Download - brosura turism

Transcript
Page 1: brosura turism

Caracteristicile unei mãrci în devenire:

TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

Caracteristicile unei mãrci în devenire:

TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 1

Page 2: brosura turism

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 2

Page 3: brosura turism

FUNDA}IA NA}IONAL| A TINERILOR MANAGERI2012

~ntreprinz\tori ̀ n Turism - Pensiuni `n România

Caracteristicile unei m\rci `n devenire:

TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 3

Page 4: brosura turism

Echipa FNTMMarius BostanValentin MironLaura PopaDiana Tra[cuAlexandru PopescuElena B\rbulescuAura BostanDan MironAndrei }ifreaDaniela TrandafirAndreea NedelescuGra]ian AlineiDaniela A[tileanPeter BallaMarius BufteaLiliana C`rstic\Adrian C`rstic\Gabriela ComanLumini]a PopescuVirgil PopescuSebastian Pop

Echipa ANTRECMaria StoianElena CiobanuNiculina Dâr]uIoana Dodi]\Florentina DospinescuSilviu GheorgheAdriana Camelia La]cuDaniel La]cuIoana Oprea

Echipa de marketing Drago[ GavrilescuEduard MihailovAlexandru MirciaR\zvan NicolaeDan NituR\zvan PapucR\zvan P\sculescuMonica PerceaOvidiu Romo[anBruno {tefanNoel {tefan

Echipa CSP Plus ConsultMarin BurceaMihaela Voiculescu

Echipele care au contribuit la realizarea tuturor materialelor pebaza c\rora s-a realizat aceast\ bro[ur\:

Tuturor le acord\m mul]umirile noastre!

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 4

Page 5: brosura turism

DECALOGUL MANAGERULUI DE PENSIUNE

1. Oferta]i loial, p\stra]i conformitatea `ntre oferta prezentat\ [i realitatea concret\“S\ prezinte informa]ii realiste, s\ treac\ adev\rul, c\ automat vin o dat\ [i a doua oar\ am renun]at la serviciile lor ...dac\ nu, poate mai vin la anu’ [i peste 2 ani [i mai spun [i la al]ii s\ vin\”;

“S\ fie informa]ia cât mai corect\ [i cât mai real\, nu s\ m\ trezesc c\ pensiunea e dat\ de 5 stele [i când m\ duc acolo

e de jum\tate de stea, pozele s\ nu fie luate din anumite unghiuri s\ ]i se par\ magnific [i când ajungi acolo de fapt s\

fie o magazie care luat\ dintr-un anumit unghi ]i se p\rea c\ e palat1”.

2. Crea]i un aspect prietenos pensiunii: planta]i flori, `nlocui]i jaluzelele verticale de “birou” cu perdele scurte, lajum\tatea geamului, lumina]i spa]iul exterior al pensiunii prin amplasarea unor l\mpi solare

Amenaja]i cu bun gust spa]iul ̀ nconjur\tor pensiunii, eventual angaja]i peisagi[ti pentru a ambienta adecvat spa]iul verdeal unit\]ii de cazare, exploata]i la maximum oricare spa]iu „vital” (gr\din\, balcoane, logii, etc.) prin plantarea de floripentru a amplifica aspectul „prietenos” al pensiunii; amplasa]i `n gr\din\ l\mpi solare (proteja]i mediul, au mare impactestetic, sunt utile, consum de energie electric\ zero, pre] modic, asigur\ vizibilitate turi[tilor care vin noaptea ̀ n pensiune).

“satisfac]ia st\ de multe ori `n ceea ce vezi”

3. P\stra]i specificul locului [i „culoarea” mediului Utiliza]i dot\ri, materiale [i finisaje p\strând o ambian]\ estetic\ ̀ n acord cu mediul /evita]i plasticul, folosi]i lemnul (mese,

scaune, etc.), cultiva]i bunul gust.

4. Educa]i turi[tii – natura nu e numai un spa]iu al libert\]ii totale ci [i al responsabilit\]iiScrie]i o plachet\ pentru turi[tii „iubitori de natur\”: indica]i c\ nu au acces nelimitat `n natur\ [i sublinia]i importan]a

protej\rii frumuse]ilor naturale, ̀ mpiedicând astfel pierderea unor valori unice sau neregenerabile datorit\ lentorii solu]iilor

sau „manelismului turistic”.“Am v\zut multe pet-uri [i pungi de plastic aruncate `n natur\, sunt multe gunoaie l\sate `n urm\ de turi[ti”.

5. Investi]i `n creativitate - Diferen]ia]i-v\ de competitori / valorifica]i gastronomia zonei, oferi]i servicii originale, pro -pu ne]i produse unicat, eventual o re]et\ româneasc\ mai pu]in uzitat\, gustoas\ [i f\r\ economie la ingrediente

“Noi suferim enorm la acest capitol. Sigur s-ar putea face mai multe, nu pocnind din degete, ci lucrând cu un pic de cappe acest capitol. S\ nu ne canton\m `n produse sau mânc\ruri universal valabile atât `n vârf de munte cât [i `nrestaurantul de la ora[, s\ se mearg\ [i pe specificitate.” .....“fiecare pensiune s\ ofere ceva al ei original, un foc detab\r\, o pr\jitur\ pe care nu o mai g\se[ti altundeva, s\ fac\ ceva original, `ntr-o pensiune gazda a organizat jocuri [iconcurs de dansuri pentru turi[tii caza]i, nu ne-am plictisit!”

6. Turi[tii caut\ pensiunile pentru lini[te, asigura]i-le-o!“Dou\ nop]i la rând a fost chef `n pensiune, deci n-am avut lini[te, eu zic a[a: distreaz\-te, dar nu-l deranja pe cel deal\turi.” ...“vrem un loc lini[tit, f\r\ manele `n jur, am fost cazat la o pensiune unde nu am putut s\ dorm de g\l\gie, dela muzic\, sigur nu m\ mai duc a doua oar\”.

7. Dialoga]i, fi]i spontani [i aten]i la solicit\rile turi[tilor, ospitalieri dar nu inoportuni, p\stra]i o limit\ a discre]iei“S\ ne primeasc\ cu bra]ele deschise, dar s\ nu stea tot timpul pe capul nostru”

“Dac\ proprietarul st\ de vorb\ cu tine, dar nu are o vorb\ cald\ [i m\nânc\ semin]e `n acela[i timp, e o vorb\... te cam

duci de acolo”... „oamenii s\ nu se bage `n sufletul t\u, [ti]i c\ din dorin]a de a fi prea primitori, exagereaz\ un pic [i

stau pe capul t\u prea mult”

8. Crea]i circuite turistice tematice pentru a le facilita turi[tilor cunoa[terea zonei [i a le umple timpul, extinde]iactivit\]ile turistice sau introduce]i altele noi / Nu descuraja]i prin pre]uri nejustificat de mari la serviciile turistice

“Dac\ stai 2 zile nu e o problem\, dar dac\ vrei s\ stai mai mult, vreo 6-7 [i n-ai ce face, atunci e o problem\, dac\ n-aice face, stai 2 zile [i pleci” ... “`n Republica Dominican\ am pl\tit mai pu]in decât la Mamaia”.

9. Re]ine]i [i motiva]i-v\ personalul calificat, profesionist“Personalul nu era prea instruit, nici prea priceput, [i era [i cam lene[, e musai ca personalul s\ fie [colit”

“Chelneri]a nu avea nicio leg\tur\ cu cheln\ria”

10. Evalua]i satisfac]ia [i insatisfac]ia turi[tilor pe baz\ de chestionar scurt dat la plecare, cunoa[te]i astfel detaliatpreferin]ele [i a[tept\rile clien]ilor.

“ S\ ne dea la plecare un formular s\-l complet\m s\ [tie ce a[tept\m de la ei”

1 Citatele inserate `n cadrul bro[urii apar]in responden]ilor participan]i la realizarea studiilor de pia]\.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 5

Page 6: brosura turism

INTRODUCERECadru general 5Preciz\ri metodologice 6Pensiuni `n Europa, `n prezent 7

I. CARACTERISTICI ALE OFERTEI ~N TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIAI.1. Estim\ri privind contingentul de spa]ii de cazare `n segmentul pensiuni 8I.2. Poli turistici `n segmentul pensiunilor 13I.3. Oferta de servicii `n turismul de pensiune [i mecanisme comerciale 14

II. TURI{TII ROMÂNI {I CAZAREA LA PENSIUNEII.1. Comportamentul turistic al românilor `n deplas\rile interne 20II.2. Observa]ii succinte asupra deplas\rilor externe ale turi[tilor români 31II.3. Principalul sejur intern din ultimul an 32II.4. A[tept\ri cu privire la concediul viitor 46

III. TURI{TII STR|INI `N EUROPA DE EST {I ~N ROMÂNIAIII.1. Vacan]ele str\inilor `n Europa de Est 48III.2. Turi[tii str\ini `n România 53

IV. ANALIZ| SWOT A TURISMULUI DE PENSIUNE ROMÂNESC

V. DIREC}II STRATEGICE ~N TURISMUL DE PENSIUNE - OPORTUNIT|}I DE AFACERI ~N TURISM {I DOMENII CONEXE

CUPRINS

pag. 5

pag. 8

pag. 20

pag. 48

pag. 61

pag. 65

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 6

Page 7: brosura turism

5

INTRODUCERE

Cadru general

Bro[ura de fa]\ cuprinde principalele rezultate ale studiilor de pia]\ efectuate `n cadrul proiectului na]ional strategic”~ntreprinz\tori ̀ n turism – Pensiuni ̀ n România”, www.intreprinzatorturism.ro, cofinan]at de Fondul Social European,prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, ”Investe[te `n oameni!”, pe bazacontractului de finan]are POSDRU/92/3.1/S/64346.

”~ntreprinz\tori ̀ n turism – Pensiuni ̀ n România” este coordonat de Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri – FNTM,`n parteneriat cu Asociación Agraria de Jóvenes Agricultores de Almeria, Spania – ASAJA [i cu Asocia]ia Na]ional\de Turism Rural Ecologic [i Cultural – ANTREC. Proiectul are ca scop stimularea spiritului `ntreprinz\tor [i acuno[tin]elor manageriale ale actualilor [i viitorilor antreprenori [i manageri de pensiuni prin activit\]i inovative decercetare a pie]ei, instruire, consiliere, schimb de bune practici, strategie [i promovare, `n vederea dezvolt\riisectorului turistic românesc [i cre[terii capacit\]ii sale de a atrage un num\r cât mai mare de turi[ti români [i str\ini.

”~ntreprinz\tori `n turism – Pensiuni `n România”, desf\[urat `n perioada februarie 2011 – ianuarie 2013, vizeaz\dezvoltarea unei comunit\]i de antreprenori `n turism [i manageri de pensiuni [i ofer\:

n Consultan]\ personalizat\ pentru dezvoltarea afacerilor a cel pu]in 500 de ̀ ntreprinz\tori [i manageri de pensiuni,acordat\ de c\tre cei 14 consultan]i ai FNTM [i ANTREC, prin [apte birouri regionale din: Or[ova, Tulcea, Cluj-Napoca, Glimboca, Bran, Piatra Neam] [i Bucure[ti.

n Ac]iuni de motivare, informare [i promovarea prin intermediul Conferin]elor Regionale.

n Cercetare calitativ\ [i cantitativ\ complex\, dedicat\ sectorului turistic de pensiune: studiu market intelligence,interviuri cu manageri de pensiuni, cercet\ri cantitative [i calitative la nivel de consumatori români [i str\ini,generarea de direc]ii strategice `n sectorul turismului de pensiune, desf\[urat\ `n perioada februarie 2011 –aprilie 2012.

n Program e-Learning de educa]ie antreprenorial\ [i consultan]\ pentru `ntreprinz\tori `n turism, pentru cel pu]in500 de ̀ ntreprinz\tori ̀ n turism [i manageri de pensiuni, ̀ n perioada februarie 2012 – octombrie 2012. Programulcon]ine modulele de ̀ nv\]are: IT&C, Management Financiar, Management Turistic, Marketing [i Promovare, Plande afacere - Cerere de finan]are.

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 5

Page 8: brosura turism

6

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

n Realizare catalog cu pensiuni la nivel na]ional (minim 2000), editat `n român\ [i englez\, `n noiembrie 2012.

n Schimb de experien]\ `n Spania – vor fi selecta]i 100 beneficiari e-Learning, exclusiv `ntreprinz\tori `n turism [imanageri de pensiuni, pentru participarea la un schimb de experien]\, vizitând afaceri turistice din Spania, `nperioada septembrie – octombrie 2012.

n Lansare [i dezvoltare a portalului de promovare a pensiunilor www.cazarelapensiune.ro:

u Este un instrument gratuit, simplu de folosit, pentru promovarea propriei pensiuni [i a ofertelor adresateturi[tilor.

u ~]i d\ posibilitatea de a-]i administra singur datele [i informa]iile despre pensiune [i de asemenea faciliteaz\crearea de oferte speciale [i/sau promo]ionale.

u Ofer\ posibilitatea promov\rii afacerilor conexe, `n cadrul unei platforme B2B (Business-to-Business).

u Informa]ii `n permanent\ actualizare, despre atrac]ii turistice, obiceiuri [i afaceri conexe `n zona pensiunii.

u Rezervarea poate fi: One click (primul serviciu de rezervare asistat\ din România), prin telefon sau chat.

u Informa]ia de pe portal va fi tradus\ `n 5 limbi de circula]ie interna]ional\.

Preciz\ri metodologice

Principalele activit\]i de cercetare de pia]\ pe baza c\rora au fost ob]inute r\spunsurile care au contribuit laimplementarea proiectului sunt urm\toarele:

n Identificare, culegere [i analiz\ de informa]ii secundare (cercetare de birou);

n 362 de interviuri semi-structurate cu proprietari / manageri de pensiune (sau al]i reprezentan]i ai unit\]ii)1, [i,`ntr-o mai mic\ m\sur\, cu al]i deciden]i din domeniul turismului: exper]i sectoriali, reprezentan]i ai unor agen]iide turism, manageri de hoteluri, administratori de obiective turistice, reprezentan]i ai unor asocia]ii de turism,etc., realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României `n perioada iunie-iulie 2011;

n 363 interviuri `n profunzime cu turi[ti români caza]i la pensiuni, realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltareale României `n perioada august – septembrie 2011;

n 350 de interviuri `n profunzime cu turi[ti str\ini realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României`n perioada mai 2011 – februarie 2012;

n Anchet\ statistic\ pe un e[antion de 5.600 de turi[ti români ce s-au cazat cel pu]in o noapte la pensiune `nultimele 12 luni. E[antionul este de tip probabilist, stratificat, bistadial, reprezentativ pentru popula]ia adult\ dinmediul urban din România, cu o marj\ de eroare de +/- 1,3%, la un nivel de `ncredere de 95%. Interviurile au fostde tip „face to face” [i s–au desf\[urat `n perioada octombrie – noiembrie 2011;

n Studiu online pe un e[antion de 5.000 de turi[ti str\ini ce au vizitat Europa Central\ [i de Est `n ultimele 12luni. E[antionul este de tip aleator [i are o eroare de +/-1,4%. Chestionarul online a fost postat `n 8 limbi pe unnum\r de peste 2.000 de site-uri [i pagini web din 194 ]\ri. Informa]iile au fost colectate `n perioada decembrie2011 – martie 2012.

Informa]iile ob]inute `n urma colect\rii au fost centralizate, distribuite pe teme [i obiective urm\rite, analizate [i eva -luate, constituind baza redact\rii concluziilor pentru cele 26 de rapoarte de cercetare.

Pornind de la concluziile din toate rapoartele de cercetare, s-au organizat [i desf\[urat 3 sesiuni finale debrainstorming pentru a se genera elemente esen]iale pentru o analiz\ SWOT a turismului românesc, respectiv direc]iistrategice [i idei / oportunit\]i de afaceri viabile `n turismul de pensiune [i conexe.

1 Pe parcursul acestui material, aceast\ categorie de responden]i va fi numit\ simplu “proprietari de pensiune”, chiar dac\ `n unele cazuri au fostintervieva]i manageri sau al]i reprezentan]i din pensiuni; `n orice caz, proprietarii de pensiune au fost subcategoria cea mai numeroas\ `n cadrulmodulului de interviuri semi-structurate.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 6

Page 9: brosura turism

7

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Pensiuni `n Europa, `n prezent(Surs\: studiu EUROGITES 2012, pus la dispozi]ie de ANTREC)

Turismul de pensiune ̀ n Europa se suprapune aproape perfect peste conceptul de „turism rural”, al „caselor / fermelorde vacan]\”, fiind un fenomen din ce ̀ n ce mai popular [i chiar considerat „`n tendin]e” ̀ n unele ]\ri cu larg\ experien]\`n turism, cum este Marea Britanie.

Cu un farmec aparte, turismul de pensiune `[i bazeaz\ atractivitatea pe unele puncte forte precum cadrul natural,atmosfera familial\ [i experien]a turistic\ personalizat\, ̀ ns\ unele dintre aceste elemente conduc [i la caracteristicimai pu]in benefice: dependen]a de vremea bun\ (mult mai important\ pentru turi[tii veni]i pentru natur\), respectivfaptul c\ pensiunile sunt deseori alese pentru c\l\toriile neplanificate, de impuls [i `n general de scurt\ durat\.

Dup\ ultimii ani domina]i de criza economic\, cu efecte asupra sc\derii bugetelor de c\l\torie, anul 2011 a adus unu[or reviriment `n turismul mondial [i european.

Cre[terea de câteva procente nu s-a transmis `ns\ fidel [i `n turismul de pensiune din Europa, unde se pare c\dinamica a fost mai lent\ (totu[i pozitiv\, cu diferen]e semnificative `ntre ]\ri ce au continuat evolu]ia negativ\ [i ]\riunde ̀ ncas\rile pensiunilor au crescut fa]\ de anul anterior). A[tept\rile sunt ca ̀ n anul 2012 s\ se men]in\ cel pu]inacela[i ritm u[or de cre[tere `n turismul de pensiune european.

Factorii stimulatori pentru revigorarea turismului de pensiune din spa]iul european s-au reg\sit `ntr-o ofert\ cu unraport mai bun calitate – pre], `n promovarea mai eficient\ a zonelor de turism rural [i `n identificarea altor areale cupoten]ial pentru turismul rural, combinat\ cu `mbun\t\]irea calit\]ii marketingului realizat individual de pensiuni,precum [i `n accelerarea profesionaliz\rii `n turismul de pensiune. Produsele turistice care au contribuit cel mai multla aceast\ cre[tere au fost mini-vacan]ele, respectiv pachetele specializate (wellness, turism activ etc.), `n timp cesejururile de lung\ durat\ s-au men]inut mai degrab\ `n sc\dere.

Eterogenitatea pronun]at\ nu permite trasarea unei „re]ete pentru succes sigur” ̀ n turismul de pensiune european, ̀ ns\elementul comun ar putea fi promovarea destinat\ con[tientiz\rii pe scar\ cât mai larg\ `n rândul turi[tilor a raportuluiavantajos dintre pre] [i calitatea serviciilor / experien]ei turistice din turismul de pensiune. De asemenea, managerii depensiune trebuie s\ g\seasc\ metode inovative de a m\ri durata [ederii, de a pune `n valoare latura inedit\ a unuiprodus turistic - s\ eviden]ieze mai bine activit\]ile diverse ce se pot desf\[ura `ntr-un cadru natural nepoluat.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 7

Page 10: brosura turism

8

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

I. CARACTERISTICI ALE OFERTEI ~N TURISMUL DEPENSIUNE DIN ROMÂNIA

I.1. Estim\ri privind contingentul de spa]ii de cazare `n segmentulpensiuni

Un obiectiv important al cercet\rilor de pia]\ realizate `n cadrul proiectului a fost oferirea unei imagini cât maiapropiate de realitate `n ceea ce prive[te capacitatea total\ de cazare `n pensiuni existent\ `n România. Pentruaceasta s-a realizat o baz\ de date ce cuprinde atât unit\]i clasificate cât [i unit\]i neclasificate [i / sau `n curs declasificare.

~n ceea ce prive[te acoperirea termenului de „pensiune” `n accep]iunea studiilor, trebuie precizat c\ unele concluziidin etapele de fundamentare precum [i informa]iile primare relevate din interviurile cu proprietarii de pensiune [iexper]ii sectoriali au determinat utilizarea conven]iei c\ segmentul „pensiuni” reune[te conceptual [i categoriile deunit\]i „vile turistice”, respectiv „cabane turistice”.

Astfel, estim\rile au urm\rit s\ caracterizeze un segment mai larg decât contingentul de unit\]i clasificate conformreglement\rilor autorit\]ilor drept „pensiuni turistice”, cu atât mai mult cu cât exist\ indicii clare c\ [i `n accep]iuneaturi[tilor conceptul de pensiune `nglobeaz\ vile [i cabane (practic, turi[tii sunt interesa]i `n principal de produsulturistic individualizat care a devenit „cazarea la pensiune”, [i mai pu]in sau deloc de tipul de unitate de cazare `ncare este inclus\ oficial o unitate care pentru ei are toate atributele unei „pensiuni” - arhitectur\, servicii, etc.).

A[adar, chiar dac\ nu se va preciza de fiecare dat\ pentru a nu `ngreuna exprimarea, segmentul „pensiuni”caracterizat `n acest capitol include [i vile, respectiv cabane turistice (observa]ia este relevant\ `n primul rând `nceea ce prive[te estim\rile numerice). De asemenea, `n acest capitol categoriile de confort sunt redactateconven]ional 1*, 2*, 3*, 4*, 5* (sau *, **, ***, ****, *****), indiferent c\ este vorba de stele / flori / margarete.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 8

Page 11: brosura turism

9

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

aprox. 8.000 de pensiuni, vile [i cabane turistice `n România:u un total de 140.000 locuriu 65% din locuri sunt de minim 3*u 11% din locuri sunt de minim 4*

Graficul 1: PENSIUNI ~N ROMÂNIA

Surs\ hart\: www.clker.com* Not\: trimestrele unui an sunt denumite conven]ional T1, T2, T3, respectiv T4

Aproximativ jum\tate din capacitateade cazare estimat\ se g\se[te `n unit\]ineclasificate. ~n perioada T1 2011* – T1 2012 s-a`mbun\t\]it gradul de clasificare `nsegmentul pensiuni:u Num\rul pensiunilor clasificate

a crescut cu 500u Num\rul de locuri clasificate `n

pensiuni a crescut cu 10.000

Num\rul locurilor `n pensiuni clasificate reprezint\ pu]in peste 25% din totalul locurilor de cazare clasificate `n T12012 ̀ n România. Dac\ se adaug\ la capacitatea de cazare total\ oficial\ [i la cea din segmentul pensiuni [i locuriledin unit\]i identificate ca fiind neclasificate / `n curs de clasificare, atunci, `n baza estim\rilor prezentate mai sus,segmentul pensiuni de]ine o pondere de aproximativ 40% `n capacitatea total\ de cazare din turismul românesc (`ncondi]iile `n care procentul de locuri neclasificate pentru alte categorii de unit\]i decât pensiunile, vilele [i cabaneleturistice, este neglijabil).

Pe de alt\ parte, estim\rile de 8.000 de pensiuni [i 140.000 de locuri de cazare `n pensiuni (precum [i ponderilepensiunilor clasificate, calculate pe baza lor) ar trebui privite ca maximale, ̀ n condi]iile ̀ n care nu s-a putut confirmapentru toate unit\]ile neclasificate `n ce m\sur\ erau active la momentul realiz\rii cercet\rii (mai ales c\ multe dinspa]iile de cazare neclasificate asimilabile turismului de pensiune au o activitate ̀ ntâmpl\toare / sezonier\). A[adar,contingentul de pensiuni din România, active la momentul realiz\rii cercet\rii, se `ncadreaz\ cel mai probabil `ntre6.500 [i 7.000 de unit\]i. Totu[i, estim\rile care urmeaz\ iau `n considerare `ntreaga baz\ de unit\]i identificate [ideci considerate „poten]ial active”.

NIVELUL DE CONFORT ~N PENSIUNILE ROMÂNE{TI {I CAPACITATEA MEDIE A PENSIUNILOR

Graficul de mai jos arat\ o distribu]ie normal\ dup\ nivelul de confort a capacit\]ii totale de cazare `n pensiuni dinRomânia (de altfel, analiza doar a locurilor clasificate conduce la procente foarte apropiate ca cele din graficul demai jos). A[adar, aproape dou\ treimi din locurile de cazare `n pensiunile române[ti sunt dotate pentru cel pu]innivelul mediu de confort.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 9

Page 12: brosura turism

10

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

* ** *** **** *****

1716

20

21

22

Not\: Cifrele sunt calculate pe baza a aprox. 120.000 de locuri de cazare (din totalul de aprox. 140.000), pentru care s-a putut stabili nivelul de confort(cel oficial, pentru unit\]ile clasificate, respectiv cel comunicat `n cazul unit\]ilor neclasificate / `n curs de clasificare).

Analizând rezultatele ob]inute la calcularea num\rului mediu de locuri pe unitatea de tip pensiune, se observ\ c\acesta tinde s\ creasc\ odat\ cu cre[terea nivelului de confort (`ncepând cu nivelul de 2*). De[i la nivelul `ntregii]\ri diferen]a ̀ ntre 1* [i 5* din punct de vedere al num\rului mediu de locuri nu este foarte mare, o posibil\ justificareaa faptului men]ionat este aceea c\ pensiunile de 4* sau 5* presupun investi]ii substan]iale, atât de construc]ie cât [ide ̀ ntre]inere [i deci [ansele de a fi rentabile ̀ n condi]iile unui num\r redus de camere / locuri sunt mai mici.Tendin]aeste mai vizibil\ ̀ n regiuni / jude]e / zone cu concentr\ri de pensiuni, deci acolo unde contingentul de astfel de unit\]ide cazare este mai consistent [i mai eterogen.

Graficul 3: NUM|RUL MEDIU DE LOCURI ~N PENSIUNI, PE NIVELURI DE CONFORT(exprimat `n num\r locuri per unitate)

Graficul 2: STRUCTURA CAPACIT|}II TOTALE DE CAZARE ~N PENSIUNI DUP| NIVELUL DE CONFORT(% din num\rul total de locuri)

Not\: Cifrele sunt calculate pe baza a aprox. 120.000 de locuri de cazare (din totalul de aprox. 140.000), pentru care s-a putut stabili nivelul de confort(cel oficial, pentru unit\]ile clasificate, respectiv cel comunicat `n cazul unit\]ilor neclasificate / `n curs de clasificare).

* ** *** **** *****

4%

31%

54%

10%

1%

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 10

Page 13: brosura turism

11

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

CIFRE CHEIE DESPRE CONTINGENTUL DE PENSIUNI, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE {I JUDE}E1

Situa]ia pe regiuni de dezvoltare a contingentului de pensiuni este prezentat\ ̀ n graficul de mai jos. Regiunea Centruconcentreaz\ cel mai mare num\r de pensiuni [i locuri de cazare `n pensiuni, datorit\ dezvolt\rii unor zoneagroturistice consacrate ̀ n jurul „aglomer\rii” de obiective turistice majore. La polul opus se afl\ regiunea Bucure[ti-Ilfov (de altfel [i cea mai pu]in `ntins\ regiune), segmentul pensiuni fiind aici `ntr-un stadiu de dezvoltare incipient,`n cadrul unei intense activit\]i turistice preponderent de business.

De[i turismul de pensiune nu este caracteristic litoralului, factori ca nevoia de diversificare ̀ n turism pe fondul rafin\riisolicit\rilor turi[tilor sau ca supra-cererea din perioadele de vârf a determinat dezvoltarea segmentului [i `n jude]ulConstan]a, fapt ce determin\ ca regiunea SE s\ se deta[eze u[or dintre celelalte regiuni (exceptând extremeleamintite mai sus), altfel echilibrate din punct de vedere al contingentului de pensiuni. Pe de alt\ parte, situa]ialitoralului relativ la turismul de pensiune trebuie evaluat\ cu grij\, ̀ ntrucât ̀ n localit\]ile de pe litoral au fost identificatefoarte multe spa]ii de cazare neclasificate sau aflate `n curs de clasificare, a c\ror includere `n segmentul pensiunia fost mai degrab\ conven]ional\ (similitudinile cu caracteristicile conceptului luat ̀ n considerare fiind uneori limitate).

Graficul 4: CONTINGENTUL DE PENSIUNI PE REGIUNI

Nicio regiune nu prezint\ abateri majore de la ponderile medii ale num\rului de locuri de minim 3*, respectiv 4* dinpensiuni, cu excep]ia regiunii Bucure[ti – Ilfov (atipic\ pentru turismul de pensiune, [i deci nu foarte relevant\ pentrucaracteristicile generale ale segmentului, având pondere semnificativ mai mare la confortul de minim 3 [i 4 stele).

Din punct de vedere al clasific\rii unit\]ilor neclasificate, cele mai interesante progrese `n perioada T1 2011 – T12012 s-au `nregistrat `n regiunile Sud-Est, Centru [i Vest. De altfel, primele dou\ regiuni men]ionate aveau la`nceputul anului 2011 [i continu\ s\ aib\, `n prezent, printre cele mai mari ponderi ale locurilor neclasificate, ceeace subliniaz\, o dat\ `n plus, c\ cererea turistic\ mare antreneaz\ investi]iile `n spa]ii de cazare, dar `n acela[i timpnu `mpiedic\ func]ionarea unei mari p\r]i a acestora f\r\ a fi clasificate.

