V Mf 12.0004427 TVAc 2.280

(2b) N.O. Scăderea din gestiuneModificări:- scade stocul de mărfuri cu 10.000 RON;- cresc cheltuielile privind mărfurile cu 10.000 RON;

371 Mărfuri A - C 10.000

607 Ch. priv..mf. A + D 10.000

607 Ch.priv.mărfurile = 371 Mărfuri 10.000În cazul în care societatea practică forma de comerţ en-detail, evidenţa

mărfurilor se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul. Acesta include adaosul comercial şi TVA. Ca urmare se impune utilizarea în plus a conturilor 378 Diferenţe de preţ la mărfuri şi 4428 TVA neexigibil.

ExempluO societate comercială cumpără mărfuri, 2.000 bucăţi, cu preţul unitar de 100

RON + TVA 19%. Societatea practică un adaos comercial de 20%. Se vând mărfuri, 1.000 bucăţi.

Arătaţi cum se înregistrează aceste operaţiuni.

Rezolvare

1) N.O. Cumpărare de mărfuriModificări:

- creşte stocul de mărfuri cu 200.000 RON;

74

Page 75: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- creşte TVA deductibilă cu 38.000 RON;- cresc datoriile faţă de furnizori cu 238.000 RON.

371 Mărfuri A + D 200.000 401 Furnizori P + C 238.000 4426 TVAd A + D 38.000

% = 401 Furnizori 238.000371 Mărfuri 200.0004426 TVAd 38.000

2) N.O. Înregistrare adaos comercialModificări:

- creşte valoarea stocului de mărfuri cu 40.000 RON- creşte adaosul aferent mărfurilor în stoc cu 40.000 RON

371 Mărfuri A + D 40.000

378 Diferenţe de preţla mărfuri P + C 40.000

371 Mărfuri = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 40.000

3) N.O. Înregistrare TVA aferentă stocului de mărfuriModificări:

- creşte valoarea stocului de mărfuri cu 45.600 RON- creşte TVA aferentă mărfurilor în stoc cu 45.600 RON

371 Mărfuri A + D 45.600

4428 TVA neexigibilă P + C 45.600

371 Mărfuri = 4428 TVA neexigibilă 45.600

4) N.O. Vânzare de mărfuriModificări:

- cresc creanţele faţă de clienţi cu 120.000 RON + TVA 19%;- creşte TVA colectată cu 22.800 RON;- cresc veniturile din vânzarea mărfurilor cu 120.000 RON.

411 Clienţi A + D 142.800 4427 TVA colectată P + C 22.800 707 Venit.vânz.mărfuri P + C 120.000

75

Page 76: BUN - BAZELE CONTABILITATII

411 Clienţi = % 142.800707 Venit.vânzare mărfuri 120.0004427 TVA colectată 22.800

5) N.O. Descărcare gestiune mărfuriModificări:

- scade stocul de mărfuri cu 142.800 RON;- scade TVA neexigibilă cu 22.800 RON;- scade adaosul comercial cu 20.000 RON- cresc cheltuielile privind mărfurile cu 100.000 RON.

371 Mărfuri A - C 142.800 4428 TVA neexigibilă P - D 22.800 378 Diferenţe preţ mărf. P - D 20.000 607 Cheltuieli priv. mărf. A + D 100.000

% = 371 Mărfuri 142.8004428 TVA neexigibilă 22.800378 Diferenţe preţ mărf. 20.000607 Cheltuieli priv. mărf. 100.000

Aplicaţii

I. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Se înregistrează conform facturii şi notei de intrare-recepţie cumpărarea de mărfuri,

din sortimenele A, B şi C, după cum urmează:

- marfă A …………… 20 bucăţi x 3 RON/bucată + TVA 19%;

- marfă B …………… 30 kilograme x 4 RON/kilogram + TVA 19%;

- marfă C …………… 10 bucăţi x 5 RON/bucată + TVA 19%.

2. Se înregistrează adaos comercial, cota practicată de firmă fiind de 30%.

3. Se înregistrează vânzarea de mărfuri, conform centralizator, şi anume:

- marfă B …………… 10 kilograme;

- marfă C …………… 10 bucăţi.

4. Se înregistrează scăderea din gestiune a mărfurilor vândute.

5. Se cumpără ambalaje:

- sticle 1 l …………………. 180 bucăţi x 3 RON/bucată + TVA 19%;

- navete plastic ……………. 15 bucăţi x 80 RON/bucată + TVA 19%.

76

Page 77: BUN - BAZELE CONTABILITATII

4.2. Producţie şi vânzare

Pentru firmele care au ca obiect de activitate producţia şi vânzarea de bunuri, ciclul de exploatare presupune achiziţionarea de materii prime şi materiale consumabile, producerea de bunuri şi vânzarea acestora.

Evidenţa stocurilor19 de aprovizionare se ţine la cost de achiziţie cu ajutorul conturilor 301 Materii prime, 302 Materiale consumabile, 303 Materiale de natura obiectelor de inventar etc.

Evidenţa stocurilor de producţie se ţine cu ajutorul conturilor 345 Produse finite, 341 Semifabricate, 346 Produse reziduale, la cost de producţie.

În situaţia în care este posibil se determină costul de producţie efectiv.Exemplu(1) Se cumpără materii prime şi materiale consumabile conform facturii şi notei de

recepţie, în valoare totală de 23.800 RON ,din care.- materii prime – 15.000 RON,- materiale - 5.000 RON,- TVA 3.800 RON.(2) Se dau în consum, conform bonurilor de consum, materii prime şi materiale după

cum urmează:- materii prime – 8.000 RON,- materiale - 2.000 RON.(3) Se înregistrează obţinerea de produse finite, conform raportului de producţie: 2.000

buc. X 15 RON/buc. cost efectiv20

(4) Conform facturii şi avizului de expediere s-au vândut produse finite, 1.000 buc, la preţ de 20 RON/buc + TVA 19%.

Rezolvare(1) N.O. achiziţie de materii primeModificări:- creşte stocul de materii prime cu 15.000 RON;- creşte stocul de materiale consumabile cu 5.000 RON,- cresc datoriile faţă de furnizori cu 23.800 RON;- cresc creanţele faţă de buget (TVA deductibil) cu 3.800 RON

301 Materii prime A + D 15

302 Mat.consum. A + D 5.000

401 Furnizori P + C 23.800

4426 TVAd A + D 3.800

% = 401 Furnizori 23.800301 Materii prime 15.000302 Mater.cons 5.0004426 TVAd 3.800

(2a) N.O. Se dau în consum materii prime

19 Se discută numai varianta inventarului permanent20 costul include, pe lângă consumurile materiale, salariile directe şi alte elemente

77

Page 78: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Modificări:- scade stocul de materii prime cu 8.000 RON;- cresc cheltuielile cu materiile prime cu 8.000 RON;

301 Materii prime A - C 8.000

601 Ch.mat.prime A + D 8.000

601 Ch.mat.prime = 301 Materii prime 8.000

(2b) N.O. Se dau în consum materiale consumabileModificări:- scade stocul de materiale cu 2.000 RON;- cresc cheltuielile cu materialele cu 2.000 RON;

302 Mater. Cons. A - C 2.000

602 Ch.mat.cons. A + D 2.000

602 Ch.mater.cons. = 302 Materiale consumabile 2.000

(3) N.O. Se obţin produse finiteModificări:- creşte stocul de produse finite cu 30.000 RON;- cresc veniturile din producţia stocată cu 30.000 RON;

345 Produse finite A + D 30.000

711 Variaţia stocurilor P + C 30.000

345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 30.000

(4a) N.O. Vănzarea propriu-zisăModificări:- cresc creanţele faţă de clienţi cu 23.800 RON;- cresc veniturile din vânzarea produselor finite cu 20.000 RON;- cresc datoriile faţă de buget (TVA colectat) cu 3.800 RON

411 Clienţi A + D 23.800

701 Ven.vânz.PF. P + C 20.000

4427 TVAc P + C 3.800

411 Clienţi = % 23.800701 V.V.P.F. 20.0004427 TVAc 3.800

(4b) N.O. Scăderea din gestiuneModificări:- scade stocul de produse finite cu 15.000 RON;

78

Page 79: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- scad veniturile din producţia stocată cu 15.000 RON;

345 Produse finite A - C 15.000

711 Variaţia stocurilor P - D 15.000

711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 15.000

În practică, de multe ori este mai degrabă utilizată evaluarea stocului de produse finite la un cost prestabilit, standard. Din această cauză apar abateri ale costului efectiv, determinat abia după închiderea lunii, faţă de costul prestabilit. Acestea se contabilizează cu ajutorul contului 348 Diferenţe de preţ la produse finite.

Aplicaţii

I. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Se înregistrează centralizatorul bonurilor de consum de materii prime şi materiale

pentru luna în curs, din care deducem:

- materii prime - consum total – 5.400 RON;

- materiale consumabile – consum total – 3.200 RON.

2. Se înregistrează consumul de energie electrică conform facturii: 3.000 RON + TVA

19%.

3. Se obţin produse finit, evaluate la cost standard: 2.000 bucăţi x 10 RON/bucată.

4. Se vând produse finite, 1.000 bucăţi x 15 RON/bucată TVA 19%.

5. Se înregistreazădiferenţe favorabile de preţ aferente produselor finite obţinute, în

sumă de 2 RON/bucată21, deci diferenţele totale însumează 4.000 RON.

6. Se înregistrează scăderea din gestiune a produselor finite vândute, inclusiv

diferenţele de preţ repartizate.

4.3. Evidenţa decontărilor cu partenerii comerciali

EXEMPLE

(1) Se încasează de la un client, conform oridnului de plată şi extrasului de cont curent, suma de 23.800 RON, reprezentând contravaloarea facturii nr. 3652133/23.09.2005.

(2) Se încasează, conform chitanţei nr…/….. şi registrului de casă, suma de 2.000 RON, de la SC…, reprezentând contravaloarea facturii…./….

(3) Se primeşte şi depune la bancă spre încasare o filă de cec în sumă de 3.600 RON, de la SC……, reprezentând contravaloarea facturii…../….

(4) Conform extrasului de cont bancar, cecul a fost onorat la data……

21 am ignorat TVA

79

Page 80: BUN - BAZELE CONTABILITATII

(5) Se plăteşte cu ordin deplată nr…, conform extrasului de cont din …., suma de 4.800 RON, reprezentând contravaloarea facturii…./….

(6) Se primeşte factura de energie electrică în sumă de 2.400 RON22

(7) Factura se decontează cu ordin de platăla data…..(8) Se primeşte factura de telefon în sumă de 4.200 RON(9) Factura se decontează ulterior, cu ordin de plată.(10) Se acordă, conform registrului de casă din ….., un avans în numerar de 5.000

RON delegatului firmei pentru achiziţionarea de mărfuri.(11) Delegatul justifică avansul primit cu factura23……., în sumă de 4.800 RON,

restituind diferenţa, în numerar.

REZOLVARE

(1) N.O: Încasare de la clienţiModificări:- scad creanţele faţă de clienţi cu 23.800 RON;- cresc disponibilităţile în contul curent cu 23.800 RON;

411 Clienţi A - C 23.800

512 Ct.crt.la bancă A + D 23.800

512 Cont curent la bancă = 411 Clienţi 23.800

(2) N.O: Încasare de la clienţiModificări:- scad creanţele faţă de clienţi cu 2.000 RON;- cresc disponibilităţile în numerar cu 2.000 RON;

411 Clienţi A - C 2.000

531 Casa A + D 2.000

531 Casa = 411 Clienţi 2.000

(2) N.O: Cec depus la bancăModificări:- scad creanţele faţă de clienţi cu 3.600 RON;- cresc valorile de încasat cu 3.600 RON;

411 Clienţi A - C 3.600

511 Val.de încasat A + D 3.600

511 Valori de încasat = 411 Clienţi 3.600

(4) N.O: Încasare cecModificări:- scad valorile de încasat cu 3.600 RON;22 am ignorat TVA23 separat se vor evidenţia mărfurile recepţionate

80

Page 81: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- cresc disponibilităţile în contul curent cu 3.600 RON;

511 Val.de încasat A - C 3.600

512 Ct.crt.la bancă A + D 3.600

512 Cont curent la bancă = 511 Valori de încasat 3.600

(5) N.O: Plată furnizoriModificări:- scad datoriile faţă de furnizori cu 4.800 RON;- scad disponibilităţile în contul curent cu 4.800 RON;

401 Furnizori P - D 4.800

512 Ct.crt.la bancă A - C 4.800

401 Furnizori = 512 Cont curent la bancă 4.800

(6) N.O: Factură energie electricăModificări:- cresc cheltuielile cu energia electrică cu 2.400 RON;- cresc datoriile faţă de furnizori cu 2.400 RON;

605 Ch. en.şi apa A + D 2.400

401 Furnizori P + C 2.400

605 Chelt.energia ş apa = 401 Furnizori 2.400

(7) N.O: Plata facturii de curent electricModificări:- scad datoriile faţă de furnizori cu 2.400 RON;- scad disponibilităţile în contul curent cu 2.400 RON;

401 Furnizori P - D 2.400

512 Ct.crt.la bancă A - C 2.400

401 Furnizori = 512 Cont curent la bancă 2.400

(8) N.O: Factură telefonModificări:- cresc cheltuielile cu servicii poştale şi telecomunicaţii cu 4.200 RON;- cresc datoriile faţă de furnizori cu 4.200 RON;

626 Ch.telecomun. A + D 4.200

401 Furnizori P + C 4.200

626 Chelt.telecomunicaţii = 401 Furnizori 4.200

81

Page 82: BUN - BAZELE CONTABILITATII

(9) N.O: Plată furnizoriModificări:- scad datoriile faţă de furnizori cu 4.200 RON;- scad disponibilităţile în contul curent cu 4.200 RON;

401 Furnizori P - D 4.200

512 Ct.crt.la bancă A - C 4.200

401 Furnizori = 512 Cont curent la bancă 4.200

(10) N. O. Acordare avans numerarModificări:- scade numerarul din casierie cu 5.000 RON- cresc creanţele faţă de delegat cu 5.000 RON;

531 Casa A - C 5.000

542 Avans de trez. A + D 5.000

542 Avans de trezorerie = 531 Casa 5.000

(11) N. O. Justificare avans numerarModificări:- scad creanţele faţă de delegat cu 5.000 RON;- scad datoriile faţă de furnizori cu 4.800 RON;- creste numerarul din casierie cu 200 RON

542 Avans trezor. A - C 5.000

401 Furnizori. P - D 4.800

531 Casa A + D 200

% = 542 Avans.de trezorerie 5.000401 Furnizori 4.800531 Casa 200

Aplicaţii

I. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Se înregistrează factura pentru telefon, în sumă de 5.600 RON + TVA 19%.

