Download - Brosura BT0FHGFH

Transcript

Brosurã realizatã deCENTRUL DE CONSULTANTÃ ECOLOGICÃ GALATI

si finantatã de PEACE CORPS

MESTESUGURI

ECOLOGICE

Aceastã publicatie a fost realizatã cu ajutorul financiar alPEACE CORPS ROMÂNIA

Mirela Leonte

Petruta MoisiChivu StelianGeta Voinea

Madgalena Frangopol

SELECTIE TEXTE, TRADUCERE SI ADAPTARE:

LECTORISTIINTIFICI:

Angelee Mullins

Str. Basarabiei nr.2Tel. 036-499957, Fax:036-312331

e-mail: [email protected]

Matt McdonnellKimberly Curry

Ilie DrãganJ.J.Martin

Sam si Erich DeckerMiki ShalerDan Goiciu

Mirela Munteanu & Nina Carp

CENTRUL DE CONSULTANTÃ ECOLOGICÃ GALATI

GRAFICÃ SI TEHNOREDACTARE:

NTRUL DE CONSULTAN

TÃ

ECOLOGICÃ - GALATI

CUPRINS30 de adevãruri din lumea afacerilor...................................................... 1

Nota Editorului....................................................................................... 2

Cadrul legal de constituire si functionare............................................... 3

Începerea unei mici afaceri.................................................................... 5

Cerinte esentiale pentru succesul unei mici afaceri............................... 8

Planificarea afacerilor............................................................................12

Cum sã scrii un plan de afaceri.............................................................14

Marketing - serviciul în slubja consumatorului.......................................18

Procedee contabile si bancare..............................................................20

Secretele reusitei...................................................................................24

Obiecte artizanale.................................................................................25

Pãpusile din resturi textile............................................................26

Botinele de Mos Nicolae..............................................................26

Globulete textile pentru pom........................................................26

Pãpusã de satin...........................................................................26

Îngeras de carton.........................................................................27

Cãsuta tip Camping......................................................................27

Mãsti de hârtie Mache..................................................................29

Ornamente din gelatinã................................................................29

Colaj.............................................................................................29

Cum sã faci felicitãri din hârtie reciclatã.......................................30

Cum sã faci hârtie din ziare reciclate...........................................32

Cum sã faci hârtie din plante........................................................34

Bibliografie

Anexe

Atelierul micului artizan

�

CHESTIONAR

CENTRUL DE CONSULTANTÃ ECOLOGICÃ GALATI doreste sãsalute cititorii acestei publicatii."GHIDUL MICULUI ÎNTREPRINZÃTOR" se doreste a fi un materialinformativ, adresat tuturor vârstelor, care intentioneazã sã încurajezeinitierea unor mici afaceri.Dacã am reusit, sã ne spui tu cititorule !Scrie-ne la adresa sediului nostru din Str. Basarabiei nr.2 Galati,completând acest chestionar.

NUME, PRENUME:________________________________

ADRESA: ________________________________________

PROFESIA-VÂRSTA:_______________________________

COMENTEAZÃ UTILITATEA UNEI INFORMATII OFERITE DEPUBLICATIA NOASTRÃ:

SUNT SUBIECTE PE CARE AI FI DORIT SÃ LE DEZBATEM ÎNPUBLICATIA NOASTRÃ ? CARE ?

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Str. Basarabiei nr.2Tel. 036-499957, fax: 036-312331

e-mail: [email protected]

NTRUL DE CONSULTAN

TÃ

ECOLOGICÃ - GALATI

1. Numai cei care nu fac nimic nu gresesc. Darînsusi faptul de a nu face nimic este o gresealã.

2. Multi dintre noi îsi petrec jumãtate din timpvisând la lucruri pe care le-ar pute avea, dacã nu si-ar petrece jumãtate din timp visând la ele.

3. Oamenii puternici se fac remarcati în situatii-limitã. Întocmai ca niste pliculete de ceai: nu-ti daiseama ce pot pânã nu le bagi în apã fierbinte.

4. Cel mai spatios loc din lume este "locul de maibine".

5. Nu avem curajul sã facem anumite lucruripentru cã sunt dificile, dar, în realitate, lucrurilesunt dificile tocmai pentru cã nu avem curaj sã lefacem.

6. Când vrei sã urci pe scarasuccesului, cel mai greu lucru este sã-ticroiesti drum prin multimea care seînghesuie la baza scãrii.

7. Dacã esti de pãrere cã ceva mic nupoate schimba mare lucru, încearcã sãdormi cu un tântar în camerã.

8. Un las se sperie si fuge. Un erou sesperie de asemenea, dar rãmâne pe locsi înfruntã pericolul.

9. Mintile luminate au întâmpinatîntotdeauna o violentã opozitie din partea mintilormediocre.

10 . Obs taco le l e sun t ace le l uc ru r iînspãimântãtoare pe care le vedem atunci cândscãpãm din vedere scopurile.

11. Încearcã 50 de ocazii si poate cã vei da gres cu45 dintre ele. Dar în 5 cazuri vei triumfa. Dacã nuîncerci însã nici o cazie, procentul de nereusitã vafi de 100 %.

12. Esti cãlcat în picioare numai dacã stai întins pejos.

13. Nu acorda importantã celor care te criticã. Niciunui critic nu I s-a ridicat vreodatã o statuie.

14. Dacã vezi un om în vârful unui munte,gândeste-te cã omul acela n-a fost parasutat

acolo.15. E posibil sã muncesti si sã nu ai rezultate, darnu e posibil sã ai rezultate fãrã sã muncesti.

16. Cel mai bun loc unde poti gãsi o mânã deajutor este la capãtul propriului tãu brat.

17. Norocul este atunci când o ocazie bate la usãsi tu îi deschizi.

18. Experienta nu este ceea ce se petrece cu unom, ci ceea ce un om face cu ceea ce se petrece.

19. Trebuie sã credem în noroc. Altfel cum sãexplicãm succesul celor care nu ne plac ?

20. Zâmbetul este o linie curbã care îndreaptãlucrurile.

21. O navã ancoratã în port este însigurantã. Dar navele nu pentru asta suntconstruite.

22. Dacã nu înveti din greseli, nu are niciun rost sã le faci.

23. Un profesor mediocru spune. Unprofesor bun explicã. Un profesor foartebun demonstreazã. Un profesor adevãratinspirã.

24. Ideile unui om devin fixe atunci când elînceteazã sã mai gândeascã.

25. Foloseste talentul pe care-l ai; pãdurile ar fifoarte tãcute dacã ar cânta numai pãsãrile care stiusã cânte foarte frumos.

26. Ori de câte ori deschizi gura, mintea îti iese laparadã.

27. Angajatul; "Spune-mi si voi uita. Aratã-mi siîmi voi aminti. Implicã-mã si voi întelege".

28. Marinarii priceputi nu se formeazã pe mãrilinistite.

29. Un om începe sã îmbãtrâneascã cu adevãratdoar atunci când regretele iau locul visurilor.

30. Fii o voce, nu un ecou.

de adevãruridin lumea afacerilor30

Acest manual este o compilatie dintrematerialelor prezentate în cursul de afaceri(business) pentru artizani si membri ai ONG-urilor din orasul Galati, România.Cursul este o parte dintr-un întreg proiectcare intentioneazã sã încurajeze initiereaunor mici afaceri, conduse de ONG-uri si deartizanii din Galati, precum si din alte pãrti aleRomâniei. Obiectivele proiectului au inclus:

Instruirea ONG-urilor interesate si aartizanilor despre managementulafacerilor, buget, contabilitate, crearea sip r o m o v a r e a u n o r p r o d u s emestesugãresti si vânzãri cu amãnuntul.Producerea si distribuirea unei brosuri asesiunilor de instruire, la toate ONG-ur i le in te resa te , a r t i zan i , m ic iîntreprinzãtori, oficiile Camerei deComert si Industrie, voluntarii PeaceCorps si colaboratorii lor.Încurajarea realizãrii de parteneriateîntre artizani si ONG-urile din Galatipentru începerea unor mici afaceri,oferind instruire pentru stabilirea unorastfel de parteneriate si asigurând uncadru pentru discutii.

Cursul a durat 10 sãptãmâni, în perioada 10octombrie 1999 si 10 decembrie 1999.

Centrul de Consultantã EcologicãGalati, cu asistenta domnului Ilie Drãgan si avoluntarei de la Organizatia Peace Corps,Angelle Mullins, au organizat instruirea sidurelarea întregului proiect.

Proiectul a fost finantat de PeaceCorps România.

Coordonator i i de proiect auconsiderat oportunã lansarea unui astfel deproiect, pentru a ajuta ONG-urile sãexploreze posibilitatea de a se autosustinefinanciar prin crearea unei mici afaceri princare sã vândã bunuri generate în cadrulorganizatiei lor.

În contextul actual al scãderiigenerale a finantãrilor de la donatoriiinternationali si a unei competitivitãticrescute în cadrul ONG-urilor, am dorit sãreunim ONG-urile, pentru a le ajuta sãgãseascã surse alternative de finantare, în

loc sã concureze între ele pentru a diminuafondurile.În plus, am considerat cã poate fi un prilej derealizare de beneficii pentru artizanii care aunevoie de un venit pentru a-si practica arta; siam dorit sã încurajãm cooperarea lor cuONG-urile care ar putea sã-si lansezepropria lor afacere.

Coordonatorii de Proiect au ales sãintroducã ideea producerii de obiectemestesugãresti ecologice pentru a încurajacrearea unei piete pentru produse ecologicesi accentuarea laturii ecologice a micilorafaceri din România. Produsele ecologicesunt adesea confectionate manual, ceea cese integreazã cadrului general al ONG-urilor,cu multi voluntari sau membri cu aptitudinilenecesare.

Manualul se împarte în douã sectiuni.Prima sectiune trateazã teorii de bazã alemanagementului de afaceri, metode deevidentã contabilã si legislatia implicatã îninitierea unei afaceri de cãtre ONG. A douasectiune este dedicatã produselor ecologice.Anexa contine textul legislatieiprivindorganizarea si functionarea organizatiilorneguvernamentale.

Prezentatorii pentru fiecare sectiuneau acumulat o experientã vastã în domeniulproduselor mestesugãresti .

Sperãm sã cititi cu plãcere acestmanual, sã învãtati câteva lucruri,folositoare, pe care ulterior sã le folositi îno r g a n i z a t i i l e s a u î n a f a c e r i l edumneavoastrã.

Vã rugãm sã vã gãsiti timpul necesarsã completati chestionarul aflat în anexe, pecare sã ni-l trimiteti la adresa indicatã închestionar..

Puteti sã ne adresati orice sugestiesau întrebãri legate de formular.

Comentariile dumneavoastrã ne vorajuta la conturarea viitoarelor noastreproiecte si vom încerca sã vã rãspundemimediat ce le primim.

Vã multumim anticipat pentru aportuldumneavoastrã !

�

NOTA EDITORULUI

CADRU LEGAL DECONSTITUIRESI FUNCTIONARE AUNUI ONGNu cred cã existã vreun întreprinzãtor care, înainte de a intra înafaceri, sã nu fi cãutat o asemenea activitate simplã, dar viabilã,care sã implice cât mai putine riscuri.Si realitatea e cã meritã sãcauti, fiindcã poti descoperi un lucru încurajator, cã astfel deafaceri existã. O afacere simplã înseamnã doar cã, fatã de alteafaceri, ea este ceva mai usor de pus pe picioare. Atât. Nuspune nimeni cã dispar riscurile sau cã nu pot apãrea probleme. Pentru cã o afacere fãrãprobleme, o afacere în care sã stai cu mâinile în sân si sã vezi cum vin banii, asta chiar cã nuexistã.Pentru a putea demara o afacere, oricât de simplã, trebuie sã ne asigurãm cã suntem încadrul legal.

Noua Ordonantã de Guvern nr.26 din 31.01.2000 cu privire la asociatii si fundatii,publicatã în Monitorul Oficial al României, reglementeazã noul cadru legal de organizare sifunctionare a ONG-urilor.

Defineste drept venituri care nu se impoziteazã:cotizatiile membrilor;contributiile bãnesti sau în naturã ale membrilor sau simpatizantilor;donatiile în bani sau naturã;sponsorizãrile în bani sau naturã;dobânzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitãtilor bãnesti;

Art. 1. - (1) Persoanele fizice si persoanele juridice care urmãresc desfãsurarea unoractivitãti în interes general sau în interesul unor colectivitãti locale ori, dupã caz, îninteresul lor personal nepatrimonial pot constitui asociatii ori fundatii în conditiileprezentei ordonante.(2) Asociatiile si fundatiile constituite potrivit prezentei ordonante sunt persoane juridicede drept privat fãrã scop patrimonial.(3) Partidele politice, sindicatele si cultele religioase nu intrã sub incidenta prezenteiordonante.Art. 2. - Prezenta ordonantã are ca scop crearea cadrului pentru:

a) exercitarea dreptului la liberã asociere;b) promovarea valorilor civice, ale democratiei si statului de drept;c) urmãrirea realizãrii unui interes general, local sau, dupã caz, de grup;d) facilitarea accesului asociatiilor si fundatiilor la resurse private si publice;e) parteneriatul dintre autoritãtile publice si persoanele juridice de drept privat fãrãscop patrimonial;f) respectarea ordinii publice.

Art. 3. - Actele juridice de constituire a asociatiilor si fundatiilor, încheiate în conditiileprezentei ordonante, sunt guvernate de legea civilã.

OG nr.70/1994 privind impozitul pe profit.

�

�

alte venituri de aceeasi naturã.

Veniturle obtinute din finantãri externe (în baza unor HG, acorduri, protocoale saumemorandumuri încheiate cu guverne strãine sau cu organizatii internationale;

Sponsorizarea este actul juridic prin care douã persoane convin cu privire la transferuldreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentrusustinerea de activitãti fãrã scop lucrativ desfãsurate de cãtre una din pãrti, denumitãbeneficiarul sponsorizãrii.

