Download - Aurel Romila Psihiatrie

Transcript

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 1/145

Psihiatria medico-legalã 471 |

Când la începutul secolului XIX s-a pus problemaunui tratament moral în bolile psihice si eliberareabolnavilor psihici, în 50 de ani s-a dat aliment cuaceast! solutie, pentru c! aptele "rave care le-aucomis au obli"at psihiatria s! se re"rupe#e în a#ile,unitati închise, unit!ti speciale pentru bolnavii mintali$ %#i ne repunem o problem! e&act ca la începutulsec$XIX, adic! din nou eliber!m bolnavii si acem une&periment social ormidabil cu mult optimism, cumulte metode, cu mult! "enero#itate si lectia aceastav! va ar!ta care sunt unele dintre consecintele

acestei politici liberate ata de bolnavul schi#oren$' a doua idee introductiv! este c! în psihiatria

medico-le"al! e&ist! o traditie oarte serioas! înstudiul schi#oreniei$ (intotdeauna schi#orenialatent! sau schi#orenia patent! au ridicat cele maidiicile probleme medico-le"ale$

)recursorul în acest domeniu este Isaac *o+, unamerican care, în 1, a !cut un studiu comparativ între crima produs! de psihopati, sociopati sibolnavul schi#oren .nebunul de atunci/$ ipul acestade comparatie este valabil si ast!#i$ l a deosebit 20

de parametri comparativi si ceea ce a constatat elatunci a r!mas în tratatele clasice asupra subiectului,adic! -crima schi#orenului, actul inractionalschi#oren are anumite caracteristici sublimate si lanoi de dr$ omoru", pro$ )arhon si anume3 slabamotivare, brutalitatea, indierenta dup! act$

Schizofrenia azi

(ac! întreb!m care este esenta notiunii deschi#orenie a#i, care s! ne aute în e&perti#amedico-le"al!, r!mânem nemultumiti cu inventarul

semnelor primare si secundare r!mase de la leuler,cu semnele de ran"ul I si II de la 6urt chneider,deci semiolo"ia asa cum o stiti voi, plus notiunea lui8aspers despre schi#orenie ca model neinteli"ibil$(e la aceast! inormatie a lui 8aspers, de pur!psiholo"ie comprehensive, a#i se deineste esentaschi#oreniei ca o psiho#! care transorm! radicalnucleul "noseolo"ic al persoanei$%#i schi#orenia sedeineste, se dia"nostichea#! nu atât prin semiolo"iapo#itiv!, cât prin impresia inal! de ininteli"ibil$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 2/145

 %ceasta este de mare important  în medicina le"al!,

unde unele e&perti#e sunt oarte s!race însemiolo"ie si pe bun! dreptate$

Ce înseamn! nucleul persoanei9 ste o notiunepe care ati au#it-o adesea la capitolul de %C$:ucleul persoanei înseamn! transormarea a ceeace a avut innascut, constitutional, temperamental, într-un sistem de valori ierarhic constituit si unitar,care se cheam! caracter$ ;n iecare moment deconstiint! o persoan! echilibrat!, matur!, constituit!,nu actionea#! întâmpl!tor ci conorm sistemului devalori al persoanei lui$ oala desiintea#! eel putintemporar, destructurea#! acest nucleu, de obicei laadolescents, deci când el nu este consolidat siintroduce o ordine instinctiv! întâmpl!toare, dup!capriciile inconstiente ale pl!cerii$ %ceasta esteinterpretarea de compromis actual! între psihanali#!si e&istentialism$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 3/145

472  Aurel Romila - Psihiatria

rebuie s! retinem c! ormele evolutive dinperioada de stare sunt e&trem de rare în practicaI<=$ )entru practica I<= interesea#! mai alesdia"nosticul dierential al debutului si ceea ce alt!dat! se chema orma terminals$ :otiunea importanteste a debutului medico-le"al al schi#oreniei,adic! schi#orenia care debutea#! prin crim! sauprintr-un act medico-le"al$ )rima descriere apar tinelui >ilman si dou! mono"raii ulterioare, a lui =uthesi altaa lui =an"e =?dec@e,înt!resc notiunile$

Ce dia"nostic dierential trebuie s! acem ladebut9

<area problem! este a psihopatului schi#oidata de procesul schi#oren incipient$ %ici neolosim de notiunea "erman!Ade Bir al vietii, adic!trebuie s! urm!rim ca perioada pe care o putemrecolta atât deAla amilie cât si de la bolnav s! sedescrie ca un ir neîntrerupt al vietii bolnavului$ )rinurmare, schi#oidul r!mâne cu un contact s!rac culumea, cu o ciudatenie, cu un el rece sicu oinsensibilitate la ce este aectuos, cu preocup!riabstracte, cu un apra"matism dintotdeaunasi, lucruoarte important, este mediocru sau submediocruchiar în perormance de pân! atunci, în timp cedebutul schi#oren survine la adolescentie&traordinar de cotati, dotati, uneori care ri#ea#!chiar "enialitatea, în care se produce o ruptur! înpreocup!ri, în sensul c! ei nu mai admit la unmoment dat valorile curente, ei se rup de p!rereaproesorilor, a p!rintilor, chiar a celorlaltiD noua lorperioad! devine de neînteles$ ;ntr-o prim! etap!, eimai "!sesc un oarte mic cer e, care cred c! bineau !cut c! s-au rupt de toate si c! vor reali#a ceva

nemaipomenit$ ;n a doua etap! îns! r!mân sin"uri,nu mai crede nimeni în preocup!rile lor si înaceast! a#! se produc lucruri "rave$ (up! cumveti vedea, debutul medico-le"al care a ost descrisaici nu se reer! la lucruri minore, ci se reer! laomucidere$ ' multime de sinucideri scap!consideratiilor medico-le"ale, pentru c! intr! înmarele capitol al nemultumirilor de adolescenta sinu mai pot i anali#ate$ e întele"e c! dac!Aei n-au

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 4/145

avut un antecedent, o le"!tur! cu reteaua de

psihiatrie, ei ies din discutie, desi e de presupus c!o multime de sinucideri pot i semnalate de acesterupturi ale irului vietii$

Ce se produce la debut9 ;n debut se producaceste crime$ En ca# este al unui schi#oren, carea dormit o noapte cu o persoan! necunoscut!,persoana aceea a venit mai "ri#at!, nu se stie ceau vorbit, 1-a omorât, schi#orenul a doua #i si-a!cut ba"aul si a plecat$ % ost prins si condamnatla închisoare, a ost e&perti#at cum se întâmpl! sila noi si s-a constatat c! este un debut de

schi#orenie$ Care credeti c! a ost criteriul nr$l9Comisia a ost mirat!c!, desi bolnavul a ostbrutali#at de autoritati, el la închisoare le-amultumit, a cerut o celul! si hârtie ca s! scrie$Comisia a cre#ut c!-si ace o scrisoare acas! sauc! vrea s! se sinucid! si s! lase o scrisoare, iar eldeabia de acolo a început s! se ocupe deproblemele lui anterioare, care erau îns! ideidelirante si a avut notatia cuvenit!, adic! a ostscos din închisoare$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 5/145

Psihiatria medico-legalã 47

 ;n privinta debutului se stiu urm!toarele date -debutul heberen si eel catatonic survin la vârste mAaimici, ca tipurile de apte !cute sunt în "eneralminore, deci sunt apte penale minore, sunt înmaoritate urturi, apoi atacul autorit!tilor în scris saui#ic, va"abondaul, toate pres!rate cu o multime debi#arerii$ %par ca perver si se&uali, ca sociopati, înbande de hipp+, dar la un e&amen mai atent ei sedovedesc a i schAi#oreni, dup! criteriile clinicecunoscute$ En alt e&emplu ar i un b!iat de 1F ani,care pleac! de acas!, isi p!r!seste serviciul, umbl!prin tar!, isi stabileste dierite "a#de de unde ur!obieAete emeiesti si trece la alt! "a#d!, ultima iindurtul unei haine de calu"!rita, umbl! îmbr!cat încalu"!rita, stabileste anumite prietenii chiar cu emei,dormind cu eleîn pat !r! s!Aaib! contact si nici uninteres de alt el cu persoanele de care v! spun sidesi"ur c! descoperirea lui a ost aptul c! a urat unbuletin, care înseamn! apt! penal!, dar el a oste&perti#at ca schi#oren, desi în e&perti#a lui n-o s!"!sim nici enomene halucinatorii, nici delir, deci celedou! elemente de ba#! clasice, traditionale pe care

se pune dia"nosticul$ ;n privinta debutului paranoic, de care se lea"!

aptele medico-le"ale maore, maoritatea autorilorsustin ca ele tin de vârsta de 0-40 de ani$ (ebutulparanoic presupune nu atât maniest!rile acutisime,halucinatiile, vocile imperative, cât mai ales tr!irile dedepersonali#are si ceea ce aAost descris ca o în"ustare a libertatii subiectului$ ubiectul are opoveste despre nereali#area lui, în care este atins! însasi chintesenta lui$ %ceast! atin"ere o ace ori pecare suport! pân! la urm! crima sau seul lui, deci

de data asta la paranoi#i tinta are adres!$ )aranoi#iicomuni sunt înselati de parteneri, adic! asa cum se întâmpl! si cu lumea normal! si povestesc cevaoarte banal, îns! povestea aceasta este de "elo#ie,de un om care 1-a înselat si mi se pare oarte irescdar, spre deosebire de omul normal, e&ist! odispropor tie e&traordinar! între premi#e si conclu#ie$in timp ce normalul si psihopatul pre#int! în atacomisiei servieta plin! cu acte, cu scrisori care suntdove#i de inidelitate, cu po#e în dierite situatii, adic!

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 6/145

te convin"e cu un dosar verosimil, conclu#ia ti se

pare si tie pân! la un moment ireasc!, bineîntelesc! nu poti admite c! a omorât,A dar #ici3 victima si-a!cut-o$ =a schi#orenul paranoid între premi#! siconclu#ii ori este un hiatus ori este o mare ra"ilitatesi dac! avem si nesansa ca el s! i ost de mai multeori e&perti#at înaintea noastr!, el pare atât de plictisitsi reu#! s! ne mai dea aceste premi#e, încât aptulpare cu o motivare e&trem de diluat!$ (e asemenea,premi#ele par inconsistente$ (e pild!, spune - am"!sit în carnetul ei un num!r de teleon care nu s-apotrivit la nimic, adic! la teleoanele controlate,

 înseamn! c! le"!tura e&ist!Dsau - era #"âriat! peobra#ul drept - si ce dac!, întreab! comisia -da, darpe acest obra# i-am spus c! numai eu trebuie s! os!rut, nu accept! c! în mod întâmplator ea s-ar iputut accidenta si bolnavul airm! c! de mult ourm!rea si iat! c! a prins dovada$ (eci lo"ica esteaparent normal! la paranoid si atunci când el nu este

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 7/145

474  Aurel Romila - Psihiatria

 în perioada de stare, ci la debut, este oarte "reude deosebit si de dia"nosticat$ (e aceea în toat!uropa se tine cont de sta"iul de G s!pt!mâni deobservatii pentru dia"nosticul în clinic! din punctde vedere medico-le"al$

Hormele evolutive în perioada de stare nu punnici o problem!, dac! se produce înainte de închisoare$ (ac! perioada de stare apare în închisoare, survin uneori lucruri nepl!cute în sensulc! desi"ur se pune problema reactiei, a simul!rii

pân! când bolnavul nu m!nânc! ecale sau acealte lucruri total iesite din comun, nu convin"e usorc! se "!seste într-un moment psihotic deosebit,serios si de luat în considerare$ )erioada de stareeste, statistic vorbind, pe ultimul loc al inractiunii sie&plicatia principals este c! bolnavii sunt internatiiind un "rup relativ suprave"heat si nu au timp s!se constituie ca persoane si nu au timp s! acu#e,s!-si ba"e în cap s! construiasc! o crim!$ 'muli#olat construieste mai bine crima sau sinuciderea$

(ar ce se cheam! a#i perioada de stare,

remisiune, rec!dere9 'ricine încearc! a#i s!urm!reasc! un lot de schi#oreni, constat! de aptc! perioada de stare s-a schimbat pround, însensul c! este un du-te vino, chiar în semiolo"iabolnavilor$ %ceste momente de rec!dere -remisiune trebuie s! ac! pe psihiatrul de a#i s! îndr!#neasc! s! construiasc! în perioada deremisiune si oarte elastic s! reinterne#e înperioada de rec!dere$ =ucrurile sunt asa derecvente încât psihiatrii obisnuiesc s! spun! ast!#i- dta aci un tratament de remisiune acum, dardac! nu continui tratamentul sau nu reusesti s! te încadre#i$$$- deci rec!derile sunt inevitabile$ ste osituatie trist!,Adar inevitabil! si acceptat! unanim$:imeni nu poate s! prevad!sau s! ne apere de orec!dere în schi#orenie, cu toate tratamentele carese ac$

 %sta înseamn! c! bolnavii bine tratati nu-i maiputem "!si a#i în asa-#isele orme terminale,notiunea @repelinian! despre stadiile terminale dealt! dat!$ Ci ast!#i vorbim de o scal! cu cinci

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 8/145

puncte, de remisiune - rec!dere$

 %$ ;nseamn! remisiune inte"rals$ %ceasta esterar! si adesea inirm!dia"nosticul de schi#orenie$ Enii psihiatrii pretindaid o durat! de treiani si o rec!dere ca s! r!mân! la dia"nostic$ (eci % este valabil mai alespentru )<( clasic, cu remisiune total! si pentrualte aectiuni - tulbur!ride constiinta pasa"ere, betia acut!, etc$ '

$ ste remisiunea cu deect psihopatoid$ (eobicei bolnavul este e&

tern, are serviciu, are amilie, poate ace rec!deriusoare asteniorme, tratateprin policlinics$