1 Pe parcursul acestui material sunt utilizate uneori [i abrevierile uzuale pentru denumirile regiunilor de dezvoltare [i jude]elor, mai ales ̀ n reprezent\rigrafice (de ex. pentru regiuni: NE este prescurtarea de la Nord-Est, SV de la Sud-Vest, B de la Bucure[ti – Ilfov etc.; pentru jude]e: AB esteprescurtarea de la Alba, SV de la Suceava, IF de la Ilfov etc.).

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 11

Page 14: brosura turism

12

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Principalele 15 jude]e ale României dup\ num\rul estimat de locuri `n pensiuni de]in `mpreun\ peste 80% dincapacitatea de cazare a segmentului. Constan]a, Bra[ov, Prahova, Suceava [i Sibiu concentreaz\ `mpreun\jum\tate din num\rul de pensiuni [i din locurile de cazare `n pensiuni din ]ar\.

Tabelul de mai jos prezint\ ierarhizarea jude]elor cu cele mai consistente capacit\]i de cazare din turismul depensiune românesc. ~ntre acestea se disting jude]e cu un nivel general de confort mai sc\zut al pensiunilor, precum[i jude]e unde procentul locurilor `n pensiuni la standardul de cel pu]in 3* ajunge la aproximativ 75% din totalulcontingentului de spa]ii de cazare `n pensiuni.

Tabelul 1: Jude]ele cu cel mai mare contingent de pensiuni

Legend\

n Jude]e consacrate `n turism, careau `nregistrat mari cre[teri alecontingentului de pensiuni

n Jude]e cu turism „emergent”, cumajor\ri relative consistente alenum\rului de locuri `n pensiuni `nultimul deceniu

n Jude]e `n care nu s-a identificatdecât o dezvoltare turistic\moderat\ `n segmentul pensiunilor

Jude]Bra[ovConstan]aPrahovaSuceavaSibiuHarghitaAlbaMaramure[

Nr. Pensiuni> 1.000> 1.000> 600> 500> 500> 400> 390> 350

% locuri 3*+76%63%64%68%54%58%46%55%

Jude]TulceaClujArge[Mure[Neam]VâlceaBihor

Nr. Pensiuni> 250> 250> 240> 220> 210> 200> 190

% locuri 3*+76%69%52%73%70%52%74%

Pornind de la estim\rile de mai sus se poate deci concluziona c\ `n zone precum Mun]ii Apuseni (AB) sau Ruc\r –Câm pulung (AG) pensiunile cu un confort modest (1* – 2*) au un rol mai important ̀ n peisajul turismului de pensiunedecât `n zone precum Predeal (BV), Bran – Moeciu (BV) sau Delta Dun\rii (TL), unde 75% din locurile de cazaredin pensi uni sunt cel pu]in de 3*.

Pentru a evalua care jude]e au cunoscut o dezvoltare semnificativ\ a turismului de pensiune `n ultimul deceniu aufost analizate cifrele aferente evolu]iei contingentului de locuri clasificate `n pensiuni (`ntrucât nu au fost disponibiledate istorice care s\ includ\ [i unit\]ile neclasificate).

Pornind de la premisa c\ majorarea num\rului total de locuri de cazare `n pensiuni are un ritm comparabil cucre[terea num\rului de locuri clasificate, au fost semnalizate `n reprezentarea grafic\ de mai jos acele jude]e undecapacitatea de cazare `n pensiuni a cunoscut evolu]ii pozitive apreciabile (a se vedea legenda).

Graficul 5: JUDE}E CU DEZVOLTARE TURISTIC| SEMNIFICATIV| ~N SEGMENTUL PENSIUNILOR

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 12

Page 15: brosura turism

13

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

De altfel, nu este o `ntâmplare c\ turismul de pensiune [i-a g\sit cele mai bune variante de exprimare `n zoneleturistice consacrate, deoarece multe din caracteristicile conceptului de pensiune se confund\ cu punctele tari aleprodusului turistic România – cele fructificate `n primul rând `n turismul de pensiune sunt cadrul natural pitoresc[i ruralul tradi]ional autentic.

A[adar, concentr\rile de pensiuni se reg\sesc cu prec\dere de-a lungul Mun]ilor Carpa]i [i Subcarpa]ilor, mai ales c\aceste zone de munte [i deal ̀ nglobeaz\ unele dintre arealele etnofolclorice reprezentative pentru p\strarea tradi]iilor,multe din monumentele UNESCO (biserici, m\n\stiri, cet\]i), dar [i o serie de factori curativi renumi]i. Singuraconcentrare de pensiuni care `mplete[te natura cu tradi]ia, dar dep\[e[te arcul carpatic, se g\se[te `n Delta Dun\rii.

Pe lâng\ factorul natural [i cel tradi]ional (cu toate atrac]iile lor specifice), dezvoltarea segmentului pensiunilor afost impulsionat\ [i de cererea turistic\ pentru atrac]ii majore din afara acestor sfere de interes – cele mai importantefiind vechile “burguri” din centrul României [i litoralul.

Atractivitatea cet\]ilor medievale ale Transilvaniei, foarte cunoscute [i apreciate, a determinat inclusiv apari]ia unuimare num\r de pensiuni urbane (de altfel, ora[ele mari din România cu cele mai multe pensiuni sunt Bra[ov, Sibiu[i Cluj-Napoca). {i `ntrucât litoralul continu\ s\ fie un magnet pentru turi[ti, mai ales români, conceptul de “cazare lapensiune” [i-a consolidat treptat rolul s\u [i ̀ n zona sta]iunilor din jude]ul Constan]a, uneori ̀ n forme atipice, adaptate.

Surs\ hart\: imagini preluate de pe www.turistinfo.ro, prelucrate

Legend\~ 100 pensiuni ~ 200 pensiuni ~ 300 pensiuni > 500 pensiuni

I.2. Poli turistici `n segmentul pensiunilor

Investi]iile `n turism din ultimul deceniu au determinat apari]ia unor adev\ra]i poli turistici `n segmentul pensiunilor,prin consacrarea definitiv\ a unor zone cu tradi]ie, cât [i prin intensificarea activit\]ilor turistice `n zone cu poten]ial.Pe harta de mai jos sunt reliefate principalele concentr\ri de pensiuni din România (areale ce adun\ minim 80 - 100de unit\]i) – eviden]iindu-se astfel clar suprapunerea acestor poli din turismul de pensiune peste zonele cu cele maiimportante atrac]ii turistice ale ]\rii, acele repere cu cea mai mare notorietate pe plan na]ional [i interna]ional, caresunt cel mai adesea incluse ̀ n diferitele circuite turistice ale României, fie c\ este vorba de cele organizate de agen]iisau de cele realizate ad-hoc de turi[ti, români sau str\ini.

Graficul 6: ZONE CU CONCENTR|RI DE PENSIUNI

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 13

Page 16: brosura turism

14

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Pe lâng\ cele semnalizate pe harta anterioar\, ̀ n alte câteva zone dezvoltarea turismului de pensiune s-a accentuat`n ultimii ani, existând premise ca [i acestea s\ devin\ ̀ n scurt timp repere importante ̀ ntre arealele ce concentreaz\multe pensiuni `ntr-un spa]iu relativ restrâns. Se remarc\ `n aceast\ categorie perimetrul Beli[-M\ri[el-R\chi]ele(CJ), zona Lep[a – Soveja – Tulnici (VN) [i Clisura Dun\rii (MH).

I.3. Oferta de servicii `n turismul de pensiune [i mecanisme comerciale

SERVICII DE BAZ| {I SERVICII SUPLIMENTARE

Principalul serviciu de baz\ ̀ n afara caz\rii este oferirea unei variante de a servi masa: practica general\ propuneformula de a oferi accesul la o buc\t\rie utilat\ [i gr\tar `n curte, [i uneori oferirea micului dejun (pe lâng\ accesulla buc\t\rie [i gr\tar). Pensiunile care ofer\ demi-pensiune sau pensiune complet\ sunt `ntâlnite mai rar, fiepentru c\ nu sunt dotate corespunz\tor pentru acest serviciu, fie sunt dotate, `ns\ cererea i-a determinat peproprietarii de pensiune s\ abandoneze oferirea de servicii de mas\ `n detrimentul oferirii accesului la buc\t\riepentru turi[ti (de ex. din ra]iuni de rentabilitate sc\zut\).

Parcarea este de asemenea un serviciu considerat obligatoriu, `ns\ unele pensiuni din zonele urbane sau greuaccesibile nu `l ofer\ `ntotdeauna sau `l ofer\ limitat.

Dintre serviciile considerate de c\tre turi[ti ca fiind „de baz\” [i care nu sunt oferite ̀ nc\ de suficient de multe pensiuni(mai ales de cele agroturistice) pot fi men]ionate oferirea de produse naturale (de ex. carne sau legume dingospod\ria proprie) [i de produse tradi]ionale preparate `n pensiune.

Dintre serviciile foarte importante pentru turi[ti, care contribuie la cre[terea valorii unui produs turistic [i astfel cap\t\valen]e de servicii „de baz\” se remarc\ accesul la internet [i serviciul de sp\l\torie, ̀ ns\ acestea ̀ nc\ nu sunt pusela dispozi]ia turi[tilor `n marea majoritate a pensiunilor.

Serviciile de agrement [i cele suport, uzuale sau inedite, oferite de pensiuni sunt enumerate ̀ n reprezentarea grafic\de mai jos:

SERVICII SUPLIMENTARE Facilit\]i identificate la multe pensiuni [i care ar trebui dezvoltate cu prioritate pentru a fi oferite pe scar\ [i mai larg\

Men]ionate de proprietari de pensiune din (aproape) toate regiunile de dezvoltaren Plimb\ri cu tr\sura (vara) / sania (iarna) / barca pe Dunare;n ~nchirieri de biciclete;n Organizare drume]ii [i picnicuri;n Mas\ de ping pong, biliard.

Men]ionate mai rarn Plimb\ri la stân\ / p\str\v\rie;n Excursii cu ghid, excursii la diverse situri arheologice [i monumente

istorice, eventual cu microbuz `nchiriat;n Obiceiuri tradi]ionale (mese câmpene[ti, foc de tab\r\, reprezenta]ii de

muzic\ folcloric\, participarea la activit\]i tradi]ionale: t\iatul porcului sau almielului, mulsul oilor, al vacilor, `nchegatul brânzei, dansuri populare,colinde, coacerea cozonacilor etc.);

n Demonstra]ii sau ini]ieri `n tradi]ii [i me[te[uguri locale: `ncondeiereaou\lor, ceramic\, cioplit piatr\, cioplit drani]\ / [indril\ / [i]\, picturaicoanelor din lemn, cursuri de gastronomie tradi]ional\ etc.;

n Transfer de la gar\ / aeroport /autocar.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 14

Page 17: brosura turism

15

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

SERVICII SUPLIMENTARE orientate cu prec\dere c\tre anumite segmente de turi[ti, identificate la relativ pu]ine pensiuni

Men]ionate de proprietari de pensiune din (aproape) toate regiunile de dezvoltaren ~nchirieri ATV-uri / Snowmobil / Echipament ski;n Organizarea de partide de vân\toare sau pescuit;n Echita]ie;n Loc de joac\ pentru copii;n Spa, jacuzzi, saun\, fitness, masaj, coafor.

Men]ionate mai rarn Sal\ de conferin]e;n Piscin\ / Bazin de mici dimensiuni;n Facilit\]i pentru practicarea sporturilor extreme sau de aventur\ (parapant\,

motodeltaplan, balon cu aer cald, rafting, para[utism, paintball).

~n leg\tur\ cu gruparea serviciilor principale, respectiv a celor suplimentare cele mai comune, prezentate mai sus,trebuie precizat c\ aceasta nu este foarte strict\, `n sensul c\ unele servicii sau facilit\]i sunt privite diferit deproprietarii de pensiune, dar [i de public.

Astfel, unele servicii considerate ca fiind „principale” [i necesare de majoritatea proprietarilor de pensiune suntapreciate ca fiind secundare de o alt\ parte a acestora (de ex. serviciul de sp\l\torie), `n timp ce unele facilit\]isuplimentare ce par specifice unor categorii bine definite de turi[ti sunt considerate o prioritate pentru a fi dezvoltatepe scar\ larg\ de unii proprietari de pensiune (de ex. locul de joac\ pentru copii, piscina / bazinul de mici dimensiunisau `nchirierea de ATV-uri).

Alte servicii suplimentare prezente mai rar `n ofertele pensiunilor intervievate la nivel na]ional sunt enumerate mai jos:u Organizarea de evenimente (nun]i, botezuri, anivers\ri, etc.);u Degustare vinuri [i alte b\uturi tradi]ionale (eventual amenajarea unei vinoteci / crame);u Acomodare animale de companie;u Organizare excursii tematice (de ex. “birdwatching”, cules ciuperci, “mountain biking”).

~n ceea ce prive[te serviciile considerate cu mare poten]ial din perspectiva interesului turi[tilor pentru ele, chiar dac\pot dep\[i sfera de competen]\ / posibilit\]ile unei pensiuni, cel mai des men]ionate au fost terenurile de sport.Amenajarea `n zonele cu turism de pensiune a unor terenuri de tenis sau mini-fotbal este perceput\ ca foartebenefic\ [i important\ de c\tre toate categoriile de juc\tori din turism. Alte astfel de investi]ii cu poten]ial, cecompleteaz\ oferta turistic\ a pensiunilor [i asigur\ noi solu]ii de agrement pentru turi[ti, ar putea fi:

u Amenajarea de magazine de suveniruri (inclusiv costume populare, ce par a fi foarte apreciate de str\ini);u Relansarea turismului de camping;u „Ferm\ cu animale” pentru copii;u Parcuri tematice (mai ales de aventur\ – pentru adul]i [i copii);u Identificarea, marcarea, semnalizarea, amenajarea de trasee montane, de diferite dificult\]i.

TENDIN}E PRIVIND SERVICIUL DE ALIMENTA}IE ~N PENSIUNI

~n ceea ce prive[te serviciul de alimenta]ie [i de oferire a produselor „de cas\” [i a mânc\rii tradi]ionale `n pensiuni,au fost identificate mai multe tendin]e. Unele pensiuni care includ `n ofert\ servicii de mas\ renun]\ s\ mai ofereproduse din gospod\ria proprie, `n timp ce altele nu consider\ produsele naturale „de cas\” un aspect important alofertei lor (oferind `n schimb alimente din comer]), ceea ce `n ambele cazuri d\uneaz\ calit\]ii [i autenticit\]iiprodusului turistic reprezentat de cazarea la pensiune.

Legat de acest subiect, mul]i proprietari de pensiune se plâng c\ le este aproape imposibil s\ ofere astfel de produsealimentare, ob]inute local, ̀ n condi]iile impuse de reglement\rile ̀ n materie. ~n plus, ideea dezvolt\rii ̀ n jurul pensiuniia unei mini-ferme agro-alimentare a c\rei ofert\ s\ dep\[easc\ nevoile proprii ale familiei este abandonat\ de mul]i

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 15

Page 18: brosura turism

16

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

antreprenori [i datorit\ dificult\]ii comercializ\rii ̀ n condi]ii de eficien]\ economic\ a surplusului de produse agricole[i agro-alimentare rezultate (de ex. pre]urile la lapte sau carne `n viu primite de produc\tori sunt extrem de mici,sistemul de colectare a laptelui este defectuos).

Sunt `ns\ [i mul]i turi[ti interesa]i de pensiuni care ofer\ acces la o buc\t\rie utilat\ [i nu servicii de mas\, iar ofertale vine `n general `n `ntâmpinare cu astfel de facilit\]i. Proprietarii de pensiune care au renun]at total sau par]ial laserviciile de mas\ sau nu le-au oferit niciodat\ au ca principal\ justificare rentabilitatea sc\zut\ a dot\rii [i men]ineriiunei func]iuni de preparare [i servire a mesei (investi]ie ini]ial\ mare, ineficien]\ `n extra-sezon etc.). A[adar,reglement\rile excesive pe de-o parte [i rentabilitatea limitat\, pe de alt\ parte, par s\ fie motivele principale pentrucare multe pensiuni mici [i medii prefer\ s\ ofere doar minuturi sau mic dejun, de multe ori „neoficial” [i doar la cerere.

Proprietarii de pensiune care au investit semnificativ `ntr-o buc\t\rie cu ajutorul c\reia s\ ofere servicii de mas\sunt reticen]i a se adapta la tendin]a privind accesul la buc\t\rie ̀ n detrimentul serviciilor de mas\, chiar dac\ gradulde ocupare redus `i `mpiedic\ `n unele cazuri s\ men]in\ personal permanent `n respectivele buc\t\rii – motivelelor se refer\ la protejarea unei investi]ii consistente `n buc\t\ria profesional\, dar [i la riscul pierderii treptate a unuipunct forte al ofertei (serviciile de alimenta]ie public\) `n favoarea „self-cateringului”. Totu[i, unii proprietari depensiune din aceast\ categorie se v\d nevoi]i uneori s\ cedeze [i s\ se adapteze cererii, mai ales `n extra-sezon,pentru a asigura ocupare [i a nu periclita decisiv activitatea.

Chiar dac\ mâncarea tradi]ional\ [i produsele naturale provenind din gospod\ria proprie este apreciat\ diferitde diversele categorii [i segmente de turi[ti, [i reprezentan]ii cererii [i cei ai ofertei consider\ c\ merit\ g\sitesolu]ii viabile pentru ̀ ncurajarea includerii ̀ n pachetele turistice a produselor tradi]ionale [i mânc\rii „de cas\”,m\car pentru acei turi[ti care apreciaz\ cazarea la pensiune `n special datorit\ bucatelor gustoase oferitede gazde din produc]ia proprie.

STRATEGII DE PRE} {I PROMOVARE

O mare parte din pensiunile din România practic\ acela[i tarif la cazare pe parcursul `ntregului an, modificândpre]urile doar de s\rb\tori (de Pa[te, Cr\ciun, Valentine's Day etc.), atunci când ofer\ [i diferite pachete de servicii.Aceste pachete includ de obicei cazare, mic dejun / demi-pensiune / pensiune complet\ [i (cel pu]in) o mas\ special\cu produse tradi]ionale, plus alte servicii conexe, de ex. plimb\ri cu sania.

De[i majoritatea proprietarilor de pensiune intervieva]i `n cadrul cercet\rii au indicat c\ `n aceste cazuri specialetarifele la cazare nu cresc cu mai mult de 20 – 30%, cererea foarte mare din preajma s\rb\torilor a favorizat cre[teride tarife [i de peste 100% `n ultimii 3 – 5 ani. Pachetele de s\rb\tori pot fi `n general doar u[or negociate cu turi[tii`n func]ie de num\rul de persoane, de serviciile alimentare incluse, de durata sejurului etc.

Se pare c\ practica prin care tarifele nu variaz\ `n func]ie de sezon vs. extrasezon, respectiv zilele s\pt\mânii vs.week-end, este `ntâlnit\ mai ales `n zonele mai pu]in cunoscute pentru atrac]iile lor turistice, cu un flux mai mic deturi[ti sau care se adreseaz\ turismului de tranzit (mai pu]in afectat de sezonalitate) sau turismului de business.Atunci când exist\, varia]iile de tarife la cazare `ntre sezon [i extrasezon sunt `n medie de 20 - 30%.

Un caz aparte este litoralul, unde sezonalitatea este cea mai pronun]at\. Aici, varia]iile de pre] sunt mari, ̀ n concordan]\cu varia]ia cererii. ~n perioada de vârf cre[terea pre]urilor fa]\ de perioada de `nceput a sezonului este `n general de100%, `ns\ sunt [i situa]ii izolate când varia]ia este mai mare (200%) sau mai mic\ (cre[teri de doar 30-40%).

Pentru a atrage un num\r mai mare de clien]i [i `n acela[i timp pentru a-i fideliza pe cei care au venit cel pu]in odat\ la unitatea lor, proprietarii de pensiune recurg la diferite strategii, cele mai des utilizate fiind reducerile de pre]aplicate pentru grupuri sau pentru un sejur mai lung (de ex. turi[tii care stau 3 nop]i pl\tesc doar 2, la grupuri maimari se ofer\ o camer\ gratis etc.) [i includerea de servicii conexe `n pre]ul caz\rii pentru sejururi mai consistente(plimb\ri cu sania / c\ru]a, acces la biciclete, transfer cu ma[ina de la gar\ / aeroport, accesul gratuit la terenul desport de]inut de pensiune sau la piscin\ etc).

De asemenea, pentru fidelizare, mul]i proprietari de pensiune se bazeaz\ pe amabilitate, pe calitatea produseloralimentare naturale (unele oferite „din partea casei”: o b\utur\ tradi]ional\, un desert), pe faptul c\ sunt la dispozi]iaclien]ilor, cât [i prin alte mici discount-uri sau gratuit\]i.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 16

Page 19: brosura turism

17

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Marea majoritate a pensiunilor par s\ nu aib\ o strategie clar\ [i diversificat\ de promovare, cei mai mul]idintre proprietari consider\ c\ cea mai bun\ promovare o fac clien]ii care pleac\ mul]umi]i dup\ un sejurpetrecut la ei, cu inten]ia de a reveni `n viitor sau care la rândul lor recomand\ [i cunoscu]ilor pensiunea(a[a numita promovare „din gur\ `n gur\”).

Website-ul propriu [i mai ales prezen]a pe portalurile de turism sunt modalit\]i uzuale de promovare. Ultima esterelativ pu]in costisitoare (având `n vedere c\ prezen]a pe unele portaluri de turism este gratuit\), motiv pentru carepoate fi considerat\ „motorul” promov\rii pensiunilor, mul]i proprietari fiind de p\rere c\ aceast\ modalitate estemai util\ decât folosirea website-ului propriu (care necesit\ promovare specific\ [i intens\, prin efort propriu, pentrua fi g\sit direct de turi[ti, pe când portalurile mari sunt deja cunoscute [i utilizate de turi[ti).

De altfel, pu]ini dintre proprietarii de pensiune intervieva]i, ale c\ror unit\]i dispun de website propriu, se `ngrijescconstant de actualizarea [i optimizarea acestuia (de ex: prin activit\]i de tip „SEO”), considerând c\ simpla existen]\a website-ului este de ajuns pentru c\ pensiunea s\ devin\ cunoscut\.

Este de remarcat faptul c\ pe lâng\ website-urile proprii [i portalurile române[ti de turism, un num\r (redus totu[i)de pensiuni colaboreaz\ cu portaluri interna]ionale de rezerv\ri (`n special cu Booking.com), ca modalitate principal\de atragere a turi[tilor str\ini.

Alte ac]iuni facile de promovare sunt `mp\r]irea de c\r]i de vizit\ sau flyere clien]ilor actuali sau poten]iali (cuprezentarea pensiunii [i / sau a promo]iilor), celor afla]i `n trecere pe la pensiune, sau `n cadrul târgurilor de turism.

Participarea cu stand propriu la târgurile de turism nu este considerat\ suficient de profitabil\ (pu]ini dintre proprietariide pensiune ce au fost responden]i `n cadrul cercet\rii au resursele necesare, iar cei care dispun de acestea nuconsider\ c\ fluxul de turi[ti a crescut substan]ial `n urma acestor particip\ri). Participarea la târguri regionale,na]ionale [i interna]ionale de turism prin intermediul agen]iilor a fost men]ionat\ sporadic, fiind considerat\ o op]iuneviabil\ pentru atingerea unor categorii mai diversificate de turi[ti.

Câteva dintre ac]iunile inovative legate de tarife [i promovare ale unor pensiuni sunt enumerate `nconti nuare:n Sejur cu pensiune complet\, ce aduce [i 50% reducere pentru accesul la piscina unui hotel din zon\;n Pachet de cazare cu mic dejun `n timpul s\pt\mânii (5 nop]i, de duminic\ pân\ vineri), pentru care

clien]ii pl\tesc tariful echivalent a 2 nop]i din week-end;n Includerea `n pre]ul sejurului, la alegere, a unei lec]ii de echita]ie pentru copii, a accesului la un parc

de distrac]ii din apropiere sau a unei lec]ii de tenis cu instructor;n Pachete speciale de mas\ [i cazare pentru grupuri de copii (tabere, excursii etc.);n 25% reducere pentru tinerii c\s\tori]i [i pentru persoanele care s\rb\toresc un eveniment special;n Discount-uri la pachete de cazare prin intermediul voucherelor comercializate de portalurile online de

reduceri;n Promovare prin intermediul Facebook: concurs pe pagina pensiunii de pe site-ul de socializare, prin

care se poate câ[tiga un sejur;n Concurs prin intermediul unei reviste pentru femei, al c\rui premiu const\ `ntr-un sejur la pensiunea

respectiv\ (ac]iune promo]ional\ generat\ de faptul c\ majoritatea rezerv\rilor la pensiunea respectiv\sunt realizate de c\tre femei);

n Reportajul realizat la o pensiune [i transmis pe postul na]ional de televiziune a avut se pare un impactmajor asupra atragerii de noi clien]i;

n Promovare prin marketing direct, la costuri minime: utilizarea serviciile po[tale pentru a trimite clien]iloractuali [i poten]iali oferte [i informa]ii, trimiterea periodic\ de e-mail-uri cu oferte / informa]ii la bazade date cu clien]i (persoane fizice [i / sau companii).

RELA}IA CU AGEN}IILE DE TURISM

~n cele mai multe cazuri analizate, proprietarii de pensiune sunt interesa]i de colaborarea cu agen]iile de turism,`ns\ nu ̀ ntreprind demersuri ̀ n acest sens, a[teptând s\ fie contacta]i de acestea din urm\, [i chiar dac\ se ̀ ncheiecontracte, `n general colaborarea se concretizeaz\ printr-un num\r mic de turi[ti adu[i `n pensiuni prin intermediulagen]iilor (mai ales `n cazul pensiunilor de dimensiuni mici [i medii).

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 17

Page 20: brosura turism

18

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Doar o mic\ parte dintre proprietarii de pensiune intervieva]i, ce colaboreaz\ cu agen]iile, consider\ rela]ia foartebenefic\, `n special aceia care au o capacitate de cazare ridicat\ [i sunt interesa]i `n mod special [i de g\zduireaturi[tilor str\ini (`n special grupuri mari care fac circuite `n România), `ns\ nu pot atrage acest segment de pia]\ prinfor]e proprii.

Turi[tii români dispun de bugete mai restrânse [i `n plus se pot organiza mai u[or pe cont propriu `n ]ara natal\,motiv pentru care apeleaz\ rar la serviciile agen]iilor cu privire la cazarea ̀ n pensiuni – a[adar, se pare c\ segmentulprincipal vizat de pensiunile care lucreaz\ cu agen]ii sunt str\inii. Totu[i, conform unora dintre proprietarii depensiune, colaborarea cu agen]ii poate fi profitabil\ prin ]intirea segmentului „bugetarilor” (angaja]i ̀ n sectorul public,ce achizi]ioneaz\ bilete prin sindicat), respectiv a acelor turi[ti români care din diverse motive prefer\ s\ nuorganizeze pe cont propriu un sejur la pensiuni (de ex. persoane comode sau persoane care ̀ n mod tradi]ional mergla o agen]ie pentru orice tip de vacan]\).

A[adar, cu toate c\ cei mai mul]i proprietari de pensiune intervieva]i au men]ionat existen]a sau posibilitateacolabor\rii cu agen]iile de turism, rela]ia nu este v\zut\ drept una consolidat\ pe scar\ larg\, având `n vedere maiales faptul c\ agen]iile urm\resc `n general colaborarea cu pensiuni ce dispun de capacit\]i mari de cazare (ce potacomoda grupuri de peste 30 de persoane). De cele mai multe ori agen]iile aleg s\ colaboreze cu hoteluri, caredispun de o mai bun\ organizare intern\ - multe agen]ii consider\ c\ sistemul de rezerv\ri [i comunicarea `n cazulpensiunilor las\ de dorit, `ns\ din ce `n ce mai multe pensiuni gestionate profesionist demonteaz\ aceast\prejudecat\.

O alt\ deficien]\ legat\ de aceast\ colaborare o constituie comisioanele solicitate de agen]ii, considerate prea maride mul]i proprietari de pensiune. Pe de alt\ parte, din perspectiva agen]iilor, nici atitudinea unor pensiuni nu esteprofesionist\, atunci când pentru serviciul de intermediere prestat de agen]ie proprietarul nu consider\ justificat s\`[i diminueze marja prin cedarea comisionului, pentru a profita de beneficiul cre[terii gradului de ocupare. ~n acela[itimp, unii dintre proprietarii de pensiuni accept\ mai degrab\ comisionul perceput de portalul Booking.com, `ncondi]iile `n care acest portal contribuie `n mod vizibil la atragerea de turi[ti str\ini, ce au un alt poten]ial de consumturistic decât cei români.

O solu]ie de intensificare a rela]iilor pensiuni – agen]ii, din perspectiva proprietarilor de pensiune, este [i organizareade `ntâlniri `ntre cele dou\ p\r]i (de tipul „târgurilor de contract\ri”, `n cadrul c\rora s\ se prezinte oferte, s\ se`ncheie contracte).

