Download - Biomateriale Metalice Lic

Transcript
  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    1/16

    Biomateriale metalice scurt istoric

    tiina biomaterialelor este tiina care se ocup cu interaciunile dintreorganismele vii i materiale, iar biomaterialele ca fiind orice substan sau combinaiede substan, de origine natural sau sintetic, care poate fi folosit pe o perioad detimp bine determinat, ca un ntreg sau ca o parte component a unui sistem caretrateaz, grbete, sau nlocuiete un esut, organ sau o funcie a organismuluiuman( illiams !""#$% &stfel s'a nscut tiina biomaterialelor cu un vocabular medicali tiinific mbogit de noi termeni, destinai definirii interaciunii ntre un organism viu sun material% rtopedia, c)irurgia estetica, oftamologia, c)irurgia ma*io'facial, cardiologia, urologiasi neurologia i practic toate specialitile medicale nu numr mai puin de + deproduse diferite i ! - din activitile medicale necesit utilizarea de biomateriale n

    scopuri de. diagnosticare, prevenie i terapie/in categoria biomaterialelor folosite pentru realizarea implanturilor i adispozitivelor medicale fac parte urmtoarele materiale. polimerii, metalele, ceramicelei compozitele%0etalele sunt unele dintre cele mai folosite biomateriale n cazul implanturilor ortopedice, i nu numai% &cestea sunt cunoscute pentru rezistena mare la uzur,ductibilitate i duritate ridicat% 1el mai des folosite metale pentru realizareaimplanturilor sunt oelurile ino*idabile, alia2ele de cobalt'crom'molibden, titanul i alia2elde titan% 3itanul i alia2ele acestuia sunt folosite cu precdere la realizarea implanturilor ortopedice datorit faptului c proprietile mecanice ale acestuia sunt asemntoare cu

    cele ale esutului osos%4rincipalele dezavanta2e al acestor metale sunt rigiditatea ridicat pe care o au ncomparaie cu esuturile gazd, precum i tendina acestora de a crea artefacte n cazulprocedeelor de diagnosticare avansate (investigarea cu computerul tomografic irezonan magnetic$%

    5tilizarea dispozitivelor artificiale n medicina uman i gsete nceputurile cuc6teva mii de ani n urm, ns succese importante din punct de vedere clinic au fostobinute doar n ultimul secol%

    7ecole la r6nd medicii au utilizat ndeprtarea esuturilor afectate de diverse bolisau traumatisme ca ultim soluie de meninere n via a pacienilor% 1u circa patrudecenii n urm s'a produs prima sc)imbare ma2or n asistena medical prin trecereade la ndeprtarea esuturilor afectate la nlocuirea acestora cu dispozitive artificiale%

    Biomaterialele utilizate iniial pentru fabricarea dispozitivelor implantabile, ncontact cu elemente ale sistemelor biologice, au fost materiale de uz general, care au ndeplinit ntr'o msur mai mare sau mai mic cerinele specifice domeniul medical,fiind cunoscute ca biomateriale de prim generaie% &ceste biomateriale combincapacitatea de a fi tolerate de organism cu unele proprieti de materialcorespunztoare aplicaiei medicale% 8n ultimii ani au aprut biomaterialele de a douageneraie, care sunt sintetizate av6nd n vedere e*istena i controlul proceselor fizice,

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    2/16

    c)imice i biologice de la interfaa implant9esut, astfel nc6t procesele celulare normales fie stimulate%

    Biomaterialele metalice sunt utilizate n diverse aplicaii dintre care maiimportante sunt cele ortopedice, dentare i cardiovasculare% :*ist trei tipuri de materialmetalice nenobile biocompatibile. oelul ino*idabil ;!