C$ % treia treapt! este remisiunea cu deectpsihotic, în care pe primplan st! aspectul ne"ativ, adic! apato-abulic,i#olarea, inactivitatea$olnavul nu lucrea#!, de obicei este pensionat cuautor social, sau e dependent social si poate avea semne de rec!derede tip C, adic! poate au#i

voci, poate s! solilocve#e, nu este îns! turbulent,a"itat, este într-un el deechilibru cu lumea, aimoasa dubl! sau tripl!contabilitate$ %ici se al! deobicei materialul medico-le"al eel mai recvent$ieste iresc s! ie asa, pentru

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 9/145

Psihiatria medico-legalã 475

c! el r!mâne nesuprave"heat, bate str!#ile !r!suprave"here si cade sub incidenta c$p$, uneori !r!motivare$ Cel mai recvent este va"abondaul,prostitutia, abaterile de la bunele moravuri, urturii#olate sau viol!ri de domiciliu, asa cotate, dar dup!cum se stie, ele nu sunt chiar asa$ chi#orenul intr! în bloc ca s! doarm!, intr! uneori !r! s! aib! simtulorient!rii ci doar "hidati de nevoile lor de moment$

 ;n stadiul acesta, al treilea, de acas!, se poateproduce rec!derea de tip ($, adic! rec!dereapsihotic! real!, cu halucinatii, a"itatie si carereclam! de ur"enta spitali#are$ *ec!derea aceasta,($, nu mai pune decât probleme medico-Ale"ale detip spitalicesc, care de obicei nu atin" ori#ontul uridic, adic! toate b!t!ile în aar! de crimeD chiardac! un schi#oren ar rupe cuiva piciorul sau i-arractura mandibula, aptul care în aara mediuluispitalicesc ar ace obiectul unui proces, în spital searanea#! si se admite ca un rise al intern!rii$ )rintratamentele actuale se tinde ca acest ($ s! setransorme în C$ Cu toate acestea, un procentniciodat! binecunoscut re"resea#! în ultimul stadiu,

$, a#ilar$(in acest tip $ vedeti doar acele ca#uri pe care

amiliile au posibilitatea s! insiste cu toatemedicamentele posibile$ %ceste stadii $ pot isocotite terminale, în sensul termin!rii capitaluluipsiholo"ic si biolo"ic al bolnavului, îns! ei o mai potduce #eci de ani$ Caracteristica de terminal o d!reu#ul oric!rei activitati si impresia de absentatotal!a bolnavului$ (ac! i se d! s! m!nânce,m!nânc!, dac! e dus la culcare se duce, deci chiar în eel vitale el nu mai are nici un interes$ ' parte din

aceste orme se mai pot vedea si la noi$chi#orenie si antipsihiatrie$ ;n lume actele

schi#oreniei au ost "!site de unii ideolo"i aipsihiatriei normale ca iind ustiicate, ca reactii la osocietate bolnav!$ )entru antipsihiatrie, medicinale"al! nu este decât un batalion de poli tisti, binepl!titi, care nu întele" pe sin"urii oameni care isi dauseama de "ravitatea bolii sociale si reactionea#! laea$ <ai mult, ostii bolnavi de schi#orenie paranoidaA

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 10/145

sunt uniti în societ!ti para- sau semireli"ioase care

atac! psihiatria si mai ales medicina le"al!, ca iind odo"m! oicioas! în sluba unui stat care lupt!, careeste dictatorial si care se maschea#! prin ormuledemocratice$

(espre r!spundere si vinovatie$ ot mecanismul udiciar unctionea#! pe urm!torul postulat empiric$Haptele seac si se pl!tesc, prin urmare subiectuleste vinovat si r!spunde, pân! la proba contrariecare este e&perti#a$ :otiunea de r!spundere sivinovatie deci postulea#! un om normal, decipsihiatria medico-le"al! este domeniul care are

nevoie de notiunea de normal ca de aer$ ;nmomentul în care notiunea de critic! modern!, c! nueste normal, c! toti suntem putin nebuni, etc$ dac! arcircula aceast! idee, v! dati seama c! domeniulcompromis în primul rând este eel de drept$ (eciconventia în drept este al r!spunderii iec!ruia$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 11/145

47G  Aurel Romila - Psihiatria

(ou! motive sunt pentru care schi#orenul nur!spunde pentru aptele sale$ Indierent de stadiul în care se "!seste, motivatia lui este patolo"ic! si,al doilea, ininteli"ibil!$

<otivatia este patolo"ic! si ace ca procurorii în"eneral s! considere c! acesti bolnavi sunt vinovatipentru c! au lucrat cu premeditare$ (eci îndosarele paranoide "!sim notiunea depremeditare$

(ar este o premeditare patolo"ic! sau în cadrul

unui sistem patolo"ic, asa cum se întâmpla înpararenie sau paranoia, care vor i asimilate tot cusubiectul de a#i$ (e aici re#ult! c! vechea notiunedup! care nevinovatia este le"at! de lipsa intentiei,lipsa mobilului, dreptul clasic cu asta lucrea#!, esteinsuicient!$ %#i adesea "!sim mobiluri, dar elesunt patolo"ice$ %l doilea ar"ument esteininteli"ibilul$ (eci chiar dac! îi acem un romancriminalului, nimeni niciodat! nu va putea e&plica lamodul coerent si concret care a ost impulsulprimar, cum s-au des asurat lucrurile, care este

povestea$ ocmai în aceasta const! certitudineapsiho#ei lui$

titi c! aceste dou! notiuni de r!spundere sivinovatie preced notiunea medico-le"al! dediscern!mânt$ titi mai departe c! o serie depsihiatri din tara noastr! au atacat aceast!Anotiuneca iind superlu!, inutil!, care încurc!, nu esteprev!#ut! în c$p$D se pune problema cum st!m maideparte cu ea$ :otiunea unctionea#!$ stenotiunea prin care noi nu ne amestec!m înnotiunile de responsabilitate precise, este o notiunecare este tradus! de specialists este luat! înconsiderare în cadrul celorlalte probe$

<odelul conlictului în schi#orenie$(umneavoastr! stiti c! ast!#i o personalitate sedeineste în micro"rupul ei$ %ceasta este notiuneamodern!$ (eci într-o anamne#! nu e îndeauns s!o aci clasic, oaia de observatie a bolnavului, citrebuie s! aci o anali#! a micro"rupului din carevine acest bolnav$ ;n cadrul schi#oreniei s-audescris tr!s!turi de micro"rup, un aer de amilie, un

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 12/145

el de mam!, un el de tat!, care poate auta

dia"nosticul în e&perti#e "rele$ (eci e bine s!consult!m micro"rupul persoanei care a comisceva$ Când consult!m acest micro"rup, îlcompar!m cu datele de macro"rup$ Ce înseamn!aceasta9 :oi vrem s! vedem dac! micro"rupulbolnavului are datele societatii în care tr!ieste$ (ece9 )entru c! de obicei micro"rupurile psihopaticehabar nu au de datele macro"rupului$ i au oproblematic! a micro"rupului cu totul iesit! dincomun, cu o h!r tuial! psihopatic! speciied de anide #ile si care îi duce într-un el de dereali#are$

<icro"rupul schi#orenului nu a ost descris ca iindormat doar din schi#oreni - sunt unii psihiatrii carearunc! usor cu vorbele - p!i n-ai v!#ut-o pe maic!-sa9 :u este chiar asa, aici trebuie s! distin"emmicro"rupul schi#orenului de micro"rupul sociopat,care este indierent în "eneral la politic!, la pulsultarii, #iare, radio, etc$

 ;n aceast! atmoser! de micro"rup schi#orense produce conlictul schi#o-ren$ Caracteristicileconlictului schi#oren au ost descrise în modulurm!tor3

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 13/145

Psihiatria medico-legalã 477

1$ chi#orenul este partenerul rece si crud carepare absent si care reactionea#! insolit, brutal,pentru motive pe care le declar! ulterior$ l nuamenint! - o s! te omor eu, nu ace rechi#itoriu asacum adesea ace psihopatul$ (eci crima schi#oren!surprinde micro"rupul printr-un el de lips! de calcul$otusi e&ist! un el de calcul nem!rturisit$

Care sunt inractiunile în schi#orenie9 e pot împ!r ti în inractiuni în "ama minor! si inractiuni în"ama maor!$

ama minor! este re#ervat! schi#oreniei simplesi hebereniei$ *evin asupra notiunii de simplu - uniischi#oreni simpli nu au ost dia"nosticati ca atarepentru c! nu este bine cunoscut! aceast! orm! deboal!$ a se ascunde sub masca psihopatic! sitrebuie c!utat! în bio"raiile în care e&istade#adapt!ri, diicult!ti de r!mânere în acelasiserviciu, cu sc!dere si acceptare de serviciielementare$ (ac! omul a !cut liceul nu poti s!-1ve#i la m!tur!, chiar dac! el motivea#! c! a lucratasa trei luni ca s!A aib! bani de mare$ En alt e&emplueste un doctor schi#oren, care nu avea aproape nici

o semiolo"ie, si care tratea#! pe cineva J la lon", unel de tratament oarte ciudat, apt este c! dup! ce amurit persoana respectiv!, este acu#at doctorul c! a!cut un tratament prost$ (octorul a ost e&perti#at sis-a v!#ut c! habar nu avea de medicin!, era unschi#oren de #eci de ani, trecea drept un sântpentru c! nu se an"aa materialiceste, nici lumea nu!cea din el un mare terapeut, îns! era si el bunpân! s-a descoperit boala$ (eci era o schi#oreniesimpl!, care pân! în acel moment nu avusesesemne vi#ibile ca s! ie e&perti#at$ <edicul lucra la o

circ!, undeva, îns! bun!tatea lui iesit! din comun siaptul c! actiona nu ca un medic obisnuit ar i trebuits! dea de "ândit m!car amiliilor Arespective$

 % doua notiune mai diicil! este notiunea prea"rosolan! pe care o avem despre heberenie$ %dic!"ândim c! este un clovn, c! este incoerent, c! are oeuorie n!tân"!$ :otiunea de heberenie la niveleuropean se e&tinde la toate maniest!rilepsiAhopatoide, la rupturile de amilie ale tinerilor, dac!isi las! cole"iul si pleac! prin p!duri, în r!#boaie de

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 14/145

"uerila desi nu e om politic si nu stie s! tra"! cu

pusca, dar se duce, deci notiunea de hebe si la noiam v!#ut lucruri din acestea, are o semiolo"ie multmai in!$

 ;n lista "amei maore intr! orma paranoid! sipararenia si deectele vechi paranoiace aleschi#orenului$ e crede c! o parte din paranoiaci autrecut oarte usor prin schi#orenie, considerat laacea vreme un astenic, a avut o întrerupere destudii, etc$ si apoi viata lor cur"e #eci de ani relativnormal!, pân! când intervine conlictul paranoiac$ %ici întele"eti c! si pararenia intr! tot în sera

schi#oreniei paranoide$chi#orenia în dreptul civil$ Cele mai multe

e&perti#e sunt în civil si se reer! la divor t, în care deobicei o prim! e&perti#!, dac! are dosar la spitalulde boli psihice, îl încadrea#! cu usurinta în acelarticol de alienare mintal! cronic! pe ba#adia"nosticului de schi#orenie$ ;n ultimii ani s-au

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 15/145

47  Aurel Romila - Psihiatria

adunat numeroase ca#uri în care e&perti#ele seopun divor tului pe acest motiv medical$ %ici se tinecont ast!#i de scala de remisiune$ (ac! un bolnaveste în $, adic! are serviciu, este apreciat peanume planuri si nu se întele"e în amiKe, aredreptul s! ac! un diver t obisnuit, deci cu banimulti, avocati buni, pentru c! dup! cum b!nuiti,celA!lalt partener introduce diver t si nu schi#orenul$' a doua problem! aici este - cine ia copiii9 ;nAca#ul schi#orenelor, când se "!sesc înremisiune - rec!dere C, copiii se dau tat!lui si cândse "!sesc în $, sunt l!sati la mam!$ e urm!resteca acei copii si ie crescuti de apt de mamapacientei, adic! de bunica lor$ -a observat c!separarea mamelor schi#orene de copiii lor ducela incidente destul de "rave$ rebuie s! se tin!cont nu atât de abstractiile noastre ci s! se ia înconsiderare aectiunea real! si le"!tura real! aunei mame cu copilul ei$ )este asta nu se poatetrece usor$ )oate c! procesul de disociere nu aauns asa departe încât aceast! mam! s! iepericuloas! pentru copiii ei$ (ac! are compulsia de

a ucide este una si dac! nu o are se vede concretde la ca# la ca# în aprecierea în civil$

Erm!toarea problem! este c!s!toriaD si cu noisi !r! noi este o realitate c! schi#orenii sec!s!toresc, schi#orenele sunt c!s!torite, etc$(reptul la c!s!torie a schi#orenului tine tot destadiul de remisiune$ ;n stadiul opin!m pentruc!s!torie$ -a observat c! aceste c!s!torii, prin nustiu ce minune natural!, se produc între oameni cudeect$ %dic! nu stiu cum, schi#orenul "!seste s!se c!s!toreasc! cu cineva tot cu anumite deecte,

asa c! în proces nu l!s!m s! apese toat!"reutatea numai pe schi#oren$ <area problem!dup! c!s!torie este problema tutelei unuia dinmembri, adic! schi#orenul trece în stadiul C, sepensionea#! si el ace ce vrea cu banii lui, nu-i maid! în casa si nevasta cu copiii nu au din ce s!tr!iasc!, deci se pune problema tuteleiA$

utela se accept! doar provi#oriu de c!trecel!lalt partener, cu conditia ca el s! nu ie bolnav

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 16/145

mintalD a doua conditie este ca tutela s! ie

revi#uit! anual de c!tre satul popular$ utela se ustiic! si se reveriic!, pentru c! bolnavii tutelatistiu de cine a ost !cut! e&perti#a si dac! nure"l!m bine aceste lucruri o sk ne încurc!m cuaceste tutele, adic! pot apare reclamatii$

<ai trebuie vorbit de capacitatea de munc! aschi#orenului, c!ci în evaluare, schi#oreniiparanoi#i care cer posturile anterioare .sunt doctoricare vor s!-si reia unctia anterioar!, pe ba#adiplomei pot s! te dea în udecat!/ - se tinde c!Atrelocul de munc! cu r!spundere minim!, cu implicare

