Ioana Arinig

BACALAUREATgi admitere

la Facultatea de Fanrracie

Biologievegetal5,gi arrimal5

Wgrrffi

CUPRINS

Partea 1

Sinteze ....... 3

[clasa a lX-alL.L.Diversitatealumiivii... ......5

L.L.1.Nofiuniintroductive..... ....... $:-

Virusurile ........ 6

RegnulProcariota(Monera) .....7Bacterii ......7

RegnulProtista ......... 8

Alge . ........ 8

Euglene ...... 9

Sporozoare ......... 9

RegnulFungr(Ciuperci) .......10Ascomicete ... 1,0

Bazidiomicete... ... L0

Regnul Plante ... . L1

Ferigi (Pteridofite) .... 12

Gimnosperme..... ... L3

Conifere ...-.1.4Angiospenne .... .... 1"5

Clasadicoaledonate ....... 16

Clasarnonocotiledonate .... L6

RegnulAnimalia(Animal) ".... L7

Celenterate ... 17

Vienni ........ 18

Viermi lap.(Platelminti) .. . .. .. . . . L9

Viermicilindrici(Nematelminli) ... ...... 19

Viermi inelafi (Anelide) ... . 20

Moluqte ... ",.. 20

Gasteropode .... ... 21

Lamelibrarrhiate . . . ".. ". ". 21.

Cefalopode . ....... ?2

Arhopode .....: ..... 22Arahnide .... ZgCrustacee .... 29hrsecte ...... 24

Cordate ....... 25Vertebrate ... Zs

Peqtiosogi ....... 26

Reptile .... 28Pdsiri ..... 29Mamifere ........ 31

l.l.2.ConseruareabiodiversitifiiinRomAnia... ... gzAnimale ocrotite in RomAnia . . . 33PlanteocrotiteinRomAnia .....33

1.2. Celula-unitatea structurall gi functionali aviefii ...... g4L.2.1. Structur5, ultrastructuri Ei rolul componentelor celulei . . . . U

Structuraceluleiprocariote ....941. Peretele celular . . .. . g42.Membranacelulari(plasmalema) .... ... g43. Citoplasma .... .... U4.Nucleul ......35

Structuraceluleieucariote .....35l. Peretele celular . . .. . 352.Membranacelulari(plasmalema) .... ... 353.Citoplasma.... ....35

Organitecelularecomune ........36Organitecelularespecifice .......3g

4. Nucleul ...... 39Aciziinucleici ......99

l.2.2.Diviaiunea celulari . . .... 41.Ciclulcelular .....4L

Nhtoza ........ 42Caracteristici ....... 42Faze.. ....... 42Importanlamitozei .......49

Meioza(diviziunereducfionali) .... ...... MEtapal ......44Etapaall-a... ...... MImportanfa meiozei . . .. ... M

1.3. Ereditateagivariabilitatealumiivii ....... 45L.3.1. Concepte . . .... ... 45l.3.2.Mecanismeletransmiteriicaracterelorereditare ..... 45

Legilemendelienealeereditifii.... ...45

Abateridelasegregareamendeliani. ........ 46

Teoriacromozomaliaereditifli ..... ........ 46

l.3.3.Recombinareagenetici ...47l.3.4.Determinismulcromozomalalsexelor ....... 48

L.3.5. Influenfa mediului asupra eteditifii . . . Il.3.5.Geneticiumani ...50

Cariotipul uman normal gi patologic . . . 50

lclasa a X-all.4.fesuturivegetalegianimale ........52

l.4.l.fesuturivegetale ........52l.4.2.fesuturianimale ........56

A. lesuturileepiteliale(epiteliile) ...... 56

Epiteliiunistratificate.... ....56Epiteliipseudostratificate. ...57Epiteliipluristratificate.. ....57