2. Se înregistrează plata facturii pentru telefon, cu ordin de plată, la data scadenţei.

3. Se înregistrează primirea unui avans de la clientul Z, în sumă de 4.000 RON.

82

Page 83: BUN - BAZELE CONTABILITATII

4. Se înregistrează efectuarea livrării către clientul respectiv, în valoare de 8.000 RON

+ TVA 19%.

5. Se înregistrează decontarea facturii de la operaţiunea precedentă, cu ordin de plată.

6. Se înregistrează plata în numerar, în sumă de 2.000 RON, reprezentând

contravaloarea facturii ……….. din……….. , de la furnizorul Y.

4.4. Decontări cu personalul, obligaţii sociale

EXEMPLE

(1) Se plăteşte, pe 14 mai, conform statului de salarii, lichidarea aferentă lunii aprilie, în sumă de 186.000 RON

(2) Se acordă, la 29 mai, avansul pentru luna mai, în sumă de 160.000 RON(3) La sfârşitul lunii, se înregistrează salariile brute datorate personalului, în sumă de

500.000 RON.(4) Se înregistrează cheltuielile sociale aferente:- CAS 22 %- Şomaj 3%- CASS 7 %(5) Se înregistrează reţinerile din salarii:- CAS 9,5 %- CASS 6,5 %- Şomaj 1 %- Impozitul – 95.000 RON- Avans 160.000 RON

REZOLVARE

(1) N. O. Plată chenzina a II-a, în numerarModificări:- scade numerarul din casierie cu 186.000 RON- scad datoriile faţă de salariaţi cu 186.000 RON;

531 Casa A - C 186.000

421 Pers.rem.dat. P - D 186.000

421 Personal-remuneraţii datorate = 531 Casa 186.000

(2) N. O. Plată avans chenzinal, în numerarModificări:- scade numerarul din casierie cu 160.000 RON- scad datoriile faţă de salariaţi cu 160.000 RON;

83

Page 84: BUN - BAZELE CONTABILITATII

531 Casa A - C 160.000

425 Av.acord.pers A + D 160.000

425 Avansuri acordate personalului = 531 Casa 160.000(3) N. O. Salarii brute datorate pentru luna maiModificări:- cresc cheltuielile cu personalul, cu 500.000 RON- cresc datoriile faţă de salariaţi cu 500.000 RON;

641 Ch. personal A + D 500.000

421 Pers.rem.dat. P + C 500.000

641 Chelt. personal = 421 Personal-remun. datorate 500.000

(4) N.O. Cheltuieli cu asigurările sociale şi protecţia socialăModificări:- cresc datoriile reprezentând CAS cu …………..RON;- cresc datoriile reprezentând CASS cu …………. RON,- cresc datoriile la fondul de şomaj cu ………… RON;- cresc cheltuielile întreprinderii cu asigurările sociale cu …………….. RON.

4311 CUAS P + C ……………..

4313 CUASS P + C …………….

4371 CUFŞ P + C ……………..

645 Contrib.as.soc A + D ……………

645 Contrib asig. soc. = % …………… 4311 CUAS …………… 4313 CUASS …………… 4371 CUFŞ ……………

(5) N.O. Reţineri din salariiModificări:- scad datoriile faţă de salariaţi cu ……….. RON;- cresc datoriile reprezentând CAS cu …………..RON,- cresc datoriile reprezentând CASS cu ………… RON,- cresc datoriile la fondul de şomaj cu …………….. RON; - cresc datoriile privind impozitul pe salarii cu ………….. RON- scad creanţele faţă de salariaţi cu …………… RON

421 Pers.rem.dat. P - D ……………

4312 CAS P + C ………….

4314 CASS P + C …………..

84

Page 85: BUN - BAZELE CONTABILITATII

4372 CFŞ P + C ………….

444 Impoz.sal. P + C ………….

425 Av.acord.sal A - C …………..

421 Pers.rem.dat. = % …………..4312 CAS ………….

4314 CASS …………. 4372 CFŞ …………. 444 Impoz.sal. …………. 425 Av.acord.sal ………….

Aplicaţii

I. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Se înregistrează acordarea avansului lunar din salariile cuvenite personalului pentru

luna în curs, în sumă de 20.000 RON.

2. La sfârşitul lunii se înregistrează salariile brute datorate personalului, în sumă de

100.000 RON.

3. Se înregistrează reţinerile din salarii, după cum urmează:

- CAS……………….………..9,5%;

- CASS……………………….6,5%;

- Fd.Şomaj……………………1%;

- Impozit……………………..13.000 RON.

4. Se înregistrează contribuţiile sociale ale întreprinderii , şi anume:

- CAS……………….………..22%;

- CASS………………………...7%;

- Fd.Şomaj……………………..3%.

5. Se înregistrează plata chenzinei a doua, din care o parte, 10.000 RON, în mărfuri, cu

costul de achiziţie de 7.000 RON, iar diferenţa în numerar.

6. Se înregistrează plata obligaţiilor sociale şi impozitului pe salarii.

4.5. Operaţii de trezorerieEXEMPLE

85

Page 86: BUN - BAZELE CONTABILITATII

(1) În luna iunie se ridică numerar pentru plata lichidării, …………. RON(2) Se plăteşte chenzina a doua pentru luna mai.(3) În luna iunie se virează obligaţiile fiscale şi sociale scadente:- CAS ………………..RON,- CASS ………………. RON,- Fond şomaj…………… RON,- Impozit pe salarii …………… RON.(4) Se plăteşte TVA datorată, în sumă de 2.790 RON(5) Se depune la bancă suma de 8.460 RON, din încasări(6) Se obţine de la o societate bancară un credit de 900.000 RON pentru finanţarea

stocurilor(7) La 30 iunie se bonifică dobândă la contul curent de 2.700 RON, se reţine dobândă la

contul de credit de 13.400 RON şi se taxează comisioane de 5.800 RON

REZOLVARE

(1) N.O. Ridicare de numerar de la bancăModificări:- scad disponibilităţile la bancă cu ………… RON,- creşte numerarul cu ……………… RON

512 Ct.crt.bancă A - C …………..

531 Casa. A + D ………….

531 Casa = 512 Ct.crt.bancă ………….

(2) N.O. Plată chenzina a II-a, în numerarModificări:- scade numerarul din casierie cu ………….RON- scad datoriile faţă de salariaţi cu …………… RON;

531 Casa A - C …………..

421 Pers.rem.dat. P - D ………….

421 Personal-remuneraţii datorate = 531 Casa ………….

(3) N.O. Plată asigurări sociale şi impozitModificări:- scad disponibilităţile în contul curent cu …………. RON- sad datoriile reprezentând CAS cu ………….. RON;- scad datoriile reprezentând CASS cu ………………RON,- scad datoriile la fondul de şomaj cu …………… RON;- scad datoriile privind impozitul pe salarii cu …………. RON

512 Ct.crt.bancă. A - C ……………

431 CAS P - D ……………

86

Page 87: BUN - BAZELE CONTABILITATII

431 CASS P - D …………

437 CFŞ P - D …………

444 Impoz.salarii P - D …………

% = 512 Ct. crt. bancă …………..431 CAS ………….431CASS ………….437 CFŞ ………….444 Impozit sal. ………….

4) N.O. Plată TVAModificări- scad disponibilităţile la bancă cu 2.790 RON,- scad datoriile fiscale cu 2.790 RON

512 Ct.crt.bancă A - C 2.790

4423 TVAp. P - D 2.790

4423 TVAp = 512 Ct.crt.bancă 2.790

5)N.O. depunere de numerar la bancăModificări.- scade numerarul cu 8.460 RON,- cresc disponibilităţile la bancă cu 8.460 RON,

512 Ct.crt.bancă A + D 8.460

531 Casa. A - C 8.460

512 Ct.crt.bancă = 531 Casa 8.460

6) N.O. CreditModificări.- cresc disponibilităţile la bancă cu 900.000 RON,- cresc datoriile faţă de bancă pe termen scurt cu 900.000 RON,

512 Ct.crt.bancă A + D 900.000

519 Cred.term sc. P + C 900.000

512 Ct.crt.bancă = 519 Credite banc.pe term.scurt 900.000

7a) Dobânda încasatăModificări.

87

Page 88: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- cresc veniturile din dobânzi cu 2.700 RON,- cresc disponibilităţile la bancă cu 2.700 RON,

766Venit.dobânzi P + C 2.700

512 Ct.crt.bancă A + D 2.700

512 Ct.crt.bancă = 766 Venituri.din dobânzi 2.700

7b) Dobânzi şi comisioane plătiteModificări:- scad disponibilităţile în contul curent cu 19.20 RON,- cresc cheltuielile cu dobânzile cu 13.400 RON,- cresc cheltuielile cu serviciile bancare cu 5.800 RON.

512 Ct. crt. bancă. A - C 19.200

666 Ch.dobânzi. A + D 13.400

627 Ch.serv.banc. A + D 5.800

% = 512 Ct.crt. bancă 19.200666 Ch. dobânzile 13.400627 Ch.serv.bancare 5.800

Aplicaţii

I. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Se înregistrează plata în numerar în favoarea creditorului M, în sumă de 3.000 RON.

2. Se înregistrează încasarea cu ordin de plată a sumei de 7.000 RON de la clientul X,

în baza unei facturi anterioare.

3. Se înregistrează cumpărarea de titluri, în numerar, cu intenţia de revânzare a

acestora în scurt timp:

- 1.000 acţiuni S, la cursul de 13 RON/acţiune;

- 200 obligaţiuni C, la cursul de 28 RON/obligaţiune.

4. Se înregistrează obţinerea unui credit pe termen scurt de la o bancă comercială, în

sumă de 300.000 RON.

5. Se înregistrează depunereala bancă a sumei de 54.000 RON, provenind din ânzări în

numerar.

6. Se înregistrează depunerea la bancă spre încasare a două file de cec, care însumează

17.500 RON.

88

Page 89: BUN - BAZELE CONTABILITATII

7. Se înregistrează decontarea celor două file de cec.

4.6. Contabilitatea amortizării

EXEMPLE

1. Se înregistrează amortizarea lunară a imobilizărilor necorporale, în sumă de 1.200 RON.

2. Se înregistrează amortizarea lunară a imobilizărilor corporale, în sumă de 17.900 RON.

REZOLVARE

1. N.O. AmortizareModificări- cresc cheltuielile cu amortizarea cu 1.200 RON,- creşte amortizarea imobilizărilor necorporale cu 1.200 RON.

6811 Ch.am.imob. A + D 1.200

280 Amortiz. I.N. P + C 1.200

6811 Ch.am.imob = 280 Amortiz. I.N. 1.200

2. N.O. AmortizareModificări- cresc cheltuielile cu amortizarea cu 17.900 RON,- creşte amortizarea imobilizărilor corporale cu 17.900 RON.

6811 Ch.am.imob. A + D 17.900

281Amortiz. I.C. P + C 17.900

6811 Ch.am.imob = 281Amortiz. I.C. 17.900

Aplicaţii

I. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Se înregistrează amortizarea imobilizărilor:

- pentru imobilizările necorporale……………..500 RON;

- pentru imobilizările corporale………………..500 RON.