O alt\ modalitate de `mbun\t\]ire a rela]iei este considerat\ [i implicarea mai mare a agen]ilor `n fenomenulreprezentat de turismul de pensiune, spre a cunoa[te cât mai bine pensiunile pentru care ofer\ pachete, astfel ̀ ncâtserviciile prezentate s\ fie conforme cu realitatea, f\r\ a oferi surprize nepl\cute turi[tilor (de multe ori ofertele suntf\cute f\r\ vizitarea `n prealabil a unit\]ii sau f\r\ consultarea final\ a pensiunii). De asemenea, unii proprietari depensiune sunt de p\rere c\ agen]iile nu se implic\ suficient `n promovarea zonelor agroturistice prin prezentareadiferitelor activit\]i [i posibilit\]i de excursii [i agrement pe care le ofer\ zona, informa]ii ce ar spori [ansele ca turi[tiis\ fie atra[i de perspectivele unui concediu `ntr-o pensiune din arealul respectiv.

REZERV|RI {I PL|}I ONLINE

REZERV|RI - Principala metod\ prin care se opereaz\ rezerv\rile ̀ n pensiuni este ̀ n continuare rezervarea telefonic\dintre turist [i reprezentantul pensiunii. Tot mai des `n ultimii ani, comunicarea prin e-mail a devenit [i eao modalitate de a stabili termenii unei rezerv\ri turistice, ̀ ns\ de multe ori rezerv\rile operate prin e-mailsunt `nso]ite [i de confirmarea telefonic\.

A[adar, nivelul de ̀ ncredere reciproc\ generalizat\ ̀ ntre turi[ti [i reprezentan]ii pensiunilor, care s\ ̀ nl\ture reticen]aexistent\ de ambele p\r]i, `nc\ nu a fost atins. De altfel, unii proprietari de pensiune au punctat c\ f\r\ o discu]ietelefonic\ nu sunt foarte deschi[i s\ opereze rezerv\ri (mai ales `n cazul turi[tilor români ce vin pentru prima dat\la pensiunea lor), convorbirea fiind [i un mijloc de profilare a poten]ialului client [i de evaluare a seriozit\]ii lui cuprivire la sosirea `n pensiune.

Cazuri de neseriozitate privind condi]iile de rezervare sunt semnalate `n general de ambele p\r]i - turi[ti [ireprezentan]i ai pensiunilor, `ns\ cu prec\dere de a doua categorie, iar o metod\ de reducere a riscului denerespectare a unei rezerv\ri din partea clientului este plata unui avans.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 18

Page 21: brosura turism

19

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Majoritatea proprietarilor de pensiune sunt adep]ii sistemului, care se practic\ mai ales `n perioadele de vârf, sauatunci când se ̀ nchiriaz\ mai multe camere sau ̀ ntreaga unitate [i / sau ̀ n cazul [ederilor mai lungi. Sumele solicitatedrept avans sunt rezonabile – 20% - 30% din tariful serviciilor – iar motiva]ia solicit\rii avansului este, bine`n]eles,siguran]a limit\rii pierderii `n cazul nerespect\rii rezerv\rii.

Exist\ [i pensiuni care nu solicit\ avans `n nicio situa]ie (cu excep]ia s\rb\torilor, când pachetele con]in [i servicii demas\), dar `ncrederea lor se datoreaz\ poate [i faptului c\ au avut de-a lungul timpului doar clien]i serio[i. Pe de alt\parte, unii proprietari de pensiune, care `n general ar fi mul]umi]i [i cu un avans minim, de 10%, solicit\ uneori multmai mult (chiar 40% - 50%) tocmai pentru c\ au avut situa]ii nepl\cute cu renun]\ri la rezerv\ri ̀ n perioadele de sezon.

Un num\r relativ ridicat dintre reprezentan]ii de pensiuni intervieva]i au precizat c\ unitatea lor opereaz\ rezerv\rionline, `ns\ mul]i dintre ei de fapt asociaz\ conceptul cu rezerv\rile agreate `n urma unui schimb de e-mailuri saucu cele realizate ̀ n urma vizit\rii website-ului pensiunii de c\tre turi[ti; a[adar, ponderea pensiunilor care ̀ ntr-adev\rau implementat un tip de sistem de rezervare online `n timp real pare s\ fie `nc\ foarte redus\.

Merit\ men]ionat\ `n acest sens, `nc\ o dat\, colaborarea unor pensiuni cu celebrul website de rezerv\ri„Booking.com”; sunt `ns\ [i proprietari de pensiune care nu consider\ acest model de gestionare a unor rezerv\ripretabil pe scar\ larg\ pensiunilor mici [i medii, `ntrucât presupune blocarea unor camere doar pentru solicit\risosite prin acel website, ceea ce aceste categorii de pensiuni nu `[i permit s\ fac\ (decât poate `n extra-sezon).

Beneficiile rezerv\rilor online [i actualiz\rii `n timp real a disponibilit\]ii camerelor sunt `n general acceptate demajoritatea responden]ilor (de ex. u[urin]a pentru client, care nu mai e nevoit s\ sune pentru confirm\ri), `ns\ mul]i[i-au manifestat reticen]a fa]\ de succesul implement\rii pe scar\ larg\ a sistemului, fie datorit\ penetr\rii slabe aserviciilor internet de calitate ̀ n anumite zone cu pensiuni, fie datorit\ dificult\]ii pentru pensiuni de a avea actualizate`n timp real disponibilit\]ile (`n condi]iile `n care opera]iunea nu s-ar face automat).

Balan]a continu\ s\ `ncline deci `nspre necesitatea confirm\rii disponibilit\]ii prin e-mail [i / sau telefon; sunt `ns\ [ipensiuni care v\d solu]ia rezerv\rilor `n timp real materializat\ cu ajutorul unui software specializat, care s\ asigureo gestionare facil\ [i actualiz\ri automate. Limitarea ar fi `n acest caz nevoia de instruire `n domeniul IT pentru uniiproprietari de pensiune (cei care nu au cuno[tin]ele necesare sau nu au angaja]i care s\ poat\ opera ei sistemulde rezerv\ri online). De asemenea, cei care ar `ncerca un astfel de software `l percep totu[i ca fiind costisitor.

PLATA SERVICIILOR - ~n ceea ce prive[te plata cu cardul a serviciilor `n pensiune, p\rerile responden]ilor au fost`mp\r]ite: mul]i consider\ c\ plata „cash” este preferat\ atât de c\tre pensiuni cât [i de c\tremajoritatea turi[tilor, al]ii v\d avantajele instal\rii unui POS `n unitate. De altfel, câ]iva dintreproprietarii de pensiune intervieva]i chiar au men]ionat c\ implementarea unui POS era `ndesf\[urare `n pensiunea lor la momentul interviului.

Plata online cu cardul a unui avans pentru rezervare este considerat\ o metod\ rapid\ [i eficient\ de confirmare aseriozit\]ii privind sosirea turi[tilor, iar din perspectiva acestora, de asigurare a unei rezerv\ri. Avantajul rapidit\]iipl\]ii avansului cu cardul este mai bine subliniat de cazurile `n care perioada `ntre cererea de efectuare a rezerv\rii[i sosirea clientului este prea scurt\ pentru a se solicita avans pl\tibil prin transfer bancar (sau chiar dac\ se solicit\,banii nu intr\ `n contul pensiunii `n timp util).

Metoda poate avea o larg\ aplicabilitate `n cazul turismului de weekend, când rezervarea se face joi sau vineri.Conceptul nu este `ns\ deloc popular `n rândul pensiunilor, [i probabil exist\ reticen]e [i `n rândul turi[tilor (legate`n special de percep]ia oamenilor asupra securit\]ii acestei metode de plat\).

~n concluzie, reprezentan]ii pensiunilor con[tientizeaz\ c\ mediul electronic va avea un rol din ce `n cemai mare `n cadrul tranzac]iilor comerciale din turism (fiind identificate doar cazuri izolate de neagreere alucrului cu calculatorul), dar pe de alt\ parte, pentru succesul sistemului de rezerv\ri [i pl\]i `n timp real esteprobabil nevoie de timp suficient `n care s\ creasc\ [i `ncrederea turi[tilor `n eficien]a [i siguran]a acestuia.Combinarea posibilit\]ii de rezervare `n timp real cu plata unui avans online cu cardul pentru confirmarearapid\ a rezerv\rii poate fi o solu]ie de „educare” a turi[tilor care fac rezerv\ri la mai multe pensiuni pentruacela[i sejur (men]inând prin neseriozitate o anumit\ stare de ne`ncredere `ntre proprietarii de pensiune [ituri[ti) – respectarea obligatorie de c\tre unit\]ile de cazare a rezerv\rii pl\tite este o condi]ie de la sine`n]eleas\ pentru progresul mecanismelor comerciale inovatoare `n turismul de pensiune românesc.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 19

Page 22: brosura turism

20

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

II. TURI{TII ROMÂNI {I CAZAREA LA PENSIUNE

II.1. Comportamentul turistic al românilor `n deplas\rile interne

PERCEP}IA VACAN}EI {I A{TEPT|RILE TURI{TILOR DE LA VACAN}|

No]iunea de vacan]\ are conota]ii diferite ̀ n rândul turi[tilor, opinia despre vacan]\ fiind influen]at\ de caracteristicileactivit\]ilor pe care inten]ioneaz\ s\ le desf\[oare `n vacan]\ sau care prezint\ interes pentru ei, de vârst\, denivelul social dar [i de dimensiunea bugetului lor.

Paleta metodelor de relaxare ̀ ntr-un concediu este diferit\, de la odihna preponderent pasiv\ care ̀ nl\tura tensiunilede orice natur\ [i aduce relaxarea, la “odihna activ\” `n care destinderea [i refacerea vin `n urma unor activit\]i deagrement mai degrab\ solicitante fizic.

A[adar vacan]a este asociat\ mai ales cu nevoile specifice sau contextuale precum: odihna, deconectarea, relaxarea,socializarea, dorin]a unora de a descoperi locuri [i obiceiuri noi, al]ii având, dimpotriv\ locuri favorite de vacan]\,dorin]a sau nevoia de a-[i `ngriji s\n\tatea, dar [i cu aspecte precum turismul cultural, lectur\, divertismentul,recreerea ̀ n drume]ii montane, plaj\ [i mare, sau pur [i simplu cu “repausul”. Motiva]i de calitatea serviciilor turisticeexterne, dar [i de ofertele avantajoase, un num\r redus de responden]i asociaz\ no]iunea de vacan]\ exclusiv cu„ie[irea din ]ar\” `n timp ce pentru responden]ii solicita]i excesiv de ritmul vie]ii cotidiene vacan]a poate `nsemnadoar “somn” sau “repaus”.

O serie `ntreag\ de aspecte precum experien]ele anterioare cât [i motiva]iile de c\l\torie, nevoile [i intereseleactuale, nevoile de consum contextuale, dorin]a de a se deconecta de la ritmul profesional sunt câ]iva din stimuliicare le influen]eaz\ turi[tilor intervieva]i, a[tept\rile de la vacan]\.

Satisfacerea nevoilor de odihn\ [i relaxare este “a[teptarea” de la vacan]\ indicat\ preponderent de turi[tiiintervieva]i. Aceste dou\ aspecte corespund [i reflect\ cel mai bine “a[tept\rile de la vacan]\”, aspira]ii careodat\ satisf\cute le asigur\ acestora refacerea, le compenseaz\ rutina [i surmenajul cotidian la care suntexpu[i, impulsionându-le dorin]a de c\l\torie.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 20

Page 23: brosura turism

21

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

1 Not\: Informa]iile numerice din acest capitol au ca surs\ ancheta statistic\ reprezentativ\ la nivel urban (pentru România [i pentru fiecare regiunede dezvoltare), a[adar trimiterile la responden]i / turi[ti care ̀ nso]esc procentele [i ̀ n general informa]iile cifrice fac referire la subiec] ii acestui studi.

Alte solu]ii de `ntrebuin]are a timpului liber din concediu, sau aspira]ii ale turi[tilor sintetizate `n “a[tept\rile” de lavacan]\, includ aspecte precum:n dorin]a de a face mi[care,n dorin]a de petrecere a timpului liber `ntr-un cadru agreabil al\turi de familie sau prieteni,n acumularea de cuno[tin]e,n experien]e culturale [i culinare noi,n explorarea mediului,n dorin]a de distrac]ie,

toate acestea dozate echilibrat `n timpul experiment\rii unui angajament turistic astfel `ncât `ntoarcerea din vacan]\s\ se fac\ cu “amintiri pl\cute” [i cu regretul “c\ s-a terminat”.

A[adar, a[tept\rile se individualizeaz\ la nivelul persoanei turi[tilor intervieva]i, astfel c\ ele se reg\sesc `nsatisfacerea mai multor nevoi specifice [i unele complexe precum: descoperirea de locuri, obiceiuri [i tradi]ii noi,vizite la obiective istorice sau cu poten]ial cultural, vizite la prieteni, deconectarea de griji, tratament, relaxare,destindere, dar [i divertisment, recreere `ntr-un climat termic reconfortant. Acest din urm\ parametru, al\turi defactorii de mediu [i ambientali, contribuie semnificativ la reu[ita unui demers turistic, a[a dup\ cum sugereaz\ sauprecizeaz\ explicit unii subiec]i intervieva]i.

CARACTERISTICILE DEPLAS|RILOR INTERNE ALE ROMÂNILOR

Deplasarea temporar\ a turi[tilor intervieva]i `n afar\ localit\]ii de re[edin]\ este sus]inut\ de argumente ce vizeaz\satisfacerea unor nevoi specifice sau contextuale precum: odihn\, relaxare sau mi[care, tratament, vizite la rudesau prieteni, deplas\ri `n scop de afaceri, participare la evenimente, confruntarea cu activit\]i noi / inedite, etc.

Num\rul deplas\rilorAnaliza datelor referitoare la num\rul plec\rilor interne din ultimul an relev\ urm\toarele tendin]e:n Un sfert din turi[tii intervieva]i1 nu au efectuat un concediu de odihn\ sau nu au experimentat un aranjament

turistic cu o durat\ mai mare de 5 nop]i, `n ultimul an;n Pu]in peste jum\tate din subiec]i au efectuat un singur concediu, `n timp ce 16% dintre turi[tii intervieva]i au

efectuat `n medie 2 sau mai multe plec\ri `n vacan]e interne;n 4 din 10 turi[ti n-au plecat `n weekend-uri [i `n timpul s\rb\torilor legale `n afar\ localit\]ii de re[edin]\ `n

timp ce despre un sfert reiese c\ au plecat o singur\ dat\;n Subiec]ii care au petrecut cel pu]in un sejur turistic de week-end au avut `n medie 2,7 ie[iri anuale `n sta]iuni

turistice, la sfâr[it de s\pt\mân\;n Doar 2 din 10 subiec]i au plecat `n delega]ii, sau au participat la diverse evenimente;n 7% dintre subiec]i au optat pentru turismul de tratament, limitând acest demers la o singur\ ie[ire pe an.

Graficul 7: MOTIVA}IA C|L|TORIILOR TURISTICE (pentru care s-a pl\tit cazarea) efectuate `n ultimul an `nafara localit\]ii de re[edin]\ (% din num\rul responden]ilor)

Concediu de odihn\, vacan]\,sejur (peste 5 zile)

Week-end [i s\rb\tori legale

C\l\torii de afaceri, delega]ii,participare la evenimente

Tratament, `ngrijirea s\n\t\]ii,concediu medical 7

19

60

73

Obs.: Suma procentelor este mai mare de 100%, unii turi[ti c\l\torind de mai multe ori cu diverse scopuri.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 21

Page 24: brosura turism

22

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

Prin raportarea la principalele categorii socio-demografice distingem câteva aspecte interesante privind grupurilede turi[ti care au `nregistrat cele mai multe ie[iri `n afara localit\]ii de re[edin]\, astfel:

n Studen]ii, managerii, persoanele liber profesioniste, pensionarii au `nregistrat cele mai multe ie[iri `nvacan]e de lung sejur, cu o durat\ mai mare de 5 nop]i (`n medie 1,5 ie[iri pe an);

n Plec\rile `n vacan]ele de scurt sejur (weekend-uri) [i cu ocazia s\rb\torilor legale `nregistreaz\ o tendin]\cresc\toare odat\ cu `naintarea `n vârst\: de la 2,3 plec\ri la 20 ani la 3,3 plec\ri pentru intervalul 46-50 ani,num\rul plec\rilor sc\zând dup\ aceast\ vârst\. Cele mai multe sejururi de week-end `n care s-a pl\tit celpu]in o noapte de cazare la o unitate de primire turistic\ le-au desf\[urat patronii;

n (4,3 pe an), persoanele cu studii superioare (`n medie 3 pe an), iar cele mai pu]ine s-au `nregistrat `n cazul[omerilor, studen]ilor [i func]ionarilor cu studii medii.

n Persoanele din spa]iul urban al marilor ora[e2 au `nregistrat mai multe ie[iri `n vacan]ele de lung sejur sau`n week-end, comparativ cu persoanele domiciliate `n ora[ele mici.

Num\rul nop]ilor de cazare pl\tite `n ultimul an

~n perioada septembrie 2010 – august 2011 turi[tii din România au pl\tit `n medie mai pu]in de 11 nop]i de cazare`n deplas\rile interne pe care le-au efectuat.

Cele mai multe nop]i pentru care s-a pl\tit serviciul de cazare au fost alocate turismului de odihn\ [i recreere[i turismului de tratament sau profilactic iar cele mai pu]ine nop]i de cazare pl\tite s-au reg\sit `n c\l\toriilemotivate de turismul de scurt sejur (week-end), turismul de afaceri precum [i de turismul ocazional (sau decircumstan]\).

Perioada de desf\[urare a vacan]ei

~n ceea ce prive[te perioada de desf\[urare a vacan]ei, `n marea lor majoritate subiec]ii intervieva]i indic\ genericperioada „de var\”, men]inând tendin]a de a opta pentru o singur\ vacan]\ de lung sejur pe an, aceasta fiind deregul\ tradi]ionalul concediu de var\. Solicita]i s\ detalieze, ace[tia men]ioneaz\ cu prec\dere lunile „iulie [i august”,f\r\ `ns\ a omite lunile de toamn\ „când se mai potole[te canicula” [i pot beneficia de reducerile de tarife dinextrasezon, sezonul rece, „când au copii vacan]\” sau „e un pic de z\pad\ pentru ski”, dar [i perioada S\rb\torilorde Cr\ciun [i Anul Nou, Pa[te sau sejururile ocazionate de alte zile libere oficiale.

Subiec]ii care aleg perioada de var\ pentru desf\[urarea vacan]ei argumenteaz\ cu urm\toarele: este intervaluldin an `n care de regul\ au alocat\ perioada de concediu, este sezonul vacan]elor [colare pentru elevi / studen]i /cadre didactice, au avantajul oferit de factorul climatic care le permite desf\[urarea unor activit\]i specifice, sau, cuargumentul subiectiv c\ “vara e cel mai frumos sezon”.

Se disting [i turi[ti constrân[i de o serie de factori care `i limiteaz\ s\-[i aleag\ singuri perioada de desf\[urare avacan]ei: aloc\ri de concediu f\cute de angajator f\r\ a le solicita op]iunea “dup\ cum se poate”, cazurile angaja]ilor`n func]ii de r\spundere care `i solicit\ permanent [i care `[i segmenteaz\ vacan]a `n fragmente relativ mici (câte “ofereastr\ de 2-3-4 zile”).

Pentru unii subiec]i, `nainte de a fi o op]iune, perioada de desf\[urare a vacan]ei este un context condi]ionat deresursele financiare, element care le influen]eaz\ atât sezonul `n care aleg s\ `[i petreac\ vacan]a cât [i durataacesteia. Unii turi[ti români afirm\ „`mi iau concediu `n func]ie de buget”, `n timp ce pensionarii sunt limita]i atât dedimensiunea bugetului, cât [i de aloc\rile operate de Casele de Pensii pentru vacan]ele subven]ionate.

S-au identificat [i subiec]i care renun]\ la vacan]\ pentru c\ „bugetul nu le permite” sau pentru a ceda `n favoareaaltor priorit\]i, dar [i subiec]i adep]i ai turismului sezonier, pentru care vacan]a `nsumeaz\ de fapt mai multe „ie[iride week-end” sau sejururi mici de 2-3 nop]i.

Tipologia turi[tilor ̀ n func]ie de perioada vacan]elor interne este completat\ de subiec]ii pentru care vacan]a de lungsejur se desf\[oar\ exclusiv `n afara ]\rii [i „doar weekend-urile `n ]ar\”.

2 “mari ora[e”, ora[e cu peste 200.000 locuitori

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 22

Page 25: brosura turism

23

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

CELE MAI VIZITATE DESTINA}II TURISTICE INTERNE

Solicitându-le celor 5.600 subiec]i ai anchetei statistice s\ indice localit\]ile sau sta]iunile din România `n care auc\l\torit [i au pl\tit serviciul de cazare `n ultimul an, a fost generat\ o list\ de 630 de destina]ii turistice.

Primele 7 sta]iuni ierarhizate dup\ num\rul de men]iuni au fost vizitate de jum\tate din turi[tii intervieva]i. Num\rulmediu de c\l\torii interne `n ultimul an semnificativ mai mare decât num\rul mediu de localit\]i vizitate de c\tre unturist indic\ faptul c\ unii turi[ti au fost de mai multe ori `n aceia[i localitate `n ultimele 12 luni.

Pentru simplificarea analizei, din afirma]iile generate de subiec]i este configurat\ `n tabelul de mai jos o ierarhie aprimelor 40 de localit\]i vizitate, acestea fiind ̀ n cea mai mare parte sta]iuni sau localit\]i turistice cu renume. Celelalte590 localit\]i au atras doar 36% din totalul deplas\rilor turi[tilor care s-au cazat la pensiuni `n ultimul an.

Tabelul 2: Localit\]ile din România vizitate `n scop turistic de cei mai mul]i turi[ti `n ultimul an

Obs.: Alte 590 localit\]i au fost men]ionate cu procente mai mici de 1%.

Destina]iile indicate de subiec]i sunt atât zone turistice vaste sau sta]iuni cu tradi]ie, cu importante atrac]ii individuale[i sus]inute de o serie de servicii specifice, localit\]i cu caracter dominant cultural, sta]iuni cu condi]ii propice pentruodihn\ sau tratament, dar [i spa]iul urban al ora[elor cu oferte turistice variate [i consistente.

~n ceea ce prive[te preferin]ele turi[tilor, sta]iunile cele mai apreciate `n general sunt Bra[ov, Mamaia, Constan]a,Costine[ti, Sibiu, Sinaia [i B\ile Felix (preferate `n total de o treime din subiec]i). Se observ\ c\ topul general alpreferin]elor se suprapune `n mare m\sur\ peste topul celor mai vizitate localit\]i interne `n ultimul an.

Jude]ele Constan]a [i Bra[ov au fost de departe cele mai vizitate de turi[ti `n ultimul an, `n timp ce jude]ele cel maipu]in vizitate `n scop turistic au fost Teleorman, Giurgiu, C\l\ra[i, Ilfov, Vaslui, Olt, Dâmbovi]a, S\laj.

Localitatea / Jude]ulBra[ov – BVMamaia – CTBucure[ti – BCostine[ti – CTConstan]a – CTB\ile Felix – BHSibiu – SBSinaia – PHEforie Nord – CTB\ile Herculane – CSVatra Dornei – SVPredeal – BVSovata – MSBran – BVBu[teni – PHCluj Napoca – CJRânca – GJTimi[oara – TMNeptun – CTSl\nic Moldova – BC

Nr.1.2.3.4.5.6.7.8.9.

10.11.12.13.14.15.16.17.18.19.20.

Procent10,18,37,36,96,66,15,75,14,94,74,33,73,23,13

2,72,42,32,12

Localitatea / Jude]ulIa[i – ~SStraja – HDMangalia – CTOl\ne[ti – VLOradea – BHSuceava – SVArie[eni – ABMoeciu – BVPiatra Neam] - N}T\[nad – SMPoiana Bra[ov – BVSighi[oara – MSC\lim\ne[ti – VLDur\u – N}B\ile Tu[nad – HGEforie Sud – CTGura Humorului – SVTârgu Mure[ - MSC\ciulata – VLLep[a – VN

Nr.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.34.35.36.37.38.39.40.

Procent2

1,91,81,81,81,81,71,71,61,61,51,51,41,41,31,31,31,31,21,1

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 23

Page 26: brosura turism

24

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Graficul 8: IERARHIA JUDE}ELOR VIZITATE ~N SCOP TURISTIC ~N ULTIMUL AN DE TURI{TII INTERVIEVA}I(% turi[ti)

Obs.: Alte 14 jude]e au `ntrunit fiecare mai pu]in de 1%, `n total 4,8%. Procentul cumulat al jude]elor dep\[e[te 100%, `ntrucât mul]i turi[ti au vizitat

mai mult de un jude].

FACTORI MOTIVA}IONALI PENTRU ALEGEREA DESTINA}IILOR DE VACAN}|

Din perspectiva motiva]iilor care i–au determinat pe turi[tii români s\ aprecieze favorabil destina]iile turisticemen]ionate anterior se disting factori precum:n frumuse]ea locurilor indicat\ generic – argumentându-se c\ „fiecare are particularitatea lui” [i enumerându-

se elemente ca: valen]e ambientale, climatul [i diversitatea peisagistic\ a spa]iului montan, caracteristicilemediului `nconjur\tor – valoarea turistic\ a teritoriului (elemente natural - teritoriale [i cele de factur\antropic\);

n localizarea, amplasamentul [i accesibilitatea;n dorin]a de cunoa[tere, de descoperire, a locurilor, oamenilor, obiceiurilor [i tradi]iilor locale specifice;n valen]ele profilactice, de tratament [i recuperare ale unor sta]iuni;n alternativa unei gastronomii tradi]ionale, uneori ecologice;n mentalitatea [i ospitalitatea reflectate `n atitudinea localnicilor / prestatorilor fa]\ de turi[ti;n pre]urile accesibile;n apropierea de localitatea de re[edin]\;n aspectul, calitatea [i atractivitatea unit\]ilor de primire turistic\;n fidelitatea [i obi[nuin]a `n ceea ce prive[te o destina]ie favorit\ de vacan]\, dorin]a de a veni `ntr-un loc

unde “se simt bine”;n poten]ialul ofertei de relaxare [i destindere al sta]iunii;n obiective turistice de notorietate din sta]iuni sau din vecin\tatea acestora.

Aceast\ multitudine de variabile care influen]eaz\ comportamentului subiec]ilor `n alegerea destina]iilor turistice devacan]\ se datoreaz\ interac]iunii unor factori ce ]in de personalitatea subiectului [i stimulii specifici obiectivuluituristic.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 24

Page 27: brosura turism

25

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Factorii culturali, naturali, de infrastructur\ general\ [i conjuncturali, caracteristicile produsului turistic [i facilit\]ile,dar [i factorul uman, cu caracter personal, de multe ori subiectiv, sunt elemente luate `n considerare de subiec]i [icare le influen]eaz\ alegerea destina]iei turistice.

UNIT|}ILE DE CAZARE UTILIZATE ~N DEPLAS|RILE INTERNE

Tipologia structurilor de primire turistic\ cu func]iuni de cazare suprapus\ peste op]iunea subiec]ilor, indic\ [i rezum\ponderea principalelor 3 tipuri de unit\]i de cazare utilizate preponderent de turi[tii intervieva]i. Dup\ cum rezult\din datele analizate, aceste unit\]i principale sunt reprezentate de structurile: hotel, pensiune turistic\, gazd\.

Rezultatele ob]inute arat\ c\ `n aproape dou\ treimi din deplas\rile interne ale turi[tilor pensiunea a fost principalultip de unitate de cazare utilizat\.

Graficul 9: TIPOLOGIA UNIT|}ILOR DE PRIMIRE TURISTIC| FOLOSITE DE SUBIEC}I ~N DESTINA}IILETURISTICE INTERNE DIN ULTIMUL AN (% din num\rul deplas\rilor)

Preferin]a subiec]ilor manifestat\ pentru o anume structur\ de cazare este influen]at\ de venituri, astfel c\ cei cuvenituri de peste 3.000 lei lunar au ales mai des s\ se cazeze `n unit\]i hoteliere, spre deosebire de cei cu veniturireduse care au optat pentru alte structuri de primire turistic\.

Pentru sejururile de scurt\ durat\ de maxim 4-5 nop]i s-a constatat mai frecvent preferin]a subiec]ilor pentru unit\]ilehoteliere, spre deosebire de vacan]ele de lung sejur, de 8-10 zile, situa]ie `n care pensiunile au fost mult mai desprima alegere.

Vârsta medie a turi[tilor care s-au cazat la hotel este de 39 ani, pe când vârsta medie a celor care s-au cazat`n pensiuni este de 35 ani.

Pentru cazarea improvizat\ la gazde apeleaz\ `n mai mare m\sur\ turi[tii trecu]i de 40 ani, pe când la tipurile decazare mai pu]in comune (cort, han, etc.) apeleaz\ mai degrab\ cei cu vârste medii de 35 ani.

