Download - Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

Transcript
Page 1: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

An

ul X

XV

Nr.

(16

) 201

•1

95

IAN

UA

RIE

- F

EB

RU

AR

IEA

nu

l X

XV

Nr.

(16

) 201

•1

95

IAN

UA

RIE

- F

EB

RU

AR

IE

Antrenamente comuneromâno-americaneAntrenamente comuneromâno-americane

www.navy.rowww.navy.ro

R E V I S T A F O R Ţ E L O R N A V A L E R O M Â N E IANUARIE FEBRUARIE–IANUARIE FEBRUARIE–IANUARIE FEBRUARIE–

O N O UĂ P RO MO Ţ I E DE A S P I RANŢ Iajun ge l a n av e l e d e l up tă ro m ân e ştiO N O UĂ P RO MO Ţ I E DE A S P I RANŢ Iajun ge l a n av e l e d e l up tă ro m ân e şti

B i l a n ţ 2 0 1 4P r o i e c t e 2 0 1 5B i l a n ţ 2 0 1 4P r o i e c t e 2 0 1 5B i l a n ţ 2 0 1 4P r o i e c t e 2 0 1 5

R E V I S T A F O R Ţ E L O R N A V A L E R O M Â N E

Page 2: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 2015

Ochiul Flotei

t 12 februarie 2015, fregata Mărăşeşti, Portul militar Constanţa.La posturile de luptă pe timpul manevrei de ieşire a fregatei din Portul militar Constanţa pentru acţiuni comune cu distrugătorul USS Cole.

Foto: Cristian VLĂSCEANU

p 10 februarie 2015, fregata Regina Maria, Portul militar Constanţa.Contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, şeful Statului Major al Forţelor Navale în dialog cu viceamiralul James Foggo III, comandantul Flotei a VI-a a Statelor Unite ale Americii.

Foto: Cristian VLĂSCEANU

www.navy.ro 1

u 25 februarie 2015, nava purtătoare de rachete Pescăruşul, Portul militar Mangalia.

Participanţii la convocarea ofiţerilor de informare şi relaţii publice din Forţele Navale

vizitând NPR Pescăruşul (189).

Foto: Cristian VLĂSCEANU

u 2 februarie 2015, Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”.

Aspect din timpul susţinerii unui examen de specialitate de către elevii anului II de studiu.

Foto: Cristian VLĂSCEANU

p 23 februarie 2015, Nava Şcoală Mircea, Portul militar Constanţa.Viceamiralul Nora Tyson, locţiitorul Comandantului Flotelor Navale Americane şi director al Centrului de Excelenţă pentru Operaţii Combinate Întrunite pe mare, în dialog cu contraamiralul de flotilă dr. Gigi-Cristinel Uce, şeful Instrucţiei şi Doctrinei din SMFN. În plan apropiat, comandorul Adrian Iordache, comandantul Flotilei de Fregate. În plan secund, comandorul Gabriel Moise, comandantul NS Mircea.

Foto: Cristian VLĂSCEANU

Page 3: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

2 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 2015

SUMAR

Coperta 4: Studenţii de anul III din Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, în timpul examenului la mecanisme şi organe de maşini.(Foto: Cristian VLĂSCEANU)

Coperta 1: Aspect din timpul exerciţiilor comune desfăşurate de fregata Mărăşeşti cu distrugătorul USS Cole.(Foto: Cristian VLĂSCEANU)

ANIVERSĂRILE MARINEI 22

ALMA MATER 16

PSIHOLOGIE NAVALĂ 13

ŞTIRI DIN FLOTĂ 6

INSTRUCŢIE 12

VETERANII MARINEI 24

SIAJUL ISTORIEI 23

GRUPUL MASS-MEDIAAL FORŢELOR NAVALE

MARINA ROMÂNĂ

Revistă fondată în 1990,editată de Statul Major

al Forţelor Navale

Redactor-şef:Locotenent-comandor

ing. Mihai EGOROVe-mail: [email protected]

Secretar de redacţie: Locotenent-comandor

ing. Cosmin OCHEŞELe-mail: [email protected]

Redactori:Bogdan DINU

e-mail: [email protected] BUCIOACĂ

e-mail: [email protected] Camelia ŞEULEAN

e-mail: [email protected]

Fotograf: Caporal

Cristian VLĂSCEANU e-mail: [email protected]

ADRESA REDACŢIEI:Str. Ştefăniţă Vodă nr. 4Tel./Fax: 0241-619.539

e-mail: [email protected]

Ediţia s-a încheiat în data de 20 aprilie 2015

NORME DE COLABORARE:Cititorii pot trimite pe adresa

redacţiei texte Şi fotografii care se încadrează

în tematica revistei.Manuscrisele nu se înapoiază.Răspunderea juridică pentru

conţinutul articolelor aparţine în exclusivitate autorilor,

conform art. 206 CP.

COPYRIGHT:Este autorizată orice reproducere

în condiţiile specificării sursei.

ISSN: 1222-9423C-da 1260/2015; B 0295Tehnoredactarea Şi tiparul:

Centrul Tehnic-Editorial al ArmateiBd. Ion Mihalache

nr. 124-126, BucureŞti, Tel.: 021-2242634

DTP: P.c.c. Tudora NECOARĂ

2

8PAVILION NATO

INTERVIU 14

AZIMUT CULTURAL 27

PRESA NOASTRĂ 28

CLUBUL AMIRALILOR 30

RELAŢII PUBLICE 31

3www.navy.ro

Editorial

Agenda Forţelor Navale a fost foarte încărcată în ultimii ani, constând în participarea cu nave la principalele operaţii NATO şi UE (ACTIVE ENDEAVOUR, UNIFIED PROTECTOR, EU NAVFOR ATALANTA), participarea la acţiunile NATO din Afganistan, misiunea de transport a tehnicii din Irak cu nava Albatros, marşurile de instrucţie ale Navei Şcoală Mircea, participarea Batalionului de Infanterie Marină în teatrul de operaţii din Kosovo, participarea la iniţiativele regionale.

În completarea acestor activităţi importante, anul 2014 a reprezentat, la rândul lui, un an deosebit prin obiectivele şi sarcinile primite de Forţele Navale, în contextul regional determinat de criza din Crimeea, care a însemnat în primul rând creşterea prezenţei forţelor NATO şi ale UE în Marea Neagră, în scopul transmiterii unui mesaj de solidaritate, sprijin şi suport pentru ţările din regiune.

Având în vedere că aranjamentele de securitate regionale existente, care îşi justificaseră viabilitatea de mai bine de 15 ani, au fost încălcate, în contextul determinat de criza din Ucraina, România, ţară membră a NATO şi UE, şi-a exprimat sprijinul activ pentru creşterea prezenţei forţelor NATO şi ale UE în Marea Neagră. Ca un partener credibil atât pentru NATO cât şi în cadrul dialogului regional privind normalizarea crizei, România a redirecţionat efortul principal al Forţelor Navale pe desfăşurarea de exerciţii şi operaţii de securitate maritimă în Marea Neagră împreună cu aliaţii.

Prezenţa în Marea Neagră a navelor NATO, şi în special, a partenerului strategic SUA, a fost substanţială (peste 20 de nave NATO au desfăşurat acţiuni în cadrul operaţiei de securitate maritimă), iar în acest context, Forţele Navale au participat la aceste activităţi în zona de responsabilitate, în compunerea Grupărilor permanente NATO, au participat la exerciţiile comune cu nave NATO (SUA, Turcia, Bulgaria, Canada, Franţa, Spania) şi partenere (Ucraina şi Georgia), precum şi la supravegherea zonei de responsabilitate, în cooperare cu celelalte structuri ale Sistemului

Priorităţile anului 2015 pentru Forţele Navale

Naţional de Apărare. Instrucţia pe mare şi fluviu a fost completată prin creşterea în complexitate a pregătirii structurilor de forţe speciale şi infanterie marină, cu un efort logistic susţinut.

Tot în anul 2014, Dragorul Maritim Slt. Alexandru Axente a fost evaluat de NATO, în luna iulie, în cadrul exerciţiului multinaţional din Marea Neagră BREEZE 2014, iar nava a fost certificată ca fiind Capabilă pentru misiune şi urmează a fi pusă la dispoziţia pachetului de forţe ale Alianţei, conform angajamentelor asumate de România.

Acţiunea de salvare, cu elicopterul, a echipajului cargoului Fortuna S, pavilion Republica Moldova, în noaptea de 7-8 octombrie 2014, în condiţii meteo grele, a demonstrat profesionalismul şi nivelul de instruire al personalului aeronautic navigant şi salvator din Forţele Navale.

Sărbătorirea a 75 de ani de la intrarea în serviciul Marinei Militare Române a N.S. Mircea, „cel mai longeviv ambasador al României” şi marşul de instrucţie al navei în cadrul competiţiei „Black Sea Tall Ships Regatta 2014” au completat activităţile anului 2014.

Având în vedere activităţile prezen-tate, angajamentele naţionale, contextul

regional şi importanţa României în regiune, este necesar ca în viitor să acţionăm pentru realizarea unei structuri de forţe capabilă să răspundă riscurilor şi ameninţărilor caracteristice noului mediu de securitate din regiunea Mării Negre, care în acelaşi timp, să fie interoperabilă cu structurile militare maritime ale Alianţei Nord-Atlantice şi ale UE. Compunerea actuală a Forţelor Navale corespunde concepţiei de operare privind îndeplinirea obiectivelor şi misiunilor ce derivă din apărarea intereselor maritime ale României, dar nivelul capabilităţilor existente se încadrează numai în setul minim de capabilităţi necesare.

Definirea viitoarei structuri de forţe trebuie să aibă în vedere faptul că apartenenţa României la NATO şi UE nu exclude necesitatea deţinerii şi instruirii unui pachet de forţe, care să permită realizarea unui răspuns imediat şi adecvat unei agresiuni armate asupra teritoriului naţional, până la sosirea forţelor NATO.

Luând în considerare aspectele menţionate, în perioada următoare echipa de comandă a Forţelor Navale are în vedere concentrarea acţiunilor pentru: continuarea eforturilor de realizare a viitoarei structuri de forţe; menţinerea capacităţii operaţionale şi gata de acţiune a forţelor, creşterea nivelului de instruire, întărirea stării disciplinare a structurilor şi sprijinul necondiţionat pentru întregul personal din Forţele Navale şi familiile acestora.

Pornind de la aceste obiective stabilite pe termen mediu şi lung, astăzi la 155 de ani de la crearea Marinei Militare Române moderne de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, vom continua să ne adaptăm acţiunile la contextul actual, prin standarde ridicate de eficienţă, transparenţă şi obiectivitate.

De asemenea în anul 2015 vom continua programele de modernizare.

Consolidarea structurii de forţe se va face în funcţie de misiunile şi sarcinile acestora, precum şi rea-lizarea concordanţei între structura organizatorică şi nivelul capacităţii operaţionale pentru misiuni. Procesul de restructurare a Forţelor Navale are ca obiectiv realizarea unor structuri

Contraamiral de flotilă dr. Constantin CIOROBEALocţiitorul Şefului Statului Major al Forţelor Navale

3

Page 4: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

4 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 20154

flexibile, cu nivel de reacţie ridicat, capabile să-şi îndeplinească misiunile. Acesta va continua în anul 2015 prin reorganizarea Flotei şi a tuturor divizioanelor de nave.

Este necesară îmbunătăţirea expertizei de planificare şi executare a acţiunilor într-un cadru internaţional şi întrunit, prin realizarea cooperării cu structurile Aliate şi a celor din cadrul celorlalte categorii de forţe, precum şi definirea şi testarea conceptelor prin care categoriile de forţe pot obţine victoria, angajând acţiunile în cadrul operaţiei întrunite.

Instrucţia naţională a fost reori-entată, în contextul actualei crize regi onale, ca şi în anul 2014, pe desfăşurarea exerciţiilor în mediu întrunit şi multinaţional, pe continuarea prezenţei pe mare şi fluviu, precum şi pe pregătirea forţelor şi mijloacelor de răspuns la criză.

Statul Major al Forţelor Navale va organiza trei exerciţii majore în Marea Neagră, TRIDENT POSEIDON, SEA SHIELD şi FALL STORM.

În completarea activităţilor menţionate, Forţele Navale vor continua participarea la exerciţii cu SUA/Partenerul Strategic, în cadrul operaţiei ATLANTIC RESOLVE/ BLACK SEA RESOLVE, cu includerea în aceste exerciţii a secvenţelor cuprinse în VULTUR EVENTS. De asemenea, vor continua exerciţiile din cadrul programului comun româno-american (EP DIVE 15, BSRF 15, ROSOFEX 15, JCET 15). Privind activităţile de instrucţie internaţională, în acest an vom participa cu forţe în cadrul grupărilor permanente NATO, în perioada în care aceste grupări se află în Marea Neagră, la următoarele,

exerciţii: BREEZE 2015 – Varna/Bulgaria, SEA BREEZE 2015 – Odessa/Ucraina, NUSRET 2015 – Golcuk/Turcia, MARSEC 2015 – Aksaz/Turcia.

În instruirea forţelor vom acorda o atenţie sporită pregătirii acestora pentru a fi în măsură să desfăşoare acţiuni în mod independent, într-un mediu cu acţiuni agresive ale adversarului în domeniul INFOOPS, destinate în primul rând afectării procesului de decizie şi al celui de comandă şi control.

Vor fi continuate activităţile pentru operaţionalizarea Grupului maritim de operaţii speciale (SOMTG), ca structură dislocabilă, pentru sprijinul acţiunilor proprii în zona de responsabilitate, conform angajamentelor asumate faţă de Alianţă, precum şi realizarea unei capabilităţi integrate pentru operaţii amfibii, de nivel tactic, prin punerea în aplicare a prevederilor „Concepţiei de transformare a Batalionului 307 Infanterie Marină pentru realizarea capabilităţilor specifice forţelor de desant amfibiu”.

Programul de modernizare a fregatelor rămâne unul dintre obiectivele primordiale ale Forţelor Navale; prin realizarea acestuia, Forţele Navale vor avea capabilităţile de operare şi de acţiune la nivelul asumat faţă de NATO şi UE. În completarea acestui program major avem în vedere, în paralel cu derularea programelor de reparaţii şi modernizare a navelor, iniţierea procesului pentru achiziţia de corvete multirol, ridicarea capacităţii operaţionale a navelor destinate acţiunilor de minare/deminare, Navei Şcoală şi de Suport Logistic pentru Fregate Constanţa (NSSL 281), ale navelor purtătoare

de rachete şi în funcţie de fondurile la dispoziţie, avem în vedere revitalizarea şi modernizarea submarinului Delfinul. Vor fi susţinute în continuare programele aflate în derulare privind „Modernizare elicopter faza 2B” şi achiziţia de echipamente pentru forţele speciale şi EOD.

Echipa de comandă a Forţelor Navale acţionează pentru implemen-tarea în Forţele Navale a unui stil de muncă, planificat judicios, bazat pe implementarea tehnologiilor de vârf şi pe un management adecvat al informaţiilor în cadrul structurilor, cu o colaborare eficientă pe orizontală şi verticală. Comandanţii şi şefii diferitelor eşaloane sunt invitaţi să înţeleagă că activitatea de conducere reprezintă o responsabilitate permanentă şi mai puţin un privilegiu. Acest fapt presupune o schimbare a mentalităţilor şi a atitudinii privind modul de îndeplinire a priorităţilor stabilite. Vom acţiona pentru orientarea personalului în vederea ocupării funcţiilor conform expertizei şi competenţei, şi pentru reducerea stagiului pe funcţii, nu mai mult de patru ani.

Vom acorda o atenţie deosebită prevenirii accidentelor şi a oricăror încălcări a prevederilor legilor şi regulamentelor, luând în considerare în primul rând siguranţa personalului la locul de muncă. De asemenea, încurajăm implementarea şi folosirea eficientă a conceptului de „Procedură Operaţională” pentru promovarea eficientă a experienţei pozitive.

Rămân în continuare în atenţia echipei de comandă a Forţelor Navale preocupările privind asigurarea calităţii vieţii personalului militar şi civil, în

Fot

o: w

ww

.nav

y.ro

5www.navy.ro 5

mod direct, şi implicit a familiilor acestora, în mod indirect. Acţiunile vor fi direcţionate către asigurarea drepturilor legale, precum drepturile de salarizare, de echipare, de hrănire, de asistenţă medicală, de recunoaştere a meritelor participanţilor la misiuni în afara teritoriului naţional. Vom depune eforturi pentru asigurarea condiţiilor de muncă şi instruire, prin executarea de lucrări de reparaţii în regie proprie sau în antrepriză, pentru reabilitarea infrastructurii existente în cazărmi, pentru recondiţionarea instalaţiilor de încălzire, apă şi instalaţii electrice, reparaţii utilaje din centralele termice.

Vom acorda în continuare o atenţie deosebită promovării imaginii Forţelor Navale, folosind toate mijloacele avute la dispoziţie. Vom asigura o comunicare permanentă şi deschisă, în egală măsură în interiorul structurii cu propriul personal, cu familiile acestuia, dar şi cu publicul larg, precum şi cu personalul aflat în rezervă şi retragere, şi conectarea acestuia la evenimentele din Forţele Navale.

În prezent ne desfăşurăm activitatea într-un mediu de securitate dinamic, plin de provocări, dar fiecare dintre aceste provocări oferă posibilitatea promovării iniţiativei, a identificării unor soluţii noi de răspuns, a desfăşurării unor acţiuni îndrăzneţe. În acest context, pentru personalul Forţelor Navale singura opţiune este de a acţiona cu eficienţă maximă în condiţiile în care resursele avute la dispoziţie sunt limitate.

Activităţile desfăşurate până în prezent sunt bune, dar în continuare trebuie să luăm decizii importante care trebuie să permită asigurarea în cel mai scurt timp a unor forţe cu capacitate de reacţie corespunzătoare, care să

răspundă provocărilor viitoare. Aceste forţe trebuie să permită României să îşi promoveze interesele maritime în regiune în mod consecvent, corect şi fără rezerve.

Fiecare dintre noi trebuie să îşi desfăşoare activitatea, având în vedere promovarea conceptului de luptător şi învingător, şi obţinerea unui răspuns

propriu la următoarea întrebare „Dacă întreaga lume ar urmări modul în care am lucrat astăzi, se vor ridica toţi cei din jurul meu în picioare şi vor aplauda?”