2. Să se întocmească tabloul de amortizare pentru un utilaj, cunoscând următoarele:

- costul de achiziţie………………………180.000 RON;

89

Page 90: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- durata normală de utilizare…………………6 ani;

- metoda de amortizare:

a) amortizare degresivă AD124;

b) metoda SOFTY.

a. amortizare degresivă AD1

ANIIBAZA DE

CALCUL

COTA

ANUALĂ

AMORTIZARE

ANUALĂ

AMORTIZARE

CUMULATĂ

VALOARE

RĂMASĂ

TOTAL

b. metoda SOFTY

ANIIBAZA DE

CALCUL

COTA

ANUALĂ

AMORTIZARE

ANUALĂ

AMORTIZARE

CUMULATĂ

VALOARE

RĂMASĂ

TOTAL

CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE FINANŢARE-INVESTIRE

Operaţiile de finanţare vizează crearea resurselor de finanţare a activelor pe termen lung. Ele pot proveni din aportul de capitaluri proprii ori din fondurile furnizate din exteriorul firmei.

24 metodologia de amortizare se consideră cunoscută de la microeconomie;

90

Page 91: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Operaţiile de investiţie au ca obiect alocarea sau utilizarea resurselor de finanţare pentru procurarea bunurilor sau a activelor de folosinţă îndelungată (mai mult de 12 luni), denumite imobilizări.

5.1. Operaţiuni privind capitalurile proprii

Capitalul propriu este reprezentat în principal de capitalul social. Capitalul social ia naştere la înfiinţarea firmei, când viitorii asociaţi sau acţionari decid asupra contribuţiilor proprii la aceasta. Până la concurenţa unei sume stabilite în funcţie de volumul preconizat de activitate a firmei, acţiunile sau părţile sociale sunt adjudecate unui cerc restrâns de investitori sau, dacă este cazul, acţiunile sunt puse în vânzare prin subscripţie publică, oricărui doritor.

Exemplu

La înfiinţarea unei societăţi comerciale se emit 10.000 de acţiuni cu valoare nominală de 50 RON. Ulterior se înregistrează aportul acţionarilor, constând în bani depuşi în contul bancar al firmei.

Rezolvare

1) N.O. Subscriere la capitalul socialModificări:- creşte capitalul social nevărsat cu 500.000 RON;- cresc creanţele faţă de acţionari cu 500.000 RON

1011 Capital social nevărsat P + C 500.000

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul A + D 500.000

456 Dec.cu asoc.priv.capit. = 1011 Capital social nevărsat 500.000

2) N.O. Aportul acţionarilorModificări:- scad creanţele faţă de acţionari cu 500.000 RON- cresc disponibilităţile firmei cu 500.000 RON

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul A - C 500.000

512 Conturi curente la bănci A + D 500.000

512 Conturi curente la bănci = 456 Dec.cu asoc.priv.capit. 500.000

3) N.O. Înregistrarea capitalului ca vărsat (eliberarea acţiunilor)Modificări:- scade capitalul nevărsat cu 500.000 RON- creşte capitalul vărsat cu 500.000 RON

91

Page 92: BUN - BAZELE CONTABILITATII

1011 Capital social nevărsat P - D 500.000

1012 Capital social vărsat P + C 500.000

1011 Capital social nevărsat = 1012 Capital social vărsat 500.000

După ce societatea a început să funcţioneze se pot efectua operaţiuni de modificare a capitalului social. Dimensiunile sale trebuie ajustate în funcţie de volumul de activitate al societăţii.

O creştere a capitalului propriu se realizează atunci când se emit noi acţiuni, care se pun în vânzare. Întrucât în momentul majorării capitalului firma ar avea în mod normal rezultate pozitive şi rezerve, se vor stabili drepturi de subscriere (DS) pentru ca noile acţiuni să fie achiziţionate la valoarea nominală.

ExempluO societate comercială prezintă următoarea situaţie patrimonială:

BILANŢ- RON -

ACTIV PASIV

Active imobilizate 300

Active circulante 200

Datorii pe termen scurt 200

Datorii pe termen lung 150

Capital social 100

Rezerve, rezultate 50

TOTAL ACTIV 500 TOTAL PASIV 500

Stabilim mărimea unui DS dacă se emit 2.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 20 RON / acţiune.

Valoarea contabilă (matematică) iniţială a unei acţiuni era:

VM = 150.000 RON : 5.000 acţiuni = 30 RON / acţiune.

Valoarea contabilă (matematică) a unei acţiuni în urma emisiunii devine:

VM = 190.000 RON : 7.000 acţiuni = 27,14 RON / acţiune.

1 DS = 30 RON / acţiune – 27,14 RON / acţiune = 2,86 RON / acţiune.

Nivelul de 2,86 RON exprimă pierderea suferită pentru fiecare acţiune veche deţinută.

Pentru fiecare acţiune nouă cumpărată cu 20 RON ar apărea un câştig din diferenţa până la valoarea matematică a acţiunii, de 27,14 RON:

27,14 RON – 20 RON = 7,14 RON

Această diferenţă este compensată prin 2.5 DS-uri. DS-urile sunt negociabile. Pentru a putea cumpăra un număr întreg de acţiuni noi este necesară completarea numărului de DS-uri deţinute.

92

Page 93: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Numărul de DS-uri necesare pentru a dobândi o acţiune nouă se poate calcula în două moduri:- fie ca raport între numărul de acţiuni vechi şi numărul de acţiuni nou-emise:

5.000 acţiuni vechi : 2.000 acţiuni noi = 2.5 DS-uri pentru o acţiune nouă

- fie raportând acest câştig la valoarea unui DS:

7,14 RON : 2,86 RON = 2.5 DS-uri pentru o acţiune nouă.

Pentru ca vechii acţionari să nu fie dezavantajaţi există şi o altă soluţie - noilor acţionari li se poate pretinde nu numai valoarea nominală a acţiunilor, ci şi o primă de capital (de emisiune).

Exemplu

La o societate comercială se majorează capitalul social prin emisiunea a 10.000 de acţiuni. Acestea au valoarea nominală de 50 RON şi preţul de emisiune de 55 RON. Aportul acţionarilor constă în bani depuşi în contul societăţii.

Rezolvare

(1)N.O. Subscriere la capitalul socialModificări:- creşte capitalul social nevărsat cu 500.000 RON;- cresc primele de capital cu 50.000 RON;- cresc creanţele faţă de acţionari cu 550.000 RON;

1011 Capital social nevărsat P + C 500.000

104 Prime de capital P + C 50.000

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul A + D 550.000

456 Dec.cu asoc.priv.capit. = % 550.000 1011 Capital social nevărsat 500.000 104 Prime de capital 50.000

(2)N.O. Aportul acţionarilorModificări:- scad creanţele faţă de acţionari cu 550.000 RON- cresc disponibilităţile firmei cu 550.000 RON

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul A - C 550.000

512 Conturi curente la bănci A + D 550.000

Conturi curente la bănci = 456 Dec.cu asoc.priv.capit. 550.000

(3)N.O. Înregistrarea capitalului ca vărsat (eliberarea acţiunilor)Modificări:

93

Page 94: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- scade capitalul nevărsat cu 500.000 RON- creşte capitalul vărsat cu 500.000 RON

1011 Capital social nevărsat P - D 500.000

1012 Capital social vărsat P + C 500.000

1011 Capital social nevărsat = 1012 Capital social vărsat 500.000

Capitalul social poate fi mărit şi fără a pretinde fonduri suplimentare asociaţilor sau acţionarilor, operaţiunea fiind finanţată din surse proprii, încorporate la capitalul social, cum ar fi: prime de capital, rezerve, rezultat pozitiv reportat.

Exemplu

O societate comercială majorează capitalul social prin încorporarea primelor de capital; cu această ocazie se emit 1.000 de acţiuni, cu valoare nominală de 50 RON.N.O Emisiune de acţiuni finanţată prin încorporarea primelor de capitalModificări- creşte capitalul social vărsat cu 50.000 RON- scad primele de capital cu 50.000 RON.

1012 Capital social vărsat P + C 50.000

104 Prime de capital P - D 50.000

104 Prime de capital = 1012 Capital social vărsat 50.000

O astfel de operaţiune conduce şi ea la scăderea valorii matematice a unei acţiuni. Deţinătorii vechilor acţiuni devin posesori de drepturi de atribuire (DA), în baza cărora vor primi noi acţiuni proporţional cu capitalul deţinut iniţial.

Ca şi DS, DA se calculează ca diferenţă între valoarea matematică iniţială a acţiunilor şi valoarea matematică a acţiunilor în urma noii emisiuni.

Pentru exemplul de mai sus, calculăm:

Val.mat.veche = (500.000 RON + 50.000 RON ) : 10.000 acţiuni = 55 RON

Val.mat.nouă = (500.000 RON + 50.000 RON ) : 11.000 acţiuni = 50 RON

DA = 55 RON – 50 RON = 5 RON

DA-urile sunt şi ele negociabile.Numărul de DA-uri necesare pentru a dobândi o acţiune nouă se calculează ca şi

pentru DS-uri:

- fie ca raport între numărul de acţiuni vechi şi numărul de acţiuni nou-emise:

10.000 acţiuni vechi : 1.000 acţiuni noi = 10 DA-uri pentru o acţiune nouă

94

Page 95: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- fie raportând câştigul25 la valoarea unui DA:

50 RON : 5 RON = 10 DS-uri pentru o acţiune nouă.

O altă modalitate de creştere a capitalului social este conversia obligaţiunilor sau a altor datorii în acţiuni, situaţie în care foştii creditori ai firmei dobândesc statutul de proprietari, de acţionari.

Exemplu

La o societate comercială 10.000 de obligaţiuni sunt preschimbate în acţiuni, menţinându-se valoarea nominală a acestora, de 20 RON.

N.O Emisiune de acţiuni finanţată prin încorporarea primelor de capitalModificări- creşte capitalul social vărsat cu 200.000 RON- scad datoriile faţă de obligatari cu 200.000 RON.

1012 Capital social vărsat P + C 200.000

161 Împr.din emis.de oblig. P - D 200.000

161 Împr.din emis.de oblig = 1012 Capital social vărsat 200.000

Diminuarea capitalului social se realizează fie prin restituirea către un asociat sau acţionar a părţii din capital deţinută de acesta, fie prin răscumpărarea unor acţiuni proprii şi anularea acestora. Ambele situaţii duc la scăderea capitalului propriu.

Exemplu

A.G.A. admite retragerea unui asociat care deţinea 10% din capitalul firmei, şi anume 500.000 RON. Acestuia i se restituie partea de capital.

1. N.O Înregistrarea datoriei faţă de asociatul în cauzăModificări- scade capitalul social vărsat cu 500.000 RON- cresc datoriile faţă de acţionari cu 500.000 RON.

1012 Capital social vărsat P - D 500.000

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul P + C 500.000

1012 Capital social vărsat = 456 Dec.cu asoc.priv.capitalul 500.000

2. N.O Înregistrarea plăţii datoriei faţă de asociatul în cauzăModificări- scad datoriile faţă de acţionari cu 500.000 RON.- scad disponibilităţile firmei cu 500.000 RON.

25 câştigul este chiar valoarea nominală a unei noi acţiuni

95

Page 96: BUN - BAZELE CONTABILITATII

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul P - D 500.000

512 Ct. crt. la bancă A - C 500.000

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul = 512 Ct. crt. la bancă 500.000

Micşorarea capitalului social se poate realiza însă şi prin mişcări interne în cadrul grupării de capitaluri proprii, şi anume prin scăderea capitalului social pentru acoperirea pierderilor, operaţiune ce nu implică transfer de fonduri.

Exemplu

O societate cpmercială cu capitalul social de 6.000.000 RON decide să diminueze valoarea nominală a acţiunilor cu 5% pentru a acoperi pierderile reportate, de 300.000 RON.

N.O Acoperirea pierderilor din capitalul socialModificări- scad pierderile reportate cu 300.000 RON- scade capitalul vărsat cu 300.000 RON.

117 Rezultatul reportat A - C 300.000

1012 Capital social vărsat. P - D 300.000

1012 Capital social vărsat = 117 Rezultatul reportat 300.000

Aplicaţii

I. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Se înregistrează emisiunea a 10.000 de acţiuni, cu valoarea nominală de

20 RON/acţiune şi valoarea de emisiune de 23 RON/acţiune.

2. Se înregistrează emisiunea a 10.000 de acţiuni, cu valoarea nominală de 20

RON/acţiune. Societatea are capitalul social de 400.000 RON şi rezerve, rezultate,

prime de capital în valoare totală de 60.000 RON.

Stabiliţi mărimea unui DS şi numărul de DS – uri care sunt necesare pentru a

dobândi o nouă acţiune.

3. Pentru aceeaşi întreprindere, refaceţi calculele dacă se emit 3.000 de acţiuni, cu

valoarea nominală de 20 RON/acţiune.

4. Să presupunem că întreprinderea emite 3.000 de acţiuni, cu valoarea nominală de 20

RON/acţiune, finanţând operaţiunea din sursele sale proprii.