 în relatii sociale minime - pentru doctori, cimitiruleleantilor este laboratorul$'

e mai pune problema accidentelor$ e întâmpl! des ca cei care au produs accidentul s!nu doreasc! s! pl!teasc! daune pe motiv c! X eschi#oren, dar trebuie v!#ut în ce stadiu era X înmomentul în care s-a produs accidentul, deci seaun"e din nou la scala de remisiune-rec!dere$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 17/145

Capitolul VIII 

Terapeutica generalã

 ;n istoria umanittii, nebunia a însotit ca un #"omot de ond activitateasocial$ Comunitatea si medicina au reactionat cu miloacele posibile lamomentul respectiv$ <ulte secole s-a olosit or ta ca si unele licori ve"etale cuproprietati sedative .cum ar i tinctura deAopiu, scopolamina/ si, de apro&imativ osut! de ani,barbituricele$

)sihiatria actuals este de dat! recent, adic! a ap!rut odat! cu lumeamodern!, dup! *evolutia rance# de la 17F, care a marcat o mutatie înatitudinea societatii ataA de bolnavul mintal$ -a admis c! bolnavul mintal este în primul rând un om si nu un îndr cit cum îl vedea vul mediu$ )inel a avutcuraul s-1 elibere#e din lanturi si astel a ap!rut psihiatria modern! propriu-#is, cu secolul XIX ca secol al dia"nosticului po#itiv, al clasiic!rilor si a#ilurilorseparatoare de societatea normals si secolul XX -secolul marilor descopeririterapeutice, care îndr!#neste s! duc! mai departe "estul lui )inel si s!resociali#e#e bolnavul mintal$ (idactic vorbind, terapia psihiatric! dispune .sioloseste în acelasi timp la iecare ca#/ un "rup de metode psihoterapeutice pecare le mosteneste de milenii dar care se dovedeau în maoritatea ca#urilor

ineicace în ata violentei brutale a bolnavului psihic si un al doilea "rup demetode somatoterapeutice, pe care le-a adus secolul XX si care au permis osedare real!, biolo"ic!, a ca#ului, care ac posibile si readuc în actualitatepsihoterapiile$

)rin urmare, psihiatrul contemporan isi ba#ea#! practica pe o stiintdia"nostics, ca o conditie undamentals a orientrii tratamentului$ (eAci "estulde a prescrie si a aplica un tratament este secundar unei cunoasteri dia"nosticecomplete a bolnavului mintal$ l nu poate i un "est simplist, impulsiv,ordonator, pentru c adesea r o le"tur psihoterapeutic si dia"nosticsprealabil, bolnavul se opune tratamentului si-1 întele"e "resit$

)rincipiile terapeutice în psihiatrie sunt pe de o parte de ordin "eneral, adic

aplicare individuali#at, nedo"mati#atD pe de alt parte sunt si prin-cipiispeciice, care sunt necaracteristice celorlalte ramuri medicalesi care re#ultdin obiectul psihiatriei$

'rice actiune comple& trebuie s presupun obiective e#abile, miloacedisponibile, echip de eectuare, controlul, adic subordonarea acestei echipe în toate etapele$ erapeutica psihiatric se dessoar deci dup un plan$)lanul strate"ic presupune proila&ie si tratament curativ$ )lanul tacticpresupune tratamentul individual$ 'biectivele terapeutice au ca obiectiv maorsociali#area si în plan curativ resociali#area$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 18/145

40  Aurel Romila - Psihiatria

 ;n mod limitat, obiectivele practice sunt3re#olvarea ur"entelor - notiune ambi"u!, printratarea simptomelor BtintaL$ (ar în psihiatrie nu sepoate iesi din impas decât prin reaceri mult maiserioase$

)roila&ia bolilor mintale este de trei eluri3primar!, secundar asi ter tiar!$

)roila&ia primar! este un pro"ramdes!n!tatemintal!pentru populatia normal!, care nu estebolnav!, în vederea sc!derii incidentei bolilor

psihice$ (in acest punct de vedere anumite bolimintale înc! nu pot i prevenite, de e&emplu cirade 1M schi#orenie în populatie$ (ar chiar bolileendo"ene, cu ereditate "enetic!, pot beneicia deun plande eu"enie stiintiic!, nepolitic!$ (e pild!satul eu"enic datschi#orenului de Ba nu acecopii, oli"orenilor cu transmitere si"ur!, se încadrea#! în ceea ce v-am spus$ )e lân"!acestea, adic! planul eu"enic sau satul "enetic,punctele de atac pentru proila&ie nu se pot i&adeocamdat!, dat iind or tele noastre reduse decât

la marile colectivitati, deci noi nu putem da nistesaturi decât în aceste situatii, adic! colectivelescolare, armata$

(ac! totusi bolile mintale nu pot i prevenite, seproduce ceea ce se numeste proila&ia secundar!Deste totalitatea miloacelor curative care se opuncronici#!rii bolnavului mintal$ (ac! totusi aceast!cronici#are se produce si ea se produce înmaoritatea ca#urilor cu toat! proila&ia secundar!,urmea#! ceea ce se cheam! proila&ia ter tiar!,adic! încerc!ri de resociali#are aacestor bolnavi

cronici$ (ac! aceste cronici#!ri ar i l!sate s!evolue#e spontan, ele ar mer"e c!tre unitatie&terioare, depo#ite tra"ice ale e&istenteiomenesti$

(e ce miloace dispunem9 (ispunem demiloace institutionale, în care intr! sistemulterapeutic - spital, stationar, =<, policlinic!,A circ!sanitar!, miloacele terapeutice propriu #ise, caresunt biolo"ice, psiholo"ice, sociolo"ice si

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 19/145

spirituale$

Conducerea$ chipa de psihiatrie actual! esteteritorial!, acoper! tot sistemul institutional prinrotatie$ ste condus! de un psihiatru, mai poateavea un num!r de alti psihiatrisi mai cuprindepsiholo"ul, sociolo"ul, uristul, cadrele medii, întrecare si asistenta social!, instructori de er"oterapie$

)rincipiul pentru echip! este conver"enta sisolidaritate în toate etapele$  oala echipei estera"mentarea sistemului,A în care iecare se"mentlucrea#! independent, ceea ce înseamn! c!sistemul de apt nu e&ist!, ci doar un sistem de

miscare al hârtiilor, care circul!cu "reutate întredou! puncte$ :oi vorbim cum trebuie s! ie si nucum este$Controlul este obli"ator, eel putin în primiiani, pân! când sistemul începe s! se automati#e#esi s! unctione#e$

(up! prima revolutie, cea a lui )inel, prin cares-a trecut de la netratarea sau maltratareabolnavilor, la un tratament moral, a urmat ceas!vârsit! de Hreud, prin descoperirea notiunii deinconstient, deci a creat obiectul

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 20/145

Terapeutica generalã 41 |

stiintiic al psihiatriei - modiicarea inconstientului$ %treia revolutie a ost descoperirea miloacelorbiolo"ice de modiicare a comportamentului3insulina .1F27/, terapia electroconvulsivant! .1F/si psihotropele .1F52/$

In cadrul somatoterapiilor intr! procedeelebalneo - i#io - terapice, climatoterapia, care suntde importanta subsidiar!, apoi malarioterapia,insulinoterapia si terapia electroconvulsivant!.C/, care sunt mai putin olosite$ )rimul plan este

ocupat de medicamente .chimioterapie/, adic! depsihoarmacolo"ie, care a c!p!tat o importanta atâtde mare, dup! unii e&cesiv!, încât se identiied cupsihiatria si cu psihiatrul contemporan$

1. Psihoterapii % doua "rup! de procedee în cadrul

resociali#!rii$ Hata de primul "rup care se reer! laniste miloace i#ico-chimice, psihoterapia .)/seba#ea#! pe puterea de inluent! a psihicului at! de

psihic - adic! medicul psihoterapeut ata depacient$

Enele dintre metodele de ast!#i sunt oartevechi, adic! puterea de a inluenta prin cuvânt unalt om este o practic! imemorial!, este ma"ic!,olosit!Adin preistorie$ %dev!ratele metodepsihoterapeutice au devenit eicace si controlabileabia dup! introducerea medicatiei si a procedeelordiscutate anterior$

)acientul psihic ar i neinluentabil prin educatie,bun simt, cuvânt$ ocietatea !cea dierenta întretotAee putea i inluentat prin educatie si r!mânea încadrul social si restul, care era socotit antisocial,periculos, nebun, cu probleme deosebite$ ituatias-a schimbat si anume miloacele din primul "rup.terapia biolo"ic!/ permit s! se vorbeasc! a#i depsihoterapie în sens real la bolnavul mintal$ ;npsihiatrie maoritatea bolnavilor "ravi nu recunoscc! ar avea ceva si se sustra" de la tratamentul

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 21/145

psihoterapie$ )rin medicatie, bolnavii devin

accesibili, deoarece setrece peste bara si poate s!coopere#eD psihoterapia pentru nevrotici esteposibil! deoarece acestia au o constiinta acut! abolii lor si cer autor la medic dar la restul bolnavilorpsihici este nevoie de o psihoterapie armat! detratamentul biolo"ic$

)sihoterapia este neomo"en! ca conceptie simetodeD este o lume, o lume pe care trebuie s! odelimit!m$ &ist! p@rerea "resita a celor din aaraspecialit+ c! psihoterapia nici nu ar avea rontiere,c! ea ar apar tine medicinii în "eneral si ca orice act

medical în "eneral este unAact psihoterapie$ :uorice act medical este psihoterapie, unele potproduce chiar iatro"enii$ )sihoterapia implic! dinpartea medicului o ormatie psiholo"ic!, oconstiinta si un control al cuvântului ata de pacient,deci o intentie de inluentare$A

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 22/145

42  Aurel Romila - Psihiatria

Care poate i esenta psihoterapiei9 ste vorbade o relatie dintre medic si pacient, care este orelatie privile"iat!$;n timp ce medicul în aaraproesiei este împins, i"norat ca orice om dintramvai sau din alta parte, în cadrul proesieicap!t! un rol deosebit, în care societatea în"lobea#! ca simbol o putere deosebit!, ma"ic!$a#ele psihoterapiei tin de natura omului si nuapar tin stiintelor e&acte si m!surabile$

(ac! psihoterapia are un rol privile"iat si nu

este o stiinta  în sens ri"uros, ce este ea9 :u ner!mâne s! spunem decât c! este o ar @ de ainluenta oamenii, cu mentiunea c! aceast!deinitie este va"!, deoarece puterea de a inluentaoamenii apar tine si politicianului si omului dereli"ie, arta si educatorului$ (eci mai departe ceeste psihoterapia dac! nu este stiinta si nici art!9a repre#int! o colectie de metode care se ustiiedempiric, pra"matic, dar au o eicacitate$

Hilosoia ustiicative adic! ideolo"ia metodelor,trebuie s! ie întotdeauna secundar!, adic! indus!

din practic! si din re#ultate$ (e aceea în lumecatalo"ul metodelor nu este cunoscut si de aceea în lume oamenii în aara medicilor, de diverseproesii, e&ercit! o inluenta si o psihoterapieD deaceea în lume e&ist! credinta în miracol$

e vorbeste de anumite calitati alepsihoterapeutului$ Care sunt acestea9 ;n aaracunostintelor psiholo"ice, psihoterapeutul trebuies! ie în#estrat cu o calitate suleteasc!, s! aib! obun!tate, o "enero#itate de a inluenta lumea înbine$ %ceast! calitate pune problema s!n!tatii

psihice a psihiatrului, a echilibrului si a stabilitatiipsihice a lui$ (eci un psihiatru pentru a putea aplicaaceste procedee, trebuie s! se apropie de un idealde psihiatru cu un statut moral bine preci#at, alteltoate procedeele de care vom vorbi se vor întoarce împotriva lui si va i acu#at c! a proitat de proesiasa$

)sihiatrul trebuie s! aib! o mostenire cultural,

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 23/145

umanist! oarte vast!$ l trebuie s! aib! spirit

critic,o serio#itate si o retinere, s! nu ie "!l!"ioscu metodele si s! p!stre#e cu discretie anumitetaine ale oamenilor si s! le inluente#e$ (at iind c!psihoterapia a dus si la accidente mortale,Ase maiatra"e atentia psihiatrilor asupra limitelor deinterventieD s! nu depaseasc! competenta lorproesional!$ :u de poman! Hreud a ost atâtdeAsever când a spus c! nu trebuie s! spui nici uncuvânt, desi"ur c! lucrurile s-au modiicat si noiavem de spus oarte multe cuvinte, dar atentie cespunem si pân! unde putem s! ne b!"!m$

*elatia poate i verbal! sau nonverbal! - estevorba de relatia medic-pacient Dcea mai important!este relatia verbal!, dar nu trebuie s! o ne"li!m sipe cea nonverbal!$e stie c! atât e&presia verbal!cât si lipsa ei semniic! pentru bolnav o atitudinede autor sau neautor, de investi"are sauneinvesti"are, de încuraare sau de neîncuraare$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 24/145

Terapeutica generalã 4

Calitatea din care deriv! o bun! terapie este sir!bdarea psihiatruluiD oamenii sunt ner!bd!tori,nervosi, plictisitiD si odat! cu vârsta toti aun"emasa si scade puterea de inluenta$ Chiar mariipsihoterapeuti c!tre b!trânete isi iau asistenti sipredau ca#urileD dau numai indicatii$ :u mai aur!bdarea de a asculta$ (in asta deriv! c! unpsihoterapeut nu poate i ca un psihiatru,ner!bd!tor, care pune multe întreb!ri$ En psihiatrutrebuie s! stie ce întreb!ri s! pun!, dar acestea nu

trebuie s! vin! în ploaie - una dup! altaD bolnavulnu mai poate s! se concentre#e la întreb!ri, la câtei se pun$ (eci în nici un ca# un act psihoterapeuticnu se poate des asura ca un e&amen psihiatric$)acientul trebuie s!beneicie#e de psihoterapie, siapar tin!torii, si nu psihiatrulD deci psihoterapia nuse ace cu prim scop de cer Acetare si investi"ateDatunci ar i politie, anchet!, etc$ (ac! bolnavul arsimti asa ceva, c! tu ai de completat nisteormulare sau te interesea#! ceva din suletulomenesc - asta nu îl interesea#! pe bolnav si el

simte limita pân! la care esti dispus s!-1 auti sicare este curio#itatea ta depasita în a ala cine stiece detalii$ ineti contAde acest lucru$

 ;n acest capitol se ace o pre#entare eclectic!$ Care

ar i o list! a procedeelor9

1$  psihoterapii rationale:

Ndiscutia individual

Ns!tuirea

Nterapia comportamental!