Avem privilegiul şi datoria de a conduce şi a fi parte din Forţele Navale în aceste momente speciale din istoria României. În astfel de situaţii pline de provocări, cel mai uşor lucru este să ne mulţumim cu puţin, să devenim conservatori, dar vă invit să privim aceste provocări ca un moment prielnic pentru promovarea iniţiativei şi pentru acţiuni îndrăzneţe, care pot pava calea spre viitor. Vă invit să acţionăm împreună pentru îndeplinirea următorului obiectiv de perspectivă: „Forţele Navale ale României trebuie să devină un instrument credibil al politicii naţionale şi Aliate de securitate la nivel regional şi să contribuie, împreună cu Aliaţii, la securitatea maritimă în zonele de interes”, sub deviza: Operativitate; Reacţie; Credibilitate.F

oto:

Cris

tian

Vlă

scea

nu

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Page 5: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

6 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 2015

din FlotăŞtiri

Schimbări la comanda Forţelor Navale! Prin ordinul ministrului apărării naţionale, începând cu data de 8 ianuarie, contraamiralul de flotilă dr. Constantin Ciorobea a fost numit locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Navale. Cu aceeaşi dată, comandorul dr. Gigi-Cristinel Uce a fost numit în funcţia de şef al Instrucţiei şi Doctrinei din Statul Major al Forţelor Navale. Începând cu aceeaşi dată, contraamiralul de flotilă Cătălin-Silviu Dumistrăcel a fost numit locţiitor pentru resurse al şefului Statului Major General. (M.E.)

Numiri în funcţii

În perioada 26-28 ianuarie, o delegaţie condusă de şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, a participat la Conferinţa Internaţională Surface Warships 2015, organizată la Genova, Italia. Obiectivul principal al conferinţei, ajunsă la cea de-a cincea ediţie, a fost dezbaterea ultimelor tendinţe în domeniul construcţiei de nave de luptă, cu precădere fregate şi corvete, şi analizarea tehnologiilor inovatoare care satisfac cele mai îndrăzneţe cerinţe operaţionale. În cadrul conferinţei, contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu a prezentat importanţa modernizării fregatelor T22 şi dotarea acestora cu capabilităţile necesare utilizării în operaţiile de securitate maritime internaţionale. De asemenea, şeful Statului Major al Forţelor Navale a prezentat evoluţia situaţiei de securitate din zona extinsă a Mării Negre, experienţa dobândită de marinarii militari români în timpul executării misiunilor în cadrul operaţiilor de securitate maritime la care au participat – ACTIVE ENDEAVOUR, UNIFIED PROTECTOR şi EU NAVFOR ATALANTA -, precum şi intenţiile de dezvoltare a Forţelor Navale Române. (M.E.)

Surface Warships 2015

S-a născut la data de 25 februarie 1962 în Craiova, jud. Dolj. A absolvit Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” în anul 1980, iar în perioada 1980-1984, a urmat cursurile Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”, Facultatea Navigaţie. Şi-a început cariera îndeplinind funcţia de comandant Unitate de Luptă artilerie şi arme sub apă la Dragorul de Radă 17 din Divizionul 176 Dragoare de Radă, apoi a fost promovat ofiţer secund (1986) şi, ulterior, comandant de navă (1989) în cadrul aceluiaşi divizion. În perioada 1997-1999, a fost ofiţer-student al Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, iar la absolvire a fost numit şeful Operaţiilor şi instrucţiei

Contraamiral de flotilă dr. Gigi-Cristinel UCEŞef al Instrucţiei şi Doctrinei în Statul Major al Forţelor Navale

la Divizionul 88 Vedete Fluviale; a fost apoi avansat în compartimentul operaţii al Brigăzii 27 Fluvial Maritime.

Începând cu anul 2000, a îndeplinit diferite funcţii de conducere (şef de birou şi şef de secţie) ale unor structuri din cadrul Serviciilor Instrucţie şi Operaţii din Statul Major al Forţelor Navale. În anul 2008, a fost numit comandant al Divizionului 67 Nave Purtătoare de Artilerie, funcţie pe care a îndeplinit-o până în luna iulie 2010, când a fost promovat pe funcţia de şef al Serviciului Instrucţie din Statul Major al Forţelor Navale.

În perioada 2010-2011, a îndeplinit funcţia de şef de Stat Major al Grupării Navale de Cooperare în Marea Neagră BLACKSEAFOR pentru cea de-a X-a activare.

Pe parcursul carierei şi-a dezvoltat pregătirea profesională absolvind Cursul de comandanţi nave pentru unităţile de nave dragoare, în anul 1987, apoi Cursul de tactici de marină, ambele la Academia

Navală din Constanţa. În perioada 2000-2007, a absolvit mai multe cursuri, printre care, Cursul NATO pentru operaţii în sprijinul păcii, la Şcoala NATO de la Oberamergau, Germania (2000), Cursul avansat de limbaj operaţional maritim, la HMS Dryad, Marea Britanie (2002), Cursul de operaţii multinaţionale tip Joint, la Centrul Regional NATO/PfP, Universitatea Naţională de Apărare (2001). În perioada 2006-2007, a fost cursant al Colegiului Naval de Război din Newport, SUA, iar în luna aprilie 2012 a obţinut titlul de Doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.

În semn de apreciere, pentru profesionalismul dovedit şi pentru rezultatele obţinute de-a lungul carierei, i-au fost conferite următoarele ordine şi medalii: Ordinul „Virtutea Maritimă” în grad de Ofiţer, Ordinul „Virtutea Maritimă” în grad de Cavaler, Emblema de Merit „În Serviciul Armatei României” clasa a II-a, Emblema de Onoare a Statului Major General, Emblema de Onoare a Forţelor Navale, Semnul Onorific „În Serviciul Patriei” pentru 15, 20 şi 25 de ani de activitate.

În baza Decretului Preşedintelui României nr. 49 din 23 ianuarie 2015, comandorul Gigi-Cristinel Uce, şeful Instrucţiei şi Doctrinei din Statul Major al Forţelor Navale, a fost înaintat în gradul de contraamiral de flotilă.

Este căsătorit cu Georgeta-Marga şi au împreună un fiu, George-Alexandru. Vorbeşte fluent limba engleză.

Fot

o: w

ww

.nav

y.ro

7www.navy.ro 7www.navy.ro

Miercuri, 25 februarie, deputaţii au adoptat tacit, propunerea legislativă care prevede majorarea de la 50 la 55 de ani a limitei maxime de vârstă până la care soldaţii şi gradaţii profesionişti să fie menţinuţi în activitate. Propunerea legislativă priveşte modificarea Legii nr. 384 din 10 octombrie 2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi comple-tările ulterioare. (M.E.)

Modificări la statutul SGP

Luni, 12 ianuarie a fost deschis oficial anul de instrucţie 2015, în toate unităţile militare ale Armatei României. În anul 2015 sunt planificate, la nivelul SMG, 297 de exerciţii naţionale şi 77 de exerciţii multinaţionale. Şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, a participat la deschiderea anului de instrucţie în Portul militar Constanţa şi la Baza Logistică Navală „Pontica”. În cadrul activităţilor, şeful Statului Major al Forţelor Navale a precizat că obiectivul pentru acest an este continuarea procesului de creşterea capacităţii de luptă a Forţelor Navale, pentru asigurarea unui nivel de descurajare şi apărare corespunzător, în concordanţă cu planurile elaborate la nivelul NATO şi cu cele ale partenerilor strategici. (M.E.)

Deschiderea anului de instrucţie

Joi, 15 ianuarie, a avut loc la Căminul Militar din Constanţa, conferinţa preliminară a exerciţiului POSEIDON 15, care se va desfăşura în regiunea Mării Negre în luna mai. La conferinţă au participat alături de marinari, reprezentanţi ai Statului Major General, Statului Major al Forţelor Terestre şi Statului Major al Forţelor Aeriene. Comandorul Mihai Panait, locţiitorul şefului de Stat Major pentru operaţii al Flotei: „TRIDENT POSEIDON 2015 este parte a exerciţiului naţional ROMANIAN TRIDENT POSEIDON 2015 şi are ca obiectiv principal certificarea tuturor forţelor din Armata României, destinate Forţei de răspuns NATO. Secvenţa navală a acestui exerciţiu naţional constă în antrenamente de luptă contra minelor şi are ca scop principal certificarea forţelor destinate pentru NATO RESPONSE FORCE 2016 de către Forţele Navale ale României. Suntem implicaţi în această evaluare cu certificarea fregatei «Regina Maria», cu Dragorul Maritim 30 şi cu două grupe EOD din cadrul Centrului de Scafandri. De asemenea, în cadrul scenariului exerciţiului vor participa toate structurile din Forţele Navale, în colaborare cu celelalte categorii de forţe ale armatei, în vederea dezvoltării antrenamentelor de tip joint”. (C.O.)

TRIDENT POSEIDON 15

În anul 2012, conceptul de instructori evaluatori de bord a fost aprobat la nivelul Statului Major al Forţelor Navale şi a fost implementat atât în ordinul de instrucţie, cât şi în ordinul privind organizarea exerciţiilor în Forţele Navale. Ca urmare a acestei hotărâri, a fost organizată la Centrul de Instruire Simulare şi Evaluare al Forţelor Navale activitatea de certificare-recertificare a instructorilor evaluatori de bord în anul 2015. Instruirea participanţilor s-a desfăşurat în două etape distincte, care au avut loc în perioada 21- 23 ianuarie, în garnizoanele Constanţa, pentru unităţile de la mare, şi în perioada 29- 30 ianuarie, la Braila, pentru unităţile de la fluviu. Pe 21 ianuarie, a fost prezent la activitate şi comandorul dr. Gigi-Cristinel Uce, şeful Instrucţiei şi Doctrinei din Statul Major al Forţelor Navale. Aşteptările Statului Major al Forţelor Navale sunt mari de la instructorii evaluatori, cei care vor trebui să sprijine specialiştii Centrului de Instruire Simulare şi Evaluare al Forţelor Navale în modulele de instruire şi evaluare a navelor. (C.O.)

Recertificarea instructorilor de bord

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: C

osm

in O

cheş

el

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Page 6: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 201588

Pavilion NATO

Distrugătorul USS Cole a efectuat o escală în portul Constanţa, în perioada 9-12 februarie. Vizita s-a înscris în parteneriatul strategic româno-american şi reprezintă o continuare a acţiunilor întreprinse în comun, în spiritul dezvoltării bunei cooperări şi a creşterii nivelului de încredere şi securitate în Marea Neagră.

Pe parcursul escalei în Constanţa, delegaţia americană condusă de comandorul James A. Quaresimo, comandantul distrugătorului, a fost primită la Flotă de comandantul unităţii, comandorul dr. Tiberiu-Liviu Chodan. Discuţiile dintre cele două delegaţii au fost unele protocolare şi au avut rolul de a evidenţia buna colaborare româno-americană în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

De remarcat faptul că USS Cole s-a mai aflat în portul Constanţa în perioada 20-23 octombrie 2014, atunci când comandorul James A. Quaresimo avea funcţia de ofiţer secund; acesta a primit comanda distrugătorului în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe 21 ianuarie, în portul Pireu, Grecia.

Militarii americani au participat la antrenamente comune cu marinarii militari români şi au efectuat vizite oficiale la diferite obiective ale Forţelor Navale Române.

Comandorul James A. Quaresimo, comandantul USS Cole, în dialog cu comandorul dr. Tiberiu-Liviu Chodan, comandantul Flotei.

Aspect din comanda de navigaţie a fregatei Mărăşeşti, pe timpul exerciţiilor desfăşurate cu USS Cole.

Se virează ancora!

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Locotenent-comandor ing. Cosmin OCHEŞEL

USS Cole din nou la Constanţa

Antrenamente comune româno-americane

Locotenent-comandor ing. Mihai EGOROV

www.navy.ro 9F

oto:

Cris

tian

Vlă

scea

nu

Fot

o: M

ihai

Ego

rov

Fot

o: M

ihai

Ego

rov

Fot

o: M

ihai

Ego

rov

Fregata Mărăşeşti. Distrugătorul USS Cole.

Aspect din timpul exerciţiilor desfăşurate de fregata Mărăşeşti cu distrugătorul USS Cole.

Aspect din comanda de marş a fregatei Mărăşeşti.

După încheierea escalei distrugă-torului american în portul Constanţa, militarii români şi americani au desfăşurat exerciţii pe mare, la care au participat fregata Mărăşeşti şi un elicopter IAR 330 Puma Naval. Exerciţiile au avut ca obiectiv menţinerea nivelului ridicat de instrucţie al marinarilor din Forţele Navale Române în cooperare cu partenerii NATO.

Am fost prezenţi la antrenamentele pe mare la bordul fregatei Mărăşeşti şi am putut observa modul în care se antrenează militarii români în colaborare cu partenerii americani. Concluzii despre activitatea de pe mare ne-a oferit locţiitorul comandantului Flotilei de Fregate, comandorul Victor Gîdiuţă: „Am avut de desfăşurat activităţi comune cu nava «USS Cole». Pregătirea în cadrul unei cooperări NATO este binevenită pentru că ne ajută să exersăm tacticile, modul de conducere a activităţilor în comun şi respectarea procedurilor. Apreciez modul în care echipajul şi nava au răspuns cerinţelor misiunilor desfăşurate chiar dacă vremea a fost destul de neprietenoasă, timpul scurt, iar succesiunea misiunilor, alertă”.

Page 7: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

10 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 201510

În cadrul vizitei distrugătorului USS Cole la Constanţa, miercuri, 11 februarie, a avut loc la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, întâlnirea membrilor echipajului navei cu studenţii militari ai instituţiei de învăţământ şi elevii Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”. Întâlnirea a fost organizată de Forţele Navale Române pentru a marca două evenimente deosebite din viaţa navei, respectiv împlinirea a 20 de ani de la lansarea la apă a navei şi împlinirea a 70 de ani de când sergentul Samuel Cole, eroul al cărui nume îl poartă distrugătorul, şi-a jertfit viaţa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Căpitan-comandorul David Rowe, comandantul secund al distrugătorului american a prezentat faptele eroice ale sergentului Samuel Cole, a punctat momentele din timpul construirii distrugătorului, misiunile şi caracteristicile tehnico-tactice ale navei. De asemenea, a amintit cel mai important aspect din istoria navei care s-a petrecut în luna octombrie a anului 2000, când USS Cole a fost ţinta unui atac terorist, în timpul unei escale în portul Aden din Yemen. În acea zi neagră de octombrie, 17 marinari au fost ucişi, 37 au fost răniţi, iar nava a avut distrugeri considerabile. Echipajul de pe USS Cole nu a uitat şi nu va uita niciodată jertfa colegilor, dar nici nu a renunţat să lupte împotriva actelor teroriste. Astfel că, după ce a fost reparată, la numai trei ani de la tragicul eveniment, nava şi-a reluat misiunile pe mările şi oceanele lumii.

La finalul întâlnirii, elevii Liceului Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” din Cumpăna au susţinut un spectacol de dansuri populare dobrogene. Militarii americani au fost încântaţi să cunoască o parte din tradiţiile şi valorile culturale dobrogene, mărturisindu-ne că a fost o surpriză deosebit de plăcută.

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Schimb interculturalOlivia BUCIOACĂ

Fotografie de grup la finalul activităţilor de la Academia Navală.Fotografie de grup la finalul vizitei viceamiralului James Foggo III la SMFN.

Viceamiralul James Foggo III, însoţit de contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, vizitând fregata Regina Maria.

În perioada 9 – 11 februarie a avut loc vizita comandantului Flotei a VI-a a Statelor Unite ale Americii, viceamiralul James G. Foggo III în unităţi ale Forţelor Navale din Bucureşti şi Constanţa.Luni, 9 februarie, viceamiralul James G. Foggo III a fost primit de contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, şeful Statului Major al Forţelor Navale. Pe agenda discuţiilor s-au aflat aspecte privind parteneriatul strategic româno-american şi direcţiile de acţiune pe viitor pentru creşterea stabilităţii în zona Mării Negre. De asemenea, au fost analizate aspecte privind contribuţia Forţelor Navale Române în cadrul procesului de creştere a cooperării, încrederii şi stabilităţii în zona Mării Negre. La Constanţa, viceamiralul James G. Foggo III a vizitat Comandamentul Flotei, fregata Regina Maria, submarinul Delfinul şi Muzeul Marinei Române. Vizita a contribuit la dezvoltarea relaţiilor din cadrul parteneriatului strategic româno-american şi reprezintă o continuare a acţiunilor întreprinse în comun, în spiritul dezvoltării bunei cooperări şi a creşterii nivelului de încredere şi securitate în Marea Neagră. (M.E.)

Comandantul Flotei a VI-a a SUA a vizitat România

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

11www.navy.ro

Aspirant Camelia ŞEULEAN

11

Fotografie de grup la finalul vizitei viceamiralului James Foggo III la SMFN.

Viceamiralul James Foggo III, însoţit de contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, vizitând fregata Regina Maria.

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: C

amel

ia Ş

eule

an

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

În perioada 20-25 februarie a avut loc vizita locţiitorului Comandantului Flotelor Navale Americane şi director al Centrului de Excelenţă pentru Operaţii Combinate Întrunite pe mare, viceamiralul Nora Tyson, în unităţi ale Forţelor Navale din garnizoanele Bucureşti şi Constanţa.

Vineri, 20 februarie, contraamiralul de flotilă dr. Constantin Ciorobea, locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Navale s-a întâlnit la sediul instituţiei cu viceamiralul Nora Tyson. Discuţiile s-au axat pe cooperarea dintre marinarii români şi americani şi pe diversificarea modalităţilor de instruire în comun. De asemenea, pe agenda discuţiilor s-au aflat aspecte privind parteneriatul strategic româno-american şi direcţiile de acţiune pe viitor pentru creşterea stabilităţii în zona Mării Negre. Luni 23 februarie, viceamiralul Nora Tyson s-a aflat la Constanţa, unde a vizitat Comandamentul Flotei, submarinul Delfinul, Divizionul 146 Nave Minare deminare, fregata Regele Ferdinand şi Nava Şcoală Mircea. Marţi, 24 februarie, viceamiralul Nora Tyson s-a întâlnit la sediul Statului Major General cu

Viceamiralul Nora Tyson în Româniageneralul-locotenent Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General şi contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, şeful Statului Major al Forţelor Navale.

Vizita a contribuit la dezvoltarea relaţiilor din cadrul parteneriatului strategic româno-american şi reprezintă o continuare a acţiunilor întreprinse în comun, în spiritul dezvoltării bunei cooperări şi a creşterii nivelului de încredere şi securitate în Marea Neagră.

Viceamiralul Nora Tyson, într-un interviu realizat la bordul fregatei Regele Ferdinand: „Este o adevarată onoare să mă aflu în România şi să vizitez Forţele Navale Române. Multe nave americane au vizitat Constanţa şi este minunat pentru mine să pot veni şi să pot vedea nivelul şi conducerea forţelor navale. Eu cred că această colaborare între cele două marine militare creşte pe zi ce trece şi cred că fiecare vizită a navelor americane, fiecare exerciţiu, ne ajută să învăţăm mai multe unii despre ceilalţi, şi să ne apreciem mai mult din punct de vedere cultural, profesional şi personal. De fiecare dată când lucrăm împreună, învăţăm ceva în plus şi cred că pe măsură ce lucrăm şi dezvoltăm exerciţiile, fie că este vorba despre exerciţii de luptă

antisubmarin, de salvare pe mare, exerciţii în domeniul scafandreriei sau un simplu exerciţiu de apărare antiaeriană, ne va fi mai uşor să operăm împreună, când vom fi nevoiţi să o facem. A fost o vizită extraordinară”.

