Download - B personalitatii lugojene 1

Transcript
Page 1: B personalitatii lugojene 1

PersonalitPersonalitătătii lugojene lugojene

Traian Grozavescu(1895-1927) Traian Grozavescu(1895-1927)

S-a nS-a năăscut la 21 noiembrie, scut la 21 noiembrie, îîn Lugoj, n Lugoj, unde unde îşîşi face studiile elementare i face studiile elementare ssi liceul, i liceul, dovedind ddovedind dee timpuriu aptitudini deosebite timpuriu aptitudini deosebite si o remarcabilsi o remarcabilăă sensibilitate pentru sensibilitate pentru muzica vocalmuzica vocalăă. Urmeaz. Urmeazăă studii canto la studii canto la Academia de MuzicAcademia de Muzicăă din Budapesta, pe din Budapesta, pe care a fost nevoit scare a fost nevoit săă le le îîntrerupntrerupăă din cauza din cauza primului razboi mondial. Dupprimului razboi mondial. Dupăă r răăzboi zboi ssi-a i-a reluat cursurile de canto, dar peste un an reluat cursurile de canto, dar peste un an s-a angajat la Opera Romana din Cluj s-a angajat la Opera Romana din Cluj îînfiinnfiinţţatatăă si condus si condusăă de Tiberiu Brediceanu. de Tiberiu Brediceanu.

Page 2: B personalitatii lugojene 1
Page 3: B personalitatii lugojene 1

CCâântntăărerett de oper de operăă de talie mondial de talie mondialăă, mult , mult apreciat de presa de specialitate a vremii sale, apreciat de presa de specialitate a vremii sale, ca un al doilea Carussoca un al doilea Carusso,a repurtat mari succese ,a repurtat mari succese pe scenele operelor din pe scenele operelor din Viena,Berlin,Praga,Salzburg,Brno,Oslo,Bucuresti,Viena,Berlin,Praga,Salzburg,Brno,Oslo,Bucuresti,Cluj,Timis-oara.Cluj,Timis-oara. ÎÎn 1923 a devenit n 1923 a devenit îîntntââiul solist iul solist alal ““VolksoperVolksoper””, apoi la , apoi la ““StaatsStaatsooperper”” din Viena, un din Viena, un interpret celebru. interpret celebru.

Tenor dramatic prin excelenTenor dramatic prin excelenţăţă, Traian , Traian Grozavescu a abordat un larg repertoriu, Grozavescu a abordat un larg repertoriu, compus din roluri de primcompus din roluri de primăă m măărime ca: rime ca: Radames(Radames(““AidaAida”)”), Rodolphe(, Rodolphe(““BoemaBoema”)”) ,,Canio Canio ((““PaiaPaiattee”)s”)si dovedeste i dovedeste îîn acelasi timp un talent n acelasi timp un talent deosebit deosebit îîn interpretarea liedurilor romn interpretarea liedurilor româânesti de nesti de Brediceanu, Dima, Sorban, Bretan precum siBrediceanu, Dima, Sorban, Bretan precum si de de Schubert si Schumann. Schubert si Schumann.

Page 4: B personalitatii lugojene 1

Pe vremea cPe vremea câând Grozavescu ajunsese nd Grozavescu ajunsese cunoscut cunoscut îîn toatn toatăă Europa, discurile Europa, discurile îîncncăă nu nu aveau perfecaveau perfecţţiunea celor de azi. Astfel, cele iunea celor de azi. Astfel, cele ccââteva imprimteva imprimăări fri făăcute de el nu pot da cute de el nu pot da decdecâât o palidt o palidăă imagine a acestei voci imagine a acestei voci exceptionale, el fiind numit si cexceptionale, el fiind numit si câântntăăretul retul cu ,,gatlejul de aur’’. cu ,,gatlejul de aur’’.