96

Page 97: BUN - BAZELE CONTABILITATII

Stabiliţi mărimea unui DA şi numărul de DA – uri care sunt necesare pentru a

dobândi o nouă acţiune.

5. Se transformă 5.000 de obligaţiuni, cu valoarea nominală de 23 RON/obligaţiune în

5.000 de acţiuni, cu valoarea nominală de 20 RON.

5.2. Contabilitatea datoriilor pe termen lung

1. Se emit 10.000 obligaţiuni, cu valoare nominală de 200 RON Modificări- cresc creanţele faţă de debitori cu 2.000.000 RON- cresc datoriile din emisiunea de obligaţiuni cu 2.000.000 RON.

461 Debitori diverşi A + D 2.000.000

161 Împrum din emis de oblig P + C 2.000.000

461 Debitori diverşi = 161 Împrum din emis de oblig 2.000.000

2. Se încasează creanţaModificări- scad creanţele faţă de debitori cu 2.000.000 RON- cresc disponibilităţile cu 2.000.000 RON.

461 Debitori diverşi A - C 2.000.000

512 Ct. crt. la bancă. A + D 2.000.000

512 Ct. crt. la bancă = 461 Debitori diverşi 2.000.000

3. Se solicită B.R.D. un credit pe termen lung de în sumă de 2.000.000 RON, destinat procurării unor utilaje specialeModificări- cresc disponibilităţile în contul curent cu 2.000.000 RON- cresc datoriile faţă de bancă cu 2.000.000 RON.

512 Cont curent la bancă A + D 2.000.000

162 Credite banc pe termen lung. P + C 2.000.000

512 Cont curent la bancă = 162 Credite banc pe term lung 2.000.000

4. Se înregistrează dobânda lunară datorată, rata anuală fiind de 36%Modificări- cresc cheltuielile cu dobânzile cu 60.000 RON- cresc datoriile faţă de bancă cu 60.000 RON.

666 Cheltuieli privind dobânzile A + D 60.000

97

Page 98: BUN - BAZELE CONTABILITATII

1682 Dobânzi la C B T L P + C 60.000

666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi la C B T L 60.000

5. Se plăteşte dobânda lunară de 6.000 RON şi rata scadentă de 100.000 RON.Modificări- scad disponibilităţile în contul curent cu 160.000 RON- scad dobânzile datorate cu 60.000 RON- scad creditele bancare cu 100.000 RON.

512 Cont curent la bancă A - C 160.000

1682 Dobânzi la C B T L P - D 60.000

162 C B T L P - D 100.000

% = 512 Cont curent la bancă 160.0001682 Dobânzi la C B T L 60.000162 C B T L 100.000

Aplicaţii

I. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Se înregistrează primirea unui credit bancar pe 5 ani, în sumă de 500.000 RON,

rambursabil în 5 rate anuale egale, scadente la sfârşitul fiecărui an.

Să se întocmească tabloul de amortizare, ştiind că rata anuală a dobânzii este de

20%.

Calculul dobânzii se efectuează în funcţie de creditul la începutul fiecărei perioade.

- RON -

ANIICREDIT LA ÎNCEPUTUL PERIOADEI

RATA

ANUALĂ

DOBÂNDA

ANUALĂ

TOTAL PLATĂ

ANUALĂ

CREDIT RĂMAS

NERAMBURSAT

1

2

3

4

5

TOTAL

98

Page 99: BUN - BAZELE CONTABILITATII

2. Cum se înregistrează primirea acestui credit ? Dar dobânda datorată băncii ?

3. Întocmiţi înregistrările contabile privind plata ratei şi dobânzii celui de-al patrulea

an.

5.3. Intrarea de imobilizări

Exemple

1. Se cumpără un program informatic în valoare de 25.000 RON +TVA 19%Modificări- cresc imobilizările necorporale cu 25.000 RON- cresc datoriile faţă de furnizori cu 29.750 RON- cresc creanţele faţă de buget cu 4.750 RON.

208 Alte imobilizări necorporale A + D 25.000

404 Furnizori de imobilizări P + C 29.750

4426 TVAd A + D 4.750

% = 404 Furnizori de imobilizări 29.750208 Alte imob necorp 25.0004426 TVAd 4.750

2. Se obţine în cadrul propriului centru de calcul un program informatic la cost efectiv de 12.000 RON.

Modificări- cresc imobilizările necorporale cu 12.000 RON- cresc veniturile din producţia de imobilizări cu 12.000 RON.

208 Alte imobilizări necorporale A + D 12.000

721 Venituri din prod de imob n P + C 12.000

208 Alte imobilizări necorp = 721 Venit din prod de imob necorp 12.000

3. Se cumpără un mijloc de transport în valoare de 300.000 RON + TVA 57.000 RON.Modificări- cresc imobilizările corporale cu 300.000 RON- cresc datoriile faţă de furnizori cu 357.000 RON- cresc creanţele faţă de buget cu 57.000 RON.

2133 Mijloace de transport A + D 300.000

99

Page 100: BUN - BAZELE CONTABILITATII

404 Furnizori de imobilizări P + C 357.000

4426 TVAd A + D 57.000

% = 404 Furnizori de imobilizări 357.0002133 Mijloace de transport 300.0004426 TVAd 57.000

4. Se construieşte o clădire, în regie proprie, costul său fiind de 460.000 RON.Modificări- cresc imobilizările corporale cu 460.000 RON- cresc veniturile din producţia de imobilizări cu 460.000 RON.

212 Construcţii A + D 460.000

722Venituri din prod de imob c P + C 460.000

212 Construcţii = 721 Venituri din prod de imob corp 460.000

5. Se primeşte ca donaţie o clădire evaluată la suma de 700.000 RON şi terenul aferent, evaluat la 150.000 RON.

Modificări- cresc imobilizările corporale – construcţii cu 700.000 RON- cresc imobilizările corporale – terenuri cu 150.000 RON- cresc sursele neremunerate cu 850.000 RON.

212 Construcţii A + D 700.000

211 Terenuri A + D 150.000

131 Subvenţii ptr. investiţii P + C 850.000

% = 131 Subvenţii ptr. investiţii 850.000212 Construcţii 700.000211 Terenuri 150.000

Aplicaţii

I. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Se înregistrează cumpărarea unui tractor cu 400.000 RON + TVA 19%.

2. Se înregistrează reevaluarea unui utilaj, pentru care:

- costul de achiziţie este de 200.000 RON;

- amortizarea cumulată însumează 120.000 RON;

- costul de înlocuire de nou este 300.000 RON.

Ce corecţii se pot înregistra ? Explicaţi.

100

Page 101: BUN - BAZELE CONTABILITATII

3. O întreprindere cumpără un calculator care are în dotare un pachet de software

necesar, a cărui valoare reprezintă 4% din costul total. Înregistraţi această achiziţie.

Motivaţi opţiunea dumneavoastră.

4. Se primeşte o subvenţie pentru investiţii care însumează 100.000 RON, acoperind o

treime din costul utilajului pe care întreprinderea vrea să îl procure. Utilajul are

durata normală de utilizare de 5 ani şi se amortizează prin metoda lineară.

Să se înregistreze:

- primirea subvenţiei;

- cumpărarea utilajului, TVA fiind de 19%;

- amortizarea lunară;

- virarea subvenţiei la venituri.

5.4. Ieşiri de imobilizări

1. Se vinde un mijloc de transport cu durata normală de utilizare de 10 ani, după 8 ani de folosinţă.Costul său de achiziţie a fost de 240.000 RON, iar preţul de vânzare este de 70.000 RON + TVA 19%.

a) N.O Înregistrarea creanţei din vânzareModificări- cresc creanţele faţă de debitori cu 83.300 RON- cresc veniturile din cedarea activelor26 cu 70.000 RON- cresc datoriile faţă de bugetul statului cu 13.30 RON.

461 Debitori diverşi A + D 83.300

758 Alte venituri din exploatare P + C 70.000

4427 TVAc P + C 13.300

461 Debitori diverşi = % 83.300 758 Alte venit din expl 70.000 4427 TVAc 13.300

b) N.O Înregistrarea scăderii din gestiuneModificări- scade valoarea imobilizărilor corporale cu 240.000 RON- scade amortizarea imobilizărilor corporale cu 192.000 RON- cresc cheltuielile privind activele cedate cu 48.000 RON.

2133 Mijloace de transport A - C 240.000

281 Amortizarea imob.corporale P - D 192.000

26 Conform OMFP 94/29 ian 2001

101

Page 102: BUN - BAZELE CONTABILITATII

658 Alte cheltuieli de exploatare A + D 48.000

% = 2133 Mijloace de transport 240.000281 Amortiz.imob.corp. 192.000658 Alte chelt. de expl. 48.000

2. Se vinde un utilaj complet amortizat, la preţul de 20.000 RON + TVA 19%, costul său de achiziţie fiind de 8.000 RON.

a) N.O Înregistrarea creanţei din vânzareModificări- cresc creanţele faţă de debitori cu 23.800 RON- cresc veniturile din cedarea activelor27 cu 20.000 RON- cresc datoriile faţă de bugetul statului cu 3.800 RON.

461 Debitori diverşi A + D 23.800

758 Alte venituri din exploatare P + C 20.000

4427 TVAc P + C 3.800

461 Debitori diverşi = % 23.800 758 Alte venit din expl 20.000 4427 TVAc 3.800

b) N.O Înregistrarea scăderii din gestiuneModificări- scade valoarea imobilizărilor corporale cu 80.000 RON- scade amortizarea imobilizărilor corporale cu 80.000 RON

2131 Echipamente tehnologice A - C 80.000

281 Amortizarea imob.corporale P - D 80.000

281 Amortiz.imob.corp = 2131 Echipamente tehnologice 80.000

3. Se demolează o clădire complet amortizată, cu costul de achiziţie de 48.000 RON. Societatea primeşte de la firma care efectueză lucrarea o factură de 30.000 RON + TVA 19%.

a) N.O Înregistrarea scăderii din gestiuneModificări- scade valoarea imobilizărilor corporale cu 480.000 RON- scade amortizarea imobilizărilor corporale cu 480.000 RON

212 Construcţii A - C 480.000

281 Amortizarea imob.corporale P - D 480.000

27 Conform OMFP 94/29 ian 2001

102

Page 103: BUN - BAZELE CONTABILITATII

281 Amortiz.imob.corp = 212 Construcţii 480.000

b) N.O Înregistrarea facturii pentru lucrareModificări- cresc datoriile faţă de furnizori cu 35.700 RON- cresc cheltuielile de exploatare cu 30.000 RON- cresc creanţele faţă de buget cu 5.700 RON.

401 Furnizori P + C 35.700

658 Alte cheltuieli de exploatare A + D 30.000

4426 TVA d A + D 5.700

% = 401 Furnizori 35.700658 Alte chelt. de exploatare. 30.0004426 TVA d . 5.700

Aplicaţii

I. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Se înregistrează demolarea unei clădiri cu valoarea de înregistrare de 300.000 RON,

complet amortizată. Cu acest prilej se recuperează materiale diverse în valoare de

20.000 RON.

2. Se înregistrează casarea unui utilaj complet amortizat, cu valoarea de înregistrare de

30.000 RON. La demontarea acestuia se recuperează piese de schimb în valoare de

4.000 RON.

3. Se înregistrează vânzarea unei construcţii, al cărei cost deachiziţie este

250.000 RON, amortizarea cumulată este 100.000 RON, iar preţul negociat 200.000

RON + TVA 19%.

4. Se înregistrează vânzarea unui mijloc de transport cu valoarea de înregistrare de

180.000 RON, la sfârşitul celui de-al patrulea an de folosinţă. Durata sa normală de

utilizare este de 6 ani. Preţul negociat este de 90.000 RON + TVA 19%.

5. Se înregistrează vânzarea unui teren cumpărat la preţul de 20.000 RON şi reevaluat

ulterior la 30.000 RON. Preţul de vânzare negociat este de 40.000 RON.

103

Page 104: BUN - BAZELE CONTABILITATII

CAPITOLUL 6 ÎNCHIDEREA CICLULUI CONTABIL

La începutul exerciţiului se deschid conturile, acestea preluând soldurile iniţiale din bilanţul contabil şi balanţa de la 1 ianuarie.

În cursul fiecărei luni se înregistrează cronologic (în registrul-jurnal) şi sistematic (în conturi), pe baza documentelor justificative, toate operaţiunile economico-financiare.

La sfârşitul fiecărei luni se efectuează operaţiunile de regularizare a taxei pe valoarea adăugată, se închid conturile de cheltuieli şi de venituri, acestea preluându-se la rezultate. În urma comparării veniturilor cu cheltuielile se determină profitul brut sau pierderea.

Apoi se stabilesc rulajele, sumele totale şi soldurile tuturor conturilor.Ulterior se întocmesc, la sfârşitul fiecărei luni, balanţele de verificare – balanţa

sintetică şi balanţele analitice.Anual (cel puţin anual) se inventariază întregul patrimoniu şi se înregistrează

eventualele diferenţe apărute.La sfârşitul exerciţiului se întocmesc şi se depun situaţiile financiare anuale.