De ce să-şi aleagă o femeie o carieră în Forţele Navale? Viceaamiralul Nora Tyson: „Cred că este o oportunitate incredibilă pentru femei şi cred că femeile servesc patria cu acelaşi respect ca şi bărbaţii; suntem foarte mândre de ceea ce facem şi capabile să ocupăm orice funcţie în Forţele Navale. Consider că oportunitatea de a lucra în armată, în special în Forţele Navale, oferită tinerelor femei este incredibilă, iar acest lucru nu îl găseşti în altă profesie. Avem şansa să navigăm, să lucrăm cu adevăraţi profesionişti care sunt mândri să servească patria, alături de care străbatem mările din jurul lumii promovând pacea şi prosperitatea. Este o oportunitate incredibilă să faci parte din Forţele Navale şi este adevărat că pentru toate femeile această şansă te ajută să creşti în fiecare zi. Deci vreau să încurajez toate femeile din România măcar să se gândească la acest lucru, de a servi ţara în Forţele Navale”.

Viceamiralul Nora Tyson şi contraamiralul de flotilă dr. Constantin Ciorobea, pe timpul întâlnirii de la SMFN.

Viceamiralul Nora Tyson, însoţită de contraamiralul de flotilă dr. Gigi-Cristinel Uce, vizitând fregata Regele Ferdinand.

Page 8: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

12 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 2015

Luni, 16 februarie, în prezenţa ministrului apărării naţionale, Mircea Duşa, şi a şefului Statului Major General, generalul-locotenent Nicolae Ciucă a avut loc, la Bucureşti, activitatea de autoevaluare a stării Forţelor Navale în anul 2014. Obiectivul principal al Forţelor Navale pentru anul 2014 a fost îndeplinirea misiunilor încredinţate de conducerea Ministerului Apărării Naţionale, concomitent cu realizarea unei noi structuri de forţe şi îndeplinirea angajamentelor asumate în planul organismelor internaţionale din care face parte România.

Au fost analizate elementele principale ale domeniilor de acţiune ale Forţelor Navale, primul dintre acestea fiind domeniul „Managementului resurselor umane”. Contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, şeful Statului Major al Forţelor Navale, a prezentat aspectele reorganizării unor structuri în anul 2014, cum ar fi Batalionul de Infanterie Marină şi Divizionul 175 Nave Scafandri, precum şi proiecţia reorganizărilor pentru anul 2015, în vederea îndeplinirii obiectivelor Forţelor Navale Române. De asemenea, a fost subliniată lipsa de specialişti din domeniul medical şi din anumite domenii tehnice, specifice Marinei, din cauza limitării angajărilor din sectorul bugetar, conform OUG 34/2009.

Referindu-se la domeniul „Instrucţiei”, şeful Statului Major al Forţelor Navale a precizat că, începând cu luna martie 2014, prima prioritate a marinarilor militari a devenit instrucţia pe mare, pe uscat şi pe fluviu, în comun cu nave şi grupări navale NATO, exemplificând prin cele 15 exerciţii multinaţionale şi iniţiative regionale, precum BREEZE, SEA BREEZE, BLACK SEA ROTATIONAL FORCE, EURASIAN PARTNERSHIP DIVE, BLACK SEA HARMONY şi altele. Activitatea de evaluare şi certificare a pachetului de forţe puse la dispoziţia NATO pentru anul 2015 a avut ca rezultat nominalizarea dragorului maritim Slt. Alexandru Axente (Dm 30), a fregatei Regele Ferdinand (F221), a unei grupe de scafandri EOD (minare-deminare), a scafandrilor Secţiei de Forţe pentru Operaţii Speciale şi a unor ofiţeri specialişti în cadrul statelor major ale unor grupări navale NATO.

În domeniul „Standardizare şi acte normative specifice”, specialiştii din Forţele Navale au înaintat propuneri pentru aproximativ 40 de acte normative specifice, iar în domeniul „Învăţământului militar şi cercetarea ştiinţifică” contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu a subliniat faptul că instituţiile de învăţământ militar de marină au toate programele de studiu acreditate de ARACIS şi ARACIP, iar la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” a fost introdus

Instrucţie

un nou program la studiile masterale, intitulat Managementul sistemelor logistice.

În domeniul „Activităţi internaţionale” au fost organizate vizite oficiale importante, precum vizita Secretarului de Stat al SUA pentru Forţele Navale, a comandantului Forţelor Navale ale SUA, a comandantului Comandamentului Maritim Aliat din Northwood, a comandantului Forţelor Navale din Israel etc. Tot în acest domeniu, trebuie menţionate vizitele navelor străine şi a grupărilor navale NATO în porturile româneşti, pe durata cărora au fost executate exerciţii complexe comune, care au determinat dezvoltarea nivelului de instruire al militarilor din Forţele Navale Române.

„Forţele Navale pot îndeplini misiunile specifice, atât pentru structurile luptătoare şi de sprijin logistic, cât şi pentru cele de învăţământ. În contextul regional actual, numărul crescut al activităţilor de instruire din Marea Neagră, atât naţionale cât şi împreună cu aliaţii, precum şi continuarea procesului de modernizare şi înzestrare, vor reprezenta priorităţile Forţelor Navale pentru anul 2015”, a spus în încheierea expunerii şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu.

Mircea Duşa, ministrul apărării naţionale: „Apreciez modul în care aţi organizat şi condus activitatea de creştere a capacităţii structurilor navale pentru participarea la operaţii şi exerciţii naţionale şi multinaţionale, atât în zona Mării Negre, cât şi în teatrele de operaţii din afara teritoriului naţional. O preocupare constantă a fost cea de creştere a gradului operaţional a tehnicii din dotare, de modernizare şi înzestrare; cu limitările care au existat din punct de vedere bugetar. Trebuie să apreciem că 2014, vizavi de ultimii 7-8 ani, a fost un an mai bun din punct de vedere bugetar. Deşi nu am asigurat acea creştere de 0.3% din PIB pentru bugetul apărării, în cifre absolute, bugetul pe 2015 este mai mare şi permite alocarea de fonduri cel puţin în aceeaşi sumă ca în 2014, dacă nu şi mai mare. Apreciez modul în care aţi cheltuit banii primiţi la rectificare; ei s-au dus mai mult pe mentenanţă, dar şi spre continuarea unor programe de modernizare începute anii anteriori – elicoptere etc. Atunci când vorbim de nivelul de pregătire, suntem apreciaţi în ceea ce facem de partenerii noştri din NATO şi UE, pe misiuni pe care le-am îndeplinit, atât la exerciţii comune, cât şi prin participarea în teatrele de operaţii. Cu totul astfel se pune problema în momentul de faţă. Având în vedere că situaţia politică din zonă s-a schimbat foarte mult, mai ales după apariţia crizei din Ucraina, am intensificat în 2014 măsurile de pregătire şi instruire pe Marea Neagră. Această situaţie nou creată ne impune ca împreună cu aliaţii să asigurăm măsurile de securitate în Marea Neagră.”

Locotenent-colonel Corneliu PAVELStatul Major al Forţelor Navale

Bilanţ 2014, proiecte 2015

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

13www.navy.ro 13

Cu toţii ne dorim să trăim într-o societate deschisă şi dezvoltată, o societate activă, implicată şi responsabilă. Modernizarea şi industrializarea au erodat formele de solidaritate comunitară, iar economia de piaţă a promovat exponenţial ... individualismul.

În psihologie, omul este văzut ca o fiinţă socială şi caracterul comunitar al omului derivă tocmai de aici. Noi nu trăim izolaţi, şi de aceea avem nevoie de ceilalţi. Având nevoie de ceilalţi, avem şi o datorie faţă de ei. Şi, când spun ceilalţi, nu mă refer la un grup mic de oameni, din comunitatea care ne înconjoară, ci la un sens extins al cuvântului.

Auzim, adesea, în emisiunile radio sau TV, că nouă, ca popor, ne lipseşte spiritul civic: nu punem umărul atunci când vine vorba de a face ceva pentru comunitatea în care trăim, nu ajutăm pe cel aflat în nevoie. Spiritul civic ar trebui să existe în orice societate normală, chiar dacă numărul celor care îl şi aplică nu este întotdeauna suficient de mare. Dăm dovadă, cât de cât, de spirit civic şi de solidaritate după calamităţile care lovesc anumite zone ale ţării, ajutând, după putere, cu alimente, bani, materiale de construcţie. Am văzut că există şi solidaritatea de paradă, aproape la fel de enervantă ca indiferenţa (politicieni cu lopata în mâini deszăpezind maşini pe autostradă cu camerele TV după ei şi cu zeci de oameni roind fără treabă în jurul lor).

Chiar dacă suntem mai săraci, din punct de vedere al bunurilor materiale, să nu sărăcim totuşi din punct de vedere spiritual, ci să ne îmbogăţim prin bunătate, printr-un cuvânt de încurajare, printr-un sfat bun, printr-o mână de ajutor dată nu doar punctual, celor aflaţi într-o situaţie delicată, ci printr-o solidaritate... constantă.

Mai păgubitoare decât sărăcia, prin lipsa celor materiale, este acum, în vreme de criză financiară şi economică, criza de...omenie, adică slaba voinţă de a fi onest şi drept, harnic şi generos. E suficient doar să-l preţuieşti şi să-l iubeşti pe cel de lângă tine, să dai dovadă de altruism şi să fii capabil de sacrificii pentru a ajuta pe cineva.

Solidaritatea este o experienţă comună pentru majoritatea oame nilor. Deoarece conceptul de solida-ritate se referă la noţiunea de cooperare, drepturi şi responsabilităţi comune, precum şi unitatea pentru realizarea unui scop comun, aceasta poate fi aplicată în multe sfere diferite ale efortului uman: boala, sără cia, suferinţa şi disperarea sunt toate realităţi care ne mişcă să trăim în solidaritate cu ceilalţi.

S o l i d a r i t a t e a se naşte din natura umană; fiind oameni

Psihologienavală

„Avem cu toţii destulă forţă pentru a suporta durerea altuia”

F. Rochefoucauld

Responsabilitate şi solidaritate socialăsuntem chemaţi la un destin comun. În fond, ce altceva înseamnă solidaritatea decât un fel foarte uman de a fi ... împreună. Dacă ne lipseşte ceva, nouă, tuturor, ne lipseşte, de fapt, încrederea că prin implicare putem schimba ceva.

Ce am realizat în anul 2014 pentru aproapele nostru ?

Datorită spiritului profund uman şi colegial dovedit de toţi cei care au contribuit la acumularea de fonduri cu destinaţie caritabilă, prin cotizaţii, donaţii sau prin viramentul a 2% din impozitul anual pe veniturile salariale, în cei aproape 7 ani de existenţă, Asociaţia de Caritate din Armata României „CAMARAZII”, în calitate de principal partener nonguvernamental al Ministerului Apărării Naţionale, a desfăşurat o activitate remarcabilă, contribuind la

soluţionarea unui număr semnificativ de cazuri medicale şi sociale grave din rândul personalului activ al armatei, a familiilor acestora, a răniţilor, invalizilor, urmaşilor celor decedaţi în teatrele de operaţii, precum şi personalului militar şi civil care şi-a

desfăşurat activitatea în instituţia militară.Ajutorul solicitat, precum şi sumele acordate personalului din

cadrul unităţilor afiliate la sucursalele Forţelor Navale, au crescut semnificativ an de an, acest sprijin fiind posibil, în principal, datorită spiritului de solidaritate manifestat de către cei care au contribuit la asigurarea resurselor necesare:

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Cazuri

rezolvate 1 1 8 5 17 28 53

Suma acordată

(lei)3.000 2.500 26.640 33.453 67.300 133.925

235.272Total Forţe

Navale266.818 lei

502.090 lei

În decursul celor aproape 7 ani de existenţă, ajutorul financiar pentru personalul militar şi civil, din unităţile afiliate la sucursalele din cadrul Forţelor Navale, s-a ridicat la suma de 266.818 lei, pentru 113 persoane, sprijin de care a beneficiat, următoarele categorii de personal:

Categorie personal Of. M.m./

Sof. S.g.p. P.c.c. Studenţi/elevi

Pensionari M.Ap.N.

Cazuri rezolvate 21 39 33 13 4 3

Total 113 cazuri rezolvate

Pe lângă aceste ajutoare, mai menţionăm şi organizarea anuală a serbării Pomului de Crăciun şi a Zilei de 1 Iunie pentru copiii militarilor decedaţi în acţiuni militare interne/externe, precum şi ajutoarele complementare pentru decesul membrilor asociaţiei, ori ai membrilor de familie ai acestora.

Şi, când te gândeşti că de 2% din ce nu-l avem (impozitul), poate depinde viitorul unui copil sau al unui coleg, realizezi că e atât de puţin efort pentru o cauză atât de frumoasă! Important este să nu fim indiferenţi la ceea ce se-ntâmplă cu semenii noştri, şi mai ales să nu uităm că „înainte de toate suntem OAMENI !”

Cu această speranţă de înnoire spirituală a vieţii şi de îmbogăţire în fapte bune, vă invit ca, prin faptă, să aducem bucurie celor săraci şi bolnavi, orfani şi bătrâni, necăjiţi şi singuri, astfel încât şi ei să simtă bucurie şi linişte în sufletele lor.

Căpitan-comandor psiholog Ciprian HANCIUC Statul Major al Forţelor Navale (Vicepreşedinte al Asociaţiei de Caritate din Armata României „Camarazii”)

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Page 9: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

14 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 2015

Locotenent-comandor ing. Mihai EGOROV

Interviu

- Domnule contraamiral de flotilă, cu ce sentimente aţi primit numirea în această funcţie?

- Aş dori în primul rând să-mi exprim sentimentul de mândrie pentru că mi s-a oferit oportunitatea de a coordona un domeniu, cel al resurselor, în care trei dintre cei cinci predecesori ai mei au fost amirali. Mă refer la domnii Ioan Costi, Victor Barbu şi Niculae Vâlsan, profesionişti desăvârşiţi, oameni cu experienţă în conducerea structurilor militare. Sunt onorat că mi s-a încredinţat această responsabilitate şi, totodată, conştient de răspunderea care îmi apasă pe umeri. Forţele Navale au fost întotdeauna o resursă valoroasă de lideri militari, care au ocupat funcţii importante în ierarhia armatei, culminând cu cea mai înaltă demnitate, cea de şef al Statului Major General prin domnul amiral Gheorghe Marin, fapt care a ridicat permanent ştacheta exigenţelor şi a aşteptărilor, dar şi a responsabilităţii noastre, a celor desemnaţi să gestionăm domenii de maximă responsabilitate în organismul militar.

- Care sunt priorităţile dumneavoastră la început de mandat?

- Rolul meu este de a coordona domeniile Modulului Resurse, pentru a contribui eficient la dezideratul ca armata să-şi poată îndeplini obiectivele de implementare a măsurilor de ridicare a nivelului capabilităţii de comandă şi control şi de ridicare a nivelului capacităţii de luptă a structurii de forţe, enunţat de şeful Statului Major General la învestirea în funcţie. Nu trebuie să accentuez prea mult pe volatilitatea mediului de securitate din regiune, nici pe deficitele acumulate prin subfinanţarea armatei în ultimii ani, pentru a înţelege că domeniul resurselor este esenţial: de la dimensionarea structurilor, la bugetarea acestora, la încadrarea cu personal, la înzestrarea, dotarea şi echiparea efectivelor, fiecare rotiţă a acestui angrenaj trebuie să funcţioneze. Sunt necesare măsuri atât în plan normativ şi conceptual, cât şi în planul planificării şi desfăşurării activităţilor enunţate anterior.

- Este un avantaj sau un dezavantaj faptul că vă începeţi mandatul într-o echipă de conducere la nivelul Statului Major General, aproape în întregime nouă?

- Eu aş defini-o mai degrabă ca pe o provocare, căreia, pentru a-i face faţă, trebuie să-i dedicăm toată priceperea şi toată energia noastră. Deşi suntem o echipă nouă în întregime, toţi componenţii ei suntem militari cu experienţă, care ne-am desfăşurat activitatea la diverse eşaloane, putându-ne completa foarte bine în luarea deciziilor la nivel strategic. Domnul general-locotenent Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General, are o experienţă vastă la toate eşaloanele, a demonstrat calităţi deosebite de lider atât în ţară, cât şi în misiunile din străinătate, are o nouă viziune asupra obiectivelor şi responsabilităţilor armatei, adaptată la condiţiile actuale de securitate şi la postura României de membru al NATO şi al Uniunii Europene. Cu toţii ne-am stabilit drept obiectiv, performanţă la nivel înalt.

- În cadrul Statulul Major General v-aţi desfăşurat activitatea în cadrul Direcţiei personal şi mobilizare, şi în cadrul Direcţiei structuri şi planificarea înzestrării. Este

„Avem responsabilitatea de implementare a deciziilor Summitului NATO din Ţara Galilor”

Interviu cu domnul contraamiral de flotilă Cătălin Dumistrăcel, Locţiitor pentru resurse al şefului Statului Major General

procesul de restructurare a armatei unul încheiat sau este încă într-o continuă dinamică?

- Armata este un organism viu, în continuă transformare, suntem membri ai Alianţei Nord-Atlantice şi ai Uniunii Europene, astfel că transformările celor două structuri ne afectează şi pe noi. La Bruxelles şi în capitalele statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice, se caută soluţii pentru dezvoltarea de capabilităţi militare eficiente, care să facă faţă mediului de securitate în continuă schimbare. Structurile militare îşi redefinesc permanent rolul în condiţiile în care conflictele tradiţionale, deşi posibile, devin mai puţin probabile, în timp ce ameninţările asimetrice, terorismul, provocările războiului hibrid câştigă teren. Echipamentele militare devin din ce în ce mai sofisticate, iar modelul luptătorului modern arată mereu altfel. Situaţia de securitate

din proximitatea Mării Negre, şi nu numai, ne pune în postura de a regândi procesul de transformare şi înzestrare a Armatei României. Avem responsabilitatea de implementare a deciziilor Summitului NATO din Ţara Galilor, iar în acest sens va trebui să coordonăm conlucrarea categoriilor de forţe şi comandamentelor de sprijin în toate domeniile, implicit în cel al resurselor.

- Prin prisma funcţiei pe care sunteţi, nu puteţi fi decât echidistant faţă de cele trei categorii de forţe ale armatei. Ţinând cont însă de formaţia dumneavoastră, de ofiţer de marină, cum „se vede”, de la nivelul Statului Major General, activitatea Forţelor Navale?

