http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=539173&page=19

Biserica lipovenească din Iași este o biserică a creștinilor ortodocși de rit vechi (ruși staroveri)

din Iași, care a fost construită în secolul al XIX-lea pe locul unde a existat anterior o biserică mai

veche, din bârne. Biserica lipovenească se află pe str. Splai Bahlui nr. 4, pe malul stâng al râului

Bahlui, în apropiere de Podu Roș.

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din

județul Iași din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-m-B-04060. [1] În această listă nu se

specifică care este confesiunea bisericii și este trecut anul 1830 ca an al construcției.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Construirea bisericii[modificare | modificare sursă]

Primii lipoveni (ruși staroveri) au venit în

Moldova pe la jumătatea secolului al XVIII-lea,

fiind alungați de către ruși din cauza faptului că

s-au opus reformei bisericești inițiate de către

țarul Alexei I(tatăl lui Petru cel Mare) și de

patriarhul Nikon al Rusiei (1652–1658), reformă

cunoscută sub denumirea de raskol. Reforma,

care viza modificarea ritualului bisericesc, a

început în anul 1654 și a fost adoptată de

Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse în anul 1667.

Cu timpul, au reușit să devină tolerați și chiar să

obțină unele mici privilegii de la cârmuire și de

la mitropoliții Moldovei. [2] În Iași, lipovenii

locuiau pe malul Bahluiului, la vale de Curtea

Domnească. [3]

Comunitatea rușilor staroveri (cunoscuți sub

denumirea de lipoveni) din orașul Iași,

capitala Principatului Moldovei la acea vreme,

și-a construit în anul 1780 o biserică din bârne

cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", pe

malul drept al râului Bahlui, chiar pe locul unde

se găsește actualul locaș de închinăciune. În

decursul timpului, biserica s-a deteriorat și a

fost refăcută din cărămidă la anul 1830, dar

turnul și clopotnița au rămas tot din lemn. [4] În

anul 1866, biserica a ars într-un incendiu,

împreună cu toate cărțile, veșmintele și

odoarele bisericești care se aflau acolo.

Pentru a asigura continuitatea slujbelor în

perioada reclădirii bisericii, a fost construit

Paraclisul "Sf. Apostoli Petru și Pavel", unde se

mai fac și astăzi slujbe, mai ales în sezonul de

iarnă, biserica mare fiind greu de încălzit. Între

anii 1872-1882 s-au efectuat lucrări de

restaurare și extindere a locașului de cult al

rușilor staroveri, după planurile arhitectului

român Ștefan Emilian (1819-1899) și sub

supravegherea starostelui lipovean Vasile

Fomin. Banii necesari reconstrucției bisericii au

fost obținuți prin subscripție publică. Biserica a

fost sfințită în anul 1882.

În urma rectificării albiei Bahluiului în zona

municipiului Iași, din perioada 1911-1913,

Biserica lipovenească se află pe malul stâng al

Bahluiului. [2] În prezent, Biserica lipovenească

din Iași posedă o serie de icoane valoroase,

realizate în stilul tradițional al artei bisericești

ruse. [4]

Lucrări de reparații ale bisericii au avut loc în

anii 1959 și 1989, prin contribuția enoriașilor

lipoveni. [5]

Biserica lipovenească din Iași a suferit avarii

importante în urma cutremurului din 4 martie

1977. [6]

Lucrări de reparații[modificare | modificare sursă]

Biserica lipovenească din Iaşi. Imagine din 2005, înainte de renovare.

În primul deceniu al secolului al XXI-lea s-au

efectuat o serie de lucrări de restaurare și

consolidare a lăcașului de cult. În anul 2006 a

fost întocmit un deviz de restaurare si

consolidare a bisericii, care se ridica la 3

milioane de lei noi (aproximativ 750.000 euro).

Ministerul Culturii a contribuit la reparații cu

300.000 lei în 2006 și cu 100.000 lei în 2007.

Biserica a fost consolidată și zugrăvită.

Deoarece acoperișul din tablă data din perioada

anilor 1954-1955 și era într-o stare avansată de

degradare, preotul paroh Vasile Hușleag a

decis în octombrie 2008 să-l înlocuiască.

Dorind să păstreze stilul rusesc și originalitatea

acestei biserici (singura din Iași cu șapte turle),

parohul a cumpărat din Ucraina tablă din inox

poleită cu aur. Comunitatea lipovenească locală

a reușit să strângă 25.000 euro, cu care

parohul a cumpărat peste 220 de coli de tablă,

prețul unei coli fiind de aproximativ 100 de euro.

Preotul nu a avut bani pentru a cumpăra tablă

cu care să acopere toate cele șapte turle și

astfel se intenționa acoperirea doar a cinci turle

cu tablă poleită cu aur.

La începutul anului 2009 a început înlocuirea

acoperișului. Lucrările au fost realizate de

meșterul Neculai Ciocan și echipa sa. În lipsa

unui specialist în lucrul cu acest gen de tablă,

muncitorii au stricat câteva zeci de coli de tablă

în timpul prelucrării și montării. Au fost aduși

specialiști din Ucraina pentru a le arăta

muncitorilor români cum să prelucreze și să

monteze tabla aurită. Într-un articol din Ziarul de

Iași din aprilie 2009, preotul Vasile Hușleag

făcea un apel pentru a fi ajutat cu circa 5.000

de euro. Acești bani erau necesari pentru

achiziționarea și a celorlalte 50 de coli cu care

să fie acoperite toate cele șapte turle. [7]

La sfârșitul anului 2009, lucrările de înlocuire a

tablei au fost finalizate, reușindu-se acoperirea

tuturor celor șapte turle. La acel moment,

Biserica lipovenească din Iași era a doua

biserică din Moldova care avea acoperișul

poleit cu aur (după Biserica "Sf. Arhangheli

Mihail și Gavril" din Cajvana, acoperită cu tablă

provenită din Ucraina, care a costat 250.000

lei). În Evul Mediu, Biserica "Sf. Trei Ierarhi" din

Iași a avut dantelăria exterioară suflată cu aur

de sus până jos.