6.1. Operaţii de regularizare a taxei pe valoarea adăugată

La sfârşitul fiecărei luni se compară pentru luna în cauză rulajul debitor al contului 4426 TVA deductibilă şi rulajul creditor al contului 4427 TVA colectată, stabilindu-se obligaţia sau creanţa finală faţă de bugetul de stat.

Aceasta se înregistrează ca datorie, în contul 4423 TVA de plată sau ca creanţă, în contul 4424 TVA de recuperat.

Existenţa unei datorii anterioare nelichidată este teoretic imposibilă deoarece pentru luna anterioară scadenţa obligaţiei la buget este deja trecută – data de 25 a lunii care s-a încheiat. În situaţia în care taxa nu este plătită, după luna în curs obligaţiile firmei faţă de buget cresc.

Dacă există însă creanţe în sold, acestea vor fi luate în calcul şi se vor cumula cu noile creanţe sau vor diminua noile datorii.

Exemple

1. Din operaţiile lunii mai rezultă:- TVA colectată = 57.000 RON (rulajul creditor al contului 4427 TVA colectată); - TVA deductibilă = 38.000 RON (rulajul debitor al contului 4426 TVA

deductibilă).Efectuaţi operaţia de regularizare a taxei pe valoarea adăugată.

Modificări - scade TVA deductibilă cu 38.000 RON;- scade TVA colectată cu 57.000 RON;- creşte TVA datorată la buget cu 19.000 RON.

104

Page 105: BUN - BAZELE CONTABILITATII

4426 TVA deductibilă A - C 38.000 4427 Tva colectată P - D 57.000 4423TVA de plată P + C 19.000

4427 TVA colectată = % 57.0004426 TVA deductibilă 38.0004423 TVA de plată 19.000

2. Considerăm că datele sunt:- TVA deductibilă = 76.000 RON;- TVA colectată = 66.500 RON.Se cere regularizarea taxei pe valoarea adăugată.

Modificări- scade TVA deductibilă cu 76.000 RON;- scade TVA colectată cu 66.500 RON;- creşte TVA datorată la buget cu 9.500 RON.

4426 TVA deductibilă A - C 76.000 4427 Tva colectată P - D 66.500 4424TVA de recuperat A + D 9.500

% = 4426 TVA deductibilă 76.0004427 Tva colectată 66.5004424 TVA de recuperat 9.500

Aplicaţii

I. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Se înregistrează operaţiunea de regularizare a taxei pe valoarea adăugată, cunoscând

datele:

- SiD al contului 4424 TVA de recuperat = 12.000 RON;

- RD al contului 4426 TVA deductibilă = 19.000 RON;

- RC al contului 4427 TVA colectată = 28.500 RON.

2. Se înregistrează operaţiunea de plată a taxei pe valoarea adăugată datorată şi apoi

regularizarea TVA la sfârşitul lunii, cunoscând datele:

- SiC al contului 4423 TVA de plată = 4.800 RON;

- RD al contului 4426 TVA deductibilă = 19.700 RON;

- RC al contului 4427 TVA colectată = 27.200 RON.

105

Page 106: BUN - BAZELE CONTABILITATII

6.2. Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri şi determinarea impozitului pe profit

La sfârşitul fiecărei luni se determină soldurile conturilor de cheltuieli şi venituri, apoi acestea se închid prin contul 121 Profit şi pierdere.

În acest fel contul 121 preia atât veniturile, cât şi cheltuielile, pe care astfel le putem compara.

Dacă rezultatul este profit, atunci, după aplicarea unor corecţii28 asupra profitului brut contabil se determină profitul fiscal. Profitul fiscal este baza de calcul pentru impozitul pe profit, cu cota uzuală de 16 %.

Impozitul pe profit, determinat extracontabil, se înregistrează la rândul său ca o cheltuială.

În cazul microîntreprinderilor, impozitul pe profit a fost substituit cu un impozit de 3 % pe cifra de afaceri, în a cărui determinare nu se ţine cont de nivelul profitului, ci de nivelul veniturilor din vânzări. Şi acest impozit este înregistrat ca o cheltuială, în aceeaşi manieră ca şi impozitul pe profit.

Exemplu

Se dau soldurile la 30 mai29, înaintea operaţiunilor de închidere:

Conturile de cheltuieli- contul 601 Chelt.cu materiile prime – sold debitor – 8.000 RON;- contul 602 Ch.cu materiale consumabile – sold debitor – 2.000 RON;- contul 605 Ch.priv. energia şi apa – sold debitor – 2.400 RON;- contul 607 Ch.priv. mărfurile – sold debitor – 10.000 RON;- contul 626 Ch.poştale şi de telecomunic.– sold debitor – 4.000 RON;- contul 627 Ch.cu serviciile bancare – sold debitor – 2.000 RON;- contul 641 Ch.cu personalul – sold debitor – 35.000 RON;- contul 645 Ch.cu asigurările sociale – sold debitor – 12.365,5 RON;- contul 666 Ch. cu dobânzile – sold debitor - 13.400 RON;- contul 6811 Ch.de expl.cu amortiz.şi proviz. – sold debit. – 2.000 RON;

Conturile de venituri- 701 Venituri din vânzarea prod. finite – sold creditor – 200.000 RON,- 707 Venituri din vânzarea mărfurilor – sold creditor – 12.000 RON;- 711 Variaţia stocurilor - sold creditor – 15.000 RON;- 766 Venituri din dobânzi – sold creditor - 2.700 RON.

a) N.O. Închiderea conturilor de cheltuieli

Modificări - scad cheltuielile cu materile prime cu 8.000 RON;- scad cheltuielile cu materialele consumabile cu 2.000 RON;- scad chelt. priv. energia şi apa cu 2.400 RON;

28 deducerile fiscale şi cheltuielile nedeductibile, în baza legii29 soldurile alese nu sunt neapărat cele rezultate din operaţiunile anterioare

106

Page 107: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- scad chelt.priv. mărfurile cu 10.000 RON;- scad chelt.poştale şi de telecomunicaţii cu 4.000 RON;- scad chelt.cu serviciile bancare cu 2.000 RON;- scad chelt. cu personalul cu 35.000 RON;- scad chelt.cu asigurările sociale cu 12.365,5 RON;- scad chelt. cu dobânzile cu 13.400 RON;- scad chelt. de expl. cu amortiz. şi proviz. cu 19.100 RON;- cresc pierderile cu 112.065 RON.

601 Chelt.cu mat. prime A - C 8.000 602 Ch.cu mater.consum. A - C 2.000 605 Ch.priv. energ. şi apa A - C 2.400 607 Ch.priv. mărfurile A - C 10.000 626 Ch.poşt. şi de telec. A - C 4.000 627 Ch.cu serv. bancare A - C 2.000 641 Ch.cu personalul A - C 35.000 645 Ch.cu asigurările sociale A - C 12.365,5 666 Ch. cu dobânzile A - C 13.400 6811 Ch.de expl.cu amort.şi proviz. A - C 19.100 121 Profit şi pierdere A + D 112.065

121 Profit şi pierdere = % 112.065 601 Chelt.cu mat. prime 8.000 602 Ch.cu mater.consum. 2.000 605 Ch.priv. energ. şi apa 2.400 607 Ch.priv. mărfurile 10.000 626 Ch.poşt. şi de telec. 4.000 627 Ch.cu serv. bancare 2.000 641 Ch.cu personalul 35.000 645 Ch.cu asigurările sociale 12.365,5

666 Ch. cu dobânzile 13.400 6811 Ch.de expl.cu amort.şi prov. 19.100

2.N.O. Închiderea conturilor de venituriModificări- scad veniturile din vânzarea prod. finite cu 200.000 RON,- scad veniturile din vânzarea mărfurilor cu 12.000 RON;- scad veniturile din producţia stocată cu 15.000 RON;- scad veniturile din dobânzi cu 2.700 RON.;- creşte profitul cu 229.700 RON.

701 Venituri din vânz. prod. finite P - D 200.000707 Venituri din vânz. mărfurilor P - D 12.000711 Variaţia stocurilor P - D 15.000766 Venituri din dobânzi P - D 2.700

107

Page 108: BUN - BAZELE CONTABILITATII

121 Profit şi pierdere P + C 229.700

% = 121 Profit şi pierdere 229.700701 Venit. din vânz. prod. finite 200.000707 Venit. din vânz. mărfurilor 12.000711 Variaţia stocurilor 15.000766 Venituri din dobânzi 2.700

Merită menţionat faptul că în cazul contului 711 Venituri din producţia stocată, închiderea poate fi făcută diferit, în funcţie de natura soldului:- dacă la închidere contul prezintă sold creditor, deci suntem în situaţia de stocaj de

produse finite (stocul de produse finite creşte la sfârşitul lunii faţă de începutul lunii), atunci contul se închide ca mai sus;

- dacă la închidere contul prezintă sold debitor, deci avem destocaj de produse finite (stocul de produse finite scade la sfârşitul lunii faţă de începutul lunii), atunci contul se închide ca un cont de cheltuieli, creditându-se, cu formula contabilă:

121 Profit şi pierdere = 711 Variaţia stocurilor

3. Presupunem că soldul creditor al contului 121 Profit şi pierdere este la 1 mai 2005 de 462.470 RON, aşa cum se vede în figura de mai jos:

D Contul 121 Profit şi pierdere C

SiC 462.470(1) 112.065 (2) 229.700(3) 29.409

SfC 550.696

Se cere înregistrarea impozitului pe profit30, de 16% din 117.635 RON = 18.821,6 RON.

N.O. Se înregistrează impozitul pe profitModificări- cresc cheltuielile cu impozitul pe profit cu 18.821,6 RON;- cresc datoriile la buget cu 18.821,6 RON.

691 Cheltuieli cu impoz. pe profit A + D 18.821,6 441 Impoz. pe profit A + D 18.821,6

691 Cheltuieli cu impoz. pe profit = 441 Impoz. pe profit 18.821,6

4. Ulterior şi contul 691 Cheltuieli privind impozitul pe profit se închide prin contul 121 Profit şi pierdere:

30 considerăm că profitul fiscal coincide cu profitul contabil

108

Page 109: BUN - BAZELE CONTABILITATII

N.O. Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profitModificări- scad cheltuielile cu impozitul pe profit cu 18.821,6 RON;- scade profitul cu 18.821,6 RON.

691 Cheltuieli cu impoz. pe profit A - C 18.821,6 121 Profit şi pierdere P - D 18.821,6

121 Profit şi pierdere = 691 Cheltuieli cu impoz. pe profit 18.821,6

Aplicaţii

I. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Stabiliţi şi înregistraţi rezultatul brut şi rezultatul net dacă se cunosc datele:

- RD cont 605 Ch.priv. energ. şi apa…………………9.400 RON;

- RD cont 607 Ch.priv. mărfurile…………………….3.800 RON;

- RD cont 641 Ch.cu personalul………………..……7.800 RON;

- RD cont 645 Ch.cu asig.sociale..……………..……2.700 RON;

- RD cont 658 Alte cheltuieli de exploatare…………5.300 RON;

- RD cont 666 Ch. cu dobânzile…………………….13.900 RON;

- RD cont 6811 Ch.de expl.cu amort.şi proviz………6.200 RON;

- RC cont 704 Venituri din prestări servicii………..18.000 RON;

- RC cont 707 Venituri din vânz. mărfurilor…………6.500 RON;

- RC cont 758 Alte venituri din exploatare..………..120.000 RON;

- RC cont 766 Venituri din dobânzi……….…………2.400 RON.

Cota de impozit pe profit este de 16%.

2. Stabiliţi şi înregistraţi rezultatul obţinut dacă se cunosc datele:

- RD cont 601 Ch.priv. materiile prime……………………….…9.400 RON;

- RD cont 602 Ch.priv. materialele consumabile.…………….…3.700 RON;

- RD cont 641 Ch.cu personalul………………..……………….17.800 RON;

- RD cont 645 Ch.cu asig.sociale..……………..………………..5.700 RON;

- RD cont 666 Ch. cu dobânzile………………………………..12.800 RON;

- RD cont 6811 Ch.de expl.cu amort.şi proviz……………….…6.200 RON;

- RC cont 701 Venituri din vânzarea produselor finite………...28.000 RON;

- RC cont 704 Venituri din prestări servicii…………………...13.000 RON;

- RD cont 711 Variaţia stocurilor………………………..……25.000 RON;

- RC cont 711 Variaţia stocurilor……………………………..17.000 RON;

- RC cont 766 Venituri din dobânzi……….……………………2.400 RON.

109

Page 110: BUN - BAZELE CONTABILITATII

6.3. Balanţa de verificare

Procedeu specific metodei contabilităţii, balanţa de verificare este instrumentul destinat sintetizării informaţiei contabile şi verificării corelaţiilor înregistrărilor efectuate în conturi.

