Cristina MUSCALU Radu MUSCALU

BIOLOGIA ŞI CREŞTEREA

STURIONILOR

Copyright © 2009 Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nici o formă, prin nici un mijloc mecanic sau electronic, sau stocată într-o bază de date, fără acordul prealabil scris al autorilor

II

Dr. ing. CRISTINA MUSCALU SC STERLET SRL, Timişoara E-mail: contact@sterlet.ro

Dr. ing. RADU MUSCALU Consultant de specialitate, SC STERLET SRL, Timişoara E-mail: muscalu@sterlet.ro www.sterlet.ro ReferenŃi ştiinŃifici:

Prof. Univ. dr. Ştefan DIACONESCU Universitatea de ŞtiinŃe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti

Prof. Univ. dr. Marian BURA Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, Timişoara

Coperta: pictor Flora RĂDUCAN Tehnoredactare şi ilustraŃii: Radu Muscalu, Cristina Muscalu

Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României

MUSCALU, CRISTINA Biologia şi creşterea sturionilor / Cristina Muscalu, Radu Muscalu. - Cluj-Napoca : Bioflux, 2009 Bibliogr. Index ISBN 978-606-92028-6-9 I. Muscalu, Radu 639.311

III

Cristina MUSCALU Radu MUSCALU

B I O L O G I A Ş I

C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O R

Editura BIOFLUX Cluj-Napoca

2009

IV

PrefaŃă

Este binecunoscut faptul că produsele valoroase ale sturionilor au dus spre situaŃia de a situa aceste specii piscicole pe lista roşie a animalelor ameninŃate cu dispariŃia. În prezent se fac eforturi pentru conservarea tuturor specilor sturionicole, iar principala metodă de salvare a acestora este acvacultura. Pe de o parte prin creşterea în ferme a sturionilor se produce puiet pentru popularea apelor naturale, iar pe de altă parte prin creşterea până la atingerea maturităŃii şi recoltarea icrelor (caviarului) se reduce presiunea asupra populaŃiilor sălbatice.

Prim autorul Dr. Cristina Muscalu şi-a prezentat în 2008 teza de doctorat intitulată „Cercetări privind creşterea şi dezvoltarea cegăi (Acipenser ruthenus) în sistem cu apă recirculată”, teză ce stă la baza compunerii prezentei cărŃi. Am avut plăcerea să îi fiu referent ştiinŃific în Comisia de Doctorat, drept pentru care îi cunosc foarte bine munca şi eforturile depuse pentru studierea şi înŃelegerea acestor peşti cu totul deosebiŃi.

De asemenea, coautorul Dr. Radu Muscalu, căruia la fel am avut plăcerea de a-i fi referent în Comisa de Doctorat, îmi este cunoscut ca un perseverent promotor al sistemelor recirculate, fiind implicat în diferite activităŃi de promovare a acvaculturii moderne prin activitatea sa publicistică şi de consultanŃă.

Deoarece, literatura de specialitate din prezent, are nevoie de mai multe informaŃii cu privire la creşterea sturionilor, autorii, făcând dovadă de simŃ practic au descris foarte amănunŃit metodele de cultură a acestor peşti. Mai mult, se fac descrieri exacte ale metodelor de reproducere, anesteziere şi hrănire a sturionilor.

De asemenea, se aduc informaŃii noi în ceea ce priveşte biologia sturionilor prin studiile histologice executate cu mare profesionalism dar şi pentru observaŃiile asupra dezvoltării embrionare a cegăi. InformaŃiile oferite vor fi cu siguranŃă considerate de acum de referinŃă pentru histologia sturionilor, mai ales că autoarea a descoperit funcŃii noi la unele organe precum valvula spirală, căreia i-a atribuit şi un rol de organ limfoid. În plus, acest studiu, are şi o parte aplicativă, şi anume aceea de a demonstra că sistemele recirculate de acvacultură nu aduc nici un prejudiciu dezvoltării normale şi armonioase a populaŃiilor de sturioni.

Prezenta lucrare are o certă valoare ştiinŃifică, autorii făcând dovadă de un profesionalism desăvârşit. Cel mai important lucru este faptul că cercetările efectuate au un mare grad de originalitate, fiind în premieră naŃională, până în prezent, cega ne-fiind studiată sub aspectul creşterii în sistem cu apă recirculată. Se deschid astfel porŃile continuării cercetărilor în sturionicultură.

Cartea prezintă o ilustraŃie bogată prin numeroasele fotografii originale, sugestive, grupate pe anexe la finele unor capitole.

USAMV Bucureşti

Prof. univ. dr. ŞTEFAN DIACONESCU

B I O L O G I A Ş I C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O R

V

CUPRINS

Capitolul 1. MORFOFIZIOLOGIA STURIONILOR ---------------------- 1

1.1. Tegumentul -------------------------------------------------------- 1 1.1.1. FormaŃiuni tegumentare epidermice ---------- Eroare! Marcaj în

document nedefinit. 1.1.1.1. FormaŃiuni dermice ------- Eroare! Marcaj în document

nedefinit.

1.2. Sistemul muscular ---- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1.3. Scheletul intern ------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 1.3.1. Scheletul craniului ---- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 1.3.2. Coloana vertebrală şi coastele --- Eroare! Marcaj în document

nedefinit. 1.3.3. Scheletul înotătoarelor şi centurilor ---------- Eroare! Marcaj în

document nedefinit.

1.4. Sistemul nervos ------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1.5. Sistemul digestiv ------ Eroare! Marcaj în document nedefinit. 1.5.1. Tubul digestiv ---------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1.5.1.1. Faringele ------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 1.5.1.2. Esofagul -------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 1.5.1.3. Stomacul ------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 1.5.1.4. Cecumurile pilorice ------- Eroare! Marcaj în document

nedefinit. 1.5.1.5. Intestinul anterior (subŃire) ------------ Eroare! Marcaj în

document nedefinit. 1.5.1.6. Intestinul posterior -------- Eroare! Marcaj în document

nedefinit. 1.5.2. Glandele digestive anexe --------- Eroare! Marcaj în document

nedefinit. 1.5.2.1. Ficatul ---------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 1.5.2.2. Pancreasul ------ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1.6. Glande cu secreŃie internă ------ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1.6.1. Splina -------------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 1.6.2. Pancreasul -------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

B I O L O G I A Ş I C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O R

VI

1.6.3. Timusul şi tiroida ----- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 1.6.4. Glandele suprarenale (inter-renale) ------------ Eroare! Marcaj în

document nedefinit. 1.6.5. Hipofiza ----------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 1.6.6. Epifiza ------------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 1.6.7. Glandele genitale ------ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1.7. Sistemul circulator ---- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1.8. Sistemul respirator ---- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1.9. Vezica înotătoare ------ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1.10. Sistemul excretor ------ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1.11. Sistemul genital -------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 1.11.1. Biologia gameŃilor ---- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 1.11.2. Gametogeneza --------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1.11.2.1. Ovogeneza ----- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 1.11.3. Icrele --------------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Capitolul 2. SISTEMATICA STURIONILOR------------------------------ 51

2.1. Originea şi evoluŃia sturionilor - Eroare! Marcaj în document nedefinit.

2.2. Taxonomia sturionilor Eroare! Marcaj în document nedefinit. 2.2.1. Supraordinul Chondrostei, Ordinul Acipenseriformes -- Eroare!

Marcaj în document nedefinit. 2.2.1.1. Familia Polyodontidae --- Eroare! Marcaj în document

nedefinit. 2.2.1.2. Familia Acipenseridae ---- Eroare! Marcaj în document

nedefinit. Genul Huso (Brandt) ------ Eroare! Marcaj în document nedefinit. Genul Acipenser ------------ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

2.3. Hibrizii ------------------ Eroare! Marcaj în document nedefinit. 2.3.1. Hibridarea artificială - Eroare! Marcaj în document nedefinit. 2.3.2. Hibrizi interspecifici de Acipenser ------------ Eroare! Marcaj în

document nedefinit. 2.3.3. Hibrizii intergenerici de Huso cu Acipenser - Eroare! Marcaj în

document nedefinit.

Capitolul 3. ECOLOGIA STURIONILOR ---------------------------------- 87

B I O L O G I A Ş I C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O R

VII

3.1. MigraŃia sturionilor --------------------------------------------- 87 3.1.1. Factori externi ai declanşării migraŃiei ------- Eroare! Marcaj în

document nedefinit. 3.1.2. Factori interni ai declanşării migraŃiei ------- Eroare! Marcaj în

document nedefinit. 3.1.3. MigraŃia principalelor specii de sturioni din România --- Eroare!

Marcaj în document nedefinit. 3.1.3.1. MigraŃia morunului ------- Eroare! Marcaj în document

nedefinit. 3.1.3.2. MigraŃia nisetrului --------- Eroare! Marcaj în document

nedefinit. 3.1.3.3. MigraŃia păstrugii ---------- Eroare! Marcaj în document

nedefinit.