Preferin]ele subiec]ilor `n raport cu tipologia unit\]ii de cazare

Turi[tii intervieva]i apreciaz\ calitatea [i diversitatea serviciilor prestate `n spa]iul pensiunilor. Când opteaz\ pentrupensiune, subiec]ii au de regul\ `n vedere urm\toarele aspecte: loca]ia, amplasamentul, serviciul de mas\, nivelulde pre], ospitalitatea gazdelor, cur\]enia, facilit\]ile.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 25

Page 28: brosura turism

Motivele pentru care turi[tii români aleg pensiunea `n detrimentul hotelului sau altor alternative de cazare:

n Cadrul familial, atmosfera primitoare [i cald\, personal ospitalier [i prompt la solicit\rile turi[tilor;n Amplasarea favorabil\ `n mediul natural, `n locuri lini[tite, retrase [i uneori `n vecin\tatea obiectivelor de

interes, ambian]\ relaxant\;n Dimensiunea redus\ a spa]iului de cazare care `i confer\ intimitate;n Rela]ionarea bun\ cu gazdele, posibilitatea de interac]iune facil\, turistul devine factor de socializare ̀ n spa]iul

pensiunii;n Formalit\]i simple de check-in;n Pre]urile accesibile [i competitive `n raport cu unit\]ile hoteliere;n Flexibilitatea pre]urilor, faptul c\ “pot fi negociate” [i raportul favorabil calitate – pre];n Absen]a sau num\rul redus de unit\]i hoteliere, ori starea precar\ a acestora, din unele zone turistice;n Oportunitatea de a beneficia de o gastronomie tradi]ional\ specific\, posibilitatea alc\tuirii meniului;n Servicii conexe, facilit\]i de agrement care favorizeaz\ relaxarea [i recreerea `n aer liber;n Cur\]enia din spa]iul de cazare;n Posibilitatea de a `nchiria la cerere `ntreg spa]iul de cazare.

Turi[tii care aleg unitatea hotelier\ sus]in aceasta cu argumentele:n confortul sporit comparativ cu alte structuri de cazare;n facilit\]i multiple;n existen]a serviciului de mas\, includerea micului dejun `n costul de cazare;n un management mai performant;n angaja]i mai numero[i comparativ cu pensiunile, cu atribu]ii clare `ntr-o structur\ bine organizat\;

Nivelul de confort al unit\]ii de cazare pentru care au optat subiec]ii

Mai mult de jum\tate din turi[ti au ales s\ se cazeze `n unit\]i de cazare cu confort de 3 stele / flori / margarete, nef\ -când o distinc]ie clar\ `ntre aceste 2 tipuri de clasific\ri, ceea ce nu d\ posibilitatea identific\rii spa]iale clare a unit\ ]ilordin spa]iul urban sau rural. Pentru confortul de 4 [i 5 stele / flori / margarete a fost preferat `n mai mare m\sur\ ho telul.

Graficul 10: Nivelul de confort al unit\]ilor de cazare utilizate `n ultimul an (% turi[ti)

26

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Legend\

n Pensiunen Hotel

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 26

Page 29: brosura turism

27

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Alegerea destina]iei de vacan]\, a perioadei [i a duratei acesteia, a serviciilor achizi]ionate [i a tipului de unitate decazare sunt influen]ate `n mod direct de situa]ia material\ a subiec]ilor. O concluzie clar\ este faptul c\ subiec]iialeg unit\]i de cazare, produse [i servicii turistice care s\ le comunice [i s\ fie `n conformitate cu statutul lor social.

MOTIVE DE SATISFAC}IE {I INSATISFAC}IE CU PRIVIRE LA DEPLAS|RILE INTERNE ALEROMÂNILOR

Elementele care `mplinesc a[tept\rile poten]iale ale turi[tilor se materializeaz\ `n satisfac]ii, `n timp ce aspectelenecorespunz\toare din timpul unui aranjament turistic au generat insatisfac]ii. Ponderea ridicat\ `n ceea ce prive[tesatisfac]iile o ̀ nregistreaz\ indicele de atractivitate, denumit generic de subiec]i “frumuse]ea locurilor”. ~n practic\,o posibil\ diminuare temporar\ a factorilor de atractivitate, a condi]iilor naturale care favorizeaz\ satisfac]ia turi[tilor,este compensat\ prin combinarea altor elemente din structur\ ofertei, f\r\ a-i diminua considerabil valoarea acesteia.

Elemente de satisfac]ie cu privire la c\l\toriile interne ale românilor al\turi de cadrul natural [i peisagistic\atr\g\toare:n Posibilitatea de a interac]iona cu localnicii, de a cunoa[te locuri noi, cu valen]e turistice deosebite;n Amplasarea unit\]ii de cazare `ntr-o zon\ retras\, lini[tit\, nepoluat\;n Ospitalitatea [i amabilitatea prestatorilor de servicii;n Familiaritatea locurilor, posibilitatea de a interac]iona `n limba matern\, de a comunica cu u[urin]\ “pentru

c\ vorbim aceea[i limb\”;n Experien]ele gastronomice;n Accesibilitatea pre]urilor;n Confortul oferit de spa]iul de cazare;n Calitatea serviciilor “care a `nceput s\ creasc\, mai ales `n cadrul pensiunilor”;n Tratamentele terapeutice, profilactice [i de recuperare corespunz\toare (climat, ape termale, saline, etc).

S-au eviden]iat [i considerente de natur\ subiectiv\ care au contribuit la satisfac]ia subiec]ilor, precum: n Timp agreabil petrecut al\turi de familie;n Posibilitatea de a-[i cunoa[te ]ara [i de a-[i face noi prieteni;n Vreme frumoas\;n Posibilitatea de a practica activit\]i specifice (sportive, drume]ii, etc.) `n destina]iile turistice.

Responden]ii tind s\ devin\ critici când realitatea produsului turistic oferit nu se suprapune ̀ ntocmai peste ofertaprezentat\, fie telefonic, fie din surse online.

~n timp ce pu]ini subiec]i precizeaz\ c\ “nu am avut probleme”, ceilal]i fac referire la o serie `ntreag\ de aspectecare le-au creat insatisfac]ii la momentul derul\rii unui aranjament turistic, iar dintre acestea se disting urm\toarele:

Elemente de insatisfac]ie cu privire cu privire la c\l\toriile interne ale românilorn Lipsa unui comportament adecvat fa]\ de turist;n Calitatea necorespunz\toare a serviciilor de cazare;n Insuficient\ valorificare a bazei materiale;n Lipsa unor facilit\]i sau servicii de agrement;n Utilit\]i nefunc]ionale;n Pre]urile uneori nejustificat de mari (`n unele destina]ii) / raport inadecvat `ntre costul serviciilor [i calitatea

acestora; foarte sugestiv\ este remarca unui respondent care afirm\ „`n Republica Dominican\ am pl\tit maipu]in decât la Mamaia”, referindu-se la serviciile de cazare [i mas\;

n Lipsa materialelor informative din incinta unit\]ilor de cazare / lipsa birourilor de informare turistic\;n Aspect inestetic al unit\]ii de cazare, integrarea nearmonioas\ `n mediu;n Dot\ri necorespunz\toare;n Neconformitatea ofertei/neconcordan]a ̀ ntre oferta prezentat\ [i condi]iile concrete, constate de turi[ti la fa]a

lo cu lui;n Lipsa serviciului de alimenta]ie `n unitatea de cazare; tot `n acest registru s-au mai remarcat aspectele: timp

lung de a[teptare pentru servirea mesei, calitatea ̀ ndoielnic\ a preparatelor culinare (`n unele unit\]i), meniunediversificat;

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 27

Page 30: brosura turism

28

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

n Instruire insuficient\ a angaja]ilor (din unele unit\]i), lipsa de profesionalism a acestora, personal insuficientnumeric;

n Cur\]enie precar\ `n unele loca]ii;n Infrastructura rutier\ precar\, deficitar\;n Locuri de parcare insuficiente sau inexistente;n Degradarea spa]iului de cazare [i de g\zduire, loca]ii nerenovate, nemodernizate sau ne`ntre]inute;n Trasee turistice nemarcate, lipsa marcajelor [i indicatoarelor turistice.

Se observ\ c\ turi[tii semnaleaz\ [i aspecte care nu apar]in sferei de competen]\ a proprietarilor de pensiuni/unit\]ihoteliere, dar pe care le-au perceput ca nemul]umiri. Pe lâng\ cele de mai sus, au mai fost men]ionate nep\sareaautorit\]ilor [i degradarea `n consecin]\ a unor obiective turistice, poluarea din unele zone, inexisten]a curselor detransport public `ntre sta]iuni, obstacolele nemarcate, lipsa `n unele locuri a panourilor rutiere de semnalizare, etc.

~n general, turi[tii solicit\ servicii de alimenta]ie `n toate formulele de vacan]\ [i indiferent de durata sejurului, atât`n ceea ce prive[te existen]a unor spa]ii adecvate de servire dar [i ̀ n ceea ce prive[te calitatea preparatelor culinare.

Orice c\l\torie turistic\ este strâns legat\ de sistemul de transport [i de infrastructura rutier\, motiv pentru carecontingentul unit\]ilor de cazare se poate dezvolta odat\ cu modernizarea infrastructurii rutiere [i a sistemelor detransport sau poate fi serios amenin]at de lipsa sau precaritatea acestora. Un acces necorespunz\tor [i un trafic`ngreunat din lipsa unor re]ele moderne de transport au impact direct asupra dezvolt\rii turismului.

Datorit\ lipsei de planificare, subiec]ii beneficiaz\ de avantajul unei mobilit\]i ridicate [i a libert\]ii de a nu respectaun program prestabilit, `ns\ `n acela[i timp au inconvenientul imposibilit\]ii satisfacerii cererii `n anumite momente(perioade aglomerate, vârf de sezon).

PARTICULARIT|}I PRIVIND CAZ|RILE LA PENSIUNI

Serviciul de alimenta]ie `n pensiuneMarea majoritate a turi[tilor, [i `n mai mare m\sur\ responden]ii femei, sunt interesa]i s\ scape de preg\tirea /prepararea mesei atunci când merg `n concediu. Aproape dou\ treimi dintre turi[tii intervieva]i declar\ c\ suntinteresa]i de servicii de mas\ `n cadrul pensiunii – s\ se ofere cel pu]in micul dejun, fie c\ este inclus `n tarifulcaz\rii, fie c\ este pl\tit separat de c\tre turist, `n timp ce peste jum\tate sunt de asemenea interesa]i de serviciicomplete de mas\.

Graficul 11: PREFERIN}E PENTRU SERVIREA MESEI ~N INCINTA UNEI PENSIUNI

Care din urm\toarele aspecte referitoare la serviciul de alimenta]ie sunt importante pentru dumneavoastr\ atunci când v\ caza]i la o pensiune din România?

n DA n NU n INDIFERENT

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 28

Page 31: brosura turism

29

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Modalitatea de plat\ a serviciului de cazare~n marea lor majoritate turi[tii prefer\ plata `n numerar, ponderea celor care folosesc uzual alte formule de plat\fiind situat\ la 13%, fapt ce confirm\ percep]ia proprietarilor de pensiune cu privire la acest subiect. De[i mul]iresponden]i sunt interesa]i s\ culeag\ informa]ii despre vacan]\ [i unit\]i turistice pe internet ([i caut\ activ produsecare s\ corespund\ a[tept\rilor), `n cea mai mare parte nu sunt dispu[i s\ fac\ [i tranzac]ia de plat\ pe internet,preferând varianta de “plat\ cash” la unitatea de cazare.

Graficul 12: MODALIT|}ILE DE PLAT| PENTRU SERVICIILE DE CAZARE ~N ROMÂNIA (% responden]i)

Preferin]a pentru plata `n numerar / cash este sus]inut\ de argumentelen Este o modalitate simpl\, comod\, direct\, accesibil\, confortabil\, sigur\; n Unii subiec]i nu de]in card;n Subiec]ii nu folosesc cardul `n mod uzual, nu sunt familiariza]i cu folosirea lui, cel pu]in pentru efectuarea

pl\]ilor pe internet; n Conservatorism;n Subiec]ii nu au `ncredere `n sistemul bancar, ci doar `n pl\]ile cu numerar;n Plata cash d\ posibilitatea negocierii pre]ului, aspect sugestiv surprins de un respondent: „cu banii jos po]i

s\ te `n]elegi cu patronu’ la pre]”;n Subiec]ii pot avea o eviden]\ clar\ a disponibilului de bani comparativ cu lichiditatea din cont [i `[i pot

dimensiona cheltuielile de vacan]\ `n limita “atât am, atât `mi permit”;n Proprietarii de pensiuni solicit\ `n unele pensiuni plata exclusiv cash;n Unele pensiuni nu au implementat\ metoda de plat\ cu cardul (lipsa POS), `ndeosebi cele cu o capacitate

de cazare mai redus\; n Metoda de plat\ cash, la momentul caz\rii, le permite responden]ilor s\ poat\ cere decomandarea unei

eventuale rezerv\ri `n situa]ia `n care pensiunea nu le satisface a[tept\rile.

Pl\]ile `n numerar se pot efectua `n diverse formule de plat\: la front desk-ul unit\]ii de cazare, sau prin intermediulagen]iei de turism, dac\ aceasta este intermediara aranjamentului turistic.

Un num\r redus de subiec]i intervieva]i prefer\ plata cu cardul [i sus]in aceast\ alegere cu motiva]iile:

Argumente `n favoarea pl\]ii cu carduln Este o modalitate civilizat\, modern\, confortabil\, elibereaz\ persoana de grija manipul\rii banilor `n

vacan]\;n Variant\ sigur\ - `n caz de pierdere sau furt se pierde doar cardul, nu [i banii;n Salariul multor angaja]i se vireaz\ pe card.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 29

Page 32: brosura turism

30

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Impedimentele sau dezavantajele utiliz\rii cardului se desprind din urm\toarele concluzii bazate pe afirma]iileresponden]ilor:n Sunt situa]ii când nu func]ioneaz\ POS-ul;n Nu to]i agen]ii economici accept\ tot timpul pl\]ile cu cardul, de[i posed\ POS;n Unele pensiuni nu au implementat sistemul electronic de plat\ cu cardul; `n mediul rural pare a fi o metod\

destul de preten]ioas\, furnizorii de servicii turistice nu sunt preg\ti]i cu astfel de instrumente de plat\. Unrespondent precizeaz\ obiectiv: „\sta e marele minus la pensiuni, `n general oriunde am umblat prin ]ar\,am constatat lipsa posibilit\]ii de a pl\ti cu cardul”.

n Responden]ii pensionari, ̀ ntr-o propor]ie mare, nu [tiu s\ foloseasc\ cardul [i mai mult decât atât, dup\ cummen]ioneaz\ explicit un respondent “nici nu `mi doresc s\ m\ pricep la plata cu cardul”;

n Unii turi[ti consider\ c\ se pot expune riscului de fraudare.

Indiferent de procedura de plat\ agreat\, cash sau card, majoritatea responden]ilor prefer\ s\ achite serviciileturistice la momentul caz\rii, „numai la fa]a locului” pentru c\ „trebuie s\ fim siguri dac\ alegerea pe care am f\cut-ope Internet corespunde `n totalitate”.

Unii responden]i au subliniat c\ exist\ o leg\tur\ `ntre tipul pl\]ii [i destina]ia de vacan]\ aleas\, astfel c\ pl\]ileonline sau cu cardul sunt mult mai pu]in asociate cu turismul intern, ci mai degrab\ cu vacan]ele `n str\in\tate.

Destina]iile interne [i mai cu seam\ vacan]ele spontane sunt susceptibile la anul\ri/decomand\ri, `n mai marem\sur\ decât vancan]ele externe, motiv pentru care responden]ii nu agreeaz\ `n multe situa]ii asumarea unuiangajament de plat\ par]ial\ sau integral\ a serviciilor turistice.

Alte metode sau formule de plat\ agreate [i sugerate de responden]i includ:n Achitarea unui avans, urmând ca restul de plat\ s\ fie achitat la momentul caz\rii, referitor la plata unui avans

turi[tii intervieva]i au indicat c\ efectuarea acestei pl\]i se face de obicei prin transfer bancar [i reprezint\ osiguran]\ a faptului c\ rezervarea a fost f\cut\;

n Internet banking;n Formula combinat\: online + cash - pentru o garan]ie a rezerv\rii turi[tii prefer\ o plat\ anticipat\ online,

urmând ca la cazare s\ pl\teasc\ diferen]a (este [i o posibilitatea de plat\ ̀ n tran[e a unui aranjament turistic).

Pensiunea ideal\Responden]ii descriu foarte sugestiv [i unii dintre ei chiar foarte detaliat atributele pensiunii ideale. ~n afirma]iilemultor subiec]i se reg\sesc apreciate caracteristicile: bine amplasat\ dar izolat\, de preferat `n zona de munte,`ntr-un cadru natural atr\g\tor, cât mai nealterat, cu aer curat, construit\ din lemn [i `n acord cu arhitecturazonal\, cu ambient interior pl\cut, camere spa]ioase [i moderne, dar reduse din punct de vedere numeric, frumosdecorate, confortabile [i cu mobilier minimal dar util, cu balcon, dotate cu pat matrimonial, TV, frigider, flori,aer condi]ionat, toate acestea ̀ ntr-o stare de cur\]enie [i igien\ “perfect\”. Unii responden]i indic\ necesitatea dot\riipensiunii cu b\i generoase, obligatoriu „cu cad\” [i echipate modern.

Unul dintre aspectele foarte des men]ionate de responden]i este faptul c\ ace[tia doresc s\-[i satisfac\ nevoia delini[te, `ndep\rtându-se pe timpul sejurului de trafic, aglomera]ie [i de stresul caracteristic vie]ii urbane. Serviciilecomplementare dintr-o “pensiune ideal\” sunt de asemenea foarte apreciate de turi[tii români, existen]a acestora`n unitatea de cazare contribuind la cre[terea satisfac]iei clien]ilor. Dintre acestea sunt men]ionate: internet, terenamenajat de sport [i loc de joac\ pentru copii, piscin\, spa]ii de relaxare `n aer liber, gr\tar amenajat, balansoar [ib\nci, locuri de parcare amenajate, sal\ de biliard, saun\.

Caracteristicile “ideale” ale personalului angajat se reg\sesc ̀ n aspectele: “zâmbitori, amabili, tineri, dar profesioni[ti.”Pensiunea ideal\ este “obligatoriu dotat\ cu restaurant”, ofer\ pensiune complet\, “mâncare s\n\toas\”, de preferatrealizat\ cu produsele din ferm\ proprie.

Pentru responden]ii care descriu pensiunea ideal\ `n mediul urban, aspectele pe care le-ar aprecia se refer\ laapropierea de centru, “ca s\ vizitez cât mai multe din obiectivele turistice”.

Pentru unii dintre turi[ti, pensiunea ideal\ echivaleaz\ `n primul rând cu un pre] accesibil al serviciilor „pre]ul pân\`ntr-o sut\ de lei pe noapte”, cu un raport calitate – pre] “corect”.Foarte sugestiv, f\r\ a detalia ̀ ns\, un respondent prefigureaz\ pensiunea ideal\ “s\ fie ca ̀ n Austria, cu servicii impecabile”.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 30

Page 33: brosura turism

31

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

II.2. Observa]ii succinte asupra deplas\rilor externe ale turi[tilor români

O treime din responden]i care s-au cazat la pensiuni `n România `n ultimul an au c\l\torit `n ]\ri str\ine o singur\dat\, 11% de 2 ori [i 5% de 3 sau mai multe ori. Italia, Ungaria [i Bulgaria au fost ]\rile cele mai vizitate `n ultimulan de c\tre subiec]i.

Tabelul 3: }\rile vizitate `n ultimul an de turi[tii intervieva]i (% din num\rul total de responden]i)

Obs.: Au fost men]ionate alte 48 ]\ri vizitate, `n ponderi mai mici de 0,4% fiecare, `ntr-un total de 3,2%

Dac\ `n deplas\rile interne turi[tii au preferat `n mai mare m\sur\ s\ se cazeze la pensiuni, `n deplas\rile externeop]iunea predominant\ a fost hotelul.

Graficul 13: UNIT|}ILE DE CAZARE PENTRU CARE AU OPTAT SUBIEC}II ~N TURISMUL “OUTBOUND” (% din deplas\rile externe)

Obs.: Pentru deplas\rile externe, cazarea la gazd\ se refer\ `n special la vizitarea rudelor / prietenilor

Subiec]ii care au c\l\torit `n scop turistic `n Italia [i Ungaria au optat `ntr-o mai mic\ m\sur\ pentru cazarea `nunit\]ile hoteliere, preferând celelalte alternative de cazare, pe când cei care au c\l\torit `n Bulgaria au preferat `npropor]ie de 80% cazarea la hotel.

Pensiunile au fost loca]iile alese frecvent pentru vacan]ele petrecute `n Austria [i Germania. Produsul turisticaustriac caracterizat prin preponderen]a unit\]ilor de cazare de mici dimensiuni [i de caracterul familial al acestora,de multiplele facilit\]i alternative de agrement [i dot\ri pentru practicarea sportului `n orice anotimp [i `mbun\t\]ireapermanent\ a echipamentelor, face din aceast\ ]ar\ un pol de atrac]ie [i pentru turi[tii români care opteaz\ pentruvacan]e `n Europa occidental\. Alegerea pensiunilor ca spa]ii de cazare `n Austria este justificat\ [i de faptul c\turismul rural, specific cel de pensiune, reprezint\ peste 80% din oferta turistic\ austriac\, promovat\ de multeagen]ii de turism din România.

}araItaliaUngaria Bulg\ria AustriaGermaniaGreciaSpania Fran]a TurciaMarea Britanie

Nr.1.2.3.4.5.6.7.8.9.

10.

Procent8,15,75,14,24,04,03,23,12,21,7

}araOlandaCroa]ia Belgia CehiaSerbiaPoloniaMoldovaSloveniaElve]iaSUA

Nr.11.12.13.14.15.16.17.18.19.20.

Procent0,90,90,70,60,60,40,40,40,40,4

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 31

Page 34: brosura turism

32

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

II.3. Principalul sejur intern din ultimul an

DESTINA}IA ALEAS|, MOTIVAREA DECIZIEI, FACTORI DE DECIZIE

Destina]ia aleas\Alegerea unei destina]ii pentru vacan]\ satisface exigen]ele unor motiva]ii complexe, determinate de formele deturism practicate [i influen]ate de tr\s\turile, impulsurile distincte [i cu `nc\rc\tur\ subiectiv\ accentuat\ alesubiec]ilor `n `ncercarea de a-[i identifica destina]ia de vacan]\ potrivit\.Chestionându-i cu privire la destina]iile alese pentru petrecerea celui mai recent concediu intern a reie[it c\ jum\tatedin turi[ti s-au deplasat `n 17 localit\]i [i alt\ jum\tate `n alte 387 localit\]i. Cele 404 localit\]i alese pentruconcediu reprezint\ 12,6% din totalul localit\]ilor din România.

Tabelul 4: Destina]iile `n care turi[tii au petrecut cel mai lung sejur intern `n ultimul an

Obs.: Au fost men]ionate alte 387 localit\]i, fiecare cu mai pu]in de 0,5% turi[ti

Grupând localit\]ile pe jude]e constat\m c\ mai mult de un sfert din turi[ti [i-au petrecut cel mai importantconcediu intern recent `n jude]ul Constan]a [i jum\tate din turi[ti au preferat alte 10 jude]e (Bra[ov, Bihor,Suceava, Prahova, Vâlcea, Cara[-Severin, Sibiu, Mure[, Cluj, Neam]).

Motivarea deciziei

Graficul 14: MOTIVELE CARE AU DETERMINAT ALEGEREA DESTINA}IEI DE VACAN}| (% responden]i)

Obs.: Procentele `nsumate dep\[esc 100%, subiec]ii men]ionând mai multe motive ale alegerii localit\]ii.

LocalitateaConstan]a – CTBra[ov – BVMamaia – CTCostine[ti – CTSibiu – SBB\ile Felix – BHEforie Nord – CTB\ile Herculane – CSVatra Dornei – SV

Nr.1.2.3.4.5.6.7.8.9.

Procent11,6

75

3,22,72,62,42,31,9

Localitatea Sinaia – PHSuceava – SVSovata – MSPredeal – BVBucure[ti – BNeptun – CTOradea – BHBu[teni – PH

Nr.10.11.12.13.14.15.16.17.

Procent1,81,61,61,61,31,11,11

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 32

Page 35: brosura turism

33

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Peisajul natural atr\g\tor [i aerul curat au fost determinante ca motiva]ie pentru alegerea destina]iei de vacan]\`n mai mare m\sur\ pentru b\rba]i decât pentru femei, precum [i pentru cei c\s\tori]i, cu studii superioare.

Oportunit\]ile pentru petrecerea timpului liber au reprezentat o alt\ motiva]ie important\ `n alegerea destina]ieide vacan]\, `n special pentru b\rba]i, pentru categoria turi[tilor nec\s\tori]i, respectiv pentru categoria celor cuvârste sub 30 ani.

De remarcat este faptul c\ turi[tii cu veniturile cele mai mari au l\sat cel mai mult alegerea sta]iunii pe seama celorcare i-au ̀ nso]it ̀ n concediu, ei fiind interesa]i ̀ n mod special de vizitarea unor obiective cu poten]ial turistic [i cultural,de atractivitatea locurilor pe care au preconizat s\ le viziteze.

Factori de decizie `n alegerea destina]iei de vacan]\Decizia alegerii destina]iei de vacan]\ este cel mai frecvent o decizie colectiv\. Chestionându-i pe subiec]i cu privirela persoana decident\ a destina]iei din concediul intern precedent a reie[it c\ `n cele mai multe situa]ii a fost vorbade o decizie comun\ a partenerilor de cuplu (aproape jum\tate din subiec]i au ales destina]ia `mpreun\ cupartenera/ul).

Graficul 15: DECIDEN}II DESTINA}IEI DE VACAN}| (% responden]i)

ORGANIZAREA C|L|TORIEI

Utilizarea serviciilor agen]iilor de turism

~n marea lor majoritate subiec]ii [i-au organizat vacan]a intern\ pe cont propriu. Doar 1 din 6 subiec]i a apelat lao agen]ie de turism tradi]ional\ sau online, la sindicat sau Casa de Pensii, ori a folosit trimiteri medicale [i bonusuride vacan]\ de la angajator (decontarea de c\tre angajator a unei sume fixe sau a unui procent din costul vacan]ei,`n baza unui contract dintre angajator [i o agen]ie de turism). Cei care prefer\ s\ colaboreze cu agen]iile de turismcaut\ de regul\ produse standardizate, c\l\torii programate, fiind totodat\ adep]ii rezerv\rilor din timp.

Dintre cei care s-au cazat la pensiune, 91% [i-au organizat vacan]a pe cont propriu, stabilind singuri toate detaliile.Subiec]ii care au optat pentru cazarea `n unit\]ile hoteliere au apelat `n mai mare m\sur\ la sprijinul agen]iilor deturism, sau a altor intermediari (sindicat, Casa de Pensii, etc).

Motivele pentru care turi[tii nu apeleaz\ la agen]iile de turism pentru vacan]ele interne sunt:

n Mul]i turi[tii sunt adep]ii improviza]iei, prefer\ autonomia [i angajamentele turistice spontane, au `ncredere`n capacitatea lor de a lua decizii bune;

n Prefer\ documentarea `n spa]iul virtual (ofertele de cazare pe internet);n Comisioanele mari ale agen]iilor de turism/intermedierea ridic\ pre]ul sejurului;n Nu v\d util\ intermedierea pentru vacan]ele interne;n Au buget restrâns de vacan]\ [i apeleaz\ la alte surse (programarea [i reparti]ia prin Casa de pensii);n Economisesc timp rezervând telefonic, f\r\ intermediari;

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 33

Page 36: brosura turism

34

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

n Ne`ncrederea `n serviciile agen]iilor, lipsa convingerii c\ imaginea unit\]ii ofertate este real\; experien]eanterioare nepl\cute / lipsa de implicare a agentului de turism, rela]ionare neprofesionist\ cu clien]ii;

n Percep]ia c\ agen]iile nu pot realiza vacan]e personalizate, dedicate;n Lipsa ofertelor promo]ionale la agen]ii (`n special pentru segmentul pensiunilor);n Nu v\d util\ intermedierea agen]iilor pentru vacan]ele de scurt sejur sau weekend-uri/vacan]e `n locuri

familiare;n Agen]iile limiteaz\ posibilit\]ile de mi[care / un aranjament prestabilit nu le d\ libertatea de a schimba loca]ia,

de a modifica durata de sejur f\r\ constrângerea penaliz\rii;n Turi[tii nu vor angajamente prestabilite pentru turismul itinerant.

A[adar, turi[tii spontani vor libertate de mi[care, s\-[i structureze singuri vacan]a, vor de regul\ s\-[i aleag\ singuridestina]ia, modul de c\l\torie (`l prefer\ pe cel neorganizat), doresc s\ selecteze de multe ori la fa]a locului dinpaleta de oferte [i pre]uri. Tendin]a de cre[tere a turismului individual, pe cont propriu, a imprimat cererii turistice ungrad mare de spontaneitate.