Nprocedee de rela&are

Nsu"estia

Nhipno#a

2$psihoterapii catartice

$psihoterapii analitice

4$psihoterapii de "rup

=umea aectiv! a omului este doar par tialconstient!$ %ceast! descoperire c! o parte din om

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 25/145

nu este cunoscut! de elA însusi devine un domeniu

de cercetare si de#v!luire aacestei laturi deinconstient a omului prin procedee de psihoterapie,iindc! prin de#v!luire ele pot i modiicate$ (ecisensul psihoterapiei este rational, de a constienti#ainconstienta înconur!toare si proprie$ ste odierenta din acestApunct de vedere între ideolo"iesi psihoterapie, în sensul c! ideolo"ia postulea#!un om nativ rational, cu o aectivitate controlat!dup! ormula - Bdta esti un cet!tean onorabil,constient, trebuie s! întele"i$ %ceast! ormul! nutine cont c! acel cetatean onorabil, chiar atunci are

altceva în cap si poate mai mult decâtsatul de a ionorabil$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 26/145

44  Aurel Romila - Psihiatria

)e ce idei se ba#ea#! cunoasterea aectivitatiiactuale9 rebuie amintit c! e&istenta de la nasterela moarte are ca osie e&perienta instinctivitatii$ =aom, ie cu educatie, ie !r!, comportamentul areun sens si anume de a u"i de durere si a Ac!utapl!cere$ (in acest punct de vedere seam!n! cuanimalul-este pAartea animal! aomului$

Ca s! întele"em cât s-a complicat la adult cuaceast! c!utare de pl!cere, pentru c! cu cât e maimatur, nu i se mai vede în ochi pl!cerea si cu cât e

mai copil îi simti intentia mai e&act - deci aceast!sinceritate "enuin! a omului este oarte complicat!,pân! la o ipocri#ie comple&! Ca s! putem descirala adult aceste lucruri, vom c!uta s! de#v!luim laacest om, s! tinem cont de primele e&perience alepl!cerii iec!rui om$ %ceste prime e&perience nusunt pierdute, se al! în iecare dintre noiD ele pot irecapitulate nu în stare de constiint! totala, ci înbetie sau boal!$ %tunci s-ar vedea mai bine cineam ost noi si cine suntem în ond în realitate$ stevorba de o intimitate ascuns! a aectivit!tii, pe care

rareori si-o stiu partenerii, nu si-o spun dar secunosc în intimitate si stiu c! între Aconduita rece,constient! si aceast! intimitate sunt discrepante,uneori oarte serioase$ A

)rima e&perienta a iec!rui om este a obiectului$'mul este în ond un subiect care este totalinconstient si prima lui descirare este a unui obiectsi primul ca descoperire siA din p!cate r!mâne cavaloare pe viata este propriul corp$ (eci privile"iulpermanentei unei valori a omului este propriul corp$:u toti oamenii isi dau seama ce ar însemna s!-si

piard! ceva din caracterD dar nimeni nu suport! s! ise ia o bucat! din corp$ En om normal tine lapropriul corp$

(in acest prim obiect la care omul nu r!mâneiindc! ar i un narcisic, intervin si alte obiectedierentiate care nu mai au valoarea corpuluiD numai sunt permanente$ unt per Aiodice$ (up!propriul corp, al doilea si care ne ace mereu s!l!crim!m este mama - r!mâne si el permanent pe

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 27/145

viata$ (eci al doilea privile"iu aectiv în viata unui

om este mama$ (e la acest ,Ototem al mameie&ista inter#icerea de a o insulta, de a o ne"lia,lovi, omorî - este o r!d!cina a educatiei aceast!le"!tur! cu mama$

)rin asa-numitul comple& 'edip, le"!turabilateral! copil - mam! se transorms  într-untriun"hi3 copil - mama- tat!$(eci iat! cum omul seiubeste pe sine .autoerotism/si începe de timpurius! adau"e la acest autoerotism un heteroerotism,la început mama, care r!mâne de ba#!, apoi petat!l si restul amiliei într-o anumit! ierarhie si cu

anumite complicatii$ *!mâne ca dup! pubertate s!adau"e pe altcineva Ade alt se&, cu care va ducemai departe o oper! destul de complicat! deperpetuare a speciei în conditii sociale precise$arcina aceasta aectiv! pe care v-am schitat-opoate i malormat! la mai multi oameni$ )entru a întele"e aceast! aventur! complicat! si diicil!,

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 28/145

Terapeutica generalã 45

constient! si mai ales inconstient!, Hreud apostulat un aparat psihic, în care a descris otopic!, acolo circul! aectivitatea si anume3

-Id, inconstient - re#ervorul aectiv natural, biolo"ic

-Superego, ceea ce se cristali#ea#! constient siinconstient din acest Idsi din constiinta social! aepocii

-Ego, st!pân al celor dou! si care le aduce lanivelulrealitatii$

Cum circul! ener"ia aectiv! .sau libido-ul sau

instinctul vietii/ în aceste trei instante9 t! îniecare om în aceeasi cantitate9 :u$ =a acelasi om, în toate momentele vietii lui, în aceeasi propor tie9:u$ <iscarea aectiv! e permanent, e&ist! un ondcare este mereu deplasat si investit în diverseobiecte de la nastere si pân! la moarte$)sihoterapia este cea care "!seste o anumestructur! a acestor deplas!ri si încearc! prinactiunile ei s! ac! o miscare în aceast! repartitieDmai e&act, s! reparti#e#e altel ocurile între Id siupere"o, de pe o parte si "o, pe de alt! parte$

'mul st! pe un conlict aectiv, cu propriile luiinstante si normalitatea de care am vorbit si-op!strea#! !când un compromis cu aceste instante$(ac! si-o pierde, reacerea nu poate i decât prinpsihoterapie care aduce în prim plan aceast!de#ordine si o reordonea#!D aici st! tot secretulpsihoterapiei$

=upta "oului cu aceste instante inconstiente secheam! ap!rarea eului .deence mechanisms -mecanisme de ap!rare/, deci suntem asaltatiD

bolnavul psihic dovedeste mult mai mult decâtnormalul c! este asaltat,A având un psihic slab$ ullui este slab si asaltat de o multime de or teaective$

 %nna Hreud si-a pus o întrebare undamental! -de ce eul trebuie s!-si ac! o ap!rare9 ;n primulrând din cau#a unor cerinte morale, în care tr!iesteomul, în supere"oul iec!ruia este cerinta de amodera Id-ul$ ;n al doilea rând, rica - dac! nu ne

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 29/145

ap!r!m de aceast! aectivitate inconstient!, de

cerintele ei, am putea i pedepsiti - în sensul inantileste o ric! de castrare, dar în sensul adult estean"oasa$ ;n al treilea rând ap!rarea este necesar!iindc! în anumite momente ale e&istentei, lapubertate, în eclo#iunea psihotic! - cerinteleinconstiente sunt e&cesiv de mari$ Eltima obli"atieata de care e"oul trebuie s! se apere este c!subiectul nu este primitAsi apreciat în cercul adultilorsi al schimbului decât dac! dovedeste o supunerela principiul realit!tiimconur!toare si o armonie înle"!tur! cu aceasta$ (ac! vrea s! r!mân! un

ima"inar, îl privesteD lumea îl va ar!ta cu de"etulD îlpriveste din nou$

Apãrãrile eului

unt de dou! eluri3 unele sunt reusite - pun lapunct bine pulsiunileD altele sunt nereusite, în eleintr! simptomele nevrotice sau psihotice$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 30/145

4G  Aurel Romila - Psihiatria

Proiec t ia -este atribuirea inconstient! a uneitr!iri proprii ca intentie r!u!c!toare a celuilalt$ %saapar ideile de persecute, de manipulare e&terioar!,de ur!$

Sublimarea - când se&ul este transormat înpoe#ie, mu#ic!,etc $ esti un om salvatD deci nu-1e&hibi, vin#i, etc$ )oate e&ista sublimare prine&ercitarea unor proesii, medicin!, psihiatrie,altele$ Important este de a transorma presiunease&ual! în valori sociale comunicabile$ %sta este

adev!rata sublimare$ En e&emplu de sublimareinerioar! celei de mai sus este prin sport$

Reulare - mecanismul de reulare este socotitpentru toti ca eel mai important mecanism comunal normalului si al bolnavului mintal, adic!reprimarea cerintelor Id-ului, mai ales a libido-ului,a se&ului$

!ormarea reac thnalã se cheam! acea alc!tuireaectiv! care se opune reul!rii si risipirii de ener"iesi se e&prim! prin ceea ce iecare om spune3 Beucând v!d una rumoas!, întorc capul$

 Anulare retroacti"ã este atunci când se încearc!anularea a ceva în!ptuit$

I#olarea aecti"ã - omul se tre#este c! anumitep!r ti ale aectivitatii lui sunt i#olate$ En impotent vadeclara - îmi place de cutare, cu ea mer"e, cunevasta nu mer"e$

Regresiune$ omul se simte mai bine dac! secomport! într-un el pre"e-nitalD se simt mai binedac! se copil!resc$ :u înseamn! c! nu le e "ândultot la bani, dar totusi sin"ura lor ericire este acest

mod de a se "iu"iuli$ %cest apt cere o anumit!constitute ca sail aci în public, în salon$ (e apt,boala mintal! este o re"resiune la nivel nevroticsau psihotic$ *e"resiunea e acil! si trec!toare înisterie, si durabil! si uneori ireversibil! înschi#orenie$

!i%area la obiecte imature - este aproape dere"resiune, un adult nu se poate i&a decâtpatolo"ic la hran!, la b!utur!$ Eltima noutate este

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 31/145

c! umatul este o i&are oral!, pre"enital!$

&ependent a prea mare de mediu - nevoia preamare de simpatia sau antipatia celorlalti$ ste tot oi&are$ %r trebui ca matur iind, s! nu te doar! preamultD cândA intri tu într-un "rup unde este creat!dea o anume atmoser!, nu poti tu s! ii vioara întâi$ %ceast! perioad! de adaptare la nouasituatieOsocietate care te i"nor!, nu trebuie s! tederane#e prea mult dac! esti matur$

'egarea- ne"area unui simptom sau a bolii$

Identiicarea- enomenul de conta"iune mintal!prin ea$ e întâlnette în isterie sau în paranoie$

Con"ersiunea - transpunerea conlictului dinplan psiholo"ic în plan somatic este principalulmecanism al isteriei$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 32/145

Terapeutica generalã 47

R d sturnarea pulsbnalã$ sunt unii oameni oartea"resivi, care te uimesc ce curtenitori sunt înanumite împreur!ri si nu le st! bine si stii c! ei nusunt asa$ %lte r!sturn!ri3 sadismul în masochist,vo+euristul în e&hibitionist$ Hiecare oras mare arenecunoscutii lui, care apar cu aceast! r!sturnarepulsional! si ac pe oamenii drept!tii, si toti stiucine sunt si care este dreptatea lor$ %numitesacriicii parado&ale în anumite situatii$ %titudineaparado&al! a eroului - sunt ricosi, dar prin anumite

situatiiAtree ca primii care ac un sacriiciu, prinmecanism de r!sturnare pulsional!$

oate aceste ap!r!ri ale eului at! de asediulpermanent al inconstientului si constientului nu sunt în cantitati e"ale în iecare om$ Enele suntde#voltate,Aaltele nu s-au de#voltat si se vorbestede blocae ale acestor mecanisme$

unt dou! eluri de blocae în patolo"ie -ri"idi#area, adic! r!ceala aectiv!D ca s! nu mai"reseasc!, o iau încet, nu ne mai amestec!m înnimic - adic! ri"idi#are$ =abilitatea aectiv!