3.2. Răspândirea geografică --------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.2.1. Principalele bazine hidrografice în care se întâlnesc sturioni -------------------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.2.2. DistribuŃia principalelor specii de sturioni -- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.2.2.1. DistribuŃia morunului ----- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.2.2.2. DistribuŃia nisetrului ------ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.2.2.3. DistribuŃia păstrugii ------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.2.2.4. DistribuŃia cegăi ----------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.2.3. Statele în care au fost semnalaŃi sturioni ---- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.3. Antropismul asupra populaŃilor de sturioni - Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.4. Măsuri de conservare a populaŃiilor de sturioni ----- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.4.1. Ce este şi cum funcŃionează CITES? --------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.4.2. ProtecŃia sturionilor în Ńările semnatare CITES Eroare! Marcaj în document nedefinit.

B I O L O G I A Ş I C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O R

VIII

Capitolul 4. IMPORTANłA ECONOMICĂ A STURIONILOR ------- 113

4.1. Valoarea alimentară a cărnii de sturion -- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.2. Valoarea alimentară, procesarea şi categorii de caviar Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.3. ComerŃul internaŃional cu produse sturionicole ----- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.3.1. ComerŃul ilegal -------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Capitolul 5. CONDIłII DE CREŞTERE ALE STURIONILOR ------- 121

5.1. Principalele însuşiri ale apei în sturionicultură ----- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

5.1.1. Temperatura apei ------ Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.1.2. Salinitatea apei -------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.1.3. CompoziŃia chimică a apei ------- Eroare! Marcaj în document

nedefinit.

5.2. Tipul substratului, modelul bazinelor ----- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Capitolul 6. TEHNICI DE REPRODUCERE ALE STURIONILOR -- 127

6.1. Etapele reproducerii artificiale a sturionilor-------------- 127 6.1.1. SelecŃia reproducătorilor. Sexarea sturionilor -- Eroare! Marcaj

în document nedefinit. 6.1.2. Parcarea reproducătorilor --------- Eroare! Marcaj în document

nedefinit. 6.1.3. Anestezierea reproducătorilor --- Eroare! Marcaj în document

nedefinit. 6.1.4. Injectarea cu hormon hipofizar -- Eroare! Marcaj în document

nedefinit. 6.1.5. Recoltarea produselor sexuale --- Eroare! Marcaj în document

nedefinit. 6.1.6. FecundaŃia -------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 6.1.7. Descleierea icrelor ---- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 6.1.8. IncubaŃia icrelor ------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

6.2. Protocol de lucru pentru reproducerea cegăi Eroare! Marcaj în document nedefinit.

B I O L O G I A Ş I C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O R

IX

6.3. Dezvoltarea embrionară la cegă Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Capitolul 7. NUTRIłIA ŞI ALIMENTAłIA STURIONILOR --------- 155

7.1. Componentele din hrana peştilor şi rolul lor ------------- 155 7.1.1. Elemente producătoare de energie ------------ Eroare! Marcaj în

document nedefinit. Proteinele -------------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. Lipidele ----------------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. Glucidele --------------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

7.1.2. Vitamine şi minerale - Eroare! Marcaj în document nedefinit. Vitamine --------------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. Minerale ---------------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

7.2. Digestia la sturioni ---- Eroare! Marcaj în document nedefinit. Digestia lipidelor ----------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. Digestia proteinelor -------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. Digestia carbohidraŃilor --- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

7.3. Consumul de oxigen -- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

7.4. Hrănirea sturionilor în condiŃii de cultură Eroare! Marcaj în document nedefinit.

7.4.1. Pregătirea hranei vii -- Eroare! Marcaj în document nedefinit. Artemia salina --------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit. Tubifex ----------------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

7.4.2. Protocol de învăŃare a sturionilor să consume furaj granulat -------------------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

7.4.3. Distribuirea furajelor - Eroare! Marcaj în document nedefinit. 7.4.4. Coeficientul de conversie a hranei ------------ Eroare! Marcaj în

document nedefinit.

Capitolul 8. SISTEME DE CREŞTERE ALE STURIONILOR ------- 183

8.1. Sistemele extensive --- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.2. Sistemele semiintensive ---------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.2.1. Bazinele folosite în sistem semiintensiv ----- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.2.1.1. Bazinele de predezvoltare Eroare! Marcaj în document nedefinit.

B I O L O G I A Ş I C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O R

X

8.2.1.2. Bazinele de creştere de vara I ---------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.2.1.3. Bazinele de iernare -------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.2.1.4. Bazinele de îngrăşare ----- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.2.2. Policultura în sistemele semiintensive -------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.3. Sistemele intensive ---- Eroare! Marcaj în document nedefinit. 8.3.1. Structura fermelor intensive de creştere a sturionilor ---- Eroare!

Marcaj în document nedefinit. 8.3.1.1. StaŃia de incubaŃie şi predezvoltare --- Eroare! Marcaj în

document nedefinit. 8.3.1.2. Bazinele de creştere de vara I ---------- Eroare! Marcaj în

document nedefinit. 8.3.1.3. Bazinele de îngrăşare ----- Eroare! Marcaj în document

nedefinit.

8.4. Sisteme superintensive cu recircularea apei- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.4.1. Procesele de tratare a apei -------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.4.1.1. Filtrarea mecanică --------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.4.1.2. Eliminarea amoniacului, nitriŃilor şi nitraŃilor ---- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.4.1.3. Sterilizarea apei ------------ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.4.1.4. Spumarea apei Eroare! Marcaj în document nedefinit. 8.4.1.5. Pomparea şi transportul apei ----------- Eroare! Marcaj în

document nedefinit. 8.4.1.6. ÎmbogăŃirea cu oxigen a apei ---------- Eroare! Marcaj în

document nedefinit. Oxigenarea biofiltrului ---- Eroare! Marcaj în document nedefinit. Oxigenarea bazinelor cu peşti -------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.4.2. Managementul de fermă ---------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

B I O L O G I A Ş I C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O R

XI

8.4.2.1. Stabilirea necesarului de bazine ------ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.4.2.2. Stabilirea densităŃii maxime în bazineEroare! Marcaj în document nedefinit.

8.4.2.3. Ajustarea ratelor de recirculare ------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.4.2.4. Asigurarea climatului necesar dezvoltării sturionilor ------------------- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.4.2.5. Policultura în sistemele recirculate -- Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Bibliografie ---------------------------------------------------------------------- 233

Index de termeni --------------------------------------------------------------- 243

M O R F O F I Z I O L O G I A S T U R I O N I L O R

1

Capitolul 1. MORFOFIZIOLOGIA

STURIONILOR

Cele mai complexe descrieri şi în multe cazuri singurele din literatura

românească consultată, în ceea ce priveşte organizarea internă a peştilor le

găsim în tratatul de ihtiologie semnat de CĂRĂUŞU (1952), dar şi în tratatele de zoologie ale lui FEIDER (1964) şi CEUCA (1983). Mai recent, au fost

publicate studii histologice efectuate asupra organelor interne la nisetru de către DANGUY şi GENTEN (2005) şi descrieri ale unor organe de BURA şi

GROZEA (1997).

În ceea ce urmează vom realiza o descriere a organizării interne a peştilor cu particularităŃile sturionilor.

1.1. Tegumentul

Tegumentul peştilor este alcătuit dintr-o pătură superioară, de

origine ectodermică denumită epidermă şi care este formată din mai multe straturi de celule fără a prezenta un strat cornean; dintr-o pătură profundă, de origine mezodermică, numită dermă sau chorium, care este formată din Ńesut conjunctiv.

Epiderma este pluristratificată, acoperită cu o cuticulă subŃire. Din punct de vedere structural, epiderma este alcătuită din două zone: o zonă generatoare, formată dintr-un strat generator de celule cilindrice sau

S I S T E M A T I C A S T U R I O N I L O R

51

Capitolul 2. SISTEMATICA STURIONILOR

Sturionii sunt printre cei mai vechi peşti care populează în prezent apele

globului pământesc; ariile lor de răspândire sunt apele emisferei nordice. În acelaşi timp, se ştie că dintre toate speciile de peşti, sturionii sunt cei mai

valoroşi, renumiŃi mai ales prin calităŃile nutritive şi gustative ale cărnii şi icrelor, dar şi prin mărimea lor neobişnuită faŃă de speciile care trăiesc în apele

noastre şi ale întregii lumi (MANEA, 1980). După BUD (2001), reiese că sturionii sunt peşti cu o mare putere de

adaptabilitate la variaŃiile de temperatură şi salinitate, cu migraŃii pentru

reproducere din apele marine în apele dulci ale fluviilor. Examinând sturionii de pe poziŃii ecologice, de exemplu speciile genului

Acipenser se constată în primul rând adaptarea lor ecologică multilaterală. Chiar în limitele speciilor înrudite ale acestui gen, se găsesc atât forme

amfibionte, cât şi forme holobionte, ca şi forme anadrome care migrează în vederea reproducerii, din mări în fluvii, cât şi formele potamodrome,

migratoare în ape dulci. Chiar în cadrul unei singure specii, la sturioni sunt deosebit de pregnante fenomenele de diferenŃiere biologică (grupuri biologice,

rase sezionere, subpopulaŃii). O astfel de adaptabilitate ecologică multilaterală permite speciei şi diferitelor sale populaŃii să folosească mai complet

posibilităŃile oferite de areal atât din punct de vedere al producŃiei trofice a bazinului, cât şi din punct de vedere al folosirii locurilor de reproducere

(MANEA, 1980).