:persoana juridicã fãrã scop lucrativ care desfãsoarã sau urmeazã sã desfãsoare oactivitate în urmãtoarele domenii: cultural, artistic, educativ, de învãtãmânt stiintific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistentã si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar etc.;institutiile si autoritãtile publice;emisiuni ori programe (mass-media), cãrti sau publicatii;persoana fizicã a cãrei activitate într-unul din domeniile prevãzute la litera "a" esterecunoscutã de cãtre o persoanã juridicã fãrã scop lucrativ ce activeazã constant îndomeniul pentru care se solicitã sponsorizarea.

Sponsorul sau beneficiarul sponsorizãrii are dreptul sã aducã la cunostinta publiculuisponsorizare prin promovarea: nume;marcã;imagine

sponsorul (persoanã fizicã sau juridicã românã) beneficiazã de reducerea bazeiimpozabile cu echivalentul sponsorizãrii, dar nu mai mult de :10 % din baza impozabilã pentru sponsorizãri în domeniile culturã, artã, învãtãmânt,asistentã socialã si sãnãtate, actiuni umanitare si protectia mediului;8 % din baza impozabilã pentru sponsorizãri în domenii ca: educatie, drepturile omului,stiintã, filantropic, de întretinere, restaurare si punere în valoare a monumenteloristorice, sport (cu exceptia fotbalului);5 % din baza impozabilã pentru sponsorizãri în domenii ca: religios, social, comunitar,asociatii profesionale, fotbal.

Sponsorul, persoanã juridicã sau persoanã fizicã strãinã, care datoreazã statului român unimpozit pentru un venit realizat în România si care efectueazã sponsorizãri în domeniileprevãzute la art.4 din Legea 32/1994,

soanei juridice saupersoanei fizice române.Sumele primite din sponsorizare sunt scutite de plata impozitului pe venit. Facilitãtile nu seacordã în cazul:

sponsorizãri reciproce între persoanã juridicã-persoanã fizicã;sponsorizãrile efectuate de cãtre rude sau afini pânã la gradul al IV-lea;sponsorizarea unei persoane juridice fãrã scop lucrativ de cãtre o altã persoanã juridicãce conduce sau controleazã direct persoana juridicã sponsorizatã;

Veniturile si cheltuielile persoanelor fizice fãrã scop lucrativ care se iau în calcul ladeterminarea profitului impozabil SUNT NUMAI CELE AFERENTE ACTIVITÃTILOR ECONOMICE DESFÃSURATE CU SCOPUL OBTINERII DE PROFIT.

Legea 32/1994 si OG 36/1998.

Facilitãti fiscale prevãzute de Legea 32/1994:

Beneficiar al sponsorizãrii poate fi

beneficiazã de reducerea bazei impozabile cuechivalentul în lei al sponsorizãrii, calculat la cursul de schimb valutar al zilei la dataefectuãrii transferului de proprietate, în aceleasi cote aplicate per

ATENTIE ! NU SE IMPOZITEAZÃ :

ÎNCEPEREA UNEI MICI AFACERI

MENTALITATEA CU CARE CÂSTIGI

Începerea unei afaceri izvorãste dindorinta puternicã de a-ti lua soarta înpropriile mâini, pe lângã, poate sicuriozitatea de a vedea care îti suntlimitele, mai e si hotãrârea de a-ti dovedi tieînsuti, în primul rând, cã poti sã-ticonstruiesti singur viata pe care o vrei.Dupã care începi sã cauti ocazia de a faceceva nou, ceva infinit mai complex, maispectaculos si mai plin de satisfactii decâtceea ce ai fãcut pânã atunci: cauti oafacere.Si, odatã ce ai identificat afacereapotrivitã pentru tine, îti iei adio de la viatalinistitã si monotonã. Te trezesti cã teprinde dimineata îngropat într-un vraf deciorne, tot punând la punct diverse variantede a demara activitatea, dai sute detelefoane, alergi în stânga si în dreapta, iardupã luni de muncã ajungi sã iesi cuprodusul sau serviciul tãu pe piatã si simticum te trec sudori reci la gândul cã poate n-o sã ai clienti. Cam asa aratã începutulunei afaceri si chiar continuarea ei. Totul edoar un stres continuu, dar care are marelemerit cã îti permite sã descoperi nistelucruri fascinante, îti permite sã descoperice înseamnã sã rãspunzi unei provocãri,ce înseamnã sã-ti asumi un risc.

Ce înseamnã pentru un ONGpornirea unei afaceri ?Ar fi bine sã vã pregãtiti sã auziti NU, NO,NEAM, NYET, NON si bineînteles, "Astanu va merge niciodatã în România".

Este adevãrat cãpentru o organizatieneguvernamenta lã ,începerea unei afacerieste dificilã în România.De fapt, transformareaunei idei într-o afacerepoate fi unul din celemai provocatoare, darsi desãvârsite lucruri pecare un ONG le poateface.

Amintindu-ne mereu faptul cãinitierea unei afaceri poate fi atâtfrustrantã, cât si satisfãcãtoare, sã vedemcum putem începe o afacere !

Motivele pentru începerea uneiafaceri sunt multe. Un ONG se poate foloside o afacere pentru a-si mãri independentasa fatã de sursele limitate de finantare,cum ar fi programul PHARE sau USAID.

O N G - u r i l e e c o l o g i s t e p o tdemonstra cum afacerile, derularea uneiactivitãti economice, pot fi si ecologice,conducând o afacere prosperã, bazatã penorme ecologice.

Membrii unui ONG, indiferent dacãsunt pictori, copii handicapati sau mai învârstã, pot învãta anumite aptitudini si potcãpãta încrederea de sine. Aceasta este,în final, misiunea ONG-urilor, sã ajuteoamenii.

Un nou ONG îsi poate îmbunãtãti

"Am decis sã nu fiu o persoanã obisnuitã. Este dreptul meu sã fiu, dacã pot, deosebit. Nudoresc sã fiu un cetãtean întretinut, umilit de faptul cã Statul are grijã de mine. Vreau sã-miasum riscuri, vreau sã visez, sã construiesc, sã gresesc, sã o iau de la capãt si sã reusesc.Aleg provocarea necunoscutului, emotia realizãrii în locul unei existente linistite, garantate.Nu voi fi fi la mila nimãnui, nu-mi voi da demnitatea pentru un chilipir. Nu voi ceda în fata niciunei amenintãri, nu mã voi pleca în fata nici unui stãpân. Vreau sã stau mândru, drept sineînfricat, sã gândesc si sã actionez dupã capul meu, sã mã bucur de ce realizez, sã înfruntlumea curajos si sã pot spune: "Aceasta, cu ajutorul lui Dumnezeu, eu am fãcut-o !".

(Crezul Asociatiei Americane a Întreprinzãtorilor)

Idei de

afaceri

imaginea în cadrul comunitãtii conducândo afacere de succes.

Pentru a combate problemelesociale, cum ar fi somajul, un ONG poateîncepe o afacere pentru a crea locuri demuncã.Si, bineînteles, începerea uneiafaceri poate oferi o recompensãfinanciarã pentru acei care sunt doritori sãîsi asume riscul si sã investeascã timpulnecesar în cercetãri si planificãrii de idei.

Dacã e atât de usor sã pornesti oafacere, de ce nu o face oricine ?

Aptitudinile pe care le posedãfiecare pot fi un motiv. O persoanã trebuiesã aibã anumite aptitudini, atributii sicompetente pentru a asigura succesulafacerii. Aptitudini cum ar fi posesia unorcunostinte despre produse si servicii siîntelegerea pietei sau industriei, pot ficheie.

În timp ce aceasta sunã complicat,aminteste-ti dacã esti un artizan al unuiONG, cine cunoaste produsul, arta simestesugurile, mai mult decât tine ?

Dacã conduci un ONG pentruhandicapati sau pentru cei în vârstã, stiice sunt capabili sã facã.

Acest lucru te poate ajuta sã îtiaprofundezi ideile despre cum sã pornestio afacere si cum sã gãsesti una potrivitã.Întelegerea pe care trebuie sã o manifestipentru mediul înconjurãtor pentru aconduce un ONG de mediu îti inspirã oconstientizare mãritã a pietei, pentru apromova produse si servicii ecologice.

Atributiile pe care trebuie sã le aipentru a începe o afacere ti le formezi înfiecare zi în care lucrezi pentru aîmbunãtãti activitatea ONG-ului. Chiardacã îti dai seama sau nu, dificila muncãde conducere a unui ONG ti-a dezvoltatinventivitatea, hotãrârea si abilitãtile deconducãtor, care te vor ajuta sã începi o

a f a c e r e . C o m p e t e n t e p r e c u mcunoasterea finantelor, întelegereamanagementului resurselor umane si astudiului de piatã, pot fi deprinse siînvãtate. Se gãsesc numeroase cãrti demanagement în fiecare librãrie. Ar trebuisã te familiarizezi cu câteva din acesteproblematici, în special cu aspectelelegate de managementul financiar si demarketing.

Desi posesia unor aptitudini,atributii si competente,aceasta nu este suficientã, deoarecepoate fi contracaratã de forte exterioare.Câteva din aceste forte externe sunt:economia tãrii si a zonei respective,rezistenta populatiei la idee, precum silegile care limiteazã inventivitatea înafaceri.

În timp ce una din acestecaracteristici, sau toate, poate fi prezentãîn România, este important sã-tiamintesti cã o cercetare mai amãnuntitãsi o mai bunã planificare pot înlãtura înmare mãsurã actiunea fortelor exterioarecare influenteazã noua afacere.

Gãsirea unei activitãti sau a unuiprodus de realizat este una din etapelecele mai dificile pentru începerea unei noiafaceri.

Construirea unor noi masini sportcare nu polueazã poate fi o idee genialã,fiind în acelasi timp în acord cu misiuneaecologicã a ONG-ului, dar este acestapracticã ?

De exemplu, folosirea ONG-uluitãu, care ajutã copiii cu deficientementale, la stabilirea unei firme juridice arputea fi peste posibilitãtile tale.

Un artizan din cadrul uneiorganizatii neguvernamentale ar puteadori sã vândã picturi /tablouri, daralegerea gresitã a pietei pe care le vindei-ar putea limita succesul.

Aceste exemple încearcã sã

APTITUDINI PERSONALE /ATRIBUTII

GÃSIREA UNEI AFACERI

este importantã,

demonstreze faptul cã circulã multe idei sicã mereu pot apare altele noi. Trebuiedoar sã vã asigurati cã aceea pe care oalegeti este practicã, bine documentatã sianalizatã si cã aceasta va încurajaaptitudinile membrilor organizatiei.

Nisa poate fi definitã, în esentã, cafiind un segment al pietei care estemomentan ignorat si acoperit subnecesitãti.

Un produs sau un serviciu decalitate care se integreazã acestuisegment, acestei nise, are sanse mai maride reusitã, adicã de a fi vândut, decât oafacere care produce bunuri pentru toatãlumea - "de toate pentru toti". Gãseste onisã, deci.

Pentru aceasta, studiazã-ti întâiONG-ul. Care sunt punctele forte aleorganizatiei tale? Care sunt puncteleslabe? Care sunt cei mai mari suporteri aitãi?

Gãsirea unei asa zise "nise" caresã poatã fi exploatatã de ONG-ul tãu poatefi realizatã în diverse moduri. Fii receptiv,pentru cã oricând poate apare cevainteresant, deoarece ideile pot veni înmomente neasteptate: mergând pestradã, întrebând oamenii despre nevoilelor sau în timp ce doresti sã "scanezi"câteva pagini din "Pagini Aurii", deexemplu.

Un alt instrument eficient este"brainstorming-ul". Pentru a realiza un"brainstorming" este necesar ca tu sicolegii tãi sã vã scrieti toate ideile care vãtrec prin minte, chiar si cele mai ridicole sihazlii si apoi sã începeti sã le analizati pefiecare în parte.

Odatã ce produsul sau "nisa" a fostgãsitã, trebuie sã vã puneti urmãtoareaîntrebare: Cine vor fi clientii nostri? Fãrãclienti, chiar si cele mai bune idei pot esua.Odatã ce un client sau o piatã au fostgãsite, trebuie gãsit rãspuns laurmãtoarea întrebare: De ce ar cumpãrade la noi ?

Fiind un ONG, acest lucruconstituie un mare avantaj deoareceoamenii, în principiu, vor sã ajuteorganizatiile care realizeazã obiectevaloroase. Dacã poti oferi acelasi produssau serviciu la un pret aproximativ egal,oamenii vor cumpãra de la tine, pentru cãesti ONG. Foloseste acest lucru înbeneficiul tãu !

Dupã ce v-ati hotãrât ce afacereveti realiza si dupã ce ati gãsit si clientii, asosit timpul sã o analizati mai profund.

Mai întâi, trebuie sã-ti folosestilogica personalã pentru a economisi timpsi pentru a el imina unele idei ,concentrându-te asupra celor care-ti oferãcele mai bune ocazii. "Lucrul în retea" culeaderii locali din comunitate poate fi, deasemenea, o modalitate eficientã de averifica dacã o idee poate da rezultatebune.

Pentru mai multe informatii, pot ficontactate urmãtoarele foruri locale:Camera de Comert, Asociatiile de Comert;ONG-urile de afaceri (dacã existã în zonã)si Agentii guvernamentale.

Cea mai bunã sursã de informaredin lume este INTERNETUL. Gãsireaunor "s i te-ur i " a le organizat i i lorasemãnãtoare vã va ajuta sã vedeti ce aavut succes la altii, ce lucruri au mers si cepoate aduce succes.

De asemenea, comunicarea cuONG-uri similare din lume poate fi stabilitãcu succes, ducând la clarificareaaspectelor mai dificile si chiar laposibilitatea obtinerii unui sprijin.