Cu moartea prematurCu moartea prematurăă a lui a lui Grozavescu, datoritGrozavescu, datorităă sotiei sale, arta sotiei sale, arta romromââneascneascăă pierde pe unul dintre cei mai pierde pe unul dintre cei mai cunoscuti si strcunoscuti si străăluciti reprezentanti ai sluciti reprezentanti ai săăi, i, ambasadorul cel mai autorizat al culturii ambasadorul cel mai autorizat al culturii romromâânesti, curmnesti, curmâându-se astfel ndu-se astfel îîn mod tragic n mod tragic vertiginoasa ascensiune a cvertiginoasa ascensiune a câântntăăretului retului lugojean.lugojean.

Page 5: B personalitatii lugojene 1

Eftimie Murgu(1805-1870)Eftimie Murgu(1805-1870)

NNăăscut scut îîn comuna Rudn comuna Rudăăria, azi ria, azi îîn judetul Caras-n judetul Caras-Severin. A fost fiul unui ofiSeverin. A fost fiul unui ofitter de grer de grăăniceri din niceri din Banat. DupBanat. Dupăă terminarea studiilor primare si terminarea studiilor primare si liceale urmeazliceale urmeazăă pe cele de drept si filozofie din pe cele de drept si filozofie din Budapesta, unde Budapesta, unde îîsi ia doctoratul. si ia doctoratul. Tot aTot aici ici îîl l cunoaste pe D. Bojinca si cunoaste pe D. Bojinca si îîncepe sncepe săă colaboreze colaboreze la revista ,,Biblioteca romla revista ,,Biblioteca romââneascneascăă’’’’ . Cei doi . Cei doi publicpublicăîăî o lucrare ( o lucrare (îîn latina, romn latina, româânnăă si german si germanăă) ) îîn 1830 prin care combatn 1830 prin care combatee pe Sava Tockoly, care pe Sava Tockoly, care nega atnega atâât originea latint originea latinăă a poporului nostru c a poporului nostru câât t si continuitatea lui in Dacia.si continuitatea lui in Dacia.

ÎÎn anul 1834 pleacn anul 1834 pleacăă la Iasi, ca profesor de la Iasi, ca profesor de filosofie la Gimnaziul de la Treifilosofie la Gimnaziul de la Trei - - Ierarhi, apoi Ierarhi, apoi trece la Academia Mihaileana, unde trece la Academia Mihaileana, unde îîsisi întemeiază cea dintâi catedră deîntemeiază cea dintâi catedră de

Page 7: B personalitatii lugojene 1

filosofie. Pfilosofie. Păărrăăsesesste Iasul te Iasul îîn 1836 si se n 1836 si se stabileste la Bucuresti, unde trstabileste la Bucuresti, unde trăăieste din ieste din lectii particulare lectii particulare dede filos filosoofie si primeste un fie si primeste un post de profesor la Colegiul ,, Sf Sava’’. La post de profesor la Colegiul ,, Sf Sava’’. La Bucuresti se Bucuresti se îîmprieteneste cu D. Filipescu, mprieteneste cu D. Filipescu, A. Vaillant si A. Vaillant si îîmpreunmpreunăă cu N. Balcescu cu N. Balcescu ((ccăăruia ruia îîi di dăă lectii de filosofie lectii de filosofie)) si altii, si altii, pregatesc o miscare revolutionarpregatesc o miscare revolutionarăă cu cu scopul de a scopul de a îîntemeia o republicntemeia o republicăă sub sub numele de numele de ““Romania junaRomania juna”” sau sau ““Nova Nova RomaniaRomania””. Complotul este descoperit, iar . Complotul este descoperit, iar Eftimie Murgu este expulzat si se stabileste Eftimie Murgu este expulzat si se stabileste la Lugoj, unde se transformla Lugoj, unde se transformăă îîn apn apăărrăătorul torul neoficial al celor neoficial al celor nedreptnedreptătătiti. iti. Pentru Pentru agitatia provocată este închis si scapă agitatia provocată este închis si scapă numai datorită interventiei revolutionarilor numai datorită interventiei revolutionarilor români.români.