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    3/16

    Propriet ile biomaterialelor metalice

    4roprietile materialelor sunt guvernate direct c)iar de structura lor% =a nivelatomic, metalele sunt formate din ioni pozitivi, aflai n interiorul norului de electroniliberi% &cest nivel atomic este responsabil pentru caracteristicile i proprietile distincte

    ale metalelor% =egturile metalice permit atomilor s se autoaran2eze ntr'o anumitordine, s se repete i s se organizeze ntr'un model cristalin tridimensional% :lectroniiliberi sunt responsabili pentru proprietile electrice i de conductibilitate termic ametalelor% /atorit faptului c legturilor interatomice din structura metalelor nu suntspaial orientate, atomii aflaii la captul straturilor pot aluneca de pe un strat pe altuld6nd astfel natere deformaiei plastice%

    4roprietile c)imice ale metalelor depind tot de natura legturilor lor atomice% 1uc6t legturile dintre atomi sunt mai puternice, i greu de rupt, cu at6t materialul este maiinactiv%/eoarece interaciunea dintre esutul uman i biomaterial are loc la nivelul interfeeidintre cele dou componente, proprietile suprafeei materialului implantat sunt de

    mare importan% 0etalele n stare pur sunt mai rar utilizate, alia2ele acestora fiind maides folosite datorit faptului c mbuntesc unele dintre proprieti, cum ar firezistena la coroziune i duritatea% 3rei grupe de materiale domin grupabiomaterialelor metalice. oelurile ino*idabile ;!< =, alia2ele de cobalt'crom'molibden ititanul pur sau alia2e de titan (tabelul !$%

    4rimul tip de oel ino*idabil folosit n implanturi a fost oelul de vanadiu (!?'?@a$,dar rezistena la coroziune a acestuia nu a fost prea bun% 4entru a'i mri rezistena lacoroziune, n compoziia acestuia s'a adugat molibden (!?'?0o$, care mai t6rziu adevenit oelul ino*idabil ;!

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    4/16

    4 , ;- ' ' ,!;-7 , ;- ' ' '7i , A !- ' '3i ' ' ponderat '@ ' ' ' ponderat

    ' ' ' ;,A'+,A-

    itanul folosit ca biomaterial

    4rimele ncercri de utilizare atitanului n implanturile medicale dateaz din anii!"; % Ereutatea uoar (+,A g9cm;$ precum i proprietile mecano'c)imice forte buneale titanului, fac din acesta un material foarte utilizat n cazul implanturilor ortopedice%:*ist patru categorii de titan folosite n aplicaiile medicale% /eosebirile dintre ele suntdate de impuriti ca. o*igen, fier i nitrogen% 8n particular, o*igenul are o bun influen

    n cazul ductibilitii i rezistenei mecanice% 4e l6ng componentele prezentate mai susse mai folosesc i alte componente ca. )idrogenul i carbonul ( , !A- i respectiv,!-$% /e asemenea titanul are o rezisten foarte mare la coroziune, datorit formrii

    unui strat de o*id de titan (3i #$ pe suprafaa acestuia% &ceast pelicul producegrbirea procesului de osteointegrare, proces prin care esutul osos ader la suprafaaimplantului fr apariia inflamaiei cronice%

    /ezavanta2ele titanului includ o rezisten la forfecare relativ mic, rezistenmic la uzur i dificulti n procesul de fabricaie%

    8n tabelul # sunt redate cele mai importante proprieti mecanice alebiomaterialelor metalice folosite mai des n aplicaiile medicale%

    abelul ! Proprietile mecanice ale celor mai folosite biomateriale metalice

    4roprieti elino*idabil

    &lia2 1o'1r 3itan &lia2 3i'

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    5/16

    0odulul de elasticitate al materialelor prezentate este de cel puin apte ori maimare dec6t cel al esutului osos% &ceast neconcordan poate duce la apariiafenomenului de supraconsolidare, o stare caracterizat prin reabsorbia osoas nvecintatea implantului% 1omplicaiile clinice apar datorit faptului c cea mai mare

    parte din solicitarea mecanic este preluat de ctre implant, priv6nd esutul osos destimularea mecanic necesar procesului de )omeostaz% 4roprietile mecanice aleunui implant depind nu numai de tipul materialului folosit dar i de procesul defabricaie, tratamentele termice i mecanice put6nd sc)imba microstructura materialului%/e e*emplu, n cazul prelucrrii la rece (for2are sau cilindrare$, deformrile rezultate ducla o cretere a duritii i a rezistenei materialului, dar din pcate scade ductibilitatea icrete reactivitatea c)imic%