Etapa finalã în procesul hotãrâriiasupra adoptãrii unei idei de pornire aafacerii este întocmirea Studiului deFezabilitate. Studiul de Fezabilitateconstã în redactarea unor idei si apoicercetarea si analizarea acestora în modobiectiv. Este de asemenea, o bunãmodalitate de a compara diferite idei.

STUDIU DE FEZABILITATE

Studiul de Fezabilitate utilizatpentru acest proces de luare a deciziilornu trebuie sã fie complicat. El trebuie sãreprezinte baza Planului de afaceri pecare ONG-ul ar trebuie sã-l scrie dupã ceideea afacerii este dezvoltatã mai amplu.Fiind un studiu preliminar, pãstrati-l într-omanierã cât mai simplã.

În continuare voi prezentaîntrebãrile cãrora trebuie sã li se rãspundãpentru a asigura succesul afacerii:

(Cine esti tu ? Ce vrei sã vinzi ? Cui vrei sãvinzi ?)

(Cum ai de gând sã-ti vinzi produsele ?Care este canalul tãu de distributie ?)

(Cu ce bani vrei sã începi ? De unde vinbanii, pentru a asigura continuitateavenirii acestora ?)

(Cum intentionezi sã îti desfãsoriactivitatea ? Este pregãtit ONG-ul tãupentru desfãsurarea unei afaceriparticulare ?)

(Este aceasta o idee bunã pentru ONG-ultãu ?)Dacã se concluzioneazã cã ONG-ul tãunu este "pregãtit" sã porneascã o afacere,atunci trebuie s-o iei de la capãt. Nu tegrãbi în derularea acestei pãrti aprocesului, deoarece ai putea sãeconomisesti din timpul tãu si din banii pecare i-ai putea cheltui mai târziu.

Imediat dupã ce ai completatStudiul de Fezabilitate si esti multumit derezultatele acestuia, este timpul sã teocupi de lucruri mai complicate. Dar nuuita cã nu poti înainta cu lucrurile maicomplicate dacã fundatia, elementele dela bazã, de exemplu ideea privind ceafacere sã începi nu este solidã.

Sã sperãm cã, dupã terminareaStudiului de Fezabilitate, vei vedea cã nues te ch ia r a tâ t de d i f i c i l sauînspãimântãtor sã începi o afacere.

Asa cum obisnuia sã spunã unuldin sefii mei, "Nu e operatie pe creier !"

�

Introducerea.

Marketing.

Finante.

Operatii.

Concluzia.

CERINTE ESENTIALE PENTRU SUCCESUL UNEIMICI AFACERI

�

Angajati bine pregãtiti si entuziasti.O imagine adecvatã pentru afaceri.Vânzãri eficiente.Selectia produselor, cifre de afaceri, calitate.Localizare.Reclamã eficientã.O deservire excelentã a consumatorului.

(Sapte secrete pentru succesul unei mici afaceri deKent Burnes)

Când o afacere esueazã existã uncumul de motive. Poti evita erorile,planificând înainte activitatea si solicitândajutor atunci când este necesar:

Insuficiente abilitãti si cunostintelorprofesionale si personale.Lipsa unui plan de afaceri.O finantare insuficientã.Înregistrãri incomplete.Lipsa unei strategii de piatã..Localizare eronatã.Lipsa unui management.Angajarea persoanelor nepotrivite.Servicii modeste pentru clienti.Rezistenta la ideea de a cere ajutor.

Orice persoanã competentã într-un anumitdomeniu poate pune bazele unui serviciude documentare specializatt pe teme careau legãturã cu pregãtirea sa. De exemplu,un inginer a cãrui specialitate estemetalurgia poate realiza, la solicitarea uneiîntreprinderi, o documentare privindrecilarea aluminiului; o profesoarã de limbaromânã poate alcãtui un set de comentariitip adresat elevilor care pregãtesc unexamen de admitere.Astfel, fiecare, în functie de hobyul sauputerea de muncã pe care o are se poateantrena în demararea unei afaceri de profil:

Spãlãtorie;Galerie de artã;Internet;Organizare petreceri;Restaurant;Artizanale: jucãrii;Menajerã;Baby-siter;Grãdinitã particularã

De ce sã demarati o afacere pe contpropriu ? Dacã singura dumneavoastrãmotivatie este slaba piatã a locurilor demuncã, sau posibilitatea unui câstig maimare pentru cã nu se gãseste de lucru,pentru cã în felul acesta se câstigã maimult, sã stiti cã sunteti departe de modul de

a gândi al unui adevãrat întreprinzãtor. Unadevãrat întreprinzãtor se lanseazã înafaceri pentru cã este convins cã poateveni pe piatã cu un produs sau un servicumai bun sau mai ieftin, petru cã i-acunoscut pe potentialii sãi concurenti si afost neplãcut impresionat de incompetentalor, pentru cã vrea sã controleze propriulsãu viitor.

Înainte de a începe o afacere trebuiefãcutã o serioasã analizã a proprieipersoane, a propriilor calitãti si defecte.Sunteti în stare sã lucrati sub presiunesãptãmâni întregi? Sunteti foarte hotãrât sãporniti pe acest drum ? Sunteti în stare sãc o o r d o n a t i m u n c a e v e n t u a l i l o rcolaboratori?Stiti sã fiti bun conducãtor ?Aveti o retea de contacte printre prieteni,cunoscuti sau fosti colegi dornici sã vã deao mânã de ajutor ?

Trecerea de la statutul de angajat la celde întreprinzãtor este ca si cum ati iesi cuun vas în largul mãrii, dupã ce toatã viataati navigat pe un lac.

În orice afacere nu administrarea estedificilã, ci materialele care se pun la bazaei. Pentru aceasta este nevoie sã aicunostiinte minime de marketing, sã aiabilitãti tehnice în domeniul ales, capacitãtide manager, sã cunosti segmentul de piatãcãruia vrei sã i te adresezi. Trebuie sã aiputerea proprie de focalizare asuprarezultatului final.

Pentru a ajunge la rezultatul pe careînceperea oricãrei afaceri îl presupune,trebuie sã stii care sunt afacerile în carepoti intra, care ar fi profitul estimativ pe carescontezi sã-l obtii din afacere, cunostintetemeinice de legislatie, concurenta pe piatade desfacere pentru produsele sauserviciile pe care le oferi prin afacerea ta.Trebuie sã te transformi în cel mai marevânzãtor din lume. Altfel nu vei avea viatãpe piatã. A începe o afacere înseamnãastãzi mai cu seamã a fi în stare sãcontactezi, sã dobândesti si sã mentii oclientelã

�

IDEI DE AFACERI

MOTIVATIA

POSIBILE GRESELI

ALEGEREA PERSOANELORPOTRIVITE

ELEMENTE ALE UNUISERVICIU ALCONSUMATORULUI DECALITATE

Selectionarea propriilor colaboratorinu este o alegere usoarã. Ar trebui ceruteo flexibi l i tate extremã, hotãrâre,devotament, putere de muncã. Angajareapersoanei potrivite este ca un joc la loterie.Legislatia muncii nu prea ajutã noileîntreprinderi, împovãrându-le cu impozite,taxe si îngrãdiri adesea insuportabile.

De obicei de sex feminin, personalultrebuie sã cunoascã foarte bine produselecare sunt de vânzare si sã le prezinte petoate celor interesati. Oamenii netesteazã, vin se uitã, stau ore întregi înmagazin si de multe ori cumpãrã dataviitoare.

Atentia este un alt factor deosebit deimportant în selectarea personalului.

îmbrãcãmintea trimite un prim mesaj

consumatorului;

daca arta ta are o tema, îmbracã-te

corespunzãtor.

f i i optimist, plãcut, sincer, fã

complimente;

salutã oamenii pentru a stabili un

contact;

aratã interes fatã de clienti si de

dorintele lor;

aratã entuziasm ; dã o notã veselã

vânzãrii.

educã clientii privind produsul;

dacã altii vã vând produsul, asigurati-

vã cã stiu ce vând ;

rezolvã toate problemele clientului tãu;

fii capabil sã oferi clientului tãu mai

multe sanse.

oricine intrã în contact cu afacerea ta,

este un potential client;

trateazã pe toatã lumea fãrã

prejudecãti;

nu ignora niciodatã un potential client;

dacã esti ocupat, stabileste contacte.

1. Aspectul personal

2. Atitudinea

3. Cunoasterea produsului

4. Trateazã-i egal pe toti clientii

�

Demonstratie:

un serviciu î

Scenetã

A: artizan

C: client

n slujba consumatorului de calitate

: Un client se apropie de standul în aer liber al unui artizan, iar acesta trateazã cu

un alt client.

A: Buna ziua. Uitati-vã în jur si voi fi cu

dumneavoastrã în câteva minute.

C: Multumesc.

A: (2 min. mai târziu) Vã place ce vedeti?

C: Este foarte interesant.

A: Dacã vã plac produse similare celor pe care le vedeti, am câteva exemplare pe

care vi le pot arãta.

C: De fapt, mã gândeam la ceva pentru perete.

A: Acasã?

C: Nu, la birou.

A: Am tablouri în ulei si în acuarelã. De asemenea, fac si sculpturi pe care le poti

atârna.

C: O sculpturã de perete ar fi interesantã. Aveti si exemplare din acestea ?

A: Da, priviti câteva poze.

C: Sunt drãgute, dar probabil cã le voi dori mai mari.

A: Atunci ar fi mai bine dacã vã voi face ceva conform dorintelor dumneavoastrã.

C: Ar fi minunat!

A: Spuneti-mi atunci unde se aflã biroul dumneavoastrã, si putem aranja o orã de

întâlnire pentru a veni acolo. Apoi, vom putea discuta despre schemele culorilor si despre

aspectul general.

C: OK, este extraordinar.

: Ce s-a întâmplat ?

Artizanul a fost prietenos si a stabilit imediat un contact cu clientul.

Artizanul a încurajat clientul sã vadã câteva produse.

Artizanul a arãtat cã este interesat sã îndeplineascã dorintele clientului.

Artizanul a oferit câteva optiuni.

Artizanul a rezolvat problema clientului.

Artizanul si-a oferit serviciile la dorinta clientului.

Clientul s-a simtit important, apreciat si satisfãcut.

clienti loiali

publicitate pe cale oralã

vânzãri în volum mãrit - clientii satisfãcuti vor cumpãra mai frecvent.

Analizã

�

Rezultatele unui serviciu în slujba clientului de calitate

Planificarea pe termen scurt si lungpot fi diferite atunci când obiectivele suntdeclarate si este definit un plan pentru aatinge aceste obiective

S ã n e i m a g i n ã m c ãdumneavoastrã ati câstigat la BINGOPRO TV. Aveti destui bani pentru a priviFinalele Campionatului Mondial de Fotbaldin Japonia, 2002. România joacãîmpotriva Braziliei. Este un meci foarteincitant si, devreme ce aveti atât de multibani, puteti obtine cele mai bune locuri pestadion. Stati chiar în spatele echipeiRomâniei si sunteti prieten bun cu Hagi.

Din nefericire, ati ajuns putin maitârziu si nu ati participat la ceremonia deîncepere. În timp ce vedeti meciul,observati ceva foarte ciudat: nu suntgoluri. Jucãtorii pur si simplu se joacã cumingea.

Î l î n t r e b a t i p e p r i e t e n u ldumneavoastrã, Hagi, ce se întâmplã. Elrãspunde: "

.Dumneavoastrã nu sunteti de

acord. Unde este actiunea? Emotiaîncercãrii de a înscrie goluri este unul dinmotivele pentru care vã bucurati la unmeci de fotbal.

Aceasta este o foartes i m p l ãanalog ie afaptului cã,dacã nu aiscopuri, pur sisimplu te jocicu mingea, oarunci încolo si încoace.

Stabilirea unui scop, planificareaobiectivelor este foarte simplã.

În primul rând, scrieti scopurile siobiectivele. Nu vã limitati la lipsa definante sau la oportunitãti. Acest exercitiunu vã va costa nimic si dureazã doarcâteva minute. În timp ce scrieti, propunetiidei în stil mare! Amintiti-vã cã multi dintrecei care si-au perzentat prima datã ideileau fost considerati nebuni.

Analogie cu meciul de fotbal

Ei bine, am realizat cãjucãtorii s-au supãrat si au fost furiosi cândau pierdut un gol, asa cã am hotãrât sãeliminãm golurile , astfel totul va fi multmai usor si nimeni nu va mai fi supãrat"

Nu vã puneti încã aceste idei înordine. Când terminati, grupati-le pecategorii:

pe termen scurt (scopuri cu o duratãcuprinsã între 6 luni si un an).pe termen lung (1-5 ani)

Scrieti-le cu litere mari si asezati-leundeva, acasã sau la birou, unde sã leputeti vedea în fiecare zi. Apoi,planificati-vã modul în care vã vetiputea atinge scopurile.

Urmãtoarea schemã (formulã) vã

�

va ghida de-a lungul procesului.Declaratia Misiunii: o scurtã declaratie

PLANIFICAREA AFACERILOR

CECINE

UNDECÂND

CUMDE CE

descrieti detasat misiuneavã va ajutaeste piata dvs.este reteauaunde va avea loc obiectivuldefiniti un program; întocmiti liste cu lucrurilepe care trebuie sã le faceti pentru a vã realizaobiectiveleservicii pe care le veti folosiar trebui sã arate descrierea actiunii

Amintiti-vã cã dacã ar fi usor sã neîndeplinim visele, multi oameni ar fi fãcutasa. Drumul este plin de provocãri, darurmãreste-ti scopul. Când apar dificultãti (si vor apare) fii optimist si constient defaptul cã problemele vor fi rezolvate.

Deasemenea, trebuie sã fii deschis sã-ti potischimba ideile si adopta altele noi.

Amintiti-vã cã un lucru care a mers cu 5ani în urmã, nu se stie dacã estefunctionalãsi în prezent.