Prezent[modificare | modificare sursă]

Parohia "Adormirea Maicii Domnului" din

municipiul Iași (jud. Iași) funcționează și în

prezent având ca preot paroh pe Vasile

Hușleag. Comunitatea lipovenească din Iași

număra în anul 2009 aproximativ 300 de

persoane. Hramul bisericii se serbează de Sf.

Maria, la 15/28 august.

Parohia aparține din punct de vedere canonic

de Eparhia Ortodoxă de Rit Vechi a Bucovinei

și Moldovei, cu sediul în orașul Târgu

Frumos (județul Iași). [4]

Arhitectura[modificare | modificare sursă]

Biserica lipovenească din Iași este o clădire

înaltă, cu șapte turle având în vârf câte o cruce

tăiată (specifică cultului rușilor staroveri). Turla

cea mai înaltă se află deasupra pridvorului

închis (aceasta din urmă fiind și clopotniță, cu

trei etaje). Deasupra naosului se află o altă turlă

înaltă, aceasta fiind înconjurată de 4 turle mici

(câte două pe lateralele pronaosului și pe

lateralele naosului). Cea de-a șaptea turlă se

află deasupra altarului.

Edificiul are absidele naosului drepte (încadrate

de câte două turle pe fiecare parte) și o absidă

a altarului semicirculară. În biserică se poate

intra de pe trei laturi: pe latura vestică intră

femeile, pe latura sudică intră bărbații, pe când

intrarea de pe latura nordică este folosită doar

la ocazii speciale. [5]

Mormânt în curtea bisericii[modificare | modificare sursă]

În curtea bisericii, lângă peretele altarului, se

află o piatră funerară care datează de dinaintea

construirii actualei biserici. Ea a fost așezată

deasupra mormântului lui Nikolai, copilul

negustorului Rodion Popov din Focșani,

decedat la 2 iunie 1854. Pe această piatră se

află următoarea inscripție în limba

rusă: "Святый Боже, святый крѢпкiй,

святый безсмертный, помилуй насъ.

НамѢстѢ семъ погребено тѢло

Фокшанскаго купца Родiона Попова сына

его младенца Николы, скончавшагося

1854го года İюня 2го дня. Господи! Нелишы

его Царствiя Небеснаго.", a cărei traducere

în limba română este următoarea: "Sfinte

Dumnezeule, sfinte tare, sfinte fără de moarte,

miluiește-ne pe noi. Aici odihnește trupul

copilului Nikolai, fiul negustorului Rodion Popov

din Focșani, care a murit la 2 iunie 1854.

Doamne, nu-l lipsi de Împărăția Cerurilor."

Biserica Lipoveneasca, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, amplasata pe strada Splai Bahlui, vizavi de Sala Polivalenta, este a doua ctitorie din Moldova care va avea acoperisul poleit cu aur. Lucrarile la schimbarea tablei, adusa tocmai din Ucraina, au inceput de citeva saptamini, iar preotul paroh, Vasile Husleag, spera sa le termine pina la sfirsitul acestui an. Parintele a investit pina acum peste 25.000 de euro in costisitorul acoperis. Mai are insa nevoie de bani, circa 5.000 de euro, pentru a-si termina lucrarile.Acoperisul, vechi din 1955Comunitatea lipoveneasca de la Iasi, care numara in prezent aproximativ 300 de

persoane, si-a construit prima biserica in 1780. Era din birne si era amplasata pe malul sting al Bahluiului, chiar pe locul actualei biserici lipovenesti. Biserica a fost refacuta din caramida in 1830, doar turnul si clopotnita au ramas din lemn. In 1866, in urma unui incendiu, biserica este total distrusa. Rusii o reconstruiesc in perioada 1872-1882, dupa planurile arhitectului Stefan Emilian, sub supravegherea starostelui lipovean Vasile Fomin. In 1882 este sfintita si primeste hramul "Adormirea Maicii Domnului". Parohul de aici nici nu isi mai aminteste cind au avut loc ultima data lucrari de restaurare si consolidare, insa stie ca la acoperis nu s-a mai facut nimic inca din anii '54-'55.Impins de nevoie, acoperisul fiind intr-o cumplita stare de degradare, parintele Vasile Husleag a decis in octombrie anul trecut sa schimbe tabla. Nu a ales o tabla oarecare, ci una care sa redea bisericii frumusetea de

altadata si sa ii confere originalitatea pierduta: tabla de inox suflata cu aur. "Tabla am cumparat-o din Ucraina, si tot de acolo am adus specialisti care sa ii invete pe mesterii nostri despre cum poate fi montata si prelucrata aceasta tabla, care este poleita cu aur. Am ales aceasta varianta pentru ca am dorit sa pastram stilul rusesc si originalitatea acestei biserici", povesteste parohul. El a fost in Ucraina, de unde a cumparat peste 220 de coli de tabla aurite, dintre care citeva zeci au fost stricate in timpul prelucrarii si montarii.Motivul pierderilor a fost tocmai lipsa unui om specializat in astfel de operatiuni. Problema s-a rezolvat odata cu trainingul sustinut de o echipa de experti rusi care au venit la Iasi special pentru a le arata muncitorilor cum se lucreaza cu aceast material special. Asa ca, de citeva saptamini, mesterul Neculai Ciocan si echipa sa muncesc de zor la montarea tablei.