.instabilitatea aectiv!/ - se amestecain toate$

Psihoterapia individual

&iscut ia indi"idualã( :u este o psihanali#!mascat! ci primul procedeu pe care îl acem acum$'rice consultatie medical! presupune o discutie$ %ost socotit! cheia de bolt! iindc! cu ea seproduce contactul uman$ (iscutia nu atin"eproun#imi, nu este psihanalitic!D ea estesupericial!, uneori nici nu înseamn! comunicare$:u ace acel contact uman cu pretentie

psihoterapic!$<etoda de ond este conversatia cu psihiatrul$

e cheam! metoda rational! si din acest atributderiv!A si anumite caracteristici adic! cea dee"alitate a celui internat cu mediculA$ onulundamental cu care se duce dialo"ul trebuie s!evite un caracter prea parental, prea autoritar,e&presiile cate"orice$ %cestea nu permit lu&ulaectiv între doi oameni$ (iscutia trebuie s! se

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 33/145

reere la ceea ce îi lipseste acestui patient, ce ar

trebui !cutAca s! se echilibre#e$ %vem practicavietii de "rup$ (up! practica sedintei este sipractica individual! a discutiei - se anali#ea#!obiectivele acestui pacient, se vede dac! suntrealiste si omul este s!tuit ce ar trebui s! ac!pentru a i în echilibru si omul isi poate le"aneericirea de obiective nepotrivite pentru vârsta,proesia, po#itia social!$ (ac! este un debil mintal,el vrea s! se ac! doctor, dar i se spune s! terminemai întâi liceul - prin aceasta i se pune o rân!, oamânare - nu i se spune c! este prost, iindc! ar

putea s! ac! un act necu"etat$cena de antipsihoterapie este anticamera sau

camera de operatii$ Chirur"ii sunt de#inhibati- într-odiscutie psihoterapeutic! trebuie p!strat!lateralitatea$ :u a tinti$ 'mul nici nuAstie c! tutintesti$ )rima parte este

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 34/145

4  Aurel Romila - Psihiatria

!cut! de le"ist cu lucruri neutre$ :u va spune - sicum a ost cu crima aceea$ Chiar si asa l!sândlucrurile la urm! si nu ne apropiem de apt si va inevoie si de adres!ri directe$ )oate asa se intr! înanchet!, la stilul - nu te preace, iindcastim c! 1-aiomorât, spune repede$

 ;n psihoterapia acestei conversatii individualest! bunul simt pe care se presupune c! medicul îlareD se pune în postura unui om obisnuit, pacientiinu iubesc savantii$ )sihiatrul nu este inchi#itor, nu

are nici o curio#itate bolnav!$ ! nu coboare învul"aritate dar nici s! ie prea elevati$ )sihoterapiabeneicia#! de mostenirea unei inluenteinterumane unde pacientul între#!reste un transeraectiv si în aceasta st! un actor cultural-istoric darirational, în sensul c! st! o unctie ma"ic!, omulare nevoie de un alt om mai puternic, dar nu i#ic,ci psihicD se întele"e c! psihiatrul nu poate spune -sunt mai nenorocit decât dta$

:u a scris nimeni pân! acum despre un ritual depsihoterapie, dar aceasta din cau#a dierentei

dintre psihiatri ca ritual olosit$ ste si o chestiunede demnitate si s! ar ati c! contii ceva, c! stii c! unom poate i autat$ (ac! eel care vine nu crede înaceasta, psihoterapia este nul!$

(iscutia cu psihiatrul nu este usoar! iindc!unctionea#! preudecata c! psihiatrul caut!nebunii, deci s! iiAatent dac! vorbesti cu unpsihiatru$ (ac! într-un "rup spui c! esti psihiatru,toti devin re#ervati si vorbesc mai putin$ C!ci sepoate interpreta$ *e#erva la discutie secheam!Are#istenta$ (in acest punct de vedere

iecare are un "rad de re#istenta - când estesc!#ut!, se mer"e c!tre polul credulitatii, dac! estecrescut!, se mer"e c!tre polul suspiciunii si alneîncrederiiOdisimul!rii, ascunderii suerintei$ %cestlucru este remarcat de psihiatru din prima discutie - în ochii celuilalt el vede dac! are de a ace cu unom permisiv sau dac! are de a ace cu un omsuspicios$ %cesta chiar poate replica - dar nu suntobli"at s! ti-o spun eu dtale - si cu asta por tile s-au

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 35/145

 închis$ (ar dac! ele s-au deschis, este ceea ce

psihanali#a deineste ca transer po#itiv ste deapt un catharsis - termen din tra"edia "reac! - odesc!rcare aectiv!, în care pacientul în modinconstient re"resea#! la nivelul de copil ata detat!l sau mama lui - în unctie de aptul c!terapeutul este emeie sau b!rbat - deci ata dep!rinti$%cest catharsis se produce într-o stare dere"resiune si trebuie s! întele"em c! psihoterapianu se poate ace între niste e"ali hiperrationali,adicA! o conversatie si dta esti o constiinta  înalt!$e ace numai în ba#a unui transer$

Ce con ine el9 <ulti cred c! spun la psihiatru unsecret si acesta va proita desi"ur într-un el de el,dar se întele"e c! este un secret proesionaldes!vâr sit si nu este nevoie s! spui din primasedinta psihiatrului cum ti-ai înselat sotia - nu astaace psihiatrul$ (ar ce al! în ond psihiatrul de laeel ce conversea#! .problema care în ond îipreocup! pe toti/9 ste un privile"iu pe care poatebolnavul îl are prima dat! în viata, s!A-si descarce

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 36/145

Terapeutica generalã 4F

suletul$ <inciuna poate s! unctione#e în viata luide mult!vreme si el chiar din copil!rie poate s! itr!it în minciun!$ Când începe s! se Bdescarce, sepoate vedea o satisactie a subiectului respectiv, otr!ire pround!D nu este vorba de statutul social, c!este medic, c!s!torit, cu copii si când ai puteaspune c! nu ar trebui s! mai vrea nimic -  )ai de

toate*( ste ceea ce psihanali#a a descris ca unrest de imaturitate, este o nevoie aectiv! mare, odependents pe care omul rational nu o întele"e$

)oate i o acumulare de deceptii care s! constituiepân! la urm! un ond nevrotic$ (esc!rc!rile îl pot înt!ri pe om$ -a observat c! dac! esti oarteemotionat si plân"i, dup! aceea esti usurat$ e întâmpl! dup! înmormânt!ri siAlucruri socante$

<edicul are în urma acestui transer uncontratranser$ ermenul este tot din psihanali#! -adic! medicul s! aib! sincer o compasiune, deci s!e&iste un contratranser po#itiv, sau s!-si #ic! -ao+ o, cum scap de ãsta - si deci s! aib! uncontratranser ne"ativ$ ! nu suporte$u s! cre#i

c! trebuie s! spui tot si s! spui, dar ti-ai pusproblema dac! cel!lalt în acele momente poate s!suporte, se potriveste cu suletul lui din toatepunctele de vedere deci s! ac! un contratranserne"ativ$ %cesti actori pe care i-am spus pân! aicipot rupe de apt psihoterapia$

 ;ntele"erea înseamn! mai mult decât e&plicareacu voce tare - asta nu se ace, nu cred, nu-mispune mie$ ste total contraindicat$ Compasiune,adic! nu potis! spui - ei, da, t i-a plãcut, acum

 plãtesti( :u poti spune asta iindc! este poate în

pra" de suicidD a venit s!-1 auti si te-ai "!sit tu$)roblema compasiunii ace parte din in"redientulde discutii al nostru$

vitarea unor tabuuri este necesar!$ (easemenea, acerea unor promisiuni$ )rudenta laproblemele se&uale$ :u v! aceti mari se&olo"i simari practicieni$ ;n materie de probleme se&ualesubiectul trebuie s! le re#olve sin"ur, îi este destulde "reu$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 37/145

Capacitatea limitat! de a întele"e al oamenilor

si marele potential iatro"en - de pild!, te uitimtr-ohemo"ram! si spui )hm(((*( En hipocondru va puteacrede c! tratamentul pe care îl ace îi poate d!unasân"elui$ Idem cu o pat! care a ap!rut, etc$

rebuie ca bolnavul s!-si alea"! tema dediscutie$ %cest lucru este semniicativ simptomatic$:u trebuie s! spuneti ce tehnici aceti si cât vordura$ %ceasta pentru c! tehnicile poate i nevoie s!ie modiicate ca timp, durat!, pro"ram, etc$ si nutrebuie s! iti ri"i#i$ %nuntati posibilitatea aplic!rii sia altor tehnici$ %nuntati de e&emplu c! - poate te

chem si la "rup$ (ac! pacientul stie c! este într-un"rupa de tehnici, asteapt! si nu renunta$

&plorati !r! insistenta si dac! bolnavul nu vreas! mear"! mai departe în subiectul respectiv, nuinsistati$ -a preci#at c! în discutie nu suntem nici udec!tori si nici arbitri si nu admitem ca p!r tile s!-si de#volte conlictul$ unt

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 38/145

4F0  Aurel Romila - Psihiatria

mame care vin cu copiii si ac scene acolo dar nusunt psihoterapice$*&oamnã, nu ai d , nu acum(((* sib!taia va urma în actul doi, acas!$

ectul discutiei st! în comunicarea sincer! cuel, o ranchet! a psihoterapeutului$ )sihoterapeutulr!mâne cu o ranchete desi uneoriAesti un diavolbine ascuns si multe iti r!mân în cap$

ot ce v-am spus pân! aici poate s! ieintroducerea la orice tehnic!, s! se r!mân! aicisaus! ie începutul oric!rei tehnici$

Sfãtuirea (counselling)

Ermea#! unei discutii$ %m l!sat s! vorbeasc!1O2 or! si apoi s!tuim$ %ceasta nu are pretentia c!elucidea#! personalitatea, structura unui om$ ereer! la situatii acAcidentale - normalii care autrecut prin accidente psiho"ene si pato"ene si careau tulbur!ri de adaptare emotional! - au pierdut pecineva, nu mai stiu cum s! continuie proesia, s-aprodus un conlict cu cineva dintr-o ierarhieoarecare si acum se tern de consecinte$

unt dou! eluri de s!tuiri - direct! .se daudirective, încura!m direct - ii tare, te duci si îi daidou! palme$$$/$ %ceste saturi le dai dac! ai oautoritate cunoscut! ca psihiatru$  nt.i acultate si

apoi cãsãtoria/ P$!tuirea direct! este limitat! sitinde s! înl!ture atitudinile evident pesimiste aleunui bolnav -  )du-te si ai sã reusesti, si eu am

trecut prin asta*( !tuirea direct! atra"e atentiaasupra unei atitudini pasionale e&a"erate  )ii

moderat, nu meritã sã o regret i, ia-o mai 0ncet*(

:evoia de a încuraa e important în panic!,

depresiune$ ste cea mai util! si rapid!$Sãtuirea indirectã .nondirectiv! - *o"ers

- ,OClient-centered herap+/$  ste o doctrin! careapare în anii 0$ unt cinci postulate - *o"ers le-ateoreti#at$

1$Hiecare om are o tendinta natural! c!tre îns!n!tosire si de#voltare normal!$

2$)sihoterapia are ca sarcin! s! de#volte

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 39/145

aceste conditii proprii pentru des asurarea

procesului natural de reacere$$(ia"nosticul contea#! mai putinD indierent de

dia"nostic, trebuie olosit! metoda indirect!$

4$)sihoterapia nondirectiv! tine cont mai multde aspectele aective, sentimentale si deor ta instinctiv! de actuali#are decât deaspectele co"nitive$

5$oala psihic! se produce din cau#a unorcontradictii care ameninta sistemul propriude valori$

)sihoterapia creea#! un sistem de valorineamenintator, în armonie cu tabla de valori încare tr!ieste subiectul$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 40/145

Terapeutica generalã 4F1 |

ehnica lui *o"ers3 crearea unui climat care s!dep!rte#e toate amenintarile bolnavului$ (up!aceasta, bolnavul poate s!-si dea seama depropriile probleme si s!-si or"ani#e#e e"o-ul sau$ ;n aceast! atmoser! bolnavul trebuie s! se simt!c! trebuie s! ac! o schimbare$ !tuitorul s! îndeplineasc! calitaai3 s! aib! "enuitate, s! aib!candoare$ ! aib! o privire po#itiv! neconditionat!.s! ie un optimist/$! aib! o empatie curat!$

*o"ers spune c! nu este necesar!

interpretarea ca la Hreud ci este necesar!discutarea problemelor pre#ente ale OOClientului$(iscut!m problemele reale !r! a ne interesale"!turile aective prounde, cum se cere înpsihanali#a între pacient si medic$ Qreaus!-1 autsi repede$

<ecanismele prin care se obtine eectul po#itiv -s-au !cut cercet!ri ri"uroase în care terapeutulvorbeste o treime, bolnavul 2O$ olnavul relects lapropriile sentimente$ *e#ultatul avorabil arat!sc!derea dierentei între sel-ul actual si sel-ul

ideal al clientului$*e#ultatele bune se datorea#! unui num!r mare

de sedinte, unei le"!turi po#itive cu bolnavul siunui respect reciproc$ (istanta si apropierea nu sepot da prin retet! dar respectul este amesteculcelor dou!$

ste una din cele mai r!spândite psihoterapii simai controlate$ *o"ers are adepti multi$ )rocedeeleau trecut si la "rupelealint adic! r!spândireapsihoterapiei la "eneralisti$

<etoda *o"ers este împotriva metodei noastrenaturale de a discuta Bpe sleau si de a interveni"rosolan si brutal !r! s! cunoastem treaba$ ;nterapia *o"ers se mentine clasica tinut! amedicului si relatia ierarhic! si omeneasc! oarterumoas!-medicA-pacient$

Psihoterapia coportaentalã

'rice învat are si de#vatL$ ste un "rup demetode psiholo"ice diriate c!tre simptom si nu

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 41/145

c!tre personalitate si care pornesc de la ideea c!

simptomul este o învatare "resit!$ rebuie aplicatun procedeu de de#vatare$ erapiacomportamental! concurea#! serios psihanali#a siare indicatii, chiar monopol$ erapiacomportamentala este le"at! de numele lui >olpe$

 %re avantaul c! este un tratament scurt !cutdup! metode medicale$ ste evaluabil cantitativ$unt trei metode3

1$desensibili#are sistematic!

2$terapia prin aversiune

$conditionarea operant!