    itanul i alia"ele sale folosite n medicin

    Biomaterialelor metalice au fost utilizate n principal pentru fabricarea

    dispozitivelor medicale pentru nlocuirea esuturilor dure, cum ar fi articulaiile artificialede sold , placi osoase i implanturi dentare, deoarece acestea sunt foarte sigure dinpunct de vedere al performanelor mecanice% &ceast tendin este de ateptat scontinue% 0ai mult, oeluri ino*idabile, alia2elor 1o, i 3i i alia2ele sale (denumit continuare alia2e de titan$ sunt utilizate n principal la fabricarea de biomaterialemetalice /e c6nd se cunoa te c alia2ele de 3i au cea mai buna biocompatibilitate,cercetarea i dezvoltarea sistemului de biomateriale bazat pe 3i a fost urmarit cu mareinteres n zona biomaterialelor metalice%

    /eoarece c)iar i alia2ele de titan, care sunt e*trem de biocompatibile, nu suntbioactive, cercetri considerabile s'au efectuat pe studiul modificrii suprafeelor ceramicii bioactive cu scopul de a studia pe viitor biocompatibilitatea acestor materiale%

    >oarte recent, au nceput cercetri ale suprafeelor modificate de polimeri a alia2elor detitan prin legturile c)imice, n scopul de a mri biofunc ionalitatea %:ste de ateptat ca cercetrile privind cre terea biofunctionalit ii biomaterialelor

    metalice prin topirea i omogenizarea lor cu ceramica, polimeri, sau ambele, n funciede scopul dorit, importana acordat acestui subiect va crete%

    1ele mai multe cercetri asupra biomaterialelor de titan se fac concentr6ndu'sepe alia2e de titan deoarece variabilele de prelucrare pot fi controlate pentru a producerezultate selectateK proprieti mbuntite, cum ar fi modul redus de elasticitate,rezisten sporit la coroziune, i rspunsul esuturilor mbuntite sunt posibile ncomparaie cu alia2e de tip LMNO%4rin urmare, alia2el de N titan compus din elemente non'to*ice, cum ar fi Db, 3a, Pr, 0o,

    i 7n av6nd modulul de elasticitate inferior i rezisten mai mare ar trebui s fie din cein ce mai mult dezvoltate%

    itan comercial pur i alia"e de titan

    8n ultimii ani, titanul i alia2ele sale au nceput s fie folosite pe scar foarte largca biomateriale metalice% 8n afar de alia2ul 3i

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    6/16

    dezvoltat n mod specific pentru utilizarea n domeniul medical, n prezent e*ist otendin de nlocuire a vanadiului ca stabilizator al fazei # cu fier sau niobiu, din cauzaproprietilor potenial to*ice ale vanadiului%

    $i ura &icrostructura unei probe dintitan pur' la mrire ())x.

    $i ura &icrostructura unui alia" tipi6Al*+' la mrire 1)))x.

    4rincipalele motive pentru utilizarea acestor materiale sunt comportamentule*celent la coroziune i biocompatibilitatea% :ste binecunoscut faptul c, n condiii

    atmosferice normale, suprafaa titanului este acoperit cu un strat de o*id de tipul2

    TiO

    % &cest strat de o*id, cu o grosime de c6iva nanometri este amorf, iar ngroarea luidatorit polarizaiei electroc)imice anodice dependent de potenial duce la apariiaunor faze cristaline%

    46n acum, nu se cunoate nici un caz al titanului i alia2elor sale n carebiodegradarea fr distrugeri mecanice sau coroziune prin frecare s fi cauzat eecul

    implantului% 1u toate acestea, din cauza folosirii improprii a alia2ului tip 3i

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    7/16

    implantare, ndeprtrii stratului de o*id care a cauzat uzarea alia2ului, deformriiulterioare a suprafeei i, ntr'o foarte mic msur, parametrilor clinici ai pacientului%

    8n contact cu fluidele din esut, titanul o*ideaz la temperatura camerei% &ceastreactivitate este favorabil pentru implantele dentare% 8n absena micrilor de suprafasau n condiiile unui mediu defavorabil, aceast suprafa pasivat micoreaz tendina

    de apariie a fenomenului de biocoroziune% 8n situaia n care implantul ar fi plasat l6ngun receptor propriu al osului, zonele zg6riate n timpul montrii implantului se vor repasiva in ,i,o % &ceast caracteristic este foarte important n ceea ce priveteutilizarea titanului pentru obinerea implantelor 1ercetrile au demonstrat c stratul de o*id are tendina s se ngroae la testele decoroziune, acest proces fiind de dorit n soluiile aerate%

    3itanul prezint un modul de elasticitate relativ sczut i o rezisten la ntinderecomparativ cu a celorlalte alia2e biocompatibile% 8n timpul procesului de proiectare implantelor i protezelor, trebuie s se in cont de colurile ascuite sau seciunilesubiri care trebuie evitate acolo unde e*ist poriuni ncrcate cu tensiuni, sau dace*ist posibilitatea de apariie a condiiilor de forfecare% 0odulul de elasticitate al

    titanului este de cinci ori mai mare dec6t al osului compact, aceast proprietate pun6ndaccentul pe importana formei geometrice n distribuirea corespunztoare a presiuniimecanice de transfer% 7unt cunoscute patru tipuri de titan nealiat i c6teva tipuri dealia2e de titan%

    &lia2ul de titan cel mai des utilizat este de tip titan'aluminiu'vanadiu% /upaplicarea for2rii alia2ului se obin caracteristici cel puin de ase ori mai bune dec6t celeale osului% 0odulul de elasticitate al alia2ului este puin mai mare dec6t al titanului, fiinde aproape cinci, ase ori mai mare dec6t al osului compact% &lia2ul i elementulprincipal (titanul$ au suprafee acoperite cu o*id de titan (pasivate$% 8n general, titanul alia2ele de titan au demonstrat, pentru implantele i protezele introduse n organism,prezena unor interfee descrise ca fiind Rosteointegrate %

    abelul 3 itanul -i alia"ele pe baz de titan.

    Material Ti Grad 1 Ti Grad 4 Ti6Al4V Ti6Al7Nb Ti5Al2,5Fe

    Densitate (gr/cm ! +,A +,A +,+ +,A# +,+A" (G#a! !# !# !# ! A 'D$ritate (%V! ' #+ '#? ;! ';A + '&' 2) (M#a! ! +?; ' "A ? '" ?!A&*T+ (M#a! #+ AA ?#A'?< " '! "

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    8/16

    duc la ob inerea unor dispozitive cu o rigiditate mai mic care pot fi avanta2oase pentruanumite aplica ii, cum sunt cele de implantare, datorit e*ercitrii unei influene maireduse asupra osului% &lia2ul tip 3i'&l'@ are propriet i mult mai bune dec6t titanul pur%4roblemele legate de titan sunt sensibilitatea mare la fracturare i rezistena slab lauzur care pot conduce la eliberarea unor resturi de materiale, dac acesta nu este

    testat atent n vederea fabricrii implantelor% 8n timp ce materialul brut estebiocompatibil, pot aprea rspunsuri celulare i tisulare adverse dac se elibereazparticule de titan nesutul adiacent%

    & a cum am prezentat, cele patru mari categorii de materiale care se folosesccurent n implantologie sunt oelurile ino*idabile austenitice tip ;!

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    9/16

    abelul ( Proprietile mecanice ale biomaterialelor metalice.

    Material

    M.d$l$l l$i

    3.$ng ("! (G#a!

    0imita de

    c$rgere(& ! (M#a!

    e isten-a la

    r$ ere (&*T+!(M#a!

    e isten-a la

    .b.seal8(&end ! (M#a!160 !" ##!'!#!; A?