Mai trebuie bani pentru acoperirea a doua turle

Mesterii lipoveni au invatat mestesugul batutului tablei de aur de la ucrainenii adusi special la Iasi pentru a-i invata

Biserica lipoveneasca este singura constructie de gen din Iasi cu sapte turle. Doar cinci dintre acestea vor fi acoperite cu tabla poleita, pentru ca preotul, care a strins banii cu ajutorul enoriasilor, nu isi permite sa cumpere si celelalte 50 de coli de care ar avea nevoie pentu a termina lucrarea. "O folie de tabla costa cam 100 de euro. Cele peste 200 de coli le-am cumparat numai cu ajutorul enoriasilor. Ne-ar placea sa fim ajutati sa cumparam si restul de 50", isi doreste parintele, care este paroh aici de 20 de ani.El a facut acum trei ani un deviz de restaurare si consolidare a bisericii. I-ar fi trebuit pentru acest proiect 30 miliarde de lei vechi, insa a primit pina acum de la Ministerul Cultelor doar 3

miliarde in 2006 si un miliard in 2007. Anul acesta a depus chiar si la Primaria Iasi un proiect pentru fonduri structurale, insa asteapta raspuns.Pina cind va primi banii pentru consolidare si restaurarea intregii biserici, parintele Vasile va continua sa scoata vechea tabla pentru a o inlocui cu cea poleita cu aur, cumparata cu ajutorul celor aproximativ 300 de lipoveni care locuiesc in Iasi. "Nu stiu sa mai existe o astfel de biserica in Moldova. Oricum, obiceiul suflarii cu aur a acoperisului vine de la rusi. Se foloseste foarte rar la bisericile noastre", spune un preot ortodox. Dantelaria de la exteriorul Bisericii "Trei Ierarhi" din Iasi a fost suflata in aur de sus pina jos.In Romania mai sint cel putin doua biserici care si-au schimbat tabla veche cu tabla din inox poleita cu aur adusa din Ucraina. De exemplu, la Ghimbav - Brasov se lucreaza la acoperisul bisericii, care va fi cu tabla adusa de la

Manastirea "Lavra Pecerska" din Ucraina. Lucrarile se vor termina in aceasta primavara si s-au ridicat la 45.000 de euro.Obicei slavO alta biserica este cea cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" de la Cajvana, din judetul Suceava. Tabla este adusa tot din Ucraina, de la Kiev, si l-a costat pe parohul de aici aproximativ 2,5 miliarde de lei vechi.Obiceiul suflarii acoperisului cu aur apartine, asa cum mentioneaza chiar si parintele ortodox, rusilor. Asa ca acest tip de constructie este intilnit cu precadere in tarile slave, precum Serbia, Rusia, Bulgaria, Ucraina.

Biserica Lipovenească

imagini:   1

Datare : construită în1830, radical refăcută în anii 1872-1882Descrierea starii actuale : Hramul  “Adormirea Maicii Domnului”(15 august); 

IstorieA fost construită în secolul al XIX-lea pe locul unde a existat pâna atunci o biserică din bârne, construită în 1780. Iniţial se afla pe malul drept al Bahluiului, dar după modificarea cursului râului,a ajuns pe malul stâng (N.A.Bogdan:2004, p.245). Aici, la sudul Curţii Domneşti şi dincolo de Bahlui, se află mahalaua lipovenească (Viorel Erhan:2003, p.259).Biserica  a fost refăcută din cărămidă în anul 1830, dar turnul şi clopotniţa au rămas tot din lemn. În anul 1866, a avut loc un incendiu care a distrus biserica şi obiectele sale. Pâna la redeschiderea bisericii, s-a construit alături paraclisul „Sf. Apostoli Petru si Pavel”, care a rămas funcţional şi în continuare (N.A.Bogdan:2004, p.245), mai ales pe timp de iarnă, căci biserica mare este foarte greu de încalzit (Viorel Erhan:2003, p.262).Refacerea bisericii a avut loc între anii 1872-1882, după planurile arhitectului Ştefan Emilian, prin

subscripţie publică supravegheată de starostele lipovean Vasile Fomin. În prezent, biserica lipovenească din Iaşi posedă o serie de icoane valoroase, realizate în stilul tradiţional al artei ruse bisericeşti.Parohia "Adormirea Maicii Domnului" funcţionează şi în prezent. Din punct de vedere canonic, depinde de Eparhia Ortodoxa de Rit Vechi a Bucovinei şi Moldovei, cu sediul în orasul Târgu Frumos, judeţul Iaşi (Sorin Iftimi:2000, p.108).

Construcţia:Este o clădire înaltă, impunătoare, cu şapte turle. Are trei intrări: una pe latura vestică (pentru femei), una pe cea nordică (folosită doar la ocazii speciale) şi alta pe latura sudică, pentru bărbaţi. Turlele cele mai mari sunt deasupra naosului şi deasupra pridvorului închis (aceasta din urmă fiind si clopotniţa) (Viorel Erhan:2003, p.260). Fiecare dintre cele şapte turle poartă în vârf o cruce specifică acestui cult. Absidele naosului sunt drepte, doar cea a altarului este semicirculară (Viorel Erhan:2003, p.261).Biserica a fost refăcută în anii 1959 şi 1989, prin contribuţia enoriaşilor (actualmente, în jur de 250 de familii) (Viorel Erhan:2003, p.261). 

În prezent se desfasoară lucrări de reparaţii şi îmbunătăţiri, la ziduri şi la acoperiş, construcţia fiind afectată de seisme şi de trecerea timpului.