E C O L O G I A S T U R I O N I L O R

87

Capitolul 3. ECOLOGIA STURIONILOR

3.1. MigraŃia sturionilor

Problema migraŃiei peştilor a constituit o preocupare a oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. O dată cu aprofundarea studiilor asupra migraŃiilor

în ultimii 50 de ani, cercetările au căutat să dea explicaŃiile cele mai judicioase, abordând şi căutând să aducă mai multă lumină şi în discutata problemă a

cauzelor lor. Instinctul migrator stabilit în organism este condiŃionat de existenŃa periodică a unor stări vitale transmise prin ereditate (NICULESCU

DUVĂZ, 1959). MigraŃia are un rol primordial în sistemul integrat al interadaptaŃilor,

sistem ce a determinat succesul vieŃuirii în decursul a milioane de ani a acestor peşti. MigraŃia sturionilor din apele noastre, ca şi din celelalte bazine ale lumii,

se efectuează de unele specii pe distanŃe foarte mari, pe fundul bazinului. De exemplu păstruga se deplasează de ordinul zecilor de km, nisetrul de ordinul

sutelor de km iar morunul care depăşeşte mia de km de la Marea Neagră urcând pe Dunăre până la zonele de reproducere naturală (REBREANU,

1984). Şi BACALBAŞA – DOBROVICI (1995) este de acord că sturionii efectuează migraŃii de lungimi diferite: morunul ajunge în prezent până la

barajul PorŃile de Fier II, nisetrul ajunge mai rar în această zonă, pe când păstruga migrează, de regulă, până în zona nisipurilor de la Călăraşi.

Majoritatea speciilor se caracterizează prin viaŃă migratoare, şi toate migrează în ape curgătoare pentru a se reproduce (AUER NANCY, 1996). S-

au realizat numeroase experimente cu privire la migraŃai sturionilor, în urma cărora s-a tras concluzia certă că, trei specii de sturioni se reântorc de fiecare

I M P O R T A N Ţ A E C O N O M I C Ă A S T U R I O N I L O R

113

Capitolul 4. IMPORTANłA ECONOMICĂ A

STURIONILOR

Triburile indienilor din vestul sălbatic venerau aceşti peşti imenşi,

admirându-i pentru dimensiunile lor impresionante şi pentru forŃa lor. De

asemenea se bazau pe carnea şi pe pielea lor în fiecare an. În schimb în timpul coloniilor mare parte a oamenilor considerau

sturionii ca fiind nişte peşti cu valoare economică redusă, o adevărată pacoste. Multe surse ale vremii spun că peştii blocau râurile datorită mişcărilor de

migrare efectuate în timpul reproducerii. Exemplarele mari care erau prinse din greşeală, au fost capturate şi folosite ca hrană pentru porci, ca şi

combustibil pentru vase de mică dimensiune sau erau folosiŃi ca şi fertilizanŃi. Sturionul din râul Hudson era aşa de comun încât caviarul era aruncat.

Mult mai târziu americanii au devenit conştienŃi de valoarea sturionilor, atunci când europenii considerau caviarul o delicatesă. Astfel că, cererea

pentru sturioni a explodat. Pe lângă caviar sturionii au fost exploataŃi pentru diferite scopuri:

carnea lor era delicioasă, în special afumată, pielea era argăsită şi folosită apoi în industria pielăriei, iar vezicile înotătoare erau transformate în gelatină apoi în clei de peşte folosit în olărit şi pentru limpezirea vinului şi a berii

(WWW.DEC.STATE.NY.US.COM). Arcaşii popoarelor nomade din evul mediu timpuriu foloseau ca material

cleiul obŃinut prin dizolvarea în apă fierbinte a vezicii de sturion, cu care asamblau arcurile din plăci de lemn de diferite esenŃe. Mai mult, vezica de

morun se mai folosea pe atunci, ca termometru: o bucată de vezică aşezată în palma bolnavului se curba în funcŃie de temperatură. Acest produs piscicol

C O N D I Ţ I I L E D E C R E Ş T E R E A L E S T U R I O N I L O R

121

Capitolul 5. CONDIłII DE CREŞTERE ALE

STURIONILOR

Pentru ca dezvoltarea şi creşterea sturionilor să se desfăşoare normal, iar

acvacultorul să poată exploata la maxim potenŃialul biologic al speciilor

cultivate, trebuie îndeplinite anumite condiŃii de mediu. Apa, substratul, bazinul, hrana şi îngrijirea sunt toŃi factori care

împreună concură la bunăstarea peştilor. ToŃi aceşti factori trebuie să aibă proprietăŃile optime pentru ca sturionii să poată creşte normal. Optim înseamnă

anumite limite preferate şi/sau acceptate de anumite specii. Se poate evidenŃia o limită inferioară şi una superioară, ce delimitează

amplitudinea de toleranŃă a speciei faŃă de un anumit factor. În funcŃie de amplitudinea de toleranŃă pe care o manifestă speciile faŃă de unul sau mai

mulŃi factori fizico-chimici, putem întâlni:

• specii cu toleranŃe largi – euribionte (grec. eurys = larg);

• specii cu toleranŃe reduse – stenobionte (grec. steno = îngust).

În intervalul amplitudinii de toleranŃă faŃă de un factor fizico-chimic se

găseşte valoarea optimă, care este caracteristică pentru fiecare specie şi categorie de vârstă în parte. De multe ori, valoarea optimă a factorului pentru o

anumită specie se încadrează într-un interval destul de restrâns, valorile din cadrul intervalului fiind la rândul lor câte un optim pentru o anumită categorie

de vârstă.

TE H N O L O G I I D E R E P R O D U C E R E A L E S T U R I O N I L O R

127

Capitolul 6. TEHNICI DE REPRODUCERE ALE

STURIONILOR

Întrucât sturionii nu se pot reproduce natural în captivitate, numeroase

au fost încercările prin care s-au elaborat tehnici de reproducere artificială la

aceşti peşti. Primul care a realizat fecundarea artificială la cegă a fost Ovseanikov, în anul 1869.

Mai târziu Borodin, în 1889, a trecut la fecundarea artificială a icrelor nisetrului şi păstrugii, iar Petropavlovskaia pune la punct fecundarea artificială

a icrelor de morun. Însă un aport deosebit l-a avut Derjavin prin elaborarea şi

experimentarea metodei de descleiere a icrelor (MANEA, 1980).

6.1. Etapele reproducerii artificiale a sturionilor

Pentru a fi considerată o reuşită, reproducerea artificială a sturionilor trebuie să îndeplinească mai multe cerinŃe de bază cum ar fi:

• SelecŃia corectă a reproducătorilor

• Crearea de condiŃii asemănătoare cu cele din mediul natural pentru reproducători şi icrele fecundate

• Aplicarea corectă a tehnologiilor de reproducŃie

N U T R I Ţ I A Ş I A L I M E N T A Ţ I A S T U R I O N I L O R

155

Capitolul 7. NUTRIłIA ŞI ALIMENTAłIA

STURIONILOR

Ca şi în cazul altor vertebrate, substanŃele nutritive necesare peştilor rămân aceleaşi. ProporŃiile dintre proteine, lipide , glucide, vitamine şi

minerale trebuie să fie atent verificate, mai cu seamă în cazul sturionilor. Dieta sturionilor, fie că provine din mediul natural sau administrată ca

furaj, trebuie să fie în aşa fel concepută încât corpul să asimileze cât mai multă hrană iar aceasta să fie cât mai bine prelucrată de către organism.

În sistemul intensiv de creştere a sturionilor, se pot obŃine performanŃe economice doar atunci când alimentaŃia puietului cu hrană vie este urmată de

hrănire cu reŃete care asigură nutrienŃi necesari dezvoltării peştilor, uşor asimilabile şi au o formă accesibilă fiecărei categorii.

Începând din stadiul larvar, alevin şi puiet al sturionilor, se poate administra hrană granulată echilibrată calitativ şi cantitativ, în caz contrar se

vor înregistra dereglări metabolice grave cu urmări nefaste asupra stării de sănătate şi implicit asupra nivelului producŃiei (BURA şi colab., 2008).