Este importantã o definire clarã arolurilor din cadrul unei organizatii. Estefolositoare si descrierea sarcinilor postului,la începutul angajãrii.

Cine este responsabil, de ce, si decine?

Nu uitati sã felicitati si sã lãudati pe ceicare au fãcut o treabã bunã, o muncãeficientã.

Existã o zicalã: "". Dacã vreti sã vã

pãstrati clientii, nu va fi rãu sã le spuneticâteva lucruri drãgute din când în când.

Inventaru l es te ver i f icarea s iînregistrarea cantitãtii de produse caresunt în stoc.

În timp ce inventarul poate fi un procescare dureazã mult timp, este mai eficientãcatalogarea produselor care se vând sicare nu se vând.

În primul rând, numãrati toateprodusele care s-au vândut. Poate dorestisã le introduci într-o categorie specialã (ex:

Management

Alte aspecte ale managementului.

Mierea atrage maimulte gâze decât otetu

Inventarul (controlul inventarului)

Pentru a defini un bun management,aceasta implicã stabilirea unor obiectiveclare care sã fie fãcute cunoscute tuturorangajatilor înainte de a începe oriceactiune legatã de managementul depersonal sau financiar.

Dacã planul dã gres, înseamnã cã nu edrumul cel mai bun. Nu te învinui pe tineînsuti, pe angajatii tãi, economia, ci doarpriveste acest fapt ca pe o sansã deabordare diferitã.

Existã multe feluri prin care se pot definibazele managementului. Iatã câteva dininstrumentele managementului de succes.

Managementul implicã ascultareaangajatilor cu aceeasi atentie cu care neascultãm clientii. Ei vor fi capabili sãprezinte un nou punct de vedere si sãofere, în general, sfaturi întelepte.

Având o perspectivã diferitã dindiferitele surse de informare, vor puteaoferi idei pentru servicii si produse maibune, care sã aducã mult succes afaceriitale.

Managementul va fi deschis prezentãriide soluti. Este foarte usor de constatatporblemele si de învinuit angajatii sausistemul economic. Dar, în loc sã cauti unvinovat, cautã solutii pentru probleme. Nuesti singur. Cere angajatilor sã-siîmpãrtãseascã ideile lor si realizeazã osedintã de "creativitate" pentru a gãsiîmpreunã modalitãtile care ar putea ajutaîn situatiile dificile. Puteti de asemeneacere opinia clientilor dvs. prin studiu dep i a t ã ( c h e s t i o n a r e ) . C l i e n t i i

dumneavoastrã vã pot oferi multe sfaturiutile.

Angajatii valorosi ar trebui sã participela procesul de management si, dacã unmanager nu-si poate realiza îndatoririle, artrebui sã angajeze persoanele potrivite,eficiente.

Delegarea sarcinilor e OK, atât timp câtangajatul are descrierea sarcinilor sale,fisa postului sãu si are o imagine clarãasupra acesteia.

Un bun management implicã, deasemenea, creativitate pentru a putearãspunde provocãrilor din diverse directii.

Î nseamnã s i f l ex i b i l i t a t e , nuîmpotmolirea într-o gândire "învechitã".Schitã de evaluare a planului de

actiune

Aspecte legate de obiecte mestesugãrestimici, de obiectele mari, orice aspect carear putea sã vã facã inventarierea maisimplã).

În al doilea rând, numãrã toateaccesoriile pe care le folosesti pentru aconduce afacerea (aprovizionarea cumateriale, instrumente). Fii atent, sãpãstrezi o înregistrare detaliatã aproduselor vândute în timpul anului.

Cu ajutorul acestuia, se poate observace se vinde si ce nu se vinde. Vei putea sãmonitorizezi mai bine.

De asemenea, când stii ce ai, vei sti cesã comanzi anul urmãtor. (în planificareabugetului).

Inventarul te poate deseori ajuta sãmonitorizezi si sã stabilesti costurileoperationale de bazã. Deci, dacã nurealizezi inventarul, nu vei sti care sunt

profiturile sau dacã afacerea esterentabilã.

Stabileste câte materiale au fostcumpãrate pentru a realiza un produs.

Înreg is t reazã s i a l te costur i :încãlzirea, curent, chirie.

Ce venituri trebuie sã ai pentru a puteadepãsi cheltuielile?

Ce profit trebuie sã obtii?În costurile de mai sus împarte la

numãrul produselor obtinute.Pretul de vânzare cu amãnuntul se

estimeazã de obicei cu 50-100% mai mult.Dureazã de obicei 3-5 ani ca sã

reusesti sã obtii un profit real.Nu lãsa acest aspect sã te

descurajeze, dar ia-l în considerare atuncicând faci planul unei afaceri.

este cheia unei afacerireusite.

De ce este inventarul atât deimportant?

Stabilirea preturilor

Planificarea

CUM SÃ SCRII UN PLAN DE AFACERI

Planul de afaceri este un instrument demanagement intern care te poate ajuta sãiei viitoare decizii de afaceri. Prin definireatelurilor si obiectivelor, poti evita greselicostisitoare si poti lua decizii de afaceriîntelepte.

Planul de afaceri poate ilustrainvestitorilor si bancherilor interesati,telul afacerii tale. Tine minte cã unbancher va întreba dacã informatiilesunt corecte, dacã sunt suficiente,dacã planul de afaceri este complet.Trebuie sã te folosesti de planul tãu deafaceri ca sã-ti promovezi afacerea.Conceperea unui plan de afaceri te vadetermina sã

�

privesti critic afacerea ta,fãrã emotii. Dacã planul tãu de afacerisugereazã cã afacerea ta nu va fiprofitabilã, atunci e mai bine sãabandonezi ideea.

Acest exercitiu nueste unul pe care sã-lfaci în grabã. Trebuiesã-ti acorzi suficient timppentru a aduna informatii sia le organiza.Trebuie sã faci o analizãsubiectivã a afacerii tale, aclientilor, a strategiei proprii demarketing, a sistemului de preturi pecare vrei sã-l aplici, a competitiei pecare o vei întâlni pe piatã

Urmãtoarele articole trebuiesc luate îndiscutie într-un plan de afaceri:

Pagina de TitluDenumirea afaceriiAdresãNumãr de TelefonNumele Principal

Cum sã începi

Schitarea unui Plan de Afaceri

�

Tabla de materii

Rezumatul

Descrierea afacerii

Obiectivele proiectului

Cuprinsul trebuie scris la sfârsitul lucrãrii sitrebuie sã îndrume cu exactitate cititorul lace paginã poate gãsi informatia cãutatã.

Rezumatul permite oricãrei persoane oîntelegere rapidã a afacerii, fãrã a irositimpul trecând prin toate detaliile care potsau nu sã fie interesante pentru cititor. Esteun fel de povestire despre istoria afacerii,patronaj, oportunitãti de marketing,produsele sau serviciile pe care lefurnizeazã si planurile sale pe termen scurtsi lung. Rezumatul se încheie întotdeaunaprin declararea obiectivelor pe termen lungsi a strategiilor viitoare.Asadar, pe scurt, scrieti o "povestire"despre afacerea dumneavoastrã,incluzând urmãtoarele informatii:

O scurtã descr iere a echipeimanagerialeO s c u r t ã d e s c r i e r e aprodusului /servici i lor ofer i te sicaracteristicile care îl/le diferentiazã decelelalte deja existente pe piatãO scurtã descriere a segmentului depiatã pe care conteazãPlanuri de viitor- pe termen scurt si lungDacã solicitati partener, finantare, sauconsilieri pentru a finaliza planulObiective generale si specifice aleafacerii - de ce ve-ti reusi. Subliniazã- tipunctele forte.

Descrierea generalã a companieiIstoric- prezentati pe scurt istoria sievolutia afacerii dvs. Ar trebui sã fiescurtã, dar sã facã referire laurmãtoarele:Unde, când si cum s-a initiat afacerea?Când a fost înregistratã afacerea?Produse/ servicii originaleCum au evoluat afacerea si produselede-a lungul timpului?

Afacerea si activitãtile curenteTipul de afacere (vânzare cuamãnuntul, servicii, etc)Statutul curent al afacerii (faza dedemarare, etc)Forma afaceriiUnde este localizatã afacerea ? Existãavantaje sau dezavantaje legate deaceastã localizare ?Dimensiunea afacerii (numãr deangajati, retributie anualã, etc)Oferta curentã de produseCând vet i începe propr iu -z isactivitatea?Ce are deosebit afacerea dvs. ?De ce va fi profitabilã afacerea dvs. ?

Descrieti ce urmãriti sã realizati prinafacerea dvs. ?

�

Exemplu de Rezumat

magazin

Situat în Galati, Centrul de ConsultantãECO Galati a fost înfiintat de Petruta Moisi,fiica sale Mirela si Iulia, si Stelian Chivu.Organizatia are în subordine 5 angajati si15 voluntari. Activitãtile curente includeducatia despre mediu si cultivarearelatiilor de parteneriat cu alte ONG-uri. Înscopul de a întãri organizatia si a reducedependenta de investitiile strãine, Centrulde Consultantã ECO Galati intentioneazã

sã vândã obiecte de artã create deartizani locali printr-un magazin aflat înincinta sediului. Vom avea nevoie de uncuptor si un fierãstrãu, pentru a neîndeplini acest scop. Aceasta va necesitafinantare externã si ajutorul din parteaunui consultant de afaceri. Telul nostrueste sã devenim un profitabil înGalati contând pe munca multor artizanitalentati ce lucreazã cu ONG-urile locale.Prin muncã asiduã si achizitionarea deechipament îmbunãtãtit, deservire decalitate a clinetilor si pricepere înmanagementul afacerilor, vom fi unmagazin cu o bunã reputatie.

�

Cum au evoluat afacerea si produselede-a lungul timpului?

Afacerea si activitãtile curenteTipul de afacere (vânzare cuamãnuntul, servicii, etc)Statutul curent al afacerii (faza dedemarare, etc)Forma afaceriiUnde este localizatã afacerea ? Existãavantaje sau dezavantaje legate deaceastã localizare ?Dimensiunea afacerii (numãr deangajati, retributie anualã, etc)Oferta curentã de produseCând vet i începe propr iu-z isactivitatea?Ce are deosebit afacerea dvs. ?De ce va fi profitabilã afacerea dvs. ?

Descrieti ce urmãriti sã realizati prinafacerea dvs. ?Ce dimensiune va avea afacerea?(mare, medie, micã)Ce fel de crestere este planificatã ?Care vor fi principalele produse ? Vormai fi adãugate,în timp, la gama deproduse si altele?Afacerea va avea profit ?Ce piatã va fi deservitã ?Ce calitate vor avea produsele ?

Descrieti planurile pe termen scurt silung.Necesitãti viitoareAceastã sectiune vorbeste despreceea ce aveti nevoie pentru a vãîndeplini planurile mai sus prezentate,în termeni de bani, furnizori, siconsultantã. Specificati.EchipamentÎmprumuturiAlti angajati

Explicati cum va reusi afacerea dvs. sãrealizeze planurile. Explicati pe scurt ceintentionati sã faceti pentru a implementa

aceste planuri.

Este important sã întelegeti ce calitãti suntnecesare pentru ca afacerea dvs. sãreuseascã si cã acestea vã sunt laîndemânã. Un bancher care va citi planuldvs. de afaceri va vrea sã se asigure cãafacerea dumneavoastrã are combinatiacorectã de detalii tehnice si manageriale.

Prezentarea personalului- cheie.Descrierea activitãtilor prntru angajatii-cheie în ce mãsurã calitãtile lorcorespund responsabilitãtilor care larevin. Experientã.Cine ia deciziile financiare ?Cine ia deciziile operationale ?Asistentã profesionalã cum ar fi în cazulcontabilitãtii sau serviciului juridicOrganigrama care aratã structuraadministrativã si rolul primar al fiecãruiindivid.

Treaba dumneavoastrã este sã satisfacetidorintele si nevoile clientilor. Aceasta seface oferind produsul potrivit, la pretulpotrivit, la momentul potrivit, în cantitateapotrivitã, si în locul potrivit. Este importantde înteles cã, mai întâi, trebuie sã stii ceasteaptã clientii dvs. de la produsul sauserviciul dumneavoastrã înainte de aîncepe productia.Î

Descrieti piata spre care doriti sã vãîndreptati produsul si cum se vor adresaafacerea si produsul dumneavoastrãcerintelor si nevoilor de pe aceastã piatã,pentru a reusi cu succes sã facã fatãcompetitiei si sã fie profitabilã.

Arãtati cã cunoasteti segmentul depiatã cãruia se adreseazã produsuldvs.Rezumati : formarea pretur i lor,promovarea si distributia

Obiectivele proiectului

Planurile proiectului

Strategie

Management si organizare

Partea de marketing din planul deafaceri

Strategia de marketing:

Includeti în aceastã sectiune:

ncludeti în aceastã sectiune:

Analiza industrialã:Descrierea industriei-privire de ansambluasupra istoriei, tendintelor si factorilor deinfluentã.asupra istoriei, tendintelor sifactorilor de influentã.Analizã generalã a concurentei imediate sipotentiale

Arãtati cã întelegeti cine vã sunt clientii

S e g m e n t u l d e p i a t ã - c l i e n t i idumneavoastrã cumpãrã produsulpentru calitate, pret, servicii, etc. ?Cine sunt clientii dumneavoastrã ?Gânditi-vã la vârstã, sex, educatie,suma de bani pe care sunt dispusi sã ocheltuiascã, unde locuiesc/ cãlãtoresc/muncesc/ fac cumpãrãturi?Sunt constienti de calitate si valoare?Cât cheltuiesc de obicei pe produsesimilare cu ale dumneavoastrã,mãrimea comenzi lor, ut i l izareaprodusului, de ce cumpãrã produsuldumneavoastrã ?Care sunt cerintele sau nevoile lor vis-a-vis de produsul dumneavoastrã ?Fac cumpãrãturi prin comparatie? Armai cumpãra si altã datã de ladumneavoastrã?Sunt perioade în care nu veti aveac l i e n t i p e n t r u p r o d u s e l edumneavoastrã ?Care este piata vizatã si aria geograficãce urmeazã a fi deservite.