B.Jesuturileconjunctive .......57a)fesuturileconjunctivemoi.. .....58b) psuturile conjunctive semidure (cartilaginoase) . . . . . . 58

c) lesuturile conjunctive dure (osoase) . . . . . .. . . . . 59

d) SAngele ..... 59

C.fesutulmuscular .....59D.fesutulnervos ........60

1.5. Structura gi funcfiile fundamentale ale organismelorvii . ... . .. 61,

l.5.l.Funcfiidenutrifie .......6LElementeintroductive.Clasificare .....61.Hrinirea.Digestia ......61'1.5.1.1.Nutri1iaautotrofi ......61

Fotosinteza ........62Etape. ..... .. 62

Importanlafotosintezei ....63Chimiosinteza ... ..... 63

1.5.1.2. Nutrifiaheterotrofi ..... 64

Heterotrofialafungi ........65Heterotrofialaplante ........65

1.5.1.3.Nutrifiasimbionti ......66L.S.l.4.Digestialaanimale .....67

Sistemuldigestivlamamifere ......67Digestiachimicilamamifere .......69

Etapeledigestieichimice ...691.5.1.5. Boli ale sistemului digestiv la om . . . . 70

1.5.L.6.Respirafia .......72l.5.1.6.1.Respirafaanaerobi ........72l.5.1..6.2.Respira!iaaerobilaplante ........ 73

1".5.L.6.3. Respirafiaaerobllaanimale ....... 74

Sistemulrespiratorlamamifere .......74Mecanismulventilalieipulmonare ....75'1..5.1..6.4.Bo1i ale sistemului respirator la om . - . . . . . 76

1.5.1.7. Circulalia ... .... . 77

1.,5J1..7.1. Circulafia la plante . . . 77

Circulafiaseveibrute ... ' 77

Mecanismele conduceriiseveibrute . ........ 77

Mecanismeleconduceriiseveielaborate . .... . 78

1..5.l.7.2.Circulafialaanimale ........ 78

Mediulinternlamamifere .....78SAngele .. .. 78

Globulele roqii (eritrocite sau hematii) . . . 79

Globulelealbe(leucocite).. ......79A.Granu1are..... "......79B.Agranulare.... .......79

Trombocite .. . 80

GrupeledesAnge ...80Limfa .. .. .. ' 80

Lichidulinterstifial ..'.....80Sistemulcirculatorlamamifere .....81

'l..5.1.7.3.Bolialesistemului circulatorlaom . ...... 82

1.5.1.8.Excre!ia ...84L.5.1..8.1.Excrefialaplante .....84

Rolultranspirafieiinvialaplantelor ....... 84

L.5.L.8.2.Excrefialaanimale ....84Excrelialamamifere '.......85Ciileurinare..... ...86

1.5.4.3. Boli ale sistemului excretor la om . . . . 86

1.5.2.Func,tiiderelafe .......- 87

L.5.2.1. Sensibilitatea .. . ....... 87

Sensibilitatea gi miqcarea Ia plante . . . 8V

Sensibilitatealaanimale ....' 88

Ochiul ....... 88

Urechea .. ". 90

Nasul ....... 91"

Limba .... '.. 91

Pielea ....... 92

Deficienfesenzorialelaom. ...... 93

Sistemul nervos la mamifere1. Emisfere cerebrale2.Diencefalul .....3. Cerebel4. Trunchiul cerebral

5. Miduva spindriiReflexe necondifionate . . "

Reflexe condifionateSistemul nervos central la mamifere

Miduvaspin6rii.....EncefalulEmisferele cerebraleBoli ale sistemului nervos central la om .

Factori de risc gi efectele lor asupra sistemului nervos

qi asupra organismului . . . . .

1.5.2.2. MigcareaLocomolia la animale

1.5.3. Reproducerea in lumea vie . .

1.5.3.1. Reproducerea la PlanteL.5.3.2. Reproducerea sexuati la angiospeflne .

Organizarea florii la angiosperme' . . .

Procesul de fecunda$e la angiosperme . . .

SimAnfaFruchrl

1.5.3.3. Reproducerea [a omSistemul reproducitor bdrbitescSistemul reproducitor femeiesc

1".5.3.4. Bolile sistemului reproducitor la omL. Sifilis2. Gonoree (blenoragie)

3. Candidoza (,,poali albd")

4. SlDA(Sindromul Imunodeficitar DobAndit) . . . . . . .

Partea a2-aModele de subiecte pentrLt proba scrise a examenului de bacalaureat(disciplina biologie vegetali Si animal6) . . . 1L3

9495

95

95

96

96

969797

97

97

99

99

101

103

103

105

105

105

L06106

fi7108

108

108

109

109

109

110

1.10

110

Varianta1.....Varianta 2

Varianta3....Varianta 4 . ...Varianta5....Varianta 6 ... "

115

118

121,

L24127

130

Varianta7..... ..133variantag..... ..736variantag..... ..139Varianta10.... ..1,42Variantall .... ..145Varianta 12 .. .. . . 148

Variantal3.... ..151Varianta'L4 .... .. 154

VariantaL5.... ..157

Partea a 3-aTeste pentru evaluarea curentd $i pentru preg5tirea concursurilorgiaolimpiadelorgcolare ....161

lclasa a lX-al3.L.Diversitatealumiivii .. .....1633.2. Celula-unitatea structurali gi funcfionali a lumii vii . . . . . . . . L7'l'

3.3.Ereditateagivariabilitatealumiivii ......179

lclasa a X-a]

3.4.lesuturivegetalegianimale .......1883.5. Funcfiile fundamentale ale organismelor vii . . . . . 196

3.5.1. Nutritia in lumea vie . . . . 196

3.5.1.i.Hrinirea.Digestia ......196S.SJt.2.Circulafiainlumeavie... ..... 203

3.5.1.3.Respira,tiainlumeavie .. ..... 211'

3.5.1.4.Excrefiainlumeavie .. .......2193.5.2.Funcfiilederelafie.... ..2273.5.3.Func(iadereproducere. '......235

Partea a4-aModele de subiecte pentru admiterea la Facultatea de Farmacie 243

4.1. Diversitatea lumir vr . .

4.2. Celula - unitatea structurali gi funcfionald a lumii vii.Diviziunea celulari

4.3. lesuturi vegetale4.4. Funcfiite de nutrifie. Nutrifia autotrofi. Nutrilia heterohofi.

Respirafia. Circulaf ia. Excref ia4.5. Funcfia de reproducere . . .

257

269

245

278

293

Partea a 5-alndicalii.Rispunsuri.Modelederezolvare ....... 303

5.1. Modele de rezolvare - partea a 2-a (subiecte pentru proba scrisia examenului de bacalaureat) .

5.2. Rispunsuri - partea a 3-a (Teste pentru evaluarea curentigi pentru pregdtirea concursurilor gi a olimpiadelor gcolare)

[2.1.1 Diversitatea lumii vii . . .

[2.2.] Celula -unitatea structurali gi fungtionald a lumii vii . . ' . . .

[2.3.] Ereditatea 9i variabilitatea lumii vii ' . .

[2.4.] lesuturi vegetale qi animale

[2.5.] Functiile fundamentale ale organismelor vii .

12.5.1.] Nutrifiain lumea vie . .

t2.5.1.1.1 Hrinirea. Digestia12.5.1.2.1Cicula!ia in lumea vie . . .

12.5.1.3.1 Respiralia in lumea vie . . .

I2.5.1.4.1Excre!ia in lumea vie . . .

12.5.2.1 Funcliile de relafie12.5.3.1 Funclia de reproducere . . .

5.3. Rispunsuri - partea a 4'a (modele de subiecte Pentru admiterea

laFacultatea deFarmacie) . . . ..[4.1.] Diversitatea lumii vii . . .

[4.2.] Celula - unitatea structurali gi func{ionald a lumii vii.Diviziunea celulari

[4.3.1 fesuturi vegetale

ta.a.l Fun{ii de nutrifleIe.s.] Func,tia de reproducere .

AnexePrograma de examen pentru disciplina biologie - bacalaureat .....Subiect model propus de Ministerul Educaliei pentru bacalaureat 2015 .. . .. . .

305

330

330

333

337

338

342342

34234u7u9351

353

3s6

356

356

356

357

3s7

361,

369

i

i

i

lclasa a lX-al

1.1. Diversitatea lumii vii

1.1 .1. Nofiuni introductive

$tiinta care se ocupd cu clasificarea viepitoarelor se numegte sistematicisau taxonomie.

Grupele de organisme se incadreazd in mai multe categorii sistematice$nxoni): regnul, tncrengdtura, clasa, ordinul, familia, genul gi specia.

Specia reprezinti unitatea debazdin clasificarea tuturor organismelor gi

orprinde indivizi cu caracteristici asemdndtoare care iau nagtere din strimogicomuni gi se potincmciga d6nd urmagr fertili; genul cuprinde mai multe speciior caracterefoarte apropiatetrtre ele; familiacuprinde genuriinruditg iarordi-nul grupeazl,maimulte clase cu caractere comune; increngitura include maimulte clase cu caractere asemdnitoare, iar regnul este cea mai mare unitate dedasificare care reuneqte increngdfurile cu caractere comune.

lntre aceste categorii sistematice pot fi gi unele intermediarc: subtnuengdtura,supraclasa, subclasa, subordinul, subfamilia, oarietatea etc.

incadrarea unei viefuitoareink-una din categoriile sistematice se face pomindde la caractere generale la caractere particulare.

Fiecare organism, pe lAngd denumirea popularS, are gi o denumire gtiinSficdin limba latind, compusd din doui cuvinte: primul reprezintd.grnul gi se noteazdctr literd mare gi al doilea specia, car:e se noteazi cu liter6 micd. Aceasta este cunos-cuti sub denumirea de ,,nomenclaturl binari" gi a fost folositd prima datd deKarl Linn6 (de exemplu: mXcequl se numegte Rosa canina; ursul brun - Ursusarctos; stejarul - Quercus robur;lupul - Canis lupus etc.).

AstHzi, sistemul de clasificarc grtupeazd organismele in cinci regnuri: pro-cariote (monere), protiste, furgr, plante qi animale.

Criteriiie debazd.ale acestui sistem de clasificare sunt tipul de organizarea celulelor (procariote qi eucariote) gi tipul de nutrifie (autotrof gi heterotrof).Acceptarea clasificirii organismelor in procariote gi eucariote a fost de mareimportanli in recunoagterea celor cinci regnuri.

oNo+atrvlq)

boo

m

T

Comparatie intre Procariote gi Eucariote

Procariote Eucariote

. unicelulare

. firi nucleu; au un nucleoid lipsit demembrani

.lipsi organite celulare (cu excepfiaribozomilor)

. diviziune directl

. un singur regn - Monere

. uni- gi pluricelulare

. nucleu cu membrani nucleari cu pori

. prezente organite celulare

. diviziune complexi (mitozi sau me-iozi)

.4 regnuri: Protiste, Fungl, Plante, Ani-male

(6

L

\s\so

I

> Virusurile

Caractere generaleVirusurile sunt particule cu organizare rudimentari, situate la limita dintre

materia vie gi cea nevie. Ele nu au un metabolism propriu gi sunt multiplicatenumai in celula-gazddpe care o paraziteazil.

ClasificareSe face dupi mai multe criterii:1. dupd tipul de acid nucleic: adenovirusuri (confin ADN) Ei ribovirusuri

(conlin ARN);2. dttpd,substrat (exemplu,virusul rabic care atacd exclusiv celulele nervoase);

3. dupi organismulparazitat: virusuri vegetale, animalg umane.

StructuriDin punct de vedere chimic, airusurile sunt alcdtuite din proteine gi acizi

nudeici (ADN sau ARN). Proteinele constituie un irvelig proteic numit capsidd,

format dincapsomere.Virusurile se prezinti sub trei stiri:-airusul infeclios matur (airion), care reprezinte unitatea morfofuncflonali

a virusurilor;- airusul oegetatio, care este virionul f6ri capsidS, multiplicat in celula-gazdi;

- ptutinaul,care este virusul decapsidat integratin cromozomul celulei-gazdi.Bolile produse de virusuri se numesc airoze.

Exemple de viroze la om: gtipa (guturaiul), turbarea, variola, varicela, ore-ionul, hepatita virali. O virozl foarte periculoasi la om este SIDA, produside virusul HIV (Human Immunodeficienry Virus). Acesta ataci sistemul de

apdrare (imun) al organismului. Boala este letali. Ea se transmite, itr specialprin contact sexual gi prin transfuzii.

6

) Regnul Procariota (Monera)

Caractere generale. Monerele sunt organisme procariote;. Sunt rdspAndite pe toatd suprafafa PHmAntului, ftr toate mediile;. Pot fi solitare sau coloniale;. Au perete celular rigid, uneori acoperit de o capsuld sau mucus;. Au dimensiuni foarte variate (1 mp - 100 mp);. Pot fi imobile sau se pot deplasa cu ajutorul cililor sau al flagelilor;. La majoritatea irmulfirea se face asexuat, prin diviziune direct6. in condiliinefavorabile formeazl spori de rezistenfi. Poate apirea gi fenomenul de

conjugare (sdrimb de material genetici:rtre doi indivizi). Materialul genetic

transferat este independent de cromozomul bacterian gi se numeqte plasmid

(se noteazd F).

ClasificareProcariotele se clasificd in: bacterii (archebacteriile gi bacteriile propriu-zise)

gi alge albastre-ve rui (cianob acterii).

o Bactedi

Bacteriile propriu-zise (numite gi eubacterii) au diferite forme. Ele pot fiimobile sau flagelate. Majoritatea sunt heterotrofe (saprofite sau parazite), rarsunt autotrofe chemosintetizante (bacteriile care hxeazd sulful sau azotul) gi

fotosintetizante (bacteriile cromogene purpurii); bacterii simbionte fixatoarede azot cEre se gdsescin nodozitilile leguminoaselor. Unele bacterii sunt aerobe

(bacilul fAnului - Bacillus subtiks); altele sunt anaerobe (bacilul tetanosului - Clostri-

dium tetani). Viteza de multiplicare la bacterii este foarte mare (circa 20 min.pentru o generafie).

lmportantiProcariotele, ir special eubacteriile, au un rol importantin circuitul mate-

rieiinnaturd (bacteriile nitrificatoare). Multe sunt parazite la om, plante qi ani-

male gi producboli numite bacterioze. Exemple la om: tuberculoza, tetanosul,

pneumonia, furunculo za, difteria, sifilisul.Unelebacterii saprofiteproducalterareaalimentelorsausuntdescompunitori,

fic6nd posibild retrtoarcerea componenfllor mineraliin sol gi epurarea apelor.

oNo1PtrUI

;booo

FA

I

(44

L

ts

fs

I

Bacteriile care produc fermentafii alcoolice (Pseudomonas aerugirnsa), acido-lac-nce (Streptococcus lactis), acetice (Acetobacter pasteurianum) surrt utilizate lafabricarea unor produse alimentare gi a conservelor. Bacteria Escherichia coli(colibacilul) este folositi in biotehnologiile moderne de oblinere a interfero-nului, a unor hormoni, fir extragerea zlcimintelor de fi,tei etc.

) Regnul Protista

Caractere generale. Constifuie un grup heterogen, care populeaz6,,inspecial, mediul acvatic.

Unele protiste tr5iesci.n mediulumed sauin corpul plantelor qi animalelor. Suntorganismeeucariote, unicelulare saupluricelulare, solitaresaucoloniale.. Ele au nutrifie autotrofH sau heterotrofi (saprofiti sau parazltd).. Locomotia se realizeaz6. st ajutorul flagelilor, pseudopodeloD cililor. tnmultirea este asexuatd gi sexuati.

ClasificareCriteriul de clasificare iI constituie modul de nutrifie. Astfel sunt:r protiste autotrofe asemHnHtoare plantelor (algele gi euglenele);. protiste heterotrofe asemdndtoare animalelor (sarcodine, zoomastigine,

ciliofore gi sporozoare);. protiste asemdndtoare fungilor (oomicete qi mixomicete).