Un num\r restrâns de subiec]i prefer\ s\ solicite sprijinul agen]iilor de turism (tradi]ionale sau online) iar motiva]iile[i circumstan]ele care `i determin\ s\ apeleze sunt diverse [i reg\sesc `n aspectele:

n Vacan]e externe;n Asigurarea transferului `n cazul vacan]elor externe, intermedierea serviciului de transport;n Decontarea de c\tre angajator a unei sume fixe sau procentuale din costul vacan]ei pe baza unui voucher

utilizabil doar `n rela]ia cu o agen]ie de turism;n Contract `ntre sindicat [i agen]ia de turism;n Vacan]e de lung sejur [i `n locuri mai pu]in cunoscute; n Pachete promo]ionale [i /sau programe turistice diversificate; n Pentru a pre`ntâmpina `n vârf de sezon riscul de spa]ii de cazare “fully booked”; n Comoditatea demersului, siguran]a, minimizarea riscului generat de situa]ii imprevizibile;n Agen]iile ofer\ consultan]\; n Recomand\rile pentru a lucra cu o agen]ie de turism;n Turism de grup, aranjament turistic cu detalii multiple;n Notorietatea [i experien]a agen]iei;n Fidelitatea fa]\ de o anume agen]ie de turism;n Pentru siguran]a unor servicii de calitate, condi]ii de cazare bune.

Dimensiunea grupului de turi[ti

~n cel mai recent concediu intern turi[tii intervieva]i au plecat `n grupuri formate `n medie din 6 - 7 persoane.

Graficul 16: NUM|RUL DE PERSOANE CARE A COMPUS GRUPUL DE TURI{TI (% responden]i)

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 34

Page 37: brosura turism

35

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Analizând componen]a grupurilor de turi[ti `n func]ie de localit\]ile lor de provenien]\ s-a constatat c\ cei care `[iau domiciliul de re[edin]\ ̀ n ora[ele de peste 200.000 locuitori pleac\ ̀ n concedii mai des ̀ n grupuri restrânse decâtcei care domiciliaz\ `n ora[ele mici.

Pentru vacan]ele de scurt sejur caracteristica dominant\ este cea a grupurilor numeroase, pe când vacan]ele cu odurat\ mai mare de 7 nop]i au reunit `n mai multe cazuri grupuri reduse de turi[ti, de 2-3 persoane.

Mijloace de transport utilizate

Deplasarea cu autoturismul `n vacan]ele interne de]ine o pozi]ie dominant\ `ntre formele de transport utilizate dec\tre turi[ti.

Graficul 17: MIJLOCUL DE TRANSPORT FOLOSIT PENTRU A AJUNGE LA DESTINA}IE (% responden]i)

Obs.: Suma procentelor este egal\ cu 101%, unul din 100 turi[ti deplasându-se cu mai multe mijloace de transport pentru a ajunge la unitatea de

cazare.

Op]iunea subiec]ilor de a se deplasa cu autoturismul este motivat\ [i de avantajele oferite de acest tip de transport,respectiv: mobilitate ridicat\, posibilitatea alegerii traseului, orarul flexibil, op]iunea pentru opriri multiple etc., `ns\influen]at\ negativ, `n turismul intern, de starea precar\ a re]elei de drumuri.

Transportul turistic feroviar a fost `n special op]iunea turi[tilor cu vârsta sub 23 ani [i a celor trecu]i de 50 ani (dealtfel, elevii, studen]ii [i pensionarii sunt categorii ce beneficiaz\ de reduceri la c\l\toria cu trenul).

Rezervarea serviciilor de cazare

Jum\tate din turi[tii intervieva]i au plecat `n vacan]\ f\r\ s\-[i fac\ rezervarea camerei. 60% din rezerv\rile decamere s-au f\cut cu maximum 2 s\pt\mâni ̀ naintea ̀ nceperii vacan]ei. Ponderea turi[tilor care au operat rezerv\ricu 3 luni `naintea plec\rii reprezint\ doar 2% din totalul turi[tilor. ~n medie subiec]ii [i-au f\cut rezervarea camereicu 3,2 s\pt\mâni (23 zile) `naintea plec\rii `n concediu.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 35

Page 38: brosura turism

Graficul 18: REZERVAREA CAMERELOR PENTRU ULTIMUL SEJUR INTERN IMPORTANT

Rezerv\rile pentru hotel au fost formulate cel mai frecvent cu 6-12 s\pt\mâni `naintea `nceperii sejurului, pe cândrezerv\rile pentru cazarea `n pensiune au fost operate cu 1-3 s\pt\mâni `nainte de check-in.

Mijloace utilizate pentru `nregistrarea rezerv\rilor

Cel mai utilizat mijloc de rezervare a camerei de c\tre subiec]i a fost rezervarea telefonic\, iar 75% din cei care[i-au f\cut rezervare pentru camer\ au sunat direct la unitatea de cazare.

Rezervarea telefonic\, de[i preferat\ de subiec]i, p\streaz\ doza de risc pentru furnizorul de servicii turistice, datfiind faptul c\ acesta nu poate distinge cererea ferm\ de cererea provizorie, clientul individual putând s\ anulezesau s\ nu concretizeze demersul de rezervare, f\r\ sanc]iunea unei penaliz\ri. Dat fiind faptul c\ lipse[te acordulferm, singura modalitate a furnizorului de servicii turistice de a se proteja de “no show” este s\-i indice clientuluipoten]ial o dat\ [i o or\ limit\ pân\ la care rezervarea provizorie poate fi confirmat\/men]inut\. Garan]ia de rezervareprotejeaz\ atât furnizorul de servicii cât [i clientul individual, `n situa]ia `n care nu se poate aplica un cod riguros depractici [i uzan]e de rezervare, specific turismului.

Rezervarea telefonic\ d\ posibilitatea subiec]ilor de a ob]ine informa]ii punctuale chiar de la surs\, `n timp scurt,având avantajul unui interlocutor informat care poate r\spunde detaliat tuturor `ntreb\rilor. Un avantaj oferit turi[tilorde comunicarea direct\ prin telefon este conferit [i de posibilitatea negocierii pre]ului de cazare, `naintea angaj\riiunei presta]ii turistice.

Cazarea la fa]a locului este op]iunea unor subiec]i care prefer\ vacan]ele spontane [i care `[i asum\ riscul de anu g\si disponibil de cazare la momentul formul\rii cererii. Motiva]ia care sus]ine aceast\ op]iune ar fi dat\ deposibilitatea verific\rii autenticit\]ii informa]iilor, pentru cei care nu acord\ `ncredere informa]iilor din mediul virtual.Ne`ncrederea `n calitatea [i autenticitatea informa]iei prezentate pe internet, dar [i nefamiliarizarea cu acestprocedeu de rezervare, ̀ i determin\ pe unii responden]i s\ opteze pentru achizi]ionarea la fa]a locului, trecând pestefaza preliminar\ de rezervare, asumându-[i implicit riscurile care pot s\ decurg\ din acest demers.

Ofertele promo]ionale la serviciul de cazare

Mai pu]in de un sfert din subiec]i au beneficiat de oferte promo]ionale la cazare `n principalul concediu intern dinanul trecut.

36

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Dac\ da, cu câte s\pt\mâni `nainte a]i f\cut rezervarea

camerei? (% din totalul subiec]ilor)

A]i f\cut (dumneavoastr\ sau altcineva din

grup) rezervare pentru camer\?

NU50.5%

DA49.5%

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 36

Page 39: brosura turism

37

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Graficul 19: TIPUL OFERTELOR PROMO}IONALE DE CARE AU BENEFICIAT SUBIEC}II

Sursele de informare despre unitatea de cazare

Sugerat\ de cercetarea calitativ\ [i validat\ prin cercetarea cantitativ\, sursa principal\ de unde ̀ [i procur\ informa]iituri[tii români cu privire la unit\]ile de cazare, o constituie spa]iul online (internetul), ce reune[te diverse tipuri desurse (motoare de c\utare, website-urile unit\]ilor de cazare, portaluri de turism, etc.).

Recomand\rile celor care au vizitat loca]ia sunt sursa secundar\ de informa]ii, preferat\ de turi[ti. Din r\spunsurileturi[tilor a rezultat c\ recomand\rile au influen]at `n mai mare m\sur\ femeile.

Exist\ o predispozi]ie a b\rba]ilor pentru accesarea informa]iilor publice online despre spa]ii de cazare [i a femeilorpentru comunicarea direct\ – acestea din urm\ preferând, `n mai mare m\sur\ decât b\rba]ii, s\ apeleze la agen]iide turism, sau la târguri de turism.

Recomand\rile celor care au vizitat loca]ia au contat pentru doar 25% dintre subiec]ii care s-au cazat la hotel, `ntimp ce procentul de turi[ti care s-au cazat la pensiuni [i au apelat la aceast\ surs\ este de 35%.

C\utarea informa]iilor pe internet [i evaluarea lor

Majoritatea participan]ilor la interviurile ̀ n profunzime au men]ionat c\ au folosit ̀ n c\ut\rile lor motorul Google. Altesurse disponibile `n web, men]ionate de responden]i sunt portalurile de turism, forumurile de discu]ii, site-urilespecializate.

Cuvintele cheie folosite ̀ n c\ut\rile pe Internet de c\tre responden]i au fost ̀ n special cele legate de form\ de turism,tipul unit\]ii de cazare [i numele localit\]ii de destina]ie.

Pentru cei mai mul]i responden]i participan]i la interviurile `n profunzime, informa]iile furnizate de internet suntconsiderate suficiente iar experien]a c\ut\rilor online este satisf\c\toare.

Unii subiec]i consider\ necesar s\ completeze sau s\ valideze informa]iile din internet cu recomand\rile primite dela cei apropia]i sau [i mai simplu „dac\ s-a `ntâmplat s\ mai am `ntreb\ri dau un telefon la loca]ia respectiv\ [i afluce mai am nevoie”.

A]i beneficiat de o ofert\ promo]ional\ la

cazare?Dac\ da, de ce tip a fost aceast\ ofert\ promo]ional\?

(% din totalul subiec]ilor)

NU77%

DA23%

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 37

Page 40: brosura turism

38

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Lista informa]iilor pe care responden]ii le caut\ [i le g\sesc pe internet, considerându-le utile `n evaluareaunit\]ilor de cazare, este prezentat\ `n continuare:

Pentru un num\r restrâns de responden]i informa]iile de pe internet nu au fost considerate suficiente [i nici conformecu realitatea.

UNIT|}ILE DE CAZARE UTILIZATE ~N PRINCIPALUL SEJUR INTERN DIN ULTIMUL AN

Tipuri de unit\]i utilizate

Dou\ treimi din turi[ti s-au cazat la pensiuni `n principalul lor concediu intern din anul trecut, iar un sfert au optatpentru hotel. Ponderea celor care au folosit dou\ tipuri de unit\]i cazare `n acela[i concediu a fost foarte mic\ –0,4% din turi[ti.

Graficul 20: TIPUL UNIT|}II DE CAZARE FOLOSITE ~N VACAN}A INTERN| DIN ANUL PRECEDENT (% turi[ti)

n Categoria de confort/clasificarea unit\]ii deprimire turistic\;

n Galerie de imagini, uneori film\ri video culoca]ia;

n Detalii despre serviciul de mas\, meniuri; n Pre]uri/modalit\]i de plat\ agreate (inclusiv

tipurile de card acceptate);n Ora de check-in [i check-out;n Comentariile vizitatorilor [i forumuri de

discu]ii;n Date de contact clare / detaliate;n Anul inaugur\rii unit\]ii;n Informa]ii despre zon\, `mprejurimi, despre

amplasamentul unit\]ii de cazare; n Informa]ii despre obiectivele [i atrac]iile

turistice, trasee turistice; n Posibilit\]i de petrecere a timpului liber;n Track-uri GPS;

n H\r]i online (de ex. a regiunii), imagini datatedin interiorul unit\]ii de cazare [i dinvecin\tatea loca]iei;

n Activit\]ile care pot fi desf\[urate `n loca]ie;n Calculator rutier;n Pre]urile actualizate ale serviciilor turistice;n Informa]iile suplimentare despre dot\ri [i

facilit\]i;n Indicarea distan]elor fa]\ de: obiective

turistice, centrul localit\]ii, gar\, ora[e mariapropiate;

n Prognoza meteo; n Actualizarea `n timp real a disponibilului de

cazare; n Posibilitatea de `nchiriere `n totalitate a

unit\]ii;n Acceptarea / neacceptarea animalelor de

companie.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 38

Page 41: brosura turism

39

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Analiza datelor pe categorii socio-demografice arat\ c\:

n Femeile au preferat s\ se cazeze la hotel mai mult decât b\rba]ii;n Persoanele care au ales pensiunea au `n medie un venit mai mic decât cei care au ales hotelul;n Hotelul a fost op]iunea celor c\s\tori]i [i cu un copil, respectiv a absolven]ilor de facult\]i, ̀ n mai mare m\sur\

decât pentru celelalte categorii (`n func]ie de situa]ie familial\, respectiv nivel de studii).

Un alt aspect desprins din analiza cantitativ\ [i important de subliniat este faptul c\ locuitorii unor localit\]i turistice`n care se g\sesc multe pensiuni au preferat ̀ n procente mai mari s\ se cazeze ̀ n concediu la hotel, pe când locuitoriiunor localit\]i unde num\rul pensiunilor este redus au fost mai degrab\ atra[i de cazarea la pensiuni.

Criterii [i motiva]ii pentru alegerea unit\]ii de cazarePentru aproape jum\tate din subiec]i motivul principal al alegerii unit\]ii de cazare a fost raportul favorabil calitate –pre].

Graficul 21: MOTIVA}IILE ALEGERII UNIT|}II DE CAZARE(% turi[ti)

Obs.: Procentele `nsumate dep\[esc 100%, subiec]ii men]ionând uneori mai multe motive ale alegerii.

Raportul favorabil calitate – pre] a fost criteriul determinant pentru alegerea unit\]ii de cazare pentru dou\ treimidin femei [i doar pentru 40% din b\rba]i. Pentru pensionari, respectiv pentru patroni criteriul indicat preponderent afost experien]a anterioar\ satisf\c\toare (`n propor]ie de 45%).

Un alt criteriu indicat de un num\r important de subiec]i a fost atractivitatea peisajului (incluzând aspecte ca:ambian]\, peisajul rustic, amplasamentul unit\]ii de cazare, factorii de mediu), aspect cu influen]\ decizional\mare deopotriv\ pentru persoane cu studii superioare [i func]ionari cu studii medii.

Unit\]ile hoteliere au fost alese pentru varietatea de facilit\]i [i activit\]i pe care le pot oferi, pentru calitateasuperioar\ a serviciilor [i a gradului de calificare al personalului, dar [i pentru c\ aceste unit\]i de cazare au fostincluse `n diverse pachete promo]ionale ale agen]iilor.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 39

Page 42: brosura turism

40

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Exist\ o multitudine de factori care influen]eaz\ `n mod direct [i indirect procesul decizional de selec]ie,cump\rare [i consum al unui produs turistic de o anume categorie. Factorii de influen]\ sunt un grupaj de nevoi [ide elemente cu caracter subiectiv care determin\ comportamente variate de consum al produselor [i serviciilorturistice. Analizând op]iunile exprimate de subiec]i se disting urm\torii factori de influen]\:

n Ob]inerea raportului optim `ntre pre] [i calitate, privit mai mult dintr-o perspectiv\ financiar\;n Existen]a unui ‘minim de condi]ii’: subiec]ii detaliaz\ „limitele decen]ei” sau minimum de confort

precizând elementele definitorii ale acestora „camer\ aspectuoas\, lipsa igrasiei, lenjerie curat\, ap\cald\ [i baie curat\, `n camer\”;

n Dimensiunea bugetului personal;n Ambian]a [i aspectul exterior al loca]iei;n Amplasarea unit\]ii de cazare: pensiunea trebuie s\ aib\ `mprejurimi “estetice”, dar [i o amenjare

eficient\ - sunt apreciate de responden]i loca]iile retrase, chiar izolate, departe de aglomera]ia [i zgomotulurban, ce ofer\ lini[tite, cu „aspect rustic”;

n Notorietatea sta]iunii `n care este pozi]ionat\ unitatea de cazare / referin]e bune despre unitatea decazare;

n Atractivitatea elementelor din structura ofertei / existen]a sau diversitatea facilit\]ilor de agrement`n spa]iul unit\]ii de cazare sau `n imediata vecin\tate;

n Experien]a anterioar\ satisf\c\toare;n Calitatea [i ospitalitatea personalului angajat `mbun\t\]e[te imaginea comercial\ a unit\]ii de cazare,

contribuind câteodat\ decisiv ̀ n procesul de fidelizare a clien]ilor - efectele unui comportament inadecvatal personalului se r\sfrâng negativ asupra percep]iei responden]ilor cu privire la calitatea serviciilor oferite;

n Existen]a serviciului de alimenta]ie `n incinta unit\]ii, micul dejun inclus, mânc\ruri gustoase saubucatele tradi]ionale, sau cel pu]in acces la buc\t\rie: „`ntotdeauna când alegem o pensiune, c\ut\m s\aib\ restaurant, s\ avem posibilitatea de a lua masa”;

n Cur\]enia din spa]iul de cazare;n Recomand\rile prietenilor: pentru c\ pia]a turistic\ este multidimensional\, de multe ori `n decizia

responden]ilor particip\ sau intervin persoane care le influen]eaz\ op]iunea;n Informa]iile [i imaginile din spa]iul virtual - internet (site-urile proprii ale unit\]ilor de cazare, site-uri

specializate, informa]iile [i recomand\rile de pe forumuri).

Se remarc\ [i considerente cu caracter puternic afectiv, care le pot influen]a turi[tilor decizia de cump\rare: unrespondent nostalgic `[i propune vizitarea zonelor de origine, cu amintiri [i semnifica]ii speciale, modul `n caree iluminat\ pensiunea, unit\]i de cazare care ofer\ servicii originale pentru c\ unii subiec]i nu doresc serviciistandardizate ci caut\ ineditul, `n timp ce al]i responden]i au dezvoltat rela]ii de prietenie cu gazdele, motiv care i-adeterminat s\ revin\ `n unitatea de cazare.

A[tept\rile subiec]ilor cu privire la facilit\]ile [i serviciile din cadrul unit\]ii de cazareFacilit\]ile pe care responden]ii doresc s\ le g\seasc\ `n unitatea de cazare sunt diverse, de la facilit\]i elementarepân\ la cele rafinate, exclusiviste. Orice „a[teptare” urm\re[te satisfacerea unor nevoi specifice [i a unor exigen]eindividualizate fiec\rui respondent.

Al\turi de serviciile de baz\, responden]ii ar dori s\ beneficieze de o gam\ variat\ de servicii complementare. Uneledintre acestea sunt cunoscute anticipat, intrând `n costul aranjamentului turistic achizi]ionat, `ns\ cu altele turi[tiiintr\ ̀ n contact numai la destina]ie. Tipul, calitatea [i m\sura ̀ n care sunt oferite turi[tilor serviciile de baz\ [i conexe,influen]eaz\ `n mod direct eficien]a unit\]ii de cazare. ~ntreg grupajul de presta]ii turistice puse la dispozi]ia clien]ilorar trebui s\ fie conforme cu a[tept\rile [i exigen]ele acestora.

Elementele importante de care responden]ii `n calitate de consumatori doresc s\ beneficieze `n orice tip de unitatede primire turistic\ [i care primeaz\ `ntr-o ierarhie a a[tept\rilor sunt:

n Grupajul de elemente care se refer\ la spa]iul de cazare (cuprinde cadrul ce creeaz\ condi]iile satisfaceriinevoi de odihn\ [i confort):u Spa]iu de cazare curat: cur\]enia este un standard [i o cerin]\ obligatorie pentru orice tip de unitate de

primire turistic\, dup\ opinia celor mai mul]i subiec]i;u O camer\ decent finisat\, curat\, luminoas\ [i aerisit\;u Grup sanitar curat, baie igienizat\ [i “neap\rat `n camer\”;

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 40

Page 43: brosura turism

41

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

u Paturi confortabile;u A[ternuturi curate;u Frigider, AC [i TV `n camer\;u Mobilier util [i func]ional.

n Accesorii ale spa]iului de primire/cazare:u Dot\ri [i utilit\]i func]ionale (ap\ cald\ permanent\);u Curte mare cu pomi, mult spa]iu verde;u Loc pentru gr\tar, teras\ `n spa]iu liber, gr\din\;u Spa]ii igienizate [i salubre, „gunoiul s\ fie aruncat la timp”.

n Serviciul de alimenta]ie:Existen]a serviciului de alimenta]ie / gastronomia s\n\toas\, mâncarea tradi]ional\, meniu variat [i cât mainatural posibil. Sugestive ̀ n acest sens sunt afirma]iile unor subiec]i: „m\car mic dejun” sau „s\ aibe un restaurant`n pensiune ca s\ po]i s\ m\nânci `n pensiune, s\ nu trebuiasc\ s\ umbli dup\ mâncare `n alt\ parte” sau „nuvrem lapte de la magazin, mai bine un lapte b\tut natural, dac\ g\sesc”, sau “nu-mi trebuie whisky, mai bine o]uic\ de-a noastr\ româneasc\, produse naturale…”

n A[tept\ri de la personalul angajat:Personal amabil, discret, ospitalier [i primitor, flexibil [i prompt la solicit\rile turi[tilor, sintetizat `n afirma]ia: ”s\te serveasc\ ori de câte ori ai nevoie”

n Servicii complementare (include presta]ii care vizeaz\ satisfacerea nevoilor de petrecere agreabil\ a timpului liber):u Piscin\, saun\;u Conexiune bun\ la internet, inclusiv wireless;u Servicii de ghid/birou sau punct de informare;u Parcare.

n Amplasamentul [i aspectul unit\]ii de cazare:Este indicat ca unitatea de cazare s\ fie amplasat\ ̀ n apropierea obiectivelor turistice, departe de zona de trafic,`ntr-o zon\ atractiv\, cu poten]ial turistic [i nu `n ultimul rând s\ aib\ o priveli[te frumoas\.

n Componenta pre]:u Pre]uri accesibile;u Raport calitate - pre] favorabil;u Competitivitatea pre]ului este foarte important\, iar `n ceea ce prive[te turismul de pensiune costul redus

poate cre[te atractivitatea unor zone turistice.

n „A[tept\ri” mai pu]in uzuale/servicii turistice nespecifice:Unii subiec]i indic\: „`ntr-o pensiune a[ dori acces la ma[ina de sp\lat rufe”, servicii ‘all inclusive’, tonomaturide cafea [i ceai, pix [i carne]el `n camer\, serviciul de bar, servicii de tratamente balneo / medicale, sal\ defitness, room service, spa]iu de c\lcat [i sp\lat haine, bibliotec\ `n cadrul pensiunii, mas\ de ping pong,camerele s\ fie zugr\vite `n culorii vii, camere spa]ioase cu elemente decorative specifice, flori `n camer\„pentru c\ schimb\ aspectul”, fructe (dac\ se poate), b\nci `n curte unde s\ po]i sta seara, s\ aib\ semnal `nzon\ pentru telefonul mobil, s\ permit\ accesul vizitatorilor, s\ se `nchid\ bine u[ile [i ferestrele, etc.

Date fiind aceste “a[tept\ri” indicate de subiec]i, putem aprecia importan]a pe care ace[tia o acord\ calit\]iiserviciului de cazare dar [i echip\rii `ntregului spa]iu cu dot\ri func]ionale [i exploatabile.

FIDELITATEA SUBIEC}ILOR FA}| DE UNIT|}ILE DE CAZARE {I DESTINA}IILE TURISTICE

Gradul de fidelitate fa]\ de o unitate sau destina]ie turistic\ poate fi influen]at de o serie de factori precum: nivelul `naltde satisfac]ie ob]inut `n urma consum\rii angajamentului turistic, de posibilitatea desf\[ur\rii activit\]ii favorite `n aceadestina]ie, de cadrul natural de excep]ie [i de calitatea serviciilor de cazare, de pre]ul accesibil, dar [i de tendin]a unorsubiec]i de a minimiza riscul de schimbare a unei destina]ii / loca]ii cunoscute [i satisf\c\toare `n ansamblul, cu odestina]ie necunoscut\. Exist\ `n plus circumstan]e subiective care genereaz\ fidelitatea, precum obi[nuin]a.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 41

Page 44: brosura turism

42

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

~n cazul concediului intern desf\[urat `n ultimul an turi[tii au preferat s\ aleag\ localit\]ile de destina]ie `n func]ie deexperien]ele lor anterioare satisf\c\toare: 55% din turi[ti au mai fost `n ultimii 3 ani `n aceea[i localitate [i 34%din ei chiar `n aceea[i unitate de cazare.

Graficul 22: FRECVEN}A VIZIT|RII LOCALIT|}II {I UNIT|}II DE CAZARE ALESE PENTRU PETRECEREACONCEDIULUI INTERN DIN ANUL ANTERIOR (% turi[ti)

DURATA SEJURULUI

Subiec]ii intervieva]i au pl\tit cazarea `n medie 5,7 nop]i `n cadrul celui mai recent sejur intern compact. Diferen]a fa]\ dedurata total\ a unui concediu de odihn\ legal se explic\ atât prin faptul c\ mul]i turi[ti tind s\ se duc\ `n concedii acolounde nu pl\tesc cazarea (la rude, prieteni, cunoscu]i, `n casele proprii de vacan]\, la ]ar\, etc.), cât [i prin faptul c\perioada de concediu este `mp\r]it\ `n mai multe fragmente din care doar o parte o reprezint\ c\l\toriile `n scop turistic.

Cercetarea de fa]\ indic\ faptul c\ din cele 7,7 nop]i de concediu pl\tite `n medie `n ultimul an, 5,7 nop]i au fostpl\tite pentru un sejur compact [i alte 2 nop]i pentru un sejur de scurt\ durat\.

Graficul 23: NUM|RUL DE NOP}I PL|TITE PENTRU CAZARE ~N UNITATEA TURISTIC| PRINCIPAL| DINULTIMUL CONCEDIU INTERN (% turi[ti)

De câte ori a]i mai fost `n ultimii 3 ani `n aceasta:n Localitate n Unitate de cazare

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 42

Page 45: brosura turism

43

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Subiec]ii care au pl\tit mai mult de 18 nop]i de cazare `ntr-o singur\ loca]ie reprezint\ 1% din totalul subiec]ilor. Delimitarea analizei pe tipuri de structuri de cazare eviden]iaz\ faptul c\ la hotel turi[tii au pl\tit `n medie 7 nop]i `ncadrul unui sejur compact, pe când la pensiune au pl\tit doar 5 nop]i.

ACTIVIT|}ILE DESF|{URATE ~N CONCEDIU

Aproape jum\tate din subiec]ii intervieva]i declar\ c\ activitatea principal\ desf\[urat\ `n vacan]\ a fost “statul laplaj\“, `n timp ce pentru o treime dintre subiec]i “ie[irile la restaurant” [i “gr\tarul” din curtea pensiunii au fostactivit\]ile cele mai des indicate.

Pentru un sfert din subiec]i concediul a fost prilej pentru efectuarea de drume]ii [i excursii `n timp ce lectura a fostuna din preocup\rile de vacan]\ pentru 1 din 10 subiec]i. Comportamentul [i a[tept\rile turi[tilor au fost orientatepreponderent spre satisfacerea nevoii de relaxare [i pe dorin]a experiment\rii unei gastronomii specifice.

Activit\]ile din concediu au fost legate `n mod semnificativ de tipologia unit\]ii de cazare aleas\. Astfel, 77% dinturi[tii caza]i la pensiuni au avut posibilitatea de a face “un gr\tar”, comparativ cu subiec]ii caza]i ̀ n unit\]ile hoteliere,care [i-au satisf\cut aceast\ dorin]\, `n alte spa]ii amenajate [i `ntr-un procent mult mai mic, respectiv de 10%.

BUGETUL SEJURULUI

Pre]ul serviciilor turistice influen]eaz\ aproape uniform toate categoriile sociale, implicit toate categoriile de turi[tiintervieva]i. Pre]ul de `nchiriere al camerei din concediul precedent a fost evaluat de trei sferturi dintre subiec]i cafiind unul moderat, acceptabil.

Pentru 31% dintre subiec]ii care s-au cazat `n unit\]ile hoteliere, pre]ul achitat pentru serviciul de cazare a fostapreciat ca fiind mare, `n timp ce numai 13% din subiec]ii caza]i `n pensiuni au apreciat c\ pre]ul achitat de ace[tiapentru serviciul de cazare a fost mare.

~n concediul intern precedent, bugetul total cheltuit de un subiect – incluzând cazarea, transportul, mâncarea,b\uturile, distrac]iile, cump\r\turile, etc. – a fost `n medie de 840 lei (aproximativ 200 EURO). Un sfert din turi[ti aucheltuit mai pu]in de jum\tate din aceast\ sum\, iar 8% au alocat sume de peste 1500 lei.

Raportat la cele 5,7 zile de concediu compact, ob]inem un buget mediu de 150 lei pe zi. Dac\ din aceast\ sum\sc\dem 45 lei reprezentând pre]ul mediu pl\tit de un turist pe locul din camer\, rezult\ o cheltuial\ medie pentruhran\, distrac]ii [i cump\r\turi per turist de 105 lei / zi, adic\ aproximativ 25 EURO.

EVALUAREA SEJURULUI {I A UNIT|}II DE CAZARE

Concediul desf\[urat `n anul precedent a fost evaluat ca „foarte pl\cut” de 51% dintre subiec]i, iar 45% l-auapreciat ca fiind „pl\cut”. Deci ponderea celor care l-au evaluat mai degrab\ negativ nu dep\[e[te 4%.