7.1. Componentele din hrana peştilor şi rolul lor

În opinia lui PENZLIN (1989), componentele din hrana peştilor se

împart în două mari grupe:

• producătorii de energie

• vitamine şi minerale

T E H N O L O G I I D E C R E Ş T E R E A L E S T U R I O N I L O R

183

Capitolul 8. SISTEME DE CREŞTERE ALE

STURIONILOR

Creşterea sturionilor se poate realiza prin mai multe tehnologii care

variază foarte mult de la extensiv până la superintensiv. Sistemele de creştere

ale sturionilor sunt: extensiv, semiintensiv, intensiv şi superintensiv. În mod obişnuit, nivelul intensivităŃii unui sistem de creştere se exprimă

prin densitatea la populare sau altfel spus, prin cantitatea de biomasă raportată la unitatea de volum (CRISTEA şi colab., 2002).

Ceea ce deosebeşte un tip de sistem de altul este în primul rând productivitatea, apoi modul în care este amenajată ferma. ProducŃia anuală în

fermele sturionicole, variază între câteva zeci de kilograme la hectar de luciu de apă pe an (sisteme extensive) la peste 100 de kg la metrul cub de apă

(sistemele superintensive). Aceste producŃii record nu pot fi atinse decât în condiŃiile folosirii unor furaje performante şi prin amenajarea de sisteme de

cultură complexe, care exploatează la maxim potenŃialul biologic al sturionilor.

Un caz particular de sistem de creştere a sturionilor, este cultura în viviere, care deşi se practică în volume mari de apă, peştii sunt crescuŃi în Ńarcuri mici, densitatea lor fiind apropiată de cea întâlnită în sistemele

superintensive. Pentru a Ńine pasul cu noile descoperiri ale ştiinŃei, acvacultorul trebuie

să se orienteze către unul din sistemele consacrate de acvacultură. Însă, principalii factori ce decid alegerea sistemului de cultură sunt disponibilitatea

R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E

233

Bibliografie

1. Antipa Gr., 1909, Fauna Ihtiologică a Romîniei, Bucureşti, Acad. Rom. Publ.

Fond. Adamachi, 294, p. 31

2. Antoniu-Murgoci, 1942, Contributions a l’etude des Acipenserides de Roumanie, Ann. Sc. Univ Jassy, 26,2, p.1-99

3. Artyukhin E.N., 1995, Contributions on Biogeographyand Relationships within the Genus Acipenser

4. Auer N.A., 1996, Importance of habitat and migration to sturgeons with emphasis on lake sturgeon, Can. J. Fish. Aquat. Sci. 53 (Suppl.1): 152-160

5. Axelrod H.R., Burgess W.E., Pronek N., Axelrod G.S., Boruchowitz D.E., 2004, Aquarium Fishes of The world, TFH Publications

6. Bacalbaşa-Dobrovici N., 1995, Prioritatea cercetărilor pentru salvarea şi / sau păstrarea speciilor de peşti migratori, Simp. Intern. Acvacultura şi Pescuitul, GalaŃi p.13-16

7. Bacalbaşa-Dobrovici, 1997, Endangered migratory sturgeons of the lower Danube River and its delta. Environmental Biology of Fishes 48:201 207.

8. Barannikova, I.A., Burtsev, I.A., Vlasenko, A.D. Gershanovich, A.D., Markarov, E.V. Chebanov, M.S., 1995, Sturgeon Fisheries in Russia. Proceedings of the Second International Symposium on Sturgeons, September 6-11, 1993., Kostroma-Moscova. VNIRO Publications. Pp. 124-130.

9. Băcescu M., Dumitrescu H., 1958, Les lagunes en formation aux embouchures du Danube et leur importance pour les poisons migrateurs, Verh . Int. Ver. Limnol., vol.13, p. 699-709

10. Bănărescu P., 1964, Fauna R.P.R.Vol. XIII. Pisces-Osteichthyes Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti

11. Bemis ,W.E., Findeis E.K., Grande L., 1997, An overview of Acipenseriformes. Environ. Biol.Fish. 48:25-71.

12. Bemis W.E., Kynard B., 1997, Sturgeon rivers: an introduction to sturgeon biogeography and life history. Envir Biol. Fish 48: p. 167-183

13. Berg L., 1953, Iarovie i ozimie rasî u prohodnîh râb. Ocrrki po obşcim voprosam ihtiologii, Izd A.N. SSSR, p.242-261

14. Berg, L.S., 1962. Freshwater fishes of the U.S.S.R. and adjacent countries.

R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E

234

Israel Program for Scientific Translations Ltd, Jerusalem. Volume 1, 4th edition. Russian version published 1948

15. Bergler H., 2005, 2006 – comunicare personală.

16. Billard R., 1995, Elements sur la biologie des esturgeons. La peche maritime, 1/2 33-47

17. Binkovski F.P., Doroshov S.I., 1985, Preface in: Binkovski F.P., Doroshov S.I. (Eds), North American Sturgeons: Biology and Aquaculture Potential. Dr.W. Junk Publishers, pp. 7-8

18. Birstein V.J., Bauer A. Kaiser-Pohlmann A., 1997, Sturgeon Stocks and Caviar Trade Workshop. IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK. Pp. 35-43

19. Birstein V.J, Bemis, Waldman W.E., Waldman J.R., 1997, The threatened status of acipenseriform species: a summary. Environm. Biol. Fish. 48:427-435

20. Birstein, V.J., 1993, Sturgon and Paddlefishes: threatened fish in need of conservation. Cons. Biol. 7(4):773-787.

21. Bohl M., 1999, Zucht und produktion von susswasser fischen, Verlags union Agrar Munchen , 720 pag.

22. Bogoescu C., Dabija A., Sanielevici E., 1983, Atlas Zoologic, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

23. Breck James E., Chmielewski Elizabeth Hay, 2004, Pond rearing of juvenile lake sturgeon, Raport la grant F-80-R-5, Study 230682, Michigan

24. Bud I., 2001, Peştii şi tainele umbrelor subacvatice, Ed. Ceres, Bucureşti

25. Buddington R. K., Christofferson J. P.,1985, Digestive and fedding charracteristics of the chondrosteans. In North American sturgeons:biology and aquaculture potential, Drw. Junk Publishers, Dordrecht, Olanda

26. Bura M., Grozea A., 1997, Îndrumător de lucrări practice la Acvacultură, Fac. de Zoot. Şi Biot., Timişoara

27. Bura M., 2006, Zoologia vertebratelor, Partea I, Ed. Agroprint, Timişoara

28. Bura M., 2007, Cega (Acipenser ruthenus, Linne 1758), Revista Somnul, nr.9, p. 14-15

29. Bura M., 2008, Manual de prezentare şi utilizare a tehnologiei de creştere a sturionilor în sistem superintensiv cu apă recirculată, Ed. Eurobit, Timişoara

30. Burtsev I.A., 1997, Sturgeon stocks and caviar trade Workshop IUCN Gland, Switzerland and Cambridge UK

31. Burtsev I.A., 1999, The history of global sturgeon aquaculture, J. Appl. Ichthyol. 15, 325

R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E

235

32. Cărăuşu S., 1952, Tratat de Ichtiologie, Ed. Acad. R.P.Române, Bucureşti

33. Ceuca T., Valenciuc N., Popescu Alexandrina, 1983, Zoologia vertebratelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

34. Chepurnova L.V., 1991, Zakonomernosti Funktsii Gonad, Razmnozhenia I Sostoiania Populiatsii Ryb Basseina Dnestra v Usloviah Gidrostroitel’stva., Shtiintsa Publ. House, Kishinev Pp. 164.

35. Cherr G.N., Wallis H.C.jr, 1982, Fine structure of envelope and micropyles in the eggs of the white sturgeon, Acipenser transmontanus, Development Growth&Differentiation 24 (4), 341-352

36. Ciolac A., Patriche N., 2004, Biological aspects of main marine migratory sturgeons in romanian Danube river. Migration of fishes in romanian danube river, nr.4, Applied ecology and environmental research 3 (2)p 101-106, Budapest

37. CITES, 2000, Implementation of Resolution Conf. 8.9 (Rev.) ACIPENSERIFORMES, TRAFFIC in coop. With IUCN,

38. Coad B., 2005, Freshwater fishes of Iran, Species Accounts – Acipenseridae – Caviar - www.briancoad.com/Species%20Accounts/Acipenseridae-Caviar.htm, accesat mai, 2005

39. Costache Mioara, 2003, Sturionii din România şi CITES, http://rosturgeons.danubedelta.org/importanta%20poliodon%20R.htm, accesat iunie, 2005

40. Craig M. Jaquelin, 2005, Plasma levels of estradiol, testosterone and vitellogenin in lake sturgeon (Acipenser fulvescens) to determine their sex ratio in the St. Claire River, Great Lakes Science center, Alpena

41. Cristea V., Grecu Iulia, Ceapă C., 2002, Ingineria sistemelor recirculante din acvacultură; Ed. Didactică şi Pedagogică R.A, Bucureşti, 343 pag

42. Dadswell M.J., 1979, Biology and population characteristics of the shortnose sturgeon, Acipenser brevirostrum, in the Saint John River estuary, Can. J. Zool. 57: 2186-2210, New Brunswick, Canada

43. De Meulenaer, T. and Raymakers, C., 1996, Sturgeons of the Caspian Sea and the international trade in caviar. TRAFFIC International, iv+71 Pp.