Preot Vasile Cozma -"Lipovenii sunt un neam nascut si tinut de credinta"

 

Oameni cu nume de tei 

Acum cateva sute de ani, un neam de pescari barbosi, darji si evlaviosi, coborati parca din povestile biblice, a venit sa se aseze prin partile noastre. Vorbeau toti ruseste si fusesera schingiuiti si surghiuniti de tari, numai pentru ca nu s-au supus innoirii ritualului ortodox. Voiau sa

fie lasati sa se roage in pace lui Dumnezeu, asa cum o facusera vreme de o mie de ani. In legea veche. Si-au spus "staroveri", ortodocsi de rit vechi. Noi ii stim de lipoveni. Fara ei, magia Deltei este de neinchipuit, iar farmecul Romaniei ar ramane ciobit. Lipovenii. Blajini si tacuti, taind apele ca niste voievozi cu lotca. Neclintiti in credinta si misteriosi. Cum e si numele lor, ce vine, pare-se, de la "lipa", care in ruseste inseamna tei. Caci din tei si-au facut lipovenii toate din viata lor, de la lotci pana la icoane; icoanele pe care tot ei, pescarii, le-au pictat candva cu osardie si mestesug. Aproape neasteptat, lipovenii si-au ales Braila drept centru spiritual, nu doar romanesc, ci si international. Mitropolia ortodoxa de rit vechi de aici pastoreste credinciosii din intreaga lume, avandu-l drept indrumator spiritual si sufletesc pe parintele Vasile Cozma. Preot tanar si harazit, m-a primit zambind prietenos dintre icoanele pe care le restaureaza cu mana lui, atingandu-le cu evlavie, ca pe niste odoare sfinte.

"Mitropolia noastra are eparhii din Australia si pana in Alaska"

- Parinte Vasile Cozma, cum de a meritat Braila o asemenea cinste, sa fie chiar aici Mitropolia ortodoxiei de rit vechi din lumea intreaga?

- Mitropolia noastra este mostenitoarea vechii Mitropolii de la Fantana Alba, care a ramas pe teritoriul Ucrainei. In al doilea razboi mondial, in timp ce armata rosie inainta spre Romania, al saptelea mitropolit al nostru, Siluan, a parasit Mitropolia de acolo, o biserica impunatoare, frumoasa si veche de 150 de ani. Cu el s-au retras toti episcopii, in afara de cei din Uniunea Sovietica. Au venit in Dobrogea, la Slava Rusa. Doi-trei ani, Mitropolia de rit vechi a fost acolo, dupa care s-a mutat la Braila, pentru ca Braila se afla undeva, la mijloc, in masa de credinciosi lipoveni. Nu e prea departe de Bucovina, unde avem cea mai nordica parohie, la Radauti, nici de malul marii. A contat si ca aici a fost si o catedrala episcopala, dar si ca la Braila sunt mai multi lipoveni decat in orice alt oras romanesc. Si de atunci, aici, la noi, la Braila, vin episcopii de rit vechi din toata lumea, ca sa fie unsi. Caci

Mitropolia noastra are eparhii din Australia si pana in Alaska.

Maica Domnului vindecatoarea celor bolnavi 

- Ce deosebiri sunt intre ritul ortodox vechi si cel nou?

- Sa va spun numai cateva, ca sa nu intram in detalii prea tehnice. Noi, de pilda, ne inchinam cu doua degete, nu cu trei. Asa Il cinstim noi pe Mantuitor, care s-a rastignit pe Cruce pentru noi. Doua degete inseamna partea divina si partea omeneasca a Mantuitorului, pe cand cele trei unite inseamna Sfanta Treime. Noi scriem numele Mantuitorului cu un singur "i", Isus, nu Iisus, iar preotul de rit vechi slujeste in slavona si ne tinem sarbatorile pe stil vechi. La noi se ocoleste biserica in sensul acelor ceasornicului, nu impotriva soarelui, ca la ceilalti ortodocsi s.a. Dar

despre deosebirile dintre noi, cel mai bine a spus-o Alexandr Soljenitin: "Doar semnul crucii cu trei degete e primit de Dumnezeu, cel cu doua degete e dat anatemei? Si oare Biserica ortodoxa pe stil vechi s-ar fi prabusit, din cauza ca in cuvantul Isus este un singur "i"? Sau pentru ca se spune Aleluia indoit si nu intreit, ca se merge in jurul bisericii dupa soare si nu in sens opus? Si doar pentru atat, cele mai bune vieti au fost aruncate in Rusia pe rug si in surghiun?".

Mitropolia de rit vechi de la Braila 

- Va rog sa ne povestiti cate ceva despre firea si obiceiurile credinciosilor sfintiei voastre. Majoritatea lor traiesc in cartierul brailean Pisc, foarte frumos si insolit. Cum este azi viata

lipovenilor?

- In Pisc, lipovenii au avantajul ca traiesc mai compact. Traiesc liberi, ca la tara, si castiga ca la oras. Chiar si azi spun "la mine in sat", nu la mine in cartier. Si se roaga tot "pentru satul lor, Pisc". In restul orasului, suntem mai rasfirati. Eu am vecini de toate natiile: romani, tigani, greci, armeni si evrei. Am trait dintotdeauna amestecati, dar n-au fost niciodata conflicte etnice la Braila, care a ramas cosmopolita si europeana. Iar inainte mai era si bogata, era un mare nod comercial. Aici era vama, aici se facea pretul graului in Europa. Si am avut si lipoveni bogati, ca Stulkovski, cel care si-a donat casa resedintei mitropolitane, care a fost mare armator cu vapoare pe Dunare.

- Credeti ca va mai straluci iar, si pentru lipoveni, vechea aura prospera a Brailei?

- Nu stiu. Lumea s-a schimbat, totul s-a schimbat. Si asta se simte si in cartierul brailean Comorovca, care inainte era numai de lipoveni. Povestesc batranii despre vremurile de aur, cand

diminetile, strazile gemeau de cosuri cu peste. Si gaseai de toate, ca portul era aproape. Au dus o viata frumoasa acolo, pana mai ieri. Acum, toate-s mai mult amintire.

O iconita si-o barca

- Ce ii tine uniti pana la urma pe lipoveni?

