BASMUL

BASMUL

1. Definiie. Clasificare

2. Tematic.Trsturi caracteristice

3. Particularizri- exemple

4. Dimensiuni ale fantasticului

Plsmuiri ale minii i fanteziei populare, basmele transpun

intr-un univers fantastic, fabulos, probleme majore ale vieii

oamenilor, comori de inelepciune i experien secular, nzuine i

aspiraii, credina in bine i frumos.

1. BASMUL. definie, tematic, structuri compoziionale, trsturi

caracteristice.

a. Definie : Specia genului epic, naraiune in proz, indeosebi, i

mai puin in versuri in cuprinsul creia cu mijloace tradiionale se

povestesc intamplri fantastice, puse pe seama unor personaje sau

fore supranaturale din domeniu irealului.

.Basmul este specie a genului epic, naraiune in proz indeosebi i mai

puin in versuri, in cuprinsul creia, cu ajutorul unor mijloace

tradiionale se povestesc intamplri fantastice, puse pe seama unor

personaje sau fore supranaturale, din domeniul irealului.

G. Clinescu considera basmul o oper de creaie literar cu

o genez special, o oglindire a vieii in moduri fabuloase, un gen

vast, depind cu mult romanul, fiind mitologie, etic, tiin,

observaie moral.

2.Teme i motive:

48

Tema general a basmului este lupta dintre bine i ru,

caracterizat ins diferit ca lupt intre dreptate i nedreptate, adevr i

minciun, curaj i laitate, buntate i rutate, hrnicie i lene,

generozitate i egoism.

I. legtori romani: Petre Ispirescu, Ion Pop Reteganul, Ovidiu

Barlea.

II. Culegtori i creatori:

- in literatura roman: Ion Creang, Mihai Eminescu, Ioan Slavici,

Alexandru Vahu, Barbu Delavrancea, Mihail Sadoveanu.

- in literatura universal: Ch. Perrault, Fraii Grimm, H.C.Anderson,

A.Pukin, M.Gorki, A. de Saint Exupiry.

Dintre motivele frecvent intalnite in basme s-ar putea enumera:

- existena umana limitat la timp( Tineree fr btranee i via

fr de moarte)

- mama vitreg (Fata babei i fata moneagului)

- eliberarea astrelor (Greuceanu)

- implinirea unui legmant, a unei meniri (Ursitorile, Frumoasa din

pdurea adormit de Fraii Grimm)

Aceste motive pot exista in cuprinsul aceluiai basm.

Basmele dezvolt o tem general , aceea a luptei dintre bine

i ru, determinat de complexitatea vieii i prezentat intr-o mare

varietate de aspecte conflictuale:

- sociale (bogie-srcie, exploatare-lupta impotriva

acesteia);

- morale (lene-hrnicie, ingamfare-modestie, laitate-curaj,

viclenie-cinste, minciun-adevr, egoism-generozitate);

- estetice(curenie-frumusee).

Majoritatea basmelor soluioneaz conflictul prin victoria

forelor binelui asupra forelor rului.

Finalul tragic desprinde basmul Scufia Roie de Ch.

Perrault din irul celor incadrate in aceast schem tip, in care binele

invinge rul. Morala explic aceast atitudine a scriitorului prin

faptul c povestea se adreseaz i varstelor in care raiunea trebuie s

devin latura dominant cu menirea de a ne chezura faptele. Astfel:

...n-are rost s fim mcar mirai

Atuncia cand de lup suntem mancai.

49

Forele binelui sunt reprezentate de personaje care au insuiri

pozitive de caracter: vitejie, cinste, modestie, generozitate, spirit de

sacrificiu, puritate sufleteasc, curaj, frumusee fizic i sufleteasc,

sensibilitate.

a. Structur i compoziie

Definirea basmului subliniaz ca not caracteristic, prezena

miracolului, fantasticului, deci desfurarea epic a acestuia cuprinde

intamplri supranaturale.

Naraiunea, impletind miracolul, fantasticul cu realul, se

structureaz intr-un anumit tipar compoziional. Timpul desfurrii

aciunii are fie valori arhaice, fie fabuloase, toate aduse intr-un etern

prezent Curgerea lui are alte ritmuri decat cele fireti, sunt posibile

intoarceri in trecut, opriri ale prezentului, triri in viitor.

Aceste valori ilustreaz aspiraiile omului de a invinge o

categorie obiectiv a existenei.

Spaiul este alctuit fie din elemente reale reorganizate intr-o

modalitate nou, specific basmului, fie din elemente fantastice ca

tramul cellalt, codrul de aram etc.

Caracteristice sunt formulele tradiionale consacrate,

introductive, mediane i finale, care marcheaz structura subiectului.

Formulele introductive au ca scop prezentarea altor valori ale timpului

i spaiului, desprinderea din logica realului. Unele sunt succinte A

fost odat ca niciodat (Ft-Fzrumos din lacrim), dar altele se

realizeaz prin proz ritmat i cuprind numeroase elemente pline de

umor: A fost o dat ca niciodat; c de n-ar fio nu s-ar povesti, de

cand fcea ploporul pere i rchita micunele (Tineree fr

btranee i via fr de maorte).

Subiectul se organizeaz gradat, cu ajutorul repetiiei. Astfel,

incercrile la care este supus personajul principal sunt, de obicei, trei,

apte, nou, dousprezece, fiecare de o dificultate sporit i

evideniindu-i o nou trstur.

Personajele sunt de varst, sex, stare social, structur etic

diferit, reale sau fantastice, miraculoase, dar construite in esen dup

aceleai modele. Frumuseea fizic se armonizeaz cu marile valori

etice, iar infirmitatea fizic, uraenia, cu defectele morale. Ele devin

simboluri ale binelui sau ale rului, ale frumosului sau ale uratului.

50

Elemente ale miraculosului i fantasticului sunt prezentate fie

prin inzestrarea personajelor cu fore supranaturale, fie prin

metamorfozarea unora sau chiar prin structura iniial a eroilor.

fantasticul imbrac forme diferite dup momentul concret istoric,

geografic. natura, prin elementele ei personificate, vine in sprijinul

personajelor principale, mesagere ale binelui. Plsmuirile miraculoase

pot fi plsmuiri ale rului ca: zmei, mume ale pdurii, diavoli etc.

Basmul este o pledoarie pentru valorile extern umane, pentru

bine i frumos, de aceea se adreseaz tuturor varstelor, mai ales

copilriei. Prin repetarea unor elemente de structur compoziional

prin liniaritatea personajelor, devine un excepional material literar

accesibil celor mai mici varste.

3. Tema basmului Ft-Frumos din Lacrim, scris de Mihai

Eminescu este lupta dintre bine i ru, imbinand motive ca:

paternitatea, prietenia, iubirea. M. Eminescu lrgete ins mult,

depete aceste motive tematice prin cuprinderea unor probleme de

mare profunzime, ca relaia dintre om i timp, raportul dintre via i

moarte, sau cosmic i terestru ceea ce realul exclude, miraculosul

creeaz ca posibilitate.

Complexitatea tematic genereaz o bogat structur

compoziional, specific basmului romanesc, oferind un model de

pr4elucrare original folclorului. Miraculosul este diferit i bogat ca

prezen in naraiune. Astfel timpul este al vieii, dar i al morii, al

zilei dar i al nopii. Prin basmul Ft-Frumos din Lacrim, M.

Eminescu realizeaz o minunat sintez a motivelor tematice i a

elementelor de structur compoziional specifice basmului romanesc,

oferind un model de prelucrare original a folclorului.

Fata babei i fata moneagului de Ion Creang constituie o

infiare veridic a realitii printr-o permanent interferen intre

elementul real i cel fantastic. Profilul fizic i spiritual al personajelor

se contureaz treptat, pe msura derulrii firului epic, printr-o gam

bogat de procedee artistice.

Tema basmului Alb ca Zpada de Fraii Grimm este rutatea

mamei vitrege, moment frecvent intalnit in basmele tuturor

popoarelor. Personajele principale sunt concepute in antitez: Mesajul

basmului este victoria dreptii i a buntii asupra nedreptii i

rului.

51

Scufia Roie de Ch. Perrault este una din povetile cele mai

indrgite de copii. Tema o constituie prezentarea urmrilor tragice ale

naivitii i credulitii, iar mesajul subliniaz necesitatea cunoaterii

realitii. Pornind de la un motiv de larg circulaie in folclorul naional

i universal (Europa, Asia, America), Creang a creat povestea Capra

cu trei iezi. Este prezentat drama unei mame ai crei copii au fost

ucii fr mil i care va pedepsi dup merit pe cel care a clcat in

picioare legile nescrise ale omenirii.

Dup originea lor, basmele pot fi populare i culte, cele

populare fiind supuse variabilitii, datorit circulrii lor pe cale oral,

cele culte rmanand in forma in care au fost create.

In basmul Ft Frumos din Lacrim personajul care

intruchipeaz forele binelui, Ft Frumos este viteaz, curajos, generos,

cu un sim al datoriei freti.

Ft Frumos il va scpa pe fratele lui de cruce, fiul impratului

vecin, de Mama Pdurilor care-i cerea, drept bir, tot al zecelea copil al

supuilor si. Ft-Frumos renun la bucuriile dragostei spre a-i oferi

fratelui su de cruce aceleai bucurii rpindu-i-o pe fat.

In Fata babei i fata moneagului de Ion Creang, fata

moneagului este frumoas, harnic, asculttoare i bun la inim. Ea,

dei horopsit de mater de fata ei, era o fat rbdtoare, cci

altfel ar fi fost vai i amar de pielea ei. Era copleit de o mulime de

treburi, fr s mulumeasc totui pe bab i pe odorul de fiic-sa.

Fata moneagului la deal, fata moneagului la vale; ea dup goteje

prin pdure, ea cu trebluitul in spate la moar, ea in sfarit, in toate

prile dup treab. Cat era ziulica de mare nu-i mai strangea

picioarele; dintr-o parte venea i in alta se ducea.

Fata moneagului, ajuns la Sf. Duminic, o slujete cu

credin, gtind, splandu-i i hrnindu-i copilaii (balauri i tot

felul de jivine de care foigia pdurea). Modest din fire, fata ii

alege ca rsplat cea mai veche i mai urat lad din podul stpanei.

Cuptorul, fantana, prul i celua (mai degrab fiine i obiecte

personificate, decat elemente fanoastice) o rspltesc din belug cu,

plcinte crescute i rumenite, cu ap limpede cum ii lacrima, dulce i

rece cum ii gheaa, cu pere galbene, ca ceara de coapte ce erau i

dulcica mierea i cu o salb de galbeni.

52

In Capra cu trei iezi, Capra ne apare in dou ipostaze: cea de

mam grijulie i de gospodin priceput i harnic. Ea este sensibil,

duioas, dar ii urte dumanul perfid i este neinduplecat in actul

justiiar: -Ba nu, cumtre, c-aa mi-a ars i mie inima dup ieziorii

mei...

In Scufia Roie, fetia reprezint buntatea. Ea este

asculttoare, naiv, credul, vesel, sensibil la frumuseile naturii.

Cenureasa este tipul feminin ideal: frumoas, bun, cinstit,

harnic, modest, rbdtoare, plin de dragoste i ingduin fa de

tatl su, care nu-i ia aprarea, supus, sensibil in faa frumuseilor

naturii. Aa cum e drept, ea ii gsete rsplat cuvenit dup faptele

i inima ei.

Personajele negative sunt de obicei fantastice (zmei, balauri,

zgripuroaice, vrjitoare, iele, strigoi, draci), dar i reale (mama

vitreg, surorile i fraii invidioi, spanul, curteanul, sfetnicul

mincinos) cu chip de monstru, animal sau om, personajele negative

sunt dominate de ur impotriva oamenilor, de viclenie, de laitate,

lcomie, cruzime.

Dei au o for fizic extraordinar, personajele fantastice

(zmei, balauri, zgripuroaice, zmeoaice, muma Pdurii) sunt

vulnerabile, nu dispun de inteligen, perspicacitate, caliti

indispensabile in confruntare cu dumanul, de aceea sunt invinse de

eroii pozitivi mai slabi, dar cu mai mult minte.

In Ft-Frumos din Lacrim, forele rului (muma Pdurilor,

baba-vrjitoarea) urmeaz trsturile fixate de tradiia folcloric:

rutate (aa mare incat insi fiica, Ileana, se dezice de mama sa),

viclenie, perfidie, ur impotriva oamenilor impins pan la limitele

furiei autodistrugtoare.

In Cenureasa, prin antiteza de tip alb-negru sunt puternic

reliefate defectele mamei vitrege i ale fetelor ei: mandrie, ingamfare,

dispre pentru munc, rutate de proporii aproape incredibile, invidie,

dorin de inlare prin minciun i impostur, lips de cuvant.

Fata babei i fata moneagului. Lcomia i invidia o

determin pe fata babei s-i ia inima-n dini i s plece i ea in

lume. Spre deosebire de fata moneagului, pornete cu ciud trsnind

i plesnind. Reface itinerariul fetei moneagului, dar peste tot s-a

purtat totul hursuz, cu obrznicie i prostete. A oprit copii Sf.

Duminici, a fcut bucate afumate, arse i sleite, incat Sf. Duminic

53

i-a pus mainile in cap de ceea ce a gsit . Drept rsplat, ii alege

lada cea mai nou i mai frumoas, pe msura lcomiei ei.

Capra cu trei iezi. Lupul este de la inceput un duman de lup...

care de mult pandea vreme cu prilej ca s pape iezii, incrcat de

vicii, indiscret/ trgea cu urechea la pretele din dosul casei cand

vorbea capra cu danii, crud (tiu c i-a carmi i i-a jumuli...)

crumzimea lui mergand pan la acte gratuite (acela de a pune capetele

iezilor mori la fereastr i de umple pereii cu sange). Este un artist al

disimulrii cu gustul vorbirii protocolare, sintenioase, ca din scripturi:

Apoi d, cumtr, se vede c i lui Dumnezeu ii plac puiorii cei mai

tineri, perfind, insinuind c ursul ar fi vinovatul. Lcomia lui este

zugrvit plastic: Atunci lupul nostru incepe a manca halpov i

golgat, ii mergeau sarmalele intregi pe gat.

In Scufia Roie lupul reprezint rutatea, viclenia, lcomia.

Personajele basmului se grupeaz in cupluri opuse pentru a ilustra

tema, pentru a dezvolta i a rezolva conflictul dintre bine i ru.

Mijloacele eseniale in crearea lor sunt: hiperbola (inzestrarea cu

trsturi peste msura puterilor omeneti), antiteza (bine-ru, realfantastic),

personificarea (animalelor, a psrilor, florilor capra,

iezii, lupul.)

In basme eroii i aciunile se grupeaz dup nite numere

fatidice care se repet. Trei sunt metamorfozrile lui Ft-Frumos, trei

sunt iezii caprei, Cenureasa merge la mormantul mamei de trei ori

pe zi, iar la bal trei nopi la rand. 7, 9, 12, 17, 77 (3 feciori, 3 fete, 3

zmei, 3 zmeoaice, 3 mri, 3 ri etc.)

Formele introductive ca: A fost o dat ca niciodat; c de nar

fio nu s-ar povesti, de cand fcea ploporul pere i rchita

micunele, de cand se bteau urii in coade etc. au ca scop

prezentarea altor valori ale timpului i ale spaiului, desprinderea de

logica realului.

Formulele mediane asigur continuitatea intre episoadele,

meninand viu interesul cititorului Ascultai, boieri, cuvantul din

poveste, cci d-aci inainte mai frumos imi este. Formulele finale

reamintesc necesitatea reintoarcerii la realitate, revenirii in lumea

prezentat alegoric.

In general basmele au un caracter moralizator (Capra cu trei

iezi, Scufia Roie).

54

Sub raport compoziional, aciunea basmelor se plaseaz intrun

timp arhaic fabulos care creeaz totui impresia unui prezent etern

i intr-un spaiu nedeterminat, dar, in linii mari aceleai: codrii

neumblai, imprii indeprtate, tramul cellalt, palate i grdini

din aram, argint i aur, sau bordeie umile care ascund comori

inestimabile, muni care se bat in capete.

Subiectul se structureaz in nite abloane cunoscute: feciorul

cel mic e intotdeauna mai iste, fugarii arunc in calea zmeoaicei

obstacole, mama vitreg gonete fata moului, fiinele crora li s-a

fcut un bine, ajut personajele pozitive.

i. Dimensiuni ale fantasticului i

miraculosului

1. Relaia basm elementul fantastic

,,Basmul este un gen vast ( ), o oper de creaie literar, cu

o genez special, o oglindire a vieii in moduri fabuloase

(G.Clinecu , Estetica basmului).

Etimologic, adjectivul ,,fantastic provine din latinescul

,,phantasticus ( in francey ,,fantastique ) i inseamn ,,ceea ce nu

exist in realitate; creat, plsmuit de imaginaie; ireal, himeric,

incredibil, fictiv.

In basm exist o interferen continu intre elementele reale i

cele fantastice, plsmuite de imaginaia creatorului popular sau cult.

In cadrul literaturii universale, fantasticul apare in literatura

greac, indeosebi in poemele homerice Iliada i Odiseea, se dezvolt

ulterior in Evul Mediu i in Renatere. Romantismul, prin inspiraia,

preuirea i valorificarea folclorului, stimuleaz dezvoltarea prozei

fantastice, in general: E.T.A. Hoffman, scriitorii micrii ,,Sturm und

Drang , Goethe, Schiller( in prima perioad a creaiei), E.A. Poe,

Villiers de L Isle-Adam.In secolul al XX-lea, fantasticului evolueaz

spre absurd, fiind o modalitate de abordare a problematicii umane

deosebit de complex. Literatura tiinifico-fantastic se dezvolt mai

ales in ultimele decenii ale acestui secol, anticipand diverse domenii

tiinifice i tehnice prin transfigurare artistic.

In literatura roman intalnim elementele ale fantasticului in

creaia lui Mihai Eminescu, Ion Creang, I.L.Caragiale, Ioan Slavici,

55

tefan Petic, Iuliu Cezar Svescu, Gala Galaction, Al. Philippide,

Mihail Sadoveanu .a.

Fantasticul cu substrat mitic sau filozofic apare in opera lui

Mircea Eliade, Vasile Voiculescu, Stefan Bnulescu, iar cu caracter

de anticipaie este ilustrat de Victor Kernbach, Vladimir Colin, Mihu

Dragomir, Ion Hobana .a.

TzvetanTodorov definete conceptul de fantastic in raport direct

cu cel de real i imaginar. ,,Intr-o lume care este evident a noastr, cea

pe care o cunoatem, fr diavoli i silfide i fr vampiri, are loc un

eveniment care nu poate fi explicat prin legile acestei lumi familiare.

Cel care percepe evenimentul trebuie s opteze pentru una din dintre

cele dou soluii posibile: ori este vorba de o inelciune a simurilor,

de un produs al imaginaiei i atunci legile lumii rman ceea ce sunt,

ori evenimentul s-a petrecut intr-adevr, face parte integrant din

realitate, dar atunci realitatea este condus de legi care ne sunt

necunoscute []. Fantasticul ocup intervalul acestei incertitudini

(Tzvetan Todorov, Introducere in literatura fantastic).

Izvoarele fantasticului in literatura roman se afl in creaia

popular i au fost valorificate artistic de Mihai Eminescu in Ft-

Frumos-din-Lacrim basm in care fabulosul folcloric este de

sorginte romantic, iar originalitatea i arta povestirii constau in:

individualizarea peisajului nocturn, prezena elementelor macabre

i onirice, comuniunea contingent transcendent, muzica sferelor

etc.

,,El adormi, cu toate acestea-I prea c nu adormise Peliele de

pe lumina ochiului I se roise ca focul i prin el prea c vede cum

luna se cobora incet, mrindu-se spre pmant, pan ce aprea ca o

cetate sfant i argintiece tremura strlucit cu palate inalte

albe cu mii de ferestre trandafirii; i din lun se scobora la pmant

un drum imprtesc acoperit cu prund de argint i btut cu pulbere de

raze. Iar din intinsele pustii se rscoleau di nisip schelete nalte ci

capetele seci de oase invlite in lungi mantale albe, esute rar din

fire de argint [] i urcau drumul lunii i se pierdeau in palatele

inmrmurite ale cetii din lun prin a crora fereti se auzea o

muzic lunatec o muzic de vis (Mihai Eminescu, Fat-Frumosdin-

Lacrim)

56

Aciunea, ca i basmul popular, se situeaz ,,in illo tempore (,,in

vremea aceea), intr-un prezent etern, concretizat prin formula

introductiv : ,,In vremea veche, pe cand oamenii, cum sunt i aci, nu

erau decat in germenii viitorului, [] in vremea veche tria un

imprat intunecat i ganditor ca miaznoaptea i avea o imprteas

tanr i zambitoare ca miezul luminos al zilei( Mihai Eminescu,

Fat-Frumos-din-Lacrim).

Eroii reprezint, prin Ft-Frumos i Ileana Cosanzeana, modele

ideale din punct de vedere fizic i spiritual, fiind prezeni atat in

basmul popular, cat i in cel cult.

Dac marii creatori ca M. Eminescu, I. Creang, Fraii Grimm,

Charles Perrault, H.Ch. Anderson adopt in relatare o viziune

original inconfundabil, povestitorul popular dezvolt in aa fel

dsicursul fantastic, incat las camp liber spontaneitii, care devine o

trstur proprie basmului folcloric. Astfel se explic mulimea

variantelor.

Tema general a basmului, lupta dintre bine i ru, sfarind cu

victoria Binelui se impletete cu unele teme secundare. Acestea

imbogesc, prin detalii, aspectul general de via de la care pleac

scriitorul, exprimand dragoste, ur, invidie, gelozie, buntate, rutate

etc.

1. Relaia basm miraculos - supranatural

Termenii ,,fantastic i ,,miraculos sunt doar parial sinonimi, in

sensul c exprim imaginarul, irealul, incredibilul, fictivul.

Miraculosul este propriu unor situaii, intamplri sau eroi care

aparin unei lumi supranaturale. In acest sens sunt semnificative

personajele lui Ion Creang din Povestea lui Harap Alb: Flmanzil,

Setil, Geril, Ochil, sau Psri-Li-Lungil care apar inzestrai cu

insuiri ieite din comun. Basmul depete astfel, concretul,

ridicandu-se, prin abstractizare, la ,,figuri i simboluri(H. Wallon

(Prefa la A. Braumer), Nos livres d*enfants ont menti).

In cadrul relaiei basm element miraculos, acesta din urm

devine un auxiliar preios, in subordinea eroului principal: lac, pdure,

stanc, munte, nfram, cutie(cute) .a. ,,Cand un erou nu poate iei in

impas pe ci naturale recurge la obiecte nzdrvane miraculoase

( G. Clinescu, Estetica basmului)

57

Ft Frumos din basmul lui m. Eminescu, pentru a iei din impas,

arunc inaintea babei care-l urmrete o perie, ocute i o nfram, care

devin pe rand, pdure, stanc, lac.

Dezideratul de a fi invulnerabil prin hainele de tineree ale

impratuluise soluioneaz printr-o nfram vrjit.

,,O astfel de nfram nsdit i vrjit capt de la Sfanta Joi,

Petre, cine-o poart, fulgerul nu-l ajunge, sabia nu-l taie i gloanele

sar de pe trupul lui(Ioan Slavici, Zana Zorilor).

Miraculosul include i personaje sau intamplri care aparin unei

lumi supranaturale. Confidenii eroului pot fi Sfanta Miercuri, Sfanta

Duminic, calul sau personajele cosmogenice: Zoril, Murgil, Miez

de Noapte, Decusear.

Adversarii sunt zmeii, balaurii, diferii montri, fraii ipocrii,

mamele vitrege, Jumtate-de-Om-pe-Jumtate-de-Iepure-chiop,

Sfarm-Piatr, Stramb-Lemne, Muma Pdurii, Spanul .a.

Situarea personajelor la antipod, caracterizarea lor prin

intermediul antitezei poteneaz inelegerea mesajului etic i estetic.

Chiar dac sfaritul este previzibil, prezena fabulosului, a

miraculosului i a supranaturalului, care include, de fapt, primii doi

termeni, menine treaz interesul asculttorului pe tot parcursul

desfurrii firului epic.

1. Alte coordonate ale basmului

1) atemporalitatea se exprim prin formula introductiv: ,,A fost

odat ca niciodatpe cand erau mutele cat glutele / i le

prindeau vantorii cu putile; pe cand purecele zbura in slava

cerului i se lsa pe foaia teiului.(Dumitru Stncescu, Fratele

Bucic).

2) spaiul poate fi ,,tramul cellalt, tramul de dincolo, ,, moia

Scorpiei, a Gheonoaiei:ara ,,erpilor, a oarecilor i corespunde

timpuli nedeterminat. Ft-Frumos parcurge spaii terestre, aeriene

sau acvatice, potrivit dimensiunii fantastice a planului epic.

3) visul constituie unul din mijloacele de realizare a dorinelor

eroului, alturi de elementul fantastic a planului epic.

4) metamorfozarea este una dintre multiplele posibiliti de

intruchipri succesive; mancand jar, calul slab i rpciugos devine

58

frumos i gata s-i slujeasc stpanul; o fat de imprat se

transform in broasc raioas, iar peste noapte se metamorfozeaz

intr-o zan incanttoare

Tehnica narrii

a) nararea linear implic o expunere uniform, fr complicaii,

care se realizeaz la un singur nivel al relatrii. Exemplu: Ft

Frumos pleac in cutarea iubitei, cu care se va cstori.

b) nararea ascendent se distinge printr-o relatare mai complex,

conflictul aprand in prim plan. Eroul svarete lucruri ieite din

comun, situadu-se la al doilea nivel al relatrii.

Astfel, in Porcul fermecat, nerespectarea legmantului are consecine

prin gradarea aciunii spre punctul culminant i spre deznodmant.

Formula final urmrete readucerea cititorului din tramul

fantasticului in cel real, prin modaliti multiple: ironie, glum,

parodie etc.

De exemplu: ,,Iar eu, isprvind povestea, inclecai pe-o a i

v spusei dumneavoastr aa; inclecai p-un fus, s fie de minciun

cui a spus; inclecai pe-o lingur scurt, s nu mai atepte nimic de la

mine cine-ascult( D. Stncescu, Alte basme culese din gura

poporului).

Intregul discurs fantastic, propriu basmului, se distinge printrun

stil oral, in cadrul cruia adresarea direct, monologul, dialogul,

vorbele de duh, proverbele, zictorile, pasajele exclamative ii cele

interogative au rolul de a potena oralitatea ii implicit, de a starni

interesul cititorului sau al asculttorului pentru basm.

3.5. Povestea. Ion Creang, poveti nuvelistice i

animaliere

Povestea, strveche plcere universal pe care o simim din

copilrie, este atat de trainic pentru c, fr indoial, are o insuire

anume, un principiu deosebit de permanen. Mai intai, pentru c ne

duce, in cateva cuvinte, intr-o alt lume, in care nu trim intamplrile,

ci le inchipuim, o lume in care stpanim spaiul i timpul, in care

punem in micare personaje imposibile, cucerim dup dorin alte

59

planete, strecurm tot soi de fpturi sub ierburile de pe fundul

iazurilor, intre rdcinile stejarilor, o lume in care carnaii atarn in

copaci, raurile curg spre izvoare, psri guralive rpesc copii, rposai

fr odihn se intorc pe furi fiindc au uitat ceva, o lume fr granie

i fr legi, in care putem orandui cum ne place intalnirile, luptele,

pasiunile.

Povestitorul este inainte de toate cel care vine din alt parte,

care ii adun in inima satului pe cei care nu pleac niciodat nicieri i

le arat ali muni, alte planete, alte spaime i alte chipuri. Este cel

care aduce schimbarea.

3.5.1. Povetile nuvelistice ale lui Creang

Definiie

Povetile ca i basmele, sunt de origine popular in care,

elementele realului se imbin cu cele fantastice. Intre basme i poveste

nu exist deosebiri eseniale. In primele domin fantasticul, pe cand in

celelalte el ocup un loc secundar sau este inlocuit uneori, cu elemente

din recuzita superstiiilor. Deosebirile nefiind totdeauna clare, i-au

determinat pe unii creatori de basme s-i denumeasc produciile

drept poveti.

Subiectele basmelor sunt variate i bogate. Motivele cele mai

obinuite pornesc de la executarea unui legmant, prin for, dibcie

sau iscusina cu opozante, intruchipri ale rului etc.

Personajele sunt in majoritate, investite cu puteri

supranaturale. Ele sunt grupate in dou categorii: unele reprezint

forele binelui i altele forele rului. Ca in cazul povetilor nuvelistice

populare - finalul reprezint concluzia sau morala. Fiind dotate cu

insuiri excepionale, personajele sunt personificri ale bunatii,ale

dreptii ori ale frumuseii, curajului, vitejiei sau altele, simbolul

rutii, al laitii, al uraeniei.

Fiind o structur expres narativ, in basm sunt pagini de

evocare a unor spaii stranii, a celuilalt tram,a unor ri sau moii de

pduri, palate, aciunea fiind plasat intr-un timp neverosimil, adic

imposibil pentru logica raiunii obinuite.Cand curgeau rauri de

lapte / Cand umbla Dumnezeu cu Sfantul Petru pe Pmant

Intr-un basm totul e simbolic i universal. In poveste i

nuvel, nu se observ, ci se demonstreaz observaiuni morale. In

60

Soacra cu trei nurori dm de eternul conflict dintre nor i soacr;

Capra cu trei iezi este ilustrarea iubirii de mam; Dnil Pepeleac

dovedete c prostul are noroc; Punguta cu doi bani d satisfacie

moilor care triesc ru cu babele lor; Povestea porcului verific

adevrul c pentru o mama i cel mai urat prunc este un Ft-Frumos.

Prezentare general a operei lui Ion Creang

Opera literar a lui Creang nu e intins, intr toat intr-un

volum, iar la prima vedere suntem tentai s-i aplicm autorului

propria observaie despre o fin comparaie a sa: romanului i-i greu

pan se apuc de treab, c de lsat indat se las. Dar se cuvine s

nu uitm, pe de o parte c, I. Creang i-a consacrat cea mai mare

parte a activitii invmantului primar, redactrii i tipririi mai

multor lucrari destinate colilor, pe de alt parte, c foarte de timpuriu

boala i-a slbit considerabil puterea de munc i i-a rpit acel gust al

lucrrii pe care-l socotea atat de necesar pentru a crea o oper

frumoas i durabil. Opera lui Creang este unic in felul ei: plcut

i atrgtoare in anii copilriei, preuit i savant in tineree,

nostalgic i plin de sensuri la btranee. Ea cuprinde poveti,

povestiri, anecdote i amintiri din copilrie, alctuind impreun

imaginea vieii satului moldovean de munte de pe la mijlocul secolului

trecut.

Povetile i povestirile sunt primele publicaii ale marelui

scriitor. Debutand in 1875 la Convorbiri literare cu Soacra cu trei

nurori, Ion Creang continua sa publice poveti:Capra cu trei

iezi(1875),Pungua cu doi bani(1876),Fata babei i fata

moneagului(1876),Dnil Prepeleac(1876),Povestea lui Harap-

Alb"(1877) i altele.

In povetile sale, Creang confrunt intotdeauna dou principii

de via: binele i rul, iar eroii si acioneaz in numele unuia sau

altuia, in conformitate cu caracterele lor. Adanc cunosctor al traiului

de fiecare zi al ranului in mijlocul cruia a trit cei mai frumoi ani

ai vieii, al inelepciunii populare, Creang este convins c bun nu

poate fi decat omul muncitor, inelept, harnic, modest.

Astfel de trsturi vor intruchipa i eroii povetilor sale:

Harap-Alb, fata moului, Ivan Turbinc, i alii care care sunt sritori,

gata s ajute pe cei in suferin. In opoziie cu aceste caractere ale

personajelor, Spanul cel ipocrit i viclean, in falsa situaie de nepot al

61

impratului, este rutcios, dispreuitor, tiran, prin urmare, un

exponent al celeilate fore, rul.

Zgarcenia i lcomia strivesc ceea ce este mai frumos i mai

curat in sufletul omului, dezumanizandu-l. Astfel, in Pungua cu doi

bani, baba zgarcita i rea triete separat, bucurandu-se singur de

avutul su. Cand moul cel pofticios se imbogete, devine i el

crpnos i egoist. Astfel, personajele sunt pedepsite pentru lcomia

lor, dovedindu-li-se c adevrurile i bunurile adunate sunt

vremelnice.

Pe lang inelepciune i hrnicie, modestia este o calitate la fel de

preuit in popor. Tema este tratat de Creang in Fata babei i fata

moneagului, fata moneagului - harnic, bun i asculttoare - alege

drept rasplat pentru munca ei o lad veche, fr s tie ce comoar se

ascunde in ea, in timp ce fata babei - lacom, lene i afnoas - alege

lada cea mai mare i frumoas, incat abia putea s-o care.

Realitatea si fantasticul

Povetile lui Creang se caracterizeaz printr-o imbinare

deosebit de interesant i original a elementelor reale cu cele

fantastice. Personajele fabuloase sunt individualizate adesea cu

mijloace surprinztor de realiste. Dei poart nume de fei frumoi,

imprai, diavoli, scriitorul le percepe ca pe nite oameni din realitate.

Sfanta Duminic, de pild, din povestea lui Harap-Alb este infiat

ca o btranic de isprav, care umbla descul s adune buruieni

lecuitoare aa cum fceau babele din Humuleti. Portretele celor cinci

nzdrvani ce insoesc in cltoria lui pe Harap-Alb sunt realizate prin

modalitatea exagerrii specific folclorului. Geril dihanie de om,

Flmanzil o namil de om. Vorba lor este ugubea, i mai

ales familiar, iar purtarea asemenea unor rani pui pe glum i

harjoan.

Dracul din Danil Prepeleac este o fiin ntanga, uor de pclit

de la minte care-i mancau cainii din traist, iar moartea din

Ivan Turbinc este o bab vlguit i inspimantat pe care o

supun. Miracolul devine astfel, prin reducerea la dimensiunile

obinuitului, un mijloc de zugrvire a vieii reale. Zicalele, proverbele,

vorbele pe care le folosesc din belug toate personajele povetilor,

sporesc intr-o msura considerabil atmosfera vieii obinuite de la

ara.

62

Povestirile lui Creang se deosebesc de poveti prin lipsa

elementului fantastic, miraculos. Naraiunea cu caracter istoric Mo

Ion-Roat i Unirea lumineaz chipul ranului hatru, dar i stul de

nedreptile sociale i revoltat impotriva lor.

Amintirile din copilrie, oper de valoare i document

autobiografic preios, completeaz povetile i povestirile, oferind un

tablou real al vieii ranului moldovean. Ion Creang i-a povestit la

varsta maturitii, copilria i anii de scoal petrecui in satul natal i

in satele invecinate. Din ciclul prostiei omeneti fac parte povetile

Prostia omeneasc (1878) i Dnil Prepeleac.

Povestea nuvelistic Dnil Prepeleac cuprinde dou pri

distincte care contrasteaz i aparin, de altfel, la dou teme diferite.

Cea dintai ne infieaz un ran mrginit, care in urma unor

schimburi dezavantajoase ii pierde unicul su bun, iar in cea de a

doua parte dimpotriv, vedem un om care d dovad de inteligen i

punand in locul puterii iretenia, reuete s-i joace pe diavoli,

devenind mult mai tare decat ei.

Tema o constituie de fapt proverbul care spune prost s fii

noroc s ai, i de asemenea pune la indoial incapacitatea unui om

de a nu face fa nici unei situaii. Subiectul - este simplu: Dnil

Prepeleac, un biet ran blajin, dornic s cumpere nite ciubote, se

duce la iarmaroc sa-i vand boii cei mari, ins pe drum, el schimb

vitele pe un car, carul pe o capr, capra pe un gansac, iar gansacul pe o

pung de piele, pe care o druiete fratelui su, neavand bani de pus in

ea. Dup ce a zdrobit boii i carul fratelui su doborand un

copac, se hotrte s construiasc o mnstire. Scaraochi, cpetenia

dracilor, ii trimite lui Dnil un burduf cu bani s renune la proiect.

Curand, diavolul se rzgandete i il supune pe Danil la

diferite incercri.

Infruntandu-se cu mai muli draci, Dnil reuete pan la

urm s depeasc fiecare capcan i s rman cu banii. Dnil

triete fericit in randul alor si.

Harta prediciilor

Dup ce se citete lectura pe jumtate i se face rezumatul povetii,

se infptuiete harta predictiilor

Ce credeai c se va intampla in final?

Ajunge Danil Prepeleac la iarmaroc cu boii?

63

Reuseste s-i vand?

Cum v inchipuii c se va descurca Dnil?

Va avea oare el noroc?

Posibile rspunsuri (interpretri)

Vinde boii i pierde banii; vinde boii i reuete s-i cumpere alii

mici i un car;

Se va intalni cu o zan i va avea noroc;

Va ajunge la iarmaroc, va vinde boii i va cumpra altceva;

Va da boii fr bani;

Va schimba boii pe ceva nesemnificativ ori pe ceva foarte preios,

mult mai preios decat boii .a.

Primul deznodmant, c Dnil Prepeleac schimb boii pe ceva

nesemnificativ, alegandu-se in final cu o traist, neavand ce face cu ea

nu prea a fost intuit de elevi, fiind neobinuit acest gen de prostie.

Ins, spre finalul leciei se poate pune intrebarea:

Ce credei c se va intampla cu Dnil dup ce i-a pierdut unicul

bun pe care il mai avea ?

Va reui s supravieuiasc? Sau va rmane srac lipit pmantului

i va muri de foame?

Posibile rspunsuri // interpetri:

Dnil va reui s supravieuiasc, ba chiar dand peste o avere se

va i imbogi;

Dnil va incerca s supravieuiasc cerand ajutorul fratelui su;

Va munci i va putea s triasc mai departe cu familia lui;

Va da norocul peste el i se va imbogi .a.

In finalul celei de a doua poveti, dac se poate spune aa, Dnil

reuete s supravieuiasc, ba chiar ii va schimba destinul i va da

norocul peste el, reuind s infrang diavolii i s rman cu averea.

Bine, atunci care credei c e valoarea moral a intregii

poveti? / Ce incearc scriitorul s ne transmit? / Care credei c e

mesajul?

Valoarea educativ

Scriitorul dorete s ne transmit c i cel prost poate avea

noroc sau poate s-i schimbe destinul, dac a fost doar un om naiv

pan atunci, credul i lstor din fire. i cel mai prost ori mai naiv

64

om poate s se descurce intr-o situaie oarecare, ori chiar intr-o situaie

limit.

Ins in cazul nostru situatia este ceva mai dificil. Dnil are

de trecut nite obstacole mai grele, confruntandu-se cu diavolii. Ins

reuete s se descurce i s in piept diavolilor, de aici putand

rezulta o calitate mult mai mare decat prost s fii noroc s ai. Chiar

inteligena poate, ca in cazul nostru, s stea ascuns sub masca de om

prost; i astfel, iat o calitate pe care nu oricine o are, inteligena unui

om naiv, care pare chiar prost de naiv i credul ce este la inceput. i

atunci morala ar mai putea fi: prost, prost, dar prost cu cap. Prostul,

noroc are, dar nu orice prost are noroc, ci norocul i-l mai face

prostul i cu mintea.

Cea dea doua poveste, prezent i in categoria povetilor

religioase, este Povestea lui Stan Pitul (1 aprilie1877).Tema in

povestea lui Stan Pitul, ca i aceea din Soacra cu trei nurori, nu e

reprezentat in Romania decat de povestea lui Creang, fiind un reflex

al motivului faustic: un pact intre diavol i un om.

Chiric se leag s slujeasc pe stpanul su timp de trei ani,

in schimbul fgduinei unui lucru pe care el nu-l indic in mod clar.

Expoziiunea este simpl: facem cunotin cu personajul

principal, un ran bucurtor i aezat, care nu se hotrte s se

insoare de teama s nu dea gre intr-o csnicie.

Intriga o reprezint apariia lui Chiric, sluga diavolului, ce

intruchipeaz un copil, dornic s-l slujeasc timp de trei ani. Aceasta

este pedeapsa dat de cpetenia dracilor, Scaraochi, fiindc mancase

botul de mmlig lsat de Stan, cu gandul c va ajuta un om srac.

Desfurarea aciunii - o constituie timpul petrecut de

Chiric la Stan, cu momentele / MOTIVELE:

- culesul;

- hrnicia ieit din comun a lui Chiric;

- ideile de nunt.

Punctul culminant: pregtirea pentru nunt, alegerea fetei i

punerea la incercare a acesteia, la casa unei babe.

Deznodmntul: alungarea pcatului lumesc al fetei

- finalul slujirii lui Chiric la Stan;

- alegerea rsplatei - sacul cu baba mijlocitoare.

i aa, Stan Pitul -Ipates-a izbvit i de baba i de dracul

trind in pace cu nevasta i cu copiii si.

65

Mesajul povetii ideea / inelegerea textului:

Scaraochi, cpetenia dracilor, trimite o slug pe pmant pentru

a vana suflete. Acesta se oprete la casa lui Stan, gsind numai

un bo de mmlig lsat in semn de bogdaproste- la vreun

cereto, om nenorocit -(demonstreaz blajinitate, sufletul bun al

ranului).

Acum pentru c am vzut de ce l-a trimis Scaraochi pe pmant

pe sluga lui i am descoperit sufletul bun al ranului, de ce credei

c s-a dus Chiric tocmai la Stan s slujeasc? De ce nu s-a dus la

oamenii ri, la cei mai pctoi?

Posibile rspunsuri: Chiric slujete la Stan pentru a-i fura sufletul

cel bun i a-l duce la Scaraochi, fiindu-I mai uor acest el cu oamenii

singuri, necstorii, fr prieteni i copii.

Dar oamenii buni nu ajung in rai?

Ba da i tocmai de aceea, cum aflm in final, Chiric nu a venit s fure

sufletul lui Stan, ci sufletul unei babe vrjitoare, pentru a intri

temeliile iadului: expresia talpa iadului indic in basmele populare

pe mama dracului, iar in limbaj familiar o btran vrjitoare.

De ce credei c personajul Chiric l-a slujit credincios pe Stan i

nu i-a furat sufletul?

Chiric l-a slujit credincios pe Stan deoarece sufletul lui bun nu avea

cum s ajung lang sufletul celor din iad.

Da, dar noi tim c fiecare are pcatele sale i fiecare greete.

Baba, in schimb, i-a vandut sufletul pentru bani i merita o astfel

de pedeaps. i atunci, putem desprinde mesajul povetii? Care

este acesta dup voi, copii?

Un suflet bun i credincios nici diavolul nu poate s il ia, chiar dac

este singur.

Povestea Ivan Turbinc se incadreaz de asemenea in

categoria povetilor i a povestirilor din ciclul Povetilor religioase.

Tema din Ivan Turbinc e una popular bine cunoscut: datorit

darurilor miraculoase primite de la Dumnezeu sau de la Cristos, un om

din popor ii bate joc de diavol i de moarte i astfel ajunge la o varst

foarte inaintat.

Structura povestirii e clasic, cu o actiune concentrat, care se

desfoar intr-un ritm dinamic, neateptat

Expozitiunea: intalnirea ostaului rus cu Dumnezeu i cu Sf. Petru.

66

Intriga: punerea la incercare a ostaului i rsplata bunatii lui.

binecuvantarea turbinci - drept rsplat, dorinta lui Ivan.

Desfurarea aciunii: Dumnezeu ii d lui Ivan ca slujb pzirea

porilor raiului, iar el accept bucuros, ins numai dup ce termin de

indeplinit rolul lui pe pmant (doarme la un boier pe care il scap de

dracii ce il bantuiau i ii bantuiau i casa, inchizandu-i in turbinca

binecuvantat).

- se duce la poarta raiului, ins negsind cele trebuite (tutun,

femei, butur) se gandete s-i incerce norocul i la poarta iadului;

- dracii infricoai de dans il fac pe Turbinc s se intoarc

inapoi la poarta raiului;

- de data aceasta il slujete credincios pe Dumnezeu, ins alung

moartea de fiecare dat cand vine la Dumnezeu s-i dea de lucru.

Punctul culminant: Dumnezeu ia turbinca lui Ivan pentru c a sosit

i clipa lui cand trebuie s moar avand termen trei zile s-i

pregteasc racla.

Deznodmntul: Ivan reuseste s pcleasc pan i moartea

inchizand-o in sicriu, ins repus in libertate de ctre Dumnezeu il las

pe soldat s triasc venic (drept pedeaps).

Bine acum c tim in mare parte cum se intampl aciunea s

incercm s ne punem in locul lui Ivan Turbinc i a celorlalte

personaje i s interpretm o mic scenet. Personajele vei fi voi, in

ipostaza in care ne povestete scriitorul.

Se impart rolurile elevilor i se vor citi anumite fragmente

semnificative care s formezei s induc mesajul final al textului, ce

incearc adic autorul s ne transmit prin intermediul povetii i a

personajelor, interpretarea venind din partea elevilor (folosindu-se

astfel interpretarea critic, gandirea critic, dezvoltand imaginaia i

creativitatea copiilor).

Dup ce s-a fcut jocul de rol se vor pune anumite intrebri

interpretative i comprehensive pentru o mai bun inelegere a

textului, lsand elevii s-i exprime de asemenea propriile puncte de

vedere in legtur cu finalul operei i eventual o posibil schimbare a

acestuia.

De ce Ivan merge i la poarta iadului? Nu e mulumit cu ce poate

s-i ofere Dumnezeu?

67

- Ivan merge i la poarta iadului deoarece el avea nevoie i de

altceva decat gsea pe tramul raiului, el avea nevoie de igri, butur

i femei, adic nite mari vicii i defecte ale oamenilor.

i de ce credei c lui Ivan ii trebuiau toate acestea i nu se

mulumea cu toat buntatea, frumuseea ce o oferea raiul i bunul

Dumnezeu?

Oare nu este el om ca toi oamenii i este i el pctos (cum a

lsat Dumnezeu de la Adam i Eva) chiar dac are o buntate mai

aparte in el cum ni s-a demonstrat la inceput?

Intr-adevr, este i el om i are nevoie de plcerile lumeti sau

mai bine spus diavoleti.

Cum ai interpreta expresia fala goal, traista uoar?

Ele tocmai se refer la acest lucru despre care am discutat,

cci omului nu-i este de ajuns nici tot binele din lume c tot mai caut

i altceva.

Dar de ce vrea totui Ivan s pcleasc moartea?

Posibile interpretari:

El dorete s pcleasc moartea pentru a nu mai muri nimeni de

pe pmant.

Dorete s pcleasc moartea deoarece vrea el s traiasc venic

pe pmant.

Da, este adevrat, Ivan pclete moartea pentru a avea viaa

venic pe pmant. i dorina ii va fi indeplinit?

Dorina ii este indeplinit de ctre Dumnezeu, acesta in final

eliberand moartea i dandu-i viaa venic lui Ivan.

i atunci inseamn c Ivan ar fi trebuit s se bucure deoarece

Dumnezeu i-a indeplinit inc o dat dorina. De ce nu s-a bucurat

Ivan?

Ivan s-a rzgandit deoarece i-a dat seama c viaa e prea grea i

nui poate face fa venic.

Ce- i spune moartea lui ivan in final?

S tii, Ivane, c de acum inainte ai s fii bucuros s mori; i ai

s te tarai in branci dup mine, rugandu-te s-i ieu sufletul, dare eu

am s m fac c te-am uitat i am s te las s trieti cat zidul Goliei i

Cetatea Neamului, ca s vezi tu cat e de nesuferit viaa la aa adanci

btranee!

68

Dar voi ce ai fi fcut in locul lui Ivan? Ai fi pclit i voi

moartea?

Posibile interpretri:

Am fi procedat la fel doar dac triam in rai/ sau poate inseamn

ca viaa pe pmant e rai i iad impreun?

Eu nu a pcli moartea deoarece a ramane la urm singur pe

pmant dac ceilali oameni ori prietenii mei ar fi muritori i

atunci mi-a dori s mor de singurtate i nu a putea.

Viaa e cu bune i cu rele insa eu nu a vrea s triesc venic aa

incat ceea ce ne este dat, ne este dat de la Dumnezeu i aa s fie.

Bine i atunci morala pe care am putea-o desprinde din finalul

povetii ar fi: Ru cu rul, dar nici fr ru nu-i bine sau ceea ce nu

se poate Viaa venic i moarte lung Pe toate nimeni nu le

poate avea i atunci acceptm ceea ce ne este scris i dat de ctre

Dumnezeu.

Din studiul de pan aici rezult c toate povetile lui Creang,

fr excepie dezvolt teme populare, rspandite in intreaga lume.

Stilul operei lui Creang este unic i profund original. Insuirea

precumpnitoare a artei sale este oralitatea. Operele sale sunt fcute

parc pentru a fi ascultate, nu citite.

Basmul i povestea valoreaz cat valoreaz talentul celui care

povestete. i Creang a avut un aa de mare talent incat in toate

povetile sale oamenii triesc cu o individualitate i cu o putere de

via extraordinare.

S nu ne inelm. Povetile lui Creang sunt buci rupte din viaa

poporului moldovenesc. Soacra i nurorile ei, Stan Pitul, Badea Ipate

etc. sunt oameni vii, rani din Humuleti, rani din plasa Muntelui

din judeul Neam.

i vestiii nzdrvani, Ochil, Flmanzil i Psri-Li-

Lungil i Geril i Setil sunt flacii ugubeidin Humuleti.

i chiar capra i iezii ei nu-s decat megiei ai feciorului lui Stefan

al Petrei, o biat vduv necjit cu trei copii. (G.Ibraileanu, Note i

impresii, Iai, 1920)

3.5.2. Povetile animaliere

69

Intocmai ca artitii Bizanului pictori de icoane, fresce sau

mozaicuri, Creang lucreaz in forme i cu mijloace prestabilite,

pzite de tradiii, incat originalitatea lui se introduce oarecum pe o

cale subiacent pe care numai cunosctorul o surprinde cu toat

limpezimea i ajunge s o deguste ca pe o savoare discret. In ce

const originalitatea lui Creang?

Mai intai intr-o dibace deplasare a interesului de la simpla

povestire, de la infiarea nud a episoadelor aciunii la prezentarea

modalitii lor individuale. Puterea lui Creang de a individualiza

atitudinile, gesturile i tipurile este dintre cele mai mari. Cand in

Capra cu trei iezi-iedul cel mai mare din acetia se duce s deschid

lupului: -Atunci mezinul se var iute in horn i sprijinit cu picioarele

de prichiciul i cu nasul de funingin, tare ca petele i tremur ca

varga de fric. Atunci cand scrie poveti, Creang umanizeaz

fantasticul. Animalele i fiinele supranaturale sunt la Creang rani

de-ai lui, incat in cadrul basmului, se constituie scenele unui realism

popular. Basmele lui Creang sunt de fapt nite nuvele. Pretutindeni

aceeai lume rneasc micat de instinctele simple i tari, uneori

ireat, plin de umor, infiat in scenele i relaiile tipice ale vieii,

in felul ei de a munci i de a se inveseli in legturile prinilor cu

copiii, ale soacrelor cu nurorile sale, ale brbatului cu nevasta, ale

frailor intre ei, ale boierilor cu ranii, ale stpanilor cu slugile.

Dup cum Caragiale a evocat caracterele, atitudinile i

deprinderile comune micii burghezii romaneti ctre finele veacului

trecut, Creang face aceeai oper pentru lumea noastr rneasc,

rmas neschimbat in decurs de veacuri, cu aceleai largi mijloace de

stilizare.

In manuirea dialogului realist, Creang obine efectele sale

literare cele mai de seam i in aceast privin darul su poate fi din

nou asemnat cu al lui Caragiale. Vorbirea personajelor e redat cu

speciala lor intonaie i-n culoarea exact pe care le-o confer

formaiile verbale onomatopeice i zicerile tipice ale limbii.

Personajul basmelor, al nuvelelor, al anecdotelor se povestete pe el

insui in Amintiri din copilrie. Desigur, omului din popor i se

intampl s povesteasc evenimentele din trecutul su, dar totdeauna

cu scopul de a minuna pe cei din preajm cu amintirea unei intamplri

neobinuite, ciudate. Ideea de a se povesti pe sine insui, de a prezenta

etapele unei formaii, inceata insumare a impresiilor vieii, apoi

70

sentimentul timpului, al scurgerii lui ireversibile, al regretului pentru

tot ce s-a pierdut in consumarea lui, al farmecului retrit in amintire

sunt tot atatea ganduri, afecte i atitudini proprii omului modern de

cultur. Pentru plcerea propriei urechi i pentru aceea a cititorilor si

mai rafinai, el compune uneori largi perioade arborescente, tot atat de

bogate i bine echilibrate ca ale lui Odobescu sau incheie frazele sale

cu cezurile ritmate, ca marii autori ai clasicismului. Alimentat din

vorbirea poporului, stilul lui Creang ii manifest calitatea lui oral

i-n aceste imprejurri.

In povestirile, basmele i amintirile lui, Creang infieaz

societatea rural, satul sub regim cvasifeudal, acela in care el insui a

trit. i cum avem de a face cu o creaie obiectiv in multe din

aspectele operei, se pot urmri, pe lang ecourile evenimentelor

contemporane, tipurile caracteristice.

La inceput Creang e socotit de Maiorescu, insui un scriitor

popular, povestitor de poveti folclorice. Se pot gsi intr-adevr

prototipuri ale povetilor sale in folclorul universal, dar ce e curios,

mai puin local. Astfel Soacra cu trei nurori seamn cu soacra din

culegerea armeneasc a lui Mina Ceraz. Tema din Capra cu trei iezi

seamn cu fabula lui La Fontaine Le loup, Le chevre et le chevreau;

Pungua cu doi bani exist in Panchatantra i la Esop, Povestea

porcului , o gsim in Straparola de Caravaggio ori in Contes de fees

de Contesa a Aulnoy, in basmele sseti culese de Iosif Haltrich.

Creang nu e folclorist, ci un prozator, un autor cult nu atat de poveti,

cat de nuvele.

Intr-adevr, ceea ce sare in ochi in povetile lui Creang este

lipsa lor aproape total de fantastic. Doar peripeiile sunt uneori

fantastice, dar eroii au virtui omeneti. Capra cu trei iezi e o fabul

pe tema copiilor care nu ascult sfaturile materne i a faptelor rele ce

nu rman fr (rs)plat. La fel, Pungua cu doi bani , este o

fabul pe tema absurditii avariiei i a capriciilor hazardului.

Povestea porcului infieaz reluand vechea legend a lui Amor i

Psyche , urmrile nesbuite in dragoste.

Povetile lui Creang au o desfurare dramatic, mijlocul

obinuit de reprezentare al eroilor fiind monologul sau dialogul. Mai

mult decat prin ceea ce fac, eroii se caracterizeaz vorbind. Soacra

ciclitoare i nora deteapt, Dnil cel ingenios dup o faz de

confuzie, moneagul flos din POVESTEA PORCULUI; fata

71

cuminte i invidioas din Fata babei i fata moneagului etc.

Intrucat se exprim in formule fixe, citind proverbe sau zicale, toi

vorbesc ca in teatrul clasic. La fel, moneagul vine cu porcul, fiul su

de suflet i cere strjerului s fie infiat impratului: - Dai de tire

impratului c-am venit noi.....

Ironia i jovialitatea sunt cele dou constante ale povetilor lui

Creang. Monegii din Povestea Porcului vorbesc despre copilul lor

cu aluzii fine:- Iaca, mi bbuc, ce odor i-am adus eu. Numai s-i

triasc! Un biat ochios, sprancenat i frumuel de nu se mai poate.

Ii seamn ie, rupt bucic....Acum pune de lutoare i grijete-l

cum ti c se grijesc bieii, c dup cum vezi, ii cam colbit-mititelul.

- Monege, monege. Zise baba, nu rade, c i acesta-i fptura lui Dzeu,

ca i noi....Ba poate...i mai nevinovat, srmanul.

Creang n-a fcut el insui aforisme ca marii moraliti, are

ins in el cel mai inalt grad memoria proverbelor i a zicalelor,

urmand in aceast direcie lui Negruzzi din Pcal i Tandal i lui

Anton Pann. Ins acetia erau autori hironisii, pe cand Creang nu

urmrete decat jovialitatea, hazul, inevitabil paremiologic cand nu te

atepi: Vorba aceea: lucrul ru nu piere cu una cu dou; Vorba ceea:

paza bun trece primejdia rea; Vorba ceea: Ru-i cu ru, dar mari ru

ii fr ru; Vorba ceea: Nevoia inva pe cru.

Caiva tropi generalizai de uz se adaug la acest gnosism al

clasicului Creang: -Plngea de srea cmaa de pe dansa -

(hiperbol), Inaintat la invtur pan la genunchiul

broatei(litot); Is mai aproape dinii decat prinii (metafor).

Cititorul lui Creang este mai intai izbit de mulimea

mijloacelor tipice ale prozei sale. O mare parte din energia expresiv a

graiului nostru a fost pus la contribuia in paginile Amintirilor, ale

Povetilor ori ale Anecdotelor. Imaginile, metaforele, comparaiile lui

Creang sunt proverbe sau ziceri tipice ale poporului, expresii scoase

din rarele rezervri al limbii.S-au intocmit glosare ale lui Creang .Sar

putea alctui i bogatul inventar al zicerilor sale tipice, o lucrare

prin care ne-am putea da mai exact seama de partea poporului nostru

care vorbete prin Creang. Cu toate acestea, cine ar vedea in paginile

lui Creang o simpl culegere folcloric, sau un medium intampltor,

prin care se rostete fantezia lingvistic a poporului, ar comite una din

cele mai grave erori ale judecii literare. Zicerile tipice sunt in cazul

lui Creang mijloacele unui artist individual. Pin ele ne vorbete un

72

om al poporului, dar nu un exemplar impersonal i anonim. Mulimea

expresiilor tipice in scrisul lui Creang zugrvete o natur rustic i

jovial, un stil abundent, folosind formele oralitii. Interesul estetic al

cazului lui Creang e c in el colectivitatea popular a devenit artistul

individual incantat s pluteasc pe marile ape ale graiului obtesc.

Buna dispoziie cu care folosete, intr-o propoziie voit exagerat,

zicerile comune oamenilor si din Humuleti, dovedete c pentru

limba cu nesecatele ei posibiliti de culoare i umor, a incetat de a

mai fi o funciune spontan i incontient, pentru a deveni un mijloc

reflectat in serviciul unor scopuri artistice.

Problema stilistic pe care o impune proza lui Creang const

din izolarea mijloacelor ei individuale, mai uor de trecut cu vederea

la el, tocmai din pricina numeroaselor elemente generale pe care le

folosete. Prin astfel de mijloace, Creang restituie povestirea

funciunii ei estetice primitive, care e de a se adresa nu unor cititori ,

ci unui auditor, capabil de a fi cucerit prin toate elementele de sugestie

ale graiului viu, cu tot ce poate transmite acesta peste inelesul abstract

al lucrurilor comunicate. Artistul se vdete in Creang nu numai prin

puternicul lui sim muzical care-l fcea s-i citeasc tare frazele,

pentru a le proba in ritmul i sonoritatea lor, dar i prin puterea vie cu

care-i prezint scenele vzute.

Darurile muzicale ale lui Creang, de la oralitatea lui bogat

in inflexiune pana la armonia perioadelor sale, a fost mai tarziu

observat ca un efect al transformrii conceptului poeziei, intrat acum

mai cu seam in jurul valorilor acustice ale cuvantului. Primii

comentatori ai lui Creang au fost ateni mai mult la puterea lui de a-i

reprezenta vizual oamenii i lucrurile observate alt dat. Adevrul

este c Ion Creang nu e un descriptiv colorat, in felul lui Alecsandri.

Peisajul e ca i inexistent in paginile lui. Mai des se oprete el pentru a

zugrvi pe omul fizic, de pild flcul de munte al crui portret

insumat din comparaii i epitete generale rmane totui in amintire.

Epitetul lui Creang va fi totdeauna general i valoarea picturilor lui

nu trebuie cutat in rpirea aspectelor strict individuale ale lucrurilor

i oamenilor, incat in evocarea scenelor de micare, in care trama

narativ, bogat in verbe, opereaz adevrate minuni.

Unic prin geniul lui oral, Creang apare, prin neasemnatele

lui puteri de a evoca viaa, un scriitor din linia realismului lui

Negruzzi, rmanand un reprezentant tipic al Junimii prin acea vigoare

73

a contiinei artistice care-l unete aa de strans cu Maiorescu i

Eminescu, bucuroi din primul moment de faptul de a fi ghicit in el o

contiin inrudit.

Din categoria povetilor animaliere fac parte: Povestea

porcului, Capra cu trei iezi i Pungua cu doi bani.In Povestea

porcului este vorba despre doi btrani care ajuni la btranee regret

faptul c nu au avut copii. Atunci baba il trimite pe mo intr-o zi in

targ i-i spune c fr un copil s nu vin acas. Ajuns in targ, moul

gsete o scroaf cu purcei de unde ia purcelul cel mai mic. Baba il

ingrijete, il spal, ii d s mnance, dar nemulumirea lor era faptul

c el nu putea vorbi. In sat impratul care avea o fat de mritat,

spunea c acel fecior care are s-i fac un pod de aur, se va cstori cu

fiica lui, iar cei care vor incerca i nu vor reui, vor muri. Povestind

baba i moul despre acest lucru, numai aud c purceluul spune c

are s fac el podul i s mearg a doua zi la imprat s-l anune

.Monegii fiind foarte uimii c purcelul poate vorbi, iar a doua zi

moul merge la imprat spunandu-i c fiul lui va construi podul.

Impratul auzind acest lucru, ii spune moului s vin a doua zi cu

feciorul ca s-l vad. A doua zi venind la imprat, moul cu purcelul,

acesta incepe s rad vzand c e vorba de un purcel, dar i-a dat

acordul s construiasc podul. Noaptea, cand toi dormeau purceluul

s-a fcut odat val-vartej i a fcut podul. Impratul trezindu-se i

vzand podul gata fcut, a doua zi a fcut nunta. Dar purceluul

noaptea ii ddea jos pielea i lua infiarea unui fecior frumos i

tanr, ins ziua era porc. Nemulumirea fetei de-mprat era c de ce

numai noaptea devenea fecior. Mama acesteia i-a spus s-i arunce

pielea pe foc noaptea.

Fata intr-o noapte ii arunc pielea pe foc i totul se stric.

Podul de aur dispare, casa printeasc care devenise un castel se

transformase in vechea cocioab, iar feciorul dispruse. Dup muli

ani de cutare i dup multe obstacole pe care le-a avut de trecut, fata

de-mprat il gsete pe fecior i vor rmane impreun.

In povestea animalier Capra cu trei iezi se nareaz

despre o capr care avea trei iezi crora le-a spus s nu deschid ua

nimnui cat timp ea va fi dup mancare. Pentru a o recunoate pe ea,

le-a cantat un cantec. Ins lupul auzind acest cantec, a mers i i-a

ascuit dinii i le-a cantat iezilor. Cel mare srind s deschid ua, a

fost primul pe care lupul l-a mancat. Cel mijlociu s-a ascuns sub o

74

covat, iar cel mic dup horn . Lupul dup ce a mancat iedul cel mare,

se aaz pe covat pentru a se odihni. Dar strnutand lupul, iedul cel

mijlociu i-a spus sntate. Descoperindu-l, l-a mancat i pe acesta.

Cand se intoarce capra i vede c numai iedul cel mic a mai rmas, se

gandete cum s-l pcleasc pe lup i s rzbune moarte iezilor si.

Atunci ea pregtete o mas cu multe bunti, sap o groap mare

peste care pune un covor i masa. Chemandu-l pe lup la mas, acesta

cand manca mai bine cade in groapa care era plin se foc. Spunand

lupului c aceasta e pedeapsa pentru c i-a mancat iezii. Capra apare

in dou ipostaze cea de mam grijulie i de bun gospodin priceput

i harnic. Ea e sensibil, duioas, dar ii urte dumanul perfid i e

neinduplecat in actul justiiar:

- Ba nu cumetre, aa mi-a ars i mie inima dup ieziori

Lupul e de la-nceput un duman de lup......care de mult

pandea un prilej ca s pape iezii, incrcat de vicii, indiscret, trgea cu

urechea la pretele din dosul casei cand vorbea capra cu danii, credtiu

c i-a carmi i i-a jumuli -.....cruzimea lui mergand pan la

acte gratuite(acela de a pune capetele iezilor mori la fereastr i de a

umple pereii cu sange) E un artist al disimulrii cu gustul vorbirii

protocolare, silenioase, ca din scripturi: Apoi d, cumtria, se vede

c i lui D-zeu ii plac putii cei mai tineri, perfid, insinuand c nu el ar

fi vinovatul. Lcomia lui e zugrvit plastic. Atunci lupul nostru

incepe a manca i gogal, ii mergeau sarmalele intregi pe gat. Pornind

de la un motiv de larg circulaie in folclorul naional i universal,

Creang a creat aceast poveste in care prezint drama mamei ai crei

copii au fost ucii fr mil i care va pedepsi dup merit pe cel care a

clcat in picioare legile nescrise ale omenirii.

INTREBRI INTERTEXTUALE - EXTRATEXTU ALE

1Cine sunt personajele povestirii 1.Voi ai ingriji un

PovesteaPorcului purcel dac n-ai avea

prieteni?

2.Cand afl monegii c purcelul 2. I-ai face ceva care s duc

poate vorbi? la distrugerea lui?

3.De ce fata de imprat ii arunc 3.L-ai iubi la fel de mult ca

pielea pe foc? pe un copil?

75

INTREBRI

INTERTEXTUALE

INTREBRI EXTRATEXTUALE

1 Care sunt personajele

povestirii

Capra cu trei iezi?

2.Ce metod a ales capra

pentru ca iezii s-o recunoasc?

3. Ce a fcut lupul ca s poat

canta ca i capra ?

1.Voi v-ai ascultat intotdeauna

prinii?

2. Credei c a procedat bine capra

pclindu-l pe lup?

3. Ai fi fcut la fel? Altfel cum ar mai fi putut

proceda capra?

4. A meritat lupul acea pedeaps?

Metode de accesibilizare a mesajului: o discuiereea pe

tema dac e bine s-i ascultm intotdeauna pe prini?.

Autorul profund demiurgic al operei lui Creang e poporul;

concepiile lui Creang sunt ale poporului; al lui Creang e numai

talentul, pe care-l are din natere. (G.Ibrileanu, Scriitori romani i

strini,1921)

Realismul lui Creang este cu atat mai plin de interes cu cat

cea mai mare parte din opera sa e de domeniul fabulosului, unde

anume scriitori de linie romantic cultivau idealismul. Nu e vorba

numai de realism in inelesul ingust al cuvantului, de culoarea local,

geografic i etnic, cat de realism ca metoda cu valoare universal,

construit pe datele naturii i in spiritul ei. Intr-adevr, orice oper

trainic realist presupune interpretarea observaiei, extragerea

inelesului fundamental al vieii de unde i valoarea inalt, ideological

pedagogic a unei astfel de opere.

Pe vremea lui Creang nu puteau fi in chestiune decat dou

moduri: realismul clasic, care observa omul in varietatea caracterelor

lui, dar relative static, iar al doilea mod, realismul critic, surprinzand

caracterele tipice in inlanuirea i motivarea istoric a vieii in

devenire. (G.Calinescu, Prefaa la I.Creang, Opere, E.S.P.L.A,1953)

Opera lui Creang a trecut printr-un lung proces de asimilare,

fiind apreciat din ce in ce mai profund i devenind popular pe

msur ce masele i-au recunoscut in ea energiile lor creatoare, in

direcia aspiraiilor lor.

76

Astzi, creaia sa, rspandit in ara noastr in numeroase ediii

populare, este tradus in tot mai multe limbi, bucurandu-se de o

preuire unanim, universal, fapt pentru care pledm cu toat

cldura pentru (re)lectura lui Creang la orice varsta mai mic sau mai

mare a copilririi.

Prin acel ,, a fost odat, trecerea dincolo de graniele lumii,

adic metafizica, se strecoar in copilria fiecrui om, i poate chiar a

fiecrui popor, prinzand rdcini atat de puternice incat vom socoti tot

ce s-a nscut din mintea omului, intreaga noastr via drept o realitate

indiscutabil. Pe lang faptul c ne incant i ne poart pe alte

tramuri, povestea este temeiul insui al credinelor noastre.

Povestea inseamn mai mult decat aceast cltorie sau

trecerea in alt lume. Printr-o datorie fireasc, fiindc presupune o

relaie intre oameni, povestea este legat intotdeauna de cei care

ascult, iar uneori intr-un chip mai puin vizibil de cel ce o

istorisete. Este asemenea unuia din obiectele magice pe care le-a

folosi in atatea randuri, ca de pild o oglind vorbitoare.

Itemi pentru evaluare

1.Demonstrai pe un basm, la alegere schema recurent a tiparului

aciunii care arat sensul i direcia devenirii umane: incipit / copilrie

sub semnul echilibrului i al senintii, conflictul care declaneaz

interogaia, cutarea, problematizarea existenei, stricarea

echilibrului, drumul spre maturitate, obstacolele i depirea lor, lupta

dintre forele Binelui i ale Rului, finalul / btraneea sub semnul

inelepciunii, al izbandei i al rsplii.

2.Punei in eviden printr-o viziune contrastiv tabel

comprehensiunea i interpretarea unui basm la clasa a patra punand in

eviden valorile cognitive, artistice / imaginile i simbolurile i cele

morale / atitudini i comportament al elevilor.

3.Realizai o paralel compoziional prin care s evideniai trei

asemnri i trei deosebiri dintre mituri i basme, cu aplicaie la dou

titluri un mit i un basm , la alegere.

4.Realizai o paralel compoziional prin care s evideniai trei

asemnri i trei deosebiri dintre legend i basm, cu aplicaie la cate

un titlu din fiecare specie, la alegere.

77

5.Identificai in basmul Ft-Frumos din lacrim motive romantice

eminesciene, prezente atat in proz cat i in poezie.

6.Ilustrai, prin exemple concrete, cele mai semnificative opere ale

scriitorilor menionai i modalitile de realizare a fantasticului,

dimensiunile miraculosului i ale fabulosului.

7.Scriei un scenariu pentru o dramatizare dup o poveste de-a lui I.

8.Rescriei finalul Caprei cu trei iezi intr-o manier ironic/ parodic.

Comparai cu un fragment din Iedul cu trei capre, de Mircea

Santimbreanu