- Forţele Navale şi-au creat un prestigiu deosebit prin efortul tuturor marinarilor. Acest aspect este probat de calitatea instruirii şi învăţământului de marină şi de calitatea luptătorilor, demonstrată în exerciţii şi aplicaţii, dar mai cu seamă în misiunile şi operaţiile la care aceştia au participat. Fiecare misiune în Marea Mediterană, în Oceanul Indian, în comandamente sau chiar în teatrul de operaţii din Afganistan nu a trecut neremarcată, ba, dimpotrivă, a fost subliniată în termeni elogioşi. Marina Română este asemenea întregii armate: o structură în care limitările tehnologice şi materiale sunt compensate prin inteligenţă, dedicaţie, profesionalism şi entuziasm. Acest fapt se observă şi din aprecierile primite de Forţele Navale Române pe plan naţional şi internaţional, de la partenerii şi aliaţii noştri.

- Înzestrarea şi dotarea armatei cu tehnică şi armament nou, este un subiect des dezbătut de presă, dar cu siguranţă şi una din priorităţile conducerii Statului Major General. Care sunt principalele programe de achiziţii pentru următoarea perioadă?

- Armata are nevoie de o dotare care să o plaseze la nivelul statutului de forţă militară a unui stat membru al NATO. Dificultăţile economice şi financiare apărute la sfârşitul deceniului trecut au afectat programele strategice de înzestrare a categoriilor de forţe, au întârziat modernizarea armatei şi au adâncit deficitele de echipamente în anumite domenii. Evoluţiile geopolitice din ultimii doi ani din proximitatea României ne-au reamintit că fără o capacitate naţională de reacţie la ameninţările iminente, securitatea naţională riscă să fie compromisă. Au fost elaborate planuri de restabilire a capacităţii operaţionale a armatei, în care

15www.navy.ro 15

înzestrarea cu echipamente moderne ocupă un loc important. Se cunoaşte că de curând a fost achiziţionată ultima aeronavă C-27 din programul de înzestrare cu aparate de transport pe distanţe medii. Este în derulare contractul de achiziţie a escadrilei de avioane multirol F-16 şi de pregătire a infrastructurii pentru operarea noilor aparate. Este planificată faza a doua de modernizare a fregatelor şi suntem în faza finală de modernizare a elicopterelor din organica Flotilei de Fregate. Sperăm în viitorul apropiat să demarăm programele strategice de dotare cu corvete şi nave vânătoare de mine. Totodată, sunt prevăzute programe de achiziţii pentru transportoare blindate 8X8, pentru autovehicule blindate şi neblindate 4X4, precum şi pentru echipamente de comandă şi control. Resursele bugetare suplimentare alocate la sfârşitul anului 2014, au permis îmbunătăţirea substanţială a stării tehnice a echipamentelor militare. Am reuşit, astfel, să îndeplinim o parte din obiectivele asumate prin Planul multianual de refacere a capacităţii operaţionale a Armatei României, plan care va trebui extins până în 2027, pe baza acordului de alocare a unui procent de 2% din PIB pentru apărare, începând cu anul 2017.

- În condiţiile actuale, în care marea devine un aliat şi un mediu favorizant pentru grupurile teroriste şi ameninţările asimetrice, ce rol ar trebui să aibă Forţele Navale Române pentru prevenirea şi combaterea acestui pericol în Marea Neagră?

- Forţele navale ale fiecărui stat, implicit ale României, au misiuni foarte clar stabilite prin legile proprii. Ele au rolul de protecţie a apelor teritoriale naţionale, a zonei economice exclusive şi a litoralului maritim. Totodată, forţele navale au responsabilităţi de sprijin al celorlalte instituţii ale statului în protecţia frontierelor maritime şi fluviale, în cercetarea şi salvarea pe mare, în combaterea terorismului maritim, a traficului de persoane şi de materiale prohibite, de protecţie a mediului. La nivelul NATO, există o Strategie Maritimă a Alianţei, iar la nivelul UE se află în curs de implementare Strategia Europeană de Securitate Maritimă, documente în care combaterea terorismului maritim ocupă poziţii importante. Există, deci cadrul juridic formal, conform căruia Forţele Navale Române să poată fi angajate în astfel de operaţii şi misiuni. Concret, fregatele T-22 au participat aproape anual la operaţia NATO ACTIVE ENDEAVOUR, în Marea Mediterană, prima operaţie sub incidenţa Art. 5 din Tratatul de la Washington, destinată exclusiv combaterii terorismului maritim. Fregata Regele Ferdinand a participat, în anul 2012, la operaţia EU NAVFOR ATALANTA, destinată combaterii pirateriei în Oceanul Indian. Totodată, România este parte a operaţiei BLACK SEA HARMONY, ale cărei obiective vizează, printre altele, descurajarea actelor teroriste în Marea Neagră.

- În luna decembrie, revista Marina Română va împlini 25 de ani de la înfiinţare. Care ar trebui să fie rolul şi locul presei militare de marină astăzi?

- 25 de ani este o vârstă frumoasă şi, în condiţiile actuale de manifestare a presei, este mai mult decât meritorie. Am citit cu mult interes revista „Marina Română” şi am apreciat eforturile echipei redacţionale de a asigura un standard ridicat conţinutului şi formei de prezentare a acestei reviste. Revista şi, implicit Grupul Mass-Media, au trecut prin perioade mai însorite sau mai înnorate, cu valuri mai mici sau prin adevărate furtuni, dar au ţinut sus spiritul marinăresc. Revista şi-a păstrat echilibrul, a menţinut rubrici mult aşteptate de cititori, s-a adaptat la rigorile publicistice actuale şi poate fi apreciată drept o oglindă fidelă a vieţii din Forţele Navale, cu bune şi cu mai puţin bune. Am citit interviuri, anchete şi reportaje unicat pentru presa românească. Chiar dacă statutul de presă departamentală ar duce cu gândul la un anumit nivel de „orientare” a politicii editoriale, în revistă şi-au găsit locul, de-a lungul timpului interviuri cu înalţi demnitari străini, ataşaţi militari şi ambasadori ai unor state considerate parteneri strategici pentru România, anchete despre nave de patrimoniu, reportaje despre aspecte deosebite din viaţa marinarilor militari. Revista „Marina Română” are marele merit că este făcută de o echipă de profesionişti, cunoscători ai realităţii şi, pentru un marinar de carieră, este evident că nu a fost scrisă din birou, ci de

la faţa locului, din focul evenimentelor, după o îndelungă şi atentă documentare. Dacă ar fi să am o opţiune, aceasta s-ar putea orienta către ceea ce, acum un deceniu, părea o încercare de succes: lărgirea sferei de adresabilitate, prin traducerea rezumatelor celor mai reprezentative articole şi informaţii şi în limba engleză. Acest lucru ar „internaţionaliza” revista, mărind cercul celor doritori să o citească şi nerăbdarea acestora până la o nouă apariţie.

- Pe o piaţă a muncii destul de fluidă, ce credeţi că ar trebui făcut pentru a motiva oamenii să aleagă cariera militară – ca ofiţeri, maiştri militari sau SGP – şi cum pot fi păstraţi oamenii să nu părăsească sistemul?

- Mecanismele care îi determină pe oameni să aleagă cariera militară sunt foarte diverse. La fel şi motivele care îi îndeamnă pe unii să părăsească sistemul înainte de încheierea relaţiilor contractuale cu armata. Dacă până în 2007 satisfacerea stagiului militar mai era încă obligatorie, tinerii fiind chemaţi către această datorie cetăţenească, în prezent nemaiexistând această obligaţie, tinerii vin către profesia militară numai prin voluntariat. Tradiţia de

Foto: Valentin Ciobîrcă, SMG

Aspect de la învestirea în funcţia de locţiitor pentru resurse al şefului Statului Major General.

familie şi influenţa mediului social, precum şi siguranţa unui loc de muncă, mai ales în momentele economice tulburi la nivel naţional şi internaţional, pot constitui argumente pentru îmbrăţişarea carierei militare. Din păcate, a scăzut exponenţial rolul sentimentului datoriei faţă de societate, profesia de militar fiind tratată în condiţii similare celorlalte din nomenclatorul naţional. Acţiunile de creştere a răspunderii faţă de integritatea şi suveranitatea statului, faţă de responsabilităţile pe care militarii şi le asumă în faţa societăţii, la care contribuiţi şi dumneavoastră prin ceea ce scrieţi şi prezentaţi în această revistă, arată că armata este percepută, încă, drept instituţie fundamentală a statului, apreciată şi respectată de populaţie. Ce trebuie făcut? Cred că trebuie continuate şi chiar accentuate activităţile de promovare a profesiei militare de către structurile militare specializate, a frumuseţii acestei meserii, dar şi conştientizarea cetăţenilor acestei ţări, că a-ţi asuma profesia de militar nu înseamnă numai avantaje, ci şi obligaţii, renunţarea la anumite libertăţi sau chiar la unele bucurii ale vieţii de familie. Printr-o abordare obiectivă, cred mulţi tineri vor identifica şi vor declanşa resorturile interioare care îi vor determina pe cei de vârsta lor să se orienteze către cariera militară.

- În acest an se împlinesc 155 de ani de la înfiinţarea Marinei Române moderne. Ce mesaj aţi dori să transmiteţi marinarilor militari?

- Marina Militară este familia mea. Am deschis ochii în această lume ca fiu de ofiţer de marină, am făcut primii paşi pe puntea unei nave militare cu mult înainte de a-mi exprima opţiunea pentru o carieră în Forţele Navale. Am ajuns acum la vârsta deplinei maturităţi profesionale şi sunt mândru de realizările mele, ca rezultantă a sistemului de valori în care am crescut, m-am format şi din rândurile căruia m-am ridicat. Le transmit camarazilor mei din Forţele Navale Române că sunt mândru de ei, de realizările lor, clădite pe eforturi ştiute, dar mai ales neştiute de cetăţenii de rând. Le urez să fie sănătoşi la trup şi la minte, să-şi păstreze optimismul, puterea de muncă, şi credinţa în Dumnezeu, pentru a face cinste frumoasei şi nobilei noastre profesii.

Page 10: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

16 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 201516

Alma mater

32 de aspiranţi, specialitatea punte, din care trei fete, şi-au încheiat pregătirea profesională de bază şi au început cariera de ofiţer de marină pe navele Forţelor Navale Române. Tinerii au absolvit în vara anului trecut Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, iar pentru şase luni aceştia au urmat „Cursul de formare a cadrelor militare pentru ocuparea primei funcţii”, organizat de Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu” din Mangalia, perioadă în care au parcurs un modul de pregătire militară generală, un modul de pregătire de specialitate, şi au efectuat un stagiu de patru săptămâni pe navele militare. Pe data de 26 februarie, aspiranţii au primit repartiţia pentru prima funcţie din carieră, iar ceremonia de absolvire a cursului pentru promoţia 2015 a avut loc vineri, 27 februarie, la Mangalia, în prezenţa locţiitorului şefului Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul de flotilă dr. Constantin Ciorobea, a comandanţilor de unităţi de marină, a membrilor asociaţiilor şi ligilor de marină, a cadrelor militare în rezervă şi retragere, dar şi a ofiţerilor de relaţii publice din Forţele Navale a căror convocare anuală a coincis cu evenimentul. Comandorul Daniel Dia, şeful Instrucţiei şi Educaţiei la Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu”: „Faţă de alţi ani au avut o plajă de locuri

O nouă promoţie de aspiranţi ajunge la navele de luptă româneşti

destul de bine distribuite. Astfel, au fost locuri la fregate, la scafandri, la CREO, la celelalte nave, la mare şi la fluviu, la Brăila şi la Tulcea, de fapt în toate garnizoanele de marină. Ceea ce mi s-a părut deosebit anul acesta, a fost că două locuri de la Tulcea au fost ocupate de doi aspiranţi localnici din Mangalia! Noi le urăm «Bun cart înainte!» şi suntem ferm convinşi că undeva ne vom întâlni cu aceşti aspiranţi pe funcţii mari şi foarte mari!”

Ceremonia de absolvire a avut anul acesta un caracter academic şi chiar didactic, s-a desfăşurat în clubul unităţii unde o parte din aspiranţi şi-au susţinut public comunicările, publicate în volumul „Comandanţi care au schimbat războiul pe mare”, iar apoi au primit repartiţia şi certificatul de absolvire de la contraamiralul de flotilă dr. Constantin Ciorobea şi comandorul dr. Vasile Chirilă, comandantul şcolii. Câteva impresii despre curs, emoţiile de la ceremonia de absolvire, dar şi

gândurile de viitor le-am aflat de la aspirantul Ştefana Mihaela Farcaş, şefă de promoţie atât anul trecut la absolvirea Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, cât şi aici la Şcoala de Aplicaţie: „La începutul acestui curs am avut la bază cunoştinţele teoretice acumulate în Academia Navală, dar utilitatea s-a văzut în faptul că am îmbinat cunoştinţele teoretice cu practica la nave şi aprofundarea materiilor de specialitate. Am încercat din nou emoţiile absolvirii, a doua oară în decurs de mai puţin de un an, dar aşa cum orice sfârşit are şi un nou început suntem bucuroşi că ne putem începe activitatea ca ofiţeri ai Forţelor Navale la bordul navelor militare şi suntem încrezători în forţele noastre. Fiind şefă de promoţie mi-am ales repartiţia la fregata «Regele Ferdinand» ca ofiţer de cart. Sunt mândră şi fericită că am avut onoarea să încadrez această funcţie, sunt încrezătoare şi convinsă că o să mă descurc şi în acelaşi timp, o să mă perfecţionez şi la bordul navei”.

Fotografia de grup de la finalul ceremoniei a marcat, simbolic, în siajul, deja format, al amintirilor fiecăruia, încheierea primului curs şi, în acelaşi timp, începutul carierei. Cât despre noi, cunoscând faptul că repartiţiile au inclus toate garnizoanele de marină şi majoritatea tipurilor de navă, vom încerca să vă ţinem la curent în documentările noastre despre modul cum s-au adaptat la cerinţele primei funcţii.

Bogdan DINU

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Aspirant Ştefana Mihaela Farcaş primind certificatul de absolvire.

17www.navy.ro 17

Pregătirea soldaţilor gradaţi profesionişti pentru Forţele Navale Române este una continuă. 52 de băieţi şi 2 fete, care au ales cariera militară, au ajuns, pe 20 februarie, la finalul programului de pregătire. Primul contact cu viaţa militară l-au avut în urmă cu patru luni, când au ajuns, în octombrie, la Centrul de Instruire din cadrul Şcolii de Aplicaţie a Forţelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu” din Mangalia. SGP Codruţ Ivanov: „Pentru mine această meserie (de militar, n.n.) reprezintă structura de bază a societăţii, bazată pe reguli clare: patriotism, onoare, demnitate şi respect”.

Aspiranţii aflaţi la „Cursul de formare a cadrelor militare pentru ocuparea primei funcţii”, au îndeplinit şi rolul de instructori şi au fost numiţi la comanda plutoanelor. Au organizat şi au condus mai multe programe de formare şi instruire a soldaţilor gradaţi profesionişti, instrucţia individuală de bază, instrucţia de front şi le-au prezentat noţiuni de specialitate teoretice şi practice. Cum s-au descurcat militarii? Aspirantul Lucian Ungureanu: „Feedback-ul soldaţilor a fost unul pozitiv. Aceştia au recepţionat tot ceea ce le-am transmis într-un mod foarte pozitiv, au asimilat şi însuşit totodată toate informaţiile primite şi s-au descurcat la nivel înalt”.

Soldaţii au parcus un program intens de pregătire pe o perioadă de patru luni, care a cuprins două module. Primul, al instruirii individuale de bază şi al doilea, al instruirii individuale de specialitate. Pe terenul de instrucţie al Şcolii de Aplicaţie au învăţat elementele de bază ale pregătirii oricărui militar, mânuirea armamentului din dotare, iar provocările au continuat cu şedinţele de tragere, aruncarea grenadei, precum şi alte exerciţii pentru a se familiariza cu specialitatea pe care au ales-o. SGP Simona Duminică a ales specialitatea

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Aspect de la exerciţiile demonstrative prezentate de SGP.

Tineri la început de carieră

Soldaţi profesionişti pentru Forţele Navale

observator-semnalizator naval: „Mi s-a părut mai interesantă decât celelalte. Am învăţat codul morse, semnalizarea cu pavilioane şi multe alte lucruri”. Pentru ea nimic nu pare greu şi nu-şi doreşte decât să ajungă la navă, locul unde poate să demonstreze cât de bine este pregătită: „A fost ceva nou pentru noi. A fost dificil, dar am reuşit să rezistăm până astăzi, 20 februarie, când am absolvit şi modulul al II-lea de specialitate. A fost chiar frumos şi interesant. Este o meserie interesantă şi abia aştept să încep la bordul navei, să văd efectiv cum este”. SGP Simona Duminică are o poveste de viaţă interesantă. A lucrat timp de doi ani ca psiholog, la Protecţia Copilului din Brăila, locul ei de naştere, la un Centru pentru copii cu dizabilităţi şi handicap sever. Şi asta nu pare să fie tot. Două zile pe săptămână lucra tot ca psiholog la Serviciul de Evaluare pentru Persoane cu Dizabilităţi. A fost interesant, ne spune ea şi poate ar mai fi rămas, dar... viaţa este plină de surprize şi a ales să îmbrace haina militară. Ce motive a avut? „Am ales cariera militară datorită disciplinei

militare şi a ordinii. Este altceva decât în viaţa civilă”.

SGP Ştefan Oprea consideră cariera militară ca fiind cea mai potrivită pentru el. După câţiva ani de muncă în viaţa civilă, la îndrumarea tatălui, a ales să devină soldat profesionist, cu ţeluri înalte, cu speranţa că va fi bine şi va ajunge departe: „A fost o perioadă destul de grea, dar frumoasă. Am avut foarte multe de învăţat. Am optat pentru artilerie navală, după părerea mea cea mai frumoasă dintre specializări, potrivită pentru mine, şi aş vrea să promovez cât mai departe în această specializare”.

Vineri, 20 februarie, la Şcoala de Aplicaţie, instituţie care de ani buni pregăteşte soldaţi pentru Forţele Navale, a avut loc ceremonia de absolvire a programului de formare iniţială a soldaţilor profesionişti, seria octombrie 2014.

„Sunteţi cartea noastră de vizită. Rezultatele dumneavoastră din Flotă vor fi şi rezultatele noastre. Eu îmi exprim încrederea că pregătirea pe care aţi primit-o în această şcoală, deprinderile şi priceperile formate, vă vor ajuta să abordaţi cu optimism şi cu încredere, marea şi cariera militară. Vă urez să aveţi vânt în pânze! Succes!”, le-a transmis comandorul dr. Vasile Chirilă, comandantul Şcolii de Aplicaţie a Forţelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu”.

Fiecare militar a primit certificatul de absolvire, iar celor mai buni dintre ei, şefilor de promoţie pe specialităţi militare, le-au fost oferite diplome şi plachete. La final, soldaţii şi-au demonstrat nivelul de pregătire prin exerciţii, fiecare la specialitatea pentru care a optat. Soldaţii au parcurs prima etapă din cariera militară şi au fost încadraţi în următoarele specialităţi: timonieri, artilerişti, radiolocatorişti, motorişti, electricieni navali, arme sub apă şi, nu în ultimul rând, infanterişti marini. Pentru ei a fost doar primul pas, urmează adaptarea la bordul navelor, învăţarea rolurilor de luptă şi executarea misiunilor de foc.