Balanţa sintetică grupează pentru toate conturile sintetice, în ordinea simbolurilor, pentru fiecare cont pe câte un rând, informaţii ca:- sold iniţial debitor sau creditor,- rulajele lunii curente debitoare şi creditoare,- total sume debitoare şi creditoare,- sold final debitor sau creditor;sau- total sume precedente debitoare şi creditoare;- rulaje curente debitoare şi creditoare;- total sume debitoare şi creditoare;- sold final debitor sau creditor;

Exemplificăm un model de balanţă sintetică:

BALANŢA SINTETICĂ LA 31 DECEMBRIE 2005

Simbol şi denumire SiD SiC RD RC TSD TSC SfD SfC0 1 2 3 4 5 6 7 8

101 Capital social104 Prime de capital105 Rezerve din reevaluare106 Rezerve117 Rezultat reportat2XX3XX4XX5XX6XX7XX

TOTAL

După caz, se pot întocmi şi balanţe cu mai puţin de 4 serii de egalităţi.Balanţele se completează pe baza evidenţei sistematice.Rulajele lunii debitoare (total coloană 3) şi creditoare (total coloană 4) coincid

cu totalul registrului-jurnal pentru acea lună.Eventualele necorelaţii sunt consecinţa unor erori de transcriere. Apariţia

neconcordanţelor conduce la verificarea transcrierilor şi înregistrărilor şi corectarea erorilor descoperite.

Erorile tipice în cazul evidenţei manuale sunt:

110

Page 111: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- trecerea sumelor în conturi în debit în loc e credit sau invers,- omiterea unor sume,- inversarea unor cifre în cadrul sumelor transcrise,- preluarea eronată a sumelor din registrul-jurnal în conturi.

Balanţa nu serveşte la depistarea sumelor trecute în alte conturi decât cele din articolul contabil.

În cazul evidenţei contabile pe computer balanţa nu mai serveşte la depistarea unor astfel de erori, care nu ar mai avea dealtfel cum să apară.

Balanţa are însă şi altă destinaţie, şi anume cea de sursă de date pentru calculul unor indicatori şi pentru analiză.

În plus balanţa este utilizată pentru construcţia situaţiilor financiare principale: bilanţul şi contul de profit şi pierdere. Pentru construcţia bilanţului se utilizează datele referitoare la soldurile finale ale conturilor din clasele 1 – 5. Pentru construcţia contului de profit şi pierdere se folosesc rulajele conturilor din clasa 6 şi 7.

Balanţele analitice sunt instrumentul utilizat pentru a verifica existenţa corelaţiilor între soldurile şi rulajele conturilor analitice cu contul sintetic pe care îl detaliază.

Se întocmesc balanţe analitice pentru conturile de terţi: 401 Furnizori, 411 Clienţi, 462 Creditori, pentru conturile de stocuri etc.

Exemplificăm un model de balanţă analitică:

BALANŢA CONTULUI 411 CLIENŢI LA 31 DECEMBRIE 2005

DENUMIRE(COD)

CLIENT

SOLD INIŢIAL

RULAJDEBITOR

RULAJ CREDITOR

SOLDFINAL

SC ALFA SC BETASC GAMA ……TOTAL Si D Ct. 411 RD Ct. 411 RC Ct. 411 SfD Ct. 411

Aplicaţii

I. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Întocmiţi balanţa sintetică a soldurilor finale luând în calcul o situaţie iniţială

construită de dumneavoastră şi înregistrând operaţiunile enunţate la paginile 30 şi

31.

2. Pentru aceeaşi aplicaţie, întocmiţi o balanţă cu patru serii de egalităţi.

3. Date fiind operaţiunile de cumpărare şi vânzare de mărfuri de la pagina 59, soldul

iniţial al contului 371 Mărfuri fiind de 320 RON, marfă B, întocmiţi balanţa

analitică a contului 371 Mărfuri.

4. Vă confruntaţi cu următoarea situaţie:

111

Page 112: BUN - BAZELE CONTABILITATII

- total registru-jurnal pentru luna în curs……………233.700 RON;

- total rulaje debitoare în balanţa sintetică………..233.600 RON;

- total rulaje creditoare în balanţa sintetică……….233.800 RON.

Care este prima eroare pe care o suspectaţi ?

5. Vă confruntaţi cu următoarea situaţie:

- total registru-jurnal pentru luna în curs……………133.500 RON;

- total rulaje debitoare în balanţa sintetică………….133.500 RON;

- total rulaje creditoare în balanţa sintetică…………133.800 RON.

Care este prima eroare pe care o suspectaţi ?

6.4. Inventarierea

Inventarierea este procedeul contabil care constă în determinarea situaţiei faptice a elementelor patrimoniale.

Aceasta se realizează pentru unele elemente cantitativ (prin numărare, cântărire, măsurare etc.) şi valoric, şi anume pentru imobilizări corporale, stocuri, numerar etc.

Pentru alte elemente se realizează numai determinarea valorică: creanţe, datorii.Inventarierea patrimoniului se efectuează cel puţin anual, pentru unele elemente

fiind necesară inventariere la sfârşitul fiecărei luni.Cu ocazia inventarierii se pot constata plusuri sau minusuri faţă de datele

scriptice. Ca urmare, diferenţele constatate vor fi contabilizate.

Exemple

1. Se înregistrează plusul constatat la inventarierea materiilor prime din magazie, în valoare de 870 RON.

Modificări- creşte stocul de materii prime cu 870 RON,- scad cheltuielile cu 870 RON. 301 Materii prime A + D 870 601 Chelt. cu mat prime A - C 870

301 Materii prime = 601 Chelt. cu mat prime 870

2. Se înregistrează minusul de numerar la casierie, de 230 RON, imputat casierului.Modificări- scade numerarul cu 230 RON,- cresc creanţele faţă de casier cu 230 RON. 531 Casa A - C 230 4282 Alte creanţe în leg.cu pers. A + D 230

4282 Alte creanţe în leg.cu personalul = 531 Casa 230

112

Page 113: BUN - BAZELE CONTABILITATII

3. Se înregistrează un aparat de măsură în valoare de 11.000 RON, constatat în plus la inventariere.

Modificări- cresc imobilizările corporale cu 11.000 RON,- cresc sursele neremunerate cu 11.000 RON.

2132 Aparate,inst.de măsură A + D 11.000 131 Subvenţii pentru investiţii P + C 11.000

2132 Aparate, inst.de măsură = 131 Subvenţii pentru investiţii 11.000

Aplicaţii

I. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Se înregistrează plusul la inventariere la casieria societăţii, în sumă de 113 RON.

2. Se înregistrează minusul constatat la inventarierea mărfurilor, astfel:

- 13 kg de banane, cantitatea totală intrată fiind de 500 kg, iar perisabilităţile admise

2%;

- 17 l de alcool, cantitatea totală intrată fiind de 1.000 l, iar perisabilităţile admise 3%.

3. Se înregistrează minusul constatat la inventariere la magazia de piese auto, în

valoare de 7.800 RON. În perioada în care s-a produs paguba, cei doi gestionari

angajaţi au fost pontaţi acelaşi număr de ore şi au avut gestiune comună.

TESTE GRILĂ

Se dau următoarele grupe de înregistrări. Precizaţi care variantă nu este corectă

(explicaţia din paranteză mu este în concordanţă cu formula contabilă) :

1. a) % = 401 371 4426 (cumpărare mărfuri de la furnizori)

b) 371 = 378 (înregistrare adaos comercial)

c) 345 = 711 (obţinere produse finite)

d) 511 = 411

113

Page 114: BUN - BAZELE CONTABILITATII

(cec depus la bancă)

e) 605 = 301 (consum materii prime)

2. a) % = 542 401 5311 (justificare avans numerar)

b) 5121 = 411 (încasare de la clienţi)

c) 421 = 5311 (plată chenzina a II-a, în numerar)

d) 421 = 4311 (contribuţia unităţii la asigurări sociale)

e) 6811 = 281 (înregistrarea amortizării imobilizărilor corporale)

3. a) 456 = 1011 (subscrierea capitalului social)

b) % = 404 208 4426

(cumpărarea unui program informatic)

c) 461 = % 722 4427

(vânzarea unui mijloc de transport)

d) % = 5121 1682 1621

(plata dobânzii şi a ratei scadente la un credit bancar pe termen lung)

e) 5121 = 461 (încasare creanţe de la debitori diverşi)

4. a) 401 = 5121 (plată furnizori)

b) 542 = 5311 (acordare avans numerar)

c) 425 = 5311 (plată avans chenzinal, în numerar)

d) 641 = % 4312 4314 4372 444 425

114

Page 115: BUN - BAZELE CONTABILITATII

(reţineri din salarii)

e) 5311 = 5121 (ridicare numerar de la bancă)

5. a) 129 = 457 (repartizarea profitului net pentru dividende)

b) 461 = 161 (emisiunea de obligaţiuni)

c) 6812 = 151 (constituirea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli)

d) 4423 = 5121 (plată TVA)

e) 456 = 1011 (trecerea la capitalul subscris vărsat ca urmare a realizării aportului la constituirea capitalului social)

6. a) 213 = 722 (obţinerea unei instalaţii tehnice cu forţe proprii)

b) % = 401 300 4426 (aprovizionarea cu materii prime de la furnizori)

c) % = 401 371 4426 (aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori)

d) 411 = % 701 4427 (vânzare produse finite)

e) 345 = 711 (obţinere produse finite)

7. a) 106 = 101 (încorporarea rezervelor în capitalul social)

b) 601 = 301 (consum de materii prime)

c) 441 = 5121 (plata impozitului pe profit)

d) 4118 = 411 (evidenţierea clienţilor incerţi)

e) 698 = 441 (înregistrarea impozitului pe profit)

115

Page 116: BUN - BAZELE CONTABILITATII

8. a) 641 = 421 (înregistrarea salariilor datorate personalului)

b) 525 = 5311 (plata avansului chenzinal prin casă)

c) 421 = 5311 (plata chenzinei a II-a)

d) 421 = 426 (evidenţierea salariilor neridicate)

e) 426 = 5311 (plata salariilor neridicate)

9. a) 446 = 5121 (plata impozitului pe dividende)

b) 6811 = 281 (înregistrarea amortizării unui mijloc de transport)

c) 5311 = 411 (încasare creanţe clienţi în numerar)

d) 5121 = 462 (încasare debitori diverşi)

e) % = 401 624 4426

(înregistrare cheltuieli de transport)

10. a) % = 1011 212 5121

(înregistrarea aportului efectiv la constituirea capitalului social)

b) 1011 = 1012 (vărsarea capitalului)

c) % = 4426 4427 4424

(înregistrare TVA de recuperat)

d) % = 121 601 602 626 641 (inchidere conturi de cheltuieli)

e) 711 = 345

116

Page 117: BUN - BAZELE CONTABILITATII

(scăderea din gestiune a produselor finite vândute)

11. Încasarea de la un client cu ordin de plată a contravalorii unei facturi de 1.190 RON va fi înregistrată cu formula :

a) 411 = 5311 1.190

b) 5121 = 411 1.190

c) 5121 = % 1.190 411 1.000

4427 190

d) 5311 = 411 1.000 5121 = 4427 190

e) 411 = 5121 1.190 12. Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia primirii unui avans de la clienţi, în valoare de 1.428 RON :

a) 5121 = % 1.428419 1.200

4427 228

b) 5121 = 419 1.428

c) 419 = 5311 1.428

d) 419 = 5121 1.428

e) % = 419 1.428 5121 1.200 4426 228

13. Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia înregistrării unui plus, în valoare de 75 RON, în casieria unei unităţi cu capital privat :

a) 5311 = 4481 75 ron

b) 5311 = 758 75 ron

c) 5311 = 721 75 ron

d) 5311 = 701 75 ron

e) 5311 = 601 75 ron

14. Se predau cu titlu gratuit produse finite, în valoare de 150 RON. Care este formula contabilă corectă pentru acest enunţ ?

a) 701 = 345 150 ron

b) 6582 = 345 150 ron

c) 607 = 345 150 ron

d) 348 = 345 150 ron

e) 711 = 345 150 ron

117

Page 118: BUN - BAZELE CONTABILITATII

15. Ce semnifică următoarea formulă contabilă? 345 = 711

a) înregistrarea vânzării de produse finite ;b) predarea cu titlu gratuit de produse finite ;c) înregistrarea unui plus la inventarierea de produse finite ;d) înregistrarea obţinerii de produse finite ;e) înregistrarea scoaterii din evidenţă a produselor finite.

16. Ce semnifică următoarea formulă contabilă ?

% = 5121 1621 1682

a) încărcarea cheltuielilor cu dobânzile datorate ;b) stingerea obligaţiei de plată prin rambursarea creditului şi plata dobânzilor ;c) încasarea creditului obţinut ;d) stingerea datoriei privind dobânda prin achitarea acesteia ;e) nici un răspuns nu este corect.