&esensibili#area sistematicã .inhibitiereciproc!/$ olnavul este pus în conditii de liniste,calm si este invitat s! se rela&e#e$ %cum rela&areainhib! reciproc an&ietatea$ )e acest ond seconstruieste o ierarhie din stimulii ne"ativi aibolnavului în ordine ierarhic!, de la Acei mai putinan&io"eni la

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 42/145

4F2  Aurel Romila - Psihiatria

cei mai an&io"eni$ e indic! în obia de animale, întuneric, tunet, suerinte psihosomatice precise.suoc!ri astmatice/, impotenta erectil!, eaculareprecoce, impotenta de a eacula, ri"iditate,homose&ualitate$

Terapia prin a"ersiune se oloseste în tulbur!ride comportament .e&tinctie/ si po#itive, dereînt!rire - reinorcement .to@en-econom+/$ ecreea#! aversiune la anumite dro"uri, dependentPumat sau impulsiuni patolo"ice, perversiuni

.cleptomanie/$ e asocia#! un e&citant nepl!cut

.curent electric/ cu ima"inea impulsului pervers$)rin repetitie, subiectul ace o reactie de nepl!cere în conditiile maniest!rii impulsului patolo"ic sipreer!A s! il controle#e deci s! evite situatia pentruca s! evite durerea punitiv!$

Condi thnarea operantã( (eriv! din tehnicadescris! mai sus, este de apt o de#voltare întrepte a decondition!rii$

<ai recent se olosesc procedeele terapiei

cogniti"e( e anali#ea#! de pild! o stare

depresivasi se încearc! un antrenamentautosu"estiv cu e&presii corectoare pro"resive$erapia co"nitiv! este mai mult decât o sum! detehnici$ trate"iile si tehnicile sunt în"lobate într-unabord terapeutic ce prevede o interventie activ! dinpartea terapeutului, e nevoie de colaborarea întreterapeut si pacient$ erapia este orientat! peprobleme precise, este scurt! si limitat! în timp .-G luni/, este un model educational ce cuprinde siactivitati .teme/ pentru acas!$

erapia co"nitiv! se ba#ea#! pe un model

co"nitiv al tulbur!rilor aective$ ;ncearc! s! produc!amelior!ri ale dispo#itiei si comportamentului prinschimbarea co"nitiv!, adic! modiicarea trece prinschimbarea a ceea ce "ândeste persoana despresine si despre lume$ erapia încearc! s!modiiceA în mod sistematic modalitatea prin carepacientul tratea#! inormatia$ ec@ a descoperit c!e&ist! o omolo"ie între schemele co"nitiveinconstiente si "ândirea constient! a depresivilor$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 43/145

Inconstientul nu ar i dinamici pulsional, cum e

postulat de reudieni, ci este locul unde re#id!scheme depreso"ene, care vor trata în modsistematic inormatia, retinând doar ceea ceconirm! postulatele deetiste$ e anali#ea#!temele recurente pentru a modiica aectivitatea sicomportamentul$ &ist! o apropiere între terapiaco"nitiv! si po#itiile lui %dler si Kartmann$

(in prima sedinta i se e&plic! pe scurtpacientului modelul co"nitiv si se descriedes asurarea tratamentului$ e pune accent peaptul c! succesul terapiei depinde de capacitatea

pacientului de a-si e&amina propriile "ânduri$)entru e&plicarea unor scheme co"nitive se potdesena dia"rame, se olosesc e&emple pentru aar!ta cum evaluea#! o persoan! o situatieD dee&emplu, cineva care nu a v!#ut niciodat! o plant!otr!vitoare nu îi e  Aric! de ea - doar dup! ce a învatat s! o asocie#e cu pericolul devine speriat deea$

erapia co"nitiv! oloseste mult metodasocratic!, olosind întrebarea de câte ori esteposibil$ ;ntreb!rile au rol inductor, avori#ea#!

anali#area de

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 44/145

Terapeutica generalã 4F

c!tre pacient a "ândurilor sale, le permite s!observe anumite distorsiuni co"nitive, si apoi s! lesubstituie acestora unele "ânduri mai echilibrate,urmând ulterior s! ac! planuri de de#voltare aunor noi modele de "ândire$ erapia co"nitiv! seaplic! în tulbur!rile depresive, de an&ietate, panic!obii, tulburarea obsesiv-compulsiv!, tulburarea depersonalitate borderline$

(e utilitate actual! este terapia amilial!, în carese încearc! o corectare a amiliei bolnavului, o îmbun!tatire atât a atmoserei cât si a relatiilor decolaborare intraamiliale$ %sta cu atât mai mult cucât nu sunt rare amiliile de schi#oreni care pot întretine sau a"rava boala$ ;n mare sunt amiliie&cesiv de "riulii si amilii e&cesiv de indierente$ Sibineînteles este de preerat media-cooperant$ (easemenea, amiliile cu aceleasiAinterese .de pild!,tratamentul schi#oreniei/ se pot or"ani#a si pot iinstruite pentru o lupt! de lun"! durat!$

Procedee de rela!are

)rocedeul de rela&are este de apt un procedeu

i#iolo"ic, cu beneicii secundare psiholo"iceD decinu este un procedeu propriu-#is de psihoterapieD semai cheam! "rainin" auto"en - autoantrenament$e mai cheam! autorela&are concentrativ!, iindc!se obtine printr-un eort de vointa, în sensulconcentr!rii subiectului asupra unui num!r deporunci date la început de terapeut si continuateapoi de subiect$

)rocedeul a ost interpretat în mai multe moduri,dar eel mai valoros este al lui chult#$;nainte de el, în 1F, 8acobsons-a "ândit la o tehnic! de

decontracturare - rela&are$ <etoda lui chult# esteo metod! obtinut! prin prelucrarea metodelorindiene Ro"a, adaptate la europeni si, în treac!t iespus, s-a olosit la aviatori pe avioane de asalt,care duceau o viata oarte a"itat! si aveau nevoiede metode de stabili#are emotional! rapidA!$ % osto necesitate obiectiv! si nationals pentruermania, aceast! interventie prin procedeerapide$ %#i s-a auns la un procedeu oarte practic,

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 45/145

care se aplic! în toate unitatile medicale din

ermania si din restul lumii$ %m început cu nemtiipentru c! acest procedeu presupune un caracterdisciplinat si su"estibil la autoritateD de aicie&plicatia esecurilor la cei ce nu stiu ce estedisciplina si iau toate în râs$ =!sând la o parte c!nu avem un teren avorabil cultural pentru aplicareaacestora, trebuie s!-1  învatam si apoi s! vedemdac! îl putem aplica$

 ;n ce const! tehnica9 (ac! un om nu-sicontrolea#! emotiile si la e&amene d! randamentslab, îi este ric! s! intre în rolD sunt situatii unice,

reactionale, în care sistemul ve"etativ scap! desub control$

)rima parte a rela&!rii este de a sta de vorb! cubolnavul .tal@in"/, conversatie orientativ! înmetod!$ =i se e&plic! c! prin acest procedeu deantrenament de"rad!rile lor se vor corecta si vorputea reveni la st!pânirea dinainte a emotiilor sicorpului$ :u putem da cire e&acte cât va dura

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 46/145

4F4  Aurel Romila - Psihiatria

e&ercitiul$ olnavul va trebui s!-si re#erve la început o um!tate de or!, iar dac! o ace sin"urun sert de or!$ I se e&plic! c! oricât ar i de ocupattrebuie s!-si re#erve un sert de or! pe #i pentruaceast antrenament$ oti preer! înainte de somnulde seam, dar este eel mai bine s! ie olosit înperioada 17-1F, liber de di"estie, de emotiile deseam$ Clasic, el trebuie s! stea pe canapea sau înotoliu .când se ace în conditii de policlinic!/$

Care sunt e&ercitiile9 chult# a "!sit sase

momente$ ;n c!r ti se descriu G- momente$)rimul ciclu .i#iolo"ic/$ e compune din nise

etape succesive si nu se trece la etapa urm!toaredac! nu s-a reali#at bine prima etap!$ :u see&plic! tot ciclul bolnavului, ci se d! etap! dup!etap! aceast! e&plicate, iindc! ar putea s! nu-1mai interese#e dac! ar sti tot$

1$e&ercitiul de "reutate3 bolnavul st! în pat,rela&at, des!cut la curea, cravat!, pantoi$'rice e&citant care îl strân"e îi distra"e atentia$e atin"e un moment de calm, dup! care se

spune bolnavului c! la comanda medicului, eltrebuie s! simt! bratul mai "reu, i se spune c!dac! isi d! silinta, va putea simti bratul "reucAhiar de acum sau de la a doua sedintaD asacum un individ normal aun"e s! spun! c! areun brat mai "reu$ e trece apoi la comandapentru cel!lalt brat, apoi la picioare, apoi la totcorpul - )esti greu ca plumbul*(

2$e&ercitiul de c!ldur!D urmea#! chiar de a doua#i$ olnavul poate s! abandone#e si aceasta se întâmpl! la e&ercitiul de "reutate care este unul

din cele mai "rele$ ;nl!tur! pe o serie deneseriosi care nu pot ace psihoterapieDe&ercitiile sunt usoare dar bolnavii nu aur!bdare$ (up! ce în aceleasi locuri bolnavul asimtit "reutatea, acum i se cere s! simt!c!ldura$ C!ldura va aun"e din brat  în vârulde"etelor la mân! si la picior$ ehnica este lael, cu aceeasi ordine ca la e&ercitiul 1$ Ies maimulte sedinte$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 47/145

$e&ercitiul de abdomen .unii dau aici inimaD eu

dau în ordine i#iolo"ic! si voi e&plica de ce/$ ;nabdomen nu simt nici o durere ci o c!ldur!pl!cut!D la cei cu cenestopatii la acest e&ercitius-ar putea s!dure#e luni sau chiar aniD se vaopri e&ercitiul aici si se va st!rui la tipul decenestopatii pe care îl are ca#ul respectiv

4$e&ercitiul de respiratie$ e respir! adânc silinistit$

5$e&ercitiul de inim!$ Inima bate puternic$ :u seace din aceast!cau#! dup! mas!$ Cordul bateputernic si s-ar putea ca e&ercitiul s! sperie

bolnavul$ Cenestopatii pe cord se plân" demomentul de dup! mas!, adic! între 14-17$ate puternic si linistit, asta înseamn! ordonat,re"ulat$

G$ runtea o simt rece$ Enii psihoterapeuti acaeroterapie$ en#atiaobtinut! trebuie s! ie de mai rece decât restulcorpuluiD multe p!r  ti alecorpului sunt mai calde decât capul$ Hruntea nueste mai cald! decât mâna,decât dac! ai avea ebr!$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 48/145

Terapeutica generalã 4F5

)este aceste sase e&ercitii pentru revenire seaduce iar primul e&ercitiu de calm si linistire, apoise spune bolnavului s! deschid! ochii$ Be simtimai binesi vom relua mâine$

Indicati" e( Indicatia maor! este la cei normalS,cu proesii oarte solicitante3 chirur"i, actori,interpretS instrumentisti$ ;n lipsa unor procedee derela&are, unii recur"eau la alcoAol$ ' alta indicatieeste nevro#asi mai ales la cei cu caracterdisciplinat, ascult!tori .neurastenici, psihastenici,

mai putin isterici/$ Istericul cu trepidatia luiemotionala ar i oarte indicat dar nu rabd!, îl înnebuneste acest sert de or!$ e mai utili#ea#! înpatolo"ia psihosomatic! si în conversiunicenestopate, ca s!-i treac! teama de acestea$

1ecanismul( e provoac! rela&area i#ic!, odetent! i#ic! si intelectual!$ ste un procedeu de învatare, de repetata înt!rire a re"l!rii tonusuluimuscular$ e repet! într-un el un lucrue&traordinar - omul nu isi tr!ieste corpul lui, nu se"ândeste la elD cenestopatul - da$ (e la aceast!

idee procedeul terapeutic este de retr!ire acorpului$ olnavul descoper! valoareapsihoterapiei, valoarea vointei, a autosu"estiei,or ta lui din autosu"estia sa$ l nu a stiut c! isipoate comanda siesi ceva automat si i#iolo"ic$ %un"e s! simt! un el de pace i#iolo"ic!, seconditionea#! la ea si prin ea se poate reace$ Q!dati seama cum este un asemenea om, epui#at,care dup! 15 minute este mviorat si isi poate reluaactivitatea$ olnavul cap!ta o ceneste#ie po#itiv! si înl!tur! cenestopatia$ (e apt "reutatea si c!ldura

sunt date de rela&area muscular! .mortul este"reu, lesinatul este "reu din cau#a rela&!rii/$ )aremai "reu desi are aceeasi "reutate, este o ilu#ie a"reut!tii$ en#atia de c!ldur! este dat! devasodilatatie, cu circulatie mai bun!, maiabundent!$

e începe cu o perierie, care se supune maiusor vointei, de aceea nu se începe cu cordulD dup!ce s-a convins sin"ur c! isi poate controla

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 49/145

membrele, se trece la ceea ce este ve"etativ, adic!

la b!t!ile cordului, respiratie - ritmuri ve"etative$Enii cenestopati isi opresc respiratia ca s! vad! cese petrece la cord dar si re"imul ve"etativ alcordului se schimb! si tocmai atunci el percepe oschimbare si îl duce repede la ideea c! are ceva$

 ;n acelasi sens, ivadon, dup! chult#, a vorbitde o reeducare corporal! a unctiilor mentale - ar ial doilea ciclu pe aceast! ba#! corporal!, în sensulc! ivadon sustine c! acesta nu este numai unprocedeu anticenestopat ci este un procedeu deconcentrare a unctiei mentale$ % observat c! omul

care st! cu ochii închisi, prima lui problem! nu estecorpul ci o multime de idei obsedante si para#itare,de obicei le"ate de orele anterioare din #iuarespectiv!, si atunci aceast! comand! e&tern! sauintern! înl!tur! la modul obsedant alt! dominant!$(e pild! bolnavul va întreba3 cu ce recventa s! îmispun c! bratul e mai "reu - iar noi vom r!spunde c!atunci când vine un alt "ând$ (ac@ u"e "ândul laaltceva, iti spui din nou

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 50/145

4FG  Aurel Romila - Psihiatria

c! ai bratul "reu$ (ac! trebuie s! o repeti recvent,nu trebuie s! te sperii, o spui pân! te simti bine$ %poi se va simti nevoia tot mai rar$%cest ciclupoate i urmat deAciclul doi si trei$

Ciclul doi .psihic/$ (up! chult#, bolnavultrebuie s! încerce s! isi repre#inte anumitesentimente, unele pl!cute, altele nu$ %cesterepre#ent!ri de sentimente ar i ca o cacooniepsiholo"ic! .repre#entate înseamn! ima"ine sisentimentul nu are ima"ine/$ e d! comanda, de

e&emplu - pot i sã tt i imagine#i cã te-ai 0nt.lnit culogodnica ta, o pott ace %ici este o mare varietateumana, oarte multi pot s! i uitat asta$A rebuieeducat aici nu planul comportamental si anecdoticascenei, ci cum iti poti repre#enta acest sentiment$au dac! cineva te-a sup!rat si se naste o ur!Amdumneata, s! vedem cum o tr!iesti$ unt e&ercitiitipic J la tanislavs@i si este chiar pentru actori$ )ottr!i astel de o sut! de ori o urie sau o bucurie$