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    10/16

    D:1:7S3&3:& 53S=SP&FSS 4F 3:P:= F /: E:D5D1CS

    &rtroplastie endoprotetic nseamn nlocuirea unei articulaii deteriorate de unproces patologic oarecare (artroz, infecie, tumor, ec%$ cu una artificial, numit(endo$protez%

    &rtroplastia endoprotetic, numit n continuare TartroplastieT, se practic din!"< i reprezint una dintre cele mai mari realizri ale secolului UU n domeniulmedical% 3e)nologia implanturilor i procedurile de implantare s'au sc)imbat de atunci ievolueaz i n prezent% 1u toate acestea trebuie menionat faptul c orice protez areun Rtimp de via limitat% 8nlocuirea unei proteze poart numele de TrevizieT% important de tiut de asemenea c reviziile sunt n general mai dificile, mai scumpe imai puin satisfctoare dec6t artroplastiile primare% intervenie comple* cum esteartroplastia impune o Rabordare de ec)ipK &legerea momentului i procedurii

    c)irurgicale, precum i integrarea acestora n planul terapeutic general, sunt foarteimportante pentru rezultatul final%

    Clasificarea protezelor de enunc i

    &ctual e*ista suficiente date care sa demonstreze ca proteza de genunc)i estefiabila pentru tratamentul gonartrozei% 4roteza de genunc)i nu este o simpla balamacare sa inlocuiasca articulatia genunc)iului, ci inlocuieste doar cartila2ul acolo unde esteuzat (artroza$, conservand la ma*im restul structurilor anatomice ale articulatiei in mod

    particular ligamentele genunc)iului% /e aceea e*ista mai multe tipuri de proteze, infunctie de diferitele leziuni artrozice intalnite in practica curenta% 4rotezele de genunc)ise caracterizeaza prin diversitatea lor legata de variabilitatea acestei articulatii%/iferitele tipuri de proteze se disting printr'un anumit numar de parametrii.

    !% 1aracterul lor partial (unicompartimentala$ sau complet (protezatricompartimentala$

    #% /upa sistemul de stabilizare, cu conservarea sau nu a ligamentelor incrucisate,protezele superstabilizate Rin balama, etc

    ;% /upa sistemul de fi*are la os. cimentate sau necimentate+% /upa mobilitatea pieselor protezei. proteze cu platou tibial fi* sau mobil

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    11/16

    4roteze cu un singur a* de miscare (proteza Rin balama$

    4roteze cu doua a*e de miscare &ctual acest tip de proteza se foloseste in artrozelegenunc)iului cu diformitate mare si cu un sistem ligamentar deficitar

    4roteza cu trei a*e de miscare (cea mai utilizata astazi$

    /in ce este facuta o proteza cu trei a*e de miscareV

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    12/16

    !% 4olietilena de inalta densitate#% 0etal1obalt crom sau titan%

    >i*area protezelor se pate face cu ciment sau fara ciment la os% /e asemeni uniic)irurgi aleg o te)nica )ibrid, adica cimentarea componentei tibiale fara cimentareacomponentei femurale% &legerea te)nicii operatorii si a tipului de fi*are apartine fiecaruc)irurgW &cum #+ de ani a fost introdus conceptul der.te a $nic.m artimentala degenunc)i% :ste vorba de proteza compartimentului intern sau e*tern prin care)emiplatoul tibial este inlocuit de polietilena rezistenta la frecare (plastic$, iar condiluluifemural corespondent i se aplica, fara rezectie osoasa, un condil protetic de metal carereproduce forma anatomica a condilului femural% &ceste proteze unicompartimentale,actual utilizate frecvent, au trecut proba timpului prin durata reculului si calitatearezultatului clinic% &ceasta notiune de proteza unicompartimentala a permis dezvoltareaprotezelor femuropatelare, la nivelul articulatiei situate intre tibie si femur% &stfel tro)lee(portiunea dintre condilii femurali$ este inlocuita de o piesa metalica ce reproduce forma

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    13/16

    anatomica, iar proteza de rotula este un Rbuton de polietilena aplicat pe parteaposterioara a rotulei% :ste vorba bineinteles despre o proteza partiala, care respectaarticulatiile femurotibiale, si care trebuie sa fie sanatoase pentru acest tip de c)irurgie%

    4rotezele unicompartimentale sau protezele partiale

    :le asigura inlocuirea suprafetelor articulare uzate in cazul in care artrozaafecteaza electiv compartimentul femurotibial intern%, mai rar compartimentul femurotibial e*tern si uneori compartimentul femuropatelar% 3oate aceste proteze sunt alcatuitedin parte femurala metalica, cimentata sau necimentata parte intermediara de polietilena

    7i un Rplatou fi*at la nivelul tibiei pe care se spri2ina piesa de polietilena% &vanta2ul acestor proteze consta in marele comfort pe care il redau mersului, cu o mareamplitudine a mobilitatii, si o disparitie totala a durerilor% 3otusi utilizarea lor necesitcriterii stricte.

    !% =igamentele incrucisate trebuie sa fie normale, nedeteriorate de artroza sau detraumatism

    #% /eformarile si deviatiile de a* (varum, valgus$ trebuie sa fie mici si perfectcorectabile prin te)nica c)irurgicala%

    ;% &rtroza nu trebuie sa afecteze decat un singur compartiment al genunc)iului sinu trebuie sa e*iste riscul evolutiei artrozei compartimentului sanatos% /acaaceste criterii sunt respectate, se poate utiliza cu success protezaunicompartimentala de genunc)i%

    /ncon,enientele

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    14/16

    Snconvenientele se deduc prin limita posibilitatilor de utilizare% /aca unul dincriteriile de mai sus nu este respectat, rezultatele nu sunt satisfacatoare%1ompartimentul neprotezat poate sa devina artrozic, ceea ce necesita o reinterventiec)irrugicala pentru a completa proteza%/aca deformarea este importanta, proteza vafunctiona in conditii mecanice nefavorabile si se va uza precoce/aca ligamenele

    incrucisate nu sunt integre, proteza va functiona defectuos si se va uza rapid sau se valu*a %

    Protezele totale

    Feprezinta tipul cel mai frecvent folosit de proteza de genunc)i4rotezele totaleau beneficiat de o cunoastere mai buna a fiziologiei genunc)iului, in mod particular anotiunilor de rulare, alunecare si rotatie tibiala in timpul fle*iei'e*tensiei% 4rotezele cu unsingur grad de libertate (protezele Rin balama au fost practic abandonate in favoareaprotezelor totale actuale care respecta sistemele ligamentare ale genunc)iului si carenecesita rezectii osoase minime%

    A,anta"e7pre deosebire de protezele unicompartimentale, protezele tricompartimentale pot

    trata orice afectiune artrozica a genunc)iului, fie ca afecteaza unul, doua, sau toate cele; compartimente ale genunc)iului% /e asemeni, aceasta interventie c)irurgicala poate fipropusa oricare ar fi starea ligamentelor incrucisate% &ceste proteze pot fi utilizateoricare ar fi deformarea pree*istenta legata de artroza sau de o deformare congenitalapree*istanta:*ista mai multe tipuri de proteze totale in functie de

    !% 0ecanismul de stabilizare#% 0ecanismul de fi*are la os a protezei;% 0obilitatea platoului tibial

    /upa mecanismul de stabilizare se disting protezele care conserva ambeleligamente incrucisate, doar ligamentul incrucisat posterior sau care scarifica ambeleligamente incrucisate, in acest caz proteza compensand prin componentele eistabilitatea articulatie. protezele posterostabilizate%/upamodul de fixare la os se distingprotezele cimentate si protezele necimentate% >i*area poate fi diferita pentru oricaredintre cele ; componente ale protezei%Sn cazul protezelor cimentate, c)irurgul folosesteciment, care este de fapt un polimer (metacrilat de metil$ %&vanta2e. aceasta metoda sepoate adapta la orice caz indifferent de natura osului pe care se implanteaza proteza%