17. Precizaţi care răspuns permite înregistrarea realizării aportului subscris la capitalul social prin depunerea de construcţii :

a) 212 = 1012 1011 = 1012

b) 212 = 456 1011 = 1012

c) 212 = % 456 4427 1011 = 1012

d) 212 = 104 1011 = 1012

e) 212 = 404 1011 = 1012

18. Se solicită a se preciza suma ce reprezintă activele circulante, beneficiind de următoarele date :– materii prime 10 RON– furnizori-debitori 20 RON– clienţi 40 RON– furnizori 25 RON– cheltuieli înregistrate în avans 15 RON– profit 16 RON– clienţi-creditori 8 RON– produse finite 26 RON

a) 36 ron ;b) 49 ron ;

118

Page 119: BUN - BAZELE CONTABILITATII

c) 76 ron ;d) 111 ron ;e) 96 ron.

19. Se solicită a se stabili rezultatul net în cazul existenţei următoarelor date :– venituri din exploatare 40 RON– cheltuieli din exploatare 10 RON– venituri financiare 15 RON– cheltuieli financiare 12 RON– venituri extraordinare 5 RON– impozit pe profit 11,44 RON– impozit pe dividende 0,5 RONa) 20,12 ron ;b) 60 ron ;c) 34 ron ;d) 23,62 ron ;e) 26,56 ron.

20. Precizaţi care este semnificaţia postului de bilanţ „Produse finite”:a) produsele finite vândute clienţilor la preţ prestabilit ;b) stocul de produse finite la valoarea netă contabilă ;c) produsele finite fabricate la preţ prestabilit ;d) stocul de produse finite la preţ de vânzare ;e) produsele finite fabricate la cost efectiv.

21. Cum se înregistrează o subscriere de capital cu prime de emisiune ? Se beneficiază de următoarele date :

– număr de acţiuni subscrise 3.000 bucăţi– valoarea nominală a acţiunilor 1,5 RON/ acţiune– valoarea de emisiune a acţiunilor 1,62 RON/acţiunea) 456 = % 4.860 1011 4.500 1041 360

b) 456 = 1012 4.860

c) 456 = % 4.860 1012 4.500

1041 360

d) 461 = % 4.8601011 4.5001041 360

e) % = 1011 4.860 456 4.500 1041 360

22. Selectaţi afirmaţia incorectă cu privire la inteligibilitatea informaţiilor din situaţiile financiare :

119

Page 120: BUN - BAZELE CONTABILITATII

a) prezentarea situaţiilor presupune un nivel scăzut de înţelegere al utilizatorilor;

b) prezentarea situaţiilor presupune un nivel rezonabil de cunoştinţe în domeniu;

c) inteligibilitatea se referă la uşurinţa cu care utilizatorii înţeleg informaţia contabilă ;

d) elementele contabile din situaţiile financiare trebuie să fie clarificate în modul cel mai adecvat ;

e) pentru ca situaţiile financiare să fie inteligibile este important modul lor de prezentare.

23. Reprezintă caracteristice calitative ale informaţiei contabile : a) inteligibilitatea, relevanţa, comparabilitatea ;b) relevanţa, prudenţa, oportunitatea ;c) comparabilitatea, oportunitatea, raportul cost – beneficiu ;d) comparabilitatea, prudenţa, operativitatea ;e) fidelitatea, siguranţa, integralitatea.

24. La sfârşitul lunii, avem următoarele date :ct. 601 ... RD ... 3469 RONct 607 ... RD ... 2531 RONct 711 ... RC ... 2000 RONCum se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli ? a) 711 = 121 2.000 RON d) % = 121 8.000 RON

b) 121 = % 6.000 RON 601 3.469 601 3.469 607 2.531 607 2.531 711 2.000

c) 121 = 711 2.000 RON e) % = 121 6.000 RON3.4692.531

25. Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia încasării, în numerar, a unei creanţe în valută, având în vedere următoarele :

– valoarea creanţei 150 $– cursul la data înregistrării creanţei 3,38 RON/$– cursul la data încasării creanţei 3,32 RON/$a) % = 401 507 d) 5314 = % 507 5314 498 411 498 664 9 765 9 b) % = 411 507 e) 5314 = % 507 5314 498 461 498 665 9 665 9

c) % = 404 507 5314 498 664 9

120

Page 121: BUN - BAZELE CONTABILITATII

26. Ce semnificaţie are următoarea formulă contabilă ?% = 401 3.570 RON

601 3.0004426 570

a) înregistrarea unui minus de mărfuri constatat la inventariere ;b) cumpărarea de materii prime în cazul inventarului permanent ;c) cumpărarea de materii prime în cazul inventarului intermitent ;d) materii prime primite ca donaţie ;e) plus de materii prime constatat la inventariere

27. Alegeţi varianta corectă de răspuns privind următoarea operaţie economico- financiară :

401 = 5191a) contractarea unui credit bancar pe termen scurt ;b) achitarea datoriei faţă de furnizori prin contractarea unui credit bancar pe

termen scurt ;c) achiziţionare mărfuri de la furnizori ;d) dobânda aferentă unui credit bancar pe termen scurt ;e) rambursarea unui credit bancar pe termen scurt ;

28. Ce semnifică înregistrarea contabilă : 6814 = 397 ?a) constituirea unui provizion pentru deprecierea mărfurilor ;b) anularea unui provizion pentru deprecierea mărfurilor ;c) mărfuri constatate lipsă la inventar ;d) constituirea unui provizion pentru deprecierea materiilor prime ;e) anularea unui provizion pentru deprecierea materiilor prime.

29. Care dintre formulele contabile de mai jos este în concordanţă cu următoarea operaţie economico-financiară :

– se înregistrează demolarea unei clădiri complet amortizată :a) 281 = 212 ;b) 212 = 281 ;c) 6811 = 281 ;d) 281 = 6811 ;e) 212 = 404.

30. Ce semnificaţie are următoarea formulă contabilă ?4423 = 5121

a) plată TVA la bugetul statului ;b) încasare TVA ;c) retragere numerar ;d) plată impozit pe profit ;e) înregistrare TVA de plată.

121

Page 122: BUN - BAZELE CONTABILITATII

BIBLIOGRAFIE

1. Călin O., Ristea M., Văduva I., Neamţu H. - Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000;

2. Capron M. – Contabilitatea în perspectivă – Editura Humanitas, Bucureşti, 1994;

3. Caraiani C., Olimid L. - Bazele contabilităţii, Editura ASE, Bucureşti, 2001;

4. Dumitrana M., Negruţiu M. - Iniţiere în contabilitate, Editura MAXIM, Bucureşti, 1996;

5. Dumitrana M. Negruţiu M. – Contabilitatea firmei, Editura MAXIM, Bucureşti, 1996;

6. Duţescu A. – Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate, Editura CECCAR, Bucureşti, 2002;

7. Feleagă N., Malciu L., Bunea S. – Bazele contabilităţii, Editura Economică, Bucureşti, 2002;

8. Iov D.R., Gherghe Gh. - Bazele contabilităţii – sinteze şi aplicaţii, Editura UPG, Ploieşti, 1999;

9. Iov D.R.- Bazele contabilităţii – curs, Editura UPG, Ploieşti, 2002;

10. Mareş C. - Contabilitate financiară, Editura Independenţa, Piteşti, 2001;

11. Munteanu V., Zuca M., Ţînţă A., Zuca S. – Bazele contabilităţii, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003;

12. Possler L., Lambru Gh. – Contabilitatea întreprinderilor, Îndrumar practic, ediţia a VI-a, Editura Fundaţiei “Andrei Saguna”, Constanţa, 2003;

13. Ristea M., Dumitru C.G. - Bazele contabilităţii, Editura ASE, Bucureşti, 2001;

14. Ristea M. – Contabilitatea financiară, Editura Mărgăritar, Bucureşti, 2002;

15. Sălceanu A. – Bazele contabilităţîi, Editura Economică, Bucureşti, 2004;

16. Voica V. - Contabilitatea financiară a agenţilor economici, Editura EXPERTCONSULT, Bucureşti, 1996;

17. *** - Legea contabilităţii nr.82/1991 (publicată în Monitorul Oficial nr.265/27.12.1991), modificată şi completată ulterior în Monitorul Oficial nr.629/26.08.2002;

18. *** - Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale (publicată în Monitorul Oficial nr.126-127 / 17.11.1990, modificată, completată şi republicată în Monitorul Oficial nr.33/1998);

19. *** - Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/ 29.01.2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, publicat în M.Of. nr. 85/20.02.2001;

20. *** - Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

122

Page 123: BUN - BAZELE CONTABILITATII

ANEXA – PLANUL DE CONTURI

123

Page 124: BUN - BAZELE CONTABILITATII

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI

10. CAPITAL SI REZERVE 101. Capital social 1011. Capital subscris nevarsat 1012. Capital subscris varsat 1015. Patrimoniul regiei 1016. Patrimoniul public 104. Prime de capital 1041. Prime de emisiune 1042. Prime de fuziune 1043. Prime de aport 1044. Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 105. Rezerve din reevaluare 1051. Rezerve din reevaluare aferente bilantului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflatie 1058. Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative 106. Rezerve 1061. Rezerve legale 1062. Rezerve pentru actiuni proprii 1063. Rezerve statutare sau contractuale 1068. Alte rezerve 107. Rezerve din conversie 11. REZULTATUL REPORTAT 117. Rezultatul reportat 1171. Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperata 1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29 1173. Rezultatul reportat provenit din modificarile politicilor contabile 1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 1175. Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare 12. REZULTATUL EXERCITIULUI 121. Profit si pierdere 129. Repartizarea profitului 13. SUBVENTII PENTRU INVESTITII 131. Subventii pentru investitii 15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 151. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 1511. Provizioane pentru litigii 1512. Provizioane pentru garantii

Acordate clientilor 1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea 1514. Provizioane pentru restructurare 1518. Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli 16. IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE 161. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 1614. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de stat 1615. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de banci 1617. Imprumuturi interne din emisiuni de obligatiuni garantate de stat 1618. Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 162. Credite bancare pe termen lung 1621. Credite bancare pe termen lung 1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta 1623. Credite externe guvernamentale 1624. Credite bancare externe garantate de stat 1625. Credite bancare externe garantate de banci 1626. Credite de la trezoreria statului 1627. Credite bancare interne garantate de stat 166. Datorii ce privesc imobilizarile financiare 1661. Datorii catre societatile din cadrul grupului 1662. Datorii catre societatile care detin interese de participare 167. Alte imprumuturi si datorii asimilate 168. Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate 1681. Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni 1682. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1685. Dobanzi aferente datoriilor catre societatile din cadrul grupului 1686. Dobanzi aferente datoriilor catre societatile care detin interese de participare 1687. Dobanzi aferente altor

imprumuturi si datorii asimilate 169. Prime privind rambursarea obligatiunilor

CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI

20. IMOBILIZARI NECORPORALE 201. Cheltuieli de constituire 203. Cheltuieli de dezvoltare 205. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori similare 2051. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori similare achizitionate 2052. Brevete, licente si alte drepturi si valori similare obtinute cu resurse proprii 207. Fond comercial 2071. Fond comercial 2075. Fond comercial negativ 208. Alte imobilizari necorporale 21. IMOBILIZARI CORPORALE 211. Terenuri si amenajari de terenuri 2111. Terenuri 2112. Amenajari de terenuri 212. Constructii 213. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii 2131. Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) 2132. Aparate si instalatii de masurare, control si reglare 2133. Mijloace de transport 2134. Animale si plantatii 214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale 23. IMOBILIZARI IN CURS 231. Imobilizari corporale in curs 2311. Amenajari de terenuri si constructii 2312. Instalatii tehnice si masini 2313. Alte imobilizari corporale 232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 2321. Avansuri acordate pentru terenuri si constructii 2322. Avansuri acordate pentru instalatii tehnice si masini 2323. Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale 233. Imobilizari necorporale in curs 234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale

124

Page 125: BUN - BAZELE CONTABILITATII

26. IMOBILIZARI FINANCIARE 261. Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 262. Titluri de participare detinute la societati din afara grupului 263. Imobilizari financiare sub forma de interese de participare 2633. Titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din cadrul grupului 2634. Titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din afara grupului 2635. Titluri de participare strategice in cadrul grupului 2636. Titluri de participare strategice in afara grupului 264. Titluri puse in echivalenta 265. Alte titluri imobilizate 267. Creante imobilizate 2671. Sume datorate de filiale 2672. Dobanda aferenta sumelor datorate de filiale 2673. Imprumuturi acordate pe termen lung 2674. Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung 2675. Creante legate de interesele de participare 2676. Dobanda aferenta creantelor legate de interesele de participare 2677. Actiuni proprii - active imobilizate 2678. Alte creante imobilizate 2679. Dobanzi aferente altor creante imobilizate 269. Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare 2691. Varsaminte de efectuat referitoare la titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 2692. Varsaminte de efectuat referitoare la interesele de participare 2698. Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE 280. Amortizari privind imobilizarile necorporale 2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire 2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si altor drepturi si valori