Olivia BUCIOACĂ

Page 11: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

18 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 201518

Îmi vine în minte, pentru a descrie doar în câteva cuvinte ceea ce înseamnă sesiunea de examene, începutul memorabil din romanul „Moromeţii”, de Marin Preda, „Timpul nu mai avea răbdare cu oamenii”. Aceeaşi idee descrie cât se poate de bine ceea ce reprezintă sesiunea de examene. O perioadă de care cu toţii ne aducem aminte, detaşaţi poate acum de emoţiile, trăirile şi încercările vieţii de student. O perioadă încărcată în care timpul se condensa foarte mult. Timpul, îmi amintesc, avea altă dimensiune. Zilele deveneau ore, orele secunde şi parcă expresia „Avem tot timpul din lume” îşi pierdea sensul.

Aşa cum aţi înţeles încă din titlu, articolul de faţă îşi propune să vă introducă, din nou, numai şi pentru câteva clipe, în atmosfera de examene.

Timp de trei săptămâni, de pe 26 ianuarie şi până pe 13 februarie, studenţii militari ai Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Facultatea de Inginerie Marină, au trebuit să demonstreze cât de bine şi-au însuşit informaţiile la disciplinele studiate pe parcursul primului semestru. Sesiunea nu a fost deloc uşoară, dar studenţii s-au arătat încrezători şi hotărâţi că vor obţine cele mai bune rezultate.

Am retrăit emoţiile examenelor odată cu ei, în încercarea de a vă oferi o imagine cât mai clară despre evaluarea la sfârşit de semestru într-o instituţie militară de învăţământ. Am aflat şi primele impresii de la cei din anul al III-lea, în timpul examenului la mecanisme şi organe de maşini. „Tot timpul sunt emoţii, dar eu cred că avem cu toţii emoţii constructive şi toţi sperăm la nota maximă, nota 10. Acum sperăm să ne descurcăm şi aşteptările noastre să nu fie ireale”, ne-a mărturisit studenta sergent Dora-Elena Simion.

Sesiunea de examene

Alţi studenţi, aceleaşi examene şi mereu aceleaşi emoţii

Olivia BUCIOACĂ Niciun examen nu este uşor, oricât de mult ai învăţat, mai ales când miza este mare, obţinerea unui rezultat maxim. Studenţii susţin însă, că în ciuda emoţiilor şi a complexităţii examenului, notele vor fi numai de 10. „Nu pot spune că este un examen foarte uşor, însă nici foarte greu. Este un examen complex, dar dacă am învaţat eu spun că ne vom descurca”, a adăugat plină de optimism studenta sergent Dora-Elena Simion. „Subiectele sunt abordabile, dar în acelaşi timp şi dificile. Pregătirea noastră a fost intensă pe tot parcursul semestrului şi sperăm să fie bine. Este unul dintre examenele cele mai importante, ne defineşte ca profil de inginer şi ne ajută în continuare în meseria noastră. Sper ca rezultatul să fie 10”, a ţinut să precizeze studentul sergent Cosmin Partene.

Aşteptările studenţilor au coincis cu cele ale profesorului, conf.univ.dr.ing. Dumitru Dascălu, iar rezultatele bune au fost confirmate: „M-am bucurat de o serie bună de studenţi, au facut eforturi mult prea mari ca să nu aibă satisfacţie astăzi la examen. Au trecut peste multe etape până au ajuns să susţină examenul şi sunt convins că rezultatele de pe parcurs, cumulate cu proiectul, au dovedit că vor avea cu siguranţă rezultate bune”.

Emoţii mari au fost şi pentru studenţii din anul al II-lea. Examenul la matematici speciale se apropia de final, iar unii dintre studenţi primiseră deja rezultatul. Studenta caporal Laura Zburlea, specializarea Navigaţie, hidrografie şi echipamente navale, fericita posesoare a unui 10 binemeritat: „Examenul este important şi ne formează pentru materiile ce urmează, ne ajută. Sesiunea a început foarte bine. A fost dificil, dar am reuşit şi ne-am descurcat foarte bine. Sperăm că vom fi

toţi integralişti”. Studentul caporal Mihai Stolojan, specializarea electromecanică navală: „Am învăţat foarte mult şi până acum a fost bine, iar rezultatele sperăm să fie pe măsură, să fim toţi integralişti”.

Timp pentru pregătire a fost, susţin studenţii din anul al II-lea, mai ales că profesorii i-au sprijinit, le-au fost alături şi au explicat din nou anumite probleme la care mai erau întrebări fără răspuns: „Studenţii se implică, ne cer ajutorul şi, cu această ocazie îşi completează anumite goluri din pregătire; îi îndrum să meargă şi la bibliotecă. Se preocupă de pregătirea lor şi lucrează să-şi ridice nivelul profesional”, a precizat şef lucrări.univ.dr.ing. Marian Ilicuţ.

Percepţia studenţilor este însă diferită de la o sesiune la alta, iar timpul pare că nu este de fiecare dată cel mai bun prieten al lor. Studenta caporal Laura Zburlea: „Nu este nicio deosebire, tot examene, stres, emoţii, emoţii care ne vor însoţi până în anul IV”. Studentul caporal Mihai Stolojan: „Chiar dacă nici prima sesiune nu a fost uşoară, deoarece eram anul I, eram timoraţi şi nu ştiam cum stau lucrurile, la noi la mecanici, această sesiune este mai grea, diferă, avem acum şi materiile de specialitate”.

Chiar dacă au fost examene scrise, de la orele de curs, nu au lipsit lucrul pe hartă, exerciţiile aplicative şi probele practice. Pregătirea şi evaluările continue, precum şi obţinerea unor rezultate bune şi foarte bune pe parcursul întregului semestru, procent important din media finală, i-au asigurat pe studenţii Academiei Navale că vor fi integralişti.

Aşadar, în sesiune au rămas în ecuaţie, pentru că tot vorbeam de matematici speciale, notele mari, care le-au adus studenţilor şi zile mai multe de permisie.

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

19www.navy.ro 19

Aspirant Camelia ŞEULEAN

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Timpul, este cel care ne jocă cele mai multe feste, trece necruţător pe lângă noi, fără să ne dăm seama de importanţa lui. Odată cu el trec şi anii, anii frumoşi şi încărcaţi de emoţii, fără griji ai liceului. Minutele, orele, zilele, lunile, anii petrecuţi în liceele civile, sau militare au însemnat o rampă de lansare în viaţă şi în carieră pentru cei care au ştiut să îşi gestioneze aceste momente prin studiu intens, disciplină, emoţie şi de ce nu ambiţie. O ambiţie care i-a îndrumat pe mulţi spre o carieră militară, spre o viaţă dedicată patriei. Aceştia sunt studenţii instituţiilor de învăţământ superior din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Pentru aceşti studenţi prima perioadă petrecută în Academia Navală „Mircea cel Bătrân” a fost trăită din două perspective total diferite. Vorbim atât despre absolvenţi ai liceelor militare pentru care timpul semnifica retrăirea primului an de liceu, doar că acum se cunoşteau regulile, cât şi despre absolvenţi ai liceelor civile pentru care timpul era insuficient din cauza lucrurilor total necunoscute prin care treceau, iar paşii plini de stângăcie şi emoţie.

Moment cheie din anii studenţiei

DE LA TEZE LA EXAMENEOdată cu trecerea zilelor şi lunilor

de convieţuire şi supuşi aceluiaşi program, pentru toţi studenţii, timpul era suficient, toţi având acelaşi scop de a dovedi că eforturile depuse de superiori şi profesori în pregătirea lor vor avea cele mai bune roade. Moment cheie care s-a concretizat prin sesiunea de iarnă de examene. Au fost trei săptămâni încărcate în care au trebuit să demonstreze cât de bine şi-au însuşit toate informaţiile dobândite pe parcusul primului semestru. Am fost alături de ei în una din zilele de examen pentru a le surprinde emoţiile şi nivelul de pregătire.

Emoţia acum o simţeau la un alt nivel comparativ cu emoţia de la tezele şi lucrările susţinute în cadrul liceelor. „Diferenţa se resimte în program, suntem mult mai stresaţi acum, cel puţin în sesiune, este mai dificil ţinând cont că avem alt statut, dar pentru mine a fost mai uşor având în vedere că vin dintr-un liceu militar“, mi-a spus studenta de anul I Mădălina Apostolescu.

Ce înseamnă susţinerea unui examen la geometrie descriptivă? Stu-denta de anul I Mădălina Apostolescu: „E total diferit, nu se compară matematica din liceu cu ceea ce facem noi aici, este mai greu la un nivel mult mai avansat…”. Colegul ei, studentul Irimia Alex George o completează: „În liceu este o materie generală, aici este un nivel mai ridicat, este unul din examenele dificile, dar cred că ne-am pregătit destul în timpul semestrului, iar profesorul nu o să fie dezamăgit de rezultatele pe care o să le obţinem”.

Seriozitatea în pregătirea exame-nelor le-a permis studenţilor Academiei Navale să fie integralişti. Cei mai merituoşi dintre ei au beneficiat de mai multe zile de permisie acordate de comandantul instituţiei de învăţământ. F

oto:

Cris

tian

Vlă

scea

nu

Page 12: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

20 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 201520

În perioada 19-20 februarie Academia Navală „Mircea cel Bătrân” a găzduit cea de-a V-a ediţie a Sesiunii de comunicări ştiinţifice a studenţilor masteranzi MASTER NAV 2015. Activităţile au fost deschise în plen de prorectorul pentru cercetare ştiinţifică al instituţiei, comandorul profesor universitar dr. Ene-Voiculescu Virgil, care a făcut o scurtă trecere în revistă a celor trei secţiuni ale sesiunii. „Obiectivul sesiunii de comunicări este acela de a realiza o repetiţie, prin lucrările prezentate de studenţii masteranzi, premergător susţinerii lucrărilor de dizertaţie care vor avea loc în luna martie. Activitatea se desfăşoară pe trei secţiuni, respectiv Ştiinţe nautice, Sisteme electromecanice navale şi inginerie şi Management naval şi portuar”. Apreciem ca o iniţiativă benefică organizarea unor astfel de sesiuni de comunicări ştiinţifice, de actualitate, atât de profesori, cât şi de studenţii masteranzi.(C.O.)

MASTER NAV 2015

Pe durata semestrului I, studenţii civili ai Facultăţii de Inginerie Marină din Academia Navală „Mircea cel Bătrân” au fost colegi cu şase studenţi de la Universitatea „Piri Reis”

Mobilităţi studenţeşti

Vineri, 9 ianuarie, rectorului Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, contraamiralul de flotilă prof.univ.dr.ing. Vergil Chiţac, i-a fost decernat titlul onorific de „Profesor Emerit” de către rectorul Academiei Navale „Nikola Vaptsarov”, din Varna, Bulgaria, comandorul Boyan Mednikarov. Titlul de „Profesor Emerit” acordat contraamiralului de flotilă prof.univ.dr.ing. Vergil Chiţac reprezintă recunoaşterea rezultatelor ştiinţifice obţinute de-a lungul carierei sale şi a meritelor deosebite obţinute pe tărâmul cooperării internaţionale în domeniul educaţional şi formării ofiţerilor de marină militară şi civilă. (M.E.)

Cooperare universitară

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: A

NM

B

Fot

o: A

NM

B

Locotenent Andreea MACOVEIAcademia Navală „Mircea cel Bătrân”

din Istanbul, Turcia. Participarea acestora la mobilitatea de studii şi parcurgerea cursurilor instituţiei sunt parte integrantă a programului de educaţie şi formare Erasmus+. Acordul instituţional existent între Academia Navală „Mircea cel Bătrân” şi Universitatea „Piri Reis” se derulează pe baza similitudinilor profilului celor două instituţii formatoare de ofiţeri de marină şi permite studenţilor posibilitatea de a învăţa şi de a se antrena sub îndrumarea didactică a unor instructori străini. Pe durata mobilităţii, studenţii Universităţii „Piri Reis” au participat la cursuri de specialitate, predate în limba engleză, la seminarii în laboratoarele şi sălile de curs ale instituţiei şi au aplicat cunoştinţele teoretice prin rezolvarea unor situaţii fictive în simulatorul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”. Mobilitatea de studiu s-a realizat pe baza unui schimb reciproc, astfel că, în aceeaşi perioadă, şase studenţi români au participat la cursurile desfăşurate la Universitatea „Piri Reis”. Cooperarea bilaterală va continua şi pe viitor, în semestrul II al anului universitar, urmând a fi trimise, respectiv primite următoarele serii de studenţi.

21www.navy.ro 21

Elevii Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale în sesiunea de examene.

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Sesiunea de examene nu este doar o expresie utilizată exclusiv de studenţii şi profesorii de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”. De ani buni emoţiile examenelor sunt trăite şi de elevii de la Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu” din Constanţa. Este adevărat că în cei doi ani de studiu au parte de doar patru sesiuni (sau cinci dacă adăugăm şi examenul de absolvire), dar în ceea ce priveşte rigurozitatea, modul de desfăşurare şi chiar dificultatea examenelor sunt comparabile cu cele ale colegilor de la Academia Navală, desigur respectând proporţiile legate de forma de învăţământ, obiectivele şi durata de şcolarizare. Despre importanţa sesiunii de examene pentru elevii şcolii poate nu mai trebuie să vorbim. Totuşi, sesiunea de iarnă este importantă atât pentru cei aflaţi în primul an de studiu, prima din viaţa lor de altfel, cu dificutăţile inerente începutului, cu trecerea de la viaţa civilă la cea cazonă, cu metode noi de învăţare şi examinare specifice şcolii, iar pentru cei doar cu un an mai mari este anul în care studiază disciplinele de specialitate, moment important, deoarece ce învaţă acum vor folosi din toamnă când vor fi repartizaţi la bordul navelor. De fapt, pentru elevii din anul I ai instituţiei sesiunea, începută pe data de 23 ianuarie, s-a încheiat la sfârşitul lunii, iar cei din anul II, deşi au început la aceeaşi dată, au teminat abia pe data de 6 februarie. Explicaţia pentru faptul că cei din anul II au două săptămâni de sesiune se datorează faptului că au avut trei examene de susţinut şi pentru că, după cum aminteam mai sus, au început şi studiul disciplinelor de specialitate, au mai multă informaţie de asimilat şi nevoie de studiu. Cei 52 de boboci ai primului an (care formează cinci clase) au avut doar două examene (Dispozitive şi circuite electronice şi Electrotehnică şi materiale electrotehnice), nu au existat restanţieri şi aproape toţi au avut parte de o binemeritată permisie (statistic peste 85% dintre ei au obţinut medii peste nota 8.00, iar ceilalţi au avut media între 7.50 şi 8.00). Aici trebuie remarcaţi elevii Marius Dumitru (media 9,10), Costin Lavro (9,06), Mihai Dumitru (9,35), Gabriel Popa (8,95) sau Iulian Sipatchin (9,56). Elevii anului II, 33 la număr, care formează patru clase, au avut trei examene de susţinut, atât la probe scrise cât şi practice, la discipline de specialitate, numeroase şi cu un pronunţat caracter tehnic, astfel încât nu le mai redăm aici, iar cei mai buni dintre ei au fost elevii sergenţi Cătălin Coman

INDICATORII PERFORMANŢEIla Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”

(media 9,47) şi Gabriel Spânu (9,22) şi elevii fruntaşi Ionel Popoiu (9,45) şi Gabriel Nicolescu (9,68). „Pe timpul acestei sesiuni i-am văzut mobilizaţi, au cerut chiar consultaţii suplimentare în vederea obţinerii de rezultate foarte bune”, ne-a declarat comandorul Liviu Nistor, locţiitorul comandantului şcolii. Pentru toţi elevii instituţiei a urmat o permisie intersemestrială acordată de comandantul şcolii prin regulamentul de ordine interioară (durata acesteia este cuprinsă între cinci şi nouă zile în funcţie de media semestrială obţinută, respectiv sub sau peste 8,00), apoi semestrul doi de studiu finalizat cu o nouă sesiune de examene la vară. Cei din ultimul an de studiu vor susţine ultima sesiune urmată de un stagiu de practică la bordul navelor cu o durată de aproximativ 30 de zile şi

apoi se vor întoarce în şcoală la mijlocul lunii iulie pentru examenul de absolvire şi ocuparea primei funcţii la nave, în timp ce elevii anului I se vor bucura de aventura marşului de instrucţie cu N.Ş.Mircea din vara acestui an.

O ultimă precizare este legată de calitatea tot mai bună a candidaţilor şi elevilor şcolii, ca urmare directă a exigenţelor impuse în ultimii ani la examenul de bacalaureat: „Cei care obţin bacalaureatul – condiţie esenţială pentru admiterea în şcoala noastră – trec baremele respective. Se cunoaşte acest lucru în nivelul de cunoştinţe la momentul în care se prezintă în şcoală. Prin contribuţia personalului nostru înalt calificat şi prin specificitatea activităţii noastre nu facem decât să aducem un plus de valoare asupra cunoştinţelor acestora, dar în special să ne orientăm către pregătirea practică pe care o definitivăm în cadrul laboratoarelor de specialitate, dar şi pe durata executării stagiilor şi practicii anuale a elevilor. Concluzia este că pe lângă bagajul de cunoştinţe mult mai bun al acestora o contribuţie aparte şi-o aduce şi «pregătirea pentru viaţă» a elevilor care provin din rândul soldaţilor-gradaţilor profesionişti şi, de asemenea, că motivaţia tuturor elevilor care se prezintă în şcoală îşi spune cuvântul prin faptul că instituţia este cea care îi pregăteşte să devină lideri militari, care le asigură toate cele necesare pe durata de şcolarizare de doi ani, dar mai ales au realizat cu toţii că la sfârşitul şcolii beneficiază de un certificat de absolvire, de un loc de muncă şi un salariu destul de bun”, a precizat comandorul Gheorghe Balagiu, comandantul Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”.

Bogdan DINU

Page 13: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

22 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 201522

Aniversărilemarinei

Marţi, 17 februarie, Depozitul 340 Mixt a împlinit 75 de ani de la înfiinţare. Unitatea continuă tradiţiile subdepozitului de muniţii „Valu lui Traian”. În decursul timpului, unitatea a suferit mai multe reorganizări şi resubordonări, în acest moment fiind o structură din compunerea Bazei Logistice Navale „Pontica”.

La activitate, alături de personalul actual al unităţii, au participat contraamiralul de flotilă dr. Gigi-Cristinel Uce, şeful Instrucţiei şi Doctrinei din Statul Major al Forţelor Navale, comandanţi de unităţi din Forţele Navale, personal militar şi civil care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul acestei unităţi în decursul timpului, reprezentanţi ai autorităţilor locale, personal din cadrul Bazei Logistice Navale „Pontica”.