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    15/16

    /ezavanta2e. studiile statistice nu arata inconveniente clare ale acestei metode% 3otusi,se poate incrimina cimentul in scaderea duratei de viata a protezei prin eliberarea departicule% =a anumiti pacienti, fragili cardiovascular, cimentul poate provoca tulburari alritmului cardiac% >i*area fara ciment se face prin intermediul unei suprafete rugoase peinterfata aderenta la os, permitand o fi*are biologica direct la suprafata protezei% &ctual

    in Fomania acest tip de fi*are este putin utilizat%&ceste proteze totale actuale tind sainlocuiasca doar cartila2ul articular% :le sunt formate din doua componente separate.componenta tibiala care este partial sau in totalitate constituita din polietilena, si protezacondiliana metalica, care se fi*eaza la transele osteotomiei femuruluiK aceasta piesacontine cel mai frecvent o tro)lee metalica ce se articuleaza cu rotula, prin sau faraintermediul unui buton de polietilena :*ista bineinteles mai multe dimensiuni de protezepentru a fi adaptate la variatiile anatomice ale fiecarui pacient%

    Fezultatele artroplastiei de genunc)i (proteza de genunc)i$

    Fezultatele sunt evaluate prin cuantificarea unor parametrii.!% Fezultatul asupra ameliorarii durerii si in special prin raportarea la durerilepreoperatorii

    #% Fezultatul functional asupra activitatii generale a pacientului;% Fezultatul in functie de complicatiile postoperatorii+% /urata de viata a protezei%

  • 7/25/2019 Biomateriale Metalice Lic

    16/16

    1alitatea actuala a protezelor de genunc)i este datorata aparitiei protezelor totale siale protezelor unicompartimentale utilizate de peste # de ani, ca si de o cunoasteremai buna a anatomiei si a fiziologiei genunc)iului% Fezultatele protezei de genunc)i auatins sau c)iar au depasit actual pe cele ale protezelor de sold, care constituie oadevarata referinta in domeniu% &stfel rezultatele functionale sunt e*celente in " - din

    cazuri, in functie de ameliorarea durerii, de mobilitatea genunc)iului si de posibilitateapacientului de a efectua activitatile curente (mers, urcatul si coboratul scarilor, etc$% 4rimul scop al unei proteze de genunc)i este de a ameliora /5F:F:&' motivulprincipal pentru care se decide de obicei interventia c)irurgicala% Sn < - din cazuridurerea dispare complet, iar in ; - durerea persista, dar de o maniera episodica,moderata, la aparitia modificarilor meteorologice, si nu necesita nici un tratamentantalgic% Sn ! - din cazuri persista dureri care pot duce la efectuarea unui tratamentmedical, desi proteza este correct implantata% /aca proteza de genunc)i amelioreazacategoric durerea, ea permite de asemenea o fle*ie buna a genunc)iului, in medie de!# grade, si c)iar mai mult pentru protezele unicompartimentale% /isparitia sauscaderea semnificativa a durerilor, ca si recuperarea de buna calitate a fle*iei si

    e*tensiei permit reluarea unui mers normal, fara car2e, si fara limitarea distanteiparcurse, cu posibilitatea urcarii si coborarii scarilor% &stfel pacientul poate duce o viataapropiata de normal, cu posibilitatea c)iar de a relua anumite activitati sportive care nusolicita proteza de genunc)i e*cesiv. natatia, ciclismul, golf% Snsa proteza de genunc)inu are ca scop reluarea activitatilor sportive care solicita prea mult genunc)iul, careraman contraindicate, pentru a nu compromite proteza pe termen lung% Fezultatelefunctionale insuficiente (! -$ pot surveni datorita complicatiilor artroplatiei ca si, inabsenta complicatiilor, de dureri persistente 2enante, cu o fle*ie inferioara a " grade%

    0urata de ,iata a protezei

    &ctual durata de supravietuire medie a protezelor de genunc)i este de !# ani in:uropa% 4ersonal cred ca protezele cele mai moderne, prin conceptia, design'ul lor, prinprotectia anti'uzura, prin procedeele de fabricare a polietilenei, si prin perfectionareate)nicii c)irurgicale de implantare cu un instrumentar impecabil, au toate sansele sareziste intre !< si # de ani la o un pacient de < '