I Alge

Reprezinti un grup diversfficatfir care intrd algele propriu-zise (verzi, roqiigi brune) qi algele aurii (diatomeele).

Majoritatea trdiesc libere (Chlorella); altele sunt fixate (Fucus). Unele alge for-meazd colonii (Volaox aureus).

Algeleverzitrdiescinapele dulci sau salmastre, pesolurisauinlocuriumede;cele brune trdiesc in zona litorald a mdrilor gi oceanelor; cele rogii se intAlnesc,de obicei, la adAncimi mari, in apele marine gi oceanice din zonele calde.

Au talul unicelular imobil (verzeala-zidttrtTor -Pleurococcus) sau mobil (Chla-mydomonas, care este biflagelatH). Tialul poate fi pluricelular neramificat (mdta-sea-broagtei- Spirogyra) sau ramificat (lAna-broagtei - Chladophora\;la algelebrune apare o diferenfiere a talului.

Toate algele sunt autotrofe; la algele verzi predomini pigmentul verde, laalgele brune cel brun, iar la algele rogii - pigmentul rogu.

Inmulfirea se face asexuat prin diviziune (Pleurococcus) sau sexuat princoniugare, ori prin zoospori care vor da indivizi cu gamef masculi (anterozoizi\

gi indivizi cu gamefl femeli (oosfere). Prin fecundare rezulti oul (zigotul), care

germineazd gi produce un nou organism producdtor de spori.

r Euglene

Sunt organisme, de obicei, acvatice, solitare, rar coloniale, cu aspect arboricol.

Prezintd 1,-2 flageli cu rol in locomofie;labaza flagelului se afld stigma, de

culoare rogie, cu rol tr orientarea individului spre lumind.

Sunt unicelulare, cu un nucleu mare, central 9i numeroqi cromatofori care

confin pigmenfi verzi, galbeni gi bruni cu rol in fotosintezi.La lumin5 se hrdnesc autotrof, Ia trtuneric - heterotrof. Unele sunt parazite.

Substanlele hrdnitoare pdtrund prin osmozd pe toatd suprafala corpului.Produsele de dezasimilafie sunt eliminate printr-o vacuoli pulsatild.

Se irrmul,tesc asexuat prin diviziune directi longitudinald-

o Sporozoare

Sunt endop arazitela vertebrate (bovine, iepun, pisdri, om) 9i nevertebrate

(larve de albine), producAndboli grave ca: babesiozele labovine, coccidiozele

Ia iepuri gi pdsiri, malaria la om etc.

Datoriti vieli,pxante,structura corpului este simplificati, nu au organite de

miqcare gi vacuole contractile. Hrdnirea se face prin absorbfie.

in ciclul lor evolutiv formeazi spori de rezistenfi in mediul extem, de unde

derrumirea de sporozoare (exemplu: plasmodiul-malariei -Plasmadiummalariae).Se inmullesc asexuat prin diviziune gi sexuat prin gamefi.

lmportan[a protistelorProtistele asemdnitoare plantelor, care trSiescin mediul acvatic, sunt produ-

citori de substanfi organici gi constituie o componentd importanti dinbiomasa

vegetald a fitoplanctonului; cele asemin5toare animalelor sunt componente de

b azd ale zo opl an c t o nului.Dintre protiste, algele sunt folosite la fabricarea hArtiei (av6nd confinut ridicat

de celulozi), in industria farmaceuticd (extragerea iodului qi bromului) sau inagricultur5, ca ingrdgdminte.

Multe protiste sunt parazite, producAnd boli Srave la animale 9i la om.

oNocIq)

boo

ca

9

(aa

L

is

:

) Regnul Fungi (Ciuperci)

Caractere generaleCiupercile constituie o grupl de organisme foarte heterogeni.Sunt rispAndite pe toatl suprafafa Globului, fiind prezente in sol sau in

organisme vii sau moarte. Unele trdiesc in simbiozd cualgele, alcdtuind lidrenii,sau cu rdddcinile plantelor superioare, alcituind micorizele.

Sunt eucariote, unicelulare sau pluricelulare, unele microscopice, altele macro-scopice.

Corpul este un tal alcituit din celule multinudeate numite hife, carcformeazd.unmiceliu.

Prezintl un perete celular de naturi dritinoasd gi, foarte rar, de nafuri celu-lozicd. in citoplasmH existd glicogen gi picituri de ulei.

Nu au pigmenfi asimilatori; ca ufinare, nutrifia este heterotrofi, saprofitd(la majoritatea) sau parazitl.

Asexuat se hmuftesc prin por,tiuni de micelii sau spori, iar sexuat, prin gamefl.

ClasificareCiupercile sunt clasificate tr 4 clase: arhimicete, zigomicete, ascomicete gi

bazidiomicete.

r Ascomicete

Ciuperci cu miceliu septat, dezvoltat, format din hife pluricelulare ramificate.Formele primitive sunt unicelulare, dar celulele pot rdmAne legate intre ele

(drojdia de bere - Saccharomyces cereoisiae gi cea de vin - Saccharomyces ellipso-ideus.

inmullirea se face asexuat prin spori gi sexuat prin oogamie. Gamelii se for-meazdin ascogon (organul femeiesc) gi anteridie (organulbdrbdtesc). Fecundafiaare loc in ascd. Celula-ou (zigotul) diploida prin diviziuni repetate, formeazi2, 4, I ascospori haploizi.

Ascomicetele sunt saprofite (mucegaiul verde-albdstrttt- Penicillium notatum)

sau parazite (comul-secarei- Claoicepspurpurea);unele specii sunt comestibile(sbArciogul - Morchella aesculenta).

r Bazidiomicete

Sunt ciuperci superioare care au un miceliu septat, ramificat, bine dezvoltat,pluricelular. Sporii sunt plasa$ inbazidii (celule sporogene de formi cilindrich)

10

sau pe lamelele sifuate pe partea inferioarH a corpului vegetativ, care adesea

are formd de pdlirie.In altemanla de generalii predomindtaza diploidd.Unele bazidiomicete sunt patogene, producAnd ruginile la plante (rugi-

na-grAului -Puccinia graminis) gi ticiunii plantelor (ticiunele-porumbului -Llstilago maydis). Altele sttnt saproftfe, de exemplq ciupercile cu p5ldrie (ciuperca

de bilegar - Psalliota campestris).

lmportan[aMajoritatea ciupercilor unicelulare constituie principalii descompunitori

in ecosistemele din naturi.Unele ciuperci sunt producitoare de antibiotice - penicilina (Prnicillium nota-

tum) sau substanle farmaceutice - ergotina (comul-sec ar:ei - Claoiceps purpurea).

Multe dintre ciupercile cu pdl5rie sunt comestibile.

) Regnul Plante

Mugchi (Briofite)

Caractere generaleMuqchii sunt primele plante verzi de uscat. Ei sunt rispAndili pe toati

suprafala PimAntului, populAnd locurile umede qi umbroase'Ei sunt plante avasculare, neav6nd fesuturi specializate pentru transportul

apei gi al substanlelor. Apa circuli prin difuzie, iar substanfele, minerale sau

organice - prin osmozd.Mugdrii sunt lipsili de organe vegetative adevdrate: rddicind, tulpini gi

frunze. Corpul este un tal care se fixeazl de substrat cu ajutorul unor firigoare

mici, alungi te (rizoizi).Mugdrii prezinti atAt caractere de algi verde, cAt gi caractere noi, datorate

adaptdrii la viala de uscat.Caractere de algi verde:

- prezenla talului cu sPorogon;

- alternanla de generafii;

- anterozoizi mobili;- fecundafia prin intermediul apei;

- prezen{a protonemei (seamind cu o algi verde);

- in celuli se afld un doroplast mare ca la unele alge verzi'Caractere noi de adaptare la viafa de uscat:

- corpul s-a diferenli at in rizoizi, tulpinifi, frunzigoare;

oNof

.EUI

\)60ooa

I

11