44. Dettlaff T.A., Davydova S.I. 1981, Differential sensitivity of the follicular epithelium cells and oocytes of Acipenser stellatus to unfavorable conditions and the correcting effect of triiodothyronine. In: Mitskevich MS (ed) Mechanisms of hormonal regulations and the role of feedback in development and homeostasis. Nauka, Moscow.

45. Dettlaff T.A., Ginsburg A.S., Schmalhausen O.I., 1993, Sturgeon Fishes. Developmental Biology and aquaculture. Springer Verlag, Berlin

46. Dimitriu M., 1935, ObservaŃiuni asupra migraŃiei sturionilor. Rev.

R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E

236

Zootehnică2, p.11-12

47. Edwards D., Doroshov, S., 1989, Appraisal of the Sturgeon and Seatrout Fisheries and Proposals for a Rehabilitation Programme. FAO Field Document FI.TCP/TUR/8853. Pp. 38;

48. Eukarya – Enciclopedia Faunei şi Florei din România, www.Eukarya.ro, accesat mai 2005

49. Feider Z., Grossu A., Gyurko Şt., Pop V., 1964, Zoologia vertebratelor, Ed. Didacticăşi pedagogică, Bucureşti

50. Feider Z., Gyurko Şt., Grossu A., Pop V., 1976, Zoologia vertebratelor, Ed. Didactică şi Pedagocică. Bucureşti

51. Findeis E.K., 1997, Osteology and phylogenetic interrelationships of sturgeons (Acipenseridae) Envir. Biol. Fish. 48: p. 73-126

52. Forsythe P.S., Scribner K.T., Bott K., Baker E., 2004, Fertilization success, egg predation, deposition and post emergent survival in the lake sturgeon (Acipenser fulvescens): the relative importance of potential barriers to recruitment, CCFFR/SCL : Abstracts of Oral Presentations

53. Gamberini A., 1998, Zootecnia alternativa, Ed. Agricole della Calderini, Bologna

54. Gherbilski N.L., 1962, Elementă teorii i biotehniki upravlenia arealom osetrovîh. Tr. Osetrovîe SSSR i ih vosproizvodstdvo TNIORH, 1 Moskva, p.11-22

55. Godeanu S.P., 2002, Determinatorul ilustrat al florei şi faunei României, Ed. Bucura Mond, Bucureşti

56. Gregory W.K., 1933, Fish Skulls: A Study of the Evoltion of Natural Mechanism, Trans. Amer. Phil. Soc., 23, p.75-481

57. Grozea A., 2002, Acvacultură – curs, Ed. Excelsior Art, Timişoara

58. Hensel K., Holèik J., 1997, Past and current status of sturgeon in the upper and middle Danube. Academic Publications, Dordrecht. Pp. 185-200

59. Hochleithner M., Gessner J, 1999 The Sturgeon and Paddlefishes (Acipenseriformes) of the World:Biology and Aquaculture. AquaTech Publications, Kitzbuhl. Pp. 165

60. Holèik J., 1995, 4.druh Acipenser (Acipenser) gueldenstaedti Brandt, 1833. Academia, Praha. Pp.391-397.

61. Holmes J. A. S., 2001, Develop artificial propagation tehniques and protocols in preparation for supplementation selected white sturgeon populatons, Annual Progress Report,130-139.

62. Hung S. S. O. şi colab., 1995, Optimum feeding rate of white sturgeon (Acipenser transmontanus) yearlings under commercial production

R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E

237

conditions, Journal of Applied Aquaculture 5, 297-303

63. Hung S. S. O. şi colab., 1997, High energy diets for white sturgeon (Acipenser transmontanus) Richardson, AquacultureNutrition 3 , 281-286

64. Hung S. S. O. şi colab., 2002, Nutrient requirements and feeding of finfish for aquaculture, CAB InternationalPublishing , 344-357

65. IUCN., 1996, Red List of Threatened Animals. IUCN, Gland, Switzerland

66. IUCN/SSC, 2000, Red List of Endangered Animals

67. Jankovic D.,1993, Populations of Acipenseridae prior and after the construction of the HEPS Djerdap I and II. Acta Biologica Iugoslavica, Seria E. Ichthyologia 25:29-34

68. Karapetkova M, Zhivkov M., Pchelarov T., 1995, Ribite v B'lgariya. Geya Libris, Sofia. Pp. 247

69. Kaszoni Z.,1981, Pescuitul Sportiv, Ed. Sport-Turism, Bucureşti

70. Kaszoni Z, 1976, Acvariu, Ed. Sport-Turism, Bucureşti

71. Kaushik S. J şi colab., 1991, Requirement for protein and essential amino acids and their utilization by siberian sturgeon (Acipenser baeri), Proceeding of the first International Symposium on the Sturgeon, France, pp 25-39

72. Khodorevskaya R.P., Dovgopol G.F., Zhuraleva O.L., Vlasenko, A.D., 1997, Present status of commercial stocks of sturgeons in the Caspian Sea Basin. Kluwer Academic Publications, Dordrect. Pp. 209-219.

73. Khodorevskaya, R.P. and Novikova, A.S. (1995). Status of Beluga Sturgeon, Huso Huso, in the Caspian Sea. J. Ichthyol. 35 (9):59-68.

74. Kiss J.B., 1997, Cartea Deltei, Ed. FundaŃia Aves, Odorheiul Secuiesc

75. Kouřil J., 2007, coumunicare personală

76. Lagler K., F, Bardach J. E., Miller R. R., Passinno Dora May, 1977, Ichthylogy, second edition, John Wiley and sons International Edition, New York

77. Laluyee F., 1996, Migration studies of sturgeons in Sefidrud, Tajen and Gorganrud River. Iranian Fisheries Research and Training Organisation Publications.

78. Lebreton G.T.O., Beamish F. W. H., 2004, Growth, bioenergetic and age. In sturgeon and paddlefish of North America., Kluwer Academic Publishers., Olanda

79. Lelek A., 1987, The freshwater fishes of Europe vol.9, AULA Verlag Wiesbaden: Threatened Fishes of Europe

80. Leonte, V., 1956, ContribuŃii la studiul biologiei sturionilor marini din apele Republicii Populare Române, Anal. Inst. de Cercet. Piscicole 1 (s.n.)

R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E

238

81. Leonte, V., 1959, ContribuŃii la cunoaşterea răspândirii hranei şi a ritmului de creştere a puietului de sturioni în Dunăre, Bul. ICPP 18, 4, p. 9-18

82. Levin A.V., 1997, The Distribution and Migration of Sturgeon in the Caspian Sea., IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK. Pp. 13-19.

83. Liebe R, Rublee B., Sykes G., Manson Rachel, 2004, Adult White Sturgeon Monitoring – Nechako River 2004., Triton Environmental consultants, www.triton-env.com

84. Lyon W.F., 2000, Rearing earthworms, Ohio State University, Fact Sheet

85. Lyons J., Kempinger J.J., 1992, Movements of adult lake sturgeon in the Lake Winnebago system, Wis. Dep. Nat. Res. Res. Publ. No.RS 156-92

86. Manea G.I., 1980, Sturionii, Biologie, Sturionicultură şi Amenajări Sturionicole, Ed. Ceres Bucureşti

87. Manea G. I., 1968, ContribuŃii la studiul sturionilor din apele României şi al reproducerii lor în legătură cu construcŃiile hidrotehnice pe Dunărea Inferioară, Buletinul Inst. de Cercetări şi proiectări piscicole, anul XXVII, nr. 1

88. Manoleli D., Nalbant T., 1976, ViaŃa în Marea Neagră, Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti

89. Marti V., 1939, Biologhiia i promîsei Acipenser sturio v Cernom more, Zool. Jurnal, 19, p.6

90. Mason W.T. Jr., Rottman R.W., Dequine J.F., 2000,Culture of earthworms for bait or fish food, University of Florida Extension Institute of Food and Agricultural Sciences

91. Metaxa Elis, 2005, Romania prepares for accesion to the EU, Eurofish Magazine 3/2005, p.54

92. Miller M.J., 2004, Sturgeons and Paddlefish of North America, Kluwer Academic Publishers. Printed in the Netherlands, p. 87-102