- Lipovenii sunt un neam nascut si tinut de credinta. Ganditi-va, cine si-ar parasi casa doar pentru ca e neinduplecat in credinta lui, asa cum au facut-o stramosii nostri care au plecat din Rusia, doar cu o iconita, o desaga si o barca? Cine ar mai face lucrul acesta azi, cand lumea isi schimba asa de usor si credinta! Liantul care ne-a unit pe noi a fost Biserica. Spunea intr-o carte un lipovean luminat, Filip Ipatiov: "Langa Biserica, lipovenii s-au simtit mai puternici". Si asa am ramas sute de ani. Si la fel se intampla si acum, in Italia si in Spania, cu lipovenii plecati la munca. La fel ca romanii, biserica e punctul care ii aduna. Acolo vin ei si se roaga, isi plang pe umar, se bucura. In rest, traiesc razletiti printre straini. Inainte de '89, ii atragea pe toti Ardealul, acolo castigau bani buni. Lipovenii au fost mereu

cautati la lucru pentru ca lumea ii stie seriosi si puternici. Nu trag de timp si isi fac treaba. Li s-a spus "excavatoare cu barba". Sigur, printre noi nu-s numai meseriasi, avem si medici si profesori universitari. Din pacate, acum au ramas foarte putini lipoveni in tara.

Parintele Cozma si Valentin Iacob 

Inainte, cu banii castigati in Ardeal, ai nostri isi faceau case si ramaneau in Romania, la un loc cu parintii si bunicii lor. Si fiecare casa avea in fundul gradinii cate o baie, o sauna de fapt. Iar baia are la noi o semnificatie sacra. E un ritual intreg de curatire. Inainte erau bai negre. Acum s-au mai modernizat si sunt bai albe. Baile negre nu aveau horn. Era un cuptor cu pietre de granit inauntru, aprindeai focul si fumul iesea in toata baia care avea insa o usa deschisa si gauri de aerisire. Si dupa ce se aerisea si se incingeau pietrele, se inchidea usa, se astupau toate gaurile de aerisire,

intrai in baie si turnai o cana de apa rece peste pietrele incinse. Se facea un abur de te coceai, o caldura greu de suportat pentru cineva neinvatat. Eu nu puteam sta cu bunicul meu unde se urca el, ci pe o lavita mica si joasa, ca nu puteam sa respir. Si se mai puneau si plante aromate. Batranii se duceau in muntii Macinului, culegeau ramurele de stejar verde, cu frunze cu tot, si faceau niste maturi. Puneai acea matura pe pietrele incinse, turnai apa fierbinte peste ea, o tineai putin sa se incinga si incepeai sa te lovesti cu matura. Uau, ce iesea!... Alte vremuri. Lucrurile erau asezate. Satul meu, Carcaliu, era plin de oameni. Acum au ramas doar batranii. Este un sat pustiit! Doar in august, cand se intorc lipovenii in concediu din cele tari, se mai anima si Carcaliul meu. Cei plecati si-au facut case in strainatate. S-au ancorat. Tinerii nu mai vor sa se intoarca. Occidentul i-a schimbat. Barba, de pilda, poarta tot mai putini.

- Chiar asa, de ce poarta lipovenii barba?

- Pornind de la Biblie. Scrie acolo ca barbatii isi radeau barbile si parul numai cand erau bolnavi

de lepra. Pe cei zece leprosi pe care i-a vindecat Mantuitorul, El i-a trimis: duceti-va la preoti! Veneai la preot, el te radea si te trimitea in strada. Nu erai primit in casa, dormeai cateva zile pe strada, apoi iar te radea, sa se convinga ca a pierit boala din tine. Si lui Moise i-a spus Dumnezeu: "Nici un obiect ascutit sa nu se apropie de barbile voastre".

"Este extraordinar sa incepi anul nou in biserica!"

- Traditiile se mai pastreaza, sau se pierd, ca la majoritatea romanilor? Se mai tin sarbatorile populare, folclorul, portul? Traditia e o componenta a credintei...

- Avem traditii foarte frumoase! La noi, mireasa isi face o rochie speciala pentru cununia religioasa, pe care o poarta si dupa ce s-a maritat. Mie, cand eram mic, imi placea sa casc gura la cununii. Si am vazut de copil cum in biserica intrau numai perechea de tineri, nasii si o domnisoara de onoare. Invitatii nu aveau ce cauta.

In atelierul de refacere a icoanelor vechi 

Era o taina. Slujba cununiei era despartita de petrecere. Iar sambata spre duminica si in ajun de sarbatori nu se faceau cununii. Cununiile se faceau luni. Se sfintea ziua de duminica, pentru ca se considera ca atunci isi incep tinerii viata de familie. Duminica doar se pregatea nunta, printr-o sezatoare de fete si feciori. Din pacate, o parte din obiceiuri si din incarcatura pioseniei de atunci s-au dus pe apa timpurilor astora secularizate si iuti.

- Sarbatorile sfinte, Craciunul si Pastele, se mai tin?

- Cand eram eu copil, noi stateam in Carcaliu pe o ulita care se numea chiar Strada Bisericii. Slujba incepea la 12 noaptea, in Ajun de Sarbatoarea Nasterii Domnului, iar mama ne trimitea la biserica, pe mine si pe sora mea. Ne imbraca si ne indemna: "Duceti-va voi, ca va ajung si eu din

urma". Si cum sora mea plangea ca ii e frica, mama ne lumina: "Iesiti in strada si o sa vedeti ca-i plin de lume". Si, intr-adevar, cand ieseam in strada, auzeam un scartait mare pe zapada. Veneau toti oamenii din sat la biserica noaptea, buluc. Era ceva coplesitor! Dupa slujba, plecam la colindat. Iar Ajunul era Ajun, zi de post. De dulce se manca de-abia de Craciun, dupa Sfanta Liturghie. Dar si acum, de sarbatorile mari, oamenii sunt la biserica. Iar prima zi de Craciun, care la noi e pe 7 ianuarie, ne-o facem in familie. De abia de sfantul Stefan, ne vizitam si ne veselim. In schimb, de Anul Nou, niciodata, dar niciodata, la lipoveni nu se petrecea! Mergeau toti la biserica, pentru ca de Sfantul Vasile e Taierea imprejur a Domnului. Petreceau lipovenii pe 1 ianuarie, seara, dar nu in Ajun. Si, este extraordinar sa incepi anul nou in biserica! Iar Sarbatoarea Patimilor e si ea foarte frumoasa pe la noi. Si ce e frumos e ca toti ortodocsii, si romani, si lipoveni, sarbatorim Pastele impreuna.