Page 8: B personalitatii lugojene 1

La izbucnirea revolutiei maghiare, E. Murgu La izbucnirea revolutiei maghiare, E. Murgu se aflse aflăă îîn primele rn primele râânduri. nduri. ÎÎsi fixeazsi fixeazăă c cââteva teva obiective: eliberarea bisericii romobiective: eliberarea bisericii romââne de sub ne de sub tutela celtutela celeiei s sâârbesti, realizarea unrbesti, realizarea unor or reforme reforme antifeudale, unirea romantifeudale, unirea româânilor nilor îîntr-un singur stat ntr-un singur stat unitar-Dacoromania.El convoacunitar-Dacoromania.El convoacăă, la 15/27 iunie , la 15/27 iunie 1848 a doua adunare a rom1848 a doua adunare a româânilor bnilor băănnăăteni la teni la Lugoj,pe Lugoj,pe CâCâmpmpulul care se va numi a care se va numi all Libert Libertăătii si tii si solicitsolicităă cu acest prilej desfi cu acest prilej desfiiintarea jurisdictiei ntarea jurisdictiei ssâârbesti asupra bisericii romrbesti asupra bisericii romââne, introducerea ne, introducerea limbii romlimbii româânene î în administratie, recunoasterea n administratie, recunoasterea natiunii romnatiunii romââne. Dupne. Dupăă îînnăăbusirea revolutiei e busirea revolutiei e condamnat la moarte, sentintcondamnat la moarte, sentintăă ce a fost ce a fost comutatcomutatăă la patru ani de la patru ani de îînchisoare. Eliberat, nchisoare. Eliberat, rrăămmââne la Pesta, unde moare la 8 maine la Pesta, unde moare la 8 mai 1870 1870, , osemintele fiindu-osemintele fiindu-ii aduse si reinhumate la Lugoj aduse si reinhumate la Lugoj, , iin 1932.n 1932.

Page 9: B personalitatii lugojene 1

Ion Vidu (1863-1931) Ion Vidu (1863-1931)

S-a nS-a năăscut la 17 decembrie, scut la 17 decembrie, îîn localitatea n localitatea MinerMinerăău, din judetul Arad. A fost compozitor u, din judetul Arad. A fost compozitor ssi i dirijor de cor , ,,un maestru al muzicii corale dirijor de cor , ,,un maestru al muzicii corale romromâânesti’’, cum nesti’’, cum îîl numeste biograful sl numeste biograful săău u principal, muzicologul Viorel Cosma. Studiile si principal, muzicologul Viorel Cosma. Studiile si le-a facut la Conservatorul din Arad, le-a facut la Conservatorul din Arad, Caransebes, urmCaransebes, urmâând apoi cursurile de armonie nd apoi cursurile de armonie si dirijat la Iasi, cu marele compozitor Gavriil si dirijat la Iasi, cu marele compozitor Gavriil Musicescu. A predat muzicaMusicescu. A predat muzica la Arad si la Arad si îîn Lugoj, n Lugoj, la Scoala confesionalla Scoala confesionalăă, Liceul ,,Coriolan , Liceul ,,Coriolan Brediceanu’’, Brediceanu’’, îîncheindu-si cariera didacticncheindu-si cariera didacticăă cu cu functia de inspector general de muzica pentru functia de inspector general de muzica pentru scoliscolilele normale din tar normale din tară.ă. Pe l Pe lâângngăă catedr catedrăă a a desfdesfăăsurat o vasta si prodigioassurat o vasta si prodigioasa activitate de a activitate de creatie,de dirijor al”Reuniunii române de cântări creatie,de dirijor al”Reuniunii române de cântări şi muzică” dinLugoj,şi muzică” dinLugoj,

Page 11: B personalitatii lugojene 1

îîn aceastn aceastăă ultim ultimăă, calitate detine si functia , calitate detine si functia de presedinte alde presedinte al””Asociatiei corurilor si Asociatiei corurilor si fanfarelor romfanfarelor romââne din Banatne din Banat””. .

Aria creatiei sale este vastAria creatiei sale este vastăă: muzica de : muzica de teatru, vocal-simfonicteatru, vocal-simfonicăă, de pian, dar se , de pian, dar se remarcremarcăă prin lucr prin lucrăările corale: ,,rile corale: ,,LaLa sezsezătătoare’’, ,,Ana Lugojana’’, ,,Roare’’, ,,Ana Lugojana’’, ,,Răăsunetul sunetul Ardealului’’, ,,PArdealului’’, ,,Prreste deal’’, ,,Negruta’’ etc. este deal’’, ,,Negruta’’ etc. ÎÎntre creatintre creatiilile corale ale lui Ion Vidu, la loc e corale ale lui Ion Vidu, la loc de cinste se rde cinste se râânduieste muzica coralnduieste muzica coralăă religioasreligioasăă pentru trei voci egale, pentru cor pentru trei voci egale, pentru cor bbăărbrbăătesc si pentru cor mixt. Creatia tesc si pentru cor mixt. Creatia muzicalmuzicalăă religioas religioasăă a lui Ion Vidu are la a lui Ion Vidu are la bazbazăă c câântareantarea bisericească traditională de bisericească traditională de strană dinstrană din

Page 12: B personalitatii lugojene 1

Banat, unele lucrBanat, unele lucrăări fiind priri fiind prinntre cele mai izbutite tre cele mai izbutite pagini de muzicpagini de muzicăă coral coralăă religioas religioasăă din repertoriul din repertoriul ortodox. ortodox.

Prin Prin îîntreaga sa activitate de culegntreaga sa activitate de culegăător de tor de folclor, cultivfolclor, cultivăă îîndeosebi genul coral. Ion Vidu a ndeosebi genul coral. Ion Vidu a fost o personalitate de primfost o personalitate de primăă m măărime rime îîn muzica n muzica coralcoralăă rom romââneascneascăă..

Compozitor, folclorist, dirijor, scriitor, profesor Compozitor, folclorist, dirijor, scriitor, profesor si publicist, ,,factor de unitate nationalsi publicist, ,,factor de unitate nationalăă’’, cum ’’, cum afirma N. Iorga, organizator si promotor al miscafirma N. Iorga, organizator si promotor al miscăării rii carale din Banat, Ion Vidu a ocupat un loc aparte carale din Banat, Ion Vidu a ocupat un loc aparte îîn n viata spiritualviata spiritualăă a rom a româânilor . A scris studii, articole, nilor . A scris studii, articole, eseuri, cronici muzicale, poezii, paeseuri, cronici muzicale, poezii, pammffllete atete atâât t îîn n presa lugojeanpresa lugojeanăă c câât si t si îîn cea centraln cea centralăă, a organizat , a organizat cursuri pentru dirijorii de coruri, a luptat ca in viata cursuri pentru dirijorii de coruri, a luptat ca in viata oamenilor oamenilor să se întroneze binele si dreptatea, fiind să se întroneze binele si dreptatea, fiind unun

Page 13: B personalitatii lugojene 1

intermediar intermediar îîntre om si divinitate. Sunt ntre om si divinitate. Sunt numeroase referiri care privesc viata si numeroase referiri care privesc viata si activitatea activitatea ccompozitorului lugojean.ompozitorului lugojean.

Ion Popovici BanIon Popovici Banătăteanul(1869-1893)eanul(1869-1893)

S-a nS-a năăscut la 17 aprilie, scut la 17 aprilie, îîn Lugoj, din pn Lugoj, din păărinti rinti meseriasi. A urmat gimnaziul meseriasi. A urmat gimnaziul îîn orasul natal, apoi n orasul natal, apoi Liceul ,,Andrei Saguna’’ din Brasov, Liceul Liceul ,,Andrei Saguna’’ din Brasov, Liceul confesional din Beius, apoi din nou la Brasov, confesional din Beius, apoi din nou la Brasov, pentru ca pentru ca îîn toamna anului 1890 sn toamna anului 1890 săă se se îînscrie la nscrie la Institutul Teologic-Pedagogic din Caransebes, Institutul Teologic-Pedagogic din Caransebes, unde a runde a răămas pmas pâânnăă îîn anul 1892, cn anul 1892, câând a plecat nd a plecat îîn n capitala Romcapitala Romââniei. Tot niei. Tot îîn anul 1892 a participat la n anul 1892 a participat la Congresul studentilor romCongresul studentilor romââni de la ni de la Roman ,unde Roman ,unde vorbeste despre influenta lui V.Alecsandrivorbeste despre influenta lui V.Alecsandri

Page 14: B personalitatii lugojene 1

asupra romasupra româânilor din Transilvania si Banat. nilor din Transilvania si Banat.

La Bucuresti, a fost angajat ca functionar La Bucuresti, a fost angajat ca functionar la ,,Liga pentru unitatea culturalla ,,Liga pentru unitatea culturalăă a rom a româânilor’’, nilor’’, patronatpatronatăă de N. Iorga. Int de N. Iorga. Intrără de asemenea de asemenea,, îîn n leglegăăturturăă cu T cu Tituitu Maiorescu, Maiorescu, îîn 1893, si n 1893, si frecventeazfrecventeazăă cenaclul literar al ,,Junimii’’. Aici cenaclul literar al ,,Junimii’’. Aici lectura nuvelei ,,lectura nuvelei ,,ÎÎn lume’’ i-a n lume’’ i-a aatras simpatia tras simpatia scriitorilor ieseni, evenimentul fiind considerat scriitorilor ieseni, evenimentul fiind considerat de Tde Tituitu Maiorescu drept o ,,s Maiorescu drept o ,,săărbrbăătoare toare literarliterarăă’’.Aceast’’.Aceastăă nuvel nuvelăă si cea intitulat si cea intitulatăă ,, ,, DupDupăă un an de jale’’ i-au ap un an de jale’’ i-au apăărut rut îîn acelasi an, n acelasi an, îîn coloanele revistei ,, Con coloanele revistei ,, Connvorbiri literare’’.vorbiri literare’’.

Talentul sTalentul săău de prozatoru de prozator realist, realist, inspirat inspirat din lumea meseriasilor lugojeni, a fost din lumea meseriasilor lugojeni, a fost remarcat de remarcat de Titu MaiorescuTitu Maiorescu

Page 15: B personalitatii lugojene 1

îîntr-un studiu apntr-un studiu apăărut rut îîn ,,Convorbiri n ,,Convorbiri literare’’, literare’’, îîn caren care,, marele critic aprecia c marele critic aprecia căă prin nuvela ,,prin nuvela ,,ÎÎn lume’’ Ion Popovici a n lume’’ Ion Popovici a fost ,,cel mai dibaciu fost ,,cel mai dibaciu dedescriitor al datinelor scriitor al datinelor si nsi nărăravurilor’’ lugojenilor, iar prin poezia ,, avurilor’’ lugojenilor, iar prin poezia ,, Pe-al lui umPe-al lui umăăr’’, scriitorul br’’, scriitorul băănnăătean s-a tean s-a dovedit un mare cdovedit un mare câântntăăret al iubirii. ret al iubirii. ÎÎn acest n acest senssens,Titu,Titu Maiorescu nota:,, De la Eminescu Maiorescu nota:,, De la Eminescu îîncoace, a cncoace, a căărui influentrui influentăă de altminteri se de altminteri se simte si simte si îîn aceste poezii, nu s-a mai cn aceste poezii, nu s-a mai câântat ntat iubirea cu atiubirea cu atâât adevt adevăăr si cu atr si cu atââta ta frumusete’’.frumusete’’.

Pentru valoarea ei literarPentru valoarea ei literarăă, nuvela ,, , nuvela ,, ÎÎn n lume’’ a fost incluslume’’ a fost inclusăă si si îîntr-o antologie de ntr-o antologie de prozprozăă, ap, apăărutrutăă in limba engleza, la New in limba engleza, la New York, York, îîn anul 1921. n anul 1921.

Page 16: B personalitatii lugojene 1

Meritul de pionierat al lui Ion Popovici Meritul de pionierat al lui Ion Popovici BBăănnăăteanul este acela de a fi zugrteanul este acela de a fi zugrăăvit vit îîn n literatura romliteratura româânnăă ,,o parte a poporului nostru ,,o parte a poporului nostru muncitor muncitor îîn forma nepieritoare a artei’’, cum n forma nepieritoare a artei’’, cum nota acelasinota acelasi Titu Titu Maiorescu, prozatorul Maiorescu, prozatorul lugojean fiind un premerglugojean fiind un premergăător al realismului tor al realismului romromâânesc din pragul secolului al XX-lea.nesc din pragul secolului al XX-lea.

Victor Vlad Delamarina(1870-1896)Victor Vlad Delamarina(1870-1896)

Viitorul scriitor s-a nViitorul scriitor s-a năăscut la 31 august, scut la 31 august, îîn n Satu Mic, azi Victor Vlad Delamarina, judetul Satu Mic, azi Victor Vlad Delamarina, judetul Timis. Studiile le-a facut la Lugoj si a fost Timis. Studiile le-a facut la Lugoj si a fost exmatriculat din gimnaziu pentru cexmatriculat din gimnaziu pentru căă a a participat la sedintele Reuniunii literare aparticipat la sedintele Reuniunii literare a studentilor romstudentilor romââni din Lugoj, acuzat fiind de ni din Lugoj, acuzat fiind de atitudine ireverenţioasăatitudine ireverenţioasă

Page 17: B personalitatii lugojene 1

fatfatăă de autorit de autorităătile scolare oprimatoare ale tile scolare oprimatoare ale afirmafirmăării culturii romrii culturii româânesti. A urmat apoi nesti. A urmat apoi ultimele clase gimnaziale la Colegiul ,,Sfultimele clase gimnaziale la Colegiul ,,Sfâântul ntul Sava’’ din Bucuresti. Sava’’ din Bucuresti.

Atras de cariera militarAtras de cariera militarăă, la , la îîndemnul ndemnul unchiului sunchiului săău Constantin Ru Constantin Răădulescu, a fost dulescu, a fost îînscris la Liceul Militar din nscris la Liceul Militar din CraiovaCraiova, pentru c, pentru caa, , din 1890, sdin 1890, săă urmeze cursurile Scolii Militare urmeze cursurile Scolii Militare Superioare din Bucuresti, pe care absovind-o Superioare din Bucuresti, pe care absovind-o îîn 1892, a fost avansat la gradul de n 1892, a fost avansat la gradul de sublocotenent de marinsublocotenent de marinăă. A f. A făăcut serviciul pe cut serviciul pe diversediverse vase ale vase ale marine marinei i militare rom militare romââne si ne si îîntreprinde, ntreprinde, îîn anul 1893, o lungn anul 1893, o lungă ă ccăăllăătorie. torie.

Victor Vlad Delamarina a fost o fire de Victor Vlad Delamarina a fost o fire de artist,artist,

Page 18: B personalitatii lugojene 1

îînzestrat polivalent, a dovedit aptitudini nzestrat polivalent, a dovedit aptitudini îîn n domeniul muzicii, teatrului si picturii, care au domeniul muzicii, teatrului si picturii, care au îînsotit literatura la modul sincronic. Interesul nsotit literatura la modul sincronic. Interesul ssăău pentru teatru s-a manifestat u pentru teatru s-a manifestat îîncncăă din din copilcopilăărie, influentat de trupa lui G.A. rie, influentat de trupa lui G.A. Petculescu. Petculescu. ÎÎncncăă de pe b de pe băăncile scolii, el ncile scolii, el a a îînjghebat o micnjghebat o micăă trup trupăă de p de păăpusaripusari,, oferind oferind adevarate spectacole familiei si cunoscutilor. adevarate spectacole familiei si cunoscutilor. ÎÎn anul 1895, n anul 1895, îîn vreme ce era bolnav, a n vreme ce era bolnav, a desdesăăvvâârsit schitele sale de crsit schitele sale de căăllăătorie, torie, realizrealizează ează o adevo adevăăratrată capodă capodoperoperăă plastic plasticăă, , constituitconstituităă de miniacuarelele sale cu teme de miniacuarelele sale cu teme marine.marine.Ca scriitor, Victor Vlad Delamarina a rCa scriitor, Victor Vlad Delamarina a răămas mas îîn n memoria cititorilor memoria cititorilor îîndeosebi prin opera sa ndeosebi prin opera sa poetica, scrispoetica, scrisăă îîn dialect bn dialect băănnăătean, care atean, care a cunoscut mai multe editii postume: ,,Poesii cunoscut mai multe editii postume: ,,Poesii bbăănnăătenesci- tenesci- ÎÎntocmiri’’. ntocmiri’’.

Page 19: B personalitatii lugojene 1

Poezia lui Victor Vlad Delamarina s-a Poezia lui Victor Vlad Delamarina s-a bucurat de atentia si pretuirea unor criticii bucurat de atentia si pretuirea unor criticii litertari, litertari, îîncepncepâând cu Titu Maiorescu, M. nd cu Titu Maiorescu, M. Dragomirescu, care aprecia poezia ,,Al mai tare Dragomirescu, care aprecia poezia ,,Al mai tare om din lume’’ drept o capodoperom din lume’’ drept o capodoperăă, urm, urmâând apoi nd apoi George Calinescu, Valeriu Braniste, Cora George Calinescu, Valeriu Braniste, Cora IrineuIrineu,G.Ţepelea,G.Ţepelea etc. Versurile sale se bucur etc. Versurile sale se bucurăă de de mare popularitate.mare popularitate.

Legat de educatie si traditii, de familie si Legat de educatie si traditii, de familie si de cauza luptei de eliberare nationalde cauza luptei de eliberare nationalăă a a poporului rompoporului româân din Banat si Transilvania, n din Banat si Transilvania, Victor Vlad Delamarina face sVictor Vlad Delamarina face săă r răăsune sune îîn poezia n poezia sa idei sa idei îînsufletitoare, care snsufletitoare, care săă slujeasc slujeascăă acestei acestei lupte, lupte, îîntre care dragostea pentru locurile ntre care dragostea pentru locurile natale, port, pentru tot ce reprezintnatale, port, pentru tot ce reprezintăă nota nota specificspecificăă a spiritualit a spiritualităătii btii băănnăătene .tene .

Page 20: B personalitatii lugojene 1

Traian Vuia (1872-1950)Traian Vuia (1872-1950)

NNăăscut la 17 auguscut la 17 augusst, t, îîn satul Surducul Mic,n satul Surducul Mic,(astăzi,comuna(astăzi,comunaTraian VuiaTraian Vuia)) a urmat scoala a urmat scoala primarprimarăă îîn comuna Bujoruln comuna Bujorul Banătean,liceul la Banătean,liceul la Lugoj.Studiile superioare si le-a început la sectia Lugoj.Studiile superioare si le-a început la sectia de mecanicde mecanicăă a Scolii politehnice din Budapesta, a Scolii politehnice din Budapesta, pe care a pe care a îîntrerupt-o din cauza unor privatiuni ntrerupt-o din cauza unor privatiuni materiale, si trece apoi la Facultatea de drept,materiale, si trece apoi la Facultatea de drept,(fără frecventă),(fără frecventă), lu luâându-si doctoratul ndu-si doctoratul îîn 1901, cu n 1901, cu o temo temăă sociologica. sociologica.

ÎÎn anul 1902, Traian Vuia a plecat la Paris, n anul 1902, Traian Vuia a plecat la Paris, spre a-si spre a-si îîmplini visul, acela de a realiza zborul mplini visul, acela de a realiza zborul mecanic cu un aparat mai greu decmecanic cu un aparat mai greu decâât aerul. A t aerul. A studiat la Biblioteca Nationalstudiat la Biblioteca Nationalăă, la biblioteca , la biblioteca Arsenalului, unde desArsenalului, unde desăăvvâârseste un proiect de rseste un proiect de aparat de zbor, care, aparat de zbor, care, îînsotit de un memoriu, a nsotit de un memoriu, a fost prezentat Academiei de stiinte din Paris, fost prezentat Academiei de stiinte din Paris, unde a fost clasat.unde a fost clasat.

Page 21: B personalitatii lugojene 1
Page 22: B personalitatii lugojene 1

Sprijinit material de prietenii sSprijinit material de prietenii săăii lugojeni-Coriolan lugojeni-Coriolan Brediceanu,Tiberiu Brediceanu, Gheorghe Dobrin Brediceanu,Tiberiu Brediceanu, Gheorghe Dobrin şi Reuniunea română de cântări si muzică,şi Reuniunea română de cântări si muzică, a a reusit sreusit săă realizeze primul avion actionat de realizeze primul avion actionat de motor, cu care, la 18 martie 1906, a efectuat, la motor, cu care, la 18 martie 1906, a efectuat, la MontMonteesson, primul zbor, cu mijloace proprii de sson, primul zbor, cu mijloace proprii de bord din istoria aviatiei mondiale.bord din istoria aviatiei mondiale.

Succesul Succesul îînregistrat, l-a determinat pe Vuia nregistrat, l-a determinat pe Vuia ssăă persevereze, el perfection persevereze, el perfectionîîndu-si mereu ndu-si mereu aparatele de zbor, reuseste aparatele de zbor, reuseste săsă construiasc construiascăă unul unul dintre primele elicoptere din istoria aviatiei.dintre primele elicoptere din istoria aviatiei.

Paralel cu preocupParalel cu preocupăările sale din domeniul rile sale din domeniul stiintei si tehnicii aeronautice, Traian Vuia s-a stiintei si tehnicii aeronautice, Traian Vuia s-a dedicat si luptei romdedicat si luptei româânilor transilvnilor transilvăăneni pentru neni pentru emanciparea nationalemanciparea nationalăă si social si socialăă. A scris si . A scris si publicat articole pe teme publicat articole pe teme de de sociologi, economisociologi, economie e politică, a abordat o problemă complexă ca aceeapolitică, a abordat o problemă complexă ca aceea

Page 23: B personalitatii lugojene 1

a evolutiei capitalismului international, a evolutiei capitalismului international, si a si a îîncercat sncercat săă surprind surprindăă liniile de liniile de dezvoltare a industriei si tehnicii.dezvoltare a industriei si tehnicii.

Este demn de amintit succesul Este demn de amintit succesul primului sprimului săău zbor, despre care revista u zbor, despre care revista francezfrancezăă ,,L’Aerophile’’, consemna ,,L’Aerophile’’, consemna îîn n 1906: ,,1906: ,,ÎÎncercarea a fost din cele mai ncercarea a fost din cele mai îîncurajatoare, dar s-a constatat ncurajatoare, dar s-a constatat iinsuficienta motorului de 24 cai putere nsuficienta motorului de 24 cai putere care i-a fost livrat care i-a fost livrat îîn septembrie. La 23 n septembrie. La 23 octombrie a coctombrie a cââstigat stigat cupa ,,Archedeacon’’ zburcupa ,,Archedeacon’’ zburâând 50 de nd 50 de metri, iar la 12 noiembrie el a reusit un metri, iar la 12 noiembrie el a reusit un zbor de 220 metri.zbor de 220 metri.

Page 24: B personalitatii lugojene 1