93. Mims S.D., Lazur A., Shelton W.L., Gomelsky B., Chapman F., 2002, Species profile Production of sturgeon, SRAC Publication no. 7200

94. Mohler, J. W, 2003, Culture Manual for the atlantic sturgeon, A Region 5 US Fish& Wildlife Service publication, Hadley Massachusetts

95. Moyle P.B., Cech J.J., 2000, Fishes, an Introduction to Ichthyology, Prentice Hall, 4th Edition

96. Muscalu-Nagy Cristina, Bura M., Grozea A., Dumitrescu Gabi, Muscalu-Nagy R., Conduraru Carmen, 2004, Study on the biological life cycle od Daphnia magna in laboratory conditions, Lucr. st., Zoot si Bioteh., vol.XXXVII Timisoara

R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E

239

97. Muscalu-Nagy Cristina, Muscalu-Nagy R., 2005, Studiul influenŃei temperaturii asupra ciclului biologic al crustaceului Daphnia magna, Simpozion Studentesc Hunedoara

98. Muscalu-Nagy Cristina, Muscalu-Nagy R., Banatean I, Trandafir G., Grozea A., 2005, ContribuŃii la cunoaşterea influenŃei luminii asupra ciclului de viaŃă al speciei de crustaceu Daphnia magna, Lucr. st., Zoot si Bioteh., vol.XXXVIII Timisoara

99. Niculescu-Duvăz M., 1959, MigraŃiile peştilor, Ed. ŞtiinŃifică, Bucureşti

100. Nikoljukin N. J., 1971, Hybridization of acipenseridae and its practical significance All Union Reseach Institute of Marine Fisheries and Oceanography, Moscova

101. Nikolsky G.V., 1963, The ecology of fishes, Academic Press, London

102. Norman jr., 1975, A hystory of fishes, Ernest Benn Limited, London

103. Oprea L., Georgescu R., 2000, NutriŃia şi alimentaŃia peştilor, Ed. Tehnică, Bucureşti

104. Parker R, 2002, Aquaculture Science, Thomson Learning, Delmar

105. Patriche N., 2001, Păstruga, Biologie şi Reproducere artificială Ed. Ceres, Bucureşti

106. Pavlov P.I., 1980, Ribi. Fauna Ukrainy. 8/1. Naukova Dumka, Kiiv. Pp 336.

107. Păcală N., Korbuly B., Dumitrescu M., 2006, Biologia reproducerii peştilor., Ed. Pardon, Timişoara

108. Penzlin H., 1989, Lerbuch der Tierphysiologie, Gustav Fischer Verlag, Jena

109. Pintér K., 1991, Sturgeon in Hungary, past and present situation. In: P. Williot (Ed.) Actes du premier colloque international sur l’esturgeon. Bordeaux, 3-6 October 1989. Pp. 173-178.

110. Pojoga I., 1938, Creşterea peştilor, lucrare didactică şi de propagandă, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, Bucureşti

111. Pourkazemi M.D., Skibinski O.F., Beardmore, J.A., 1995, Population structure of Stellate Sturgeon Acipenser stellatus Pallas, in southern parts of the Caspian sea studied using mtDNA and allozyme analysis. Abstracts, International Conf. Sturgeon Biodiversity and Conservation, NY. The Sturgeon Quarterly, 3 (4):10.

112. Povž M., Sket B., 1990, Naše slatkovodne ribe. Založba Mladinska knjiga, Lubljana. Pp. 374.

113. Ramin M. 1998, Migratory studies in sturgeons and their limiting factors in the Sefidrud River. Gilan Fisheries Research Centre Publications.

114. Raymakers Caroline., 1999, Trade in Sturgeons from the Caspian Sea. In: Williamson, D.F., Benz, G.W. and Hoover, C. (eds.) Proceedings of the

R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E

240

Symposium on the Harvest, Trade and Conservation of North American Paddlefish and Sturgeon, May 7-8, 1998,

115. Raymakers Caroline, 2002, Study on the social and economic aspects of illegal fishing in the Caspian Sea, Traffic Europe, Brussels

116. Razavi S.B., 1988, Analysis on great sturgeon stocks in the South Caspina Sea, Iranian Fisheries Research and Training Organisation Publications.

117. Rebreanu L., 1984, Curs de Piscicultură, Fac. De Zooteh. Şi Med. Veter., Timişoara

118. Rideg Á., 2007, comunicare personală

119. Rockhoff D., 2004, Icre negre „în eprubetă” – a treia ConferinŃă a Caviarului la Bonn, www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ECONOMIE/sturionul.htm

120. Rossi R., Grandi G., Trisolini P., Franzoi P., Carrieri A., Dezfuli B.S., Vecchietti E., 1991, Osservazioni sulla biologica e la pesca dello storione cobice (Acipenser naccarii, Bonaparte) nelle parte terminale de fiume Po. Atti Soc.Ital.Sci.Natur.Mus.Civ.Stor. Natu. Milano, 132:121-142.

121. Salinkov N.I., Maleatzkii, 1934, K sistematike belughii Azovo-Cernomorskogo basseina (Predv. Soobşcenie) Tr. Naucin. i biol. stanŃii Gruzii, 1

122. Sârbu Monica, 2005, Caviar and sturgeon from the Danube, Eurofish Magazine 3/2005, p.55

123. Shagaeva V.G., Nikolskaya M.P., Akimova N.V. Markov K.P., Nikolskaya, N.G., 1993, A study of the early ontogeny of Volga sturgeon (Acipenseridae) subjected to human activity. J. Ichthyol. 33(6):23-41.

124. Shubina T.N., Popova A.A. Vasiliev V.V., 1989, Acipenser stellatus Pallas, 1771Proposal to list all Acipenseriformes in Appendix II. Submitted by Germany and The United States of America.

125. Simonovic P.D., Nikolic V.P., 1996, Freshwater fish of Serbia: an annotated check list with some faunistic and zoogeographical considerations. Bios (Macedonia, Greece) 4: 137-156.

126. Singer T.D., Ballantyne J. S, 2004, Sturgeon and paddlefish metabolism,. In sturgeon and paddlefish of North America., Kluwer Academic Publishers., Olanda

127. Stanciu M., 1979, Creşterea peştilor de acvariu, Complexul muzeal de ŞtiinŃe ale Naturii, ConstanŃa

128. Stăncioiu S., 1976, Curs de ihtiologie generală, Universitatea din GalaŃi, GalaŃi

129. Suciu R., Bacalbaşa Dobrovici N, Ene C., Ene F., 1995, Plan de redresare a populaŃiilor de sturioni marini în Dunăre. Simpozion InternaŃional Acvacultura şi pescuitul GalaŃi. p.133-137

R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E

241

130. Suciu R. Ene F., Bacalbasa-Dobrovici, N., 1998, New data on the distribution of sturgeon in the Lower Danube River. Aquarium 1998, Galati, Romania. University "Dunarea de Jos".

131. US Department of Homeland Security, 2004, What every member of the trade community should know about: Caviar. US Customs and Border Protection

132. Vasilescu D., David D., 1995, Redresarea populaŃiilor de sturioni anadromi în Dunăre prin populări cu puiet produs în amenajări sturionicole, Simpozion InternaŃional Acvacultura şi Pescuitul GalaŃi, p. 13-16

133. Vedrashko A., Lobchenko V., Pirtsu I., 1998, Problemele Conservării Biodiversitatii din Cursul Medial si Inferior al Fluviului Nistru. Abstr. Int. Conf. Chisinau, 6-7 Nov. 1998. Chisinau, BIOTICA Publ.,1998. Pp. 35-36.]

134. Vlasenko A.D., Pavlov A.V., Sokolov L.I., Vasiliev, V.P., 1989, Acipenser gueldenstaedti Brandt, 1833, Document Doc. 10.89; Prop. 10.65. 1997. Proposal to list all Acipenseriformes in Appendix II. Submitted by Germany and The United States of America. Pp. 295-344.

135. Vlasenko A.D., 1990, Sturgeon Population Size in the Caspian Sea. Rybnoe Khozyaistvo, 7:53-56.

136. Volovik S.P., Dubinina V.A., Semenova, A.D., 1993, Hydrobiology and dynamics of fisheries in the Asov Sea. Studies and reviews. General Fisheries Council for the Mediterranean. No. 64. FAO, Rome. Pp. 1-58.

137. Webster C. D., Lim C, 2002, Nutrient requirements and feeding of finfish for aquaculture, CAB InternationalPublishing ,

138. Wildhaber L. şi colab., 2006, Development of methods to determine the reproductive stathus of Pallid Sturgeon in the Missouri River, Science for a changing world, Missouri

139. Williot, P., Bourguignon, G., 1991, Sturgeon and caviar production, current status and perspectives. In: Williot, P. (ed.), Acipenser, Cemagref Publications, Pp. 509-513.

140. Williot P., Sabeau L., Gessner J., 2001, Sturgeon farming in Western Europe: recent developments and perspectives, Aquat. Living Resour. 14 (2001), 367-374

141. www.agriculturaromaniei.ro

142. www.dec.State.ny.us.com

143. www.fao.org/figis/servlet/species?fid=2072, accesat iulie, 2005

144. www.fao.org/figis/servlet/species?fid=2072, Species Fact Sheet, Huso huso, accesat februarie, 2005

R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E

242

145. www.Fishbase.org, accesat ianuarie-iunie 2005

146. www.fisher.ge

147. www.Hotnews.ro, accesat ianuarie 2005

148. www.kryn.sarov.info/fishing

149. www.maap.ro

150. www.nvogue.com/nVogueFoods/Caviar/caviarguide.html

151. www.sturio.com/cites/FAO

152. www.tuinfo.nl

153. www.ulb.ac.be/sciences/biodic/histofish/, Danguy A., Genten Fr., Histofish, accesat iunie, 2005

154. Zarkua Z., Tsuladze, V., 1999, Initiative needed to boost sturgeon numbers. Eurofish 3/99:40-41

155. ***, 1982, North American Wildlife, an illustrated guide to 2000 plants and animals, Reader’s Digest, Pleasantville

156. ***, 1997, Document Doc. 10.89; Prop. 10.65. Proposal to list all Acipenseriformes in Appendix II. Submitted by Germany and The United States of America.

157. ***, 1998, Sturgeon catch and trade in the Russian part of the Caspian Sea. TRAFFIC Europe-Russia, Field investigations. Unpublished report, pp. 21.

158. ***, 2000, Estimation of the Sturgeon Stocks in the Russian Federation and Monitoring of DomesticTrade in Sturgeon Products. TRAFFIC Europe-Russia, Field investigations. Unpublished report, Pp.23.

159. ***, 2000, http://www.cites.org/eng/dbase/fauna

160. ***, 2000, Sturgeon fisheries management and trade control measures in the Caspian Sea and Black Sea/ Sea of Azov range States. TRAFFIC Europe field investigations, December 1999-January 2000.

I N D E X D E T E R M E N I

243

Index de termeni

A

Acipenserid, Acipenseridae – 6, 7, 8, 9, 12, 13, 14, 16, 19, 31, 52, 53, 54, 56, 57, 70, 92, 118, 236

Acipenseriformes – 29, 52, 53, 54, 58, 59, 60, 161

Acvacultură – 100, 112, 118, 122, 123, 168, 170, 193, 186, 187, 195, 210, 211, 212, 213, 222, 223

Acvatic – 16, 122, 125, 135, 184, 185, 186, 192, 194, 222, 223

Aerare – 139, 166, 194, 207, 215

Aerator – 199, 203, 206, 245, 220, 226

Alevin, alevinaj – 17, 40, 66, 124, 150, 155, 163, 166, 167, 168, 169, 170, 172, 173, 174, 176, 178, 179, 180, 181, 187, 188, 189, 190, 191, 196, 197, 198, 217, 219

Alge – 125, 185, 190, 198, 202, 212

Alimentar, alimentaŃie – 17, 20, 114, 115, 123, 155, 159, 162, 165, 177, 187, 189, 190, 194, 195

Anadrom – 51, 64, 69, 71, 83, 88, 91, 98

Anestezie – 116, 130, 133, 134, 136, 139, 140, 141, 152

Artemia (salina) – 166, 167, 168, 170, 172, 173, 174, 179, 180, 181, 189, 197, 198

B

Bacterie, bacterian – 162, 208, 210, 211, 214

Baie – 140

Bazin – 51, 61, 67, 70, 74, 77, 81, 87, 91, 92, 94, 96, 97, 98, 100, 103, 104, 109, 118, 119, 121, 125, 126, 128, 130, 132, 133, 134, 136, 139, 140, 147, 161, 167, 168, 175, 179, 184, 185, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 208, 211, 213, 214, 215, 216, 217,

218, 219, 220, 222, 223,224, 226, 227, 228, 232

Beluga – 85, 109, 116, 117

Biofiltru – 210, 212, 214, 220, 229

Biomasă – 97, 103, 104, 210, 219

Braconaj – 110, 112, 120, 184

Branhie, branhial – 17, 26, 27, 29, 30, 31, 50, 56, 62, 67, 70, 77, 80, 85, 160, 162

Bilă, biliar – 23, 24, 161

C

Calitate (apei) – 124, 160, 196, 203, 207, 208, 210

Canal (de apă) – 168, 189, 201, 202, 204, 212, 213, 220

CarbohidraŃi – 158, 159, 163

Catadrom - 88

Caviar – 108, 109 110, 111, 113, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 187, 196, 203, 212, 217, 221, 223

Cega – 3, 77, 78, 79, 83, 84, 85, 99, 100, 103, 104, 106, 107, 110, 115, 122, 127, 138, 140, 141, 142, 143, 144, 147, 152, 153, 154, 167, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 180, 181, 191, 203, 221, 232

Cercetare, cercetător – 28, 41, 52, 57, 58, 62, 65, 69, 83, 87, 93, 95, 108, 112, 123, 124, 131, 140, 145, 159, 160, 161, 169, 170, 171

CITES – 97, 98, 110, 111, 112, 118, 119

Conversie – 159, 163, 177, 178

Corion, decorionat – 18, 19, 20, 21, 22, 34, 41, 45, 116, 145, 146, 147, 148, 149, 150

Chondrostei – 53, 54, 56, 58

Chironomus, chironomide – 70, 80, 82, 168

Conducte – 212, 213, 216

Cromozom – 55, 82

I N D E X D E T E R M E N I

244

D

Debit –96, 125, 126, 138, 139, 142, 146, 168, 186, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 197, 198, 200, 201, 206, 209, 211, 213, 214, 219

Densitate – 100, 166, 183, 185, 192, 197, 198, 199, 200, 202, 206, 207, 218, 219, 230

Descleiere – 127, 137, 142, 145, 154, 196, 197

Digestie, digestiv – 6, 15, 16, 17, 18, 21, 22, 23, 24, 27, 31, 57, 147, 156, 158, 159, 161, 162, 163, 165, 167, 168, 169

E

Ecograf – 129, 130

Embrion, embrionar, embriogeneză – 16, 32, 82, 119, 120, 137, 138, 145, 146, 147, 148, 149, 150

Endoscop – 128, 129, 130, 131

Energie – 155, 156, 157, 158, 163, 210, 217, 219

Esofag – 16, 17, 18, 19, 27, 43, 44, 57, 161

Extensiv – 118, 183, 184, 185, 186, 187, 195, 222, 225

F

Faringe – 17, 27, 31

FecundaŃie – 35, 37, 38, 40, 41, 84, 115, 127, 137, 141, 142, 143, 145, 146, 147, 150

Femelă – 29, 33, 34, 35, 37, 38, 40, 41, 65, 66, 69, 72, 74, 75, 77, 78, 79, 82, 93, 103, 105, 116, 128, 129, 132, 134, 135, 136, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 151, 207, 212, 217, 221

Fertilizare – 40, 83, 113, 193

Fermă, fermier – 62, 107, 116, 123, 125, 131, 143, 160, 162, 163, 165, 166, 168, 169, 171, 174, 183, 187, 188, 189, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 203, 204, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 217, 218, 220, 221, 222, 223, 225, 226, 229, 230, 231, 232

Filtru, filtrare – 196, 207, 208, 213, 214

Furaj, furajare – 118, 125, 126, 155, 158, 159, 160, 163, 165, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 182, 183, 185, 187, 189, 191, 192, 193, 195, 196, 197, 198, 206, 207, 210, 223, 224

G

Ganoizi – 4, 10, 14, 34, 54, 56

Gastric – 18, 19, 45, 167

Glandă, glandular – 2, 3, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 31, 33, 36, 39, 45, 47, 88, 90

H

Hemoglobină – 29, 123, 168

Hipofiză, hipofizar – 28, 29, 90, 91, 133, 134, 135, 139, 141, 144, 153

Histologic – 1, 2, 10, 17, 19, 20, 28, 33, 128, 131

Hrană – 16, 66, 72, 80, 113, 155, 156, 158, 160, 162, 163, 165, 167, 168, 169, 175, 185, 187, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 197, 208, 221, 222

Hrănire – 9, 57, 66, 70, 72, 77, 79, 80, 97, 99, 100, 122, 126, 147, 150, 155, 158, 162, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 177, 179, 181, 184, 185, 186, 187, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 197, 198, 199, 204, 207, 223, 224

Hormon, hormonal – 24, 27, 28, 29, 36, 37, 39, 40, 90, 108, 130, 133, 134, 135, 139, 141, 144, 153, 166