"Icoanele la care s-au rugat atatia oameni incep sa raspunda"

- Noua generatie de preoti din Biserica ortodoxa de rit vechi e aproape, sufleteste, de credinciosi? Oamenii sunt tot mai insetati sa afle in preot si un duhovnic o calauza cereasca, in timpurile atat de grele in care traim.

Maica Domnului a Semnului 

- Si la preoti, ca si la restul oamenilor, depinde de cum isi intelege fiecare menirea. Se spune ca se mantuieste unul dintr-o mie de preoti. La Judecata Tatalui, vei fi intrebat: ti s-a dat o turma a lui Hristos, ce ai facut cu ea? Preotul se mantuieste prin ei, si ei impreuna cu preotul. De aceea, fiecare ar trebui sa se gandeasca bine inainte de a deveni preot. Asteptarile oamenilor sunt mari si problemele multe. Dar cand te vad ca arzi pentru lucrarea in biserica, credinciosii te sprijina.

- Cum v-ati descoperit vocatia de preot?

- La ortodocsii de rit vechi nu exista scoli de teologie. S-a incercat infiintarea unei clase la seminarul de la Iasi, insa n-a functionat, din pacate. La noi, parohia alege preotul dintre credinciosi. Eu nu stiu de ce au crezut enoriasii in mine. De aceea ma stradui din toate puterile mele pentru sufletele si nevoile lor.

- Ritualul bisericesc e diferit de al nostru?

- Posturile si regulile sunt aceleasi pentru toti ortodocsii, desi multi dintre ei le practica mai relaxat. La noi, nu se slujeste Sfanta Liturghie fara Vecernie si fara Utrenie si fara o Priveghenie de toata noaptea. In plus, lipovenii nu petrec sambata spre duminica, fiindca la noi duminica inseamna Inviere (Voscrisenie) si, de aceea, toate slujbele de sambata seara si duminica dimineata vorbesc de Patimile Mantuitorului.

Comori Lipovenesti 

- Cum sunt cinstite icoanele la lipoveni?

- Lipovenii au un obicei tare frumos. Cand se cununa copiii, parintii pot sa le dea si un vagon de aur, dar inainte de toate, trebuie sa le dea o icoana. La biserica, mirele si mireasa merg cu icoana fetei. Cand se intorc, sunt asteptati in casa mirelui cu paine, sare si cu icoana pe care parintii i-au pregatit-o baiatului. Icoana este binecuvantarea adevarata a parintilor. Si lipovenii si-au pastrat totdeauna icoanele si le-au transmis urmasilor. Sa vinzi o icoana e ca si cum ti-ai vinde sporul si norocul casei. La icoanele noastre s-au rugat toti stramosii nostri. De aceea, noi credem ca icoanele la care s-au rugat atatia oameni, din mosi-stramosi, incep, la randul lor, sa raspunda.

In casele noastre, icoanele se pun la loc de cinste. Inainte, in fiecare camera era cate o icoana. Ba era chiar si un loc anume pentru ele, un colt de rugaciune, care in slava veche se numeste "Coltul lui Dumnezeu". In Rusia, cei cu dare de mana impodobeau icoanele cu pietre scumpe, atat de mult le iubeau! Iar in camerele unde erau icoane, crestinul nu facea nimic nepotrivit, care putea leza sfintenia icoanei. De pilda, lipovenii nu fumau in casa si nici nu tineau animale. Numai pisicile erau admise, pentru ca sunt folositoare in casa. Cainii, nu! Pisicile aveau un statut special, aveau voie sa intre pana si in biserica, sa prinda soareci. Cand ajungeai la casa unui lipovean, mai intai faceai rugaciunea lui Isus: "Doamne Isuse Hristoase, miluieste-ne pe noi"; si cel din casa raspundea: "Amin!". In casa nu intrai cu caciula pe cap. Si dupa ce intrai, faceai mai intai trei matanii pana la brau, in fata icoanelor, si abia apoi spuneai: "Buna ziua". Lipoveanul, cand intra intr-o casa, cauta unde sunt icoanele ei, ca sa faca o rugaciune, si cand nu le gaseste, nu se simte bine. La noi, Coltul ocrotitor al lui Dumnezeu dainuie pana azi.

"La Braila, toate bisericile lipovenesti sunt inchinate Maicii Domnului. In felul acesta, orasul este aparat"

Sfantul Nicolae 

- Toate obiceiurile noastre sunt legate de credinta. La lipoveni, parintii, cand boteaza copilul, ii dau numai nume de sfinti. Nimic in plus, niciodata. Inainte, mai era un obicei foarte frumos, al numelor de botez. Sa va dau un exemplu. Sa spunem ca pe o femeie o cheama Nicoleta. Care e patronul ei spiritual? Este Sfantul Nicolae. Dar Sfantul Nicolae a fost barbat. Noi credem ca nu e bine ca femeile sa aiba de patroni sfinti barbati. Femeile trebuie sa poarte nume de sfinte si barbatii nume de sfinti. In afara de Maica Domnului. La noi, in scrierile bisericesti si in toate cartile, Maicii Domnului i se spune Maria (cu

accent pe i), iar celorlalte, Maria - Maria Magdalena, Maria Egipteanca (cu accent pe primul a). Trebuie sa ne socotim nevrednici sa-i purtam numele Maicii Domnului. Nu ar trebui sa se sarbatoreasca nimeni, nici de Adormirea Maicii Domnului, nici de Sfanta Maria Mica. La noi, pe nici o femeie lipoveanca nu o cheama Mara. Si inca ceva, la Braila, toate bisericile mari lipovenesti sunt inchinate Maicii Domnului. In felul acesta, orasul este aparat. Si ne-a ferit Dumnezeu de multe rele, ca aici lumea inca se mai roaga.