În mesajele trimise de ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa şi de şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, au fost evidenţiate realizările acestei structuri logistice. Munca personalului din cadrul acestei unităţi cu specific logistic – care de multe ori este puţin vizibilă – este una foarte importantă pentru succesul misiunilor desfăşurate de navele din cadrul Forţelor Navale. Sau, aşa cum plastic s-a exprimat unul dintre invitaţi, la Depozitul 340 Mixt găseşti „o mână de oameni care acţionează sub deviza, «Mai mult decât profesie, pasiune!», dar fără de care misiunile de foc ale navelor nu s-ar putea desfăşura în bune condiţii”.

La momentul aniversar, au fost înmânate plachete şi diplome de excelenţă. La 75 de ani de la înfiinţare, Depozitul 340 Mixt, este o structură importantă în sistemul logistic al Forţelor Navale. (M.E.)

Joi, 26 februarie s-au împlinit 119 ani de la înfiinţarea Flotei. Activităţile festive au început cu ridicarea pavilionului şi intonarea imnului de stat al României. Muzica Militară a Forţelor Navale sub comanda locotenent-colonelului dr. Cornel Ignat a susţinut un recital, care a bucurat auditoriul. La acest moment aniversar au fost prezenţi foşti comandanţi ai Flotei şi ai Forţelor Navale, comandanţi de unităţi, cadre militare în rezervă şi retragere, personal din cadrul Comandamentului Flotei, oficialităţi locale şi invitaţi. Comandantul Flotei, comandorul dr. Tiberiu-Liviu Chodan a acordat diplome şi medalii personalului din cadrul unităţilor subordonate Flotei, fiind premiaţi primii trei militari din fiecare unitate, care s-au remarcat prin modul de instruire în anul 2014. Au fost acordate premii primelor trei unităţi care au excelat prin activităţile desfăşurate anul trecut. Locul trei a revenit Divizionului de Nave Minare Deminare, locul doi a fost acordat Divizionului de Rachete Navale, iar primul loc a fost ocupat de Grupul de Elicoptere din cadrul Flotilei de Fregate. Premianţii concursurilor sportive desfăşurate cu ocazia Zilei Flotei au primit felicitări, diplome şi medalii din partea comandantului instituţiei.

Simpozionul dedicat momentului aniversar, 119 ani de la înfiinţarea Flotei, a avut câteva puncte distincte. În deschidere, comandorul dr. Tiberiu-Liviu Chodan a elogiat personalitatea

119 ani de existenţă a Flotei

primului comandant al acestei structuri, viceamiralul Vasile Urseanu. Apoi, comandorul dr. Adrian Filip, şeful de Stat Major al Flotei a evocat în prezentarea sa activitatea contraamiralului Horia Macellariu. Istoricii Muzeului Marinei Române au prezentat modul de acţiune al marinarilor militari români în timpul celei mai mari operaţiuni navale de evacuare, din al Doilea Război Mondial, cunoscută ca „Operaţiunea 60.000”. La mulţi ani, Comandamentului Flotei şi personalului care încadrează această unitate de tradiţie a Forţelor Navale Române! (C.O.)

Depozitul 340 Mixt 75 de ani de la înfiinţare

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

23www.navy.ro

Intrarea Dobrogei în cadrul frontierelor naţionale la sfârşitul Războiului de Independenţă (1877-1878) şi noua faţadă maritimă în lungime de 241 km, a înscris un nou pas spre desăvârşirea unităţii naţionale şi a avut urmări din cele mai importante pentru Dobrogea, pentru ţara însăşi care îşi primea vechea ieşire la mare, deschizând marinei române, noi perspective de dezvoltare.

Astfel, la nivelul conducerii Marinei Militare s-a afirmat ideea alcătuirii unor unităţi specializate în apărarea dinspre uscat a frontierei maritime, precum şi a obiectivelor de pe litoralul maritim şi a porturilor fluviale. În acest sens, la 26 februarie 1896 a fost promulgat Înaltul Decret nr. 1247 pentru organizarea flotilei, urmat, la 9 martie 1896, de Instrucţiunile pentru punerea sa în aplicare, care au stabilit o nouă structură organizatorică a marinei de război. Potrivit acestora, flotila era împărţită în opt corpuri şi servicii: Divizia de Mare, Divizia de Dunăre, Depozitul echipajelor flotilei, Apărarea fixă şi mobilă a porturilor, Şcolile (Şcoala de aplicaţie a sublocotenenţilor şi Şcoala de marină), Arsenalul, Inspectoratul navigaţiei şi porturilor, Comandamentul Flotilei (cu Serviciul de stat major, Serviciul tehnic şi de geniu, Serviciul de torpile şi de artilerie cu depozitele respective de materiale şi muniţii, Serviciul intendenţei cu depozitul de echipament şi ateliere de confecţii, Serviciul sanitar).

La 1 aprilie 1896, Divizia de Mare a fost pusă sub comanda colonelului Vasile Urseanu, detaşat ca director al flotilei în Ministerul de Război. În compunerea sa intrau bastimentele: Elisabeta, Mircea, Griviţa, Sborul şi Năluca.

Siajul istoriei

Divizia de Mare şi Divizia de Dunăredouă structuri navale istorice ale Marinei Militare -119 ani de la înfiinţare-

Divizia de Dunăre deţinea următorul parc naval: România, Bistriţa, Oltul, Siretul, Alexandru cel Bun cu anexele sale (şalupa Pandurul, pont. de torpilă nr. 7) şi Şoimul, iar la conducerea ei a fost numit locotenent-colonelul Ilie Irimescu.

S-a constatat însă, în scurt timp, că legea prezenta lacune, mai ales în ceea ce privea: împărţirea marinei în comandamente şi în corpuri, stabilirea gradelor de marină corespunzătoare cu cele din marinele moderne, necesitatea de a se detaşa ofiţeri şi grade inferioare în serviciul maritim român,

serviciu care trebuia să recurgă la personal străin în lipsa unui

personal român ş.a.Factorii deci-

zionali au căutat r e z o l v a r e a pro blemelor enumera te mai sus şi nu numai, prin Legea de organizare a

Marinei Militare din 1898. Aceasta

prevedea ca Marina să se împartă în două divizii

comandamente:Divizia de Mare cu

reşedinţa la Constanţa, cu unităţile următoare: Depozitul Echipajelor Marinei cu Şcoala de Cadre, Şcoala de Aplicaţie a Sublocotenenţilor, Şcoala de Torpile (Apărarea Mobilă); Apărarea Porturilor Maritime şi toate bastimentele de Mare.

Divizia de Dunăre cu unităţile următoare: Apărarea Porturilor Fluviale; Şcoala de Torpile (Apărarea Fixă) şi toate bastimentele fluviale.

În afara celor două structuri, mai funcţionau, fiind puse direct sub ordinele comandantului Marinei: Arsenalul Marinei cu depozitele sale; Depozitul de Muniţii şi Torpile; Atelierul cu depozitul de îmbrăcăminte.

Legea din 1898 mai stipula transformarea gradelor de uscat în grade specifice Marinei, astfel, gradul de general de divizie se schimba

în grad de viceamiral, generalul de brigadă devenea contraamiral, urmau şi alte modificări: colonel în comandor, locotenent-colonel în căpitan comandor, maior în locotenent-comandor.

Acesta a fost începutul. Prin reorganizări succesive, Divizia de Mare a ajuns în timp, o mare unitate complexă, având ca misiune apărarea litoralului român în cooperare cu alte categorii de forţe armate ale ţării şi ducerea acţiunilor de luptă împotriva navelor inamice în zona de responsabilitate. Structura de la mare a fiinţat din 1896 până în 1943 (când

devine Comandamentul Apărării Litoralului Maritim-CALM), timp

în care a trecut prin 3 războaie (1913, 1916-1918, 1941-1945)

şi a îndeplinit un rol deosebit de important în pregătirea şi dezvoltarea flotei militare maritime.

Şi Divizia de Dunăre a mers pe un drum ascendent. Având misiunea extrem de importantă de a

coopera cu armata de uscat la apărarea litoralului fluvial şi de

a asigura transporturile fluviale necesare armatei şi economiei. Prin organizare şi dotare succesivă, componenta de la fluviu a devenit cea mai importantă forţă navală

de pe Dunăre. În anul 1943, structura se transformă în Comandamentul Forţelor Navale Fluviale (CFNFl) cu misiunea de a coordona activitatea grupărilor şi unităţilor de nave de luptă, asigurându-le logistica necesară.

Aşa cum s-a întâmplat în multe situaţii, istoria a făcut ca importanţa rolului jucat de o structură sau alta în versatilitatea jocului geopolitic al sud-estului european, să se schimbe. Astfel, în timp, pe măsură ce componenta de la Marea Neagră a beneficiat şi beneficiază de o atenţie din ce în ce mai mare, structura de la Dunăre şi-a pierdut din importanţă, fluviul nemaifiind considerat un punct demn de luat în seamă pe harta geopolitică a lumii.

Dr. Andreea ATANASIU-CROITORUMuzeul Marinei Române

23www.navy.ro

Colonelul Vasile Urseanu Locotenent-colonelul Ilie Irimescu

Page 14: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

2424 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 2015

Veteraniim a r i n e i

Numele ofiţerului de marină Gheorghe T. Isbăşescu l-am întâlnit mai întâi pe copertele a două lucrări de specialitate1, mai apoi i-am cercetat Memoriul personal2, apoi comandorul Nicolae Petrescu mi-a încredinţat spre studiu printul lucrării sale „Ofiţeri de marină. Eroi şi martiri ai României”3, care la scurt timp a văzut lumina tiparului. Doi ani mai târziu, domnul comandor dr. Marian Moşneagu a publicat „o inedită carte de vizită pentru ceea ce a fost, este şi va fi peste ani Academia Navală «Mircea cel Bătrân»4. Dar cum se mai întâmplă în lucrări de asemenea anvergură, apar şi erori. În cazul ofiţerului Gh. Isbăşescu, anul naşterii este 1890, real fiind anul 1908, şi a decedat la 34 de ani şi nu la 52. Ar fi fost benefic pentru Marină şi nu numai, să trăiască atât, cu siguranţă ar fi scris mai multe cărţi şi ar fi îndrumat promoţii întregi de cadeţi! Dar nu i-a fost dat...

Am adunat datele, le-am coroborat, dar, ca dintr-un puzzle, lipseau elemente legate de familia lui. Născut în oraşul Huşi, judeţul Vaslui, am gândit că un asemenea nume de familie trebuie să fi rămas în memoria locului. Dar nu am aflat nimic, până într-o dimineaţă de octombrie, pe când ne întorceam de la Chişinău5, trecând prin Huşi, povestim despre ofiţer, desigur adânc impresionaţi de drama sa, de plecarea sa prematură. Doamna profesor Cora Târhoacă promite că va apela rudele domniei sale din acest oraş6. La puţin timp informaţia mult dorită a sosit. În Moineşti, locuieşte nepotul de soră al ofiţerului, domnul ing. Emilian Bânţu, care cu deosebită amabilitate, ne-a furnizat o seamă de date şi imagini inedite, scanate şi trimise cu promptitudine de către fiul acestuia, domnul economist Nicolae Bânţu. Amândurora le suntem profund îndatoraţi şi-i asigurăm de întreaga noastră gratitudine.

Gheorghe Isbăşescu s-a născut în ziua de 10 mai 1908, părinţi fiindu-i Toma 1 „Greement, matelotaj şi manevra ambarcaţiunilor”, Institutul de Arte Grafice „Albania”, Str. Traian 18-20, Constanţa, 1936, 410 pagini şi „Manual de manevră al N.M.S. Mircea”, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1940, 98 pagini.2 Arhivele Militare Române, Fond D.C.I., 1974, nr. crt.1226.3 Nicolae C. Petrescu, „Ofiţeri de marină. Eroi şi martiri ai României”, Editura şi Tipografia Europroduct, Piteşti, 2006, 198 de pagini.4 Marian Moşneagu, „Dicţionarul marinarilor români” (Cuvântul înainte este semnat de regretatul Amiral ing. Ilie Ştefan (1928-2014), Editura Militară, Bucureşti, 2008, 532 de pagini.5 Al IX-lea Simpozion Internaţional CUCUTENI 5000 REDIVIVUS. Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte, Chişinău, 20146 Mulţumim şi pe această cale domnului Ionel Borş.

Părinţii lui Gheorghe Isbăşescu: Toma Isbăşescu şi Smaranda la căsătorie (Câmpulung -1902).

Smaranda nu împlinise încă 15 ani.

Smaranda (Mica) Isbăşescu – mama.

Smaranda (Mica) Isbăşescu împreună cu Emilian Bânţu.

Locotenent-comandorul Gheorghe Isbăşescu (1908- 1942) (I)

(1873 – 1944)7, ofiţer de infanterie în garnizoana Huşi, originar din Valea Mare, judeţul Muscel, şi Smaranda (1888 – 1960), născută Bossie, în oraşul Huşi. Ei aveau deja o fiică, pe Elena8. După alţi patru ani, a venit pe lume cel de-al treilea copil al familiei Isbăşescu, Constanţa, (n. 1912, Huşi – dec. 2003, comuna Agăş, sat Goioasa, judeţul Bacău). Constanţa a urmat literele, dar n-a profesat. A fost căsătorită cu preotul Gheorghe Gh. Bânţu9 şi au avut împreună şase copii, ei fiind singurele rude de sânge ale căpitanului Gheorghe T. Isbăşescu10.

După absolvirea şcolii primare în oraşul natal, Gheorghe Isbăşescu a dorit să-şi urmeze în carieră tatăl, şi s-a înscris la Liceul Militar din Chişinău, liceu pe care l-a absolvit în anul 1927. Viaţa în şcoala militară, unde privaţiunile la o asemenea vârstă se resimt, nu l-a împiedicat pe optimistul nenea Gicuţă să-şi manifeste plenar calităţile de artist polivalent – cânta la chitară, acordeon şi pian, desena şi scria versuri. Cu siguranţă a iubit marea, deşi până la 19 ani a trăit departe de ea. În vara anului 1927, a venit la Constanţa, unde a 7 Date furnizate de Domnul ing. Emilian Bânţu, nepotul de soră al ofiţerului. Mama era descendenta unei familii de boieri stabiliţi la Huşi, originari de peste Prut.8 Elena Isbăşescu (n.1908 Huşi – dec. ? Bucureşti), farmacistă, căsătorită cu comandor dr. în chimie Theodor Săndulescu.9 Preotul Gheorghe Gh. Bânţu (1907 – 1988) a profesat în satul natal, Goioasa, comuna Agăş, urmându-i tatălui său la parohie. Biserica ortodoxă din sat datează de la începutul secolului al XIX-lea, fiind restaurată şi întreţinută de către enoriaşi împreună cu vrednicii de pomenire părinţi Gheorghe Bânţu şi fiul său, Gheorghe.10 Ing. Emilian Bânţu (n.1934), Mircea-Petru (a decedat la un an şi jumătate), medic veterinar Viorel–Gheorghe Bânţu (n.1940), prof. Mirela Osadetz (n.1942), ing. zootehnist Dan-Filip (n.1944), medic pediatru Maria-Elena Ţibucanu (n.1954).

susţinut examenul de admitere la Şcoala Navală, numărându-se printre cei 19 elevi din anul I Punte11. Iată cum l-a caracterizat, la sfârşitul anului întâi, septembrie 1928, comandantul unităţii de elevi, căpitanul Ioan Borcea: Are frumoase aptitudini militare, inteligent. Bun comandant, corect. Îndrumat îndeaproape şi ţinut din scurt, promite a deveni un bun militar şi marinar12.

Din notarea întocmită la absolvirea Şcolii Navale, a făcut parte din Promoţia a IX-a/1929, aflăm despre tânărul aspirant/sublocotenent că a fost clasificat al zecelea dintre cei 18 absolvenţi, având o fire veselă (copilăroasă), vioi, perseverent şi cu putere de muncă. Foarte inteligent şi cu multă iniţiativă.11 Arhiva Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Registrul matricol 11/ 1927 – 1930, fila 12.12 Ibidem, fila 12 verso.

Dr. Mariana PĂVĂLOIUAcademia Navală „Mircea cel Bătrân”Căpitan-comandor Mircea TÂRHOACĂNava Şcoală Mircea

2525www.navy.ro

Smaranda Isbăşescu împreună cu fetele ei, Elena (stânga) şi Constanţa (mijloc).

Familia Isbăşescu: Smaranda, Elena (Luşca), Constanţa (Tănţica) şi Gheorghe (Gicuţă). Tatăl (Toma) era pe front.

(probabil 1916)

Gheorghe Isbăşescu (Gicuţă) proaspăt absolvent.

Gheorghe Isbăşescu - elev (1916 -1917).

Posedă o frumoasă cultură generală, cultura profesională este în formare. Este disciplinat, conştiincios, bun camarad,

manierat, are o bună conduită. Îşi iubeşte meseria şi lucrează cu drag pentru ea13.

În Memoriul personal al ofiţerului scrie: (...) un elev foarte inteligent, perseverent şi cu putere de muncă, ce îşi iubeşte meseria şi lucrează cu drag pentru ea, disciplinat, conştiincios, bun camarad, manierat, cu o bună conduită şi o frumoasă cultură generală14.

La 1 iulie 1929 a fost avansat în grad de sublocotenent/aspirant şi repartizat la Corpul Echipajelor Maritime. Campania din vara anului 1929 i-a adus şi prima ambarcare, pe distrugătorul Mărăşti, în calitate de ofiţer la bord. Comandantul distrugătorului, căpitan-comandorul Alexandru Constantinescu i-a subliniat calităţile deosebite, prin care promitea să devină un ofiţer de marină destoinic, anume: iniţiativa, simţul datoriei, bunăvoinţa, disciplina cu care s-a încadrat la bord, dar şi dragostea faţă de navă în serviciul de detaliu15.

Din luna octombrie a aceluiaşi an, ofiţerul a continuat cursurile la Şcoala Navală, Secţia Aplicaţie. La terminarea 13 Ibidem, fila 27.14 Nicolae Petrescu, op. cit., pagina 68.15 Idem.

şcolii, tânărului ofiţer i s-a întocmit o caracterizare mai amplă, din care spicuim:

Ofiţerul este sănătos, rezistent, ţinută îngrijită, posedă o inteligenţă vie, are fire de artist. Nu este încă pătruns de spiritul disciplinei, fire impulsivă. Copilăros. Elanul tinereţei îl împinge de multe ori la acte pripite, care-l pun în situaţii neplăcute. Are dezvoltate aptitudini pentru muzică şi desen. Iubeşte societatea pe care o frecventează şi în care este foarte apreciat. A urmat cu regularitate cursurile Şcoalei Speciale, însă a obţinut rezultate slabe, faţă de calităţile sale; acest ofiţer e încă foarte tânăr, cu timpul se va forma şi va fi de folos instituţiei16.