~n evaluarea serviciilor oferite atât de pensiuni, cât [i de unit\]ile hoteliere, participan]ii la interviuri le apreciaz\ `nm\sura `n care au satisf\cut anumite standarde [i criterii de calitate a serviciilor turistice.

De regul\, responden]ii evalueaz\ `n ansamblu serviciile oferite atât de pensiuni cât [i de unit\]ile hoteliere, astfelc\ percep]iile mai pu]in satisf\c\toare ale unor atribute sunt compensate de nivelurile ridicate ale altor atribute.

Evaluând post-cump\rare serviciile turistice oferite de pensiuni, subiec]ii au apreciat un complex de factori precum:

n ”Prima impresie” – atitudinea, amabilitatea [i experien]a personalului angajat/proprietarului, modul de primire,interac]iunea cu turistul;

n Pre]ul serviciilor turistice;n Diversitatea serviciilor oferite;n Gradul de confort;n Facilit\]ile [i serviciile complementare;n Cur\]enia / salubritatea `ntregului spa]iu de cazare;n Accesibilitatea `n loca]ie, amplasamentul, distan]a fa]\ de zona de trafic [i de obiectivele turistice,

atractivitatea cadrului natural.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 43

Page 46: brosura turism

44

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Aprecierile pot fi influen]ate de durata sejurului, `n sensul cre[terii exigen]elor pe m\sura cre[terii [ederii. Pe de alt\parte, o prim\ impresie nu foarte bun\ are teoretic mai mari [anse a fi ameliorat\ `n cazul sejururilor mai lungi.

Unit\]ile de cazare din cel mai important sejur intern al anului au fost evaluate de c\tre turi[tii participan]i la studiucu note de la 1 la 10 acordate pentru 12 aspecte importante. Aspectele care au ob]inut o medie peste 9 au fostprimirea, recep]ia [i amabilitatea personalului. Cele mai slabe note au fost acordate serviciilor complementare[i oportunit\]ilor de distrac]ie pentru adul]i [i copii.

Graficul 24: NOTE MEDII REZULTATE DIN R|SPUNSURILE TURI{TILOR PRIVIND PRINCIPALELE ASPECTELEGATE DE UNITATEA DE CAZARE (scal\ de la 1 la 10)

Notele acordate au variat `n func]ie de tipul unit\]ii de cazare alese, astfel c\ cei care s-au cazat la pensiuni auacordat note ce au determinat medii mai mari decât cei care s-au cazat la hotel, la urm\toarele aspecte:

n Primirea, recep]ia (9,08 fa]\ de 8,97 pentru hotel)n Amabilitatea [i profesionalismul personalului, interac]iunea acestuia cu turi[tii (9,07 fa]\ de 8,95)n Cur\]enia (9,01 fa]\ de 8,93).

Hotelurile au ob]inut medii mai mari comparativ cu pensiunile pentru atributele:n Securitate (8,71 fa]\ de 8,53 pentru pensiuni),n Varietatea facilit\]ilor, servicii de agrement pentru copii (7,77 fa]\ de 7,53),n Oportunit\]i de petrecere a timpului liber, alternative pentru distrac]ie [i relaxare pentru adul]i (7,97 fa]\

de 7,47) n Alte servicii complementare (7,80 fa]\ de 6,90).

Subiec]ii care au petrecut un sejur mai mare de 7 nop]i au acordat note mai mari caracteristicilor legate de spa]iulcazare spre deosebire de cei pentru care sejurul a fost limitat la 2-4 nop]i de cazare.

Elemente de satisfac]ie [i de insatisfac]ie cu privire la unitatea de cazare

Majoritatea persoanelor participante la interviuri au men]ionat c\ sunt mul]umite de serviciile oferite de unitatea decazare din vacan]a actual\, unii declarându-se chiar foarte mul]umi]i. Al]i subiec]i apreciaz\ condi]iile unit\]ii decazare ca fiind acceptabile. Subiec]ii apreciaz\ standardele de performan]\ [i parametrii de calitate atât pentruserviciile de baz\ cât [i pentru cele complementare.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 44

Page 47: brosura turism

45

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Elementele de satisfac]ie cu privire la unitatea de cazare

n Amplasamentul unit\]ii, aspectul rustic [i `ngrijit al loca]iei, pensiune `nconjurat\ de flori;n Interac]iunea, bun\ rela]ionare cu gazdele, personalul discret, promp]i la solicit\rile turi[tilor; gazde

ospitaliere; n Cadru retras, turi[tii au beneficiat de intimitate [i lini[te;n Spa]iu foarte relaxant, peisajele `ncânt\toare, climat cu propriet\]i terapeutice;n Cadru favorabil pentru desf\[urarea de activit\]i specifice [i relaxare `n mijlocul naturii, prin desf\[urarea

unor activit\]i recreative;n Conformitate `ntre a[tept\rile subiec]ilor din perspectiva categoriei de confort [i standardul unit\]ii;n Gastronomia s\n\toas\;n Amenajarea unor spa]ii de relaxare `n vecin\tatea unit\]ii de cazare pentru practicarea unor activit\]i

sportive sau orice alte activit\]i specifice care sporesc confortul vacan]ei;n Facilit\]i diverse (loc de joac\ pentru copii, foi[or, teras\ `n aer liber, etc.);n Aspectul, dot\rile moderne (AC, internet) [i mobilierul din camere;n Cur\]enia `ntregului spa]iu de primire [i cazare;n Distan]ele mici pân\ la locurile de agrement.

Dac\ performan]a loca]iei este apreciat\ pozitiv, responden]ii tind s\ devin\ clien]i fideli, ceea ce presupune faptulc\ `mplinirea „a[tept\rilor” turi[tilor nu este doar un deziderat formal, ci o condi]ie obligatorie pentru ca unitatea s\-[i asigure supravie]uirea pe o pia]\ competitiv\.

~n cea mai mare parte, persoanele intervievate au men]ionat c\ au beneficiat de toate facilit\]ile / serviciile cuprinse`n ofertele unit\]ii de cazare.

Elementele de insatisfac]ie desprinse din cercetare au avut `n vedere urm\toarele:

n Dot\ri inadecvate, necorespunz\toare, unele utilit\]i nefunc]ionale;n Lipsa serviciului de alimenta]ie care creeaz\ un disconfort major, mai ales `n cazul servirii micului dejun,

nediversificarea meniului (acolo unde exist\ serviciul de mas\);n Lipsa dot\rilor de agrement, nu sunt oferite solu]ii de petrecere a timpului liber, lipsa spa]iilor verzi;n Lipsa unor accesorii uzuale din camer\ (pahare, umera[e, paturi, etc.) [i a unor dot\ri (AC, TV);n Comportamentul inadecvat al managerului de pensiune (insuficien]a competen]ei sau chiar lipsa ei);n Pre]uri nejustificat de mari ale unor servicii turistice (`n unele loca]ii); n Angaja]ii nu sunt `n num\r suficient sau nu au preg\tire adecvat\ - un succes al parametrilor tehnici,

func]ionali dar cu un insucces pe dimensiunea rela]ional\, datorat lipsei de instruire [i profesionalism apersonalului, comportamentul inadecvat al acestora fa]\ de oaspe]i, pot avea consecin]e negative destulde importante; responden]ii sugereaz\ `n acest sens necesitatea select\rii atente a personalului, acestlucru având un efect pozitiv asupra satisfac]iei cu privire la serviciul furnizat;

n Absen]a pl\cu]elor care permit identificarea loca]iei [i a func]ionalit\]ii ei; unele pensiuni nu expun `n locvizibil denumirea, tipul [i ̀ nsemnele privind categoria de clasificare a respectivei structurii de primire turistic\;

n G\l\gia, muzic\ de la ore târzii;n Amplasarea loca]iei `n vecin\tatea zonei de trafic; n Lipsa parc\rii sau num\r insuficient de locuri de parcare; n Trasee turistice nemarcate;n Cur\]enia deficitar\;n Lipsa securit\]ii bunurilor (`n unele pensiuni);n Plata taxei de sta]iune;n Lipsa locurilor de campare;n Lipsa serviciului de acces la internet;n Aspect nepl\cut [i ne`ngrijit al unit\]ii de cazare;n Lipsa materialelor informative (bro[uri, ghiduri), a unui punct de informare, a unei persoane din unitatea de

cazare care s\ dea informa]ii despre reperele turistice din zon\.

Inten]ia de revenire `n unitatea de cazareO treime din subiec]i sunt categorici atunci când `[i afirm\ inten]ia de revenire, iar jum\tate nu exclud aceast\posibilitate. Doar 9% din ei refuz\ “s\ mai calce pragul “ acelei unit\]i de cazare `n viitor.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 45

Page 48: brosura turism

46

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Graficul 25: INTEN}IA DE REVENIRE ~N UNITATEA DE CAZARE DIN CONCEDIUL INTERN PRECEDENT (% turi[ti)

Inten]ia de a recomanda unitatea de cazareDac\ subiec]ii nu au fost dezam\gi]i de unitatea de cazare aleas\, dac\ nu le-a fost diminuat\ ̀ ncrederea (informa]iafurnizat\ a coincis cu oferta), este foarte posibil ca ace[tia s\-[i povesteasc\ experien]a pl\cut\ de vacan]\, modul`n care au fost trata]i, serviciile de care au beneficiat [i s\ recomande loca]ia.

Dac\ `ns\ a[tept\rile [i dorin]ele subiec]ilor cu privire la vacan]\ nu au fost `mplinite, cel mai probabil subiec]ii nuvor reveni `n acea loca]ie [i mai mult decât atât, vor povesti experien]a lor nepl\cut\ [i altor persoane. ~n primulcaz unitatea de cazare va câ[tiga un client fidel [i va ob]ine turi[ti poten]iali, pe când `n cea de-a doua situa]ie, vapierde atât clientul prezent cât [i unii din cei poten]iali.

94% din cei care [i-au petrecut concediul la o pensiune declar\ c\ ar recomanda acea pensiune prietenilor [i celorapropia]i, fa]\ de 89% din cei care s-au cazat la hotel. {i-au manifestat rezerve `n procente mai mari subiec]ii care aufost caza]i la un nivel de confort de 2 stele / flori / margarete precum [i cei care au avut un sejur mai lung de 7 nop]i.

II.4. A[tept\ri cu privire la concediul viitor

Destina]ia turistic\ preferat\ pentru vacan]a viitoare

Jum\tate din subiec]ii intervieva]i se declar\ indeci[i `n ceea ce prive[te destina]ia pentru vacan]a viitoare. Pentrucei care declar\ c\ au conturat\ decizia despre vacan]\, principale destina]ii interne vizate sunt localit\]ile Bra[ov,Mamaia [i Sibiu, iar `n ceea ce prive[te destina]iile externe, subiec]ii [i-ar dori s\ c\l\toreasc\ `n special la Paris,Viena [i `n Antalya (Turcia).

Graficul 26: DESTINA}IA CONCEDIULUI VIITOR

Tipul de unitate de cazare din concediul viitor (pensiune vs. hotel)

~n condi]ii similare de pre] [i calitate la serviciile de cazare [i mas\, ̀ n aceea[i localitate, 61% dintre turi[tii intervieva]iar alege pensiunea `n detrimentul hotelului pentru concediul viitor. Elementele principale care ar atrage turi[tii c\treuna sau alta dintre op]iuni (pensiune vs. hotel) pentru urm\toarele vacan]e sunt sintetizate `n tabelul de mai jos:

33Sigur da

Probabil da

Probabil nu

Sigur nu

Nu [tiu, nu r\spund

54

50.5%

2

7

50.5%4

Paris, Viena, Antalya, Roma, Barcelona, Londra, Vene]ia,Nisipurile de Aur, Albena

Bra[ov, Mamaia, Sibiu, B\ile Felix, Sinaia, Vatra Dornei,Costine[ti, Bu[teni, Eforie Nord, B\ile Herculane

Str\in\tate20%

Turism intern30%

Indeci[i50 %

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 46

Page 49: brosura turism

47

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Calitatea serviciilor de cazare este un aspect [i un argument important [i uneori decisiv `n alegerea tipului unit\]iide cazare. Experien]a, satisfac]ia sau insuccesul din concediul precedent `i influen]eaz\ turistului alegerea tuturorcoordonatelor pentru vacan]a ulterioar\.

Din cercetare reiese faptul c\ doar 42% dintre subiec]ii care s-au cazat `n anul precedent `n unit\]ile hoteliere aumen]ionat c\ vor opta tot pentru hotel pentru vacan]a urm\toare, pe când cei care s-au cazat la pensiuni au tendin]ade a alege tot pensiunea pentru sejurul viitor `n propor]ie de 73%.

Diferen]a de op]iune `n alegerea tipului unit\]ii de cazare `n func]ie de sex eviden]iaz\ faptul c\ femeile manifest\un interes crescut pentru hotel `n detrimentul pensiunii [i pentru faptul c\ `n concediu ele doresc s\ abandonezerolurile casnice pe care pensiunile le pot reproduce `ntr-un anumit context [i `ntr-o oarecare m\sur\.

Un sejur petrecut la o pensiune din România `n viitorul apropiat este exclus de numai 1% dintre subiec]i.Num\rul zilelor pe care turi[tii estimeaz\ s\ le petreac\ `ntr-un viitor concediu la pensiune `n România a fostde maxim 7 zile pentru 75% dintre ei. Doar un sfert dintre responden]i estimeaz\ c\ `[i vor petrece peste 7zile de concediu `n cadrul unei pensiuni române[ti, cu ocazia unei vacan]e viitoare.

HOTEL

dot\rile [i facilit\]ile

posibilitatea de a efectua excursii sau drume]ii `n`mprejurimi

oportunit\]ile [i posibilit\]ile de a tr\i experien]eturistice interesante

avantajul unui personal mai numeros [i specializat(pensiunile au dezavantajul c\ uneori un singurmembru al personalului acoper\ o gam\ larg\ desarcini.)

PENSIUNE

apropierea de natur\

atrac]iile turistice din apropiere

facilit\]ile, dot\rile [i posibilit\]ile de distrac]ie [i recreere

accesul facil `n loca]ie

ospitalitatea gazdelor

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 47

Page 50: brosura turism

48

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

III. TURI{TII STR|INI ~N EUROPA DE EST {I ~N ROMÂNIA

III.1. Vacan]ele str\inilor `n Europa de Est

Destina]ia turistic\ est-european\ vizitat\ cel mai des `n ultimul an de c\tre turi[tii str\ini care au participat larealizarea studiului online1 a fost Polonia, urmat\ foarte aproape de Cehia, România [i Bulgaria.

Graficul 27: }|RILE DIN EUROPA DE EST VIZITATE DE STR|INI ~N ULTIMUL AN (% responden]i)

Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, unii subiec]i declarând c\ au vizitat mai multe ]\ri.

1 Acest subcapitol se bazeaz\ pe rezultatele studiului online cu turi[ti str\ini. Informa]iile nu pot fi extinse la nivelul `ntregii popula]ii de turi[ti care auvizitat Europa de Est.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 48

Page 51: brosura turism

49

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Cele mai multe vizite `n ]\ri ale Europei de Est le-au desf\[urat turi[tii care locuiesc tot `n Europa de Est, ceea ce`nseamn\ c\ turi[tii tind s\ `[i desf\[oare cele mai multe vacan]e `n ]\rile limitrofe, c\l\toriile la distan]e mari fa]\de ]ara de re[edin]\ fiind mai rare.

Tipul [i confortul unit\]ilor de cazare utilizate `n c\l\toriile `n Europa de Est

Hotelul este op]iunea de cazare preferat\ de cei mai mul]i turi[ti str\ini care au ales s\-[i petreac\ vacan]a `ntr-o]ar\ din Europa de Est. Pentru cazarea `n spa]iul pensiunilor au optat mai pu]in de o treime dintre turi[tii str\ini.

Graficul 28: UNIT|}ILE DE CAZARE FOLOSITE ~N C|L|TORIILE STR|INILOR `N EUROPA DE EST (%)

Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, unii turi[ti str\ini folosind mai multe unit\]i de cazare.

Hotelurile sunt alese cel mai mult de turi[tii proveni]i din vestul Europei (68% dintre ace[tia au ales cazarea la hotel),`n special cei domicilia]i `n Finlanda, Suedia, Marea Britanie [i de cei din America de Sud (75%). Pensiunile suntalese mai cu seam\ de turi[tii reziden]i `n Europa de Est (45%).

~n ceea ce prive[te confortul, aproape trei sferturi din turi[tii str\ini care au r\spuns `ntreb\rilor din cadrulchestionarului online au optat pentru cazarea `n unit\]i de primire turistic\ de 3* [i 4*. Cazarea la unit\]i cu niveluride confort ridicate este cu prec\dere op]iunea turi[tilor cu vârste `ntre 41-50 ani.

Graficul 29: GRADUL DE CONFORT AL UNIT|}II DE CAZARE ALESE PENTRU VACAN}| DIN EUROPA DE EST (%)

Obs.: ~n analiz\ au fost include doar r\spunsurile care indicau una din cele 5 trepte de confort.

Confortul de 5* este preferat cu prec\dere de turi[tii care vin din Asia, iar cel de 4* este ales foarte des de turi[tiiproveni]i din Uniunea European\. Confortul mediu [i relativ modest de 3*, 2* [i 1* este varianta aleas\ `n special deturi[tii proveni]i din Europa de Est.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 49

Page 52: brosura turism

50

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Rezervarea serviciilor de cazare

Rezervarea online pe site-uri specializate este modalitatea preferat\ cel mai mult de turi[tii str\ini pentru rezervareacamerei. Au operat rezervarea `n acest mod procente mari dintre turi[tii care au ales ca destina]ie Bulgaria (47%)[i Ucraina (43%) [i cel mai pu]in turi[tii care au vizat Republica Belarus (33%).

La serviciile unei agen]ii de turism din ]ara emi]\toare au apelat pentru rezervarea camerei mai ales turi[tii care s-au deplasat ̀ n vacan]\ ̀ n Bulgaria (43%) [i mai pu]in cei care au c\l\torit ̀ n Republica Moldova (23%). I-au contactatprin mail sau telefon direct pe reprezentan]ii unit\]ii de cazare un num\r relativ mare dintre cei care au optat pentruo vacan]\ `n Cehia, Moldova [i Slovacia (34% din turi[ti).

Activit\]i specifice desf\[urate `n c\l\toriile `n Europa de Est

Turi[tii str\ini care [i-au petrecut vacan]a `n ]\ri est europene sunt interesa]i [i motiva]i `n primul rând de dorin]a decunoa[tere a istoriei [i culturii regiunii, de dorin]a de ̀ mbog\]ire a cuno[tin]elor [i de participare la diferite manifest\ri.

Vizitarea muzeelor, expozi]iilor [i galeriilor de art\ este o activitate de vacan]\ preferat\ mai ales de turi[tii dinEuropa de Nord (Finlanda, Suedia). Practicarea de sporturi extreme ̀ n vacan]\ este de regul\, alegerea celor tineri,cu vârste pân\ la 30 ani. Shopping-ul de vacan]\ `n Europa de Est `i are ca adep]i mai ales pe turi[tii proveni]i din]\ri precum Danemarca, Finlanda, Suedia, cu vârste `ntre 51 [i 60 ani.

Graficul 30: ACTIVIT|}ILE SPECIFICE DESF|{URATE DE TURI{TII STR|INI ~N EUROPA DE EST (% turi[ti)

Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, unii turi[ti str\ini men]ionând mai multe activit\]i.

Cheltuielile medii ale turi[tilor str\ini `n c\l\toriile `n Europa de Est

Cheltuielile turistice ocazionate de vacan]ele petrecute `n Europa de Est sunt aproximate la o medie de 71 EURO /zi, exclusiv transportul. Cele mai mari sume le-au men]ionat turi[tii care provin din ]\ri asiatice (`n medie 112 EUROpe zi) [i din America de Sud (`n medie 95 EURO pe zi), iar cele mai mici sume le-au declarat cei care provin din]\rile Europei de Est (`n medie 49 EURO pe zi).

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 50

Page 53: brosura turism

51

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Graficul 31: CHELTUIELILE ZILNICE ALE TURI{TILOR STR|INI ~N VACAN}A EST-EUROPEAN| (% turi[ti)

Sursele de informa]ii utilizate de turi[tii str\ini cu privire la destina]iile din Europa de Est

Internetul este cea mai important\ surs\ de informare pentru mai mult de jum\tate din turi[tii str\ini care aleg s\viziteze o ]ar\ din Europa de Est, `n special datorit\ accesibilit\]ii [i diversit\]ii informa]iilor postate pe diverse site-uri. ~n medie, str\inii folosesc dou\ surse de informare pentru organizarea vacan]ei. Documentarea din surse multipleare drept scop [i eliminarea din op]iunile de vacan]\ a destina]iilor nesigure, unde cur\]enia, calitatea serviciilor [iinfrastructura sunt deficitare.

Graficul 32: SURSELE DE INFORMA}II UTILIZATE DE TURI{TII STR|INI CARE AU VIZITAT EUROPA DE EST(% turi[ti)

Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, turi[tii str\ini folosind mai multe surse de informare.

Pentru turi[tii din ]\rile vest-europene [i nord-americane recomand\rile cunosc\torilor conteaz\ mai mult decâtpentru ceilal]i turi[ti (45%). Experien]a personal\, agen]iile de turism [i emisiunile TV sunt surse de informare alese`n procente mai mari de c\tre turi[tii est-europeni. Comentariile postate pe forumuri influen]eaz\ `n mare m\sur\decizia turi[tilor din America de Sud [i Australia, iar bro[urile [i ghidurile turistice sunt un suport informa]ionalimportant mai ales pentru turi[tii proveni]i din ]\ri ale Uniunii Europene.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 51

Page 54: brosura turism

52

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

}\rile est europene pe care turi[tii str\inii inten]ioneaz\ s\ le viziteze `n urm\torul an

Dintr-un num\r de 9 ]\ri cele mai vizitate ale Europei r\s\ritene (conform r\spunsurilor din cadrul studiului), Bulgariaeste ]ara pe care inten]ioneaz\ s\ o viziteze ̀ n urm\torul an cei mai mul]i turi[ti str\ini participan]i la studiulonline, ace[tia considerând oferta turistic\ a acestei ]\ri ca fiind una atractiv\.

Graficul 33: }|RILE DIN EUROPA DE EST ~N CARE TURI{TII STR|INI INTEN}IONEAZ| S| C|L|TOREASC|~N URM|TORUL AN (% turi[ti)

Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, unii subiec]i declarând c\ doresc s\ viziteze mai multe ]\ri.

Italienii, germanii, englezii [i francezii sunt cei mai numero[i cet\]eni vest-europeni interesa]i s\ viziteze ]\rile est-europene. Acest aspect relev\ faptul c\ ]\rile cu voca]ie turistic\ recunoscut\, `ncadrate `n categoria marilor receptoride turi[ti sunt totodat\ [i importante ]\ri emi]\toare de turi[ti. Rezultatele desprinse din acest studiu reconfirm\ tendin]ade cre[tere a interesului din marile ]\ri emitente de turi[ti din Europa occidental\ pentru destina]ii din Europa de Est.

Un sfert din cei 19% dintre turi[tii care au declarat c\ nu au vizitat nici o ]ar\ din regiune dar inten]ioneaz\ s\ fac\acest lucru `n anul 2012 au ales Bulgaria ca destina]ie favorit\. Cei mai mul]i provin din ]\rile vest-europene (46%)[i est-europene (40%).

Pre]urile din domeniul turismului - percepute ca fiind sc\zute, diversitatea [i calitatea serviciilor oferite, ce poart\girul investitorilor [i touroperatorilor germani, reprezint\ principalele motive ale alegerii Bulgariei ca destina]ie favorit\`n urm\torul an, `n general `n perioada sezonului estival. Serviciile all inclusive, turismul modular, care permiteturi[tilor organizarea [i planificarea vacan]ei dup\ propria dorin]\, f\r\ obliga]ia sau necesitatea de a achizi]iona unpachet prestabilit de servicii, prezen]a ̀ n oferta cataloagelor marilor operatori precum TUI, aduc de asemenea ofertaBulgariei `n aten]ia turi[tilor str\ini.

De[i cu un poten]ial turistic valoros, Cehia [i România se situeaz\ `n urma Bulgariei ca ]\ri cu turism receptor, celpu]in la nivelul inten]iilor declarate de participan]ii la studiul online.

Subiec]ii care au indicat România ca destina]ie est european\ ce va fi vizitat\ curând sunt ̀ n propor]ie de 63% turi[tiemiten]i din ]\rile Uniunii Europene care au mai vizitat `n trecut partea r\s\ritean\ a continentului, iar 19% suntturi[ti europeni care au reziden]\ `n ]\ri din afara blocului comunitar.

Procentul `nsemnat de est europeni care muncesc `n ]\ri din vestul Europei [i faptul c\ ]\rile r\s\ritene ofer\ `ngeneral un nivel rezonabil al siguran]ei personale, corelat cu accesibilitatea din punct de vedere al pre]ului [i distan]ei,dar [i cu recomand\rile emigran]ilor, explic\ `n mare parte procentul semnificativ al turi[tilor care declar\ c\ `nurm\torul an inten]ioneaz\ s\ viziteze o ]ar\ din Europa de Est.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 52

Page 55: brosura turism

53

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Motivele pentru care turi[tii str\ini aleg s\ viziteze o ]ar\ din Europa de Est

Pre]ul competitiv, originalitatea [i noutatea ofertei, stabilitatea politic\, posibilitatea experien]elor culturale [i turismuluiitinerant educativ, sau calitatea mediului, sunt tot atâ]ia factori stimulatori ai interesului [i motiva]ii ce determin\c\l\toria turistic\ `n spa]iul est european.

Graficul 34: MOTIVELE PENTRU CARE TURI{TII STR|INI ALEG S| VIZITEZE O }AR| DIN EUROPA DE EST(% turi[ti)

Alte aspecte ce influen]eaz\ orientarea circula]iei turistice sunt curiozitatea, accesul la studii (burse), participareala festivaluri, concerte sau alt tip de evenimente culturale sau sportive, drume]iile `ntr-o natur\ mai pu]in modificat\de om, posibilit\]ile de tratament sau chiar c\utarea unui loc de munc\.

III.2 Turi[tii str\ini `n România

COMPORTAMENTUL GENERAL REFERITOR LA VACAN}E {I ALEGEREA ROMÂNIEI CA DESTINA}IE

~n urma analizei interviurilor `n profunzime realizate cu turi[ti str\ini veni]i `n România, se poate observa c\ cei maimul]i sunt interesa]i de vacan]e / concedii de recreere, petrecute `n general `n afara ]\rii de re[edin]\ (ideea“de a vedea ceva nou”), `n zone cu cadru natural [i peisaje frumoase.

O parte dintre turi[tii str\ini urm\resc combinarea odihnei cu diferite activit\]i sportive [i de aventur\, a[anumita „odihn\ activ\” (acest lucru se observ\ `n general la turi[tii mai tineri, interesa]i `n plus de distrac]ie [ipetrecerea timpului cu prietenii). S-a putut observa de asemenea c\ turi[tii care nu sunt interesa]i `n mod deosebitde elemente ca natur\ / peisaje, au ales s\ `[i petreac\ vacan]a din România `n zone urbane, pe litoral sau au fostinteresa]i de obiective / activit\]i culturale.

Motiva]iile celor mai mul]i dintre responden]i `n privin]a alegerii de a petrece vacan]a `n alt\ ]ar\ decât cea dere[edin]\, dar [i a[tept\rile referitoare la vacan]a din România sunt strâns legate de conceptele referitoare lavacan]\ / concediu, amintite mai sus.

Astfel, pentru cei mai mul]i dintre responden]i, c\l\toriile `n str\in\tate (`n ]\ri interesante, cu natur\ diversificat\)au devenit o obi[nuin]\, iar motiva]ia acestor c\l\torii este pentru cei mai mul]i dorin]a de a descoperi ]\ri, oameni,culturi noi / inedite, cunoa[terea istoriei (o mare parte din responden]ii din Europa de Vest sau chiar din zonemai `ndep\rtate - SUA, Asia - s-au ar\tat interesa]i de cultura / istoria Europei de Est).

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 53

Page 56: brosura turism

54

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

De asemenea, tot `n concordan]\ cu viziunea acestora despre concedii / vacan]e, o parte dintre responden]i aumen]ionat c\ obi[nuiesc s\ c\l\toreasc\ `n str\in\tate pentru c\ `n ]\rile de re[edin]\ le lipsesc unele condi]ii /facilit\]i, de genul: cadru natural atractiv, mun]i, posibilitatea de a trata diverse boli prin proceduri terapeutice (bazatepe elemente naturale: aer, ap\, sare etc.), litoral, bune condi]ii climatice, obiective culturale diverse.

O motiva]ie specific\ turi[tilor intervieva]i care au vizitat regiunea Vest este participarea la competi]iile de tipenduro (mul]i turi[ti care au vizitat aceast\ Regiune au men]ionat c\ `n ]ara de re[edin]\ nu ar fi avut posibilitateade a participa la aceste trasee).

A[tept\rile responden]ilor privind vacan]a din România pot fi corelate `n principal cu motiva]iile alegeriiunei destina]ii externe, având `n vedere c\ ace[tia au amintit cel mai frecvent aspecte socio-culturale cavizitarea rudelor/prietenilor afla]i `n ]ar\, inten]ia de a cunoa[te cultura, oamenii, modul de via]\ al acestora,stilul de via]\ tradi]ional, muzica, festivalurile, gastronomia, vizitarea obiectivelor turistice culturale sau naturale.

Alte a[tept\ri men]ionate de responden]i au f\cut referire pe de o parte la nevoia de relaxare (deta[are de stresulzilnic, tratarea diferitor boli), iar pe de alt\ parte la aventur\, petrecerea timpului cu prietenii [i sporturile /activit\]ile `n natur\, aspecte cu care, dup\ cum s-a amintit mai sus, o mare parte din turi[ti asociaz\ `n generalconcediile / vacan]ele.

Procesul decizional de stabilire a României ca destina]ie pentru vacan]\ a avut la baz\, pentru cei mai mul]iresponden]i, recomand\rile prietenilor sau rudelor care au vizitat `n trecut ]ara sau care locuiesc aici.Recomand\rile au fost legate de frumuse]ea locurilor, amabilitatea oamenilor, pre]urile accesibile.

Dac\ pentru unii, c\l\toria `n România este o premier\, pentru o alt\ parte din responden]i, România este odestina]ie `n care au revenit, fie pentru tratamente (`n sta]iunile balneoclimaterice), fie pentru c\ sunt lega]i `ndiverse moduri de ]ar\ (de ex. turi[ti unguri atra[i de cultura maghiar\ din Ardeal; turi[ti din Israel, mul]i vorbitori delimba român\, care petrec sejururi prelungite pe timp de var\ `n sta]iunile montane; turi[ti din Republica Moldova carepetrec vacan]ele `n România datorit\ accesului facil [i lipsei barierei lingvistice, str\ini care au afaceri `n România).

Participarea la diverse proiecte sau evenimente culturale (participarea la proiecte ce presupuneau schimburiculturale, la festivaluri de muzic\, teatru, pictur\ sau dans) au stat la bazele deciziei unei p\r]i mai mici dintreresponden]i de a c\l\tori `n România.

Un catalizator al alegerii României ca destina]ie pentru majoritatea turi[tilor din Ungaria, care viziteaz\ `n specialregiunile Nord-Vest [i Centru, a fost specificul cultural maghiar din Transilvania. Ace[tia au men]ionat c\ urm\rescoriginile ungure[ti din Transilvania, elementele culturii lor prezente `n România, dar care s-au pierdut `n Ungaria,diferen]ele culturale [i cunoa[terea ungurilor din Transilvania.

VACAN}E PETRECUTE ~N ROMÂNIA

Referitor la colaborarea cu agen]iile de turism pentru planificarea vacan]ei `n România, majoritatearesponden]ilor au men]ionat c\ nu au apelat la serviciile acestora. Cei mai mul]i au preferat s\ se organizeze pecont propriu cu ajutorul internetului [i al recomand\rilor prietenilor / rudelor / cuno[tin]elor.

Nevoia de flexibilitate [i faptul c\ agen]iile practic\ tarife ridicate, au fost principalele motiva]ii care i-au determinat pe responden]i s\-[i planifice singuri vacan]a din România. ~n plus, cei mai mul]i dintre ace[tia aufost spontani `n leg\tur\ cu activit\]ile `ntreprinse `n vacan]\, stabilind pe loc sau de pe o zi pe alta programul,excursiile sau obiectivele ce urmau a fi vizitate.

Principalele motiva]ii ale responden]ilor care au apelat la serviciile agen]iilor de turism sunt: n Sunt obi[nui]i s\ c\l\toreasc\ utilizând agen]ii de turism (pentru unii, situa]ia este valabil\ `n privin]a

oric\rei c\l\torii, pentru al]ii doar dac\ se afl\ la prima c\l\torie `n ]ara respectiv\);n C\l\toresc cu un grup mare de turi[ti;n Din comoditate - nu doresc s\ se implice foarte mult `n planificare (doresc doar s\ se bucure de vacan]\);n Prefer\ pachete complete (`n general turism balnear sau de circuit prin mai multe ]\ri);n Agen]iile faciliteaz\ ob]inerea vizei;n Pentru c\l\toriile `n interes de afaceri.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 54

Page 57: brosura turism

55

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

O mare parte dintre ace[tia au men]ionat `ns\ c\ agen]ia s-a ocupat doar de transport [i cazare, `n timp ce maipu]ini au declarat c\ au optat pentru pachete complete (transport, cazare, mas\, excursii / activit\]i). Dintre turi[tiicare au apelat la agen]ii de turism, mul]i au planificat programul vacan]ei ulterior ajungerii la destina]ie.

O alt\ posibil\ motiva]ie a faptului c\ majoritatea turi[tilor intervieva]i nu au apelat la agen]ii de turism sau c\ acestea s-auocupat doar de anumite servicii, ar fi prezen]a restrâns\ a destina]iilor turistice din România `n portofoliile agen]iilor de tu -rism str\ine (`n multe cazuri, turi[tii str\ini au men]ionat c\ România nu este cunoscut\ ca destina]ie turistic\ `n ]\rile lor).

A[adar, percep]ia general\ a responden]ilor este aceea c\ agen]iile de turism din str\in\tate nu promoveaz\decât `n foarte mic\ m\sur\ România ca destina]ie turistic\ de vacan]\.

Pe de alt\ parte, turi[tii care sus]in c\ au v\zut oferte despre România la agen]iile din ]\rile lor, au men]ionat c\oferta nu este foarte diversificat\ sau c\ nu se ofer\ suficiente informa]ii.

Existen]a ofertelor despre România la agen]ii str\ine a fost certificat\ de responden]ii din ]\ri vecine ca Ungaria,Ucraina, Republica Moldova sau ]\ri ca Rusia, Israel, ]\ri asiatice (mai pu]in din ]\rile din Europa de Vest).

Se pare c\ agen]iile se concentreaz\ `n general pe:n Pachete complete / circuite de aproximativ 7-14 nop]i (`n care sunt incluse o serie de repere majore ale

turismului românesc: capitala Bucure[ti - inclus\ [i `n pachete de tip city break, alte mari ora[e ca Bra[ov,Cluj-Napoca, Sibiu, m\n\stirile bucovinene, Transilvania - ̀ n ansamblu, zonele legate de legenda lui Dracula,Dun\rea [i Delta Dun\rii, litoralul);

n Sejururi de iarn\, la ski;n Vacan]e la tratament `n sta]iuni balneoclimaterice;n Sejururi lungi la munte pe timpul verii (specifice turi[tilor din Israel).

~n concordan]\ cu ofertele agen]iilor, care vizeaz\ principalele repere turistice ale României, cei mai mul]i responden]iau men]ionat c\ au vizitat `n ultimii 3 ani zona Transilvaniei (Bra[ov, Bran, Sibiu, Cluj-Napoca, Sighi[oara etc.) [i`mprejurimile, Sinaia [i Predeal, Bucure[ti, Bucovina (m\n\stirile), zona Maramure[ (Vi[eu, Ieud etc.), litoralulromânesc [i Delta Dun\rii. Acestea s-au reg\sit [i printre destina]iile preferate de turi[ti sau printre zonele dinRomânia pe care doresc s\ le viziteze `n curând.

~n urma analizei interviurilor, s-au eviden]iat unele forme de turism care ar putea avea un poten]ial de dezvoltare`n România pentru turi[tii str\ini:n Turismul rural; n Agroturismul;n Turismul cultural itinerant (circuite culturale); n Turismul montan (de aventur\); n Turismul de camping; n Turismul direc]ionat c\tre cei interesa]i de jocuri de noroc (cazinouri - `n special `n Bucure[ti [i pe litoral); n Turismul direc]ionat c\tre cei care c\l\toresc cu rulote;n Turismul de vân\toare;n Turismul uval (viticol), cu excursii la fabrici de vin din podgorii, vizite `n sate cu tradi]ie `n viticultur\, fiecare

cu câte un tip de vin specific (conform opiniei turi[tilor, `n Fran]a acest tip de turism are un mare succes).

Chiar [i turismul de pensiune a fost considerat cu poten]ial de dezvoltare de c\tre responden]ii care nu aveau cuno[tin]edespre existen]a acestor tipuri de unit\]i de cazare, pân\ la venirea ̀ n România. Punctul forte care genereaz\ poten]ialeste interac]iunea cu gazdele, acest tip de experien]\ fiind apreciat\ se pare de mul]i turi[ti str\ini.

~n vederea alegerii zonei / destina]iei pentru vacan]a din România, cei mai mul]i dintre responden]i au luat `nconsiderare aspecte ca: n Recomand\rile venite din diferite surse (cunoscu]i/rude/colegi români/prieteni/al]i turi[ti; ghiduri turistice

- Lonely Planet a fost cel mai des men]ionat; internet; agen]ii de turism ); n Natura (mun]ii, aerul curat, frumuse]ea Transilvaniei);n Nevoia de tratament;n Obi[nuin]a de a petrece vacan]a `n aceea[i loca]ie;n Activit\]i sportive;n Cunoa[terea de lucruri [i oameni noi ([i a stilului de via]\ al acestora); n Zonele rurale autentice, obiceiurile [i tradi]iile care s-au p\strat (dansurile [i muzica).

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 55

Page 58: brosura turism

56

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Se pare c\ sentimentul de siguran]\ dat de recomand\rile prietenilor/cunoscu]ilor este un criteriu foarteimportant `n procesul de decizie, având `n vedere c\ cei mai mul]i turi[ti se bazeaz\ pe acestea. ~n plus,recomand\rile sunt folosite [i ca informa]ii turistice pentru o mai bun\ cunoa[tere a destina]iei (atât a ]\rii cât [ia zonei / localit\]ii), pentru alc\tuirea itinerarului sau alegerea unit\]ii de cazare.

Opinii specifice s-au `ntâlnit la unii responden]i care au vizitat regiunile Nord-Vest, Nord-Est [i Sud-Est, [i care auales destina]ii din aceste regiuni motiva]i de farmecul [i autenticitatea Transilvaniei [i Maramure[ului, dem\n\stirile din Bucovina (pentru unii responden]i a contat inclusiv renumele dat de includerea `n patrimoniulUNESCO), respectiv dorin]a de a cunoa[te Delta Dun\rii (ce atrage prin p\strarea cadrului natural, flora [i faunabogat\, peisajele deosebite, dar [i prin statutul s\u de monument UNESCO).

Cele mai apreciate obiective / loca]ii din zonele `n care responden]ii [i-au petrecut vacan]ele au fost (incluzând aiciatât r\spunsurile celor care au vizitat mai multe destina]ii `n aceea[i vacan]\, cât [i r\spunsurile celor care aupetrecut vacan]a `ntr-o singur\ zon\ / regiune):n Bra[ovul, sta]iunile balneoclimaterice (Praid, Sovata), Bran, Sibiu, Cluj-Napoca [i Sighi[oara;n Delta Dun\rii (peisajele inedite, cadru natural, flor\, faun\, oameni amabili) plaja [i marea (litoralul M\rii

Negre);n M\n\stirile [i Bisericile din Maramure[, natura, satele, casele ]\r\ne[ti vechi, stilul de via]\ al oa me -

nilor din mediul rural;n Bisericile din Bucovina;n Sinaia, defileul Dâmbovi]ei, Vârfu Omu, Târgovi[te sau M\n\stirea Cheia;n Bucure[tiul (`n general, ca ora[ european, [i `n special loca]ii ca Muzeul }\ranului Român, Palatul

Parlamentului, Muzeul Satului [i Centrul vechi).

Indiferent de Regiunea `n care au petrecut vacan]a `n România, cei mai mul]i turi[ti [i-au manifestat dorin]a de amai vizita (tot `n cadrul respectivei vacan]e) principalele zone turistice autohtone cu notorietate: ora[e / regiuni dinTransilvania (Cluj-Napoca, Timi[oara, Sighi[oara, Sibiu, Bra[ov, diferite castele - castelul Bran, Hunedoara, Pele[,Salina Turda), Bucure[ti, Maramure[, Moldova (Piatra Neam], Suceava, Ia[i), Delta [i litoralul românesc (SfântuGheorghe, Tulcea, Constan]a [i obiective din `mprejurimi: P\durea Letea, Cri[an, Sulina, Mila 23).

Cu toate c\ mul]i turi[ti intervieva]i au declarat c\ au cuno[tin]e despre latura turistic\ a României (fie pentru c\ aupetrecut [i `n trecut vacan]e aici, vizitând zonele amintite mai sus, fie pentru c\ anterior venirii s-au documentat dindiverse surse), majoritatea au declarat c\ `n ]\rile lor de re[edin]\, România nu are conturat\ o imagine dedestina]ie turistic\ (informa]iile disponibile la adresa României nu sunt de natur\ turistic\ [i de cele mai multe orisunt negative sau neclare).

Aspectele negative men]ionate de majoritatea responden]ilor fac referire la infrastructura slab dezvoltat\, “mizerie”,„problemele cauzate de minorit\]ile care au emigrat din ]ar\”, s\r\cie (nivelul de trai sc\zut), infrac]ionalitate, corup]ie,istoria ]\rii – regimul comunist, nesiguran]a, sau servicii de slab\ calitate.

Cu toate acestea, se pare c\ vizita turi[tilor `n România `mbun\t\]e[te semnificativ felul `n care str\inii percep ]araca destina]ie turistic\, ace[tia constatând de cele mai multe ori c\ realitatea este diferit\ (`n sensul pozitiv) de ceeace [tiau despre România.

Astfel, aspectele pozitive legate de imaginea României, atât ̀ n ]\rile de re[edin]\ cât [i ̀ n viziunea responden]ilor(anterior vizitei sau conturate `n urma vizitei `n România) s-au referit la:

n Natura deosebit\, s\lbatic\ (zonele montane [i Carpa]ii `n special);n Amabilitatea oamenilor;n Gastronomia;n Cultura, istoria;n Obiective turistice deosebite (Delta Dun\rii, castelele, mitul lui Dracula); n O destina]ie de ni[\: zonele rurale frumoase, autentice [i stilul tradi]ional de via]\ (“]ara care nu s-a

modernizat”), obiceiurile;n Ora[ele (moderne, ca Bucure[ti - care dispune de multe atrac]ii turistice, unde se simt influen]ele vestice,

este sigur, destul de curat, cu oameni amabili; ora[ele medievale din Transilvania);n Pre]urile accesibile;

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 56

Page 59: brosura turism

57

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

n Propice turismului de aventur\;n Propice pentru turismul balnear;n }ar\ “exotic\”, interesant\, ce stârne[te curiozitatea;n Arti[ti cu renume din România;n Clima [i vremea cald\.

Aspectele apreciate de turi[tii intervieva]i au f\cut referire atât la ]ar\ per ansamblu, cât [i la destina]iile specificeunde turi[tii str\ini [i-au petrecut vacan]a `n România. O parte dintre acestea au fost men]ionate ca potrivite pentrupromovarea extern\ a României ca destina]ie turistic\.

Conform responden]ilor, promovarea pe internet [i ̀ n special pe blog-uri cu teme turistice (cu imagini, comentarii)ar fi indicat\ (mai ales considerând faptul c\ cei mai mul]i turi[ti au declarat c\ folosesc internetul ca principal\surs\ pentru c\utarea informa]iilor turistice).

Alte modalit\]i de promovare sugerate de responden]i au fost:n Promovare mai intens\ pe plan interna]ional pe TV (spoturi TV, filme scurte), reclame ̀ n publica]ii, cataloage,

bro[uri, radio, la birourile de turism, cu elementele specifice ale turismului din România (cum ar fi naturadeosebit\) - unii turi[ti str\ini au fost de p\rere c\ sloganul „Explore the Carpathian garden” reduce ]ara doarla regiunea Carpa]ilor, `n timp ce România are mai multe zone frumoase ce merit\ promovate, precum DeltaDun\rii; al]ii au men]ionat c\ sloganul mai vechi „Simply surprising”, era mai potrivit [i chiar au sugerat c\ nutoate prejudec\]ile [i percep]iile negative la adresa ]\rii sunt `ntemeiate;

n Suveniruri: Cei care viziteaz\ România vin pentru cultur\ [i tradi]ii, caut\ ceva special, autentic, care poatefi luat acas\ ca suvenir - obiecte de cultur\ (nu suveniruri importate); un turist a prezentat urm\toarea idee:„s-ar putea face ni[te tricouri mai elegante, care s\ poat\ fi purtate [i de turi[tii str\ini mai `n vârst\, cuobiectivele turistice din România prezentate pe ele, nu cu vampiri”;

n Colaborarea cu mai multe agen]ii [i asocia]ii turistice externe – acestea ar trebui s\ primeasc\ materialede prezentare sau chiar s\ fie invitate `n ]ar\ pentru a vedea realitatea;

n Promovarea pe plan interna]ional a unui website turistic oficial al ]\rii;n Realizarea unui portal online pentru fiecare regiune turistic\ a României [i promovarea acestora pe plan

interna]ional;n Pentru turi[ti din Rusia – site specializat despre România `n limba rus\, cu liste de unit\]i de cazare [i

posibilitatea post\rii de comentarii;n Site de rezerv\ri, cu urm\toarele informa]ii: descrieri ale unit\]ilor de cazare, pre]uri, semnalizarea hotelurilor

care sunt cele mai apropriate de mare, gradul de confort, informa]ii despre localit\]i;n Promovarea specific\ pe pie]e, astfel `ncât `n fiecare ]ar\ ]int\ s\ se eviden]ieze ceea ce respectiva ]ar\

nu posed\ din punct de vedere turistic: de ex. litoralul pentru turi[tii polonezi, cu clima favorabil\ [i mareapotrivit\ pentru ̀ not\tori; pentru turi[tii din Israel de vârsta a treia - factorii curativi [i clima „prietenoas\” (zoner\coroase de la munte), comparativ cu verile foarte calde din Israel etc.;

n Prin programe de schimburi de experien]\ ̀ ntre universit\]i din România [i alte ]\ri, prin crearea de leg\turipentru dezvoltare turismului;

n Turneele `n str\in\tate ale arti[tilor români (teatru, muzic\ etc.);n Promovarea unor vacan]e cu tematic\ / ni[e: ski, golf, naviga]ie pe Dun\re, pe mare, pentru echita]ie

(„excursiile c\lare” organizate `n zonele de munte).

Responden]ii au avut [i c\teva opinii punctuale referitoare la promovarea pensiunilor din România:

n Agen]iile de turism nu promoveaz\ pensiunile pentru c\ nu pot ob]ine profit de pe urma acestora. Cu toateacestea, profilul turistului se modific\, la fel [i nevoile acestuia, astfel c\ unele agen]ii au `nceput s\ sespecializeze pe grupuri mici de turi[ti, iar dac\ o unitate de tip pensiune este situat\ `n proximitateaobiectivelor turistice, aceasta poate fi o op]iune de cazare [i ar putea fi deci promovat\ de agen]ii `n cadrulunor circuite;

n ~n cazul promov\rii unit\]ilor de cazare, este foarte important s\ fie prezentate informa]ii reale, actuale [icorecte, legate de pre]uri, facilit\]i, poze. Pentru a fi cât mai interesant\, trebuie creat\ o „poveste” `n jurulloca]iei, oferind `ns\ informa]ii reale;

n Folosirea unui slogan, ca de exemplu „printre prieteni” sau „locui]i la prieteni”, care s\ reflecte ambientulpersonal [i familial;

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 57

Page 60: brosura turism

58

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

n Ar trebui pus\ la dispozi]ie mai mult\ informa]ie prin oficiile de turism ale României din alte ]\ri. Informa]ia artrebui s\ fac\ referire [i la cazare `n pensiuni, pentru a ar\ta c\ sunt o alternativ\ foarte bun\ comparativ cucazarea `n hoteluri, mai ales considerând c\ pensiunile, de obicei, practic\ pre]uri mai mici [i câteodat\ auloca]ii mai bune;

n Pensiunile din România ar trebui promovate ca variant\ de cazare pentru turi[tii bulgari, având `n vedere c\ofer\ condi]ii similare cu pensiunie din Bulgaria;

n Turismul de pensiune ar putea fi promovat cu succes `n Turcia: turi[tii turci sunt obi[nui]i cu hoteluri mari, darpensiunile ar fi o alternativ\ interesant\, datorit\ factorului uman. Promovarea potrivit\: pe internet, la târgurituristice, `n ziare, la TV, prin intermediul agen]iilor touroperatoare din turism.

O parte din aspectele negative care se cunosc despre România enumerate anterior, au fost confirmate de turi[tiicare [i-au petrecut vacan]a aici. Aceste aspecte (dar [i altele) au constituit motivele de insatisfac]ie ale turi[tilorstr\ini privind vacan]ele petrecute `n România:

n Infrastructura deficitar\ [i traficul (condusul agresiv pe [osele, condi]iile dificile din trafic, nesiguran]a etc.);n Lipsa informa]iilor turistice (`n limba englez\, referitoare la zone / obiective turistice din ]ar\);n Problemele de comunicare `ntr-o limb\ de circula]ie interna]ional\ (engleza);n Calitatea serviciilor (servicii proaste de cazare [i mas\ [i comportamentul neprofesionist al unor angaja]i

din unele loca]ii etc.); n Gunoaiele [i mizeria;n Câinii f\r\ st\pân de pe str\zi;n S\r\cia - oameni f\r\ ad\post [i cer[etori, discrepan]\ mare `ntre boga]i [i oamenii de rând;n Lipsa unor elemente de baz\ privind confortul [i siguran]a `n localit\]i (toalete publice pu]ine, iluminat

stradal insuficient / defectuos, lipsa indicatoarelor stradale [i rutiere, etc.).

Cu toate c\ au fost sesizate [i multe aspecte negative, cei mai mul]i responden]i au declarat c\ inten]ioneaz\ s\revin\ `n România ca turi[ti, motiva]i `n principal de aspectele pozitive `ntâlnite pe parcursul vizitei. Majoritatea(mai pu]in cei care vin la tratament, turi[tii unguri care `n general viziteaz\ doar Ardealul sau turi[tii din Israel carepetrec verile `n anumite sta]iuni montane) au declarat c\ `n vacan]ele viitoare, inten]ioneaz\ s\ viziteze locuri noi(`n principiu destina]iile de notorietate din România): Transilvania, Delta Dun\rii, Moldova, Maramure[, Bucure[ti,Bucovina, litoralul românesc, Oltenia.

UNIT|}I DE CAZARE

~n majoritatea cazurilor, responden]ii au men]ionat hotelul [i / sau pensiunea ca unitatea de cazare aleas\pentru vacan]a din România, pre]ul fiind criteriul de baz\ al alegerii pentru cea mai mare parte dintre ace[tia. Altecriterii luate ̀ n considerare la alegerea unit\]ii / tipului unit\]ii de cazare au fost loca]ia [i recomand\rile prietenilor.

~n general, turi[tii au optat pentru cazarea `n mai multe tipuri de unit\]i de cazare (pensiune [i hotel, pensiune [ihostel, hostel [i gazd\ etc.), excep]ie f\când cei care [i-au petrecut vacan]a doar `n zone urbane (ex. Bucure[ti)sau au venit `n vacan]\ pentru tratament balnear [i care au ales s\ se cazeze de obicei doar la hotel.

Referitor la serviciile / facilit\]ile de care responden]ii doresc neap\rat s\ beneficieze, cele mai multe men]iuniau avut serviciile de mas\, baia `n interiorul camerei, accesul la internet, cur\]enia, camere confortabile.

Majoritatea responden]ilor s-au declarat satisf\cu]i de serviciile unit\]ilor de cazare din România. Ace[tia au apreciat`n general calitatea serviciilor pe care le a[teapt\ de la o unitate de cazare, plus atitudinea ospitalier\ a gazdelor.

Referitor la aspectele negative observate de responden]i, ace[tia au f\cut referire `n principal la meniurilerestaurantelor (pu]ine op]iuni, lipsa de diversitate) [i atitudinea nepotrivit\ a unor angaja]i.

~n ceea ce prive[te sursele de informare, majoritatea responden]ilor au men]ionat ca surs\ principal\internetul (motorul de c\utare Google, site-urile www.wikipedia.org, www.lonelyplanet.com,www.tripadvisor.com) `nso]it adesea de surse secundare ca recomand\rile prietenilor / cunoscu]ilor /altor turi[ti [i ghidurile turistice (ex: Lonely Planet, Rough Guide).

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 58

Page 61: brosura turism

59

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

R\spunsurile responden]ilor referitoare la alegerea (pentru viitoarele vacan]e din România) ̀ ntre cazarea la pensiunesau la hotel, au `nclinat spre cazarea la pensiune `n 5 regiuni, `n 2 regiuni r\spunsurile au fost `mp\r]iteaproximativ egal `ntre pensiune [i hotel, [i doar `ntr-o singur\ regiune au predominat responden]ii care aumen]ionat c\ ar alege hotelul `ntre cele 2 tipuri de unit\]i de cazare.

Unii responden]i au men]ionat c\ nu au o preferin]\ anume, decizia depinzând de aspecte ca:n Scopul vacan]ei: pentru turismul de afaceri ar alege hotelurile, iar pentru restul vacan]elor pensiunile;n Persoanele care `i `nso]esc: cu so]ul / so]ia la hotel (e mai confortabil [i ai parte de mai mult\ intimitate, `n

sensul trecerii neobservate `ntre sutele de turi[ti din marile hoteluri), iar cu prietenii la pensiune (e maidistractiv);

n Contextul vacan]ei: pentru turi[tii de vârsta a treia sosi]i `n circuite culturale pare s\ se preteze mai binesolu]ia hotel, `n timp ce pentru turi[tii veni]i `n grupuri mai mici [i care au o anumit\ leg\tur\ cu România (aumai vizitat ]ara, cunosc pe cineva care s\ `i ghideze `n organizarea vacan]ei etc.) pensiunile par s\ fie ovariant\ preferat\ mai des;

n M\rimea grupului cu care c\l\toresc: un grup mare s-ar caza `n hoteluri, `ns\ pentru o vacan]\ `ntr-ocompanie mai restrâns\ ar alege pensiunile;

n Destina]ie urban\ vs. rural\: `n ora[ele mari ar alege hoteluri, `n ora[ele mici / sate ar alege pensiunile(responden]ii fac o asociere clar\ a pensiunilor cu via]a rural\);

n Specificul destina]iei (litoral vs. munte): la mare s-ar caza `n hoteluri (existând percep]ia c\ turismul depensiune nu este foarte dezvoltat / nu se preteaz\ pe litoral), la munte ar alege pensiunile;

n Raportul calitate - pre]: nu conteaz\ tipul unit\]ii de cazare atâta timp cât raportul calitate - pre] este avantajos;n Scopul vacan]ei: pentru odihn\ ar alege pensiuni, pentru efectuarea unor tratamente medicale [i balneare

ar alege hotelurile (singurele care ofer\ aceste servicii).

Avantajele / beneficiile caz\rii la pensiune, considerate importante de cei mai mul]i responden]i sunt:

u Comunicarea / interac]iunea cu gazdele (posibilitatea observ\rii modului de via]\ al oamenilor,personal mai prietenos, atmosfer\ familial\, informal\, propice socializ\rii);

u Mai ieftine;u Mâncarea tradi]ional\ (mereu proasp\t\, mai bun\ ca la hotel);u Mai intime (de dimensiuni mai mici);u Aspectul tradi]ional;u Mai distractive;u Potrivite mediului rural;u Posibilitatea prepar\rii mânc\rii de c\tre turi[ti;u Mai mult\ libertate;u Mai pu]in\ aglomera]ie.

Pe de alt\ parte, beneficiile / avantajele caz\rii la hotel semnalizate, de unii responden]i, sunt:

u Mai multe facilit\]i (parcare, restaurant, piscin\, internet, aer condi]ionat, frigider, schimb valutar etc.);u Servicii mai bune calitativ / complete (mai curat, amenajarea camerelor este mai bun\, personalul

profesionist, unele ofer\ servicii de tratament medical etc.);u Confort sporit;u Sunt mai intime (`n sensul c\ nu exist\ foarte mult contact cu angaja]ii sau ceilal]i clien]i); u Pot caza grupuri mari de turi[ti;u Amplasate `n zone centrale;u Respectarea nivelului de standardizare care reduce riscul suprizelor nepl\cute.

Referitor la `mbun\t\]irea serviciilor pensiunilor din România, responden]ii au amintit aspecte legate de:n Existen]a informa]iilor turistice `n unitatea de cazare / pe site (de ex. bro[uri / materiale informative `n

limbi de circula]ie interna]ional\: englez\, francez\, german\);n ~mbun\t\]irea comunic\rii (angaja]ii ar trebui s\ cunoasc\ cel pu]in limba englez\); n Diversificarea ofertei de divertisment; printre sugestiile responden]ilor s-au num\rat:

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 59

Page 62: brosura turism

60

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

u Excursii `n natur\ (pentru acestea, foarte utile ar fi [i serviciile de baby-sitting, pentru ca adul]ii cu copiimici s\ se poat\ bucura [i de plimb\ri / excursii);

u Excursii la ferme ]\r\ne[ti pentru o mai bun\ `n]elegere a stilului de via]\ tradi]ional;u Cursuri / demonstra]ii de g\tit mânc\ruri tradi]ionale, prezentarea b\uturilor locale;u ~nchirierea bicicletelor; u Organizarea unor „picnic-uri tradi]ionale” (plimbare `n natur\ [i apoi servirea mesei fie din produse

tradi]ionale preparate la pensiune, fie la o stân\ tradi]ional\ etc.).n Amabilitatea gazdelor (deficitar\ `n unele cazuri);n Prezen]a pe scar\ cât mai larg\ a b\ilor `n camere;n Diversificarea serviciilor de mas\ (meniuri vegetariene, includerea mai multor fructe [i legume, a pâinii

negre, preparate naturale, tradi]ionale).

Se poate observa c\ primele dou\ aspecte se reg\sesc [i `n nemul]umirile generale legate de vacan]a `n România(men]ionate anterior) [i `n dezavantajele turismului de pensiune românesc, comparativ cu alte ]\ri.

Alte servicii sau facilit\]i care ar fi binevenite `n pensiuni:n colaborarea `ntre pensiuni pentru oferirea de cazare turi[tilor afla]i `n circuit (pentru a putea caza un

grup/num\r mai mare de turi[ti);n posibilitatea `nchirierii de telefoane mobile pe timpul [ederii.

~n privin]a imaginii pensiunilor din România pe plan extern, cei mai mul]i responden]i au men]ionat c\ acestea nusunt foarte cunoscute `n ]\rile lor de re[edin]\ ([i de aceea uneori nu sunt luate `n calcul ca variante de cazare),pu]ini fiind cei care au men]ionat c\ pensiunile române[ti au o imagine pozitiv\ `n ]\rile din care vin (`n specialturi[tii din ]\rile vecine ca Ungaria sau Republica Moldova).

Referitor la avantajele / punctele forte ale pensiunilor din România comparativ cu cele din alte ]\ri, responden]iiau men]ionat (primele dou\ fiind de altfel [i principalele motive de satisfac]ie referitoare la vacan]ele petrecute `nRomânia): n Amabilitatea [i ospitalitatea oamenilor (pentru turi[ti, comunicarea cu localnicii este foarte important\);n Serviciile de mas\ – posibilitatea servirii celor 3 mese principale, mâncarea este mai bun\, mai proasp\t\

decât `n pensiunile din alte ]\ri;n Pre]uri mai mici – pensiunile române[ti sunt ieftine [i cu servicii mai bune comparativ cu unele pensiuni din

]\ri mai bine dezvoltate;n Lipsa moderniz\rii [i a dezvolt\rii tehnologice - [i-au p\strat aspectul tradi]ional, autentice, nu sunt foarte

standardizate ca `n alte ]\ri;n Frumuse]ea [i autenticitatea zonelor rurale `n care se afl\ unele pensiuni;n Calitate bun\ a serviciilor - ofer\ servicii bune chiar dac\ sunt localizate `n mijlocul naturii.

Conform multor turi[ti, dezavantajele principale ale pensiunilor autohtone fa]\ de cele din alte ]\ri sunt chiaraspectele care necesit\ ̀ mbun\t\]iri: lipsa de informa]ii, comunicarea ̀ ngreunat\ de faptul c\ personalulnu vorbe[te limbi str\ine [i ofert\ limitat\ de servicii suplimentare de agrement.

Alte dezavantaje semnalizate au fost: n Lipsa unor facilit\]i `n unele pensiuni (baie `n camer\, internet, televizor etc.); n Lipsa serviciilor de mas\ `n unele pensiuni (sau servicii de mas\ slabe calitativ); n Servicii mai slabe calitativ `n general, comparativ cu ]\rile mai dezvoltate economic;n Servicii mai scumpe fa]\ de cele din ]\rile vecine (p\rerile au fost `mp\r]ite `n privin]a acestui aspect);n Confort mai sc\zut;n Dot\rile (mai pu]ine, deteriorate);n Plata cash (nu se pot efectua pl\]i cu card bancar); n Lipsa uniformit\]ii arhitecturale;n Problemele de infrastructur\.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 60

Page 63: brosura turism

61

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

IV. ANALIZA SWOT A TURISMULUI DE PENSIUNE ROMÂNESC

Generale, de care beneficiaz\ [i turismul de pensiune§ Poten]ial turistic diversificat [i bogat, resurse naturale cu valen]e turistice, obiective turistice naturale [i antropice

diverse§ Patrimoniu cultural bine reprezentat, atât ̀ n cadru urban, cât [i ̀ n cadru arhaic rural / resurse cu caracter de unicat

(biserici, cet\]i, monumente `n lista patrimoniului UNESCO, muzee, a[ez\ri rurale, etc.)§ “Ospitalitatea” perceput\ ca `nsu[ire [i tradi]ie `n turismul românesc§ Gastronomia, cu puncte forte precum produsele alimentare traditionale [i re]etele originale§ Notorietatea unor obiective turistice (de ex. Transilvania, Bucovina, Maramure[, Delta Dun\rii, etc.), argument

pentru atragerea turi[tilor str\ini § Diversitatea de experien]e turistice, conferit\ de oportunit\]ile teritoriale (mare - munte- delt\) [i ale cadrului natural§ Posibilit\]i variate de petrecere a timpului liber

Specifice turismului de pensiune§ Contingent de pensiuni bine dezvoltat, eterogen [i relativ echilibrat la nivel de regiune; § Prezen]\ consistent\ a pensiunilor `n zonele turistice consacrate§ Amplasarea multor pensiuni `n locuri retrase, lini[tite, `n mijlocul naturii§ Amplasarea multor pensiuni `n apropierea obiectivelor turistice: m\n\stiri, biserici, atrac]ii naturale, etc.§ Interac]iune facil\ [i posibilitate de rela]ionare cu gazdele ̀ n pensiuni / ̀ n turismul rural: se pot stabili rela]ii personale

cu gazdele, spre deosebire de rela]iile rigid - formale din unit\]ile hoteliere§ Turismul de pensiune beneficiaz\ `n mod special de ospitalitatea [i gastronomia din spa]iul rural, aspecte ce

influen]eaz\ pozitiv satisfac]ia global\ a turi[tilor§ Acces facil `n zonele rurale la o gam\ larg\ de produse agro-alimentare de calitate, ob]inute local§ Diversificarea serviciilor de alimenta]ie, agrement [i conexe, oferind variante inedite pentru relaxare (mini-terenuri

de sport, mese tradi]ionale, vânzare produse “eco”, suveniruri autentice, artizanat, excursii inedite ghidate, etc.) –aspecte ce genereaz\ beneficii reale `n mediul rural (de ex. noi venituri `n comunit\]i, care s\ compensezedificult\]ile vie]ii ru ra le)§ Personalizarea produselor turistice `n unele pensiuni, ca urmare a feedback-ului primit de la clien]i: meniuri la

cerere, produse culinare unicat, servicii de “concierge” etc.§ Flexibilitatea parametrilor ofertei `n unele pensiuni: necondi]ionarea orarului de mas\ de un program prestabilit,

posibilitatea de “self-catering”, buc\t\rii utilate la dispozi]ia turi[tilor, “late check-out” f\r\ costuri suplimentare§ Oferta de pre] flexibil\ (tarife negociabile, tarife speciale pentru clien]ii fideli etc.) § Raport calitate – pre] al serviciilor turistice apreciat ca favorabil de c\tre turi[ti, tarife mai mici comparativ cu cele

din unit\]ile hoteliere§ Dimensiunile relativ reduse ale pensiunilor - permit ̀ nchirierea ̀ ntregii unit\]i de cazare de c\tre grupurile de turi[ti

PUNCTE TARI

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 61

Page 64: brosura turism

PUNCTE SLABE

62

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

§ Starea de degradare a unor pensiuni `n lipsa investi]iilor `n `ngrijirea / renovarea [i modernizarea unit\]ilor§ Pierderea specificului [i autenticului arhitectonic local prin amenajarea ̀ ntâmpl\toare / construc]ii neaspectuoase

[i neadecvate locului, culori [i volume nepotrivite ale unit\]ilor de cazare, `n dezacord cu natura§ Amplasarea unor pensiuni `n apropierea zonelor de trafic§ Amplasarea unor pensiuni `n zone insuficient cunoscute sau valorificate din punct de vedere turistic§ Acces anevoios c\tre unele pensiuni mai izolate§ Probleme de resurse umane: personal slab calificat [i insuficient `n unele pensiuni; § Management precar, “de improviza]ie”, `n multe pensiuni - proprietari / manageri de pensiune f\r\ experien]\:

- nu solicit\ [i nu sunt interesa]i de feedback-ul clien]ilor- nu r\spund adecvat la cerin]ele pie]ei - nu realizeaz\ segmentarea pie]ei dup\ criteriul comportamentului turistic (obiceiuri de c\l\torie) [i a motiva]iei

turi[tilor - analiza limitat\ a concuren]ei- alocarea de bugete insuficiente pentru promovare / sau promovare discontinu\ / neinspirat\- stabilirea uneori arbitrar\ a tarifelor de cazare, neprecedat\ de o analiz\ a pie]ei- lipsa unei strategii / politici de incoming§ Marketing turistic [i management al destina]iei insuficient dezvoltate§ Slaba diferen]iere a produsele sau destina]iilor turistice prin identitatea de brand§ Discrepan]a sau neconcordan]a `ntre serviciile ofertate [i cele reale§ Oferta limitat\ de produse turistice speciale pentru perioadele de pre- [i post-sezon;§ Lipsa serviciului de alimenta]ie `n unele pensiuni (unele unit\]i nu ofer\ nici servicii de alimenta]ie public\, nici

acces la buc\t\rie)§ Facilit\]i limitate de agrement `n cadrul multor unit\]i de cazare § Pierderea autenticului prin dezvoltarea inoportun\ a serviciilor „moderne” `n pensiunile cu specific tradi]ional /

agroturistice§ Multe pensiuni nu pot ]ine pasul cu tendin]ele cererii, nu se adapteaz\ la necesit\]ile categoriilor de clien]i

poten]iali§ Alte deficien]e:

- locuri de parcare insuficiente la unele pensiuni- atitudinea de indiferen]\ fa]\ de protec]ia mediului a unor proprietari de pensiuni- bariera lingvistic\ resim]it\ de unii turi[ti str\ini (datorit\ lipsei cuno[tin]elor minime `n limbi de circula]ie

interna]ional\ a personalului din unele pensiuni)- tratarea superficial\ a cur\]eniei [i salubriz\rii `n spa]iul de primire turistic\- incapacitatea personalului de a furniza minime informa]ii turistice despre ̀ mprejurimi / trasee / atrac]ii turistice

din zon\ (lipsa unor facilit\]i de informare turistic\ la nivel de pensiuni)- lipsa serviciilor de acces la internet `n multe unit\]i- posibilitatea redus\ de rezervare online / plat\ electronic\ (online / POS)- utilit\]i nefunc]ionale sau deficitare `n multe unit\]i (canalizare, ap\ cald\, `nc\lzire)§ Reticen]a de a se crea asocia]ii de pensiuni§ Prezen]a timid\ a pensiunilor române[ti `n circuitul turistic interna]ional§ Utilit\]i nefunc]ionale sau deficitare (canalizare, ap\ cald\, `nc\lzire)§ Nivel sc\zut de cooperare `ntre proprietarii / managerii de pensiuni [i agen]iile de turism§ Prezen]a timid\ a pensiunilor române[ti `n circuitul interna]ional

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 62

Page 65: brosura turism

OPORTUNIT|}I

63

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

§ Notorietatea `n cre[terea turismului de pensiune [i consacrarea conceptului§ Cre[terea segmentului vacan]elor de scurt sejur / fragmentarea timpului alocat vacan]elor `n câteva

minivacan]e, tendin]\ ce favorizeaz\ turismul de pensiune§ Abordarea [i fructificarea noilor segmente de turi[ti [i “ni[elor”: tabere de crea]ie, cantonamente ale sportivilor,

turism de aventur\, turism medical (combinarea serviciilor turistice cu serviciile medicale, etc.)§ Existen]a unor zone etnofolclorice tradi]ionale, `n care se poate experimenta stilul de via]\ local autentic§ Cre[terea cererii [i a interesului turi[tilor pentru produsele naturale, “de cas\” sau ecologice, poate stimula

pia]a agroturismului§ Dorin]a turi[tilor de a petrece un concediu `n natur\, `ntre peisaje pitore[ti, la aer curat – pensiunile sunt

considerate de turi[ti potrivite pentru “evadarea” `n spa]ii lini[tite, retrase, `n mijlocul naturii, departe deaglomera]ia sta]iunilor turistice sau a aglomer\rilor urbane§ Peisaj montan [i rural atr\g\tor, stimulent pentru dezvoltarea turismului§ Produse tradi]ionale autentice [i de calitate, datini, tradi]ii [i obiceiuri populare, toate acestea personalizeaz\

oferta turistic\ [i constituie o parte important\ a atrac]iei (preparate gastronomice tradi]ionale, activit\]imanufacturiere, elemente de etnografie, instala]ii arhaice, etc.)§ Posibilitatea de recreere a turi[tilor prin implicarea, ini]ierea sau asistarea la diverse activit\]i me[te[ug\re[ti,

procese de realizare a produselor alimentare sau nealimentare;§ Degradarea / uzura unit\]ilor hoteliere din unele zone turistice `ndreapt\ din ce `n ce mai mul]i turi[ti c\tre alte

unit\]i de primire turistic\, de regul\ spre pensiuni§ Intensificarea rela]iilor de colaborare a pensiunilor cu agen]iile de turism `n vedere stabilirii unor mecanisme

eficiente de cooperare, bazate pe seriozitatea respect\rii angajamentelor§ Condi]ii climatice propice practic\rii turismului pe `ntreg parcursul anului (cu excep]ia litoralului, care

`nregistreaz\ sezonalitate ridicat\)§ Clima favorabil\, cadrul natural variat [i mediu relativ nepoluat (mai ales `n zonele montane / rurale) sunt

propice prest\rii unei game largi de activit\]i de turism activ (inclusiv turism de aventur\, sporturi extreme etc.)§ Posibilitatea acces\rii fondurilor structurale pentru investi]ii `n turismul de pensiune [i conexe§ Folosirea tichetelor de vacan]\ de c\tre beneficiari pentru cazarea `n spa]iul pensiunilor§ Organizarea de schimburi de experien]\, preluarea unor modele de dezvoltare de succes din ]\ri cu un turism

rural / turism de pensiune dezvoltat§ Crearea unor atrac]ii turistice noi, inedite sau identificarea [i fructificarea ineditului `n zonele deja consacrate§ Cre[terea “vizibilit\]ii” destina]iilor turistice române[ti datorit\ produc]iilor cinematografice realizate `n ]ar\§ Num\rul mare de români pleca]i la munc\ `n str\in\tate ac]ioneaz\ ca o surs\ de informare [i ca un mijloc de

promovare al turismului `n rândul turi[tilor str\ini§ Interesul tot mai mare pentru produsele naturale ob]inute din agricultura tradi]ional\ sau din gospod\riile proprii§ Poten]ial pentru atragerea turi[tilor cu venituri mari, interesa]i de servicii de casino, din ]\ri `n care jocurile de

noroc sunt interzise prin lege (de ex. Israel, Turcia)§ Relansarea turismului de camping

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 63

Page 66: brosura turism

64

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Factori economici / Autorit\]i / Legisla]ie / Educare / Cooperare§ Criza economic\ a determinat sc\derea bugetelor de vacan]\ [i a reordonat priorit\]ile de consum (`n general,

[i de consum turistic `n particular)§ Promovare selectiv\, neuniform\, insuficient\ a turismului de pensiune [i a zonelor agroturistice§ Nep\sarea [i dezinteresul autorit\]ilor cu privire la unele obiective de atrac]ie turistic\ (de ex. nenum\rate

monumente, vestigii, l\sate `n paragin\)§ Fructificarea redus\ de c\tre autorit\]i a poten]ialului turismului rural, respectiv a poten]ialului natural bogat§ Fiscalitatea ridicat\, impozitarea excesiv\ a for]ei de munc\ „`ncurajeaz\” opera]iunile nefiscalizate [i munca

f\r\ forme legale.§ Regimul fiscal incert [i instablitatea politicilor fiscale stimulatoare§ Programe de educare speciale pentru antreprenori / manageri din turismul de pensiune insuficiente [i uneori

inadecvate nevoilor punctuale [i particulare ale acestui tip de turism.

Infrastructura [i spa]iul public§ Probleme de infrastructur\ de transport – (drumuri greu practicabile, pu]ini km de autostrad\, deficien]e ale

serviciilor publice de transport, lipsa transportului public de conexiune `ntre sta]iunile turistice);§ Probleme de infrastructur\ de utilit\]i – de ex. caren]e majore ̀ n ceea ce prive[te acoperirea [i calitatea re]elelor

de ap\, canalizare, gaz, mai ales `n zonele rurale;§ Probleme de infrastructur\ turistic\: signalistic\ deficitar\ (lipsa indicatoarelor de orientare, a marcajelor),

amenajarea precar\ a unor obiective turistice, accesibilitate limitat\ la unele obiective, insuficien]a informa]ieituristice la nivel de sta]iune turistic\ [i de pensiune (centre / puncte de informare turistic\ insuficiente sauinexistente).§ Deficien]e ale spa]iului public care afecteaz\ nivelul de “confort turistic” ̀ n localit\]i: de ex. pu]ine toalete publice,

câini vagabonzi, iluminatul stradal insuficient / inexistent (inclusiv `n vecin\tatea unor unit\]i de cazare),cur\]enia precar\ afecteaz\ ambientul din spa]iul public/ str\zi murdare, cl\diri l\sate `n paragin\.

Imaginea României § Romania “rural\” este foarte pu]in vizibil\ pentru turi[tii str\ini§ Confundarea sau suprapunerea imaginii României turistice cu regiunea istoric\ Transilvania sau cu „mitul lui

Dracula”§ Imaginea predominant negativ\ sau neclar\ [i ne`ncrederea multor turi[ti str\ini `n ceea ce prive[te România

ca destina]ie turistic\§ Lipsa interesului agen]iilor de turism externe pentru destina]iile din ]ar\ – oferte turistice limitate disponibile `n

str\in\tate § Lipsa unei strategii adecvate de promovare [i „salvare” a tradi]ionalului, identit\]ii [i „românismului autentic”,

fac din România o destina]ie turistic\ neatractiv\;

Elemente caracteristice ale produsului turistic / pie]ei turistice§ Pierderea unor elemente de atractivitate turistic\ prin degradarea sau exploatarea limitat\ a unor obiective (de

ex. obiective arhitecturale ne`ntre]inute / nerestaurate, exploatare deficitar\ a parcurilor / rezerva]iilor naturale,a unor biserici fortificate, muzee, etc.)§ Practicile de „concuren]\ neloial\” afecteaz\ imaginea [i calitatea turismului de pensiune: deturnarea clientelei,

denigrarea concuren]ei, rezerv\rile fictive realizate de pensiuni concurente, alte tactici neloiale de prejudicierea concuren]ei, etc. § Flexibilitate mai mare `n stabilirea tarifelor `n pensiunile neclasificate / neautorizate (poate genera pre]uri de

dumping) etc.§ Exploatarea insuficient\ a spa]iului montan, ca factor determinant pentru atragerea de turi[ti (nu sunt valorificate

multe posibilit\]i de trasee, nu sunt amenajate o serie de obiective, etc.)§ Migra]ia for]ei de munc\ `n turism, inclusiv a celei calificate genereaz\ dezechilibre [i favorizeaz\ angajarea

de personal necorespunz\tor, `n special `n perioadele de „vârf de sezon”.§ Dezvoltarea [i notorietatea crescut\ a destina]iilor turistice din ]\rile vecine (concurente pentru România `n

contextul atractivit\]ii turistice a Europei de Est).

AMENIN}|RI

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 64

Page 67: brosura turism

65

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

V. DIREC}II STRATEGICE ~N TURISMUL DE PENSIUNE -OPORTUNIT|}I DE AFACERI ~N TURISM {I DOMENII CONEXE

Direc]iile strategice ce se desprind din analiza SWOT [i din caracteristicile esen]iale ale turismului de pensiune românescsunt sintetizate `n continuare, `n func]ie de orizontul de timp preconizat pentru implementare, respectiv de sfera dinsectorul turismului sau din domenii conexe acoperite. Al\turi de investi]iile `n dezvoltarea bazei materiale din turism [i`n diversificarea serviciilor de agrement [i auxiliare turismului, men]ionate sub diverse forme `n capitolele precedenteale bro[urii, direc]iile strategice prezentate genereaz\ la rândul lor oportunit\]i de afaceri `n domeniul turismului.

Sprijinirea antreprenoriatului

Acordarea de facilit\]i fiscale românilor care investesc `n pensiuni, din veniturirepatriate

Diversificarea ac]iunilor autorit\]ilor, menite s\ acorde sprijin financiarantreprenorilor din turism cu proiecte oportune [i fezabile

Strategie legislativ\

Scutirea de TVA la incoming (aducerea de turi[ti str\ini)

Reevaluarea politicii fiscale [i a sistemului de clasificare `n turism, adaptareala cerin]ele pie]ei turistice [i la standardele competitive la nivel european,orientarea c\tre stimulare `n detrimentul coerci]iei.

Atragerea de investitori prin dezvoltarea infrastructurii de afaceri: suportfinanciar, consultan]\ gratuit\ / asisten]\ tehnic\ de calitate pentru proiecte careajut\ la dezvoltarea turismului de pensiune

Fundamentarea ini]iativelor legislative `n domeniul turismului cu consultarea unorantreprenori cu experien]\ `n pia]a turistic\

Elaborarea [i implementarea unei politici agresive de mediu `n vedereacon[tientiz\rii [i atenu\rii impactului produs de turi[ti [i de al]i factori desuprasolicitare a cadrului natural prin presiune uman\ (de ex. defri[\ri necontrolate)

Scurt

n

n

Scurt

n

n

n

n

n

Mediu

n

Mediu

n

n

Lung

Lung

n

Termen

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 65

Page 68: brosura turism

66

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

Strategie social\ [i de resurse umane

Atragerea popula]iei disponibile spre calificarea `n ocupa]ii specifice din turism,ca m\sur\ de “regenerare fizic\” a acestui sector (inclusiv prin facilit\]i /stimulente legislative acordate ini]iativelor `n acest sens)

Intensificarea eforturilor publice [i private de creare a unor forme de instruire lanivel regional [i local, pentru practicarea unor meserii specifice turismului

Introducerea `n unit\]ile de `nv\]\mânt a unor cursuri speciale care s\ orientezeinteresul copiilor / tinerilor români `n direc]ia turismului intern (de ex. vizitarea celpu]in a obiectivelor turistice majore ale ]\rii)

Difuzarea de cuno[tinte [i informarea tinerilor din [coli [i licee precum [iantreprenorilor din turism `n scopul responsabiliz\rii morale [i etice privindprotejarea mediului ca premis\ pentru dezvoltarea unei rela]ii armonioase turism– mediu

Stimularea popula]iei implicate `n agricultur\ pentru a demara mici afaceri localecu produse alimentare naturale tradi]ionale (inclusiv prin familiarizarea lor cuprogramele de finan]are nerambursabil\ privind diversificarea economiei rurale[i certificarea produselor tradi]ionale)

Marketing turistic

Specializarea pe anumite segmente (“business” vs. familii cu copii mici vs.grupuri de tineri, etc.), cu efecte asupra cre[terii calit\]ii produsului turistic [inivelului de ocupare

Promovarea mai eficient\ a evenimentelor (târguri populare, festivaluri etc.) dinzone agroturistice [i crearea de noi evenimente atractive, pentru cre[tereatraficului turistic (mai ales `n extra-sezon)

Crearea unor formule mutual benefice pentru promovarea ofertei pensiunilor prinintermediul agen]iilor de turism

Adoptarea sau adaptarea strategiilor de promovare, `n func]ie de specificulunit\]ii de cazare [i buget: promovare agresiv\ (outdoor, spoturi TV) vs.promovare eficient\ la costuri reduse (marketing online, marketing direct)

Construirea unei identit\]i de brand turismului de pensiune românesc (atâtla nivel na]ional cât [i la nivel european), promovarea “caz\rii la pensiune” capunct forte al turismului românesc

Implementarea unor proiecte care s\ promoveze buc\t\ria tradi]ional\româneasc\

Crearea unei embleme de “tradi]ie româneasc\” prin revitalizarea activit\]ilorspecifice din zonele rurale

Asocierea produselor / serviciilor turistice [i conexe cu “pove[ti autentice”, cu rolde atragere / sensibilizare a turi[tilor (utilizarea “[tiin]ei de a vinde”, de a atrageprin ineditul pove[tii)

Organizarea de târguri de turism regionale specializate pe “incoming” (destinate`n primul rând agen]iilor de turism str\ine)

Scurt

n

n

n

n

n

Scurt

n

n

n

n

n

n

n

n

n

Mediu

n

n

n

n

Mediu

n

n

n

Lung

n

Lung

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 66

Page 69: brosura turism

67

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

M\suri privind infrastructura de transport [i cea turistic\

Modernizarea, reabilitatea [i dezvoltarea infrastructurii de transport

Restaurarea obiectivelor turistice l\sate `n paragin\ [i care se afl\ `nvecin\tatea arealelor turistice / `n zone cu concentr\ri de pensiuni

Repunerea `n circuitul turistic a unor obiective turistice

Crearea centrelor / punctelor de informare `n toate ora[ele / sta]iunile cupoten]ial turistic, `n care s\ se poata livra atât informa]ie punctual\, cât [imaterial tip\rit de calitate

Identificarea unor solu]ii eficiente [i realizabile pentru p\strarea arhitecturiitradi]ionale `n zonele turistice (de ex. renovarea caselor tradi]ionale,reglement\ri stricte pentru noi construc]ii)

Ajustarea standardelor de calitate pentru stimularea investi]iilor `n reabilitareaspa]iilor de cazare

Dezvoltare prin integrare, cooperare [i diversificare

Organizarea unor “celule de consultan]\”, “birouri de ghidare” care s\ oferesuport gratuit pentru antreprenorii actuali [i poten]iali din turismul de pensiune(sprijin de “business development”, marketing, prezentarea de pove[ti de succes[i exemple de bune practici)

Extinderea pe scar\ larg\ a conceptului de turism “community friendly” –animarea proprietarilor de pensiune pentru a se asocia / concepe programe demarketing comune / sisteme de recomand\ri `ntre pensiuni / amenajarea [iutilizarea `n comun a unor facilit\]i de agrement etc.

Implementarea unui management modern pentru cre[terea calit\]ii serviciilorturistice - ac]iuni de training [i informare la nivelul managementului unit\]ii [i apersonalului din pensiuni

Dezvoltarea prin inovare: introducerea de servicii noi / oferte unicat (produseculinare unicat, oferte promo]ionale, carduri de fidelitate, etc.), pentru atragereaunor noi categorii de turi[ti

Promovarea `n rândul antreprenorilor din turismul de pensiune a programelor demicro-finan]are nerambursabil\ (pentru investi]ii `n consultan]\, certificare pentrucomercializarea produselor locale tradi]ionale, branding [i alte elemente demarketing turistic) [i ghidarea gratuit\ `n vederea acces\rii fondurilor respective

Fructificarea unor oportunit\]i de afaceri cu poten]ial `n segmentul pensiuni:centre de tratament `n zonele cu factori naturali curativi, `nfiin]area unor ateliereme[te[ug\re[ti, care s\ ofere demonstra]ii ori cursuri de ini]iere, cu posibilitateaachizi]ion\rii de produse etc.

Organizarea de grupuri de ac]iune local\ / structuri de colaborare care s\sprijine dobândirea de competen]e `n dezvoltarea turismului rural

Crearea unor “lan]uri” de pensiuni care s\ beneficieze de o logistic\ unic\ [icomun\, care s\ promoveze un produs turistic standardizat de calitatesuperioar\, care s\ fructifice punctele tari ale turismului de pensiune

Scurt

n

n

n

n

n

n

Scurt

n

n

n

n

n

n

n

n

Lung

n

n

n

n

n

n

Lung

n

n

n

n

n

n

n

n

Mediu

n

n

n

n

n

n

Mediu

n

n

n

n

n

n

n

n

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 67

Page 70: brosura turism

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 68

Page 71: brosura turism

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 69

Page 72: brosura turism

Titlul programului: Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor UmaneTitlul proiectului: ~ntreprinz\tori `n turism – Pensiuni `n RomâniaEditorul materialului: Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor ManageriData public\rii: aprilie 2012Perioada de implementare: 2011-2013Grup ]int\: actuali [i viitori `ntreprinz\tori `n turismWeb proiect: www.intreprinzatorturism.roE-mail: [email protected] portal: www.cazarelapensiune.roE-mail: [email protected]

Partener principal: Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri - FNTMSediu proiect: Str. Cristofor Columb, Nr.2, Sector 1, Bucure[tiTel: (+40) 21 210 08 52. Fax: (+40) 318145925E-mail: [email protected]: www.fntm.ro

Parteneri proiect:Asociación Agraria de Jóvenes Agricultores de Almeria, Spania – ASAJA, www.asaja.comAsocia]ia Na]ional\ de Turism Rural Ecologic [i Cultural – ANTREC, www.antrec.ro

Con]inutul acestui material nu reprezint\ `n mod obligatoriu pozi]ia oficial\ a Uniunii Europene sau a GuvernuluiRomâniei.

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 70