2807. Amortizarea fondului comercial 2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale 281. Amortizari privind imobilizarile corporale 2811. Amortizarea amenajarilor de terenuri 2812. Amortizarea constructiilor 2813. Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 2814. Amortizarea altor imobilizari corporale 29. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR 290. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale 2903. Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare 2905. Provizioane pentru concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori similare 2907. Provizioane pentru fondul comercial 2908. Provizioane pentru alte imobilizari necorporale 291. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale 2911. Provizioane pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri 2912. Provizioane pentru deprecierea constructiilor 2913. Provizioane pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 2914. Provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale 293. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs 2931. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs 2933. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs 296. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 2961. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare detinute la filiale din cadrul grupului 2962. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare detinute la societati din afara grupului 2963. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de interese de participare

2964. Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate 2965. Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale 2966. Provizioane pentru deprecierea imprumuturilor acordate pe termen lung 2967. Provizioane pentru deprecierea creantelor legate de interesele de participare 2968. Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii - active imobilizate 2969. Provizioane pentru deprecierea altor creante imobilizate

CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN

CURS DE EXECUTIE

30. STOCURI DE MATERII SI MATERIALE 301. Materii prime 302. Materiale consumabile 3021. Materiale auxiliare 3022. Combustibili 3023. Materiale pentru ambalat 3024. Piese de schimb 3025. Seminte si materiale de plantat 3026. Furaje 3028. Alte materiale consumabile 303. Materiale de natura obiectelor de inventar 308. Diferente de pret la materii prime si materiale 33. PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE 331. Produse in curs de executie 332. Lucrari si servicii in curs de executie 34. PRODUSE 341. Semifabricate 345. Produse finite 346. Produse reziduale 348. Diferente de pret la produse 3481. Diferente de pret la semifabricate 3485. Diferente de pret la produse finite 3486. Diferente de pret la produse reziduale 35. STOCURI AFLATE LA TERTI 351. Materii si materiale aflate la terti 354. Produse aflate la terti 3541. Semifabricate aflate la terti 3545. Produse finite aflate la terti 3546. Produse reziduale aflate la terti

125

Page 126: BUN - BAZELE CONTABILITATII

similare 356. Animale aflate la terti 357. Marfuri aflate la terti 358. Ambalaje aflate la terti 36. ANIMALE 361. Animale si pasari 368. Diferente de pret la animale si pasari37. MARFURI 371. Marfuri 378. Diferente de pret la marfuri 38. AMBALAJE 381. Ambalaje 388. Diferente de pret la ambalaje 39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURI LOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE 391. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime 392. Provizioane pentru deprecierea materialelor 3921. Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile 3922. Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393. Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie 394. Provizioane pentru deprecierea produselor 3941. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor 3945. Provizioane pentru deprecierea produselor finite 3946. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale 395. Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti 3951. Provizioane pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terti 3952. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti 3953. Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terti 3954. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti 3956. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terti 3957. Provizioane pentru deprecierea marfurilor aflate la terti 3958. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti 396. Provizioane pentru deprecierea

397. Provizioane pentru deprecierea marfurilor 398. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 - CONTURI DE TERTI

40. FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE 401. Furnizori 403. Efecte de platit 404. Furnizori de imobilizari 405. Efecte de platit pentru imobilizari 408. Furnizori - facturi nesosite 409. Furnizori - debitori 4091. Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor 4092. Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari 41. CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE 411. Clienti 4111. Clienti 4118. Clienti incerti sau in litigiu 413. Efecte de primit de la clienti 418. Clienti - facturi de intocmit 419. Clienti - creditori 42. PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE 421. Personal - salarii datorate 423. Personal - ajutoare materiale datorate 424. Participarea personalului la profit 425. Avansuri acordate personalului 426. Drepturi de personal neridicate 427. Retineri din salarii datorate tertilor 428. Alte datorii si creante in legatura cu personalul 4281. Alte datorii in legatura cu personalul 4282. Alte creante in legatura cu personalul 43. ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE 431. Asigurari sociale 4311. Contributia unitatii la asigurarile sociale 4312. Contributia personalului pentru pensia suplimentara 4313. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 4314. Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate

437. Ajutor de somaj 4371. Contributia unitatii la fondul de somaj 4372. Contributia personalului la fondul de somaj 438. Alte datorii si creante sociale 4381. Alte datorii sociale 4382. Alte creante sociale 44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE 441. Impozitul pe profit 4411. Impozitul pe profit curent 4412. Impozitul pe profit amanat 442. Taxa pe valoarea adaugata 4423. TVA de plata 4424. TVA de recuperat 4426. TVA deductibila 4427. TVA colectata 4428. TVA neexigibila 444. Impozitul pe salarii 445. Subventii 446. Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate447. Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate 448. Alte datorii si creante cu bugetul statului 4481. Alte datorii fata de bugetul statului 4482. Alte creante privind bugetul statului 45. GRUP SI ASOCIATI 451. Decontari in cadrul grupului 4511. Decontari in cadrul grupului 4518. Dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului 452. Decontari privind interesele de participare 4521. Decontari privind interesele de participare 4528. Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare 455. Sume datorate asociatilor 4551. Asociati - conturi curente 4558. Asociati - dobanzi la conturi curente 456. Decontari cu asociatii privind capitalul 457. Dividende de plata 458. Decontari din operatii in participatie 4581. Decontari din operatii in participatie - pasiv 4582. Decontari din operatii in participatie - activ 46. DEBITORI SI CREDITORI

126

Page 127: BUN - BAZELE CONTABILITATII

animalelor DIVERSI 461. Debitori diversi 462. Creditori diversi 47. CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE 471. Cheltuieli inregistrate in avans 472. Venituri inregistrate in avans 473. Decontari din operatii in curs de clarificare 48. DECONTARI IN CADRUL UNITATII 481. Decontari intre unitate si subunitati 482. Decontari intre subunitati 49. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR 491. Provizioane pentru deprecierea creantelor - clienti 495. Provizioane pentru deprecierea creantelor - decontari in cadrul grupului si cu asociatii 4951. Provizioane pentru deprecierea creantelor asupra societatilor din cadrul grupului 4952. Provizioane pentru deprecierea creantelor referitoare la interesele de participare 4953. Provizioane pentru deprecierea creantelor asupra asociatilor 496. Provizioane pentru deprecierea creantelor - debitori diversi

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE

50. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 501. Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului 502. Actiuni proprii 503. Actiuni 5031. Actiuni cotate 5032. Actiuni necotate 505. Obligatiuni emise si rascumparate 506. Obligatiuni 5061. Obligatiuni cotate 5062. Obligatiuni necotate 508. Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate 5081. Alte titluri de plasament 5088. Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament 509. Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt 5091. Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen

scurt la societati din cadrul grupului 5098. Varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen scurt 51. CONTURI LA BANCI 511. Valori de incasat 5112. Cecuri de incasat 5113. Efecte de incasat 5114. Efecte remise spre scontare 512. Conturi curente la banci 5121. Conturi la banci in le 5124. Conturi la banci in valuta 5125. Sume in curs de decontare 518. Dobanzi 5186. Dobanzi de platit 5187. Dobanzi de incasat 519. Credite bancare pe termen scurt 5191. Credite bancare pe termen scurt 5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 5193. Credite externe guvernamentale 5194. Credite externe garantate de stat 5195. Credite externe garantate de banci 5196. Credite de la trezoreria statului 5197. Credite interne garantate de stat 5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 53. CASA 531. Casa 5311. Casa in lei 5314. Casa in valuta 532. Alte valori 5321. Timbre fiscale si postale 5322. Bilete de tratament si odihna 5323. Tichete si bilete de calatorie 5328. Alte valori 54. ACREDITIVE 541. Acreditive 5411. Acreditive in lei 5412. Acreditive in valuta 542. Avansuri de trezorerie 58. VIRAMENTE INTERNE 581. Viramente interne 59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE 591. Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din cadrul grupului 592. Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii 593. Provizioane pentru deprecierea actiunilor

obligatiunilor emise si rascumparate 596. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor 598. Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601. Cheltuieli cu materiile prime 602. Cheltuieli cu materialele consumabile 6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. Cheltuieli privind combustibilul 6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat 6026. Cheltuieli privind furajele 6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. Cheltuieli privind materialele nestocate 605. Cheltuieli privind energia si apa 606. Cheltuieli privind animalele si pasarile 607. Cheltuieli privind marfurile 608. Cheltuieli privind ambalajele 61. CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI 611. Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile 613. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI 621. Cheltuieli cu colaboratorii 622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile 623. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal 625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari

127

Page 128: BUN - BAZELE CONTABILITATII

595. Provizioane pentru deprecierea 626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE 635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 64. CHELTUIELI CU PERSONALUL 641. Cheltuieli cu salariile personalului 645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 6451. Contributia unitatii la asigurarile sociale 6452. Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 6453. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 6458. Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 654. Pierderi din creante si debitori diversi 658. Alte cheltuieli de exploatare 6581. Despagubiri, amenzi si penalitati 6582. Donatii si subventii acordate 6583. Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital 6588. Alte cheltuieli de exploatare 66. CHELTUIELI FINANCIARE 663. Pierderi din creante legate de participatii 664. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate 6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 6642. Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate 665. Cheltuieli din diferente de curs valutar 666. Cheltuieli privind dobanzile 667. Cheltuieli privind sconturile acordate668. Alte cheltuieli financiare 67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671. Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare 68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE,

AJUSTAREA LA INFLATIE 681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli 6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor 6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 686. Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele 6863. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare 6864. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor 688. Cheltuieli din ajustarea la inflatie 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE 691. Cheltuieli cu impozitul pe profit 6911. Cheltuieli cu impozitul pe profit curent 6912. Cheltuieli cu impozitul pe profit amanat 698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus

CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI

70. CIFRA DE AFACERI 701. Venituri din vanzarea produselor finite 702. Venituri din vanzarea semifabricatelor 703. Venituri din vanzarea produselor reziduale 704. Venituri din lucrari executate si servicii prestate 705. Venituri din studii si cercetari 706. Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 707. Venituri din vanzarea marfurilor 708. Venituri din activitati diverse 71. VARIATIA STOCURILOR 711. Variatia stocurilor 72. VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI

imobilizari necorporale 722. Venituri din productia de imobilizari corporale 74. VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE 741. Venituri din subventii de exploatare 7411. Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri 7412. Venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si materiale consumabile7413. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli din afara 7414. Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectia sociala 7416. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda datorata 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. Venituri din creante reactivate si debitori diversi 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati 7582. Venituri din donatii si subventii primite 7583. Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 7584. Venituri din subventii pentru investitii 7588. Alte venituri din exploatare 76. VENITURI FINANCIARE 761. Venituri din imobilizari financiare 7611. Venituri din titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 7612. Venituri din titluri de participare detinute la societati din afara grupului 7613. Venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din cadrul grupului 7614. Venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din afara grupului 7615. Venituri din titluri de participare strategice in cadrul grupului

128

Page 129: BUN - BAZELE CONTABILITATII

PROVIZIOANELE SI 721. Venituri din productia de 7616. Venituri din titluri de participare strategice in afara grupului 7617. Venituri din alte imobilizari financiare 762. Venituri din investitii financiare pe termen scurt 763. Venituri din creante imobilizate 764. Venituri din investitii financiare cedate 7641. Venituri din imobilizari financiare cedate 7642. Castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate 765. Venituri din diferente de curs valutar 766. Venituri din dobanzi 767. Venituri din sconturi obtinute 768. Alte venituri financiare 77. VENITURI EXTRAORDINARE 771. Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare 78. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTAREA LA INFLATIE 781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare 7812. Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli 7813. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri din fondul comercial negativ 786. Venituri financiare din provizioane 7863. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 788. Venituri din ajustarea la inflatie 79. VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMANAT 791. Venituri din impozitul pe profit amanat

CLASA 8 - CONTURI SPECIALE

80. CONTURI IN AFARA BILANTULUI 801. Angajamente acordate 8011. Giruri si garantii acordate 8018. Alte angajamente acordate 802. Angajamente primite 8021. Giruri si garantii primite 8028. Alte angajamente primite 803. Alte conturi in afara bilantului 8031. Mijloace fixe luate cu chirie 8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033. Valori materiale primite in pastrare sau custodie 8034. Debitori scosi din activ, urmariti in continuare 8035. Debitori din amenzi si penalitati pretinse 8036. Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 8037. Efecte scontate neajunse la scadenta 8038. Alte valori in afara bilantului 89. BILANT 891. Bilant de deschidere 892. Bilant de inchidere

CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE

90. DECONTARI INTERNE 901. Decontari interne privind cheltuielile 902. Decontari interne privind productia obtinuta 903. Decontari interne privind diferentele de pret 92. CONTURI DE CALCULATIE 921. Cheltuielile activitatii de baza 922. Cheltuielile activitatilor auxiliare 923. Cheltuieli indirecte de productie 924. Cheltuieli generale de administratie 925. Cheltuieli de desfacere 93. COSTUL PRODUCTIEI 931. Costul productiei obtinute 933. Costul productiei in curs de executie

129