Aceastã sectiune aratã cum veti realizadistributia la timp a produsului cãtreclienti .Veti vinde clientului direct sau printr-unintermediar?Cum si unde va intra clientul în posesiaprodusului?Cum veti administra inventarul ?Cerinte de ofertã minimã ?

Veti folosi reclamã sau doar promovareoralã ?

Care este bugetul pentru reclamã sipublicitate ?Când si unde veti face promovareaprodusului ?Veti vinde produsul personal ?

Trebuie luat în considerare:Care este costul total de productie ?Care sunt preturile concurentei ?Cât este dispus clientul sã plãteascã ?

Trebuie sã vã cunoasteti concurenta,ce produc ei si care sunt caracteristicilesi preturile produselor lor.Cine sunt concurentii ?Unde sunt ei localizati?Care sunt punctele tari si puncteleslabe ale lor ?C e f a c e i m a i b i n e d e c â td u m n e a v o a s t r ã ? C e f a c e t idumneavoastrã mai bine decâtconcurenta?Care sunt caracteristicile si pretulpodusului concurentei?Care este reputatia concurentilor ?Cum realizeazã ei reclama, publicitateasi distributia produselor lor?Afacerile lor sunt în declin comparativcu ale dumneavoastrã?Prin ce va fi produsul dumneavoastrãmai bun decât al lor ?

Descrieti produsulCare sunt cele mai importantecaracteristici si care sunt cele mai putini m p o r t a n t e c a r a c t e r i s t i c i a l eprodusului?Care sunt caracteristicile negative?Cum intentionati sã le eliminati?Ce face ca produsul dumneavoastrã sãfie special si diferit?C e c a l i t a t e a r e p r o d u s u ldumneavoastrã? De ce ?Ce tip de ambalare veti folosi ?Cum se rapor teazã produsu ldumneavoastrã la concurentã ?Intentionati sã dezvoltati gama deproduse ?

Piete si clienti

Distributie

Reclamã si publicitate

Formarea preturilor

Concurenta

Produsul

Explicati:�

�

Operatiuni intreprinse si procesul deproductieÎn aceastã sectiune, precizati cum se faceprodusul si cum se pregãteste pentrulivrare.Luati în considerare urmãtoarele:�

�

Ce materii prime sunt necesare?Care sunt costurile furnizorilor si dacãplãtiti în momentul în care primitimarfa?Cum va fi condusã afacerea?Cine ia deciziile operationale?Ce fel de magazin/birou veti avea?Ce tip de echipament este folosit?Echipamentul va fi cumpãrat sauînchiriat prin leasing?Va fi afacerea una de tip sezonier?Ce calitãti trebuie sã aibã angajatii?Ce factori ar putea sã îmbunãtãteascãprofitul sau cantitatea produsului?Câti oameni veti angaja?

Faceti un sumar al planurilor siprecizati rezultatele specifice deobtinut.Puteti face precizãrile în termeni de:termen scurt (1an), termen mediu (2-5ani) si termen lung (6-10 ani).Probleme, riscuri si puncte slabe

Partea financiarã din planul de afaceriCapitalul initial proiectatFoaia de balantã a zilei de deschidereproiectatãDeclaratia de venit a primului sfârsit dean proiectatãFoaia de balantã a primului sfârsit dean proiectatFluxul financiar din primul an, proiectatDeclaratiile de venit pentru anii 2-5,proiectateFoaia de balantã pentru anii 2-5,proiectatãRatele-cheie de operareDescrierea surselor de debit sifinantarea prin dividente pentrupornirea operatiunii si crestereRest i tu i rea pro iec ta tã pent ruactionari/investitori

Identificarea riscurilor si acoperireaasigurãriiIdentificarea reglementãrilor legate deangajati si cerintelor de raportare ataxelorIdentificarea tuturor factorilor legali,incluzând licente, taxe, cerinte deraportare.

Obiective

Factori suplimentari

Concepte fundamentale de marketingMarketing înseamnã comunicare

cu potentialii clienti pentru a-ti creacererea pentru produsele tale si pentru amãri vânzãrile. Marketingul este un punctcheie, esential, pentru orice afacere,indiferent dacã e mare sau micã.

Piata este locul unde oamenii oferãbunuri sau servicii pentru vânzare, iar altiile cumpãrã.

Piata unei afaceri este alcãtuitã dinclientii si concurentii ei potentiali.

Cu cât vei întelege mai bine piata, cine

îti sunt potentialiiclienti, cu atât veiavea mai multãe f i c i e n t ã î ncomunicare. Dacã teadresezi unei categoriide persoane care nu suntinteresate de produsul tãu, îtipierzi timpul si banii.

Dacã nu reusesti sã comunici adecvatcu persoanele interesate de produsul tãu,nu vei reusi sã le atragi sã-ti cumpereprodusul.

MARKETING - SERVICIUL ÎN SLUJBACONSUMATORULUI

�

numele;ambalajul

lista preturilor restrictionatã de costurisau nedeterminatã de costuri;

decontãri, termene de creditare,perioadã de platã.

publicitatea (cheltuieli cu publicitatea);tipãrireapublicareacontractul cu publiculpublicitate (gratuitã)stiricomunicare oralã.

brosuri, pliante informative;canale, transportare;stocuri, rezerve.

Artizanii pot crede cã, dacã îsiconfectioneazã bine produsul, vor aveasucces în vânzãri. Acest lucru esteadevãrat dar fãrã un marketing binerealizat, nu vor reusi.

Întelegerea fenomenelor pietei sisatisfacerea cerintelor consumatorului vorasigura cererea pentru produsele sale.

1. Determinã volumul vânzãrilor tale pentrufiecare produs si observã vânzãrile acestorproduse la alti comercianti, pentru a vedeace produse sunt cãutate de cãtre populatie.Introdu frecvent noi produse si înlãturãprodusele care nu se vând.2. Diversificã-ti selectarea. Oferã o gamãlargã de produse la preturi diferite, astfelîncât sã-ti atragi tipuri diferite de clienti:

realizeazã produse pentru evenimentespeciale;

creeazã produse inspirate din atractiile

turistice din zonã;utilizeazã referinte regionale si istorice.

3 . Î m b u n ã t ã t e s t e - t i p r o d u s u l î nconformitate cu anumite dorinte aleclientilor.

Nu-ti baza niciodatã preturile pe costuri.Preturile trebuie sã fie în corelatie cu nivelulpreturilor pietei, tinând cont de preturileconcurentei.2. Sã nu presupui cã un nivel scãzut alpreturilor trebuie neapãrat sã mãreascãvolumul vânzãrilor. Preturile mai ridicatepot indica o calitate ridicatã. Asadar,cunoasteti piata si aflã pe ce pun pretpotentialii tãi clienti.3. Experimenteazã. Schimbã-ti preturile sivânzãrile. Preturi diferite în anotimpuridiferite sau la momente diferite pot avea oeficientã ridicatã.

1. Publicitate - comunicãri promotionaleplãtite:

semne colorate si atractive;postere imagini de promovare aafacerii utilizeazã un desen si unslogan;fii creativ este un artist, fã-ti o imagine,un poster care sã-ti reprezinte arta.

2. Foaie de rezumat descrie-te pe tine siexperienta ta:

explicã-ti metodele;spune unde esti, unde poate fi vãzutãarta ta, si cum se poate ajunge la ea.

3. Publicitate, comunicãri promotionalegratuite:

Noutãti: dacã realizati ceva nou si unic,anuntati presa;

comunicarea oralã: clientii tãi sunt ceimai buni promotori ai produselor tale;

dacã ai clienti entuziasmati dati-le maimulte postere si încurajati-i sã povesteascãprietenilor lor despre tine.4.Vânzãri personale /serviciu în slujbaconsumatorului:

nu astepta sã-si vinã clientii si sã-ti

2. Pretul:

3. Promovarea:

4 . Vânzãr i persona le /serv ic iu lconsumatorului;5. Plasarea produsului.6. Plasarea (distribuirea) localizarea:

II. Marketingul pentru artizaniA. Introducere:

B. Produsul:

C. Pretul.1.

D. Promovarea:

cumpere produsele;un serviciu în slujba consumatorului decalitate îti va câstiga clientii loiali sipublicitate pe cale oralã;

5. Plasarea produsului:p rezen ta rea : moda l i t a tea deprezentare trebuie sã fie la fel deatractivã ca si arta ta;aranjeazã-ti produsele pentru a aveaun contact direct cu ochiul clientului;plaseazã-ti cele mai bune produse în

centrul atentiei;nu irosi spatiul;prezintã cât mai multe produse si câtmai diferite fãrã sã le îngrãmãdestiunele peste altele.

1. Localizarea vânzãrilor:lanseazã produsele la evenimentespeciale, estivale, în puncte de atractieturisticã.

�

E. Locul (distribuirea):

Organizatiile neguvernamentale suntînfiintate si functioneazã conform

oua Ordonantã de Guvern nr.26 din31.01.2000 , publicatã în Monitorul Oficialal României. Aceastã ordonantã,reglementeazã noul cadru legal deorganizare si functionare a ONG-urilor. ;

Un management financiar eficientajutã ONG-urile în atingerea mult mairapidã a misiunii lor. O organizatie carerespectã legile în vigoare si exercitã

un control adecvat asupra resurselorfinanciare are mult mai multe sanse de a-si îndeplini misiunea în mod eficient.

Alegerea unei bãnci reprezintã unelement esential, extrem de importantpentru evolutia ulterioarã a uneiorganizatii. Aceastã alegere reprezintã unechilibru între confort, sigurantã, cost sicalitatea serviciilor.

Dintre toate aceste aspecte,siguranta a devenit cea mai importantã,datoritã evolutiei economiei românesti.

Confortul unei bãnci se apreciazãprin distanta cât mai micã între aceasta si

organizatie.

Pentru aputea stab i l idacã o bancãp r e z i n t ãsigurantã sau nu, trebuie sã se rãspundãla urmãtoarea întrebare :

"Are banca o pozitie financiarãsolidã ?"

Se impune necesitatea acesteiîntrebãri deoarece, în ultimul timp, au fostînregistrate numeroase exemplenegative. Astfel, bãnci ca BANKCOOPsau DACIA FELIX, caracterizându-seprintr-un management slab si coruptie, auintrat în faliment sau în incapacitate deplãti, deponentii confruntându-se cu maridificultãti în retragerea fondurilor.

ONG-ul nu poate analiza directsituatia financiarã a unei bãnci. Se poateestima însã cã, o bancã care furnizeazãprompt, la cerere, o copie a celui mairecent Raport de Audit Extern, care sã fieîn regulã si elaborat de o firmãinternationalã de contabilitate în domeniu,poate fi consideratã o bancã de încredere.La aceasta se mai adaugã si imagineacreatã de bancã în rândul populatiei.

Întãr irea managementuluif i n a n c i a r î n s e a m n ã î n t ã r i r e aorganizatiei.PROCEDURI BANCARE

CONFORTUL

SIGURANTA

PROCEDURI CONTABILESIBANCARE

Având în vedere cele prezentate, seimpune deci o atentie sporitã în alegereabãncii organizatiei.

COSTUL COMISIONUL BANCARFiecare bancã are comisionul ei.

Comisioanele bancare diferã de la obancã la alta si trebuie comparate între elediferitele comisioane ale diferitelor bãnci,pentru a se vedea ce bancã este mairentabilã.

Astfel, dacã comisionul practicat deo bancã este ridicat, iar organizatia va aveade efectuat multe tranzactii, suma plãtitã deorganizatie pentru serviciile bãncii va firidicatã. De aceea, în aceste conditii, seimpune alegerea unei bãnci care are uncomision bancar scãzut.

Comisionul bancar poate fi abordatsub douã aspecte.

Pe de o parte, existã comisionulplãtit de organizatie, pentru depozitarea,retragerea de numerar, efectuarea de plãti,de transferuri de fonduri, iar pe de altã parteexistã comisionul plãtit de bancãorganizatiei pentru conturile de depozittoate conturile ar trebui sã fie purtãtoare dedobânzi, indiferent dacã sunt conturicurente sau depozite pe termen lung.

Un alt element important care intrãîn categoria costului bancar îl reprezintãrata de schimb.

La unele bãnci, aceasta poate finegociatã. Astfel, unele bãnci pot oferi ratede schimb mai mari decât altele.

Calitatea serviciilor variazã de la obancã la alta.

Putem mentiona aici câteva criteriide evaluare a acestora :

Sistemul de marketing :Încearcã banca sã atragã noi clienti?Clientii trebuie sã astepte mult timppentru a fi serviti?Rãspunde banca prompt la întrebãriledespre situatia contului organizatiei?

Cât de rapid efectueazã transferurile siplãtile bancare?În afara acestor criterii , se detaseazã caimportantã si opinia altor organizatii sipersoane particulare.

Experienta a demonstrat cã e maibine sã ai conturi în bãnci separate pentrudiferite proiecte, în caz cã una din bãnci areprobleme.

Dacã organizat ia începe sirealizarea unei activitãti economice, ar fibine sã se deschidã un cont sau un subcontseparat.

În ceea ce priveste plafonul dincasierie, sumele nu pot depãsi cifra de20.000.000 lei.

Se admite depãsirea acestui plafonnumai cu sumele aferente plãtii salariilor sia altor drepturi de personal, precum si aaltor operatiuni cu persoane fizice, pentru operioadã de 3 zile de la data prevãzutãpentru plata acestora.

Potrivit Legii contabilitãtii nr.82/1991 si punctului 149 din Regulamentulpentru aplicarea Legii contabilitãtii, aprobatprin H.G. nr.704/1993, ONG-urile auobligatia sã întocmeascã anual o Dare deSeamã Contabilã, pe formulare editate deMinisterul Finantelor.

În fiecare an, Ministerul de Finantepublicã Normele Metodologice deîntocmire a Dãrilor de Seamã specificeorganizatiilor obstesti.

Darea de Seamã Contabilã Anualãeste întocmitã de toate ONG-urile pentrufiecare an fiscal (1 ianuarie 31 decembrie).

În schimb, balanta contabilã trebuieîntocmitã lunar.

:BILANT;C O N T U L D E E X E C U T I E A L

CALITATEA SERVICIILOR

PROCEDURI CONTABILEDAREA DE SEAMÃ CONTABILÃANUALÃ

SITUATIILE CARE COMPUN DAREA DESEAMÃ CONTABILÃ

�

Pentru activitatea economicã:

BILANTUL

CONTUL DE EXECUTIE ALBUGETULUI ORGANIZATIEI

Veniturile pot proveni dinurmãtoarele surse:

Cheltuielile pot fi :

Dacã organizatiile desfãsoarã activitãtieconomice, trebuie sã anexeze si o copiedupã un raport aditional intitulat"DECLARATIE DE IMPUNERE " care,pentru anul fiscal expirat, se va depune laAdministratia Financiarã la aceeasi datãcu Darea de Seamã Anualã. (sau înfunctie de reglementãrile existente).

Formularele ce trebuie folosite sunteditate de Ministerul Finantelor si potfi cumpãrate din urmãtoarele locuri :Directia Generalã a Finantelor Publice siC o n t r o l F i n a n c i a r ( î n j u d e t e ) ,Administratia Financiarã sau punctespecial deschise.

Darea de Seamã Anualã trebuiesemnatã de Directorul organizatiei si deDirectorul Economic( contabilul sef).

Darea de Seamã Contabilã esteînaintatã Directiei Generale aFinantelor Publice si ControluluiFinanciar din judete. DacãONG-ul primeste subventii dela bugetul de stat, trebuie sãaibã Darea de Seamã vizatã(semnatã si stampilatã) deinstitutia care a acordatfondurile, înainte de a fi trimisãla Di rec t ia Genera lã aFinantelor Publice.

Termenul limitã pentrudepunerea Dãrii de Seamã este 31martie a anului curent, pentru anulprecedent, si 31 iulie pentru semestrul Idacã ONG-ul desfãsoarã activitãtieconomice.

Cuprinde situatia activelor si pasivelor dincadrul organizatiei la 31 decembrie.

Când îna in teazã b i l an tu l ,organizatia trebuie sã prezinte o copie aBalantei de verificare la 31 decembrie.

De la 1 ianuarie 1999, s-a schimbatPlanul de Conturi al organizatiilor obstesti,prin Ordinul 1591/ 3 August 1998. Contulreprezintã o categorie sau un titlu folosit

pentru verificarea si înregistrarea fiecãruielement patrimonial, precum si a miscãriisi modificãrii acestora. Ex. "Disponibil înlei", "Cheltuieli", "Mijloace fixe".

cuprindeo listã a veniturilor si cheltuielilor dintr-unan fiscal.

Veniturile si cheltuielile suntevidentiate separat, cele fãrã scop lucrativde cele generate de activitateaeconomicã.

venituri din cotizatiile si donatiilemembrilor si simpatizantilor;venituri din donatii;venituri din sponsorizãri, diferente

pozitive de curs valutar.

diferente negative de cursvalutar;cheltuieli din venituri proprii;dobânzi plãtite;impozit pe profit, etc...

Întocmirea, verificarea sicentral izarea Dãri lor deS e a m ã C o n t a b i l e a l eo r g a n i z a t i i l o r n o n -

guvernamentale se fac potrivitnormelor metodologice elaborate

de Ministerul de Finante.R e g i s t r e l e c o n t a b i l e s u n t

documente obligatorii în care organizatiileneguvernamenta le înreg is t reazãperiodic, cronologic si sistematic,opera t i i l e economico - f i nanc ia reconsemnate în documente justificative,care produc modificãri în patrimoniulacestora.

Principalele registre care sefolosesc în contabilitatea organizatieineguvernamentale sunt :

Registrul "Jurnal"Registrul "Cartea Mare"Registrul "Inventar"

�

Registrul "Jurnal" document contabilobligatoriu în care se înregistreazã zilnic,cronologic, operatie cu operatie, toatemiscãrile patrimoniului organizatiei.

Registrul "Cartea Mare"- documentcontabi l obl igator iu, în care seînregistreazã lunar si sistematic, pringruparea conturilor, miscarea si existentaelementelor patrimoniale.

Acesta este un document contabilde sintezã si sistematizare si continesimbolul conturilor debitoare si creditoarecorespondente, rulajul debitor si soldulcontului pentru fiecare lunã a anuluicurent.

Registrul "Inventar" documentcontabi l obl igator iu, în care seînregistreazã grupat toate elementelepatrimoniale inventariate de organizatie,potrivit prevederilor legale.

F O R M U L A R E L E T I P I Z AT Eutilizate în activitatea financiara sicontabilã cu mijloace bancare si decontãrisunt :

Chitanta ;Chitanta fiscalã ;Factura ;Ordinul de platã ;Registrul de casã în lei ;Registrul de casã în valutã.

CONTROLUL exercitat la nivelul ONG-ului :

FINANCIAR-PREVENTIV exercitatde compartimentul financiar ;LEGAL exercitat de cenzori (externiorganizatiei) ;AUDITUL CONTRACTUAL realizatde experti contabili sau societate deexpertizã contabilã.

V e n i t u r i l e o r g a n i z a t i i l o rneguvernamentale pot fi grupate astfel :

Venituri din activitãti fãrã scop lucrativ ;Venituri din activitãti cu scop lucrativ.ONG urile desfãsoarã 3 tipuri de

activitãti:non-profit (de bazã);economice veniturile obtinute se

folosesc în scopul obtinerii profitului ;cu destinatie specialã potrivit Legii

speciale.

Ordonanta Guvernului nr. 3/1992privind taxa pe valoarea adãugatã,modificatã si completatã prin OrdonantaGuvernului nr. 34/1997, prevede la cap. V("Cote de impozitare"), art. 17, "Cota zero"pentru :

Cota zero se realizeazã astfel :1.Prin exercitarea dreptului de deducere aTVA de cãtre beneficiarii obiectivelor, dacãacestia sunt plãtitori de TVA.2. Prin restituirea de cãtre DirectiaGeneralã a Finantelor Publice siControlului Financiar de Stat din judete, aTVA aferentã aprovizionãrilor destinaterealizãrii obiectivelor ai cãror beneficiari nusunt plãtitori de TVA.

Restituirea TVA se realizeazã pebaza documentatiei depuse, verificatã siaprobatã potrivit competentelor acordate.

Cererile de restituire se vor depunela organul fiscal teritorial la care suntînregistrati titularii cererii, trimestrial, celmai târziu pânã la finele lunii urmãtoareîncheierii unui trimestru, si vor fi justificaten u m a i c u d o c u m e n t e a f e r e n t ecumpãrãrilor efectuate pentru trimestrulpentru care se solicitã restituirea TVA.Nedepunerea în termen si necuprindereatuturor documentelor justificative voratrage pierderea dreptului de restituire.

�

SURSELE DE VENITURI ALEORGANIZATIEI

REGIMUL TVA, RESTITUIREA TVA

Documentatia necesarã restituirii

"bunurile si serviciile finantatedirect din ajutoare sau împrumuturinerambursabile acordate de guvernestrãine, de organisme internationale si deorganizatii nonprofit si de caritate dinstrãinãtate si din tarã, inclusiv din donatiiale persoanelor fizice, în conditiilestabilite de Ministerul Finantelor".

Începerea oricãrei afaceri înseamnã aparitia unor factori de risc, dar în acelasi timp si factoride succes.

SECRETELE REUSITEI

Factori de succes�

�

Seriozitate, punctualitate,curaj. Dacã nu ai toate acesteacând te apuci de ceva, numerge niciodatã.

Sã stii sã-ti prezinti marfa, sãstii sã comunici cu oamenii.Pânã la urmã totul se reduce lavânzare, devine comert.

Sã ai angajati de încredere, cucare sã poti discuta usordiverse probleme.

Sã fii permanent informat îndomeniu.

Factori de risc�

�

Resursele f inanciare deînceput sunt foarte importante.Trebuie sã ai posibilitatea de aachizitiona o parte din utilajelede care ai nevoie, precum simateria primã necesarã.

Trebuie sã ai un spatiu în caresã depozitezi materialele,precum si pentru desfãsurareaactivitãtii productive.

Selectia personalului estefoarte dificilã. Suntem preasãraci pentru a investi încalitate proastã si lucrulacesta este valabil atât pentrumaterii prime, cât si pentruoameni.

În concluzie: începeti sã acordati atentie felului în care vorbiti si tonului pecare îl folositi. Cu putin antrenament, e posibil sã ajungeti rapid la o îmbunãtãtire arezultatelor pe care le veti obtine. În acelasi timp, încercati de fiecare datã cândascultati pe cineva care chiar obtine rezultate mai bune sã descoperiti cum face.

Deci... La treabã !

va cuprinde :cererea de restituire a TVA ;certificatul de înregistrare fiscalã ;comunicarea fãcutã de cãtresocietatea bancarã privind atribuireanumãrului de cont ;au to r i za t ia de cons t ruc t ie aobiectivului, dacã este cazul ;documente justif icative privindcheltuielile, respectiv : chitante fiscale,facturi sau alte documente legale dincare sã rezulte cuantumul TVA ;dovada plãtii bunurilor sau serviciilorachizitionate pentru care se solicitãrestituirea TVA : dispozitii de platã,dispozitii de încasare, extrase de cont;documente din care sã rezultemodalitatea de finantare.

În situatia în care, pentru efectuareaverificãrii si analizei, sunt necesare si altedocumente decât cele mentionate maisus, organul fiscal le poate solicitatitularului cererii.

Dupã verificare, organul fiscal teritorialva întocmi un proces verbal din care sãrezulte suma propusã pentru restituire sisuma neavizatã, cu mentionarea detaliatãa motivelor care au condus la aceastãdecizie.

Cererile de restituire, însotite deprocesul-verbal si de documentatiajustificativã care a stat la baza emiteriiavizului, se transmit, spre aprobare,Directiilor Generale ale Finantelor Publicesi Controlului Financiar de Stat judetene,respectiv a municipiului Bucuresti, dupã

�

ATELIERUL

MICULUI

ARTIZAN

Orice obiect creat de mâinile omului, fãrã folosirea uneilinii tehnologice de fabricatie în serie, poate fi numit obiectartizanal.

Adesea, aceste obiecte înglobeazã în ele ore întregi demigalã, de creativitate intensã. Ele sunt ca niste copii aimesterului artizan. Legãtura afectivã dintre mester si obiectelefãurite de mâinile sale este foarte puternicã si conferã acestorao frumusete neobisnuitã, greu de definit. E un ceva care parcãvibreazã în jurul obiectului si pe care nu-l percepe tot omul, cinumai cel ce stie sã punã pret pe sudoarea muncii, peoriginalitate.

Românii nu duc lipsã de creativitate. Adesea, cetãtenii strãini rãmân muti în fataoperelor de artã artizanalã româneascã si nu pot întelege sau înteleg greu de ce seconfruntã cu sãrãcia si cu lipsurile de tot felul.

Unii dintre acesti oameni, cetãteni americani, ajunsi în România ca voluntari PeaceCorps, au observat piata de obiecte artizanale din tara noastrã si au hotãrât sã ne dea omânã de ajutor la dezvoltarea acestui sector.

Aceastã actiune se potriveste cu profilul organizatiei noastre, astfel încât atelierulpractic al cursului de Bussines s-a concentrat pe tehnici de valorificare a deseurilor de totfelul, în scopul obtinerii de obiecte artizanale.

Vom descrie în continuare, pe rând, câteva din aceste tehnici sau mai degrabãposibilitãtile de crea frumos din "nefolositor".

OBIECTE ARTIZANALE

Asa am început cursul pentru cei cedoreau sã afle cât mai multe despre modulcum se poate câstiga bani din activitãtimestesugãresti.Folosind materiale diferite pe care leîntâlnim la tot pasul, putem realiza obiectecu aspect interesant pe care sã levalorificãm pe piatã.Am sã enumãr mai jos materiale pe care leputem folosi în activitatea noastrã sidestinatia lor:

scoici coliere, ornamente;coajã de copac chipuri de pãpusi,mãsti, suport lumânãri;crengi uscate policandru, ikebana,împletituri;rãdãcini veioze, diorame;aluat, fructe, animale, mingi, flori;cartofi stampile

deseuri textile Mos Crãciun, pãpusi,mascote, mãsti, felicitãri, draperii,cutii pentru cadouri, botine (MosNicolae);citrice lumânãri aromate;cearã lumânãri;hârtie, carton Mos Nicolae, jucãrii;pãnusi stergãtor, suport pahare,pãpusi;frunze tablouri, mãrtisoare, felicitãri;flori presate felicitãri, tablouri,mãrtisoare;Conuri de brad aranjamente florale,adventuri;sare de bucãtãrie turturi;fire textile semne de carte, mãsti;lemn jucãrii mici, picturi pe lemn,cãsute;sãpun figurine sculptate;

�

DIN TOATE CÂTE UNUL

�

seminte uscate tablouri;pietre diferite forme monturi,aranjamente.

Având toate aceste materiale, mai avemnevoie acum de multã imaginatie ca sãpornim la treabã. Puneti-vã imaginatia la

treabã si veti fi surprins. Dar, aveti grijã caatunci când începeti sã lucrati sã avetimultã pasiune si multã dragoste, numaiastfel veti obtine ceva formidabil.

PÃPUSELE DIN RESTURITEXTILE

BOTINELE DE MOS NICOLAE

G L O B U L E T E T E X T I L EPENTRU POM

PÃPUSA DE SATIN

Atelierele de croitorie produc numeroasedeseuri sub forma unorbucãti textile de mãrimisi forme variate. Dinaceste deseuri se potface multe obiectefrumoase.

stofã, blãnitã sau un alt material deculoare contrastantãp e n t r u g a r n i t u r ã ,ornamente din stofã dealte culori, atã, ac, unmater ia l subt i re înaceeasi nuantã cu stofade bazã pentru dos, atã(mohair), superglue.

se cro ies te c izma(botina);se decupeazã încã obucatã dintr-un materialsubtire, prin suprapunere, cu 1 cm maimare;se înseileazã cele douã fete ale botineiîndoind spre interior surplusul dematerial subtire;se coase cu mohair o margineornamentalã, iar în locul sireturilor secoase sub formã de X;se ataseazã pe marginea fetei blãnitagarniturã;se lipesc diferite forme colorate dinstofã, dupã gustul fiecãruia, pentruornament.

satin, foarfecã, ac,atã, mãrgele, dantelã,paiete, melanã, snur.

inimã, disc, ciupercã,elefant, înger, con,stea, om de zãpadã.

sunt foarte reusite cele din satin;se decupeazã câte douã formeidentice;se suprapun fatã în fatã;se trage un tighel de jur-împrejur lãsândo fantã;se introduce pe fatã cu atentie, folosindun creion;se umple figurina cu vatã (melanã);se coase gura de umplere cât maifrumos;se orneazã cu paiete, dantelã, mãrgele;se coase un snur pentru agãtare.

se decupeazã o bucatãde material în formã dedisc;se pune o mânã bunãde melanã în mijloc;se adunã cu grijãmarginile materialului;se înfãsoarã un snur poleit si elastic înjurul acestui material, care va constituibustul pãpusii;se picteazã chipul pãpusii pe o mingealbã de ping-pong;

Materiale:

Operatiuni:

�

Materiale necesare:

Forme posibile:

Operatiuni:

�

se lipesc fire de moulinee sau mãtaseca pãr al pãpusii;se face un orificiu în minge în zonagâtului;se introduce o scobitoare în acestorificiu;capãtul liber se introduce cu grijã încentrul gulerului (marginile libere alesatinului). Se fixeazã cu super-glue.

satin alb sau alt material;melanã pentru umpluturã;snur elastic poleit;minge de ping-pong;acuarele, pensulã;jurubitã de moulinee;scobitoare.

Facultativ se pot construi aripi din sârmã,care se îmbracã în tul sau un alt material deefect. Se introduc capetele sârmei subelasticul de la bust si pãpusa devine unîngeras.

se confectioneazã suportul din cartonp r i n ru la re înjurului unui con;se taie marginilecartonului ca sãaibã stabilitate pemasã, se lipescsau se capseazãpe muchie;se îmbracã conul cu satin alb;se picteazã chipul îngerului pe minge;se adaugã pãrul din lânã creatã (prinlipire);se fixeazã capul cu ajutorul uneiscobitori care se înfige în vârful conului;se confectioneazã aripile din sârmã situl;se fixeazã aripile prin înfigerea sârmeiîn carton.

Materiale necesare:

ÎNGERAS DE CARTON

CÃSUTA TIP CAMPINGCu putin curaj, câteva materiale si multã

imaginatie puteti si dumneavoastrã creaproduse unicat care sã vã reprezinte si caresã vã completeze bugetul.Iatã un exemplu: Cãsuta tip camping

furnir (pentru acoperis si pentru peretiiexteriori;scândurã (pentru bachete);placaj;aracet;smirghel;carton (pentru acoperis);iarbã sau rogoz;con de brad;lac;grafit pisat;suport de lumânare (facultativ).

fierãstrãu traforaj;cutter;foarfece;smirghel.

Folosind sabloanele alãturate trasati cele 2desene ale peretilor fatã-spate. Cu ajutorulunui traforaj decupati cele 2 repere. Apoitãiati 5 baghete la dimensiunile 2 x 4 x 80mm pe care le veti introduce în decupãrileperetilor. Pentru fixare folositi aracet. Dupãce s-a uscat aracetul, slefuiti capetelebaghetelor astfel încât sã nu depãseascã muchia peretilor.Tot din baghetã, dar cu alte dimensiuni,faceti rama ferestrelor si a usii ( 2 x 2 x ...).Aplicati cele douã bucãti de carton (reper 4)pe partea acoperisului. Peste cartonîncepem sã punem acoperisul din fire deiarbã sau rogoz.Peretii laterali sunt din carton 35 x 80 mmpeste care se pun baghete din furnir înscarã.Dupã ce s-a pus acoperisul si cei doi peretilaterali, se aseazã cãsuta pe placa(reper 3).Din baghetã se confectioneazã 4 piloni 8 x10 x 16 mm pe care se va aseza cãsuta.

Materiale necesare:

Uneltele necesare:

�

Cãsuta cu cei 4 piloni se va aseza pe oplacã din placaj cu dimensiunile 4 x 120 x200 mm. Dupã ce se usucã aracetul se iaun con de brad si se fixeazã pe placã, iar lacãsutã se adaugã cele 2 balustrade siscara care se vor confectiona conformdesenului.

În final se lãcuieste suprafata plãcii debazã. Dupã ce se va usca lemnul, se maidã un strat de lac mai gros si pânã seusucã se presarã granit pisat astfel încâtsã se fixeze pe placã.Tot pe placã se mai poate aplica un suportpentru lumânãri.

MÃSTI DE HÂRTIE MACHE

ORNAMENTE DIN GELATINÃ

COLAJ

Materialele necesare:

Pasii necesare:

Materiale necesare pentru douãornamente:

Descrierea procesului

Materiale necesare:

�

sticle de plastic (curate de 1/2 l);ziare (rupte în bucãti);fãinã si apã;culori;lipici sau bandã adezivã;foarfece;carton.

1. Crearea unei baze (suport):tãiati plasticul în douã;tãiati si colorati anexele: ochi, nas,gurã, barbã etc.;atasati o sfoarã la spate pentru a-latârna.

2. Scheletul mãstii:faceti o pastã amestecând apã sifãinã într-o consistentã similarãpentru a picta si modela (unii maiadaugã si un ou si fierb amesteculcâteva minute);introduceti benzi de ziare în pastã,amestecati cu degetul si înfãsurati-le în jurul bazei, netezind ridurile, întoate directiile posibile;dupã ce a fost acoperitã toatãsuprafata, lãsati sã se usuce;Adãugati mai multe straturi,procedând similar.

3. Pictati fondul cu o vopsea albã.4. Pictati si adãugati retusurile finale.5. Dupã ce se usucã vopseaua, realizatidesignul si umpleti-l cu vopsele colorate.6. Afirmati-vã creativitatea: adãugatiblanã, pãr, folositi alte materiale reciclate,capace de sticlã, pahare.

Utilizati conceptul de la mãstile MACHEpentru a crea diferite obiecte artizanale:

Din cartonul de la sulurile de hârtieigienicã se poate crea un sarpe.Tãiati cartonul în formã de stele, soaresi lunã, pentru a realiza o galaxie.Utilizati baloane ca bazã pentru mãstimai mari, poate chiar capete întregi.Foloseste-ti imaginatia si curând vei

putea folosi orice ca bazã de pornirepentru realizarea unei mãsti Machemagice.

Aceste ornamente sunt fãcute din gelatinãsi sunt consistente. Îsi vor pãstra formadacã nu le expuneti la umiditate mare.

1 plic de gelatinã;3 linguri de apã fierbinte;1-3 picãturi colorant alimentar;capace de plastic (de la cutia demargarinã, Pringels sau alte forme deplastic);1 pai.

Turnati trei litri de apã fierbinte într-un vasîmpreunã cu un plic de gelatinã. Adãugaticolorant alimentar dacã doriti. Turnati unstrat subtire de gelatinã pe un capac deplastic. Adãugati mai multã gelatinãpentru a acoperi obiectele cu care doriti sãîmpodobiti ornamentele (flori, frunze).Lãsati sã se întãreascã peste 20 deminute, de preferat în frigider sau afarã,dacã este frig. Dupã 20 de minute folositiun pai pentru a face o gaurã în ornamentulrespectiv pentru a fi agãtat cu o atã maitârziu.Dupã 20 de minute, puteti lua ornamentulde pe formã. Va fi nevoie de câteva zilepentru ca ornamentul sã se întãreascã.Dacã îl veti lua de pe forma de plastic seva curba si va lua o formã asemãnãtoarecipsurilor de cartofi.Atunci când turnati formele de gelatinãputeti adãuga pene, scoici, frunze sauorice altceva doriti. Cipsurile din gelatinãse vor curba în jurul acestora.

hârtie;lipici;foarfece;tãieturi din reviste si ziare;

�

vopsea;timbre;stampile cu diferite desene;cernealã;alte lucruri interesante pe care le putetilipi.

1. Strângeti mai multe bucãti din ziare saudin reviste.2. Lãsati imaginatia liberã.3. Aceasta este o activitate pentru grupuricu abilitãti diferite.Puteti crea o hârtie e împachetat cadouri,realizatã deosebit din diverse colaje.

Descrierea procesului:

�

Sorteazã resturile de hârtie pe culori siîndepãrteazã orice capsã, bandãadezivã, plastic, care ar putea sãafecteze textura hârtiei.Rupe hârtia în pãtrãtele de 2,5 cm.. Din250 g de hârtie reciclabila vor rezultaîntre 10 si 20 de foi (depinde degrosimea doritã)Toarnã apã fierbinte peste resturile dehârtie, amestecã bine pentru a lesepara, apoi lasã amestecul sã seînmoaie peste noapte.Pune 1 lingurã de amidon în apãfierbinte si amestecã pânã la dizolvarePune o mânã de resturi de hârtieînmuiatã în mixer si umple-l la 2/3 cuapã rece.Mixeazã amestecul timp de 15secunde. Dacã vezi cã au mai rãmasîncã bucãti sau cocoloase, maimixeazã putin, dar nu prea mult, pentrucã hârtia îsi pierde din rezistentã.Umple pe jumãtate bazinul cu apã apoiadaugã pastã lichidã.Construieste o „movilã- culcus" astfel:împãtureste prosopul la aceleasidimensiuni cu ale matritei, aseazã-lîntins, fãrã cute, si întinde o bucatã dematerial (haine vechi) umed deasupraluiAmestecã bine pasta chiar înainte de aafunda matrita; dacã fibrele se aseazãla fund, hârtia ta va fi foarte subtireAseazã „tãietorul de margini" deasupramatritei care trebuie sã fie cu plasa însus si strânge-le ferm împreunã cu

amândouã mâinile.Afundã matrita si tãietorul vertical înpartea îndepãrtatã a bazinului, apoiprintr-o singurã miscare, adu-le subsuprafata pastei lichide si ridicã-le dreptîn sus, afarã din pastã.În timp ce apa se scurge prin sitã, tine„matrita" si „tãietorul" orizontal si agitã-le cu grijã dintr-o parte în alta. Aceastãactiune distribuie egal pasta.Înclinã matrita si tãietorul astfel încât sãse scurgã toatã apa în exces. Aseazãmatrita pe niste ziare si îndepãrteazãtãietorul dintr-o singurã miscare astfelîncât nici o picãturã sã nu cadã pe pastãsi sã o strice.Stratul de pastã de pe matritã trebuie sãfie de aproximativ 1 cm grosime. Dacãaratã prea subtire, mai adaugã pastã înamestec si scurge din apã; dacã esteprea gros, adaugã apã. Tine minte cãamestecul se subtiazã pe mãsurã ceformezi fiecare foaie.Foile prost formate pot fi reintegrate înamestec printr-o nouã scufundare amatriteiÎntoarce matrita invers si tine-odeasupra „culcusului stratificat", apoicu grijã, aseazã pasta pe o bucatã dematerial.Lasã matrita pe bucata de material sifoloseste un burete pentru a absorbiumezeala excesivã, apãsând usor cuacesta pe spatele siteiÎndepãrteazã matrita cu grijã, lãsândpasta pe material, având grijã sã nu selipeascã în vreun loc.Acoperã pasta cu altã bucatã de

material, asigurându-te cã nu suntcute, si continuã sã întinzi foi.Acoperã ultima foaie cu o bucatã dematerial si ridicã "sandwichul" dehârtie de pe prosop si pune-l pe unadin plãci.Pune cealaltã placã deasupra sia p a s ã , l ã s â n dumezeala sã se strângãpe ziar. Lasã totul asa onoapte.Ridicã fiecare bucatãde material si foaie depe presã si pune-o la uscat.Când hârtia este uscatã, exfoliazãmaterialul suport.

Când termini t reaba,s t recoarã rãmãs i te legroase de pastã pentru aevita înfundarea canaluluiDacã a fost uscatã bine,pasta poate fi pãstratã lanesfârsit apoi înmuiatã,adusã în stare lichidã, din nou, înainte defolosire.

Cel mai simplu mod de a colora hârtiaeste sã faci pasta de oanumitã culoare, sã zicemfolosind doar plicuri cualiniere albastrã. În paralelpo t i f o l os i co lo ran talimentar, coloranti textili si vopsele pebazã de apã. Colorantii lichizi, cum suntcei alimentari, pot fi adãugati la amesteculde pastã si apã în bazin. Dacã folosestivopsea sub formã de praf sau alte tipuride vopsele concentrate, adãugã-le cândtreci pasta în stare lichidã,astfel încât sã fie uniformamestecate.

Culoarea pastei se vaînchide când foaia seusucã : po t i ve r i f i ca

a c e a s t a l u â n d obucãticã si uscând-ocu uscãtorul de pãr.Dacã începi cu o pastãalbã si adaugi vopseap r o g r e s i v d u p ãformarea fiecãrei foi, vei obtine o varietatemai mare de culori într-o singurã sesiune.

Poti de asemenea sã optezi pentru apãstra pasta albã, sau de un maro discretsi sã adaugi frunze,petale, seminte saualte obiecte pentru a-id a u n a s p e c tdeosebit. Articole micipot fi adãugate pasteimixate pe parcursulprocesului. Obiectele mai mari au nevoiesã fie „sãdite" : usucã o foaie din pastãîntre matritã si tãietor pânã când dinaceasta nu mai curgenici o picãturã, apoiapasã usor obiectul pefoaie si afund-o dinnou în mixajul depastã.

Bucãtile cãrnoase de plantã, cum ar fiflorile întregi, trebuiesc mai întâi presatesi uscate. Asemeneaobiecte vor lãsa urmeîn întregul pachet defoi dacã acestea suntseparate doar debucãt i sub t i r i dematerial la presare;pune deci între foi un prosop sau o bucatãde cârpã groasã, postav, pentru a evitaacest lucru.

Pentru a obtine oimprimare bunã aunei frunze cu nervurisau a unei pene,aseazã obiectul pe ofoaie groasã de pastã

�

Adãugarea de culoare si obiecte

care a fost întinsã pematerial. Apasã ca deobicei si apoi calcãfoaia cu tot cu obiecteîntre douã materiale.Îndepãrteazã cu grijãobiectul odatã ce foaia s-a uscat.

O foaie de hârtie latã de 20 cm se poatetransforma într-o felicitare mare sau unafrantuzeascã pliatã. Poate fi desigur tãiatãîn orice formã dar asta ar însemna sãsacrifici frumoasamargine. Poti face foimai mari, de exempluhârtie de împachetat,scufundând matritafãrã tãietor, (rezultãmargini mai subtiri) si asezând foile pe obucatã mare de material astfel încâtmarginile sã se întrepãtrundã.

Hârtia lãsatã sã se usuce natural va avea otexturã mai grosolanã. Dacã preferi o hârtiemai finã, încearcã sã opresezi între sticlã sauplastic laminat cât esteîncã umedã. O altãmetodã este sã calci cufierul de cãlcat fiecarefoaie dupã presare, pânã se usucã. Dupãcum vezi sunt mai multe modalitãti de aface fiecare foaie de hârtie sã arate diferit.Cine este gata sã experimenteze cum seface hârtia va fi cusigurantã încântat dece va descoperi.

Rupe hârtia de ziar în fâsii lungi siînguste. Vei avea nevoie de hârtieîndeajuns sã umple mixerul de

aproximativ 6 ori.Rupe fâsiile în bucãti de dimensiuneaunor timbre. Pune o mânã de hârtieruptã în vasul mixerului. Va trebui sãumpli vasul mixerului 2/3 cu apã.Mixeazã amestecul timp de aproximativ30 secunde, dar nu într-un singur rând.Opreste mixerul dupã 10 secundepentru a nu se supraîncãlzi sau arde.Toarnã pasta rezultatã într-un ligheanpe jumãtate umplut cu apã curatã.Repetã pasii 1,2,3 de încã 5 ori.

Este de preferat în aceastã fazã sãconstruiesti un culcus stratificat care sãfacã mai usoarã transferarea pastei de pematrita aoperitã cu plasã pe materialulîntins. Vei avea nevoie de o tavã adâncã sialungitã. Pentru a face movila, aseazã oplacã (pentru presare) la baza tãvii.Împãtureste 3 foi de hârtie în bucãti mici,mijlocii si mari. Folosind placa pentrupresare drept bazã, întinde foile împãturiteîncepând cu cele mai mici la fund siterminând cu cele mai mari la vârf.Toarnã apã peste hârtie pânã când ia formaunei movile. Umezeste-o bine întrucâttrebuie sã fie udã pânã sã ia forma uneimovile. Înainte de a începe sã faci primafoaie, pune o bucatã de material vechidrept suport, deasupra movilei.

Este important sã se amestece mixajul depastã ferm si des astfel încât fibrele dehârtie sã nu se lase la fundul recipientului.Dacã aceasta se întâmplã, atunci e putinprobabil cã îti vor iesi foi bune. Acumaseazã tãietorul deasupra matritei, caretrebuie sã fie cu plasa în sus.Cu tãietorul deasupra, tine matrita sitãietorul de marginile scurte. Coboarã-le înmixajul de pastã la un unghi de 45 degrade, trãgându-le spre tine.Într-o miscare continuã, scufundã matrita sitãietorul, apoi mentinându-le nivelul,

Diversificarea formei si texturii

Cum se face pasta ?

Cum se face „movila culcus”

Modelarea foilor

�

Cum sã facihârtie din ziarereciclate

scoate-le din pasta mixatã. Apa se vascurge prin plasã. Când pasta este încãumedã, scuturã usor matrita si tãietorul înfatã, în spate si dintr-o parte în alta.Aceastã miscare ajutã fibrele sã se aseze.Nu continua miscarea pe mãsurã ce pastadevine mai putin mobilã; prea multãmiscare în aceastã fazã va afecta foaia peîntreg procesul.În aceastã fazã, pe suprafata plasei artrebui sã se formeze un strat de pastã.Dacã aceasta e prea subtire, atunciadaugã pasta lichidã în recipient, punepasta care acoperã plasa înapoi înrecipient si repetã pasii pânã ajungi dinnou în aceastã fazã. Asteaptã pânã cândtoatã apa s-a scurs si îndepãrteazãtãietorul. Esti acum gata sã pui prima foaieîn "culcus".

Transferã matrita si tãietorul în tavãadâncã si cu pasta spre movilã, aseazãmatrita la marginea materialului, tinând decele douã laturi scurte.

Într-o miscare continuã, ruleazã fermpasta peste movilã ....Adu marginea inferioarã a matritei însus, apãsând marginea superioarã pematerial, în acelasi timp.Pasta trebuie sã adere la movilã. Dacãîncã mai sunt locuri în care pasta elipitã de plasã, atunci întregul procesde "prindere" si întindere a pasteitrebuie repetat. Foaia nereusitã poatefi pur si simplu spãlatã de pe matritã simaterial asezând fiecare suprafatãacoperitã cu pasãa deasupra pasteidin recipient. Înlocuieste materialulsuport folosit cu unul nou, curat.

Reumezeste movila înainte de a începe.Ia o altã bucatã de material si aseaz-odeasupra foii de pastã. Netezeste oricecutã, dacã nu, acestea vor intra în pastã întimpul procesului de presare si urmeleacestora vot fi vizibile pe suprafata finalã.Repetã pasii 6-14 si continuã sã întinzi

materialul si straturile de pastã. Poti facepânã la 10 foi într-o singurã sesiune. Dacãpasta se subtiazã pe mãsurã ce estescoasã din recipient, atunci mai adaugãpastã lichidã la amestec.

Când procesul de întindere a foilor s-aterminat, acoperã ultima foaie cu o bucatãde material si plaseazã a doua placã depresare deasupra. Acum ai un "sandwich"cu cele douã plãci de presare dedesubt sideasupra si straturile de pastã separate decârpe,la mijloc.Întoarce tot pachetul invers. Îndepãrteazãmovila culcus si înlocuieste-o cu o foaieîmpãturitã de ziar uscat. Strânge ferm celedouã plãci împreunã pentru a se scurgecât mai multã apãposibil. Ziarul vaabsoarbe cea mai mare parte din excesulde apã ce iese din pastã. Un alt mod de astoarce apa este sã te asezi deasuprateancului format. Aceasta se face mai bineafarã, dar dacã ai de gând sã o faciînãuntru, împrãstie atunci multe ziare pejos!!Îndepãrteazã placa de presare dedeasupra si cu grijã exfoliazã fiecarebucatã de material.Pasta va fi în aceastã fazã „legatã" si nu seva destrãma. Deja fibrele s-au unit spre aforma o foaie de hârtie flexibilã. Foile suntîncã ude, totusi, si au nevoie de o perioadãde uscare.

Aseazã foile (care sunt încã pe materialulsuport) pe câteva straturi de ziar si lasã-lepânã se usucã. Aceasta poate dura de la 6ore pânã la o zi întreagã la temperaturacamerei. La soare procesul este accelerat.Poti de asemenea sã atârni cârpele cu foipe sârmã, de preferat înãuntru, sau afarã,supravegheate, dacã nu bate vântul.

Punerea foilor pe "movila- culcus"

Presarea foilor

Uscarea foilor

Finisarea

�

Dacã preferi ca hârtia sã aibã o suprafatã

asprã, lasã foile sã se usuce completînainte de a le lua de pe materialul suport.Altfel, pentru a obtine o suprafatã netedã,uniformã, calcã cu fierul fiecare foaie cândîncã sunt umede.Îndepãrteazã foaia de pe materialul suportnumai când este complet uscat. Exfoliaz-ousor de pe materialul suport, ca în pozã. Artrebui sã se desprindã destul de usor. Dacãîntâmpini dificultãti, foloseste mai întâi uncutit-paletã pentru a desprinde marginile.O mare varietate de materiale pot fiadãugate pastei de hârtie reciclatã pentrua obtine un efect decorativ: iarbã, fân, paie,lânã, pãr, iarbã de mare, amestec deplante, fibre de satin rosu, frunze uscate,petale, ceai la plic, fibre de plastic rosu.

Dupã pregãtirea plantelor, urmãtorul paseste prepararea unei solutii alcaline dincenusã de lemn. Asigurã-te cã cenusa este100% de lemn, deoarece orice altã cenusãpoate afecta alcalinitatea materialului.Dupã ce ti-ai pus mãnusi de cauciuc, ia ogãleatã plinã cu cenusã si pune-o într-unvas de inox sau emailat cu aproximativ 5litri de apã. Pune-o pe foc si las-o pânãfierbe. Apoi scurge lichidul printr-o sitã finãîntr-un alt vas emailat sau inox. Acest lichideste solutia ta alcalinã în care vei fierbeplantele.Pune plantele în solutie, asigurându-te cãsunt complet scufundate. Acoperã vasul cucapac si pune-l pe aragaz, la foc puternic,pânã fierbe lichidul, si apoi micsoreazãflacãra. Este foarte important sã nu lasilichidul nesupravegheat pentru cã el facespumã si dã în foc. Spatiul trebuie bineventilat pentru ca aburii sã iasã dinîncãpere. În acest stadiu, dacã doresti sãverifici plantele, atunci înfãsoarã bucãtimici din fiecare plantã într-un sãculet fãcutdin perdea si scufundã-le în solutiaalcalinã. Culorile se amestecã între ele, dar

este un mod bun de a vedea care plantesunt cele mai potrivite pentru procesul depreparare a hârtiei. Pentru fiecare plantã ainevoie de un anumit timp de preparare.Pentru a stabili cândanume sunt pregãtiteplantele pentru a fiutilizate ca pastã, pune-tidin nou mãnusile decauciuc, si cu o lingurã, iao cantitate micã de plantedin vas, strânge-o întredegete: dacã se sfãrâmãsau este moale, atuncieste gata. În functie detipul de materie folositã,t impul de prepararevariazã foarte mult, deexemplu iarba proaspãtãva necesita un timp multmai mic decât o cârpãveche din bumbac. Unelemateriale ar putea chiar sãn e c e s i t e u n t i m psuplimentar de înmuiereîntr-o solutie alcalinãp r o a s p ã t ã . O l i n i egeneralã dupã care sã tepoti ghida, când folosesticenusã de lemn dreptsolutie alcalinã ar fi:amestecurile de plante,f l o r i l e , f r unze le debambus si iarba depampas au nevoie de celputin o orã de fierbere.Ciulinii, frunzele si florilede cartofi si paiele, de celputin douã ore, în timp ceplantele marine au nevoiede 2 ore de fierbere si apoisã fie înmuiate cel putin 24de ore într-o solutie proaspãtã.În momentul în care plantele suntpregãtite, ele trebuiesc spãlate. Trebuiesã ai mãnusi la faza asta! Ia oala cu tot cucontinut de pe aragaz. Ar fi o idee sãadaugi niste apã rece solutiei, pentru a

Prepararea pastei

Cum sã faci hârtie dinplante?

reduce cantitatea de aburi care iese dinoalã. Ia plasa (din perdea) si pune-odeasupra unui grilaj. Toarnã lichidul cuplante din oalã în plasã, asigurându-te cãnu cad bucãti de plantã pe alãturi. Când totlichidul s-a scurs prin plasã, ridicã decolturi si fã un sãculet în care sã tii materiarezultatã din plante la un loc.Du sãculetul la chiuvetã si spalã bineplantele fierte cu apa de la robinet. Laînceput va iesi vopsea din ele. Continuã sãspeli pânã când apa rãmâne curatã.Materialul rezultat din plante este acum opastã si dacã doresti, îl poti folosi pentru aface hârtie. Totusi, în acest stadiu, estefoarte probabil cã pasta va produce ohârtie fibroasã cu multe cocoloase sieventual gãuri. De cele mai multe ori estepreferabil sã o strivesti sau sã mixezi pânã

se face lichidã, înainte de a o folosi. Potistrivi pasta cu o bucatã de lemn lung într-ogãleatã sau o poti pune în mixer pentrucâteva secunde. Strivirea va face cafibrele sã fie lungi si în final hârtia sã fie mairezistentã, dar îti va lua desigur mai multtimp decât dacã o mixezi un pic. Dacãoptezi pentru strivire, atunci fã-o pânãfibrele sunt distruse complet, rezultând opastã consistentã. Dacã folosesti mixerul,vei vedea cã doar câteva secunde suntsuficiente. Aceasta va face ca bucãti dinplantã sã rãmânã intacte, ceea ce va facehârtia mai interesantã. Dacã vrei o hârtieuniformã, finã, atunci mixeazã pasta maimult timp. În general vei avea nevoie demai putinã pastã per unitatea de apã cândfaci hârtie din plante decât atunci când facihârtie reciclatã.