Ofiţerul s-a simţit atras de viaţa la bordul navelor militare, dar mai ales a velierelor, încă din copilărie, pe când citea cărţi de călătorie pe mare, jurnale de bord, mai ales din literatura franceză. Cititul şi călătoriile pe apă – imaginare ori reale – îl vor îndemna să traducă din literatura de specialitate, atât pentru revista „Marea Noastră”, cât şi pentru redactarea unor extrem de utile manuale de marinărie, despre care vom scrie în numărul viitor.16 Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, loc.cit., fila 47.

Ziua Unirii Principatelor Române sau „Mica Unire”, sărbătorită în fiecare an la data de 24 ianuarie, este un moment istoric care reprezintă primul pas pe calea înfăptuirii Statului Naţional Unitar Român. La 24 ianuarie 1859, s-a văzut pentru

prima dată în istoria modernă a României că în ciuda opoziţiilor politice ale Europei, voinţa poporului a dus la atingerea unui ţel greu de imaginat pe plan internaţional. În urmă cu 156 de ani, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a avut loc unificarea principatelor Moldova şi Ţara Românească, într-un singur stat, România. Ziua Unirii Principatelor Române a fost sărbătorită de militarii din structurile Forţelor Navale Române prin expoziţii de carte, spectacole de muzică, dans şi poezie, simpozioane, ceremonii militare şi religioase. La Constanţa, Ziua Unirii s-a sărbătorit pe Faleza din faţa Comandamentului Flotei unde au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, cadre militare în activitate, în rezervă şi retragere, reprezentanţi ai ligilor şi asociaţiilor de marină şi micii cercetaşi. În acordurile Muzicii Militare a Forţelor Navale, ceremonialul s-a încheiat cu „Hora Unirii”, momentul cheie al manifestării, horă care a devenit în timp, elementul simbol, unde „cei cu inimă română” îşi dau mâna, indiferent de vârstă, funcţie, pregătire profesională, religie, rememorând clipele minunate trăite de înaintaşii noştri, în acea zi. (C.Ş.)

Hora Unirii la malul măriiF

oto:

Cam

elia

Şeu

lean

Page 15: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

26 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 201526

Au trecut patrusprezece ani de când şapte marinari şi un mus au hotărât să se întâlnească lună de lună, în a treia zi de miercuri. Împreună adunaseră până atunci o seamă de obiecte tridimensionale, păstrate de ei şi alţi camarazi de armă, ori de către familiile acestora, vreme de decenii şi dăruite unui muzeu ce se făcea, acela al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”. Muzeul avea să se deschidă la puţin timp, adică pe 1 februarie 2001. Şi-au propus, prin actul de constituire, să contribuie în continuare la dezvoltarea patrimoniului Muzeului Marinei Române, dar şi a aceluia ce se năştea, la conservarea şi promovarea tradiţiilor Marinei Militare. Locul de adunare a acestor fraţi de ancoră a fost stabilit de către comandorul Nicolae Valasoglu, el şi-a pus locuinţa la dispoziţie. Aici, în jurul unei mese ovale, au răspuns prezent la apel chiar din acel an, mai toţi ofiţerii de marină veterani, stabiliţi în Bucureşti, Iaşi, Constanţa, ori Paris.

Anii au trecut şi locurile rămase goale prin plecarea octo ori nonagenarilor, sunt ocupate de marinari mai tineri, dar şi de fiicele, ori fiii celor care au fost membri ai Careului Marinarilor „Căpitan-comandor Al. Dumbravă”. Important este că trăieşte şi, prin grija nepoatei comandorului Valasoglu, doamna Dana Gruia-Dufaut, marinarii se reunesc la Bucureşti într-un sediu elegant, situat în str. Hristo Botev.

Anul acesta, prima întâlnire de la Careu a fost în 14 ianuarie, pentru a fi sărbătoriţi împreună Careul şi domnul contraamiral de flotilă Mircea Caragea (18 ian.1919). Cu acest prilej, conducerea Statului Major al Forţelor Navale a fost reprezentată de către domnii contraamiral de flotilă dr. Constantin Ciorobea şi comandor ing. Vasile Gheorghieş, cel care în ultimii ani a fost puntea de legătură a veteranilor cu partea activă a Forţelor Navale.

Mereu sensibile şi generoase inimile bătrânilor marinari

Aniversări la Careul marinarilor

La Careu, în ultimul deceniu, a devenit membru şi inginerul navalist Ilarion Barbu, o prezenţă discretă, care publică în „Observatorul militar”, dar şi în revista L.N.R., „Marea Noastră”, o cronică pe scurt, care, cândva, ar putea deveni istoricul Frăţiei de ancoră, aşa cum le-a plăcut membrilor fondatori să o numească. Domnul ing.Barbu mi-a dăruit un caiet, pe care, deschizându-l, am aflat un scris cunoscut, cu litere drepte, cel al regretatului comandor – istoric Niculae Koslinski (19 octombrie 1921 – 24 noiembrie 2002). Este „Jurnalul de bord al elevului plutonier Koslinski N. N.M.S. Lahovary, septemvrie 1941”. În luna mai 1941, elevii Şcolii Navale au fost avansaţi în grad de subofiţer şi trimişi pentru practică la nave Forţei Navale Maritime. Până la 30 august au participat la bordul navelor pe care au fost repartizaţi la operaţiuni pe Marea Neagră. La sfârşitul lunii august au fost trimişi la fluviu, continuându-şi astfel perioada de practică.

În luna ianuarie s-au născut trei membri marcanţi ai Careului, de aceea am ţinut

să-i evoc: comandorul Nicolae Valasoglu (2 ianuarie 1919 – 14 februarie 2005), ing. Maria Valasoglu-Roşianu (9 ianuarie 1917 – 2 octombrie 2012) şi viceamiralul ing. Marcel-Vasile Diaconescu (14 ianuarie 1922 – 4 octombrie 2004). De fiecare m-a legat o prietenie adâncă şi le port în suflet o caldă amintire.

Desigur, sărbătorirea decanului de vârstă al amiralilor români a ocupat un loc special în cadrul întâlnirii. Domnul contraamiral de flotilă dr. Constantin Ciorobea i-a adresat un cuvânt emoţionant, apoi a dat citire felicitării trimise de şeful Statului Major al Forţelor Navale şi i-a dăruit sărbătoritului un tort cu însemne marinăreşti şi nelipsita şampanie.

De la Constanţa, a primit urări marinăreşti şi de viaţă lungă din partea preşedintelui Clubului Amiralilor, viceamiralul (r) Dorin Dănilă, comandantului Flotei, comandorul dr. Tiberiu-Liviu Chodan şi a contraamiralului de flotilă prof.univ.dr.ing.Vergil Chiţac, rectorul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”.

Comandorul (rtr) Anghel Piroşcă a dat citire actului de constituire a Careului Marinarilor, ţinând să-i felicite pe toţi cei prezenţi la aniversare. De asemenea, a mulţumit conducerii Marinei Militare, care permanent sprijină Careul, cinstindu-i pe veterani.

Prin grija domnului contraamiral de flotilă (rtr) dr.ing. Constantin Rusu, membru al Careului, au fost realizate plachete aniversare ce au fost dăruite celor prezenţi.

În încheiere, contraamiralul de flotilă dr. Constantin Ciorobea şi-a exprimat bucuria de a fi fost prezent la eveniment şi a apreciat în cuvinte calde, încurajatoare, oferindu-şi contribuţia ori de câte ori va fi nevoie, astfel încât Careul Marinarilor să dăinuie spre omagierea celor care au fost şi mândria de a aparţine castei marinarilor a celor prezenţi.

La mulţi ani, domnule contraamiral Mircea Caragea! La mulţi ani, Careul Marinarilor „Căpitan-comandor Alexandru Dumbravă”!

Dr. Mariana PĂVĂLOIUAcademia Navală „Mircea cel Bătrân”

Contraamiralul de flotilă dr. Constantin Ciorobea, locţiitorul şefului SMFN în dialog

cu contraamiralul de flotilă (rtr) Mircea Caragea.

Fot

o: C

ristin

a K

ungl

Fot

o: C

ristin

a K

ungl

2727www.navy.ro

Cult, cultivat, cultură, culturalizare ...şi lista cuvintelor ce compun această familie lexicală nu se încheie aici. Cultura reprezintă, printre altele, şi o modalitate benefică de a ne pregăti pentru viaţă, poate crea dependenţă, iar noi putem resimţi o nevoie de ...cultură. Chiar dacă mediul în care ne dezvoltăm poate să nu fie propice unei astfel de evoluţii, culturalizarea se poate realiza treptat, cu paşi mărunţi, printr-un film bun, printr-o carte interesantă, printr-o muzică frumoasă; acestea sunt cele mai la îndemână modalităţi de a face cunoştinţă cu valorile materiale şi spirituale create de oameni pentru oameni. Un bagaj consistent de cunoştinţe dar şi „de frumos” pe care îl putem acumula în acest mod.

Însă, din păcate, avem tendinţa uneori de a ne îndrepta privirea de la spectrul cultural către alte laturi ale vieţii, deoarece a ne culturaliza nu prezintă neapărat amuzament, necesită o oarecare atenţie şi ne „pune mintea la contribuţie”, ceea ce nu este tocmai comod.

Viaţa noastră se derulează într-o continuă alergătură şi o constantă lipsă de timp, dar noi nu suntem simple mecanisme care compunem un uriaş angrenaj, suntem fiinţe raţionale şi avem nevoie de momente dedicate nouă, de sensibilitate, de frumos, avem nevoie să ne dezvoltăm şi latura spirituală. Şi, trecând de partea în care cultura în toate formele sale ne satisface dorinţa şi carenţele culturale, ajungem la punctul în care putem privi această situaţie dintr-un unghi mai practic: existenţa ne poate oferi mii de surprize şi oportunităţi în care cunoştinţe încadrate în capitolul

Reîntoarcere la cultură A z i m u tc u l t u r a l

de faţă ne pot fi de un real folos. De ce să pierdem anumite şanse sau să nu ne bucurăm la maxim de ele doar din cauza faptului că nu avem nicio tangenţă cu subiectul? De ce să ne simţim inferiori în situaţii în care un strop de informaţii de acest tip ne-ar putea scoate din impas şi chiar ne-ar putea pune într-o lumină bună? Nu am avea nimic de câştigat dacă am refuza să ne alimentăm cu frumos, chiar dacă nu e la îndemâna oricui un spectacol de operă, o piesă de teatru văzută şi trăită în rândurile din faţa scenei; deşi astfel de lucruri se pot întâmpla rar este de fiecare dată o oportunitate de a cunoaşte şi de a ne încărca de strălucire, de farmec.

Preocupările de acest gen nu sunt specifice doar anumitor clase sociale, categorii de populaţie sau celor ce activează în anumite domenii, ele îşi fac loc şi se regăsesc în tot ceea ce înseamnă uman. Noi, militarii, avem

nevoie, la fel ca toţi ceilalţi, de a asculta ceva plăcut şi de a urmări ceva frumos. Deşi din exterior putem părea rigizi şi poate prea serioşi, nu facem rabat de la dorinţele universal valabile, ba mai mult, avem nevoie de o „cantitate” de cultură tocmai pentru a compensa tendinţa de şablonare pe care ne-o oferă sistemul militar şi uşoara dezumanizare la care am putea fi supuşi în situaţii extreme ivite prin prisma profesiei pe care o avem. Iată că am putea privi această caracteristică specific umană şi ca pe o evadare din cotidianul mai mult sau mai puţin plăcut al zilelor pe care le parcurgem.

Există şi posibilitatea de a aluneca pe o altă pantă şi să nu mai fim interesaţi de tot ceea ce se întâmplă aparte din punct de vedere artistic şi cultural în lumea în care trăim, însă nevoia de a ne hrăni sufletul şi mintea astfel ne poate face să ne reîntoarcem la cultură. Acest cuvânt are o greutate aparte şi nu cred că poate fi explicat întrutotul, având multe valenţe. Ne întâlnim cu artele frumoase şi cu modalitatea de a ne exprima prin artă - ce reuşeşte artistul să transmită, dar şi ce primeşte cel care ia contact cu acea operă, fie că este desen, muzică, dans, sculptură, teatru, film, sport, aranjament floral; până şi mecanica este o artă, un inginer bucurându-se nespus de mult când vede un mecanism, o maşinărie proiectată şi realizată la rang de artă.

Important este să ne cunoaştem pe noi înşine în aşa măsură încât să ştim ce să ne oferim, când şi în ce mod. La fel de important este să apreciem ceea ce întâlnim în jurul nostru şi momentele cheie care ne condimentează existenţa prin cultură.

Fot

o: D

anie

l Oai

e

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

Vineri, 30 ianuarie, la Muzeul Marinei Române a avut loc o dublă lansare de carte. Au fost aduse în atenţia publicului ultimele două apariţii editoriale ale anului 2014: „Anuarul Muzeului Marinei Române” - tom XVII, volum în care sunt publicate studii ştiinţifice referitoare la istoria marinei şi studii de istorie generală, şi „Dunărea şi Marea Neagră în spaţiul euro-asiatic. Istorie, relaţii politice şi”, care cuprinde lucrările sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice a Muzeului Marinei Române, ediţia a XVIII-a. Cele două volume au văzut lumina tiparului la Editura Muzeului Marinei Române.

Lansări de carte!

Student sergent Dora-Elena SIMIONAcademia Navală „Mircea cel Bătrân”

Dr. Andreea ATANASIU-CROITORUMuzeul Marinei Române

Page 16: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

28 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 201528

Născut la 20 iulie 1933, în satul argeşean Strânbeni, Constantin Lambă a profesat meseria de ziarist peste 50 de ani, din care 44 la Radio România Actualităţi.

De la ţărm de mare şi de pe întreg cuprinsul Dobrogei, a transmis în eter circa 2.500 de ştiri şi peste 1.000 de înregistrări - relatări, interviuri, reportaje, în fiecare an. Puţini ştiu însă că reputatul jurnalist şi-a început cariera în Marină, ca redactor la gazeta „Flota Patriei”.

Printre sute de catarge...Absolvent al Liceului „Mircea cel

Bătrân” din Constanţa, al Şcolii Militare de la Beiuş, în anul 1953 şi al Facultăţii de Ziaristică Bucureşti, viitorul gazetar a urmat, între 1953-1954 Cursul de jurnalistică. „Era în anul 1952 când am hotărât să merg pe acest drum – mărturiseşte astăzi octogenarul Constantin Lambă. Spuneam că m-am născut sub zodia Racului, cred că se poate spune că m-am născut şi sub zodia... Radioului. Este o zodie norocoasă care mi-a dat multe satisfacţii. Până a ajunge, însă, la microfon, mi-au trebuit 7 ani de ucenicie în presa scrisă.

Imediat după acordarea gradului de locotenent, am fost selecţionat să urmez un curs de gazetari militari la Bucureşti. Era pe vremea Festivalului Internaţional al Tineretului. Timp de aproape un an profesori universitari, scriitori, poeţi şi ziarişti militari precum Nicolae Tăutu, Traian Uba, Gheorghe Bejancu şi alţii m-au «îndopat» cu elemente necesare meseriei de gazetar militar. Apoi am «ancorat» la ţărmul Mării Negre, la Constanţa. Era luna mai a anului 1954, când am început să lucrez la ziarul «Flota Patriei», editat de Comandamentul Marinei Militare.

Timp de aproape şapte ani am făcut meseria de ofiţer gazetar, alături de mai mulţi ziarişti talentaţi, precum Marin Traian, Mircea Giosanu, Ion Aramă, Dan Mihale, fratele scriitorului Aurel Mihale, şi alţii.

Redacţia gazetei «Flota Patriei» era amplasată într-o clădire insalubră situată în actualul parc din faţa primăriei municipiului Constanţa. Aici, la acest ziar micuţ, care se adresa marinarilor, m-am molipsit total de ziaristică”.

Descoperitor de noi talente

„Despre cei aproape şapte ani lucraţi la această publicaţie sunt multe de povestit – continuă Constantin Lambă. Am să reţin atenţia cititorilor cu un fapt legat de persoana scriitorului Ion Aramă care, din păcate, nu se mai află printre noi. Când era elev la Liceul Militar de Marină Galaţi, Ion Aramă ne «bombarda» cu o mulţime de poezii, epigrame şi reportaje despre activitatea din şcoală. Într-o bună zi redactorul şef, căpitanul-locotenent Cristian, mă cheamă şi-mi spune: «Du-te la Galaţi şi vezi în ce ape se scaldă tânărul acesta, poate îl angajăm să lucreze la redacţia noastră...».

Am plecat. Ion Aramă mi s-a prezentat ca un tânăr timid, dar tot timpul cu zâmbetul pe buze.

Timp de câteva ore am citit împreună mai multe poezii şi reportaje pe care el le scrisese în zilele de repaus. Câteva dintre ele le-am luat cu mine, pentru a le publica, în gazeta noastră. «Are talent băiatul acesta», am raportat scurt redactorului şef. Acesta a fost începutul scriitorului Ion Aramă care, după absolvirea Liceului militar, a fost angajat la «Flota Patriei». În câţiva ani Aramă a devenit reporter de primă mână, poet şi scriitor. Prima sa carte este volumul de poezii «Marinar de frunte», din care îmi permit să redau câteva versuri: «Eu iubesc bătrâna mare/ Ciudăţeniile ei,/ A apusului splendoare/ Şi-ai furtunii nouri grei./ Dragi îmi sunt albastre valuri/ Ce brăzdează marea, mii,/ Şi mai dragi, a ţării maluri/ Când le scaldă zori de zi».

În anul 1960 am primit o grea lovitură. Tăvălugul restructurării armatei a trecut şi peste mine. Pentru că nu-mi completasem studiile şi intenţionasem să devin dascăl de biserică, am fost scos de la ziar şi trecut în rezervă. Mi-a părut rău. Dumnezeu m-a ajutat să-mi termin liceul şi Facultatea de ziaristică de la Bucureşti. Deci am continuat să străbat drumul ce-l alesesem”.

Din presa locală...O scurtă perioadă a lucrat în redacţia

cotidianului „Dobrogea nouă”, cunoscutul „Cuget liber” de astăzi. Deşi i-a fost greu să se adapteze la un ziar „civil”, după ce la „Flota Patriei” se deprinsese cu

terminologia specifică Marinei, a luat-o de la zero şi s-a familiarizat cu o serie de termeni pe înţelesul muncitorilor, ţăranilor-colectivişti şi a celorlalţi cititori ai celui mai longeviv ziar dobrogean.

„În redacţie se muncea mult cu oameni puţini şi cu o dotare slabă – îşi aminteşte ziaristul Lambă. Redacţia dispunea de o singură maşină pe care o «călărea» mai mult redactorul şef, un anume Dafin, care în cei zece ani cât a condus redacţia a scris o singură informaţie despre un concurs al gazetelor de perete. Printre ziariştii de «soi» am reţinut pe Petre Zărnescu, Costică Ghinea, Mihai Macarie, Constantin Nicolae, Ion Drăgănescu. Aceştia şi alţi câţiva au fost pentru mine exemple de urmat. Nu pot spune că unul dintre ei a fost modelul meu. De la fiecare am deprins câte ceva”.

