Download - Banii suplimentari

Transcript
Page 1: Banii suplimentari

Banii Suplimentari în Moldova:

Bani Ceasuri - BC

Banii ocrotirii Bătrîneții - BOB

Șanse pentru generații;

Îmbogățirea săracilor;

Însănătoșirea bolnavilor;

Învățarea neștiutorilor;

Înveselirea întristaților;

Înnobilarea celor înjosiți;

Îngrijirea celor neputincioși;

Salvarea naturii;

O rețetă împotriva descurajării

VLADIMIR ROTARI

DROCHIA 2014

Page 2: Banii suplimentari

Pentru ce?

O societate prosperă este una în care oamenii își împlinesc necesitățile și în același timp lasă resurse pentru generațiile viitoare. Oare noi trăim într-o astfel de spcietatea sau cel puțin mergem spre crearea ei?

În prezent, mulți dintre noi trăiesc în condiții în care nu-și permit un control medical, o odihnă anuală, mersul la teatru sau o mîncare crescută sănătos, apă curată, muncă bine plătită. Ne certăm din cauza lipselor. Familiile se despart din cauza sărăciei sau nu se despart tot din cauza ei.

Pentru viitor, în Moldova, lucrurile nu par a se îmbunătăți. Indiferent de cît lucrăm cîștigul nostru rămîne același. Dar eu sunt tată a doi copii și mi-am dorit mult să găsesc o soluție care mi-ar asigura împlinirea necesităților în prezent, precum și posibilitatea ca și necesitățile copiilor mei să fie împlinite. Am căutat soluțile și le-am găsit. Sunt convins că Banii Suplimentari pot aduce toate schimbările minunate la care am visat ca oameni și ca locuitori a unei localități, dar și ca cetățeni a țării.

Am auzit “întîmplător” despre banii suplimentari și am aflat că putem să-i folosim aici, chiar în localitatea noastră, creînd prosperitate. Adică, ei ne vor permite să avem cele necesare în prezent, dar și să păstrăm resurse pentru viitor.

Rămîne să faceți cunoștință și d-stră cu ei...

Page 3: Banii suplimentari

Ce sunt banii?

Banii s-au inventat pentru a ușura schimbul de servicii și produse dintre oameni. Un om are grîu(produs). Al doilea tunde la frezerie(serviciu). Al treilea învață frezerii să tundă (consultație/serviciu). Cel care are grîu, îl poate schimba cu cel care tunde, dar probabil nu o să aibă nevoie de consultații referitor la cum să tundă. Înseamnă asta că cel care face aceste consultații nu are nevoie de pîine? Nu, el are nevoie de grîul din care se face pîinea. Prin simplul schimb, numit troc (Troc - schimb în natură, constituind forma cea mai simplă a comerțului, fără intervenția banilor) mulți ar rămîne fără serviciile sau produsele necesare, sau, le-ar dobîndi foarte greu, pentru că unele produse sau servicii sunt oferite de oameni care se află la mari distanțe și care nu au nevoie anume de ceea ce eu ofer. Cred că este clar – banii fac posibil schimbul de produse și servicii.

Banii deseori sunt considerați ca ceva rău. Alții spun că lipsa lor într-adevăr este ceva rău. Se vor găsi și exemple care vor arăta ca oamenii care au avut bani mulți erau nefericiți și au sfîrșit viața iarăși rău.

Mai doresc să spun un adevăr. Noi nu avem nevoie de bani, ci de aceea ce putem obține cu ei.

Ar mai fi întrebări despre bani, care ne-ar interesa: cine îi face? De ce nu ajung? Ce este inflația, creditul ș.a.?

Aici nu voi răspunde la aceste întrebări. Aici mă voi concentra să răspund la o altă întrebare - cum putem, cu ajutorul Banilor Suplimentari, să avem acces la mai multe servicii și produse, chiar dacă bani obișnuiți avem nu prea mulți?

Page 4: Banii suplimentari

Banii suplimentari

Prima dată am auzit de banii suplimentari într-un film documentar în care se vorbea despre pîine, dar s-a pomenit și ceva despre bani. Am auzit vorbind în acel film un expert economic, care a participat la crearea valutei Euro și care a afirmat că există bani suplimentari, care se folosesc în paralel cu banii tradiționali(la noi ar fi „leii”). Acel tip de bani s-au folosit în Mesopotamia, în Egipt, în Europa și SUA anilor 1930, dar se folosesc și în zilele noastre în țări precum Franța, Noua Zeelandă, Austria, Australia, SUA, Canada, Mexic ș.a. Ideile și dovezile principale a domnului expert – Bernar Lietar, erau că acești bani au însănătoșit societățile în care erau folosiți și totodată pot fi creați oriunde, de către oricine. Spunînd însănătoșirea societății d-l Lietar se referea la obținerea celor necesare pentru viață și chiar un surplus, îmbunătățirea uimitoare a sferelor sociale precum ecologia, educație, activismul cetățenesc, scăderea la minim sau în întregime a șomajului ș.a. De exemplu, un oraș brazilian - Curitiba, în care primarul a introdus bani suplimentari, a devenit cel mai ecologic curat oraș din zilele noastre.

M-a intrigat...

Am mai ascultat în film de o anumită doamnă din Franța, Claude Frisonne. Ea, auzind de la un prieten despre banii suplimentari, a dat dovadă de curaj și inițiativă și a propus acești bani comunității/localității unde trăia. Oamenii i-au acceptat, mai ales că Franța era afectată de criză economică, șomajul creștea, iar oamenii oricum aveau nevoie de servicii și produse.

Mai apoi, am citit cartea de 496 de pagini a lui Bernar Lietar, The Future of Money. Sincer, nu mi-a fost ușor să înțeleg cum anume se crează acești bani suplimentari. Erau descrise mai multe feluri de bani suplimentari. Pînă pe la pagina 430 încă nu știam asta. Dar m-am relaxat, am luat o foaie albă și un pix. Am notat cîteva idei și ele s-au închegat în ceea ce voi scri în continuare. Înțelesesem cum se pot face banii suplimentari!

Interesant și poate enervant este faptul că servicii și produse există mai tot timpul în lume, în localități, iar problema noastră este că nu avem bani ca să le cumpărăm. Oamenii le-ar vinde, dar nimeni nu le cumpără. Banii suplimentari rezolvă această dilemă.

Page 5: Banii suplimentari

Beneficiile aduse de banii suplimentari

Banii suplimentari aduc cîteva beneficii. Ele sunt importante pentru fiecare dintre noi. Unele dintre ele nu pot fi obținute nici cu banii tradiționali!!!

Datorită folosirii banilor suplimentari:

1. Căpătăm acces la unele servicii și produse pentru care bani obișnuiți nu ne ajung, fie că salariile ne sunt mici, fie cheltuielile mari, fie suntem șomeri.

2. Folosim în continuarea banii obișnuiți, dar îi economisim prin faptul că nu îi folosim la achitarea unor servicii și produse, ci îi folosim pe cei suplimentari.

3. Obținem cele necesare din mai multe surse, din mult mai multe surse.4. Ne apropiem mult de oamenii din jurul nostru, devenind în mod

conștient celule sănătoase, vii și prietenoase în organismul social. 5. Descoperim noi dorințe și noi posibilități de a le împlini.6. Muncim ceea ce ne place să muncim, în domeniul în care avem talent și

plăcere de a lucra.7. Obținem acești bani suplimentari muncind cu un orar liber.8. Avem, la nevoie, suportul unui grup mare de oameni.9. Vindecăm societatea – sistemul educațional, starea ecologică a mediului

local ș.a.

10.Și nu în ultimul rînd, simțim că ne controlăm viața și putem schimba ceva în ea spre bine, fără a aștepta îmbogățirea în general a țării.

Toate aceste beneficii, fără nici o excepție, au fost obținute în țările care le-am enumerat mai sus și încă se mai obțin și astăzi.

Pînă la finalul acestei cărțulii sper să înțelege-ți cum ele pot fi obținute în orice localitate.

Primul model de bani suplimentari - Bani-Ceasuri

Page 6: Banii suplimentari

O să prezint sistemul de Bani-Ceasuri. Este important să scrii ceea ce-ți voi cere și doar apoi să citești mai departe.

Scrie pe o foaie cel puțin 3 lucruri/servicii pentru care folosești bani în mod constant(lunar).

1. __________________________

2.____________________________

3._____________________________

4.______________________________

5.________________________________

Îndrăznesc să presupun că între cele enumerate te-ai referit la plata pentru serviciile comunale, hrană, medicamente, transport, haine.

Dar de ce între lucrurile pentru care investești bani constant/în fiecare lună nu sunt servicii și produse ca: sportul, masaj, odihnă, surprize celor apropiați, activități culturale – film, teatru, concerte, călătorii, donații, continuarea studiilor, ieșiri la masă în restaurant????????? Oare acestea nu ne-ar plăcea să le facem constant și nu ar fi ele parte a unei vieți demne? Problema e că nu ne ajung bani, dar dacă am avea bani...

Hai să ne jucăm într-un joc, se numește – am destui bani! Te rog să scrii pe aceeași foaie: ce ai mai face, unde te-ai mai duce, ce ai mai cumpăra dacă ai avea bani mai mulți decît cei necesari pentru servicii comunale și alte cheltuieli strict necesare? Ce ai mai face pentru tine, pentru oamenii din jur și pentru societatea în care trăiești (grădinițe, case de bătrîni, familii de bătrîni, izvoare, păduri, drumuri etc)?

Scrie tot ce-ți poftești inima, fără a ezita măcar vreo clipă sau a micșora mărimea sau numărul dorințelor tale. Permite-ți să fii visător. E bine să visăm, dar și mai bine să împlinim visele noastre bune.

Acum, trebuie să mai scrii încă ceva. E ultimul exercițiu în care trebuie să mai scrii. Scrie te rog într-o coloniță, ce poți face tu pentru alți oameni. Referă-te la talentele tale, la capacități, la ceea ce ț-i se primește bine și vrei să împarți cu alții.

1.____________________________

2._____________________________

Page 7: Banii suplimentari

3.________________________________

4.__________________________________

5.____________________________________ ș.a.

În cazul meu, ca exemplu, s-a primit – consultații psihologice; lecții pe diferite teme la grupuri de oameni: profesori, părinți, adolescenți; predarea limbii engleze; lecții despre vegetarianism, muncă fizică, lecții referitor la cum să folosești computerul, traduceri.

În alte cazuri am primit – plănuirea și desfășurarea evenimenteleor artistice, dădăcitul copiilor, efectuarea desenelor la comandă, predarea lecțiilor pe tema sănătății reproductive, lecții suplimentare/adăugătoare pentru copiii din clasele primare ș.a. Ce tablou am obținut?

1. Avem cheltuieli inevitabile: hrană, servicii comunale, medicamente, transport ș.a.

2. Avem niște necesități care nu le putem împlini cu banii obișnuiți, din cauza că nu ajung. Din aceste necesități rees niște cerințe: Masaj;

Lecții adăugătoare la engleză; Susținere bătrînilor; Să facem donații; Să economisim banii tradiționali.

1. Suntem niște posesori de resurse. Din resursele noastre rees niște oferte ca servicii sau produse care le putem oferi: Desene(produs); Traduceri

(serviciu); Dădăcitul copiilor; Lecții; Muncă fizică

Hai să transformăm aceste servicii și produse în „bani”. Acești bani îi vom numi Bani-Ceasuri.

Pentru fiecare serviciu și produs participantul din sistem va negocia cu alți participanți cît costă, ca timp, serviciul său și va primi acel timp ca valută.

Eu predau engleza și cîștig pe contul meu o oră. Această oră deja o pot “plăti” altui participant care îmi va face masaj. El va putea plăti cu ora sa pe cineva care să stee cu copiii lui. Acel participant care a îndeplinit rolul de dădacă poate folosi orele ca să achite un medic stomatolog. Medicul stomatolog va lucra o oră, dar, ținînd cont că folosește aparataj și substanțe chimice care se cheltuiesc, spre deosebirile de cunoștințele în engleză care, cu cît le folosesc, devin mai multe, poate cere pentru ora muncită la repararea dinților 6 ore pe cont.

Sistemul este flexibil și fiecare 2 participanți se pot înțelege cît să achite pentru ceva anume.

Page 8: Banii suplimentari

Predarea englezei eu n-o pot oferi medicului stomatolog, căci el nu e interesat. Masagistul nu e interesat de engleză, precum și stomatologul de dădacă sau de masagist, dar banii-ceasuri ne permit să achităm și procurăm ceea ce ne trebuie!

Inițial toți participanții au pe cont o(zero) bani-ceasuri. Contul lor este de fapt un carnet în care pot fi puse ștampile pe aprozimativ 30 de foi, care vor fi dovada că participantul a făcut 30 de schimburi.

Începînd de la zero, eu ofer o oră de engleză unui alt participant. El pune o ștampilă în carnetul meu care indică la mine +1, iar eu pun o ștampilă în carnetul lui în care indic -1. Maxim fiecare participant poate aduna+12 ore, iar minim – 12 ore. Limita este pusă pentru ca să se păstreze continuitatea de a oferi și de a cere. Cel care a ajuns la – 12(minus doisprezece) nu mai poate primi nimic de la alți participanți. El deja trebuie să găsească participanți în sistem cărora să le ofere ceva pentru ore, ca balanța sa să indice mai mult de -12, adică -10, -5 sau 0, astfel ca el să poată cere alte servicii sau produse.

Ștampilele conțin numele, prenumele și un cod unic pentru fiecare participant. Asta e una din modalitățile de a face o contabilitate ușoară și clară. Ea ține sistemul/ofertele-cererile în echilibru.

Cînd carnetul s-a umplut, foi libere nu mai sunt, fiecare participant vine cu el la un sediu, la un oficiu. La sediu există CATALOGUL SP – catalogul de servicii și produse care le cer sau le oferă fiecare participant din sistem. Mai sunt persoane responsabile de înnoirea catalogului, de clarificarea referitor la cît de calitative sunt serviciile și produsele oferite. La fel, la sediu se pot ajuta 2 participanți să găsească un “preț” convenabil pentru ambii sau se poate ajuta un participant să găsească în sistem alți participanți care i-ar oferi ceea ce îi trebuie sau cărora le trebuie ceea ce el oferă.

Cu carnetul completat, la sediu, participantul primește un alt carnet, dar se mai întîmplă cîteva lucruri:

1. Se verifică, prin apeluri telefonice dacă datele din carnetul său coincid cu datele din carnetele celor cu care a făcut schimb și dacă acel schimb a fost făcut de bună voie, iar serviciul sau produsul a fost calitativ. Spre exemplu pe data de 10 noiembrie eu am primit +3 ore de la 2 oameni. În carnetul meu sunt indicate aceste sume la data de 10 noiembrie și mai sunt și ștampilele celor 2. De la sediu se pot telefona acei doi participanți și întrebați cu cine au făcut schimb de SP(servicii și/sau produse) pe data de 10 noiembrie. Ei ar trebui să spună numele meu, în caz că eu nu am furat/falsificat ștampilele lor. La fel ei pot fi întrebați dacă acel schimb a fost făcut de bună voie și calitativ. Astfel se menține corectitudinea și calitatea în sistem.

Page 9: Banii suplimentari

2. Se completează catalogul. Posibil că în timp ce carnetul meu a devenit plin cu ștampile, eu am mai învățat ceva să fac, mai am un produs de oferit etc. La sediu introduc aceste schimbări în CATALOG. Poate doresc să renunț la prestarea unor servicii sau m-i s-au terminat produsele ce le puteam oferi. În acest caz din CATALOG se vor exclude acestea și nu vor mai fi pe numele meu.

3. Se întreabă dacă am găsit destule oferte și destule cereri. Se oferă ajutor.4. La sediu mai este un calculator de pe care prin internet se poate transmite

CATALOGUL participanților și este o imprimantă la care se poate printa acest catalog, contra unui preț cu bani-ceasuri, bani tradiționali sau o combinație a acestora.

5. Aici unii participanți pot veni cu propuneri, pot anunța că pleacă sau pot să se înregistreze noi participanți.

Sediu, catalog, participanți, telefoane și contacte și multe oferte și cereri de servicii/produse pe care le putem accesa cu banii obținuți, atunci cînd ne convine, într-un mod plăcut, care ne convine!

Cum se face înscrierea în sistem

Acea persoană pe care a impresionat-o posibilitatea de a primi ceva fără a achita cu bani tradiționali și este gata să ofere altceva, la fel fără să ceară bani tradiționali, poate intra în sistem.

Pasul 1 – va face lista a ceea de ce ea ar avea nevoie și sistemul îi poate permite să obțină.

Page 10: Banii suplimentari

Pasul 2 – face și lista acelor oferte pe care poate să le propună altor participanți din sistem.

Pasul 3 – vine la sediu sau contactează persoana inițiatoare (această persoană sunt eu în cazul de față, dar poate fi și vecinul care a citit această carte și ți-a propus-o și ție spre citire, deși acest text poate ajunge și în altă parte a țării și eu sugerez chiar acum ca locul întîlnirilor dintre viitorii participanți să fie bibliotecile raionale) și cu ambele liste și cu o sumă de bani tradiționali, se înscrie în program. Banii tradiționali se vor achita la început pentru ștampilă și primul carnet, apoi se vor achita lunar pentru:

1. Telefon de pe care se telefonează participanții, 2. Calculatorul unde se păstrează contactele participanților și

CATALOGUL,3. Iar munca depusă de angajatul la sediu poate fi plătită cu valute mixte(lei

și Bani-Ceasuri).

Suma inițială este egală cu costul unei ștampile și costul unui carnet, fără surplus. În suma inițială vor mai fi 60 de lei pentru a acoperi deficitul de -12 Bani-Ceasuri, în caz că un participant a ajuns la deficitul de -12, dar pleacă din sistem. Acei 60 de lei(cîte 5 lei pentru o oră-bani) vor fi garantul, așa cum dolarii cîndva se garantau cu aur. În caz că participantul pleacă cu balanța pe contul său 0 bani-ceasuri, lui i se întorc ai săi 60 de lei. Dacă pleacă cu balanța + 6, aceste 6 ore le poate dona sau ele revin sediului și sunt oricum donate. Sumele lunare vor fi pînă la 5 lei ce se vor folosi pentru organizarea sistemului.

Vreau să spun aici că toată evidența banilor se poate face strictă și toți participanții cunosc unde s-au folosit banii lor, chiar dacă e vorba doar de 5 lei.

Pasul 4 – deja poți să primești apeluri sau să telefonezi participanții pentru a te înțelege despre un schimb de S/P achitat cu Bani-Ceasuri.

Întrebări despre sistem

Î: dacă mă gîndesc bine, cerințe am, dar îmi pare că nu prea am ce oferi. Ce să fac?

R: în acest caz telefonează inițiatorul sau apropie-te la sediul Bani-Ceasuri și în urma unei discuții poți descoperi unele oferte pe care le poți propune. La fel poți să verifici CATALOGUL la secțiunile ce țin de necesitățile care le-au scris alți participanți, căci e foarte probabil să găsești acolo ceea ce tu/d-stră ai/aveți.

Î: ce să fac dacă un participant nu vrea să-mi ofere ceea ce eu cer de la el?

Page 11: Banii suplimentari

R: oare care vînzător nu ar vrea să-și vîndă marfa? Vreau să zic că ar trebui fiecare să-și împlinească ofertele. Dacă totuși așa situație s-ar putea întîmpla, atunci sunt cel puțin 2 soluții: în sistem ar trebui să fie mai mulți oameni care înaintează aceleași oferte; anunța-ți situația la sediu pentru ca să se întrețină o discuție cu acel participant, întru a se afla motivele refuzului său.

Î: într-adevăr sistemul poate funcționa, căci în sate, oamenii deja se ajută și o fac și la orașe, dar dacă mulți propun aceleași oferte, oare toți vor găsi cui să “vîndă” serviciile sau produsele lor?

R: cu siguranță vor găsi! Magazine sunt mai multe, croitorii și școli la fel, dar oricum clienți sunt la fiecare. Plus la asta există sediul care poate aranja niște schimburi pentru cei care au nevoie de cît mai multe ore cîștigate ca să poată “cumpăra” ceea ce-i trebuie cu ele.

Î:cîți oameni pot intra în sistem?

R: în sistem pot intra oameni într-atît încît geografic să se poată deplasa pentru a face schimbul de SP cu alți participanți. Deși, există experiențe ale astfel de sisteme în lumea virtuală/în internet. Ei nu sunt limitați de limitele geografice.

Î: Dacă eu mă înscriu și alții nu o fac?

R:Înainte de a te înscrie, poți afla cîți oameni s-au înscris pe listele preventive.

Î: Ce ar motiva un om să intre în sistem, dar și să rămîie acolo și să fie activ?

R:Ar fi bine ca fiecare să-și pună întrebarea – pentru ce eu aș intra în acest sistem. De obicei ne gîndim întîi la ceea ce putem obține, adică la necesitățile noastre care vor fi împlinite. Și aici ar merita să ne întrebăm – necesitățile noastre sunt unice (o carte) sau se vor repeta(frezatul lunar, sportul, să stee cineva cu copiii ș.a.)? La fel ar merita să ne întrebăm dacă vom găsi timp ca să oferim ceea ce am scris în CATALOG. Adică pasul de înregistrare ar trebui să fie unul foarte responsabil. Această responsabilitate, care reese din aceea că știu ce vreau și știu că pot oferi, va fi garantul ca omul să intre, să rămîie și să fie activ. În general aceste sisteme funcționează în acele societăți unde șomajul este ridicat, acolo unde salariile sunt mici, acolo unde individual, oamenii poate trăiesc destul de bine, dar localitatea piere. Cred că la noi este și șomaj, și salarii mici, și natura suferă.

Page 12: Banii suplimentari

Î: eu am înțeles că pentru a participa la acest sistem e nevoie de timp. Problema mea, nu știu la alții cum, dar eu nu mai am timp și pentru altele în viață, ca să transform ceasurile în bani.

R:Leonardo da Vinci spunea că timp este deajuns pentru cei care-l folosesc cu adevărat. Unii oameni citesc zeci de cărți, așteptînd autobuzul, la viceu, cînd așteaptă o persoană, în transport etc. Mulți oameni lucrează pînă la amiază – de exemplu cei care vînd la piață sau profesorii. Mulți lucrează după amiază – anumite săli, cabinete. Unii oameni lucrează 1 zi și apoi stau 2 acasă. Sîmbăta și duminica suntem destul de liberi. Unii dintre acei care lucrează ca vînzători, au ocazia să folosească timpul în care nu sunt clienți. Și dacă să fim sinceri – dacă vrem să găsim timp îl vom găsi. Pozitiv în acest sistem este că ne înțelegem concret cu alți participanți despre cînd este reciproc convenabil să facem schimbul dintre noi. La fel e bine de înțeles că oferirea produselor, spre deosebire de oferirea serviciilor, durează cîteva minute, dar valorează întregi bani-ceasuri.

Î: ce l-ar motiva pe om/participant să facă schimburi în sistem?

R: l-ar motiva aceea că lui îi trebuie sau îl interesează ceva și ca să poată plăti pentru ele deja îi trebuie și să ofere ce poate. Chiar adunînd +12 omul va dori să cumpere SP cu ale sale 12 ore muncite. Fiind la -12, va dori să schimbe balanța, ca să poată beneficia în continuare de SP.

Cine poate intra – tipurile de participanți

În continuare voi descrie cîteva tipuri de participanți. O s-o fac pentru că unii dintre voi, citind această carte, posibil nu s-au văzut ca participanți a unui așa sistem. Fie că, chiar dacă aveți nevoie de mai mulți bani, lucrați de la 8.00 la 17.00 de luni pînă vineri și abia de mai aveți timp pentru familie, odihnă și alte necesități. Puteți fi și de aceia care cîștigă suficient de mult încît știți că chiar puteți plăti cu banii tradiționali totul și nu aveți nevoie de bani-ceasuri. Însă puteți fi și din aceia care cred că nu au ce oferi în sistem sau nu veți putea primi ceea ce vă trebuie din el. Poate ați fost atrași într-o capcană-piramidă și vă temeți de tot felul de organizații care promit cîștiguri de orice fel.

Sper că ceea ce am scris pînă aici v-a clarificat măcar puțin, iar ceea ce voi scrie în continuare o va face și mai mult.

Page 13: Banii suplimentari

I. Unul dintre proaspeții înscriși în sistemul Bani-Ceasuri este un tînăr de 14 ani. Părinții i-au dat bani de înscriere și cei pînă la 5 lei lunar. Tînărul s-a gîndit că cu banii-ceasuri cîștigați va putea să folosească terenul de tenis de cîmp, sport care lui îi plăcea nespus de mult. Pentru a cîștiga aceste ceasuri, el oferea suport bătrînilor din apropiere, care tot erau înregistrați în sistem. Le era un fel de curier aducînd ziare, apă de la fîntînă, căci bătrînilor le place mai mult apa de la fîntînă, curăța zăpada, ajuta să scoată așternuturile la aerisire și să facă cumpărături. Bătrînii în schimb cîștigau ceasurile lor ținînd rînd la instituții precum poșta, cadastru, secția de pașapoarte. Astfel ei aveau loc să stee împreună la sfat, dar și cîștigau bani suplimentari. O dată în săptămînă, ei se adunau la muzeul din localitatea și povesteau despre timpurile trecute tinerilor generații.

II. Un bătrîn, văzînd ajutorul pe care îl primeau alți bătrîni din mahală, s-a înregistrat și el în sistem. La început nu știa ce ar putea el oferi, dar consultîndu-se la sediu a înțeles că poate urmări cum copiii se joacă, să nu se rănească reciproc, să nu se îndepărteze prea mult de curtea casei. La fel el le spunea povești, rezolva înțelept conflictele apărute și le povestea copiilor despre natură, istorie, viață. Pentru asta el primea ore de la părinții copiilor, iar cu acele ore îl plătea pe un alt tînăr implicat în sistem, căruia îi trebuiau ore pentru orele suplimentare de matematică, la care întîmpina greutăți.

III. Un profesor, la fel ca mulți alții, a auzit de banii suplimentari, a înțeles cum funcționează și s-a înscris. Una din ofertele sale erau lecțiile suplimentare la matematică și fizică, iar între necesitățile sale erau consultațiile referitor la crearea colectivelor unite de elevi, cum să motiveze elevii să învețe, o persoană care-i poate duce dimineața copiii la grădiniță, căci mereu întîrzia la lecții, or grădinița și școala erau în direcții diferite de la casa sa.

IV. Preotul din localitate era vecin cu profesorul și avea la fel copii care studiau în aceeași grădiniță. De luni pînă vineri el ducea și copiii profesorului la grădiniță. Banii-ceasuri cîștigați el îi dona grădiniței, care era la fel înregistrată în sistem cu -/+12 ore.

V. Grădinița cu orele primite plătea părinților disponibili pentru lucrările lor de amenajare a teritoriului, pentru lucrări de reparație în grupele copiilor. Ca oferte, grădinița propunea o grupă/o odaie în care se puteau aduna mai mulți bătrîni din localitate care erau hrăniți de primărie. Într-o altă grupă erau copiii de creșă a acelor părinți care trebuiau să lucreze numaidecît, dar vîrsta copiilor nu le permitea să-i dee la grădiniță. acei părinți plăteau grădiniței atît bani-ceasuri, cît și lei tradiționali pentru mîncare, în caz că nu aveau mîncare de acasă și încălzire, în timpul rece. Împreună cu acei copii de creșă era cineva din sistem care își oferea serviciile de dădacă și avea calități de a petrece timpul cu copiii. Aceștia tot erau plătiți, pe rînd, de către părinți.

VI. Fiind părinți și cuplu tînăr, alți participanți încercau cu forțele proprii să-și ridice o casă, iar copilul îl dădeau, pe parcursul zilei, la creșa nou formată. În acest timp ei lucrau la cîte un serviciu și după 17.00 mai lucrau la casă cît reușeau. Fiind atît de ocupați le-a fost greu inițial să-și dee seama de unde vor găsi ceva de propus altor participanți. Dar cînd au auzit de acea creșă, au spus că își permit s-o

Page 14: Banii suplimentari

plătească cu Bani-Ceasuri, iar ca oferte vor propune consultații în domeniul juridic. O consultație juridică ei o făceau pentru 6 Bani-Ceasuri. S-au mirat cînd au descoperit că mulți oameni au nevoie de astfel de consultații, dar nu le solicitau pentru bani tradiționali, căci erau prea scumpe, dar erau gata să achite cu bani-ceasuri.

VII. În graba care e specifică tinerilor și cu care încercau să le reușească pe toate, tatăl din acel cuplu s-a accidentat la braț, tăindu-se profund. Au chemat ambulanța și au mers la spital. După aplicarea bandajului pe rana, tînărul a fost anunțat că va trebui să-i fie schimbat bandajul de 2 ori pe zi, în secția de traumatologie. Pentru el asta însemna lipsă de la serviciu, căci i-ar fi trebuit timp ca să parcurgă drumul pînă la spital și bani în plus pentru benzină. Soția i-a propus să verifice CATALOGUL și din fericire s-a găsit în apropiere un doctor implicat în sistem. După o convorbire telefonică el era bucuros să cîștige ceva Bani-Ceasuri ajutînd un alt participant.

VIII. Acest doctor avea nevoie să studieze limba engleză ca să studieze cărțile de specialitate în limba engleză, iar uneori avea nevoie direct de traduceri. Înțelegînd că în sistem sunt participanți capabili de a face traduceri sau de a preda engleza, el a hotărît să se implice, pentru ca să economisească banii tradiționali cîștigați cu care voia să meargă să se perfecționeze la cursuri în Marea Britanie. El propunea serviciile sale medicale oricui, cu condiția că este capabil să-l ajute real. Unul dintre pacienții lui permanenți era un taximetrist. Acesta achita cu bani ceasuri medicul, dar cîștiga acești bani făcînd una din 10 comenzi prin localitate pentru Bani-Ceasuri. O consultație a medicului și o călătorie a taximetristului nu costa numai o oră. Ei se înțelegeau pe loc cu alți participanți cît poate costa serviciul lor.

IX. În localitate era și o persoana foarte înstărită, însă care nu știa cum să ajute pe alții, căci oferindu-le bani tradiționali ea a observat că oamenii nu se schimbau și viețile lor la fel. S-a înscris în sistemul Bani-Ceasuri și ca oferte a propus găsirea locurilor de muncă pentru șomeri, atît în localitate, cît și înafara ei. Pentru aceste informații ea cerea Bani-Ceasuri care îi dona celor nevoiași. Sistemul îi convenea pentru că nu pierdea prea mult timp oferind informații, nu cheltuia bani tradiționali, care nu erau de real ajutor, dar oferea bani-ceasuri care îi făcea pe nevoiași să se implice și ei în sistem, să coopereze, să miște lucrurile din locul lor.

X. Un polițist a hotărît să ofere lecții de autoapărare. Cu banii cîștigați el achita parțial secția sportivă a fiului său. Inspectoratul de poliție oferea sala sa sportivă și plătea Bani-Ceasuri acelor cetățeni care ajutau real la îmbunătățirea relațiilor în comunitate, prin iluminarea drumurilor în porțiunea gardurilor lor ș.a.

XI. Proprietarul unui restaurant a hotărît ca în orele cînd clienți erau întotdeauna puțini, să ofere mese contra la Bani-Ceasuri. Cu banii cîștigați, el plătea un agricultor care îi aducea produse, iar agricultorul plătea cu ei muncitorii care-i ajutau să planteze, crească și recolteze roada. Cînd agricultorul nu avea nevoie de

Page 15: Banii suplimentari

bani-ceasuri, restaurantul oferea mese pentru bani-ceasuri și bani tradiționali. Cu banii-ceasuri cîștigați la restaurant, se achita un clovn care distra copiii clienților.

XII. APL. Autoritatea publică locală s-a înregistrat în sistem. Ea plătea cu bani-ceasuri cetățenii care veneau cu inițiative și cu informații utile. Datorită acestor inițiative și informații APL-ul a devenit mult mai eficient. Ca oferte, APL propunea posibilitatea de a folosi sala lor de ședințe, aparatajul care se folosea la concerte și la hramul localității.

XIII. Într-o localitate cu toți acești oameni erau și șomeri. Veniturile lor în bani tradiționali erau zero. În sistem ei cîștigau Bani-Ceasuri pentru muncă fizică, măiestrie în arta lemnăritului, contabilitate, reparația mașinilor, iar cu ei obțineau hrană, haine, lemne pentru încălzire. Situația lor rămînea complicată și chiar în acel an, situația cu găsirea locurilor de muncă era grea. Atunci, ceilalți participanți, au hotărît să le achite pentru Banii-Ceasuri – bani tradiționali, luați dintr-o sumă adunată împreună de fiecare participant al sistemului (mai jos o să vedeți cum se poate crea această sumă).Uimitor: sport(tenis), ajutor bătrînilor, supravegherea copiilor, ore suplimentare,

consultații și informare, local pentru bătrîni, creșă, timp eliberat, servicii medicale, mese în restaurant, legume crescute ecologic, concerte, clovn, economia banilor tradiționali și chiar bani tradiționali. Toate acestea au devenit posibil de obținut cu banii suplimentari. Înafara sistemului Bani-Ceasuri aceste SșiP, deși importante, sunt amînate, din cauza că nimeni nu vrea să facă aceste lucruri gratuit, iar bani tradiționali nu sunt pentru ca ele să fie plătite. Banii-Ceasuri, prin toate schimburile, au apropiat participanții, ceea ce banii obișnuiți nu pot face. Ei permit ca în prezent să creem o societate bună pentru fiecare grup de vîrstă, pentru fiecare profesie, pentru natură, astfel ca toți să avem acum de toate și să păstrăm ceva și pentru viitor.

CATALOGUL

Astfel, din participarea acestor persoane și instituții au reeșit mai multe oferte și cereri cu care s-a creat un catalog:

NumePrenume

LocalitateContacte

ProfesieDisponibilitate

Oferte Cereri

Ion B., tînărul de

14 ani

r-n Drochia, telefon: 0 -

252-XXXXX

Elev.Disponibil după orele 14.00 luni,

miercuri, vineri. De la 9.00 la 18.00

sîmbăta și duminica

Muncă fizică, curierat, suport

bătrînilor

Ore de joc pe terenul de tenis

de cîmp.

Eu

Acesta e un model simplu de CATALOG. Cu ajutorul lui pot fi găsiți participanții doriți, fie că îi căutăm pentru a le oferi sau pentru a cere. La fel observăm disponibilitatea, locația și contactele.

CARNETUL participantului

Page 16: Banii suplimentari

O foaie din carnetul participantului ar arăta cam astfel.

Inițial, fiecare participant începe activitatea în sistemul Bani-Ceasuri cu zero bani pe cont. Ulterior, pe foile carnetului său apar ștampilele celor cu care face schimb de Servicii și/sau Produse. Cînd oferă, se bifează diferența dintre ce a fost pe cont plus orele care se adaugă. Dacă participantul avea pe cont zero și a oferit S și/sau P în valoare de 3 ore, atunci pe foaia nouă se bifează căsuța cu +3 și se pune ștampila acelui participant căruia i s-au oferit acele 3 ore, iar participantul pune ștampila sa în carnetul celuilalt, indicînd cu 3 ore mai puțin.

În caz că participantul are pe cont + 12 Bani-Ceasuri el nu va putea oferi mai mult, ci va trebui să înceapă a cere S și/sau P. Iar dacă are – 12, atunci nu i se vor oferi S și/sau P, ci participantul va trebui să înceapă a oferi. Amintesc că fiecare 2 participanți se înțeleg despre prețul în Bani-Ceasuri a diferitor Servicii sau Produse sau pot cere ajutor celor de la sediu pentru asta.

Încă cîteva cîștiguri – lărgirea cooperării.

Imaginați-vă încă niște posibilități: Implicîndu-se într-un sistem de ajutor reciproc - Bani-Ceasuri, oamenii au descoperit sau au inventat încă cîteva posibilități bune de a coopera pentru binele fiecăruia:

1. Odată ce s-a înțeles că participanții la sistem sunt în primul rînd oameni deschiși spre comunicare, dornici de a fi activi în societate, unui participant i-a venit ideea ca odată în lună, să se adune acei participanți care au în gospodărie și case lucruri bune, dar inutile deja. Era vorba de haine, jucării, obiecte diferite, încălțăminte. Fiecare aducea ce putea și lua ceea ce-i trebuia, iar plata pentru ele participanții o făceau în Bani-Ceasuri. Dacă produsul era scump, era plătit cu 2 valute B-C și lei.

2. Apoi, cuiva i-a venit o altă idee. Dacă facem schimb de lucruri materiale, de ce nu am putea face schimb și de cunoștințe, experiențe de viață care sunt bune de împărtășit cu alții. Fiecare dornic de a împărtăși ideile sale, se apropia de un moderator și îi povestea ceea ce vrea să spună, cui să spună (ex.părinții, medicii, agricultorii) și cum vrea să se spună. Participanții deveneau apți de a rezolva niște probleme cu niște

Page 17: Banii suplimentari

soluții care nu le treceau prin cap. Temele se anunțau din timp, iar cei interesați veneau la întîlnirea unde se povesteau istorii pozitive.

3. Unui participant i s-a îmbolnăvit grav sora. Avînd necesitate de o sumă mare de bani tradiționali, s-a gîndit că poate ceilalți din sistem pot ajuta. A apelat sediul, de acolo s-a transmis la toți și banii s-au adunat, sora a fost salvată. Simțindu-se dator, acel participant a propus ca lunar să se adune cîte o sumă de 30 de lei, de care toți împreună să se folosească în caz că cineva se va îmbolnăvi. Pe an era vorba de 360 lei. Altui participant, căruia nu i s-a îmbolnăvit nimeni a propus ca banii adunați într-o lună să fie folosiți pentru înverzirea parcului localității. Cineva deja a propus puieți contra la Bani-Ceasuri. Altcineva s-a gîndit la repararea unei porțiuni de drum care făcea bătăi de cap și șoferilor și pietonilor. Ea a fost reparată. Altcineva s-a gîndit că ar fi bine ca la școală, la clasele de copii să meargă un doctor cu teme profilactice – spălatul dinților, alimentație corectă, importanța sportului, însă alții au zis că nu e nevoie să plătim doctorul cu bani tradiționali, ci cu Bani-Ceasuri. Inițiativa s-a susținut, doar că s-a rămas la plata cu Bani-Ceasuri. Alți participanți au venit cu alte idei unde s-ar putea folosi banii adunați. S-au implicat și APL(autoritățile publice locale) în

reparații și în crearea terenului nou de joc. S-au implicat și persoane care nu erau în sistem. Localitatea căpăta alte aspecte, căci la numărul de 5000 de participanți pe lună se adunau 150 000 lei, o sumă impunătoare, pe care oamenii străini nu o prea pot aduna, dar cei din sistemul Bani-Ceasuri nu erau străini deja! Într-un final s-a decis că sunt lucruri care sunt de primă importanță, precum sănătatea și sunt lucruri secundare dar tot importante, precum crearea unui teren de joc pentru copii. Atunci s-a hotărît să se facă o listă alcătuită din toate propunerile participanților, referitor la cum se pot folosi banii tradiționali(cei 150 000). Această listă a inclus toate propunerile, dar le-a aranjat după importanță și urgență. De ajutor urmau să beneficieze cîteva familii vulnerabile din sistem, dar și bătrînii din localitate, muzeul localității, amenajarea locurilor de odihnă, răscumpărarea iazurilor care erau date în arendă, crearea unui radiou dedicat participanților Bani-Ceasuri, dar și altora, susținerea studenților săraci, crearea unei școli private în localitate, panouri solare și vicee ecologice, invitarea teatrului, circului și a vedetelor la sărbători, înfrumusețarea localității, reciclarea gunoaielor, înverziri, cantină la școală ca copii să mănînce mai sănătos, lumină pe drumuri ș.a. Cineva a propus excelenta idee ca din toate propunerile de pe listă, fiecare care dă ai săi 30 de lei să spună din start pentru ce el ar vrea ca ei să se cheltuie. Pentru fiecare bani

Page 18: Banii suplimentari

oferiți, sediul oferea înapoi chitanțe care confirmau că acei bani au ajuns la sediu. La fel, s-a ales o echipă de experți în domeniile în care urmau să se investească banii și ei urmăreau cum banii se folosesc și duceau lucrul la bun sfîrșit.

4. Bătrînii. Resursele lor constau din experiența de viață, artă culinară, împletit, timp liber pentru a urmări ce fac copii în timpul jocurilor. Ei au fost ajutați, dar nu gratuit, ci la fel pentru Bani-Ceasuri. Deși în etate, ei oricum s-au simțit reîncadrați în comunitate, necesari, de folos și pentru asta foarte bucuroși. La ușa lor sau pe telefon, destul de des îi contacta cîte cineva care le propunea ajutorul.

5. Tot cineva din sistem a propus să se creeze o creșă în care contra la Bani-Ceasuri și bani tradiționali s-ar fi îngrijit copiii, cît timp tinerii părinți ar fi putut lucra la servicii achitate cu bani tradiționali. Mai mulți tineri s-au bucurat de această inițiativă. Altcineva s-a gîndit deja că și copiii care finisează lecțiile la 12.00 să stee într-un fel de centru pînă la 17.00 cînd se eliberează și părinții de la serviciu.

6. Un agricultor, posesor a mai multe zeci de hectare de teren, a înaintat inițiativa ca cei dornici de produse ecologice, crescute natural, să se

implice în procesul de plantare, creștere și recoltare a culturilor agricole. Pentru asta el propunea să nu achite cu Bani-Ceasuri, căci avea nevoie de mai mult decît 12 ceasuri, dar a făcut o agendă în cîte 2 exemplare pentru sine și alți participanți în care au notat cîte ceasuri s-a muncit și cîtă roadă vor primi pentru asta. Calculul făcut de agricultor era nu în ore, ci în terenul prelucrat, asta ca să nu țină leneșii pe terenurile sale. Astfel, finisînd de prelucrat terenul stabilit, participanții primeau orele promise, iar toamna și pe parcursul verii, primeau și roada promisă.

7. Unii participanți, care nu dispuneau de timp, fiind prea ocupați la locurile de muncă, au găsit calea de a cîștiga Bani-Ceasuri. Medicii făceau lecții în școli la solicitarea părinților, rămînînd astfel și la lucrul de medic achitat cu lei, dar primind și Bani-Ceasuri. Profesorii care lucrau mai special cu unii elevi, oferindu-le, după lecții, careva sarcini în plus, careva explicații în plus, la fel primeau de la părinții acestora Bani-Ceasuri, în dependență de înțelegerile la care ajungeau.

8. O idee aparte a fost aceea de a răspîndi informația despre sistemul Bani-Ceasuri în alte localiăți ale Republicii, povestind cum se face, cum lucrează, ce probleme pot apărea și cum pot fi ele depășite. Pentru efectuarea acestui lucru, participanții primeau chiar bani tradiționali mergînd cu informații în alte raioane.

Page 19: Banii suplimentari

9. Încă mai interesantă le-a părut participanților o altă propunere. Ea a venit de la o persoană care citise într-o carte o nouă definiție a bogăției. Ea suna așa – bogat nu este acela care posedă lucruri, este proprietarul lucrurilor, ci acela care poate folosi cît mai multe lucruri! Dacă un om posedă ceva, spre exemplu un aspirator, atunci acesta îl folosește doar jumătate de zi în săptămînă, iar restul 13 jumătăți de zile din săptămînă aspiratorul nu este folosit. Proprietarul a achitat 100% costul aspiratorului, dar folosește numai 7% din capacitatea lui. Dacă aspiratorul ar fi folosit de 14 proprietari sau măcar de 4 proprietari, atunci el va costa cu 75% mai ieftin la cumpărare și la reparație. Un singur aparat electronic, înseamnă mai puține resurse cheltuite pentru crearea, cumpărarea și întreținerea a astfel de aparate, mai puțină poluare a naturii. Într-un sistem Bani-Ceasuri, în care oamenii déjà nu se simt străini, folosirea aparatelor în așa fel, este destul de realizabilă. La fel se pot folosi în comun automobilele, fierbătoarele, calculatoarele, mașinile de spălat și alte electrocasnice. Se economisesc resurse enorme, se fac cheltuieli mult mai mici, iar natura este mult mai puțin poluată.

Astfel, participanții sunt bogați, dar fără a duce povara bogăției. Ei folosesc cele necesare și asta e mai important decît să știi ca asta e a mea, iar aceea a ta. La fel, participanții au făcut o listă de aparate și produse care pot fi cumpărate și folosite în comun: mingi pentru sport, plase, biciclete pentru toate vîrstele, role, skateboard-uri, cărți, un xerox, imprimantă și scaner, calculator, mangal, fierestrău electric, aparat de sudat, autobetonieră, scară lungă, prășitori-biciclete, dezghiocătoare electrică de porumb, motobloc, forme pentru copt pîine, motor de pompat apa, ciocan pneumatic, mașină de spălat utilizabilă pe loc, cîteva aspiratoare, înnotătoare, 3 bărci, ceaune mari, saună, aparate ceragem, sală de forță și sport. De toate acestea, participanții beneficiau la sine-costul lucrului, ca în cazul xeroxului sau nu achitau nimic pentru că foloseau un aparat. Toate acestea se păstrau în garajul unui participant, iar pentru oferirea acestui spațiu el cîștiga Bani-Ceasuri de la cei care foloseau aparatele, articolele sportive și celelalte. Calculatorul cu imprimantă, xerox și scaner erau la sediu. Participanții au hotărît ca acestea să se procure cu cei 150 000 adunați într-o lună și dacă va fi nevoie și cu banii de pe alte luni. Cineva s-a gîndit că poate să se cumpere un autobuz pentru excursii. Propunerea a fost analizată. Altcineva a propus ca fiecare participant, să-și broneze din timp, ca un fel de programare, pentru cînd va folosi un anumit aparat, ca nu cumva să aibă nevoie în aceeași zi mai mulți de același aparat. Unii nu știau

Page 20: Banii suplimentari

cum să folosească anumite aparate și căutau în CATALOG participanți cărora le-ar fi putut plăti cu Bani-Ceasuri pentru ajutorul de a folosi un anumit aparat.

10. Cineva a observat că o masă în orașul său costă 1480 de lei, iar în Chișinău, avînd ocazia să meargă, a văzut o masă asemenea cu 1200 de lei. Avînd posibilitatea de a contacta cu fiecare participant în parte, dar și să pună anunțuri pentru toți odată în facebook, acel participant a întrebat cine intenționează să procure mobilă și găsind cîțiva doritori, au făcut o comandă comună, economisind fiecare cîte cîteva sute de lei.

11. În aceeași manieră, participanții alcătuiau grupuri de interese – careva a găsit cu cine să alerge dimineața, altcineva a inițiat o acțiune de colectare a resturilor de hrană ca să fie date cîinilor vagabonzi și ideea următoare a fost ca celelalte resturi de hrană, nepotrivite pentru cîini, la fel să se adune ca să se facă din ele compost.

Idei au mai apărut multe, însă cel mai important era că toți aveau ocupații, ocupații care și le plăceau și erau plătiți pentru ele, cu Bani-Ceasuri, toți rezolvau niște probleme, care de altfel nu le-ar fi rezolvat nicidecum, toți se simțeau părți a unui organism însănătoșit.

Trei pași pentru crearea sistemului în localitate - raion/oraș/sat

Pentru ca să aveți o imagine a celor care se întîmplă o să vă aduc cîteva informații despre procesul de implimentare a sistemului Bani-Ceasuri.

Primul meu pas a fost să mă informez bine, dar ca să invit participanți în acest sistem minunat mai am nevoie să fac 3 pași:

1. Repartizez această cărțulie la cît mai multe persoane. Obțin contactele lor.

2. Vă invit să discutăm părerile despre sistem. În timpul acestei întîlniri vă putem vedea ofertele și necesitățile, precum și să discutăm alte detalii, să răspund la întrebări.

3. Deveniți, după o informare deplină, participant în sistemul de ajutor reciproc Bani-Ceasuri! Primiți CATALOGUL, ștampila, primul carnet. Oferiți un acord în scris, că vă asumați responsabilitatea pentru a fi membru activ în sistem și a răspunde la cererile altor participanți, precum și a le înainta cereri. Achitați taxa unică (pentru ștampilă și carnet). Primiți și contactele participanților împreună cu CATALOGUL.

Am găsit de cuviință să povestesc planul meu în primul rînd pentru că sunt un om direct. În al doilea rînd vreau să înțelegeți ce se întîmplă, unde

Page 21: Banii suplimentari

vă porniți și cum să ajungem acolo. La fel e important pentru mine ca fiecare să poată pune întrebări, să aibă timp să se gîndească la pasul de a deveni participant.

Dubii pot să apară. Din cauza că este ceva nou, din cauza că mai mulți dintre noi cunoaștem șmecheri care cîștigă amăgind pe alții. Sper însă că ați înțeles pînă aici, că fiecare participant are carnetul său, iar posibilitatea de a cîștiga mai mult este să muncească mai mult, nu să atragă pe cineva în sistem, așa cum se face în sistemele de piramidă. În sistemul de piramidă cîștigă vîrful, capul, iar restul muncesc pentru el. Sistemul de ajutor reciproc se aseamănă mai mult cu o cîmpie, deschisă, sinceră, vizibilă, în care, precum într-un corp, nu doar capul, ci fiecare organ și celulă cîștigă.

Într-un trib din Australia, un misionar ortodox s-a dus să trăiască printre oamenii acelui trib și să-i convertească la creștinism. De rînd cu încercările nereușite de a-i converti, el îi învăța pe copii să joace fotbal. Le-a dat minge, au creat teren și porți, le-a spus regulile. Dar, timp de un an întreg

nu a reușit să convingă copiii să joace fotbal așa cum se joacă în mod tradițional. Copiii jucau pînă cînd scorul era egal și doar apoi considerau meciul încheiat. Ei nu se opreau pînă cînd scorul nu era egal. Misionarul încerca să-i învețe că cineva trebuie să cîștige, iar altcineva să piardă, dar copiii știau că dacă cineva pierde, și cîștigătorii vor pierde. Copiii aveau o mentalitate matriarhală, în care se prețuia cooperarea și de aceea ei se ajutau. Misionarul venea dintr-o societate ca a noastră, patriarhală, în care se prețuiește competiția și fiecare tinde să fie cel mai bun și să ocupe locul cel mai de frunte.

În societățile patriarhale se consideră omul mai bun cu cît are bani mai mulți, căci cu banii se pot împlini necesitățile și dorințele. În cele matriarhale omul bun e acela care ajută mai mult pe alții. În societatea patriarhală e destul să pierzi locul de muncă și salariul cu care se achitau toate SP și parcă pierzi totul. În cea matriarhală nu poți pierde, căci mereu se găsesc alții care să te ajute, în caz de boală sau lipsuri. Într-o societate patriarhală familia este atomară, adică mamă și tată, iar deseori copilul nici nu are părinți. În cea matriarhală tată este fiecare bărbat, mamă, fiecare femeie, soră toate fetele și frați toți băieții. De-a lungul istoriei oamenii locuiau întîi în triburi în care toți erau o familie. Apoi, familia-trib a devenit familie extinsă – mama, tatăl și rudele. Apoi s-a restrîns la bunei și părinți și mai rar verișori, apoi la părinți și, cum am spus, din păcate, la casa de copii

Page 22: Banii suplimentari

sau cum se face acum, o familie adună pînă la 6 copii din alte familii foarte sărace, alcoolice și îi cresc pînă la vîrsta de 18 ani.

Am spus acestea pentru că:

- Sistemul Bani-Ceasuri face parte, ca idee, din mentalitatea matriarhală.- Relațiile în societățile matriarhale sunt de cooperare, ajutor reciproc, lipsă

de indiferență față de copii și natură, căci copii și natura, se consideră că sunt a tuturor.

- Matriarhatul nu este o sectă, ci o stare firească a lucrurilor. Cooperarea organelor în trupul nostru, ecosistemele în natură arată că astfel organizate, sistemele funcționează și toți au de toate. Pe cînd în sistemele banilor tradiționali – cei care au mulți bani au posibilitatea să cîștige și mai mulți, iar cei cu bani puțini, puțin și cîștigă, indiferent cît de pregătiți sunt profesional sau cît de mult muncesc. Această îmbogățire a bogaților și sărăcire a săracilor a fost demonstrată în Germania, în care populația s-a împărțit în 10 categorii, în dependență de veniturile lor anuale. S-a

observat că peste un timp, grupa de sus aduna mai mulți bani, cea de pe locul 9 își menținea venitul, iar celelalte își micșorau veniturile. Atîta timp cît într-o societate oamenii obțin cele necesare dintr-o singură sursă – un market, un singur restaurant, lumina, apa și gazul de la stat, pîinea atîta timp acele unice surse se îmbogățesc, adunînd lunar sume enorme. În societatea în care se cooperează, surse sunt mai multe, banii nu se concentrează doar la unele persoane, ci circulă între cetățeni și astfel toți au de toate.

- Am spus ce am spus și am pornit această carte pentru că cred – oamenii au nevoie acum de această minune a cooperării, împrietenirii și de mai puțină luptă pentru resurse, luptă în care cineva pierde, cineva se dezamăgește, timp nu avem, suntem condiționați să fim indiferenți, căci lucrăm pentru bani tradiționali, care sunt limitați și nu ne permitem să ajutăm pe cineva. Cu totul e altfel situația cu Banii-Ceasuri – ei pot fi cîștigați și folosiți nelimitat.

Pentru cei care sunt gata să-și asume responsabilitatea de inițiator a unui sistem în localitatea sa, îi urez claritate și satisfacție de la ceea ce va face. Caută participanții pe rețele de socializare sau în bibliotecile publice raionale. Nu există lege care să interzică acești bani în R.M. S-o facem!

Page 23: Banii suplimentari

Al doilea model de bani suplimentari

BOB – Banii ocrotirii Bătrîneței

Lucrurile nu prea scumpe și serviciile nu prea costisitoare au devenit mai accesibile cu ajutorul banilor suplimentari. Această schimbare s-a întîmplat în viața celor care aveau ce oferi și sănătatea le permitea încă să ofere.

Dar sunt în localități și oameni neputincioși, fie din motive de boală sau din cauza vîrstei înaintate. Ei nu s-au putut implica în sistemul Bani-Ceasuri și deși cu Banii-Ceasuri atmosfera în societate a devenit mai relaxată, bătrînii aveau nevoie de ajutor.

Spre fericire, după exemplu Japoniei, se pot crea Banii sănătății sau Banii ocrotirii Bătrîneței, care sunt un alt tip de bani suplimentari.

În mod obișnuit, în societatea noastră, grija bătrînilor este sarcina însăși a bătrînilor, a copiilor lor, a vecinilor și conform legii, a asistenților sociali. Dar cu Banii octrotirii Bătrîneței(BOB), chiar și oamenii aparent străini bătrînilor, s-au implicat în îngrijirea lor.

Ei erau atrași de cîteva motive:

1. posibilitatea de a cîștiga BOB care o să-i poată folosi în timpul propriei bătrîneți;

2. dorința ca ajungînd în etate să nu aibă grija supraviețuirii și povara singurătății.

Page 24: Banii suplimentari

Procesul era simplu. Un om își alegea un bătrîn, de obicei mai aproape de casă și conform unui orar îl îngrijea. Timpul folosit pentru îngrijirea bătrînului era înregistrat într-un registru al asistentului social, sarcina căruia a devenit deja nu să îngrijească bătrînii, ci să se asigure ca fiecare bătrîn are un îngrijitor și acela își face munca cu responsabilitate.

În Japonia, ținînd cont că un mare procent al populației este în etate și încă mulți îi ajungea din urmă, mulți cetățeni apți de muncă s-au oferit pentru plata cu BOB, să îngrijească de bătrîni, ca mai apoi să fie și ei îngrijiți. Acolo s-a observat că grija purtată de un participant al sistemului BOB era mai calitativă, decît cea primită de la un angajat plătit cu bani tradiționali.

Societatea chiar a devenit mai adaptată pentru împlinirea nevoilor fiecărui. Deși... mai erau niște necesități care cereau încă un tip de bani.

Cuvînt de încheiere

A fost o călătorie scurtă, dar fascinantă, nu? Știți ce este binele și răul?

„Binele”, în înţelegerea oamenilor, este ceea ce ne aduce folos şi plăcere. „Răul”, în înţelegerea oamenilor, este ceea ce nu ne aduce folos sau plăcere. Folosul, se referă la necesităţile împlinite ale corpului. Plăcerea, se referă la dorinţele împlinite ale minţii. Noi spunem salariu „bun” acelui salariu care e într-atîta de mare, încît ne permite să ne satisfacem necesităţile şi dorinţele. Spunem salariu „rău” celuia care nu permite să ne satisfacem necesităţile şi dorinţele. Omul „bun” e cel care ne ajută să ne satisfacem necesităţile şi dorinţele. Şi omul rău, e cel care procedează invers. Notele „bune” indică că elevul e priceput, va putea învăţa şi lucra, avea salariu „bun”. Notele „rele” indică inversul. Vremea bună şi rea, „mi-i rău”, „îmi este bine” ş.a.m.d.

Banii Suplimentari aduc binele în viața noastră. Aș avea încă multe de spus, foarte multe, dar o să spun doar una – soluții există și nu vă lăsați obosiți căutîndu-le. Le veți găsi!

Page 25: Banii suplimentari

CONȚINUTPentru ce?

Ce sunt banii?Beneficiile aduse de banii suplimentari

Primul model de bani suplimentari - Bani-CeasuriCum se face intrarea în sistem

Întrebări despre sistemCine poate intra – tipurile de participanți

CATALOGUL. CARNETULÎncă cîteva cîștiguri – lărgirea cooperării

Trei pași pentru crearea sistemului în localitateAl doilea model de bani suplimentari. BOB – Banii ocrotirii

BătrînețeiCuvînt de încheiere

Page 26: Banii suplimentari

Cel mai vechi sistem de bani suplimentari cunoscut (cu excepția celor din Egipt și Mesopotamia), datează din 1932, inițiat în Elveția. În 1997 în el erau 80 000 de participanți.

În 1995 numărul sistemelor de bani suplimentari a ajuns la 1000 în toată lumea.

În 1999, în 12 țări din lume, funcționau peste 2000 de sisteme.

Bibliografie:

Bernar Lietar – Viitorul Banilor; Neale Donald Walsh – Conversații cu Dumnezeu; Tom Hartmann – Ultimele ceasuri ale soarelui Antic

Contactele mele – 025224888, 079300187, 068306333; e-mail: [email protected]; facebook Vladimir Rotari; skype: vladimirrotaru, orașul Drochia.

Page 27: Banii suplimentari