- Parinte, toti ortodocsii, si cei de rit vechi, si cei de rit nou, ne aflam in Postul Mare al Pastelui. In vremea asta, lumea intreaga e cuprinsa de tulburare si criza. Ce credeti ca ar fi bine acum, pentru noi toti?

Sfantul Ioan Botezatorul 

- Adevarat, traim vremuri tulburi si dintotdeauna s-au gasit "pescari", ucenici ai vicleanului, care au incercat sa pescuiasca in vremuri tulburi ca acestea. "Vedeti sa nu va insele cineva", a spus Mantuitorul. Noi, insa, ne lasam inselati cu beteala ieftina, pentru care platim mult. Suntem nemultumiti de tot si de toate si suntem suparati ca e criza. Dar daca am avea mai mult, am face, oare, mai mult bine celor din jur? Sarbatorile crestine le transformam incet in prilejuri de carnaval si imbuibare. Din oferta in oferta, viata ni se scurge si nu mai avem timp pentru Dumnezeu. Ne urnim anevoie ca sa facem binele, risipindu-ne si mintindu-ne singuri. Orbecaim. Ne e tot mai greu sa traversam strada, duminica dimineata, ca sa intram in biserica si sa ascultam cuvantul Domnului, uitand ca Zaheu Vamesul s-a mantuit si pentru ca s-a urcat in copac doar ca sa-L asculte pe Hristos. Ce-i de facut? Ma gandesc, inainte de toate, la sansa Romaniei noastre ca sa-si revina, sa fie ce-a fost odata. Singura solutie este intoarcerea la Dumnezeu. Pentru ca omul

fara Dumnezeu ("bezbojnic", spunem noi) se preteaza la orice.

Sfantul Gheorghe 

Adevaratul crestin, care traieste in Dumnezeu si Il poarta pe Dumnezeu in el, intotdeauna va discerne. Cum vrem noi sa schimbam lumea, daca nu incepem cu noi? Ne trebuie putere duhovniceasca ca sa stam contra valului ce vine impotriva noastra, zi dupa zi. Trebuie sa ne ridicam, caci omul e facut sa stea vertical. Sa te ridici inseamna sa parasesti pacatul. Dumnezeu inca ne rabda si ne asteapta. Noi trebuie doar sa ne intoarcem la El. Cum sa o facem ne invata cel mai bine Sfantul Apostol Pavel. Iar acum e cel mai bine sa-i dam ascultare, caci suntem in Postul Mare. "Sa lepadam lucrurile intunericului si sa ne imbracam in armele luminii. Imbracati-va in Domnul Isus Hristos, si grija de trup sa nu o faceti spre pofte". "Luati toate armele lui Dumnezeu, ca

sa puteti sta impotriva in ziua cea rea si toate biruindu-le, sa ramaneti in picioare. Luati si coiful mantuirii, si sabia Duhului care este cuvantul lui Dumnezeu". Doamne ajuta!

Biserica

Bisericile ortodoxe de rit vechi ale lipovenilor au multe elemente comune bisericilor romanesti, fiind alcatuite in principal din altar, naos si pronaos. In locul pridvorului se afla o camera cu icoane de unde participa la slujba persoanele care nu au dreptul de a intra in biserica. Intre altar si iconostas, pe ambele parti, se gaseste corul bisericii, format din cei care stiu sa cante si sa citeasca in slavona. Cele doua parti ale corului se reunesc in anumite momente ale slujbei religioase, in fata portilor ceresti, pe un fel de postament/ podium mai inaltat fata de restul podelei.Dincolo de iconostasul ce delimiteaza corul bisericii, se gasesc doua spatii separate la fel printr-un iconostas, cel al barbatilor si cel al femeilor.

Biserica ortodoxa de rit vechi

din Slava Rusa, jud. TulceaTurla principala de deasupra pronaosului este foarte larga si cuprinde in interior imaginea de dimensiuni foarte mari a lui Isus Pantocrator.Biserica lipoveneasca are de obicei trei intrari: una principala si alte doua laterale – pentru

accesul barbatilor.Postat in CULTURA | Lasă un comentariu »

Religiemai 21, 2011 de agavriloaeipaula

Credinta rusilor lipoveni din Romania este crestin-ortodoxa de rit vechi, pastrata neschimbata inca din timpul crestinarii Rusiei Kievene in 988 de catre cneazul Vladimir Sveatoslavici. Si in prezent, slujbele religioase se tin in limba slavona, iar calendarul folosit este cel iulian.

Cele cateva elemente care ar diferentia credinta rusilor lipoveni de cea ortodoxa practicata in Romania tin in marea lor parte de ritul religios si nu de dogma.Aducem spre exemplificare cateva elemente caracteristice:

semnul crucii la staroveri se face cu doua degete (aratatorul si degetul mijlociu), reprezentand dubla ipostaza a Mantuitorului Isus Hristos: natura divina si cea umana, iar cele trei degete impreunate simbolizeaza Sfanta Treime;crucea rusilor staroveri este cu opt extremitati (colturi);numele Mantuitorului se ortografiaza cu un singur I – Isus;inconjurul bisericii in timpul procesiunilor se face in sensul rotatiei acelor de ceasornic (in

sensul miscarii aparente a Soarelui);oficierea liturghiei se face cu sapte prescuri, si nu cu cinci, etc.Din punct de vedere confesional, al apartenentei la centrul spiritual si al ierarhiei eclesiastice, in Romania exista doua orientari religioase ale rusilor staroveri:1. Staroverii de Fantana Alba („Belaia Krinita” – azi localitate in Ucraina, la 3 km nord-vest de localitatea Climauti din Romania)Prima Mitropolie a staroverilor a fost cea infiintata pe 28 octombrie 1846 la Belaia Krinita – Fantana Alba, cu primul mitropolit ortodox de rit vechi Ambrosie. In 1940, datorita circumstantelor politico-istorice, sediul Mitropoliei a fost mutat la Braila.Mitropolitul actual, cel de-al doisprezecelea, al Bisericii Crestine Ortodoxe de Rit Vechi este Inalt Prea Sfintitul Leontii, Arhiepiscop de Fantana Alba, Mitropolitul tuturor credinciosilor de rit vechi din lume.Biserica Ortodoxa de Rit Vechi de Fantana Alba, cu sediul la Braila, are, conform Statutului ei aprobat de Ministerul Culturii si al Cultelor din Romania in 2002, un numar de patru eparhii:

Eparhia Brailei si Tulcei, pastorita de insusi I.P.S. Leontii – ce cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din judetele Braila, Galati, municipiul Tulcea, Sulina, localitatile Sarichioi, Mahmudia, Periprava, Chilia Veche, Mila 23, Sfistovca din judetul Tulcea si Bordusani din judetul Ialomita.Eparhia Slavei, pastorita de Arhiepiscopul de Slava, Flavian, ce cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din Carcaliu, Jurilovca, Slava Rusa, Slava Cercheza din judetul Tulcea si Ghindaresti, Navodari, Cernavoda, Constanta, 2 Mai din judetul Constanta. Sediul eparhiei se afla la Manastirea de calugari Uspenia – Adormirea Maicii Domnului din Slava Rusa, judetul Tulcea.Eparhia Bucovinei si Moldovei, pastorita de Episcopul Moldovei si al Bucovinei, Nafanail, ce include parohiile din judetele Iasi, Vaslui, Neamt, Suceava si Botosani. Sediul eparhiei

se afla la Targu Frumos, judetul Iasi.Eparhia din afara granitelor Romaniei, pastorita de Arhiepiscopul Americii, Australiei si al Canadei, Sofronii si care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din Australia, Canada, SUA, Europa de Vest si Georgia. Sediul eparhiei se afla in Oregon, SUA.2. Staroverii de Novozabkov (localitate in Federatia Rusa)Arhiepiscopia de Novozabkov s-a infiintat in 1923, in fruntea ei aflandu-se patriarhul Alexandr (din anul 2002).In Romania, adeptii acestei orientari sunt mai putini la numar, comparativ cu cei ce tin de orientarea de Fantana Alba, comunitati religioase aflandu-se in Tulcea si in cateva localitati din judet (Slava Rusa, Slava Cercheza, Sarichioi, Mahmudia).Titulatura oficiala a cultului este Biserica Ortodoxa de Rit Stravechi.

Trebuie precizat ca intre aceste doua ierarhii – Fantana Alba si Novozabkov – nu exista absolut nici o diferenta de dogma ori de ritual in oficierea slujbelor sau in savarsirea tainelor canonic. Existenta a doua orientari in sanul aceleasi comunitati de staroveri din Romania se datoreaza evolutiei confesionale

zbuciumate a staroverilor, dupa schisma religioasa de la mijlocul secolului al XVII-lea.

Cu timpul, datorita persecutiilor la care erau supusi preotii ce se impotriveau reformei nikoniene, dar si a faptului ca nu exista posibilitatea hirotonisirii de noi preoti, nemaifiind episcopi, staroverii au ramas practic fara preoti si fara o ierarhie bisericeasca. Ultimul episcop, Pavel din Kolomna a murit ars pe rug in 1656.

Centrul spiritual Fantana AlbaPentru a-si pastra credinta si ritul ortodox vechi, o parte din staroveri au incercat sa isi atraga preoti din sanul bisericii oficiale, pe cand altii au respins total aceasta idee.Au rezultat astfel doua directii confesionale principale:- popovti (cu popa), care recunosteau necesitatea preotilor si care au atras preoti din cadrul bisericii oficiale, cu conditia ca acestia sa treaca la vechiul rit. Ulterior acestia si-au format propria ierarhie bisericeasca prin ungerea ca Mitropolit de Fantana Alba a Mitropolitului de Bosnia, Ambrosie, convins sa treaca la credinta de rit vechi (28 octombrie 1846). Din acest moment, cultul crestin de rit vechi devine Biserica autonoma.

- bespopovti (fara popa) care, extinzand culpabilizarea pentru reforma bisericeasca asupra intregului cler bisericesc, nu au acceptat preoti de ocazie din cadrul bisericii oficiale si nici nu au recunoscut, mai tarziu, ierarhia stabilita prin infiintarea Mitropoliei de Fantana Alba. Acestia au ramas practic fara preoti, slujbele fiind oficiale de catre un dascal/diacon (nastavnik).In momentul in care prigoana impotriva staroverilor a incetat (la inceputul sec. al XX-lea, tarul Nicolae al II-lea emite un decret in acest sens, iar in 1971 Soborul Bisericii oficiale Ruse ridica anatema aruncata asupra staroverilor, revenind la sentimente mai bune fata de acestia), staroverii din Rusia care nu acceptasera ierarhia de Fantana Alba au infiintat in 1923 o ierarhie la Novozabkov (regiunea Breansk), prin ungerea cu Sfantul Mir a Arhiepiscopului Nicola, provenit din biserica nikoniana (modalitate similara ca cea prin care Ambrosie a devenit primul mitropolit al staroverilor).In 1990, bespopovti din Romania contacteaza ierarhia de la Novozabkov, acceptandu-i

autoritatea si hirotonisindu-si astfel preoti.

 Minoritatea lipoveana a venit in Iasi in secolul al 18-lea. Prima lor biserica a fost ridicata din barne, in anul 1780,pe locul actualei Biserici Lipoveneasca, de pe Bulevardul Profesor Dumitru Mangeron, ridicata in anul 1830, restaurata si extinsa intre anii 1872 si 1882, dupa planurile arhitectului roman Stefan Emilian, prin subscriptie publica.