Întrucât era încadrat în secţia agrară a ziarului, articolele sale aveau ca teme aspecte din agricultura Dobrogei, aflată la acea vreme în plin proces de colectivizare şi de consolidare a noilor unităţi agricole. Astfel, a semnat articole de analiză, interviuri, note şi reportaje despre locuitorii satelor. L-au sensibilizat, mai ales, greutăţile şi necazurile ţăranilor, care încă nu erau deprinşi suficient cu munca în colectiv, cu noile tehnologii agricole de lucrare a pământului.

...pe undele Radioului naţionalSpre norocul său, Radiodifuziunea

Română a solicitat schimbarea corespondentului de Constanţa, Nicolae Rusu. Propus pentru această funcţie de către Comitetul Regional de partid, a fost acceptat după ce a fost intervievat de Dorina Vlădescu, şefa reţelei locale, o femeie inteligentă, blajină, mereu cu zâmbetul pe buze. „Cu această doamnă am lucrat o bună perioadă de timp cu mare plăcere, înregistrând succese deosebite – îşi aminteşte domnul Lambă. Şi totuşi, Eugen Preda, pe numele său adevărat Elie Glater, fie-i ţărâna uşoară, va rămâne pentru mine conducătorul cu calităţi deosebite de manager. Alături

Comandor dr. Marian MOŞNEAGUServiciul Istoric al Armatei

PresanoastrăZiarist la ţărm de mare

CONSTANTIN LAMBĂ, o voce peste toată Dobrogea

Constantin Lambă, cu Ion Negruţ, corector la ziarul „Flota Patriei”.

29www.navy.ro 29

de el s-au aflat în perioada respectivă anilor ’70 Valeriu Negru, Ştefan Naciu, Ion Ghiţulescu, Teodor Brateş şi alţii, de la care am învăţat multe secrete ale activităţii de radiofonist. Pe Eugen Preda l-am cunoscut în anul 1970, când secretarul general al ONU, Maha Thray Sithu U Thant a vizitat România. Marele diplomat a petrecut o zi şi la Constanţa, vizitând câteva obiective economice şi cultural-turistice, între care portul maritim, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, staţiunea Mamaia.

O droaie de ziarişti români şi străini l-au însoţit pe U Thant peste tot. Din partea radioului a venit o echipă de şapte ziarişti de primă mână în frunte cu Eugen Preda şi Teodor Brateş (cel care, la Revoluţia din 1989, a coordonat transmisiile Televiziunii Române), echipă în care am fost înregimentat şi eu. La vremea aceea, subredacţia radioului era la parterul unei clădiri insalubre din Piaţa Ovidiu. Nu avea W.C. şi nici instalaţie de apă potabilă. În schimb, era prevăzută cu o debara şi beci în care păstram câteva scaune rupte şi scheletul unei biciclete marca «Myfa», toate aflate în inventarul radioului care, mai târziu, au fost date la casare. Când a văzut bicicleta, Eugen Preda a exclamat: «Ai dotare, nu glumă, Lambă! Alţi corespondenţi nu au ce ai tu...». De atunci, colegii au început să facă glume pe seama «bicicletei» mele. Poate că acesta a fost şi motivul că n-am fost dotat cu maşină de teren, cum au fost alţi corespondenţi.

De numele lui Eugen Preda se leagă dotarea mea cu un magnetofon mai performant şi lucrarea de diplomă la absolvirea Facultăţii de Ziaristică. El a fost cel care mi-a sugerat tema. «Dacă aş fi în locul tău – mi-a zis – aş face o lucrare pe tema: Actualitatea locală oglindită la posturile naţionale de radio. Este o temă pe care poţi să o tratezi foarte bine, ţinând seama că tu îţi desfăşori activitatea într-o zonă bogată în evenimente...».

I-am ascultat sfatul. Am făcut o lucrare amplă, temeinic documentată, care a fost apreciată de comisia de examinare cu nota zece. Prin aceste rânduri eu îi mulţumesc lui Eugen Preda şi am credinţa că, pentru toţi cei care l-au cunoscut şi au lucrat cu el, este o punte între pământ şi casa din cer, de unde dânsul ne veghează activitatea şi comportamentul.”

Despre locuri, oameni şi fapte memorabile

Perioada cât a fost reprezentantul radioului în Dobrogea au fost cei mai buni ani ai ţinutului dintre Dunăre şi mare. „Eu şi alţii ca mine am fost martorii extinderii şi modernizării porturilor maritime Constanţa, Mangalia şi Năvodari, ai construirii salbei de staţiuni din sudul litoralului, a canalului Dunăre-Marea Neagră, a reţelei de canale pentru irigaţii etc. Am relatat, de asemenea, la postul de radio despre construcţiile de nave, dezvoltarea comerţului exterior prin porturile maritime ca şi despre exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze din Marea Neagră cu platforme de foraj fabricate în România.

Îmi aduc aminte cu plăcere de festivităţile de lansare la apă, în Şantierele Navale Constanţa şi Mangalia, a unor nave maritime de mare tonaj şi de plecarea navei «Bucureşti» în prima cursă în jurul lumii.

Pentru această din urmă informaţie, conducerea de atunci a radioului, m-a felicitat şi m-a premiat.

În activitatea mea de radiofonist m-am confruntat desigur, şi cu alte fapte deosebite, care n-au fost difuzate pe posturile centrale.

Fostul marinar Şerban Gheorghiu, care nu mai este printre noi, era pasionat de istoria României şi îndrăgostit de literatură. Îl cunoşteam de mult. După o călătorie cu nava de pasageri «Transilvania» a venit la mine şi mi-a spus că în vizitele pe care le-a făcut în Italia a reuşit să descopere la Palermo mumia marelui nostru patriot şi revoluţionar Nicolae Bălcescu. Eram

primul ziarist român căruia marinarul i se destăinuise.

La început am crezut că e o glumă. Dar Şerban Gheorghiu a adus argumente: o fotografie făcută în catacombele cimitirului Capuccinilor din Palermo şi mai multe date despre moartea şi înmormântarea lui Nicolae Bălcescu. Am realizat un interviu şi l-am transmis la radio. Materialul n-a fost difuzat, dar a servit ca document pentru o delegaţie de cercetători în frunte cu istoricul Dan Berindei care s-a deplasat la Palermo stabilind, cu certitudine, că Nicolae Bălcescu a fost înmormântat la Capuccini şi nu în cimitirul Rotali.”

Crezul şi nostalgiile jurnalistului de cursă lungă„Viaţa ziaristului este, după părerea

mea, profesia sa de viaţă. El este reprezentantul opiniei publice, al celor mulţi care-l citesc sau îl ascultă vorbind la microfon. Eu cred că dacă «microbul» gazetăriei îţi intră în sânge, acolo rămâne toată viaţa şi «te face să trăieşti arzând».

Mi-aş dori să văd cât mai mulţi gazetari pasionaţi de această profesie, nu «funcţionari cu pixul sau cu microfonul în mână», pe care îi aşteaptă blazarea la primul colţ de stradă” – conchide, uşor dezamăgit, marinarul de odinioară.

La cei 81 de ani ai săi, pensionarul Constantin Lambă se întâlneşte aproape zilnic cu câţiva amici de generaţie în parcul din vecinătatea Casei Albe din Constanţa. Comentează evenimentele politice şi economice, întrecerile sportive, mai ales fotbalul nostru, mai spune câte un banc şi, evident, deapănă poveşti pescăreşti, pentru că este, de când se ştie, un pescar sportiv înrăit.

Se mândreşte cu cărţile sale memorialistice şi autobiografice „Frânturi de viaţă” 2006, „O viaţă închinată fotbalului - Iosif Bükösi” 2007, „Poveşti adevărate” 2008, „Ilinca” 2010, „Zâmbete în versuri vol. I şi II, 2011, în colaborare cu Nicolae Apostol, „Zâmbete amărui” 2012 şi „Sare şi piper” 2014 şi, de ce nu, cu Ordinul „Steaua R.S.R.” clasa a V-a, Medalia „30 de ani de la eliberarea României de sub dominaţia fascistă” şi peste 25 de diplome de onoare, jubiliare şi de excelenţă.

Cu care i-au fost răsplătite harul, talentul şi spiritul iscoditor cu care a ţinut pasul cu vremea şi cu vremurile...

Constantin Lambă, stânga, la bordul unei nave militare cu căpitanul locotenent Romulus Siclovan.

Constantin Lambă, stânga jos, împreună cu Marin Traian, Giolgan C. şi Chiriac Constantin la Flota Patriei.

Constantin Lambă, dreapta, primind scrisorile venite la redacţia ziarului „Flota Patriei”.

Page 17: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

30

Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 2015

30

Contraamiral (rtr) dr. Eugen LAURIAN

Născut demult, de-odată cu trecutul,să-ţi instruieşti cadeţii din neamuri de eroi,ai poposit pe valuri euxinesă pribegim de-a pururi: Tu şi Noi...

Clădit din funii, pânze şi ambiţii,din suliţi zvelte săgetând albastrul,din suflete imberbe, din cazne şi suspine,eşti, devenirii noastre, crucial pilastru.

Eşti alb la plete, barbă şi mustaţă...şi alb la trup, de parcă-ai fi scăpat din mările de vată şi de ceaţădin care nimeni, încă, nu a evadat...

Când vântul se-ntărâtă, pletele-ţi umflatete-mping, agale, către-un alt tărâm,luând, spre infinituri, şi visuri... şi destine...şi albele berete din floare de salcâm.

Bătrânule, în ramurile taleîmboboceşte-n fiecare anpromoţii noi de suflete albastrece, fiecare se visează Magellan!

Întinereşti... întinereşti cu vremeacadeţilor, ce-n drum spre Istanbulse-aburcă-n sus, în sarturile talebătrâne ca şi tine... şi tinere, destul.

Şi-ntinereşti, cu ei, ca-ntr-o poveste:mereu, în fiecare an, ţii să deviimai tânăr şi mai zvelt decât cadeţii...să stăpâniţi, alături, cumplitele stihii!

Mă-ntreb, adesea, ce-aş fi pentru tine,învăţăcel, student... sau simplu matelot?...Dar cred că, mai degrabă-s eu, mai vârstnic...şi-mi eşti, bătrâne, cel mai mic nepot!

Şi te dezmierd pe tâmple adolescentine ...şi te mângâi pe frunţile-ţi celeste...Da-ţi sărut dreapta, moşule... bătrânetrecut prin vifor, crivăţ şi tempeste!

Bătrân, cât voievodul, eşti nefiresc de tânăr!...Îngenunchez la schela-ţi – preacuvios altar! – ,m-aplec, smerit, spre pupa să te salut cucernic,smerit, să-ţi sărut dreapta bătrâne temerar!

„Voi, marinari, vă rog, plecaţi cu toţii!...Să părăsiţi, acum, acest distrugătorv-o cere, responsabil, comandantul!Abandonăm misiunea, cu jale şi... onor!

Eu voi rămâne, colo, pe comandăcât flutură, la vergă, tricolorul!...Plecaţi acum, că eu vă dau salutulşi Dumnezeu, din ceruri, vă va da... onorul!

Plecaţi acum, până nu vine rusul,că oasele-n Siberii-o să vă zacă!...Rămân la bord, c-aşa este cutuma,iar comandantu-i ultimul ce pleacă!

Deşi n-am fost învinşi pe valuri înspumateşi n-am cedat în lupta cu pizmaşul,o vitregie-a sorţii ne-a pus capăt;iar azi, urcă la bord, chiar el, vrăjmaşul!

Şi n-avem a-l primi aşa cum se cuvinecând vine, ţanţoş, mândru, onoarea să ne-o-nhaţe...deşi avem motive, voinţă şi muniţii,sunt ordine, de sus, să-i punem nava-n braţe!

Plecaţi să vă-ngrijiţi de cei lăsaţi acasăcât timp aţi străbătut stihiile albastre,că ţara, deşi-i ruptă, călcată şi învinsă,mai are trebuinţă de piepturile voastre!

Să n-o dezamăgiţi ! Să o serviţi cu grijăaşa cum a-ţi slujit, atâţia ani, Marina!...Să-i fiţi, mereu, alături, cu mintea şi cu braţulşi pavăză să-i fiţi... şi să-i salvaţi grădina!

Eu voi rămâne, singur, să străjui tricolorul,să schimb ceva cuvinte cu Ţara şi cu Marea!...Să-mi întâlnesc strămoşii, cei puşi în cartea Ţării,păstrez un ultim glonţ, pentru-a-mi salva onoarea!”

*** *** ***De-a pururi, fie-ţi numele cinstit,(Să-l pomenească junii peste generaţii!)că ai făcut supremul sacrificiuca să salvezi onoarea unei naţii!

Clubul Amiralilor

Mircea Supremul sacrificiuCelebrului bric, la împlinirea venerabilei vârste de 75 de ani.

În memoria căpitan-comandorului Alexandru Dumbravă – comandantul distrugătorului Regina Maria şi a Escadrilei de Distrugătoare – care, pus în situaţia de a-şi preda nava duşmanului cu care luptase timp de peste 4 ani, pentru a salva onoarea Marinei şi a echipajului, a preferat sacrificiul suprem la 5 septembrie 1944.

Contraamiral (rtr) dr. Eugen LAURIAN

31www.navy.ro

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

F R E G A T A

R E G I N A

M A R I A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

31www.navy.ro

Pe mişcătoarele cărări

Orizontal: 1) Navă de luptă de viteză mare şi tonaj mediu, fără cuirasă ce are în dotare torpile, rachete şi armament de artilerie. 2) Val, talaz - Inel la baliză! Plasă de pescuit. 3) Balans la urmă! - În turn! - Are barba în şuviţe. 4) ... . 5) Războiul puştilor - Cute la antenă! - În scut!

Fot

o: C

ristia

n V

lăsc

eanu

În perioada 25-27 februarie la Cercul Militar Mangalia a avut loc convocarea anuală a ofiţerilor responsabili cu informarea şi relaţiile publice din Forţele Navale.

La activitatea organizată de Compartimentul informare şi relaţii publice al Statului Major al Forţelor Navale, au participat responsabilii din acest domeniu din Forţele Navale, reprezentanţi din cadrul Direcţiei Informare şi Relaţii Publice a MApN, Trustului de Presă al Armatei, Grupului Mass-Media al Forţelor Navale, dar şi studenţi, masteranzi şi cadre didactice de la programele de licenţă şi master în Comunicare publică şi Comunicare interculturală din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”.

Pe parcursul celor trei zile, au fost analizate activităţile marinarilor militari mediatizate

Relaţiipublice

în anul 2014 şi a fost proiectat calendarul activităţilor Forţelor Navale Române care urmează să fie mediatizate în anul 2015, în care se împlinesc 155 de ani de la înfiinţarea Marinei Române moderne. În cadrul convocării, ofiţerii de relaţii publice împreună cu studenţii şi cadrele didactice

Convocarea anuală a ofiţerilor de relaţii publice

au desfăşurat mai multe activităţi practice şi au vizitat Divizionul 150 Rachete Navale. Conducerea Cercului Militar Mangalia a oferit participanţilor un spectacol de muzică, dansuri şi poezii, intitulat „Universul interetnic dobrogean”, reliefând astfel multiculturalitatea din Dobrogea. (C.Ş.)

6) Leat la manevră! - ... . 7) Măsura din local! - „Luni”, în Toponimie arabă. 8) Suflet de ... răţoi! - ... . 9) Luntraşi - Îndreaptă navele spre port. 10) Învălurit - Piese grele ce fixsează pe loc nava, când e furtună. 11) Dat înapoi.

Vertical: 1) Partea înaltă de la pupa navei (unde sunt cabinele echipajului sau ofiţerilor şi căpitanului) - Nu dă din mână. 2) Tip - Deplasarea prin apă. 3) Secund! - Fane Răcaru - Seceră prin ... MAREA GALBENĂ. 4) Bivol! - Soare la radar! - Abreviaţie medicală pentru „lipotiaminpirofosfat”. 5) Sufix pentru „vâsle” - Ia-mă de la catamaran! 6) Cauze la ecluză! - Mare, mare. 7) Port la Dunăre - Inel de metal fixat de peretele unui chei şi servind la amararea navelor. 8) Cu ochii scrutând marea în larg (pl.) Întrebare la caiace! 9) Avă - Vârtej de apă format în lungul malurilor. 10) La covor - În careu! 11) Datul la apă.

Dicţionar: TNIN, LTP, REME. Ion BRINDEA

Rezolvarea careului din numărul trecut, TRICOLORUL NOSTRU:

Orizontal: 1) DETAŞAMENTE. 2) RR – CAR – CEAS. 3) UEL – L – LUPTA. 4) MT – ROSU – OIL. 5) IAO – INOT – O. 6) S – GALBEN – SN. 7) ODATA – TEST. 8) LU – ALBASTRU. 9) ELA – AA – TOIS. 10) MARTIRI – IGA. 11) NUME – DRICAR.

Vertical: 1) DRUM – SOLEMN 2) ERETI – DULAU. 3) T – L – AGA – ARM. 4) AC – ROATA – TE. 5) SALO – LALAI. 6) AR – SIB – BARD. 7) M – LUNETA – IR. 8) ECU – ONEST – I. 9) NEPOT – STOIC. 10) TATI – STRIGA. 11) ESALON – USAR.

Page 18: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI

32 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 2015

Ochiul Flotei

u 26 februarie 2015, Comandamentul Flotei Constanţa.

Comandorul Tudorel Duţă, comandantul Grupului de

Elicoptere primind premiul I acordat de

comandorul Tiberiu-Liviu Chodan, comandantul

Flotei, unităţii care a excelat prin activităţile

desfăşurate anul trecut.

Foto: Cristian VLĂSCEANU

p 9 februarie 2015, Portul Constanţa.Manevra de acostare a distrugătorului USS Cole la Gara Pasageri a Portului Constanţa.

Foto: Cristian VLĂSCEANU

p 6 ianuarie 2015, faleza Cazinoului Constanţa.Garda de onoare participantă la activităţile organizate cu ocazia Sărbătorii de Bobotează.

Foto: Cristian VLĂSCEANU

www.navy.ro

t 17 februarie 2015, Depozitul 340 Mixt.«Mai mult decât profesie, pasiune!» - motto-ul profesioniştilor din cadrul Depozitului 340 Mixt, la 75 de ani de la înfiinţare.

Foto: Cristian VLĂSCEANU

u 6 ianuarie 2015, faleza Cazinoului Constanţa.Scafandrii temerari au recuperat crucile aruncate

în apa mării la sărbătoarea de Bobotează.

Foto: Cristian VLĂSCEANU

u 20 februarie 2015, Şcoala de Aplicaţie

a Forţelor Navale „Viceamiral Constantin

Bălescu”, Mangalia.Aspect din timpul

ceremoniei de absolvire a programului de formare

iniţială a soldaţilor profesionişti, seria

octombrie 2014.

Foto: Cristian VLĂSCEANU

Page 19: Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE– O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI