1EDITURA TEHNIEA"BUCURE9n

- 1ee2

tng'

BARAJE PEHTRU ASUMULIH ilE APIVol.

Seria ..Construcfii hidrotehnice

l his l,rrcii l)f('sclts lllc nt.rst a(l-/i!lcc{l acl)ic /cnlcnts itr lurtlr, llorrr:rrrii[ an(l alrroa(l cl(i-:ttc r ittr acti ritits c(Jrtccr'tlirtg piarlrlirlS, (l('siglrirtg, fi)rrst|11(ti(,lr nl|(1 sllr'./(.\'i!)-{ nf rlirrrrs f,rr rr.;r. -tcr st.rrii!( 'l lrt rtrLtct-iir,l o{ tllc l).xti ptc|irrcrl itr it |criocl trf alrorrt 2i vc-,s r\"r.s (li-/i(lcd intrto'rolurrcs I'lrc filst'/olunrc colsis'.s oI forrr clriL,)r(fs, as follo\\-s: gcologica) clrgin('crirl.iiu /fstiI:il ti()rs {or rlatrr cc-'rtstItrcti ()lr, darrr {orllttltitiorrs, thc lrirLite T.- lcDtcllt }lethod in (larn a]]a-i\.sis atrtl cotrr:r't'tt'tiltrtrs.'lhc sccort

ir

;i.l*:!!l ;;.:'! \ },ifiUr t)1.' a1':' ';,- .!ii;i,.''' ,,i;, ",!" 1'r!'"'

iar.ea restnselor de af d , inchtzind itt schtme mori baraje' pentru actt-' ' utnuldri, se des[dfoard, mai alei di\d s.fir;itrrl celtri de al doilrn rdzboi nondial,

:' -).^':---.' -!.!.". !--- ""^^-!-: -A!.: i", ^,,,,t1, -1+o liti nto Itr"-ii Ital. . , ,inlr.un r:itm silstlirtttt, atit 4n lara ionstrd rit ;i i.rt ,nulte alte ldri nle lrttnii . PeI . 1,,:-,- Lt--- ^- ^it..---; -.".-,"^;;..;t" ).,,,1-,, A.^,lo'."."^ ,lo "-""nip f ilvnplp.lvi"i,firine plan se situe&zd, idrile fenlrtr protlucerea de energie hidroelectricd..firim blan Se stttteaza (tm Na|arIle pelltru protlxtcerea de ettergte nldroetetLltca

'- enirgie regenerabild pi nepolttatla -

dar si 161; ptntrrt tlittttttt.dr.'i crt a.ptisi ccnahzdri.- iri salii si deseidri, regulari:dri de tiuri 9i cdi tt,ttzi tabilc, cotnbu-izdri,- iri ga!ii ,i dese;dli, legultrirdri de tiuri gi cdi

-tt,ttzi gabilc, cotnbu-.

" 'te/e6t efuctelor diitntcti,e ale afelor gi ale poluirii sint la fel de importan'te ;ineces&/e .. In,.aceastd. actiaitate continttd ;i de anploare, perfornanltle const]'ucliilorde baraje Lr. cresc t nehrcetat . S pre exenplu , intillinea celor ntai iualte bamied;n 6.nie & clesatt |ntr-un interial de ciria 70 de ani, tlufd 1916, de 1a,707 rn.

: (baraiil., alntit ArrowtocA -

S.Lr.,'1.) In 30Snt 9i respect'iu, 335 m (barajele'ie fiinfint Nrrek ;i Rogttnshi

-

(: 1?.S S.). In llont'iinia,i'n t'erioada.1950 .....|SSO, s-att cou,struit sitt se afld ht stare au.ansati tle reali:are cirta 73() dc ba-raje ru.in,dllirtti utfrinse it re 15 si 170 n) cele_raai rt-t're:ttttali'te fiird_baraiulaicuit Vidt;aru-Argeg (H:767 nt) ;i bnrajul tle l>iatri ctr rurcletr de

_argilriGura Apelor-llittl- L'Iare (H:1(;\ m) Ii:ptrien(a de couceplie ' calutl' exe'a.tlie sait exploatare ob!intdd In ttcslc Itrrrdri s-att concreti:at itttr_-o a't're ciotriscoali ronLdieascti dc baraie c(rre mni ycrutt yi-o arltts afcrtttl ;i la retlt:a.rttuncr ltrct'dri de barnjt din nlte ltiri cu I ratt, Algeria ' Cortadtt, Roliz'ia' s'a' 'ltr-tor'ir lttcririi ,ttt tt,'tti gatts,t, dt:-n hrtrlttl u pestt 2'1 dt ttri di tctiLtilalt 'itt dottt''ttitt ,de a.bartici.hu dirt:t:t satt i.n crtlitcttt dt tottsttltrttt!i tclntict la rLdlt:LtiL'i L! t!M)It-roaso'ditttri ctccste ltrcrdri.. Disl>uri!ia trugici iit t'tlittri actitil,ttt ti fttttr. dL-Alltci a nlegttltri. de gcrttrolic ;i .frielt';tttltri ntnt dr. irtg. Ldlitt I)of:.csctt, co-c'tttt'u; ttl t'rc:iittti ltttr'iri, cr consttttri! o grct I'itrdt'rt t'tttit'tt ltidrotcltttita rrtnt-*eascd.

Iirtrart'rt i;i firttJ>trttt: sri szs/elirttli:t': i h,t:tlr' lcoriticL si f>rtrc-tiL.t, frtcttut ;ice/. tnt)i noi rcrrli:iri uf ft ,t'e t'latt ittlLntt!ioutl tit ;i tttlit:ttul itt tottt:t f!irr,calatlttl, t:ectt!iu ;i sulral'e;glrrta blrt.ielor ftntrtr at'tunttldri lt. afti. I'ttrtrtreltLr,'rartu ltrt,rririi s-a- ('it(dol ;i '!rtlrrcrut o atnflti biltliotr,tJit ttt fritt:ittittttttntulcle 1:1115i1'1: 'frt'r:trttt ,si telc trttri z'rrlttrousr' l>trblita!ii ditt dottttttitt,. itLtr'"c.lic sc. (itL,.d,:ti t,olttintlc dt ionttnitiri ult'. (lonlrcse lot' I t t t t r t t d ! i r.t t t u I c tlL )l urilorI:)rtruje (lCOLl) I'rocctdittgs), toltttitlt rtitislt'htr ll'tt,:t' l)t:tt't't' 3; l)aut Oott-sttttciioti (Attgtia)''I-rtuatix (l;rotr!a),

't'S''rl1[s- &'rgc rno ]'lr blit a li-o-rt s.' l'litttr-gitr Iitttt)ica (lialia), Gltidrotethltictsiroc Slrorir:Ls1rr., (f;/i.5.\), llilrolclntit,t(Iloitttiniu) ;i alttlc- O att:ulic dcostliti s-tr trt'ordtl . frL.;citlirii..r:ortlribtt!iilorin. tlr,rttt:ttiu alt: sf,tcitli;tilor rou,irti, ittlrr ttrt' ;t ctlt nl,' uttlorilor rt.[tritr:ar,:,nai ttles, Io tottct f lit ;i colctrlrtl hra.iLlot'.

[,ttcrarta cslc sIrttcttrrutti, itL fritLtilt',t1, lttl,ti stlttntt ftiittt'i!Lti tlc C,-t*trtt,!ii Ililrttltltttiti !i'tJtt! Ji l,ritttttl lt'ttltt 'tttlttri ltr

!tirlt rt ttrrstt-I:,rcrt!ttl;rr li

Ilidrotehnicri ditt Irlstittrtil dc Cortstruclii-Bucuregld, trtccfiind d.rtit, anr,1 ,OrO, .Iit *le ittr f,irlil,i in tlotrd i'olttvte, Jierare ctr.frin:tnd fatri cafitole. In byitnulro,l.trm st ltdl(.oiti les;prr cercrtdt'i gco logito-ingin eresii., tercnill dc fimtt1re, a-f licartu.ttt.ttlodti cltmelttclor./irtitc.in. niuli:a. staticri;i d,inaniod. a'barajelor gibtrtje.l.e bctorr . In, uohr.nul. al doilea ./>roblemcl.e lyot'ota se refe,rd In barofi liniltLt.lttiLtlr lot:ult:, descdrcd.lor.i gi di.si l>alori h.idrau.lici, cotnporiarea la attiernu,r,si.gtrart!a.;i iutfaclrtl baro ielor ur. nediul o.nt.biant. Aceit tnod, de slntchtraret

,trrnyiril, _f rtrtnlarct inlr-o ;formi. trnit.ard, eclil.ibratti ;.i, cu,l>rinzdtoa.rc a t'ro_blemclor ditt. toolc clat'tle ctrncterisli.cc reoliztirii sau.' ethioatdrii bartiilor:slttdii., froitclarc, t.rcurlit, atfraarghcre ;i httrelincrc.li rtttt l''liJit,iri/t dirt trr priusttL Irrtrdtii ctr tttrnttyoasrlc bnraie Lli.tt |ioytrittiatru ar.fi.-fost fosilile_-firi nrttuca attttzi.astd gi dt: |t.alti tont'elcili ,r roltctiztelord.c st't:cirtliSli ic ltr Ittsliltrtttl, ic studii. 1i Proicctdri, Hidroenergiticc, InstiLrrluli.c ct:rc,'liri ;i ?t'oie cltiri dc

_Gost'odtiriretr Ape Ior (in f re zettt. tlqtt*f roicct .s .,1 .),'J.-.r'ttslttl ic

,()onstrtc!ii Hidrouttrgeticc (ii frezcttt -Hidrototitrticlnr .S.--1.) i;u-rttstul dc I-trcriri Ilidrotchnice speciate, toate din. I)trcttrc;ti,75recltnr. si a iti.i-lor de cottstrtrctori ,,anoni.lti" care mt. dttrat accste nintuttrlc ltirdri. si'ctirora lisc.n.dtrx ctrL-ctti.lclc tnul!uniri. .l.tttorii nul!u.mesc itt ntod rtsft,clttos t'rof . dr. irtg.,Jle:tttntlrtr. Diarort, dc tt cirrri .tastri c.vfericn.ld in.gitteretticri. att, bctieficial utocd:itL tL nuintrlosc e:vt'trli:t: la bnraje tlitt lgrd. .,llttllttntiri rclegi.oie tdresezl\e ntctrstti_ral_o t'ry1f. rlr itt.g. )Iuitt, Sdntlu,.t'ro-f. dr. ing. Dart Stimatitt, cottJ.r1r. irig. Nit:olae llddtticti,lr.,iug. Iott. Tecuci, dr. irt,g. Ibtt.Toma, dr. ittg. Ste-J,ur Iontsttt t'utlrtt obseri'o!iile;i. sttgestiilc care au. t:otttt.ibttit la in&und-tdlirecItrtririi. lrt nnd. sftecitl tttrlltrtlrc.sc,./d 0setnuten, tsislot!ilor ;i. colabornto,rilorn.tei nfroftirrli. itrs, Ir',([u, Sdrghitr!ii ;i ittg. .lltatt -lbdtrlarniL petttrrr eforlttriledefuse nai aks lu t'relucro)'ea or ntateyiale grafice, tnelc diitre tle pe calctt-latoy, rortttibttind aslfel la littata inghrcreascd a iucriirii.

Lttcrsrta se adraseazd tu,tttor s fiecialistilor caye lu.creazd ht dorneniul bq-ryjelor, ctr, deosebire celor caye nctiainzd tri dotnerLiile .proiecttirii sau exear/ei-Irt egald ntdsurd ea poate fi utild. studeu.lilot din, anii- tertnitrali ai facult,iiikrde Hidroteluticd precun, gi celor care trrneazd curvrri postuniuersitare sa.zt, de!erJecliottare in. donettiu,l, barajelor.

I'roJ. dr- 1rr g,. Seful catcdrei tle

Institrtlul .le

ADRI:IN POPOVICIConslructii HitlrotehniccConslru.tii

-

Buctoepti

BncureSli, ittlic 1991

\'.tl n:+ " !,{.1, ".r:,

',.,-,r'..,a.-_- -\ /llri\,i.iiv CUPRINS :

tlr'!iJ. j:r 'i.. : !: Volumul 1

geologico-inginerc;ti pentru realizarca barajelor. . 1.1. Sistemul unitar baraj-tcren de {unclarc

1.2. Corela,rea prograrnului dc iwestigatii a telcDului de lrrntlare cu statiiul derealizare a barajului

1-3- Tipuri dc fundalii stincoase1.4- r\'Ietode de itr'/estigare in situ a terenului dc Jlurdarc1.5. incerciii dc laborator pcntru stabilirca caractcr i sti ci lor rocjlor . . .1.6. Clasificare a ntasi,elor de rocir tlupir calititil(i lor cle tt'reluri de tundiu'c pclr-

tru baraje13ililiografie

T11

tt

2. Terenul2.1.

de fundare a har:rielorampla,sa,me ntclor de baraje gi calititiile necesat'c alc tercrlnlui deSelectare;r

fundarc

lz1518

27

JD39

ltl

1l46)t'71

819l92\2

i1)Bi:t)1l{}1.5 Il6l1r13

I ri.lI S6l9t

:() 6?21242257zs7-i0 (j.12 I.l r-t

38{

2.2. 'l ratarctt terenului de. fundare2. i. I-ucritri (lc ctarsare ;i clrcttaj itr tcrcnut i stilrcoasc2.4. I-uclirri (lc ctarllarc ;i drcnaj in tererrrrri lirrlintoa:ic2.5. r\ncorarcil irt lor:iBilrliog lir f it.

,{plicarea mctorlei elemcntclor finitc in calcti. 1. llazclc rr(to(l(i ck:rrcrttclor firtitr:

lrrlhari.jclr,r

'i.J. ,\ nu.l i zir

CONTENTSVolume 1

Pl:lacc

Chaptcr Il'l.t.2.

1.3.t4

1.6.

-

Geological-engineerinB invesligations for d:rn constructionI)anr-forrrrdatiorr unitarj. s\.stcrrr

Forrndation in sitrr iwcstigatiol tcchuicsLnlx)rator)' tcslins {o[ roc!< propcrlics c/aluatiotl

Corrclatiou ol tlre foundation irrzcstigatiols pr.ogmr-tr rri r datn dcr,,clopment.sTa(cIlocli lourxlatiolr tj'pcs

n._11

l21518

4116577L8,1

Classilication oI the rocl< ntasses according to thtir ploPertie.s as danr torrn-datiolt .Bibliograp{v

Chapter 2 -

Dan foun4ations2.1. I)aru siies sclection aucl foundation lrccessary proFrties1,2, FounclatioD treat!':rcnt?.3. Sealilg and clrailage l-orks in r-ock tourdations?.{. Sealing and draiuage $orlis in earth {ourdations

3039

1l

2.5. Rqck arr,:horingBibliograph,'-

Chapter 3 -

The Finite Element l\fethod in dim analysis ,.,..,.-.

'gZ ;,._+

-1.1. Fundamcntal of the Finite Eletnent Or",no{ . , . . . .. :,,,.i. ; gZ :.;:',.1.2. f inite etement types3.'t. Static analysis .5.4. Dynamic analysis .

... . ...*. 136 r.... .,.r.5'1j6 1I3.5. Briellv presentation oI some cornputer codescuuEs r. .;..-..a4Bibliograpby

. ,,.. .,,.,.1 . i-.

4.1. Concrete dams time de"elopment ....., .,;. .", :--, 'j;.:.:14.2, Concrete as dams construction material . ,i , . ,; . .. - , ': :! !;l- ?i:{.j, Temperature control of conciete in dams ....: .'..';:..,t:i '. ;j .

{:9r.. Butress dam

,: 1.12..

. t.

1.1. SISTEMUL UNITAR BARAJ-TEREN DE FUNDARE''.'

..'''

Aspecte generale. Balajul prol'riu-zis si terenul sitL de {undarcalcituiesc un sistem unitar inseparabil. In nici un alt domeniu al construcfiiloringinerestintL cxisti o atit dc dirccti si suiusi .irttettlependenti cri tcrcnr:l d('iui.lor'"'ca irr rlonrcniul barajclor'. I)aii la :rceasti irrtcractiLrnc st adrugr-L ac-!iunea apei cu efqcteie ei nrecanice, f iz ico-ch in-rice 9i biologice deopotrivi asu-pra barajului si tcrcnului dc lundare se obline un tablou mai complet al pro-bl-emelor complexe care trebuie rezolr-atc in proiectarea barajelor.

Condi!iiic naturalc geologice, geotchnice, hidrogeologicc, nor{o1ogicc,cle surse. de matcriale locale dc constructie ale amplasamentului influenteaziintr-o nralt' nrisuri asupra t ipulr.i i dc l-'ara j , alcituirii sale constrtict ivc ; icornportiLrii in exploatare. Ele impun un pronunlat caracter de originalitatei,.

-,-^1,-..--^ r-..-.,;-r^- +iecare L,rcr are constituincl r.rtr unicat. \ecunoastcrcirsar.r intcri;r-ct:n'ca eronati" a concli!ii1ol n:rt'.tlale clin antplasametttt' att contlusla celc ma"i grate acciclcntt: clin istolia constrncf iilol dt-'balaje. (lcrlarca iun-datiei bar ajului llalpasset (19.59), alunecalt'a mrtnteiui Toc in lacul {ormatc1e balajul \-aiont (1963) , mpcrca prin croziunc:r umphrturilor- a barajulrr i1'clol (1976) sirrt ntrnrLi cilctr ('\( r)rl)h c,ut sttlrlinilzi inrl,orl;rrrt;r curlu;,:-terii apro[undatc :r t!'rcnuhri rlc fr-ruclare ciir.r :rm plasartrc'rt t c] e lr:rtiLjckrr.

Cluuo:rstelc:r calactcr ist ic ilol rnatt-rialclor tlin torcnul tlt' funcl:u'r' cstc oplol)1,'nrii inconrplrrlLLril nrai clif icill'r dccit pentru matcrialclc din lraraj . Spr.'dcosclrilc

':..: .: :,: ':1:_li

rajc tot tnai inaltc pc tcrcnuri dc funclarc tot mti dificilc, gi chiar crcqtcrcasiguranJt-'i lor, sc lcagi ncmijlocit de doi {actori principali iu cadrul proble-rnci analizatc. Acesti factori sint:

-- pcrfccfionarea lnetodelor geologice 9i geotehnice dc invcstigarc gi det:rrentificarc :r carlctcristicilor tcrcnului dc lundarc cel uutin irt r:atlrul lirnitc-lor

r"i e"""i"i d" tL;11;"'" ,*"i u"t"1 . In principal un asemenca prbgta* cu-prin"dc succesiv urmltoarele fazc: prefezabilitate (studiu preliminar), feza-

'r; , Lilitrt", proiectare finall s-i execuf i-e,'continuate de un proglam de inspeclii

." "

rieriodice- si suoraveshere -r;e durata: exploatirii Ill. Dupi normativele in

diversc llri se practici diferite. moduri. de schematizare a programu-

. Terminologia'folositi in diverseTerminologia foiositi in diverse !iri, pentru diverse faze, nu este totdea-una consecvcnt"i. Importante sint insi dc ilarificat probleme privind obiecti-.,.^I-, ,lc .+i.c in Ii..,"^,'e {:,24 s.i nc haza 'lor de stabil it nivelrrl si metodele de..lna consecvent5. Importante sint insi de Clarificat probleme privind obiecti-..r,ele,._de atins in f iecire {azi gi pe baza Ior de stabilit nivelul gi metodele de

. investioatii ale terenului de'fundare. ln acord cr.r raportul general la problema\relC_de attns ln llecafe IaZa Sl pe DaZa IOr Oe Slaulrrt lllvtsItll sl rllctuuurs uinvestigatii ale terenului de.frrndare. 1n acord cr.r raporlrrl general la problema,.Influe"nfa geologiei'9i geotcirnicii asupra proicctiiii barajelor'. Plezentat clcItrrotlgnu! p:irchcr la iel-de al X1\'-1ea-Congres al }Iarilor l3araje (Itio dc Ja-neiro, t98Z) se fac mai departe rtuelc consideralii [l r.

Faza de prefezabilitate (studiu prelim inar). Obicctiue : Seleclia prclimi-rari pe bazi-de studii dc variantc a amplasamentului ;i tipului de baraj ;rlisnoiif ia generalS a baraiului si a lucrirrilor ane-.'i: surse potentialc de ma-dispozitia generali a baraitrJtr i qi a or ane-.ii; surse potenlialc de ma-teriale 'de constmct ie ;compara,t ii preliminarer asupra costnrilor dir-ersciorvariantc .

Niuelul in,-est'igaliiior lsrettrtlui tlt fundart: Determinlri gencrale a -geo-logiei amplasamentului barajului;i Iacului clc acnmularc ca parte.a gcologi-

ei"globale-;i regionale. Identificarea conditiilor critice gi a di{icultalilor deconitrr.rclic, a z--onelor cu caracteristici incerte, necesitind explorir.i liitoare_suplimentare. Prina estimare a grosimii stratului cle acopcrirc (ah '.iuni,

c.irlcltl 1)r'tttltl iulalizc l)rclinrinare tle st:rbilitalc Iolosirrrl vrrior-i consct.r.atiletlt' I:r t|slc ltrrlerio;n'c |c nr;rtt'r'ialc sirnil;rr.r'. S{alrjlitca llrt,{crlclr,r-

,

i, ', 1.3. TIPURI DE FUNDATil STINCOASE'

caract erizarea rocilor stincoase. ]Iarile baraje in co'diliile obi;r:*iienecesiti terenuri de fundarc alcituite din roci stincoase masir-e . prin ,.siin-Sol:e" se inteleg acele roci magnra.tice, scdimentare si metan:orficc care poscdi.legituri tari intre granule (matricc cristaliue sau nrasi ,le cimcnrlrc) si aupropricti{i elastice in masir'. }Iodulul de comprcsi}r iiit ate .Ii, al actstor':ocistincoase este de minimrrnr l0o/1, (1i > z 000... .t ooo )lJra) tlin modrrlui decompresibilitate al betonnlui. J)upi mirimca motluh;lui cle 'comprcs ib ili ratc,rocile stincoase se impart in slabe (Ii

-

z 000 ... 7 00c llpa),^ clc 30 C00 lipa). tz1.

- - Rocile stincoase irt ansamblt'. alcituiesc masivele nruntoase si se ciirac-t cr ize:r.z- i dc obicei prin neon.rogenititi ;i aniz.otropii, gracle oifcrite cle c*

. tare 9r tracturare. ( aracterist ic i ie gcologicc si niorfolo5Jicc ale nrasivcior nln-toasc sint escr)tialc penlm alegerea iipirhri Lalrjrrlrri, a r:;orlrrliri si.rr dc c,-.n-strucl!., a dlSpllnerlt trl{lrror lucriLrilor din norlrrl IridrorLl:nic. in lrc('slr.con-cii!ii ap:rlc_cit clcoscbit cle utiiir o clasificarc a catcgoriilor ic roci stincrrasedin

-punctul de vcderc ai caliti.tilor lor ca tcrcnnri ilc lun

Grupo fipl fundaliei,gUOis-

.9

.&

s

\

c

oJ(J

b

c

d

e

es

s

's

re:sw'

Elritrsr

FC5E

T

t-i'n

I

: NFI pmft,rri crgloosq a&{cf t--l]f nisio tu oietrisfitl piehi| cu boloidngt-!..',l catcdte

ffEtH tongloneraleWm

.sedinenteFlT-l gresriE?1 argilite Sisturi

-J aryle qrezoase (silicioasel

EE9] g:ibLri +i arkidride#' 9t6ii fineE islt)s1

^:e1.rt,1ic.FijA gnaiseEll?l sranilel l diabc;ell; bazeiiuiiffi. tufuri parfiriticel:

".-.i . tufuri bozotice

ffi gobraLri| ,g I zarc srarfinlea-7-t rupturi tectnhe174 tisurl Fig. 1.2

-

Tipuri structuralepentru categoriile de terequri

de {undare a barajelor..n gructw onqeoe nonos fratiticate Strucfuri neonrqene bi sat mltbtrdificate

6r6ierc Diferite Fine 6rosiere Diferite

c

Dubuar IlarYa

E %k

A,lturniEk Olq,mp-ehT$k

*.**ff.aftfisk

16

:. ::: , r ..Teienurile de fundare de categoria a cuprind structuri stratificate nede-, '' ianjate tectonic cu dispunerea oriiontali. a itraturilor. in aceste terenuri poi: apare fisrri verticale in '1eg5.tur5. cu diferiti factori fizici (reducerea volunului,

contractii prin uscarc, schimbarea inc.lrctrrilor in timp etc) si iizico-chimici(aclitmea temperaturii, dizolvarea substan{elor solubile, datoriti circulafieifluideloi etc), independ-enfi de procesele tcctonice. Fisurile sint in mod o-bignuit intredeschise. In afara lisurilor verticale in accste tercnuri pot siapari gi altc grupe de fisuri netectonice legate de erpunerea in aer a rocii,fenomene de suroare. dilat5.ri si ex{olieri din dir-erse cauze {descirciri orin

catcgorie dc'ieren de fundare se subimparte in 6 tipuri stmcturale.,:gi numlrul straturilor cornponente (f ig. I .2). Accstca sint

fenomene de surpare, dilat5.ri gi e){olieri dir-erse cauze (descirciri prinmicgorarea incdrilrii titostaticb) . ln structurile geologice neoniogene pot fidiferenle mari intre rezistenlele diverselor- straturi. \'iile fonnate in astfelde structuri geologice, de reguL5. sint largi si au forma de Ll, iar grosimilealutiunilol ajung pini. 1a 20 ... 30 m.

Terenurile de fundare de categoriile D .../ cuprind structuri stratificatecutate in care nu au apirut ruperi. I)up[ asezarea structural5. pot fi: mono-clinalc (6), anticlinale, (c), sinclinale (ri), cu cutiri difcrite complese (e) siverticaie (./) . Fisura!iile la aceste categorii de teren sint legate in plincipalde intindcrea straturiior, conditionate de miscirile tectonice verticale ;itangen{ialc. Prin accstc sistcmc de fisuri masir-ul se divide in bloculi. Depu-nerile alur-ionare in vir.ilc lormatc in accstc stmctur-.i pot avea gr:osimi

Accste structuli de regulir inflLrenJeazi. in nalc mirsnri car actcristicile me-canicc ale Iocilol in conju riltoare ieprczeDtftte prin roci scclimcntare sau me-lrrrrtrriicr'. l\'irrc,il'alelc t fcct,' asuljra locilor 'inconjulitoare sc nratcriali-z.cazr"r. prin lransfornriu i

^

rn incla) ogiit in zcnl arircolei clc contact 9i apari{ia{r':rc1 ur-iIol d:rtolil it 5:r:1,inrIilgc r-ii intnrz-iruiii.Tcrcnurile r1c funtlarc dc catcgoriilc l, lr silt alciLtlitc di1 l:rr.iL rirciti.

in rncrlii tclcstrrr sau subnclatic. Itrin lircilcir lavei clupi rcr,irsaLea cj in nrc-

de deforbatie edometric-

3(1 -

2v)

-v)(1 f v)(1

-

2v)

I

zilate,distanlare, deschidere, rugo -

a rocii gi distanlarea frac-turilor ;

-

incerciiri seismice pent):n cartarc si per',tr'n indici ai calitif ii rocii;-

carotajul gcofizic al fcrajclor.Incercdri t'en,tru, froiccla.re :-

incerciri cle deformabiiitate;-

iucercziri de forfecare directi;-

per n-reab ilitate in tcrcn, prcsiunea apci su.btL'rane, controlul curgrii,recoltarea probelor de apir;

-

dctertninarea elorturilol din loci;-

urrnf,r'ireir deplasirrilor' gi dcforma{iilor rocii, a impingerilor pe sPri-jiniri, a cfortrrrilor din ancorljc: --

-

tletcrminarea r-ezistenf clbr uni, lii Ei triaxiale;-

incerciri cle ancorare in roci.l\'Ietoclele dc investigare a tcrenurilor de fundarc sint extrem de diverse,

proiectantul fiind in sitrialia dc a face opliirni intre elc. Opliunile pot fi insd.ideseori controversatc, de altfel nccxistiird intotdeattna baze obiective' Deaceea, irr continuarc dtrpd" Londe l3l gi Pircher |] sc face o scurt[ recenzarea celor mai nzuale rnctdde dc inveitigire a terenurilol clc {undare a barajelor,.insistlndu-se asupra lirnitelor si pcrspectivelor de aplicare pentm.fiecare'

[9

Invcstigafii geologicc gi hidrogeologicc. Dintre toatc rnetoclelc dc inves-tigalc a tctcnului dc fuucialc, cartarca gcologicit {urnizcaziL cclc mai rnulteinlolnaf ii lrr irrctui clc..cost ccl mai scitzut. Clartarca geologicit trebuic sir secxtinrlir |c o zour'r. su{icicnt dc rnarc, dcplgind amplasamentul lucrirr.ilor,pentm a.lclmitc cunoagtcrce Proccsclol gcologice regionalc gi influcn{a 1orru-;rfla liitoarc.i lucrriri.Influcntr lor poatc fi liotiLritoar-c asufr.a fczabiiitirliii i'l:rr ir'r' ;l l\roi/.c11lllt'.

lrl rlt.t:r'ictclr gcnclalir gcologiciL a zotrci nmplasanreltrrlt i tlcbLric -sir sc

..rLlr1irirz.,: in notl

Fnomere fiu icc Proprictili liziccmlsurale

1n'/estigafiigeofizice- desupra.Iati

In'/estigatiilieofizicc ingiut-i defornj

Prospectiu11easeisrnici

Prospecliuncaelcc!Iici

ProspectiuneagIa'zimetrici,

Prospcctiunca,r,l1aglretical

Prospecti11lrcaradiometricd

UDdclc elastice

Cimpul cleciricterennlui

Cimnui

Cinrpul geo-nragrLctic

Intcrtsi,'ita'tcitd ia.1ii lo r

Potcnlialul natu-irll gi rczisti-,rita-

'tea,

Gra'/iiatca

Viteza, undelorelastiee

Coulponcntelecimpului nlagnc-ticDcnsitaica li u-Dr id ir.rtc&

Structura qi Pro-prieiilil dinani-ce ale terenului

Siructura icrenu-Iui $i apele sub-tcranc

structura -ierellu-lui. Cazititi il te-retl c-,/cniual ilill_plule cu a.rqill,-Strr1ctura.terennlui

Sirtrti iira lcl a:llr-1r)i ii al)cle su oie-rallrl

Structur a 5i r:r.l_-p.ierir!ilc (ij:r..lrri-cc ale tcr'cnu Jti!

St lctul a icl-ai1l-lui si al,elc s!)-ir:e-'r'i,,llu

i'r ()|l icl ar l ilctt tr'lirrlrr i

Carolaj sonic

Caroiaj clcc-trrg

Cirr'o1itj railio-1..1i'/

l-rdrle cl&sticc

Cirr]Pul r. lcct t icaI tcrrn'.r lui

I t] ic]lsitar.r! r'a-(liai ii l(,r

Viieza u[tlclorelasritu

l-olt'tlliaJuI rr?t1u-rirl ij [( zisttrllnLcasi)cciliciiI )cnsitirlce" ii u-llli(lilartciL

t(}rilor r.itcz-r,lor. rrrrik,lor loirgiturlinal,. (l r") liri a :c liicr- iot:ri,' .:'.rtt giiir:;-tlc Ilros l,et.i irr n i . ( ) :r.lri.,r'ir l,loc :, i:rr,trrlu i ilc nrirtrrr':i:t vil)ra.i iilt,r irl lrro:nc.-1lltitii.' 't,,:iii nrciu(l:r r1'fr:rcti"i r:tt l))'i':/'(rIlit

.

in Iig' l i l'ttrtr {rr-l- rlc .g' n'-

ioi" ,, uif,tuliilor- si pr.rrctcic .1" r..cp1i. lrt'lxiie.si fi. t:.lincare. lfctotl:r s-a,ioi",lit cxtrirn clc'.tilir pcnt

'u^ in'csiila{ i ilc

'rclinrinare ,'})entrlr comparatiilc

iiit." .lir.tr.t" iu'l)lasanicrltc. 1n citcr.i z-ile ;i 1a 1111 pret 4c co.si rtrirtinr,lxr.t I tolrtirrrrl. irrfor rtr:ri ii rlc lrlrzi ilt ltntplasltltlcnin cotnpl' t i.ller i)l oi.it t c iLlttt'rl(i)''

Altt. l c.lorlt' lalg frrlr,silt' sc jrrclrtltc:rzi ilr itt\.r':lig:r{ttlc gcollT.tcc llI,A."lrI tde foraj (caroiaj gcoiizic) . Carotair"rl sonic (cross-llult:) l'ni'jj i'- I llt'i']]]11'l].:"vitczclor'

[)isltoziliv pcnlrunarcarea non enluluilfe(at sn

-o--tabiu nJlti tanal

Exploziv lj-r il=- i'-1_J--

AnpUficatoAeofoni

-&9. I_.3 -

Sclcmiu bloc a rni,sulilii .riblafiilor ill plusl)cctiunilcl)l.itr Ilrcto(l& lcfrilclici.

Vitcze

l--E"O -,)

p(1 f v) (l -

2v)

Dd

_Fig. 1.4 -

Schcma bloc a aparaturii pettr.u Fig. 1.5 _lli.sur.itori pr:in carotaj sonic [7];caroiaj sol]ic utilizati ta ISIIlS_Bergamo [71.gi p'e'iiz.ute cr tubalii cte,o!el Diametrur forajeior. se situeaze i'tre 95 sitto

'+1T^'-1iJ:"^.:t ,lr 1" apliii pinr la ;ai;.ilid. 150 m si chiar mai muti]\ rtezere de propasare a. undelor longitudinale (.lir) ;i to"i'."d" li,i-rint in fur:c!ie db pira"rnetrii

"r"rtl.l a;-i;;e;;:"cilor, conform relatiiior:,-1'p- l/If/-

rocii;v

Ld

2(1f v) ..

modulul dinamic de

(1.1)

, .... -r:!-EEelastlcltate; v -

22

-' :Hi ;;;ffi;**{r"r"r*l *"imulli.paramerri de r[spuns seismic (viteza;a;1". 6rrr"rr"l", t"igi-.u ae uirai, am.ortizarea efc) care alcituiesc of isi a amplasamentului. Fe baz a interpreti'rii rtnitare a datelor au tost st a-il?rit" J.iJffi'I;;il;#tri Ji" r4J de analizi a ,,miciror c*tremu.re',', 5i"ili p^r"*"t.i l"sh.;J..;^-d"-i"l*r.'o

ast{el de corelalie. intre modulul_dea;i;ilii; it"ti."a r qi frecvenla undelor transversale de propagare prtnamplasament f, se prezinti in f igura I '6 'Tifi"ioa"

"n"fir.i ,,micilor cutremure" constituie o cale ieftini. de oblinere

* ,rrroi i.rior.r,"fii gi"i,;i;-;;ufia cut".te.isiiciior mecanice ale rocilor dintr- '". "*ir"t"-.tii. S;ft;;;;;;a4ie de

aplicare a metodei este ca in ampla-sanr.ent si existe . ,"p"r.t"ta itlrill."ta d! roc[ expusl 7a zi, Iie sub formi deaflorimente sau in gilerii.de prospecliuni'' Testul RQD, Testul RQD (Rock Quality,Designation) este un indicerefelitor la gidut de recuperare a carotelor orntr-un foraj ' EI corespunderaportului in"tre lungimea totaH a carotelor'recuperate cu lungime mai marea.'fo .- fa!1 de f..ingi-e^ total[ a foraj*lui' Tlstul constituie o apreciere"

l...rr"n1.i iracturilor"in roci (inclice de fracturare) ;.i. s-a dove-di-t 11 l]1T:i:^-secazuri'deosebitdetrtilpentrtr,estimareaadincimiinecesaleaexcavallllorpi,J fn roca slnirtoas:l. U;;i diti avantajele de bazii ale testului estc prefulexti-e.r de scirzut. frlaic"i" npO pentru iute c1e

'retri de foraj poatc {i flc't

.'- :id"'1;;1;;!i;Hddi{ffif! r,tl^t11,:11"",.:l:1 9:":t*lll':,1 ,9:'-'":'iil1' ,, if;:il;it;;;i'il;t"i"T"*iii"'i. (de umiditatei 9i carotajul cu izotopi ra-I dioactivi:

'''urvevlr!.

Jl&'subterane precum qi a faliilor, direcfiilor de curgere, caviti-tilor, poro-Iiii si-p..-*lilitn!ii'plminturilor.-Carotajul radioactiv serve;te-Pentrui;ili;il;.nsitntii si ionf inutului de apl, de argili' a vitezelor de curgere-;:ri;;il;l; it"'iie .ie.to'i1. cargtaillilli"::lil :"^ryil:-i3l':l,1l3il;$

, .

..

,, 'Metoila arializei micilor cutremure. ln numeroase. ![ri se_ utilizeazl me-_

l "to.l"i"r,"fi""i ,,;i"ii"r-."ii"-ot.' elaboratS. de Schneider in i967 [8] ' Proce-deulcorrst[inmasurareaamaimulliparametrider[spgnsseismic(viteza

Iie, 1.6 -

I)iagranriL tlc corclafic irttrc -ttrodrr'luI

sL.iiic,lt,lel,,rr,irlic (tr) ;i frc'r' rrl r rrtll''l 'r'lrlt' rvcisale (1,) pculru'difcrite tiPuri dq roci [3]'

llr cllcva ore, fic rlirect pc anrplasarncrrI s:rr'r,, ru'il*;;*ffi{ l,* iliriif :riilti!li"::lj,'ll:i'ri'r' Iotogr: Ii'or coror alcr.cn1a scn,nili.:,i;i,-1,:i;; :' :,lii,i:.iii,,,i di, rnin in.rm*.,.,',l,Tl,'.1;}|"iii,il,li|,";,1'l:l.l:,'l:il'-."'lrrcsrt.sittt rolosir,'Ircc'r'.r 1,c'irrr

.r.l-8'- Depeudenta Ja.in dc iirnp a rlctor-

2

.Fig. 1,9 -

Scllclnlr lxitrtru

O instalalie compusi din pairu obiuratoare dc scc!iune (packere) (fig.1.10) propusi dc Lotris (1970) asiguri ce1 mai b-un control al

.condiliilor decure'"i" in t jmpul experimentului. 'l'ronsonul dc misurarc (f ig. I .10) cste",r.,-ti.t= intre ai doilea si aI trcilea packer, iar tronsoanele marginale servesccuprins intre al do si aI trcilea packer, iar tronsoanele marginale servescca^ bariere impotriva .pierderilor de api" din tronsonul experimentat.

iNCERCARI DE LABORATORCARACTERI STICI LOR ROCI LOR

PENTRU STABILIREA

In acest SC

.[a cornprcsiuncir llructlralir;-

irrriic i rri :rrtizottopi,:i:'

-

dtrliLatc, ablazittuc, ttzttli-t ptin ticc;Lre, iollrlrilitatc;-

pcrmcab il iter tc ;

. Necesitatea incercirilor de laborator' In condigiile cind conportarearnasivelol de rocf, este putelnic in{1uen!atl de orientarea si natura

-discorr-tinriitiLf ilor existente in masir','numai un numir limitat de incerclri dc la-borator sint relevante pentru evaluarea caracterist ic ilor in sitr.r ale rocilor.Probele de roci incercate in laborator au in gener:rl caracteristici mccanicesuperioare celor din amplasament. Totugi e_xistir dorii notiva-tii.principalein'utilizarea frccventi a inccrcirrilor de laborator pentru stabilirea calac-teristicilor rocilor.

Plima motivalic rezulti din faptul ci epruvctele cle rociL, adeseori c1edimensiuni reduse pentru incerclrile de laborator, sint de fapt niste modeleia scar-ir mici" a maiivului clc roci pcutru ci- c1c ar.r trecut o datir cu masivllur in :rcccesi istor ic ecologici"L si tcctoniciL. Astfcl rczLrltatele ob!inute in incer-i..'Lliic p.' e'1Lvc-tc ririci dc rocir intactir pot fi extr-apoiate 1a nivclui inir-cgu-lui naiiv in rlircc!ia obtincrii unor- i6foirna!ii suplirnentalc. dc. idc'ntificalca cara.ctcristicilor masivuhri, 1tilc pcrttrr.r scoptrt iir: iil3-incrclti. O a douit- nro-tii'etic csto cr'L incerciniic clc lairoliltor constituic c:Ldnti ccl rnai potrilit Jrcn-tl1 uncic dctcrminiu i specif icc, ca c1e crcnplu mir,iurarel lczistcrtf ci spcciirce1a clclonnatii pc supr af etelc clc discont inr,r it atc clitL rrr:rsir'.

scopul gi clasificarea inccrciLrilor de laborator. o garDiL lar-giL rl,: iuccr-ciu-i

-

uurflarc qi dtrrabilitatc la lovirc;* r'itt'zn tlc propag-arc a srnctnlni, inrpnls yi rczonan{i;--

dcsclicri nr icro-pct rogr aficc.I n ccrt: ri ri pcrtlrrt, proiecttrrt'.-

tle lcur-, iniil ca inilluriiori'i. rtz-istrnrr:i si lr prtiprictiirilur ulasticc(conrplr'siurrc ti iariali, binxialir ;i uniaxialir, fntindire,- t:"rier-c dirccril) ;-

r'tzistrnf a di-ccontinrritiitilor: si a plaucioi slibitc;-

proprietarli dcpcndentc dc tinrp si cornportarc:t irlasticir;I)iu list:r It',ngir :r ilrccrcirilor dr. laLulator. l)rr)z_clttatc rlli inaintt, incor)rilruarL'sc (k-scriu nunrai trei tipuri tle incr,'r'ciri carc ])rczinti important:-iruai marc in practica clc proicctaic a barajclor: inccrciili

Indiceie S dr.t elminat in acestu

ttr:1 co_..i')r n do r:nnrtt'lrli:1i(- t)s

unde 1i(- 1) este irermeabiliratcade presiune extericari-interioarlcu 50 de bari.

llig, 1.12 \'ar iiLtii! rr.rislcrr(('i la firf-tccalc (i) tlc-a lrrrgrLl llllci (iisc()lLtinui-tirti itr r o

rugozitatca supraf;ielor ln contxcf , rnat,-.r'ialnl

?::-.r'-,3.. 4+'-i: - lr-ri', r:!'!t-':'' 'r ' :;l '.--. : ;

caiititile necesare .ale terenului de fundare.al barajelor depirrd de. si climensiunilc construc{iei. Totuqi calitifile dc rezistcnfi 9i impcr'-riiitate.sint necesare in tdate cazurile. Teste variate, aga cltm arl lost:ntate in paragraJele L4 si 1.5; conduc Ia obfinerea unor paramctri,"o''ti.r,l tiootfttitil" fizic6 ale terenului de fundare' Unii din acc;ti

;;r;;;ti se.iefdre la valori locale din terenul de fundare. Din punct*1 dei"a"i" "t proiectirii barajului. intereseazi". nigte eval'lri ,cantitative _ale

.o"a;t I itot geologice exprimate in . parametri inginere;t i ca de exemplu mo-dul de elasticitate, modul de deforma{re, coezlllne, ungnr de lrccare lnte-rioara, co"f i.ient dc pcrmeabilitate ctc., pe intreega

.f rrndat ic. a, r'iitoarc ilucriri. Evalulri cit mai corecte a1e acestor paralnctll dln stadllle rnrtlaleai- pioi..t"t" sint esentialc, deoarece pe baza 1or se st:rbilcsc solirliile con-stnictive 9i concep{ia generalE a lucririi.

Sistematizarea rocilor dupl calitltile lor de tcrennri '.ie f'.rn'Jare pentrubaraie oferi. inginertrlrri Proicctanl posibilirili s]'oIitn. 'i ' elc:"; -.co: rcli 'in siarliilr inciii,'nre alc 'Proicctului, alc 1;rremctrilor iir3inr ;, s: i .lc .calctrl"l t",-.',r',rl,ri

Fit i.li -

cor':if,tii i'|c 'ezistcilta la -?:il-. 1,1,i - co.clrrtii irtre r.cristoirta l.ri.: ':: -, rrr' rrrii.t',i:tl:i lr( ,"prLL.'.1c ,1'" t,.,.i ro1111r1giiu1s^ n,liiI\.jr'.i l)c cpr ;i.lr, {ir: ti celii -iiar!' 1r:.ili:L sr il]ori'.riul (r,c elasticit&te. itr starc u-ccittir ;i urorlrilul c1e rle{or[ratre,

lietodi rie clasifica'e x r)rasivclor de roci. in r'.,d,.r-,'n ,.l.rboi:rrii uueiilr:i: '{ic dt ci:i--ilicare iinlicabiliL pentru toate masivele de r:oci tr-c.b1ie stairi-1it,' cr itci'ii uritrr0 rl. ti.alua'e atit pentru roci dur-e .ir qi pc"trl,i",,l.i ,r"il"a- |: o.priet:'L{ i1oI ior de Iczistcntri si dc dr.formatie ca facior'i rle,bazd" pentrusiri,lliL rt ua lLnLLlatiilol l,arajclor..

in f igur iir-- 1 . 1{ ;i l.lJ sint ilLrst'ate corelatii intre rcziste'ta la compr.e-sirr::,.' urriar iali dctcrnr inaii Pe cprutcic tle r.ocl in stare uscati crr nrodtrluld.'. oiasticiiete ;i rc.l''cctiv. cu cocziunea. Datclc prezentatc demonstrcazd.esi-.icnta lluor corr'ht ii strinse. iutrc

_pararnetrii analizati pcntrrr ioatc ti-pu'i1e dc epL.r't'tc de roci, tari sau sl-abe, alterate sau neaiterate. Rczuliac1, ti:tul. de conlpresiu.rc uniasiali

-efcctuat pe ep'ru-e te de roci in star-e us-cat.:.. i;oatc li iolosit pentru o ciasilicare genirali a rocilor..

capacirat_ea- de rezistenfi a .'rasi'eloi de roci este influentatr atit de -rezistenla.;i deformabilitatea .ocilor insigi cit si de gradul ior rlc fisurare.Fu:i:,it. dc ripui du rocl'L unLrI din cei doi factori rrien.tior:r.gi rn:ri inaiinepoale {i nai irnportarrt. Dc cxemplu capacitatea de rezistcnii a masir.clordc ruci

'nlcauicc si dc gresii diu Paleozoic estc influcntati i' special dc gra-dul lor dc f isurare. in tinrp cc pentru masiveie de argiiite din p.liocc' 'sarrNr.,,rotr rnz i:f otrta .^.i1,rnasir_ului. :r insS.si guverneazS. capacitatea d!. rezisteuti a,

I'c baza considerentelol cnuntate mai inainte Kihuhi, sarlc,. si .I{rrsrr-nt''ki .l2l clasificd. rocile in trei grupe de bazi: roci tari, roci de taiiemeJiesi roci slabe, in functie de ti.ria ior in stare nat.rali de masir. de roci: anre-ciatir pe baze empirice si prin testul de rczistcnfi. la compresiunc un iaxiali.

C,I;iecare grupi la rindul ei estc

, D, E 9i F. In tabelelc i.3;i t..divizatS. in 6 catcgorii de calitate

-{,, B,in stare uscati.

Iaiecare

L iu 2N /,N6 J0 5n

ii.Roci taii I I, o Roci defte

2qn

32

u\j LGLrrLd [g -1r., .u,

si l.-1 sint sistematizate criteriile pentru clasi- , .

Tabclul 1,3

: 33 -".';2..,BE

Roci dure ,

Roci dc duritate medic Rcci tdoi

Rocile care dePigesc 80-100 trtPa in testul de rezis-tenti la comPresiune in starlibere e{ectuat Pc ProDe (rlibere electuat Pc Prooeroci. proasP6tS,r Lovj.te cuciocan geologic emlt un

Rocile cu rezistente20- 30 $i 80- 100 lrtPatestul de comPres j.unestare liberl uscati,

Rocile care nu dePigeso20-30 I\'IPa in testul decompresiune in stare li-ber;, uscati efectuat Peprobe de rocl ProasPi't5"Lovite cu un cloca!1 geo-logic emit un sunet grossi necompact ;r se Polifitima. Se deformeazi -u5or la, suPra,{a,f5- cindsint to'/ite cu ciocanul

rct n1etali. c

at pe probe dg rocA Proas-pntd.. Lo'rite cu un ciocangeologic, ele emit un Inet foarte compact' oargcnetal nu elnit un Sunerircta.lic. ltocile cele maimoi din a.ceasti grup:r Potli uso! deJormate lc suprafafir cind sint lo'ritiu un ciocan geologi

Foarte Droaspete din Punctde vedeie a1 caracterului li-tologic. llineralele ca're lor-mcazi rocile vulcanLce trgranulele din care se consrl-irrie rocile sedimentarc; nusint decloc dezagregate saualtera.te. Distribufia firilor oste foarte limitati"ansamblu rocile sintsolidc, dense Ei riurc'

Pr-oasDctc rlin Purct cle're-clcre ai ca,racterirlui litologic'Nlincralelc cl,re {ol lllcaztl ro_(ril( / lcirnice ;i gritlulccli11 care se constituie rocilescdimentilrc ; sirLt Pu!i11 irlte-ratc;i tlezagregato. I) i str-i-b11tia fisurilor cste tcstrlnslL,irsig(1rind o aclcziunc strinsir'irr aLnsamlrlu rocilc sint so-

Prolslretc clin Punct devedcre al cara.ctcrilui li-tologic. Gran lcle consti-tucDtc nr1 Prczint.L scll-ne de dczagreg&rcari si altcrare Distribu-tie liInitati-r, .r fisuriior. Inansamblu rocilc sint so-ii.lc 9i drlrc. Iiocilc molsa.u aproP;rltc lor cluc au

I irlc, tl.crrs': si tltrrr'. ProPriciitirc -

"]"1]!.::1.nriri sns, csic lcsibil s:rap.u tinr'! cirtcgoric i C.

Aprorpi Prorsl'ei1, 5 'l!rlc sidurc

'1in PLlllct lLc '/udclc il' Ic.Lractcrului titolo;ic. -Uincralclc carc lrlclLtuicsc l oci k'vulcanicc, {eklsPillii Si mr-ncralclc cololatc clrlll ar 11mica gi anr{ibolul Pot Ii ugoaltcrirtc 9i dczilgrcgil,tQ, rar 1rocila scdinlcntorc, 1(rldspatii

l'roilspOtc dirl lunct dcvctlcrc al cailalQtcrlrluL ll-tologic. G ranrrlele constr-trr('ntc nu dau sgrnnc dctlczlgt cgartl soculrdari! rsiaLltcrirrc, Iircc'/cntir, cril-pitrrrilor cstc rcstrinsaL, c-iiguriod o :rclcziurrc strin-slr. i:r ansilmblu rocilc sinta,Ploalo solidc ti durc

liocilc ciin accirsi:i grlrPilsint aprotlilltq clc rociledc dnrilatc mcdic (.rPro-ximativ 15 IlPa rczis-tcnlc. 13, comPrcsiuuc instarq lil)cri! uscatl-L a ro-cilor lroasPctc). Proas'pctc rlin punct dc weclereil caractcrttlui litologic.Granulclc co stituentc nrl,.1::,rL s,.:rttlrl: ll,: alici;Lrc ;iii mincralelg color&to carc

ciislll, . sccurtclltt ca! gtatlulc

3 * cda, 12

liocili rlLll r: rjirll llrloPr-

33

constiluic tc l)ot fi lrtor.al-1cfi1q ti deriLS[cgatc. l) is-tri l)lt1ia IistlIiloI cslc coIlsi(lc-r.r,ili irrf I,(rrlii.r!(slora sitrlill ccit lllili tuitlc Irilr'1c (l('/n-iJr{!:r1i li a11cra1i, fiirrrl rlc-( (rlor-ati. I'jr(.()l i n)aicljalclIarlcri supclfieial lir l)rr('1jilisrrlilor. 'lr,trrsi Pc srr Pr;tlal a,t r i-r l)ii 1rr l ilor a(lezill Cir cslc

lrt qrr tc r a1 sr)r' {lf/ai.ll.cst1(lsi iiltctiltc rlin lrurret ric vc-( l('i c al r'ilrilr:ictului liloloric.I a r',.c ilc vtlcalicc, fclrl-

in gclc|al frrartc s1r'iIrsi't. irlItr:lrulrln r ()cilc silrt s(,li(l(\i (llrr c.

ier'jil rc (iezagregale. Rocidin accasii gmpi. a1r

siirli:riu rocjle sint in gbr rr.c seu bruil-ro$ca"te.

Iicl(l s I)a 1i i si nintr.aiclecol^f.1te c\istind sccundal ca qlanule consl ilucllte silt iu cca luai tDa[cfartc uior. tlczagIc.qatc,

rlczagrcgalc,crirpirluri lor

iar frccTeDtacstc iinlilalii.

IrroasFte d jlt i-.rrrrct de'..edel c a1 carr.cteruluilitologic. Cr'.tnu lcle cotl-

sti tlrctlte 1tu dilu senlrlgclc dezagrcga ic sccull(laf:rli arltcrale. I)islriltuliacriillirturj loi csio r.cslrjr]siasjgurinil o irric:zi unc srlirl-sii. ln ansarrrLlu roci lesint.puliir clczagregaredar in contc\lul rtnci dr-r'rtiiti absoir.rle par- riroi.Ccle cu r:czistcDld,ola coirr-Preslulle !r star.c Ii ilerauscir,ti, ltrai mic.i de 6...7XIPa, nu apartin acesteiclase ci grupei C.

Granulele constituentesiDt pulin arlteraie 9idezagregate, iar gradulde coDsolidare cste foartescazut. Rocile sint {oartemoi. Cind roci fe sint

lo?ite cu pintenul uuuiciocan geologic, acesta .sc infige in cle.

atcPci

pot a.paftinc

sriiri ii si til](r'alclc colotaLa11 ar:fe|tia cu1rr 1u]ui si t I)czaglt glu t,a ltt c:r1c(;a ra! l'r!i1t!-, fiintl ,-lc r:elrira.i ilirilte ori l)l.iutc satr l)rLut-j.,s!-1tc. J-a f.itilc scrlitllrll-i.irc lcidsl-.i!tii si rijt(.ralclccrlrrr':ltc raro c\is1it sfclllldarca !l.,.Lt lc cor]sti tuc te sr'1ltil it,- r']ic i:i d,-.r qrcgalc liiltrli'Lr ias(a L\[tr]ie sau l)uru-1os{:itlcciL r;t ca/nl locilor. ..7lilcalice.Cf iir-.iLr1rilc siut (icscltise siil( iisaa c.lttin argili Sau;tia_

t it ric iD,.c )lsi zij , dilr rocilca'rinrl o clul.italc lncdiel)ir.r' ]lI)i l colllt \tul u-nci dur.it:rti ai,sollrtc.lJistribrlf ia cliipiliurilor,-src rr'rr:idr:rabr!.r, rna"joriiaica. fiiurl pu!irr rlcs-cirisc. Criipiturile sir11r!ltcr'atc ti dezaglegalc,dccololate $i aclesca conti-rlrnd stt aturi subiiri dc

i..ol.lgic (le ccle nrai DluloIi sc sfartrii:r. De linialor. liocile ploaspete dint.rrrrlct ,-1e '/cdere litologic,(jirr au o rctca consi(lera{ic .r'ipii'!uri dcschisei11/i;ci c, stare sldrilnicioasisiri a(laica ilcluse in aceasti(lilIcSoriL..l)ecalcce miuer.alele Grairulele constituentei0iirleazi. rociie',/ulcanice sira dezagregate gi al,:ra:11l'ric care Cotlslituie r

o ic!'-.a ricas;i. dc Jisuri fine.Lo, irc puie;-nic cu un ciocaD

ciic :criiincniare sint consi-dcirl.il drzagrcgaie, in ar]-

gorie au lisuli fine introarecare nd,sui-;-1. Lo-7itecu un ciocan geoiogic, a-desea- sc slarmi, pe liniaIISUIlIOI.

rnateriale dczaSrcgatc.Rocile din aceastE,

rate, iar gradul delidare este foarteRocile a,u o duritatedie. CrdpS,turile sintplu distribuite. Ele sintdeslhise ti confin. mate-

considerabil : dezagrega

arqil.i si nraLer-iale riale dezagregate tigite i[ caotit5li cbile- ln rocile din turi de argile in cantiti,fieonsiderabile. : Rocileciltcgoric se rernarcS. o distri aieast5,. categorie , sin

CIirD;rruriic deschise

bnlie anrpli a unor Iisuri liuerar ie liDia iisu{ilor se pro-

: l.

2t

Tabclrrl 1.3 (cortlttruarel

pe: linic fisurilor,,.. iar:.'J

Tabelul 1.3 lcontinuarel

Grtdr,rl de consolidare algranlrlelor coDstituenteiste foarte scizut, majo-ritatea, liind Iisipoase sau.argiloase,

erteSorirCe roci

D

't. 1;

Ilodulul steticde elasticitale

Ida\/cml]

E0 000sa!!r rlla!rrnult

40 000 -30 000

1.i 000 -40 000

15 000satr ttlaii)u!r D

de delormxtreIdaN/crnr]

Ccezirrneikl.r\ictr!l

l(,salu 1lrit1l1rr,]!

20...-in

i0.. .20

10sau nllLipu! in

lir.Ehiul

ilr,rrjoar;fl

--l).r.b-l

30, ..45

1_5. . .3 5

ciccaiuluist snilirlil

a rocil otLl2l

15sii rr ]]l;.iii..ri in

50 000-

SCl1I

I'abclul 1.5

Tiit ia proprie Con(lilitlc dc disiribulic a discontinuit[lilorI)cnsilaicil (liscontir)riti-rf ilo.

l\

C

clxseslxrr.lrrd

sr,,irtl (lcCIisc

(radul d,rsul j(ljficrrrc

)c lr(L

Pract icsoiid

Pufinslai)

Cr ilcr irircrislcr) 1a Lr

Irh\rcnrrl

starrdnrd

(lcschirlercxfisurilor

Inchisc

Chsc

IrntruDi\tinlll

dintrcdiscont i-nr itili

i,,,1

>3,0

0,5...3,0

0,1...3,0

D isi:r!r t:r

discont i-nnitlli

Lnll

Clascstartdard

Iisurilcr

\r:Li-tciat:.

Prac'.icrcil i ic -Iala!

.\ lt crat ii

Pufinr i-r.spirt-dilc

Rare

Rispin-dite

Foarterdspin-dite

> 10,0

2,0. . .10,0

1,0...2,0

Practicirlchise

Deschise

Conrplctncalte-la tiPutinalteratift coro-datiAltc.afi,colodalicu mate-Iiale aljterate a-dcrenteintre pe-reti

Foartealterati,corodaticu argi-le 9i ma.terialeaiterate'intre pe-reti

Foaitcaltcrafi, \

).40alut !

wiQt'5 ; ,i= ,. ,.!*-1i^atlt ]-'i a::' - iffi*irui '1,s-i-.fi l.:--1'..t'. f. r -i^: i'.s i:--l*:t ,:,; .r. ' r .tt!i:1. - .,, i !r." .l'.,jf.-j :. '_:-,:, , :..

7E tr.Astf lc ARf

ROCI DE TARI I4T DlE RO:I SLAIJi

I Slarecdr{mtnutlcrtlor nnemta arccii tiscriatinuiicl. lo t'

Slcreaninercla c

racii i isccnl inuitc!ilor

"! -.3ia

E -'d'

-'l I

UL-

-:E

9

at,..a.l Ei

sJ9' r-j

:1 ij

lit li;'.,:..--S l; r;, -l,c ':: -.-

.._ :: i_i i

ll

/L

o

A

o

^-/ .:,,./L %

L///L

;,/LL,,./tL,/a

o

i'I

---| ^/:,/a

liiBt o/

,/a o/ o,/ o/,/ t\'t /aai^a a

o

o

A.

a

^//aatr'Ea

oo_----,

O / iO./,/L i ,/ i\D

,/L /LL/,/a ^//a /a

E ^///a ^//a a a a ^//at//L 7t L///4,

F a of.siad 3 a o oa

tfsict, o aa o

.6

ln tabelu] 1'4 s-au prezentat deja unele corelatii intre parametrii men-ti."Jii

"1;i in,i;;""e;';Jt'.s-; ;.- il"ri" a..

-.1.'AIte dati se prcz intl inf ignra I .16 pentru rnooufti'i^at a"t"t*a{ie (/:-) si nodulul clc elasticitate(E") in fr.rncf ie a" ..t"go,li^'i;"tii; J; t;ciL'' Cortlatiilc a. fost stabilite pebaz,El rezultatelor ob!inute iti rt,..to,ln c1e incercarc clr 1)rcsa planir' in prezenE;;;;;;ti;"ti.." li"Arf"i^i-'a"f";-"ti" s-a obtir.rut din

-srirdicntr"rl Ii[iciinfi$urirtoarc 1r"nt.., 1rr"ri"';; ';;-;i;'";; io cl"NTcm" iar inodulul

dc elas-ticitatc :r Iost mochlul

"i,;;i;; i;;g.""t la crir b.a efort-dcfornrat ic-pcntr u pre-

,i.*.."a" f-ti - arrN7.',r,. Cin,l i" cairul testnlui prcsiunea masimir a lost nrar'ricir

'; i:.:::i i5i fln8.: nitt-iji5. i.1i

-

Crrclaiii itirfc c.rtrigor La (Lt)nrasi'/ dc iL,i:i-i si IL'zultatrle testcl.ri dciori:caie il situ: 1..3.5..2;i 9 _ Ii;li-aqle sL:Lrct roilt-c i)alit1.Ll ca,ie?or.iilc de ltta_siTe de ioc:r I), (:. I), 1i si r.csrecti.r 1j;2,

in ieneral nu sint cores'punitrtoare ca fundaliiie baraj ; se Pot aPlicamlsuri de lmbuntr tf,tirea calitetii rocilor $i rocileaoropiaie de cateSoriafj li impermeabilizatepot li satisfecetoare;Rea

.'sistematizareadatelorgeologicedinan-rplasamentincadruluneicon-ceptii unitare a* .f*.iil.lr""" ,"?if"t-.""riit;ie informalii utile 9i ugor de;;t';.ii I" -i"ii""*r pr"i".i""t ;;l;; stabilirea cotelor de fundare a bara- l

tari si de tdrie medie Pot{i imbunlttlite ,9i' utili-zate; terenulile din rocislabe nu sint coresPunzl-toare ?entru baraie inalte

Rea; itr zonele dia vci-n{tatea coronamenlulurbaraiului, caracterizatede incirc{.ri mici trans-mise de baraj, terenulpoate fi tratat ti utilizatca fundatie

Foarte rea

i"i"i i* co.tEiiii dd siguranlir-9i economicitate'

BIBLIOGRAFIE

I. I,IRCIIER, W. Inlluence of Geologlt and Geolcchnics on the Desigtr of Dams,, Froceedings XIV-th International Congress on Lafge Dams, VoI 2, Rio de

Janeiro. 1982.2. GRISIN, M. M., ROZANOV, H.P., BELll', L.D. q-a. Betonni.e plotini na scalinih

osnooaniah. Moskva, Stroiizdat, 1973.3. LONDE, P. Roclc Mechanics and Dom ltound.ation Design. Special Bultetin

ICOLD. Paris, 1982.4. tsANCILA, I, s.a. Geologie inginercascd., L-oI, I, II. Editura TehnicS,

Bucuresti, 1981,5. ANDREI, S. Mecanica rocilor

-

crrr.r Fi aplicatii, Institutul de ConstructiiBucure$ti, 1983.

6. | * * Nornrdtiu priDind categoriild si aoluntul lucritrilor dc .studii rreoloeicenecesarc padru lundamcntarca soluliilor dc proicctaTc rr conittucliilorhidroener gctice. PE 7 26/75, MEE-ICEMENERG, Bucurest i, 19;5.

7. CARABELLI, D., SUPERBO, S. Vs azd Vp cross hole ttreasurernents by uu"lo-tnatic qenerdtors. ISMES Publications, No. 202, Pergamo. 1985.

8. SCHNEIDER, B. Mogens norlaeatLr d.e reconnaissance des nrnssiJ.s rgciieur.Annaies de I'I.T.B.T.B., Paris, Juillet

-

Aofit, 1967.9. OBERTI, G., CARABELLI, E., GOFI|I, L., ROSSI, P.P. Study ol en orthotropic

roclc mass: erperinrcntal teclrniqlLcs, conlparatiue onolgfsjs oj resulfs. ISMESPublications, No. 117, Bergamo, 19?9.

10. PRI$CU, R., Cortstruclii hidrotehnice xol, I, II. Editura Didactici 1i pedagogic:i,Bucuregti 1974.11. MOISEEV, S., MOISEtrV, I. Camenno-zemlianie plotinl-Oslro1ti IJroectirou nici s!raitelistce, \Ioskva, Energhia, 1977.12. I(IKUCHi, I{., EAITO, K., KUSUNOKI, K.I. Geotechnically integrated. eua-luation on the st&bilily oJ d.am

-

tound.ation rocks. FroceeclingJ Xtv-th In-ternational Congress on Large Dams, Q 53, Rio de Janeiro, 19B2.

(

UNDARE A BARAJETOR

2.1. SELECTAREA AMPLASAMENTELOR DE BARAJE 5[CALITATILE NECESARE ALE TERENULUI DEFUNDARE

Alegerea amplasamentului. Anplasamentele posibile pcntr'.r in-scrierea unor baraje trebuie sI satisfaci rnai multe conditii lcgatc atit drbarajul propriu-zis 9i construc{iile adiacente cit 9i dc lacul de acumulare.{' r"In lungul unui riu, in sectorul studiat existi- in mod obignuit mai multe am-plasamente carc satisfac asemenea condifii. -\rnplasamentul linal, alcs din-ompararca tehnico-economici intre mai multe variante, trebuie sl ofere'condi!iile celc mai economice pentru realizarea lucririlor ;i satisfacereafolosinlelor propuse. Eliminarca plogresivir a amplasarnentelor mai putinfavorabile se recomandS. a fi ficutl din fazele inifiale ale invest iga fiilor.Pentm conrparatia economici. {inall pe bazi, de costuri a1e investi!iei sau de'cor.rsunlrr-i cncrgcticc sc relin rur numir redus dc anplasancnte, dc obiceidoni sau trei dintrc celc ar-utc irritial in vedere.

Clhiuvcta lacului de :rcuntularc trcl>uic siL Iic suficient dc puf in l)rrt)']ca-bili. ircntru a nrclucc. substan!ia1 chcltr.riclile cr,entuelc ncc('silrc pr'Iltrll '-'i.lli--seizarcn ci, liorlologic, trebuie siL pcrmitir rcalizalea ttnor voltune tle actttttu-larc- cit rnli nrari, din:rcc'st pr.rnct cle vedcrc litilc largi cu pantc lon.qitu,iinaler(',lns(' siru:rro irrrcdiat in amontc dc anrplasuttteutuI lrrlajrrlrri sirrl cL I" :tra ifavortbilc. ltt:gilnul prccipita!iilor in hazinr.rl hidrografic asociat lacului tleacurnulalc tlclxric si irsigure umplerca lLri anLralli sau trrultiannllit in conlor-mitalc cn progr-aniuI prcr':-rz-ut clc lolosin!c a rcsurst'lor clc lpir inmagazinate.

.

i.n selcctalcrt anr plasirnrentclor rlc baraje sc Lt-cornatrtl:'r o scri!'(lc cr-itcriiPrlnc r I)n.lc.Condilii rtt.r.trfo lo yi cc . \'irilc ingustc cu vcrsanli stalrili si iirr-r. tccjrlctrtemot'I

Contli!ii hidrologitoJritlrtttli,t. I)cbitclc allucntc si lcginrul curgctii pelirr in[ucrrteazit asupt'a. solutiilol pcntru rlcsciirciLtori 9i pcntlu cleriiclcaalrr:[rr in tinrprrl corstrrrctici. Costul Iucr:irilol rlc tlcscirlc arc- dis iparc cstelrrlltiv rcrhis in lapoll cu costrrl arncnaiitii, thr Po:rtc varia foat'tc Inttltin tLrnc{ie rlc arnplaslrrrt'nt; Irrrrc!iona::car lor clcfcctuoersiL polrtc ilvrrr consc-ciltl rllrrin:rlic,'. In r'oris,'r'inii incir clirt flrz,'l, 1rlr'lirrin:rlL' r'or fi l,r-r'ir,-'r'el c:rn:nlasurnr'rrtcltr culc asig;rrlr"r sig.'urantiL s|oritir itr crPlo:rtarca lucll"rr ilor tlcr l' *, lrlr;rrL.,lisip;rr' ,( rtrtlilti loctlt si ,1c ,rlcr's. In unclc rLnr l:ll sa nrcntc l)ot rr\ista cltutlrtti,ciLi ir'r:rtc, linii dtr tnrsrrort cn('1S-ic clt'ctr-icir, localitr"iti ;i :r1tc anrcnajirri:i. crilcrr rclnr1llasarc Iot alccta st'rio.-s cnstirl anrcnajirrii. I)L' ast-tnettcu. ccrucli-tiil, rlc acccs ill anrplasirnrcnt pot rLr-ca iu[1ui'nle sr'rllriiiilr.trlr rlllpra cos-iuiiri. .\ nrples3nrcni c lL' Iili tlrunruri rlc :rcct-. allr.lrejiltr' snlr c11 ilcc('sr,' diiicilclti: r i pe cir rro'ilril clillitt'.

i.nlitati ncccsillc ale tcienului de fundare. Iaiiilitiic lltcfs.itL' pcl]tr!.r 11ntclt:r tle Jurdll-c sc rlilclcnt jazir in {Lrnc!ie clc tiirLri cic ltilaj ci: uurt-azii a :ete:.li;ra. (a1itl-Ltile tcrc.rului cii-, luuclarc sc poi S-nll):r 1x-'itttnr't!o:rit1t clirecr-ii1,.rii--,.:itrair: cl.'f or-mabil it a,. c si ltzistt'tttir, stairiiitatr', i),:rtrrcrl)iiitir',c.

iD geii,.iu1 ull tcr(-D cle Iunclari.] irile I)er)tir,r utt l,xr;ij tic irctoit sa cltl'ac-t;:ii'.-:.tir ir';n '.rnrltoarcic calitr'rti i l :

lr'z istei Li :'r s,.rlicit-ntiL Pentr u r.,t cltiar t'a lttcirrcir ilol d ilconrr n'csii-l il itat L' rc(iusi"L si nnilornli; iu cazul lrr.iairioi

rtr, tei-enul

ir"fnr,'iibiiii:\tu t,.d.r:ir ;i stabil itrtc l.t :tctitrtt, a xl)r'loL' (l' irrIiltlatii;structr.rlir compacti. firi faiii Inejore', crirpitu':i s.lLl zoile Ce altcrare

DL C'11-l1l(le :

-

siructuliL stabili firi pcricole potentiale de ainolsarc a rlnor- a1u-u;cJ.ii alc tcrsantilor sau a1e uncL structuli din fturda!ie, pribugiri etc.

Rocile stincoase si sernistincoasc constituie tclenuri btLne de fundarcpent::rL barajele de greutate;i cu contlafolti. Telenulile nestincoase alcituiteciirr rrisiprrrisi argif.'pot fi acccptate ca tr'rcllttri tlu furtdar:e pentlu baraje-degieurate cr.i inil!imea de ma-rimutn 30 m, ial cele alcS.tuite din pietli;;i bo-lor:-ni: rrerrrlr haraic rlc .rcllei, r'r' iniltinrer ,lc tnasitntrtn -10 ttt-

Oliontalca straturilor, in cazul tcrenurilol dc frrndarc alcitrrite din rocisisioase si sedimentare, influen(eazd- asupra stabilitllii ia

.alunecare.-;i Iapie--dcrile dc api prin infiitratii, in general asupra repartitiei efortur ilor inansanblul baraj-teren de fundare. Pentru erempiificare, in finblul baraj-teren de {undare. Pentru exempiificare, in figura Z.l se

inti unele r:czultate ob!inute pe modele geonecanice, ar-ind terenul .depr,.zinti unele lL-zuitate oblinute pe modele geonecanice, ar-ind ter-enul .dt:

iundare alcitr.rit din stratuli de diverse oribntiri. Cu linie continuS. sint ilus-

con.

! -t!J!t:r,t

ln cazui barajelor arcuite, datoritir sarciniior unitare mai nari trans-mise terenului. de fundare, conditiile asLrpra caliti{ii tercnuiui c1e fr,rndaresint nult mai severc. Rocilc din versanti si albie tlebuie sl fic pra.ctic in-complesibilc, nronolito. rezisterttc. ctrnsc. .\semcnnr c.rlititi jrtdrplin '.'c ingenelal r,rciie eluptii'e si mctimollicc rrnrl.'St'rrlr.tc l)r'r'cLlrl) .i c-in sctLitri"n-tare dc burul calitatc.

Balajele de piatri si in special cele dc pirn-rint pot li lealizate, sple deo-sebire de ccle cle bcton, qi itr tercnuri de Jrurdar t' cu conditii geologice com-plexe

-si nelavorabile. Totugi, tercnurile de funtlal-c trebuie sir satisfaciL unirli,ri-ir- dc condifii, care ie prezinti in contiur.rar-e 13 .Ast{el c1e trebuie sl dispuni de o capacitate de rczistcntir sat islic:"Ltoare

pe ntrlL a putea prelua incli c[rile transmise de Laraj . fl1' 6nnrprcsihilitateiedusiL, c1e irerucabilitatc suficient de micir ;i de stabiliiatc'fizicri si chiniiciL1a actiunea aprrlor clc infiltra(ic din bieiLrl arnontc.

'lt:rcnnrjlc stincoasc clc cliJeriic calititfi ;i chiar cclc alciitr.titc dirl Iocimr.i shl '., satisl:lc c.riScntclc ccrutc pcntr,.r lur.id:trca lrarajclor clin nateri:',lr:locLlc. IJc .lsL.ntL.nca, tcrcnurilc ncstir.rcoirsr' a'lciituitc tlitr lrlocut-i tnart,pictr-is grosier-, bolor':"rnis, itr

.qctrcrll tl,,1,ozittlu alLtviotlat-e l)iilc illdlrseLcio:,..tiitri. :Lt' trttti ,l..' iu:i,i.rit icc' l,lrl'ilc',li:r l)ltLt.l .l, r"l'r' ;r t' zi;1,.'Llt i,stal)ilit:rtii si tasiu ilor. 'l'ercnurilc alciLttritc rt'zin1i scc!ittrtca ttettst'ctsltlit ptiulrarajrrl llalilalrrrirli (l I =- 5? ur) fLrn

1;ig,2.2 -

Ilarajul llaktahuilk -

soctiutrc lratts r

\iAliz.

Linia terenului

Yi P esnotiti

P.egnolitd

Foli eMetocuorlit

Limito probobili o rocii

Fig. 2.4 -

Amplasamcnt tipic al utlui baraj : a.- lartlr gcologicir; 0 -

profil gcologic prinaxul barajului.

. Raportul gcologic final asupra tercnului de fundare trebuic si. c.nri'di.descrierea amS.nunf iti gi prccisS. a rlrmhtoarelor datc priucipalc:

"-.,

..,- orientarca, .adin-c.imca, grlsi_me.a, continuitatea f i compoz i I ia tuturor

, ralrrlor gi cr5.piturilor din terenul dc fundare;i * grosimea stratului de aluviuni gi dcluvii de pantl;I

-

grosimca stratului dc roci.altcrlti;$;.*.. - orientarea.gi. co-ntinuitatca pLanurilor de gistuozitate;* caractcristiiile fizice alc roc'ilor .Iin ;.;;Jilc lundare inclusiv alerrialelor de umplere din falii gi cr-dpituri.

45

/- ?.2.TRATAREA TERENULUI DE FUI'JDARE

ceneraliti{i. ln mod obigDuit intrcaga suplafa(r-L _tlc IuI]cl rr c a, I'al.ajelor

rlr, l,r,ion ):ii1l ir .lcnt.lttulLti tlL' clrnsarc i 1'arijcJol tlill nrrtrli:rl'' loc;rlc ttc-lrlic r-calizirtii l)e rocl sirniLtoasl cafabilir sir rc'zistc incircitrilol tlansmise tlebalrti. lirc si silLrcturilc adiaccnte.-O considclabil'i atdntie trcllric acorda.ti.I'rr..r'i,r il,,r' riu r'strryltiii t'rr crplozivi.pclll) rl :l plotcja. toca tlc hrntlalc tlc,tlc-rr';rtl,-rr i DIitt rttiliznr'.ilt rrrrcl e:r::tititi l.\ct..i\r'tlt'r'xirLrz.i\.i. 'l'natn cxcava{iileic r.ccontandiL

-sii f ic conforntc liniilot din proicct. 'I'otu;i uncoli pc nllsuratlczloliirr:ii iucr-iLr-ilor si obtinclii de noi infornratii aparr: ucccsrr ;i chiarrl,',lolir.;-r.,'rirorlifjcc lirriik'irrilialt'rlin |roicct [)crltl-u ir(lx])lillr'x csca\-atii-Irrr lrr cotr

nelor fiind obtinutii prin introducerea aiternatili pe conductori a unor eie-mentc tubulalc de dimensiuni corespunzitoale. Dupi inc[rcare, forej:lesint brirate pe intreaga lungime cu material curgind liber.

Cind incirciturile dc esplozir.'sint dcton;rtc, irr prilrr f;rzir a r':rl,lu,ricimasivul'de rocir se va fisura de-a hurgul srqlafetei mai slzrbe forntati detes5,ttira cle gi.tiri. in acest nod sc formeazi- o ciiscontinuitaic carc {L-r'...stezona extcrioali lirici excavatiei de efectul unclelor dc qoc ale erploziiloi.cxLrjrloala rlluct ercavarttt oe ereclur 1ll1oelor oc soc ale elptozlltoi.

Datoriti variatiilor largi ale caracterist ic ilor locilor, disianiele dintreforaje gi incSrciiturile pe gaurir cle foraj lor fi tietcmrinarc rrrin incer-clri.,,in situ".

Telrnica excavatiilor prin predecupaj a fost folositS. cu mult ..ucccs inexcavafiile de shlrrafaji. cu giui-i clc {or:aj r-elticalc si g;'LLr-ri tle fora.j inclinatedar cu panta nu mai l cdusir decit 1 :1. I)e aselreneir accst sistenl a fost r',ii-lizat c1 slccesc lim'itatr. ci nnrrir-,, ..\'.-:,\ tr,',i, trrrr..11.l61 si giLlc.iiiiot'.- 'i"-rlsri^-

z^i'-i"'ii";t'i^';-i,;;.;''i;;;;;.'it.'tn'.'i. 1'rc.tr",r rxca'ati, cl,:suprafatir cu cxl;lozivi: cn gimli lt.itic:lle 1i c r.r g-inn i inciilatc, 1-.ar::rlt-i,-- lalirria tiluzrilui (l(. c\cr.\'r'r. Stllulrilr: u t1,:inoit-tiat rricicritt. nlili nra:.' :rsisterlrrr.iiri cu girLrri incliri tc [5]. i)LlpiL ltttri.i',.,.',' lrliurriljr le rrr-inciP:rlc :rleticcstui sistr-ltt ::itit ui-iliitoari:ic :

3;rosint'a ;r:'.i rlnifornli l: acoir,.r'rrri 1a'r,'r'ai,.'cir loti cL,tu-

sr(-,5r1rrr.i rri.rt LillllLrIlll(! .! .,!L(rir'!r rr rr 1(i,.r'1.11! - ir r 1,L!l Lr'1 .1o ittchrcrl.rc unifc|i]ri :r giLr.LIiloi jnciinatc riir';i r:cccsii:Litli ik'a crc,srcspccif icr"r cic cxplo;:iv ia funrhrl liirrr ii;

-

irosilriliiatt':-, ti' :r cr.:it,' (iis1 an:-

I)osil)il;iatt,ir ri1 :L cr.:i1,' (iislan::L rl;n'r|t lrrtlrj" 5i rcilr;,.'rrcaItti nrl for-aii ruir ttilirlirt, c{)trLl)alativ r:rr sislr,nrul cri lr'iuli lcrtic'lli' tll lLl)r,t I i1-

!'ti{'irIirt, c{)tfLl)aIat i\. r:tr sislr'nrul cri 3iLrtIi \'crtic'll(':-- sttIlaf1'1t' t\cil.,'a'.{r rtr:ri ;Lttctic, IirL rir'1-ii:il i t:otrririlc llc liniilo-. dc

pr oicct ;Ir',r.ri]t, nr iir , :l

-

lragttlr:tLiir r':l lt,'r1i'tiiii nrat j jrtilri'r it r{,(rii (iiliL\ li1r'('irtrl rur (r\l)li).i-i', i:i1(' (l(.i.o]]iit i1)il--() l-.:n]] ii iOIatir, rrit, rririi l,.r rit s(jc sc iri l.)-

i _'_ - '-l ll C il l'{-' :, I L' iL

pagir itr iontL' (iifcdlilir'. iliutr,: r,lc, ntnl;ti ;rceL.t,,1!.\' (l( llirrc'rz'' .r,Lefc'!cle lilrerc rlt' r':.:c:rr utici sinl L'ficit'nti' jrt rliz.lc,r:ar-r'l iocilL,r'. irl ,rlzu1 :rirrl'i-lol iuciinatc o co1a, 1l:rft( ''ollrl).Lt;rtr\' t)1.,i itllr, rl ttn{:r rlirr t'rir,r'giu rrrrrllir,L(le soc sc tlr- l ri itst'liz lL slrrc Ittclc lilri'r'i. irf lircrlincl rlilcct ir::irl,rir .Iicxcit:lt,iilo[.Tratamcntc tienl.ale, -r\dcscoli Ior-iilcl,-,t.xi;lor-:Ltolii srur c)ic:rvltiilc f iralc

( o:l l",l ] . .: . ',r,: ri.,,. ui,\,r i.r.rl, i,.t, ri,r,..it, (ir. ,.rt, j ILi. :l,rlrt', z()l)c ;/. to-' bitc tlc rociL cxtiu:;c la adincinri crrc fr.c irnp,rrriLilc sillr n{,r'c or}ollr icc solutiilc

47

,dc indcpirrtalc a lol rlin tcrcnnl clc fundalc. ln accstc situalii, solu{iilc cu- 'rentc siirt tlc c-rcavarc localiL a zonclor rcspcctivc pinir la o amtntiti. atliirciuic.;i unrplcrc'a golLrlilor lczultatc ctt bcton satt mortat. Ast-tttt'uca ;lloccLtr. t

4B

Fig. 2.6 -

'fratarea .terenului.

(lc {un-

Tratarea faliilor 9i a disconiinuiti!ilor majore' fll:l'-111".-']i,":.1::1i',-::'':

,'lr

f

.Secliune I ..,1

o--- iuneie, pu!u t; de a.ces

fiS. J..7 : narajrrl Nagartado -

rrata-rca latiilor prin urrrplcre cu bcton!r.r..,1.0_ralii; I _ linia tclenrrluil 2 _)inin Iuntlalici barajrr)ui.

Dr'rtr'-ur -cistem dc salerii si pulu'i. Excar-area irateriarului cre uurprere ji,,falii si a rocii alteraii r-" t.!1i)"i.:t$ j;;;;;.i".ro pr..r,rrr. roar.teridicatE(10 lIPa), evitind {orosirea cxprorii'ilor'' i i l;;ii.t,

_a consecintc{or posib'e:rii.iird degrada'ea rocii.,G'osimca,ratiiti,i l-iu.ip"r. a iost in general s'b-1:99,

r", dar pri. indepi'tarea zo'elor oiin8.ti.'a" roci. aiteratd grosi'reamc(lre a excavatiei a fost de 1,60 m (fig. Z.g).-,'

Dimg']:,tunea pe orizontari- a,zoneior- de falii tratate a fost cre circa g0 mgr exca'atiile au fost cxecutate in trei faze .".c..i"", i" ri.."i= i^ra *rlii-zi'du-se 10 m. Solutia a avut.scopul .a i;*iiJ^ l"raxarea, rocii i' jurul fa-liei datoriti reducerii eforturilor irfuil-ill;i-*' prin excavalii. umplereac, beto* a fost erecutati imediat d;p; i;.il;il ;;"t'i;;;H

""iJillIiir,

r:ftr3^l*d-:Secliune B-B

fiC. i S.- Sctrcrrra cJc tratare a fa-xr lor, ta, barajul Naga\-ado; I _falie;: ; ]un",r de acces; 3 _ puturi qisuitoare de acces; { _ on"'oil- irJ_ trensionate; j

-

trorrson de Ialje be-lon"t; 0. tronson de falie excavat;r

-

toraJe pentru injcclii de coaso_lidare.

De{o!i,J C

j.:it

50

+i.r.1 ! 'r)t+!*'. ..4r:a: ii! n -, ),: :

atacati dupi, int de specific

' , "t-'}T ri"'Jii lor,"t" tratate au fost precomprimatg ^.^o. tlco'?. p9:tT:Tl:'

ervalul

. rlr rrlrar, z(,rlt-ru rr4rsrv q* --"- r r0 000 kN realjzati prin post_Forta de preiompti*are totali a {ost dc -circa 4utensionarea cu 2400 kN ;'iii;;" din bare d: :ti1,1::i*:"':'.tt:#;;#';l'nT:f.;liJri r";;"

'-;.';h;t't ancorele au avut diametrul de 150 mm'

x;?## ;;^;,0 ...a0 ;;ffi i"lr'i'..i"iii.t" aproximativ normal pe'planulfaliilor. Distanla int," #"]J a-iosr de, z "' 4'rn oe orizontalit 5i 6 "' i2 mpe verticali. O ancori

"'f""# "flet.ritl c'1n 6 bare cii rliametrul dc 27 mm (iig'

fii. il;;;;;f ;i" i"i;;;;;;;l; a'- fost an-co'atc in r.ocl prin injectareaforaiului'pe o lungime J;;

";' Injecliile s-au {lcut cu mortar dc ciment con-

tinind pudri de aluminlu.'iiori,ri dc prccomprirnarc rc;rl izal in roca din ve-cini.talea rosturilor barajuirri a 1o:t rle.clrca lurr r\r ir'

.Treifaliisituatela,oclistanlimainrareclebarajarrfosttratateprininiectii cu iapte.l".i-l,ti.i;';t;tt;;;p au fost cxecuiate foraje'in lungimetoi.all rle 22 81 I ml. C""t'i-"f -"airi tl'e cimcnt a fost tlc 56 kgi nrl de fora jinjectat.tltport"r." 19ne19r consoliclatc cl"il,t:l':::-d:.:*11:?i:,:Tl^ilil;Lonlportarea zonelur LUIT5L'rrud'L! "':' .'' --;"pt"t#i'#:.t;'11"t;* t3 timpul execuliei ,'i d.pl prirna ttmplere a laculura fost pe dePlin satisficltoare'ihfJtri'fJ"l"*q;i", if:::::1,1,:Il,l?; ,*::1'ji"=,il .1,"T:".11::i,il::"- ",1?;'1'i,1;,'HHi3?;"i

?"":fr .ii' J ;#iii;r i# ;ri "

; ",i''

o t "'J" .'.' oi ^' "

s-Lt:lhtne , zoPrala u d/ I Sect'ine A-A

'6lsJ

.'-';;3,i,,; ?'I"*!"i!r':{:::l'lll:til: i l":1,\;iili,,x'11,"-.i','illi;"*'i;I j nn.or. Frctetrsiolltc; 2

-

corp Lalaj ; 'ii -

cilP'Lt illcor'

:fy'',"a.: t;:l,::,,1*:,i,;":li

,il:",iil:,i;'l1l,l,.'11,,I1X'l,,i,. ''ii"l"",ali.ir i" i,,:""1'.""ln3lli'i"l,l','l,.r1ii:illi]::i:,', |i:_'...'",,ii"'li iij':':'i:""

D-l

Fig. 2.1O -

Sistcruc tle rcalizareit i||jr'' IiiIr'| .lc lcgdtrrrtr: ,r _(l() pc lalr].lc rlc bclon trrrrralc:l'|l(:1i()r', [-drrl>it l_)rrlotrarcarr*ii: ,l

-

laltclc (lq lx,torr, 2 _.tor.t1c l)cntru injcclii, 3 _ roctr,,'l

-

Iruloarrc rlc 0ncor.aj eintctl-lat(|.

c()llihice. 1a cIc;tcl-ca r-igitlitirlii rrctsici zon(,. ;\ccst nlo(l (lo tr:rtarc cstc {rcc-\'('.t ill)licat i. cai. rcalizarc.a ecranelor roca din interior se iniecteazi cusu:pcnsii si nrorrarc cu rczistenti ridicati, cu viscozitate relativ'scizuti sila presi..i mari, in funclie de caracterist ic ile rocii si morfoiogia terenul'i. '

;49.f,!1i'LJ:i'rr .:r::;rr ( r t. 't-

_ ::_.. -i -: ;i ::r : -,.'.1.']'-}'i,.:,1j.\...

,,4.

o

A rl-dri

.o Etopa IIl fotaj,/ 16 nt,

Elapa IIll foroj/8ntt

ttapa ittIllor;j/1n2)

YooB.a

o&--boooI 100 ! 1.00 I 1.oo I

Dcnsiiatca {oraielor pentru injcciii cle, consolidare profund'I in moclobisnuit este mai redusi decit a celor pentru consolidari ^stpcrf iciall' caffi;;; o*t*"li- -"i*a'i dc injec-taie ce se pot aplica . in n'rod frccr-cut;;;;i;;.';;i" J"-it"tii i" s "' 20'mz tle suPralatl consolidatiL'""'"iq""f if"-a.

"-p1.ri, u.,.,'r.op.rl

0_21!_L0- 30_J!__y( nar'i)

0.

sL

I

co::soiida.rc ; :-;,9I""ti1 9i tnclinarea qirt""'riiaiiil-' j' ]-forajelor pentru injecfil destuozitd,tii; d

-

scherna lo..rajclor petrtru injeclii de p."*o.diidur!.forajelor executatede ciment injectatb.

medie de ciment pe mlmedie de- ciment pe m?

8,1

r \ rr , , -t---,'^\*\ \ ' '-f\ i '--,

u.

,'----------- ,; tE''-----------------------)': /f

I\toduli de elasticitit'

'Tobelul 2,7

tn torxiul s5 ldaN/cmll

cresteri [%llnainte de- iniectare

260 000270 000

3{0 000 " 4?0 000

J350 000400 000

40

z)9

J14E

40 00010 00030 000

350 000400 000.,120 000

280 000300 000360 000

313 000

200 000

240 000

330 000

280 000

300 000

360 000

Tabelul 2.2

DupI injectarelnaiute de injectare

DispersieD irpcriit

260 000270 000340 0005,

s5

daN/cme

ltodul deelasticitaletd.rN/cm: l

390 000

dtr\icrn:

t

t

10,36,9

30 00020 00050 000

10,32,6rtl6,S

Medie 290 000

I\{edie

200 000240 000230 000257 000

57 00017 00073 000

1) 2o,o

28 Ilo l

10, j4'>

1i,09,9

..,,,1u",""1'1t";i"'=ilT:1"T;1'3i1t,1,,T:jT]i!:ii{'"''lT::Ixi?'iii:i:'#ii:';B,lii:ill"Jffi il;i]:,,',*n[l"ri:::i'J''.ilJ:l:oi::i':i;",11i,:;'1''::i"'T:rii:

fl'"',t'Jt'''.;l;,.'31: ji!:r^".:,':^r::: lT.i-fl:'l1""i*,iilft1.'t';:it;';"::;'lu,*:.:.i;!ii.:1iliti*:'i,tJ.iluif;*i,*:i;*iri*:t\i{lli'jlu.'t 'i",

"t.t '1;1i

';o Ior'ti' 1,r '111

[' 'tiri iL col'jlrtrr

etapit :;t lucrat lc u'"''iiu '*g.:;i'iurui' l'i:i]i :l?lf,tl,l"i"i,'i]":il":i"li;ill',,'*"lslll;ll;l*1,,'iljli il'll'jl'' ]J.'l.lJii'a" "p'i'" c. acr,conrpLi-mat tinrl cl--. I rtrin ''rr""'i'' '-."'ri "l'l'11-:i]l]iiil:,1,1:=1li"'\1.::i:''l.11ill'.i"i,,'.ii,i,r"

rq.li: d..illl"i,,,",li,.i1i,T'lll'i.:,:;liiii;H;i"i. t,,,i a{,.,,11-,'c.r ',-

:'.l-t;T' :.-,i.ii' i* 11 i\''i!;;;; .i i,' ".i".hn" :, "t,' p "'I'iurpul totnl

"'.'"''i''r"'"i'" " "r'ii"",'u'o':.:iiilt; i::ll,',:'ll":li;: i]l'Xi,Tli:U,n"uljl::i/tn"^!t)",1;"1:iri ilT' ij'J?i'':l;i;';"il";"i;;iLri'l . I'eL-santului sting'

Itlogramttl ge nct irlr clrPliris urrnitoart:lcr

a1 lLrctiuilor tle tratiu-c n r-ocii tle flttrcllLrc a Lralajului

t'l:Lp' (r ig 2' t.\) :55

a

lii. 11ti,f_,, ,:. _ )(,cl;uJlc tralls./cr:.,Lr ptt)t r-rara;rrl ,\lc;rurar- .si'lr (s-S,,Iig.,tlc r-411511,,"1;,,.' ) "rq'ru' r

-

IOstllri- -- /()iit irljr.cliilrr rlct,!((,rrtsr)il(latrC;

,l _ for,ri,_ -...,lc r.,rrr,.iirliuL.. j

.- .,...:;J' ,/'( rllrrr irrjc.liilc,\,.tr rlr. (,lrjl

I ikshotl E Lt

.5i nu-rlind coc{icicntii rle frtcrtlc tlc-r lurigrrl Iisrrrilor s,rrr f,rliilor, plcvcnircalntreniLlii partictrlckx' finc rlc rociL :rturrci cind dlenlrilc sint.prcvirzrrte cufiitlc irrycric, conlrolul fLrnctionirrii;i a stabilitiLfii fizjco-chinicc a voalului1,.clrnitincl inlcrvctt!ii o|tt'rtivc in c;rz tlc ncccsitatc.' \','.rlrrr ile tlt ,'tlrn;,,tr' 1'ot Ii rlc rhrtrit tiPttri: frottttIt reltlizlttc r]r'olticciirr z.orra .lriciorului aniontc al balaiului $'de I'i'g (de

.r'crsaD!i) .situate inlrtrrl:r corlslr'rlc1rcr;r ar inrl scopul tle ctrrttsltLc a chiuvuLci l.tctrltLi. IittLlizltrcalorilllli clc ctauSiirc ncccsitii -Joralc:r unol ginn-i adinci si injcctarca lor laI'l(.-inrri ltrlit ltlt'.' I)rcllLri.a tcrcrtllr,ri clt: {undarc sc Lcalizt'azir plin unul siur tuai rnrrlter"ir.irLLri tic lorajc sart pt'itr galcr ii dc drcrraj

Influcn{a naturii rocii ;i a rnorfoiogici anrplasarrentrr lrr i. _

i Iociic-iiirr',,rr:r'iisLir-a!ia si in consecirrtit pcrmcabi1itatca r a .rcducer ii -.ubpl cs irin i lors;, n-, ic,rolrir-ii debiielor de infiltlir{ie. In acestc cazuri este nccco'louiic .sr-i sci.,rifc:-i pcrnteab ilitatca ltatr',1'a1i sc:IZutit a 1'ociIol', fiind ncce:ale iuiec{-iisl,-,-.cilLle'cu cimelt loarte {in, riisini sintetice etc. l)e obicei, -se retlnntl 1aiirl, iar {or-ajeie pentru contr.olul permeab ilit i.!ii rocii sc dispur coll\'ena-bii in veilelt'a reaiizlrii unei retele de drenaj .

tristenllrl r-oal cle eianlare-rclcx de drenerj tlebuie adoptat si corelat cupar r icular-itir! ile ficcirui arnplasantent. Amplasamentele cu caracteristilizr,iirlc difuL iir' situ cll roci a\'ind |ernreabiiitate variabi^ii aLit pe o[izontaci,i,-;i |. \.crricf,li sint frecr.cnt intilnitc in practicl. Irr accstc..situa!ii siclurirrcste evaluarea ca.racterist icilor de permeabiiitate pentru fiecarc zonesi n ataiea lor- diferentiati.. Zonele foarte p6rmeab-i1e se voi injecta. in funclii.

- ci,: i;r]por.tan1a lor; zonele cu permeabilitate redusS. dup:r identif icare vor feUl :-41C.

Daci zonele pelmcabile se gisesc 1a o, o,arecare adincime sub fundafie,in f,:nctie de inflirenta lor asupr:a debitului de infiltratie, ele se vor injectasru cire'na folosincl fbraie mi-rie de injec{ii si drenaj ({ig' 2.15) . \roalul va{i disr[s zonat (.L srlD;afali si ca densitate in funclie de pcrmeabilitlliie.rlai.surate.

Paliile d in arnplasament adeseori intrerup continuitatea fornaliunilorimpcr.meab ile sau iormeazf, cli preferenf iale de inf iltraf ie a apei din laccu bericolul antren;_rii materialului f in zdrobit existent pe falie. De 7a cazla iaz se vor.adopta mlsuri speciale de tratare prin injeclii sau drenale aacestor zole (f ig. 2.16).

1', .on."p".:." voaiului o atentie egali trebuic acordate. combaterii in-filtrafiilor piin ocolirea barajului'sau prin versanfii care limiteazi chiu-:NQ

I;ig. 2.16 -

Secfiune longitudinalifrintr-un voal de etangare intr-unamplasament cu

-

faiie principali;,

-

gresii in piici 9i bancuri; 2 -iisturi argiloase impermeabile; 3 -{alie principali cu zone de zdrobire

in glesii;4 -

corp baraj ;5 -

forajepentru voal oprite in stratul deiisturi argiloase; 6

-

loraje pentruinjectirrel taliei i 7

-

plombir debeton.

letx laclllrLi. Uneori toalrnil.o sc [rr','1rrrr{csc .u:i:i{Lorxbil in tcrsrrnii (r'ol]uriC-' lrlg) l)rlllru a olri inf iltr,ttia r1'q l t,' ;,r znlld d ' r'oci llc.nrcirbilc. S j-tirrliil' cclc nrri gr','[u s'' intilncsc 1r- ],rc'rlil,' rl, rt'rrnrrrllrc :itrr:rtl pt crl-care sau riolomite, unclc croziunea carstic:r l)oatc creir inrportantc ciLi rle in-{iirrrLti.', lrin cll'c pJritiu :nruirlitc nilclrr jn i:rc sc fot l)icrde intcgrai cie-bitt'Ie af lucnte (fig. 2.17) . Sc crlnosc si'Luir1 i'i cir-r11 l-rarajclc nu aLr l)Lrtu'. f i

ltig. 2.17 -

Yoa'lacrr rular-c si1uat.l.care ca,r'sticc ; ii

-lic fi c:.Iiltratie;

::

rlc vcIsant pcIlirrr Ir'cr-zcJrit-co illIilllaiiiL)f (1iIltr-oin calcaLrq calsticc lg] : I -- iar: (lc ircrtnllalc j : -

ctl-grcsii |ii tisturi ir)pqrrncal)jlci { -- I)urrctc dc infiltra-5

-

vorl do vcrsart DirrI It grcsii itltr'"r' r'..alrilc(lr _ iahc).

59

:e

ii

Concr.pl ii rrtorlerne in proieclare:r voalrrrilor rle etansare. iittt'-o concr'l,liernoclcrrrit in pr'oicctarca voalulilor

etantare si drenaj . A.vantajclc accstor sistelne ctajate

Tabclrl 2.4

I

'l' ,a LI{s/mll ,r.l Ihgr'rr!] , [rn]/m!l I

iprr t lratajului I- alcnit I 21- (10 gfcrlatc I I0- c / id..rt I I

l,ll,l0,7

0,70,60.{

t6312713J

I t67.\u{

5i26lLr

521{il

0,50o,22(J

.29

0, 1.50,070,06

z4N

4

J,,]6,.1.t, I

2,24,11.1

I ipu1 rrasi'rrriu ilrlc frrrr'lar c I-

gnciss I 20-- grari it I t-

irltiLfc I ?-- sisruri I l.l

rl0,70,71,2I,t

0,{0,50,6t,z

L]/-171)llii(,1.

t0iiz.lt.)

1.r2.

-1J

l.:

-li lt{1t-(r.l

lJ . ).1t). t9(),

.l -l

l) li

0,li0.0f)()

,

()70. l.t

l._i

:ll

+,1.5,6{,6-5. (l

)4

? r-)

rr lnr i qclcnLlc I l? I,02 0,7 5 Iiu l() I -ll 4) {).:l 0. i,l +.6 2,7

T

'r'i

iuiiltrrtic m:1i nrali pclttru 1)araiclc rtt-cttitc 5i cliclait: jrr:itiiiciL tt'rlciin!a dex redilcc distantr:1e dirtle loraic. I)e lisctlrct'tclL a1)xlc ln-stilicilt c;r itl tcrellll-lilc calcaroasc..ir se obtili dcusiiitrlc ric foraj crle nrLi nrali si in pirrticularabsorlrtiile -1 5i E iu acestc caz rj s:r lttt (liicrt'scn-sibil cle vaiorile ol-ltinutepclrt1Ll-alte catego|ii de toci. -\ceastir colllfortarc 0stc tiPjcir Pelrtrll rocilec afst 11lc:itc.

Prcsiulca r11aximi. dc injectare estc in Stucral in fut.rctiL: ile adincir:rc'a-'voalului ;i ir-riltirnea batajLrlui. I{ata prt'siLrnii (1) crprimatiL ca laportulintle presiunea 1raxirn5" de injeciare si inillirnea rt'LaximrL a barajulti nuplez-inte \'3riatii importante cu tipul dc baraj sau catcgoria de rocir. Valorileiuasinrc alc hii l air fost obserlitc la barljc de gr:eu"lale ;i barajc furtdatepe granit llndc 1 : l'{.

Ilra din cclc 1])ai utilc valori pctrtt'tt cvaluarca pararnctriior D gi li ailurui loal de etan;are pare a fi pclnreab.ilitatea tocii lriasurari inainte si

r -

. , -1 ritdupi lealizarca r-oalului. Totu;i, pinl in prczent au fost r-enlizate relativ

11n lrrrmirf rcdus de tesie in aceasti direc;ie. i:r figrrra 2.20 se rcfrezinte re-z.11ltatele oblinute. pentru rnai multe baraje din Elvetia [11]. Ttebuie sub-liniat totu;i ci permeabilitatea singurS. (nisurati in Lu) nu poate li aduseintr-o corela!ie strinsi cu absolblia (A, E) . Alli pararnetri cum sint l5"rgimeasi'frec1-enta iisurilor, consistenla suspensiei de injecjie, presiullea de injec{ie

1= t ttul.

Lu /nl,nin,l dl

o,'ii#l

::i,rl3al,,^L-"t

a.u influenfe decisive asupra rezultatelor prezentate in figura 2.20. Dinf.igtra 2.70 se poate observa ci pentru pdrmeabiliti,ti I < Lu i 2,5 absorbtia,liniari zl este de maximum 100 kg ciment/ 1 ml' de foraj . Cind Lu > i,5absorbf ia liniari. tinde c[tre valori de 200 kg ciment/ 1 ml foraj .

- Proiectarea'voalului de etansare se face in strinsi. legi.turi. cu refeaua.-

de drenaj . La''b ard.j ele de beton fundate pe terenuri stinioase voalul'i deet-ansare i se atageazS. spre aval o relea de drenaj din forajc. In cazul bara-jelor de greutate cu ini"llime mai marc de 40 ni reteaua"de drenaj se rea-IizeazS, obi;nuit din do'i, trei rinduri de retele caie dcbuseazil. in galeriiseparate [12]..

I)iametrul forajelor poate f i intrc 4J...76 nm. Consistenta laptelni der-irnoni de ininntin rniic"rrt3

-.i'' .-,.^'r,,1 i- -,.^,,{^+^ ^,,)l ^:*^.,, ..,rrc ra r0:r re r,lti:1ll?'J:il:JiX"J,l"l,,:r 3r(trtaru aPrr-cImcr)r rarrazi: r0 ..s) p.nt.., .orl-,'"ill::1il,i;li:il'lllrlYllli,""':':,,T',i,ji:111" rJrj.=(alc: 1...0,8). Tehnologia dc iniectar.e ohrsnuiti cste in tron-.oane i.scen-dentc dc 5 nr. Tehnologia dc irrjcctarc in 'Irolsnrne clcsccnrlcnrc sc apiicinumai in situalii geologice speciale.. .

Tehlologia lucririlor de injectare. Din punctul de r-cdere :Ll proccclet-lui.dc-injectare. compatibil, rocjle slirrcoasi sc |ot irrcarlra irr ,lbrri cate-gorii 19]: cu fisuri.mici,. dcci cu Perncabil itate- relat ir. redusiL (< 5 Lu) sil-oci cu crevase sau fisuri largi, deci cu permeabilitate mare si foartc lrare.(> 15 I-u) . Rocile cu permeabilitate uredie (5...15 Lu) se in jectcazii intr-opri3l etapi.,

_astfel incit prin reducclea pcrmeabiiitif ii lor siL poatir fi in-cadrate in prima categorie nrenlionati niai inainte.

La injcctarca rocilor cu pcrmcabilitatc redusl"r trebuie sir st: ir derli-ncascir nr mitoarcle conclitii:

-

flLridul c1e injectare siL aibi o r.lscozitatc cit maipicrrk'riic cle presiune sint ntui; t'i' t l u,.it, ilr'Oirrl-c.l

-

srtsllt:llsiile san soiutiiie clrir-nice trcfiuic si ili.zintc srlrlrilitr,tl ridi-cat:-r in scoiltl 1lt'evcltjlii scclit.rrcntirrii -sa,.t al crestet'ii ill-cntiliut.-. li \ isaozi-1.l1ll:.. -.tiurpul .dj -prizri sau Sclificarc siL fic urai lnng pcntr-u I r,--irr.l ir.;piLtt-nnrii'r't':r {lLritluiui in f isur-ile si microf isur-ilc din nr:isir'..

llocilc cu pcrmc:rbiliiale rcdusi (siur ncclit:) sint injc-ctattr frccvc':.ri ilsistcrnul t|orr sor,LDr:l or asccnclcntc, tllLcir LorrL l)(.nritc f iiari::L Iirl;rr',.,L;r- 1r"aclitlcitlt-ca dor-itiL. Accst sistcnr rr, rir l 1;tjril- rl,r a s('l):lla o|r'.lrtitrrilL: ilcfor:Lj de cclt: tlc injccta_r-c, pcrlritinrl litrnuri tlc luc: rr- nni lirlir:lrtc c()lll])rL-l'atiV ctr altc sistcttrc ),ung-inrca. tr-on so:ur cior clt inject:ir-c nrr trelrrrit' si rl.--1it;c.rsciL 5 nr l.rcntlu lL uvilu JonurLrc:L clc scdirnt-ntc la lraza iorirju)rri. l)r'infolosilc:r ttltot'l,xl;p1 1' sIccialc crr:c :r:igrrli o cir'''rrl:rr ic t orrlirrrr;-L ir :rljIrr'l).{i, ipinii 1a p;u-tca irfclioar-ir a lorajulLri (lig. 2.21) sc pot acccqrt:r si t r.olrsc,:ur..:cle injcct:u c nli lungi.^.

,Sus1'rcttsiilc trclruic sit fic plcpar-atc. cu gt.alrrlc Iipr' (cir1c1t fi'1 si loarts-fin, bcntonitiL, algiliL f ini;.itt caztrl locilor cu Icrmcabililrtc rrlrljo l5 l5 Lrr) ln ::{, l,.( irlr:trI.I::jolosili',r rttlot stts'lrcrtsii itlrlril,' liirr'lci ori;ii li.r'rrl rrrcL corisrrnrur i nrlrri

cte tlrater ial chiar la plcsirrtri ruici. 1n ascnrcncil sitriatii siut rcconranclirlii.le

63

Il:i,1. 2.21 - Sclrctrir Pcrlr'u inj(c-i:rr'ca roaii()r' cu Pafrllcalrililalc Ic-.|.:i: I ',:r.,:r i( i||i(,frc:

-'

ccndrlcta! r1e rciut ; i -

rtransoauc(le cauciuc; I

--rarti (lc rcsiarci. prt'sirrriii; -11 -

rllailonletrc; 1,II, III

-

t[(]nsoauL'injectltc as-cerrdent; I', ll', III'

-

tronsoa-c irrjectate e'lcntrial descendelrt

injectare sint relativ reduse (1 . . .5 daN/cm'!) .Injectarea forajelor in roci cu permeabilitate

susi)ensiile obignuite (instabiie) sau semistabile care obtureazi fisurile saugllrrLile di' r-oci prin depu*crca tre'rati a gran*lclol claci viteza de cir-iulatie cste

'rici, i"r .onri.i"nt" fluidul'i ridlcati. Acestc fluitlc conf in--

Ce obicei -

inlocuitori ieftini de ciment caracterizati printr-o granulatief ini: argiiu mS.cinare, Iocss. cenugi f ine erc.

_

['roportia inlocuitorilor.dincalttitatca dc cirnent creite direct propoltlonal Cu

.pcrmcallltltatea rocll.Iiociie cu permeabiiitate mare ;i foarte mare (> 15. Lu) se rccomandi'

I:ig. 2.22 -

Scitcuri pcrr-1ru irrjcctlrca locilor loaatcfisrrlate : I

-otca'za tie 'lrr-jcclalc; 2 -

palicr l)alon;.3

-

lur:trrn tle lcgirturit,pcntm u nrllarca laiieruh.li ;

1 -

tr-ollsoD injectat.

s5. fie iniectate iu susDensii instabile in care o parte din ciment se inlpcuiegte...i ^------! --:^!-:^cu luatei'iale nlai ie{tine alind granula{ie mai grosicri: nisip, .cen

nelunt in amestec cu argili, loess, bentoniti. Prcpt ttia inlocuito: nisip, cenuii, pietrigia inlocuitorilor poatepoate

atingc cie 2...5 or-i cantiiatea de cimcnt. Amestecurile trebuie sir fie cu vis-coziiate ridicati pcntru a nu. difuza 1a distanfe inutile iar plesiunile de

mare si foarte. mare se '.''-

executi de obicei in tronsoane descendente. Injectarea poate apirea necesard. -:si urgentl pe parcursul {ori.rii atunci cind apar pericole de surPare a pelelilorforajului sau pierderi importante de api din circuitul de,'foraj-

La injectarea rocilor foarte fisurate (f.ig. z.22) sc folosesc pakerctialoncu lungimca redusi (0,50...2,00.. m) gonflate. cu aPi sau aer comprim"t.

,,..

'i

CuartileCalcit

Fig..2.23 -

Voa1u1 de etanFare ia barajul Letien (Iran) ; o -

sectiune trans'/ersali. prin baraj ;6

-

rele.reu geologic prin voal', c -

profil in lung prin voalul de etantare; I -

ioiaje --cntru

voal;2 -

forajc pentru injeclii desuprafati.;3-drenaje;{-galerii de Llrenaj:5 -

Iorajede control.

Descrierea unor voaluri de etansare. Un exenplu cuDrinzltor de reali-zare a rinrri \oal dc etangare se prezinti in f igura 2.23 penirtL barajul I-cticn{H:116 m, Iran) . Releveul geologic in terenul de fundare a evidcntiatmai multe categorii de roci: cuartite, calcare, brecii putcrnic fisurate, ceeace a condus la realizarea unui voal c1e etansare cr adincimi diferite. In zo'rLclc l)utornic tectonizare (malut tlrcpt) s iu construit gelerii rle in]ectii,ihcrraj ;i tizitarc pcntrrr conirolrrl direct rl iccitor zonc. Furaiclc irllost irlg'n(ral vr'rticalc del s-mr folosit si forajc inclinaLc Llc Lontlol s,nr fc)llntin;.'r-''r'i:r',:r rurni Ii.rrri ,-" r rr''l'irrri rle in'i'lr rri.i cii ttrri trt.rt i,"1rL tiiir]ttt i\l'

""b" ""vorltrl ,lc cl;r:r.arc s-a itrch jj crL lorljn lcrli,el' ,'\cculirtc dc 1,'r'...1'::ri st'Lcru {oi'ajL' iir cr-antai crecutzric din galeria cl.e 1.1 1-iriolLrl amonie aL i,rur.-jtLhri.

in f igurir 2.2.1 este ilustrat voaLril clc el,irnsarc al i-rarajnlui Poiana Lizu-lLri {11 =..' iiO m) . \roalLrl, pLrtin c}itins ir1 r'ctsnuti, s-:r rcalizat pc o arlii)ciincrlc 70 nr. liorajclc de injec!ii situatc 1zr 2,50 nr distan!iL itLtlc clc air {o:ttriispusc pc do..riL ;i in anumitc zorrc lr trui liniluri. (loirsunrtrl (lc cillrrlt .L1'arial- intro 25 y Z 000 lig/n1 dc foraj, cott-suulrl mcdiLt Iiin(l tle circaj]00 li.,{ ci'rrcrri/[ rnl tlc foi.rj.

I in cxctnp1t c1c pozil-ionalc optimr"r n voelLLlrti c1c ct:rtr;alc itt r:u:t:L 1rl--ra]elol alcuiLc sc pt'czintri in fignra 2.25. VoaluL dc ctangarc cjte rccollritll-dabil siL se rcalizczc inclinat splc arnontc cvitinrl zonelc r.rnde in tinrpr.rl cx-ploatir.rii barajulLri al putea aperc cfortLrri tlc intindr'rc. Irt ntocl spcci:Ll

' 1lu sc rccomiurdir plasarca voalLrlui in zotra piciorulLri anronte a1 berajuhrialcr-Lit, unclc lzr 1ac plin apar cfortrlri vcrticalo lclativ irnportirntc dc intin-delc care pot intrcrupc connt itru itirtea r.o:rlului plitr produccrc:r unci fisurioriz.ontalc pe contactul baraj-{undatic. 'I'ot in cazul analizat sint clc sub-liniet c{oriLrLilc vcrLicalc tutpoiiantu tle coitrptcsiLtnc care apar itt zotta pi-'ciorului aval 1a lac plin. Lltmarc a accstor conccntri'ri de cforturi dc com-

5-cd, 1? 65

n,tir-ln.. Iin,''

N6! 'leci

i ic l

tio$lacr ,1,

n :^..- r'lL,llri .I l,arilj; 2 -- lirnila. 'rorlului rlc5 tll'crrl 'zoalrrlui; {i

-

glcsii; 7r,.,1^..,

;x{

u -

plofi1 lorgitutlilal;elar'lsarc i i

-

(le1-u'/ilr;-

i ulclcaJa!ii de ,sisturi

1rs

, -

i('(lrfc1* l ir ir,ir

' i i/ib

l'oalu I tlcin pla:r;

l,.IIa ilrlui l

I:i -e . 2.25

-

Schcnra uuui -/oal cle etan-sale ia l1n balaj alcuiti .'.

-

sccliurlecent.ali; &

-

rlispuncre in pJan; 1 -corp balaj ; 2

-

ioraje voal de etantare;3

-

foraje de consolidar-e a voalului;1

-

foraje peDtru injec{ii de consoli-dare superliciali; 5

-

foraje de drenaj-

inchidere a fisuriior formindu-sesubDresiunea sub baraj. ln con-arcuite se recomandl Prevederea

OD

I'il-l

I ,i2'Fig. 2.26

-

Schema voalului dc etangare la barajul Paradela (Portugalia) : a -

,cectirrne tians-versal5, prin barai; A

-

detaliu ./oal dc ctanFare; r: -

scctinnc in lnng prin -/oal fi distributiaIorajelor de drenaj; 1

-

ecrarr dc etansare; 2 -

vatri,; 3 -.Lnroc.Lnlente asezate;1 - anro-camente aruncate; 5

-.voal auxiliar amontc; 6 - voal au\iliar a'lal; 7 *.roal de etansareprincipal;6 -

Ioraje de drenaj ;9 -

galeric de injecfri ii drenaj ;J0 -

rosturi {le contractie;' 11

-

descircitor; 12 -

galerie de Jund.

rate. \roahl de etansarc Drincipal a fost prececlat de loaluri au\iliare execu-tate mai intii in amontc aDoi in ar,al. Elc a'.i avut scoDul (le a reduce Der-tate mai intii in amontc apoi in a\:al. Elc aii avut scopul rlr a rcducc per-meabilitatea tcrenul'-ri clc fnndare si de a crcstc rficienta inicctiiior' la voa-meabilitatea tcr-enu,l'-ri clc si dc l .rcs1o cf ici4nle irrjt'ctiilor' lr voa-1u1 principal.

I ..ln figiira 2.21 cstc ilustratir o scclir.ur. prin \-oalr.ll cic r:tansarc ri lrar-a-jului lliul }Iale (/1 : i74 rn) din piatrir cn nuclell de argili.. Itoca clin te-ren1ll de fundare fornratir clin sistLu'i silicioase cu2rrtoase itc rralul chcnt si

ltig. 2-27 -

Sct:fiuuc pr-iu vorlul (lc ctanfarc la barajul lliulIlarc: .1

-

nuclcu de argili; 2 -

lillre in'rclsc; 3 -

plismc dcpiatri"r; 4

-

bnlast nalural; {5 -

galcric clc ilrjectiij 6 -

injcclr:cle urnplctc-consoljdare; 7

-:njec!'i dc .onsolidalc a voalrrlui;,5

-

voal dc ettntare (2 rinduli); 9 -

folajc dc drcnaj ; 10 -

, grlcric rlc tlIcrrlj.

6T

'','\. )1... . ..:], i . ,.,rr,' :;.i-:.';'\!\.. '-.c: }-i.r-i: '.:::\-.1i::.'.i:. 1.;.:.'.' :.::, :'-, ,

. ,,,,, 1.;, '''r.".,'..': :.:,i;:;.',., 11,':,1',:;..,..

.. ..,.

' .._ .' -., ' .

,1.-,-; .,;:

sisturi sclicitoasc gi filitc pc nralul stirrg a fost tratatir irr zoua nuclcului dcctxn.tare prin plombarea faliiior, umplelca fisurilor cu mortar, rcalizarcarurrrri covoL rlc injccfii.tlc corrsoli

- , multe rinduri de foraie dispuse Jn ai'al dc voalul de ctanqare (hg. z '29) ': iForaiele au diametrul ile zs.^..1b0 mm 9i sint plasate la distan!e-dc 3..'5 m,r;i ],Adiricimea'lor :variazi_ intre 20 si {0o/. din adincimea lacului sau 33 gi 750/6'J'

. r din adincimea,voalului de injeciii [6]. Execulia 1or se face dupi" incheiereaj injectiilor la vo'alul de etangare..

-

ln {igura 2.29 se exemplific5. alcEtuirea sistemului dg etangare c1e adin-cime gi d'renaj la citeva baraje de beton din^Romania. T-ungimea forajelordc rlrdnai se situeazS, in domenittl 5...15.rn. In cazul barajelor de greutate'

'': 'ioiutia iu 2...3 rinduri succesive de retele de drenaj este prcfcrati. IIait"."irt, asa cum s-a raenlionat 9i mai inainte, pozi{ion-area r-oal.I'i dc etan-pare gi a're{elei de drenaj se coreleazi. cu starea de eforturi din masivul de

,. frr.rdi.". Voalul {e etansire este recomandabil s[ fie poz.itionat in zoue com-nrimatc mai ales pe directia I'oa1uiui. Pe de altiL parte, in cazui tcrenurilor

, he flnclare, alcituite din-roci cu pcrmcabilitate redus1 sau morleiatl, cor-t-ccntrilile cle eforturi de comprcsiinc dirr zona picionrlrri :rtrLi el_ l,elajirlLri

,.' conduc la dininuarea scnsibiliL a permeabilititli zonalc prir-r incliderea ti-surilor. in aceste zone, amplificlrile.corcspunzitoare a1e prt'siirnilor intcr-stiliale pot afecta stabilitatea masivului c1e fundare in zona piciorrrhri avaL

1 a1 tarajului. Pentru reducerea subpresiunilor, aceastl zoni se_r'ecomandir si' fie drenatd.. Pe baza celor menlioirate mai inainte, la barajcle arcr.rite, ga-leria de injeclii gi drenaj se plascazi in asu1. barajr.rhri, I'oalul dc t-a_ntaleeste inclinit ipre amontc si r-ef ca.a de dre'aj este ver-tical;- (lig. 2.29, c) .

i Drenarea funelatiei. Uzrial, drenaiele sint alcltuite din unul sau maii, , multe.rinduri,de foraie dispuse Jn ai'al dc voahil de etanqare (f.ig. Z.Z9)..t I i----.-t^

---

r:^-^!--r i^ r< ^ rhn ._^ -i -t-+

-I^cn+o t^ ,.t;"+.-tr.-d" ? 5 rn

ln figura 2.30 sint j1'strate mis.rilc de drenare a r-ersant.irii dreptal barajuini arcuit ldu (H : ig m) pentru imbunirtit.irca stabilitltij. lnansambiu misurile au constat din:' galerie cle drenaj cr.i {orajc racliale,ancore, injeclii de consolida