Hipotalamus – 26, 91

Huso – 58, 61, 62, 64, 69, 83, 85, 86, 89, 92, 97, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 107, 109, 111, 112, 122, 169, 185, 221

I N D E X D E T E R M E N I

245

I

Icră – 35, 38, 39, 40, 41, 51, 66, 69, 72, 74, 77, 79, 80, 82, 83, 84, 89, 92, 93, 94, 108, 115, 116, 117, 119, 120, 127, 131, 132, 134, 136, 137, 138, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 153, 154, 159, 160, 196, 197, 212, 223, 224

Iernare – 88, 93, 96, 100, 138, 188, 192, 196, 199, 203, 204, 221

Igienă, igienizare – 125, 189, 197, 202, 203, 217

Incubator, incubaŃie – 107, 137, 138, 142, 143, 145, 146, 154, 166, 188, 189, 196, 197, 231

InfecŃie – 31, 128, 136, 145, 168

Inimă – 23, 29, 30, 54, 57, 147

Injectare – 133, 134, 135, 136, 139, 141, 144, 153, 214, 216

Intensiv – 107, 125, 155, 183, 187, 189, 192, 195, 196, 200, 206, 222, 227, 228

Intestin – 9, 16, 18, 19, 20, 21 ,22, 23, 24, 27, 29, 31, 32, 38, 46, 47, 48, 54, 57, 70, 80, 161, 162

Î

Îngrăşare – 88, 96, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 196, 198, 203, 204, 206, 222

Înot, înotătoare – 5, 6, 11, 12, 13, 29, 31, 38, 54, 55, 56, 57, 66, 78, 99, 113, 125, 126, 138, 140, 141, 147, 160, 204, 223

K

Kiernan - 24

L

Lac – 60, 81, 82, 91, 96, 99, 104, 110, 166, 184, 186

Larvă, larvar – 28, 66, 70, 72, 74, 77, 80, 82, 88, 145, 147, 150, 155, 163, 168, 185, 188, 189, 190, 197

Lipide, lipidic – 25, 155, 156, 157, 158, 161, 162

M

Manipulare – 133, 134, 140, 141

Masă corporală – 13, 37, 71, 74, 76, 134, 144, 164, 170, 171, 174, 175, 176, 183, 193

Mascul – 29, 33, 35, 40, 65, 69, 74, 75, 77, 78, 79, 81, 84, 88, 93, 128, 129, 132, 134, 135, 136, 139, 141, 152

Matur, maturare – 34, 35, 37, 38, 39, 40, 41, 65, 69, 78, 79, 93, 110, 128, 129, 131, 132, 143, 151, 157, 184

Maturitate (sexuală) – 29, 35, 65, 69, 74, 75, 77, 78, 79, 82, 90, 108, 128, 131, 187, 217

McDonald - 197

MigraŃiune – 25, 38, 51, 64, 65, 66, 69, 71, 72, 74, 76, 79, 81, 87, 88, 89, 90, 91 92, 93, 94, 95, 97, 101, 108, 113

Minerale – 89, 115, 116, 155, 159, 160, 161, 165

Morun – 35, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 69, 70, 71, 72, 83, 85, 86, 87, 89, 92, 93, 94, 95, 97, 99, 100, 101, 103, 105, 106, 108, 109, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 120, 122, 123, 127, 165, 169, 185, 190, 191, 208, 221

Mucus – 2, 18, 19, 22

Mulgere – 115, 132, 134, 139, 144, 153

N

Natural – 35, 36, 40, 82, 83, 87, 88, 91, 92, 97, 98, 100, 102, 105, 112, 118, 127, 129, 132, 155, 165, 166, 168, 169, 184, 185, 186, 187, 189, 190, 191, 192, 193, 195, 196, 207, 209

Nisetru – 1, 2, 35, 60, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 83, 74, 85, 87, 89, 92, 94, 95, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 105, 106, 109, 112, 114, 115, 116, 117, 119, 122, 123, 127, 146, 174, 185, 221

NutrienŃi – 26, 155

I N D E X D E T E R M E N I

246

Nutritiv – 30, 51, 80, 116, 155, 165, 167, 168, 169, 176, 177, 187

NutriŃie – 155, 156, 187

O

Ornamental – 85, 196

Osetra – 116, 117

Ovar, ovarian – 26, 33, 34, 37, 38, 39, 40, 50, 128, 129, 130, 131, 136, 144, 151

Oviduct – 33, 34, 40, 136

Ovocit – 26, 34, 37, 38, 39, 40, 41, 115, 129, 131, 132, 141, 143, 144, 221

Ovul, ovulaŃie – 34, 35, 39, 40, 41, 115, 139, 140, 141, 144

Oxigen – 30, 41, 89, 123, 132, 133, 138, 142, 163, 164, 184, 186, 192, 198, 199, 202, 203, 206, 208, 210, 211, 214, 215, 216, 219, 223, 224

P

Parcare – 128, 132, 133, 134, 136, 139, 140, 152, 188

Păstrugă – 35, 61, 70, 71, 83, 84, 85, 86, 87, 90, 92, 95, 98, 100, 101, 104, 109, 112, 115, 116, 119, 120, 122, 127, 185, 191

Pescuit – 63, 95, 98, 100, 102, 103, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 114, 118, 119, 120, 128, 138, 184, 195, 225

pH – 124, 162

Piscicultor, piscicultură – 160, 190, 192, 195, 224

Plancton, planctonofag – 55, 96, 165

Policultură – 118, 184, 194, 222, 223

Polyodon – 53, 54, 55, 56, 61, 62, 194

Predezvoltare, predezvoltat – 187, 188, 189, 190, 195, 196, 197, 198, 203, 231, 232

Primitiv – 7, 11, 52, 107, 161

ProducŃie, productivitate – 40, 51, 96, 98, 109, 112, 118, 120, 155, 168, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 201, 212, 213, 217, 221, 222, 223, 224

Proteină, proteic – 22, 26, 114, 115, 116, 118, 155, 157, 158, 159, 162, 165, 171, 175, 187

Protocol – 138, 165, 169, 177

R

Recirculare – 123, 125, 170, 171, 177, 200, 207, 208, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 217, 218, 220, 222, 228, 230, 232

Race-way – 199, 200, 201

Râme – 168, 169

Recoltare – 115, 116, 131, 136, 137, 140, 141, 143, 144, 145, 153, 168, 184, 189

Reproducător – 88, 101, 102, 103, 104, 127, 128, 132, 133, 134, 138, 139, 140, 141, 151, 152, 187, 188, 232

Reproducere – 25, 37, 51, 65, 66, 69, 72, 74, 77, 79, 82, 83, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 112, 127, 132, 133, 137, 138, 140, 187, 188

S

Salinitate – 51, 89, 96, 123, 166

Semiintensiv – 125, 183, 186, 187, 188, 192, 193, 194, 195, 222, 226

Sevruga – 116, 117, 118

Sex, sexual – 26, 29, 34, 35, 40, 65, 69, 74, 75, 77, 79, 82, 88, 90, 93, 128, 129, 130, 131, 132, 134, 135, 136, 139, 140, 141, 152, 187, 207, 212, 217

Sexare - 128

Superintensiv – 170, 183, 189, 207, 212, 217, 221, 223, 229, 230

StaŃie (de incubaŃie) – 105, 107, 188, 189, 196, 197, 198, 212

Sterilizare – 196, 211, 212, 215, 220

I N D E X D E T E R M E N I

247

Stimulare – 135, 139, 147, 168, 190

Stomac – 16, 17, 18, 19, 20, 21, 27, 31, 45, 57, 67, 161, 162, 167, 180

Stres – 26, 126, 137, 141, 204, 222, 223

Sturion nord american – 29, 122, 131, 163

Sturion siberian – 80, 81, 82, 84, 115, 116, 122, 123, 159, 174, 207, 217, 218, 221, 224, 230

Ş

Şip – 61, 73, 74, 92

T

Temperatură – 51, 64, 65, 66, 71, 72, 79, 82, 86, 89, 92, 93, 94, 99, 113, 122, 123, 125, 132, 133, 134, 138, 139, 142, 145, 146, 158, 164, 166, 174, 175, 192, 198, 200, 206, 207, 208, 214, 215, 221, 222, 223, 224

Tubifex – 75, 167, 168, 170, 171, 172, 174, 181, 182, 189, 197

Turbiditate - 124

U

Ultraviolet, UV – 125, 138, 196, 211, 212

V

Valvulă spirală – 21, 22, 54, 161, 162, 167, 180

Vitamine – 116, 155, 159, 160, 165

Virus - 211

Viză – 61, 73, 75, 76, 83, 84

Z

Zooplancton – 190, 191, 194

Zoug- Weiss – 138, 154, 197

S O L U Ţ I I Î N A C V A C U L T U R Ă

248