Ciclul trei .etic/$ rebuie s!-ti repre#inti cele maiabstracte notiuni metai#ice, ca binele, r!ul,

eseculA, ce este reali#area, sacriiciul de sineD nuprea ne "ândim curent ci le citim ca pe o inormatieliterar!$

chult# pretinde c! parcur"erea acestor treicicluri duce la o restructurare a caracterului sipersonalitatii oricarui om$ u as i bucuros s! sepoat! aplica primul cicluS =-am încercat la studenti,la policlinic!, în conditiile în care presupuneam c!nivelul cultural ne permite s! acem asa ceva$ Cuoarte putini am reusit s! termin tot ciclul unu$Hoarte multi se plân" c! nu pot treceAde e&ercitiul

de "reutateD parc! mai de"rab! ar veni c!lduradecât "reutatea$

 %cest e&ercitiu de rela&are mai este olosit încadrul altor tehnici ca introducere, laAhipno#!,su"estieD deci întâi se obtine rela&areasi apoisu"estia$ e mai oloseste în procedeul dedeconditionare, prima tehnic! de desensibili#arecare se ace prin rela&are simpl! sau

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 51/145

medicamentoas!$

Sugestia (persuasiunea)

Hiecare om are o curb! de su"estie, care mer"ede la cea inantil! la spiritul critic adult$ ;n spiritulcritic adult su"estibilitatea este redus!$ %r i "resits! credem c! nu e&ist! oameni su"estibili sau c!su"estibilitatea ar însemna c! esti prost$ <ulti dinrica de a nu i considerati prosti, r!mânimpermeabiliAla su"estie$ ensul de su"estie sereera!la o inluenta aectiv!, nonverbal!, laposibilitatea unei interactiuni umane ine"ale$  (e

pild!, un lider d! o su"estieD eectul este dierit la %,,C, în unctie de personalitate si de momentul încare îl prin#i$ -a vorbit de o su"estie individuals side una în mas!$ -a vorbit de un indicator desu"estibilitate în unctie de persoan!$ Cea maiprimitiv! inluenta interuman! este le"at! deautoritate$ (ac! se spune de la e"al la e"al sau demai os, lucrurile mer" mai "reu$ )ân! la ce "radse poate impune o emotie sau o idee altora9

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 52/145

Terapeutica generalã 4F7

u"estia activ! si pasiv!$ (in acest punct devedere relatia p!rinte - copil, medic pacient, lider -parti#an poate i unilateral, unidirectiv!, când esteactiv!, autoritar! - Bnu discut si invers, dene"ociere, discutie, adic! aun"i pân! la urm! la uncompromis$ u"estia se ace atunci când opersoan! care su"estionea#! are un presti"iu.halou/$ 'amenii sunt ine"ali din acest punct devedere$ )robabil c! presti"iul se lea"! uneori de oanume autoritate simbolic!$ (eci uneori inluenta

vine din superioritatea unui simbol$Inluenta mai depinde de cei care sunt de

su"estionat si conversea#! între ei$ e stie ce esteun cabinet de consultatii sau sala de asteptare ladentist .dac! au#i comentarii bune despre medic,stai, dac! au#i lucruri proaste, pled/$

Keterosu"estie si autosu"estie$ )âna aici s-avorbit de heterosu"estie, urmea#! autosu"estia -interiori#area unei heterosu"estii$ e cunosc dee&emplu e&plicatia hipocondriei cu toate po#nele ei.se e&plic! prin me-canismul de autosu"estie/$ ;ntâi

este o ceneste#ie, apoi bolnavul st! într-o situatieambi"u!, pâna când este pus s! stea la ra#e$ stede auns s! aud! de la medic-hm, asta nu-mi place-si va crede c! este cancer sau altceva "rav$

u"estia se poate eectua în stare de constiintaobisnuit! .ve"he/ sau sub narco#!medicamentoas!, când este mai usoar! .subamital/ sau sub hipno#!$ e adoarme la modulspecial bolnavul si apoi se su"erea#! ceva$

ectul de su"estie a dus la inventareametodelor de control, de evaluare amedicamentelor si la descoperirea eectuluiplacebo$ %dic! comparatia eicacitatii reale a unuimedicament cu unul als, cu aceeasi aparentaA-metoda dublului orb de la psihoarmacolo"ie$ectul real este mai mare decât eel placebo decâteva ori$

ectul de su"estie este olosit în reclam!,pentru inluentarea cump!r!torului$ 8un", unul din

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 53/145

cei mai mari ilosoi, a atras atentia c! su"estia

este olosit! ca mecanism de îmboln!vire colectiv!$ ;n viata actual! su"estia este o or ta

ormidabilain ale"eri, înmvatamânt, în toateenomenele, în simpatie, antipatie, în toateselectiile omenesti este mai important! decâtactorul rational$ e tine cont la eel mai înalteniveluri de calculul acest su"estiv al actoruluipsihoterapic$

Contea#! oarte mult si materialul sen#orialconcret omenesc$ 'mul are nevoie de om, si cândirma - reclama se misc!, eectul asupra

spectatorului este mai mare decât la reclamaimobil!$Au"estia nu este un eect usor nevrotic cipoate i un eect "lobal masiv, psihotic$ ste ca un6andins@i dar este pl!cut$ :u v! mirati c! unelepersonae ale c!ror nume nu le pot pronunta achipno#!, adun! 15$000 de pustani si aduc mu#ic!,OnovissimaL$ Cred c! dac! am nimeri printre ei ne-ar mânca$ ste acelasi enomen de contaminaremasiv! si chiar dac! erai sau nu decis !ceai ca ei$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 54/145

4F  Aurel Romila - Psihiatria

)e lân"! ce v-am spus eu, si sunt mecanismecontemporane oase, vreau s! spun c! din istoriee&emplul unui mare om de su"estie,assner, careera preot de meserie, preotii lucrea#! cam 70Mprin su"estie, si care 1-a concurat pe <esmer.mesmerism/$ % ost o concurenta unic!, între unmedic si un preot$ ;n ce a constat9assnervindeca o multime de aectiuni nedierentiate aletimpului, prin procedeul medieval de scoatere adracului$ (e apt nu era s! arate pe dracul scos, ci

mlocuia eectele dracului$ -a numit Pspiritualhealin", deci vindecarea spirituals prin e&orcism$)rocedeele sunt oarte vechi, olosite de pevremea lui sculap, din toate culturile primitive,reînviate în secolul XQIII si perpetuate .assnerare o multime de adepti si ast!#i/$

(up! modelul "assnerian a ap!rut în ultimuldeceniu la )aris un sud coreean cu putere desu"estie messianic! si care a creat "rupuri, ce austrâns o avere colosal!$ (eci nu psihiatriie&ploatea#! enomenul, desi practic ar i al nostru,

dar totusi nu stim s!-1 e&ploat!m$ ;n contrast cu assner, <esmer a descris

ma"netismul animal, o or ta stiintiicasi desi a râspe aceast! tem!, parapsiholo"ia recent! descrieaceste "ânduri e&traperceptuale$ <esmer asustinut c! eu pot ace acest lucru iar dta nuD asustinut la modul delirant$ l a ost h!r tuit în multeprocese, a ost amenintat cu moartea$ ustineaaceasta iindc!, spunea el, eu pot ace aceastaiindc! pot s! m! acorde# cu persoana pe care ovindec$ Iat! un cuvânt e&traordinar, ce înseamn!

s! te acorde#i$ ;n aara sensului mu#ical, în aaraacestei probleme, stim c! nu se acordea#! om cuom din p!cate numai în raportul se&ual$ =!sândaceast! posibilitate limitat! a omului de a seacorda, s! ne "ândim la acela care are de#acordul în principiu, când se asa#! la tratament în atanoastr!$ ste o dierenta de obiective, care leurm!reste si care tu trebuie s!-1 limite#i$ <ai alesacum, cu atâtea restrictii, te mai iniri de ce a intrat în cabinet$ %cordarea aceasta el a numit-o

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 55/145

,Otunin".potrivirea postului la radio/$

)rimele demonstratii, <esmer le-a !cut olosindun true$ (!dea s! bea o pulbere metalic!$ %sademonstra or ta lui ma"netic!, adic! atractia .simticum te atra"/$ %st!#i este nerecomandat, dar v!spun pân! unde s-a mers$ (ac! pui mâna pe oburt! cu metal si tu ai br!tari, ai sen#atia c! vine,c! se tra"e si lumea crede$ pidemia european!pe care a produs-o el a avut urm!torul avanta -desi a ost contestat!, a mentinut îns! credinta într-o or ta nei#ic! de inluentare si chiar dac!a ostrationali#at!, iindc ce vreti mai mult! ratiune

decât la Hreud, aceasta a dus la pro"resulpsihoterapiei$ u"estia nuAeste evident monopolulpsihiatriei$ unt o multime de proesionisti cucertiicate care au dreptul s! ac! asta$

u"estia poate i însotit! de procedee deintimidare, de conditionare ne"ativ!, ca întehnicileAde aversiune$ ;n *omânia se practic!tehnica

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 56/145

Terapeutica generalã 4FF

torpilla"e-ului .aradi#!rile/, care se ac dup!tehnici su"estive, adic! se vorbeste continuu,mentinându-se acea încredere a bolnavului$ I se vaspune bolnavului c! se va olosi un procedeuelectric usor - vei constata dac! nervul de pepartea asta a mâinii unctionea#a bine - el va spunec! da, si noi asta vrem$ ;i spunem c! de pild! dup!trei asemenea sedinte nu va mai avea amor teli înbrat si s-ar putea ca dup! aceste sedinteAmtr-adev!r bolnavul s! spun! c! i-au !cut bine$ l va

putea s! ne arate alte locuri unde îl doare ca s!-iacem si acolo$ )recautii de a nu se olosiprocedeul la cardiaci pe cord$

 ;n ce boli mer"e su"estia9 <area boal! esteisteria$ <edicii mari, cinstiti se simt destul de prost în ata isteriei, nu stiu ce s!-i ac!$ a prolierea#!si se transorms în scene posibil violente dac! nu leaci ocul$ Cel care a atras atentia asupramecanismului su"estiv în isterie a ost abins@i$ la avut curaul s!-i spuna lui Charcot c! mecanismulisteriei este su"estia$ (-str! îi su"estionati, tot prin

su"estie parali#iile pe care le provocati isi revin lanormal, de aceea este un instrument terapeutic siatunci de Ainitia ei este tocmai aceasta$ %dic!persoane e&cesiv de su"estibile, deci propor tionalcu nivelul intelectual pân! la un punct, dup! careprea mult nivel intelectual si rica de su"estionarepot i o opo#itie$

unt contraindicati paranoi#ii, paranoicii,hipocondrici$ (e aceea discutia preliminar + trebuies!-i scoat! pe acestia$ (ac! aci la toti s-ar puteas!Aai esecuri, s! se considere îmboln!viti de

procedeul t!u, c! ie-ai tulburat me-moria, sau c! sesimteau mai binesi tu cu aceast! tehnic! i-aitulburat$

Cei care practic! aceasta su"estie, în specialpe cea hipnotic!, aun" s!-si ac! un el de "aleriesi s!-si atra"! oprobiul între"ii bresleD breaslapsihiatric! nu suport! ca unul s! se distante#e de"rup si s! se ocupe numai de asta$ )ractica nu lepermite s! ac! si altceva$ (evin niste specimene

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 57/145

cu "aleria lor si ca#urile lor pe care le culcaAsi le

scoal! si le creste sau scade pulsul$

"ipnoza

Cea mai puternic! si indubitabil! su"estie$  Enmedic, raid .14/, a descris acea "ândirepsihiatric! dinamic!, pornind de la observatia pecare el a numit-o somnambulism artiicialD cunosteae&perientele lui <esmer, în sensul c! inluentele lui<esmer au dus la trei persoane la provocarea uneist!ri de modiicare a constiintei în care subiectule&ecuta comen#i$ ;n somnambulismul natural,

subiectul nu e&ecuta comen#i$ ;n eel artiicial, astaa descris el - c! poate s! provoace somnambulismsi s!-1 ac! s! e&ecute comen#i$ (e la aceastae&perienta, în a doua parte a secolului al XlX-lea, s-au de#voltat câteva centre în uropa, cu reputatiepentru procedeul hipnotic$ ;n Hranta sunt celebrenume caernheim si *ibot, iar la Qiena reuer$ inaceste centre si în plus la spitalul alpTtriere -Charcot$ in toate aceste centre s-au !cutdemonstratii de hipno#!, s-au !cut scoli de medici

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 58/145

500  Aurel Romila - Psihiatria

care pre"!teau în aceast! tehnic!D în aceste scolia învatat si Hreud s! practice hipno#a$ levii dinaceste scoli circul!Asi a#i în toat!Alumea - =eUis,>oldber", etc$

ste subiectul eel mai sen#ational pentruneproesionisti$ (ac! tine cineva o conerintacudemonstrate practice, v! asi"ur c! sala va i plin!$ ;n psihiatrie dac! nu limite#i indicatiile la isterie,procedeul se poate întoarce contra celui care îlpractic!$

Kipno#a nu este un procedeu cu care s! sepoat! obtine mai mult decât cu oricare altprocedeu si deci nu este socotit! ca un milocindispensabil$  %ceasta conclu#ie vine din încurc!turile si scandalurile provocate de acestprocedeu$ Enul din scandaluri a prileuit sidescoperirea psihanali#ei$ Hreud si-a dat seama desensul scandalului pe care 1-a avut reuer cu unuldin ca#urile sale si atunci si-a spus c! trebuierenuntat la hipno#! si trebuie !cut! psihanali#a$

 ;n ce a constat acest scandal9 )rintr-un

procedeu e&trem de simplu, ca în toate tehnicile depsihoterapie, se poate obtine un eect brutal, masivde transer$ olnavul isi pierde independent,orientarea constiintei proprii si este în"ustat ca înstarea crepuscular! din isterie$ e provoac! deci otrecere de la constiinta vi"il! spre unacrepuscular!, în care individul poate i manevratideci devine pe loc un om supus ordinelorhipnoti#atorului, aceasta putând i urmat! deacu#atii de tip viol, etc$ (e aceea s-a încercateectuarea sedintelor cu un martor,A respectiv o

asistent!, dar acest martor stric! transerul$A

ehnica are dou! variante - una cu ordin verbal,alta cu un e&citant neverbal de concentrare$ epoate s! se pun! în ata hipnoti#atului un desen cucercuri concentrice, ru"ându-1 s! i&e#e centrulacestui desen mai multe secunde$ e credea c! arconta privirea hipnoti#atorului, dar acelasi eect sepoate obtine prin concentrarea asupra unui punctde pe perete$ :u este vorba de nici una din

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 59/145

calitatile e&ceptionale ale hipnoti#atorului - toate

sunt procedee omenesti careAar putea i practicatede oricine$

-a mai vorbit de timbrul vocii, care trebuie s!ie nea"resiv, persuasiv, calm si pl!cut$ :uautoritar si r!stit$ :ici un hipnoti#ator nu d!comen#ile în mod identic$ olnavul este la începutculcat, apoi se asea#! în otoliu$

e porneste de la rela&are si i se cere s! închid! ochii, s! se simt! oarte rela&at, destins,simte c! membrele îi sunt oarte "rele, pleoapele îisunt oarte "rele, simte o c!ldur! pl!cut!$ %ceaste

comen#i te atra" c!tre somn si lasi cuvintele cucoada lor de eect si adormi$ (ormi din ce în cemai pround$A

 ;n situatii individuale se doarme pround si selas! 15 minute dup! care este tre#it lent$ B=acomanda mea de 5 deschi#i ochii, te înviore#i$inperioada de inducere se poate daordinul tintit - pacientii vin

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 60/145

Terapeutica generalã 501

pentru anumite lucruri precise$ (emonstrable mer"mai departe cu su"estia post-hipnotic!D Bla tre#irete duci si aduci #iarul aid$

Kipno#a o vom olosi la acele persoane la carene temem c! su"estia nu este suicient!$ e poate începe cu amital, se aun"e la 4-5 cc$ si simtind c!s-a produs somnolenta si rela&area, continu!m cusu"estia verbal!D ramâne ca s! înlocuim amitaiulcu un placebo, pentru caîn a#a a treia s! nu maib!"!m nimic$ %stel reusim s! recâsti"!m acest

procedeu care este demoneti#at si lumea are ooarecare temere$

Psihoterapii catartice

Intr! în lista de psihoterapii$ %cestea, autate detrainin", su"estie, hipno#!, vor s! elibere#ebolnavul de un blocaaectiv, de o tr!ire ne"ativ!$ %ceasta se poate ace si în hipno#!, când i sesu"erea#! bolnavului s! retr!iasc! scenatraumatic! care 1-a speriat$ (eci în primul rândeliber!m bolnavul de amintirile penibile$ e poate

ace prin narcoanali#!, cu inectare cu amital, cândse produce o desc!rcare violent! .abreactie,catharsis violent/ sau se poate ace cu stimulante,tre#itoare .socul ametaminic/$  :u se provoac!somnul ci o e&traordinar! ener"ie psihic!$Catharsis - care înseamn! pur"atie, e&teriori#areaunor aecte patolo"ice - în conceptia modern! seaplic! si cu alte procedee$ -au descris camerelede desen si pictur! în care bolnavul a"itat esteintrodusîntr-o camer! cu oi de hârtie pe pereti, pecare el poate s! picte#eD acele bucati decupate se

vor interprets procedeul se numeste ,Oin"erpaintin"-un catharsis$

ot catharsis este si psihodrama - teatrul -bolnavii timi#i sunt încuraati s! intre într-un rolDomul normal nu poate s! intre si actorul i se pareun pervers inima"inabil$ )entru normali de a see&teriori#a prin catharsis  este oarte "reu si dinaceast! cau#! trebuie pusi s! ac! psihodrama$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 61/145

Procedeul visului treaz.

olnavul întins este încuraat s!-si tr!iasc!visul, s! si-1 repre#inte$ (ac! ap!s pe ochi se v!dcercuri de dierite culoriD de la aceasta, va trece s!-si ac! ima"ini tot mai complicate, care neinteresea#! în boala respectiv!$A

Psihanaliza

)sihanali#a este o conceptie si o metod! le"at!de i"mund Hreud .15G - 1FF/$ Conceptia sereer! la descoperirea inconstientului iar metoda sereer! la modiicarea inconstientului$

Istoric3 dimensiunea inconstient! a omului sinotiunea ca atare nu apar tine lui Hreud, ciapar tineAlui duard von Kartmann si altor ilosoianteriori, în special chopenhauer, dar este oarteposibil ca ceea ce în mistica medieval! se reereala diavol si la or te obscure, pe care le poseda

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 62/145

502  Aurel Romila - Psihiatria

omul, s! ie sinonime cu or te inconstiente omului$Ceea ce apar tine lui Hreud este notiunea deinconstient ca trecut si ca mecanism pato"en sicare poate s! e&piice un pre#ent încurcat$ %ceastaeste contributia lui la o medicina a secolului XX$<edicina caut! cau#a bolii ca si o cau#! actual!,caut! microbi, virusuri, o e&plicate dovedibil! Hreudaun"e la întele"erea bolii actuale prin relevareatrecutului pato"en$

:u este locul s! schitam viata lui Hreud,

evolutia lui stiintiic! .ve#i capitolul conceptii/$Hreud a mAceput cu un amic,Areuer, în'a practicahipno#a$ Kipno#a i-a ar!tat c! vindecarea ca#uluise produce prin catarsis .abreactie - desc!rcareaemotiilor pato"ene/$ Constatând încurc!tura pecare o provoac! hipno#a, adica un transer preamasiv, Hreud descoper! o metod! nou!,psihanali#a$

(escoperirile lui Hreud sunt "enerali#!ri aledescoperirii psihanali#ei, atât la putinele ca#uri pecare le aprounda cât si prin propria psihanali#!$

enerali#area acestor date a dus la o constructieteoretic! ce ar putea i schitat! astel3 omul dispunede un aparat psihic cu o structur! tripartite - esteasa numita structur! topolo"ic! sau topo"raic!.este primul postulat al lui Hreud/$ Cele trei instantesunt- Id, e"o si suprae"o$ %cest aparat psihic seocup! de ener"ia psihic!, iecare om tin#ând c!treun echilibru al acestei ener"ii$ ;n acest sens, aicieste aceeasi idee ca la Claude ernard, privindechilibrul dintre mediul intern si eel e&tern, adic!ideea de homeosta#ie care este ormulat! în

i#iolo"ie din 1F2G de Cannon$ ste aceeasi idee înplan psiholo"ic de a ne echilibra ener"ia subiectiv!cu lumea e&terioar!$

*epartitia ener"iei între aceste trei instante secheam! latura economic! - economia înseamn!ordinea la "reci$ oat! enomenolo"ia intern! atrecerii dintr-o instanta în alta, acordul între acestetrei instante poart! numele de latura dinamic! apsihicului .bineînteles c! pe lân"!Aacord se reer!

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 63/145

si la aspectele de conlict /$ :ormalitatea si boala

sunt doua iposta#e dinamice ale psihicului$:ormalitatea pentru Hreud înseamn! succesiuneare"ulat! a etapelor acestei ener"iiD pe cândpatolo"ia înseamn! în principal pentru el omanevrare re"resiv! dup! modele inantile aacestei ener"ii$

Care este continutul acestei ener"ii9 )entruHreud continutul acestei ener"ii este chiar instinctulvietii, cu sens de conservare$ % ost acu#at deteleolo"ie din acest motiv, adic!A psihicul are sensD în stiintele i#ico-chimice si naturale nu e&ist! sens$

&ist! cau#a si eect$ % presupune c! totul aresens este vecin cu reli"ia si de aceea este unul dinmotivele pentru care a ost criticat!$ (eci toatapovestea subiectiv interioar! a omului are un sensdat de instinctul vietii$ %cest instinct al vietii secheama libido$ % ost sinonim cu instinctul se&ual,dar este cu mult mai mult decât unctia "enital!sau eectorul propriu-#is al acestui instinct$Instinctul este notiunea intermediaV care acele"!tura între corp .biolo"ic/ din om si psiholo"icD

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 64/145

Terapeutica generalã 50

este vectorul care mer"e din corp$ deci este ocerinta a corpului$ ste deci vorba de e&presia

OOCere corpul$ ste incontestabil c! în el intr! toatemaniest!rile automateD chiar i#iolo"ice, oamea,setea, nevoile i#iolo"ice$ instinctul vietii are deluptat cu un al doilea instinct care este eel al mor tii$Compromisul între aceste dou! instante d!notiunea de a"resivitateD deci viata si moartea suntle"ate de a"resivitate$ %mbele instincte ormea#!inconstientul - Id$ (e la nastere pân! la moarte el

str!bate cinci perioade, asa numitele perioadepre"enitale$

)erioada oral!$ Wona de e&citatie esterepre#entat! de bu#e$ 'nto"e-netic perioadaapar tine primului an de viata si în care psihiculuman isi lea"! toat! ener"ia de actul suptului, desânul mamei, de mama$ Ermea#! perioada a doua,anal!, în care ener"ia psihic! este le"at! de alt!#on! de e&citatie care este de e&cretie anal! siurinar!$ ner"ia este deviat! de la mam!A c!trepropriul corp$ ste o a#! de narcisism

primar$Ermea#! a treia a#! unde în le"!turaprimar! corp propriu - mam!, intervine tat!l.comple&ul 'edip/$ %cum ener"ia psihic! seidentiied cu p!rintele de acelasi se& .la normal/$(eci b!iat cu tata si ata cu mama, si se intr! într-oa#! de latenta pân! la pubertate$ Ha#a "enital!propriu-#is!$ e trece de la identiicarea cu unp!rinte la o investire a ener"iei .cate&is/ c!tre opersoan! str!ina de amilie .dac! ar i cu cineva dinamilie ar i un incest si este tabu/$ e creea#! oalt! amilie cu alte probleme$Ha#a de involutie - se

produce ca în i#ic! o entropie - viata se scur"e cure#istenta mai mare, or"anic!, asta se întâmpl!pân! la moarte$

Hreudismul presupune cunoasterea acestuilimba propriu - iecare termen pe care îl olosesteeste strict deinit$ ;npatolo"ie atât evolutia acestora#e este compromise spre perversitate sau c!tresc!derea or teiAde a o reali#a$ (uce la dou!variante - sc!derea or tei e"oului de a st!pâni id-ul

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 65/145

.omul este mai mult un id decât un e"o - se

 întâmpl! în moral insanit+ -în psihopatie, în nevro#ade caracter dup! limbaul psihanalitic/$ % douavariants - e"o este slab din cau#a unui supere"oprea de#voltat - tendinte paranoiace$

oat! povestea, în orice moment al e&istentei,se poate descrie ca -încercarea e"oului de aadapta persoana uman! de la un mod de viatainantil condus dup! principiul pl!cerii c!tre un modde viata matur si rational condus dup! principiulrealitatii$ Continutul dramei psiholo"ice subiectiveeste lupta dintre aceste dou! principii ale omului$

:ici un om nu se poate conduce îns! dup!principiul pl!cerii - în iecare #i, ori de câte oriadoarme este dus c!tre pl!cere si în orice momentlupta lui cu tentatiile .lupta cu dracu a c!lu"!rilordin vul <ediu/ nu repre#int! decât lupta din om cuacest principiu al pl!cerii$ "o-ul ace at! acesteilupte rustrându-se de pl!ceri$ 'rice om este deciun rustrat si dac! isi satisace pl!cerea se cheam!c! este un om "ratiicat$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 66/145

504  Aurel Romila - Psihiatria

(eci este o succesiune de rustrate sau de"ratiicatii, în propor tii dierite$ <ecanismul"ratiic!rii este periodic, nu eternD este continuurustrat si aceste rustratii sunt e"ale cu o cri#! aeconomiei$ %cest! economie în cri#! d!an&ietatea$ )entru Hreud, nevroticul este un omimatur, care nu este constient de acest apt si careoloseste mecanisme psiholo"ice de aspectinantil, simptomele iind de apt compromisuri alemecanismelor inantile cu realitatea adultului$

ehnica psihanali#ei$ ste vorba nu de unnormal ci de un nevrotic, cu care s! presupunemc! începem cura psihanalitic!$ Cura are trei a#e3

Na#a initials

Na#a procesual!

Na#a terminals

(ac! se ace dup! criterii oarte stricte, secheam! psihanali#! ortodo&!$ olnavul estease#at pe o canapea în conditii de liniste sivorbeste o or! pe #i, de 4-5 ori pe s!pt!mân!

.minim de dou! ori pe s!pt!mân!/, apro&imativpatru ani$ =as la o parte aspectul uman si inanciaral problemei$ :u poate i !cut decât de doiparteneri care pot respecta acest pro"ram$ :uvorbesc c! trebuie s! ie ambii din acelasi oras, s!nu se îmboln!veasc! nici unul dintre ei$ )entru cacineva s! se poat! ocupa de 4-5 persoane pe #i, sis! tr!iasc! din asta, impune economic o chestiuneoarte serioas!$ Hreudismul a ost criticat, c!arapar tine bo"atilor$

*e"ula de aur descoperit! de Hreud este cea a

asociatiilor libere$ )sihanalistul nu st! în atabolnavului, ca s! nu îl inluente#e ci st! în spatelelui, indic! bolnavului s!A spun! e&act ce îi trece princap$ ;nmod obisnuit e "reu s! spui chiar tot ce ititrece prin cap, dar re"ula este s! spun! lucrurilerusinoase si chiar cele care sunt nepl!cute$ Eniispun numai ce este pl!cut si care ar da o ima"inemai bun! a lui, iar restul nu îl va spune$)sihanalistul în prima a#! are atentia lotant!$ oti

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 67/145

termenii apar tin doctrinei$ l are o neutralitate - nu

doarme, nu st! pasiv acolo, dar nu se ba"!$ :u va încuraa ci va avea o neutralitate binevoitoare$ stedeci o a#! de tatonare - acum se e&clud cei carenu sunt capabili de aceast! cur! si asa adescoperit Hreud notiunea de re#istenta$ %r iasem!n!tor cu un tip narcisic de schi#oren carenu poate iesi din starea lui introvert! undamentals$

Ha#a a doua, procesual!$%cum se petreceesentialul psihanali#ei$ e produce aimosultranser - nevro#a de transer$Aolnavul, !r! s! ieconstientsi vorbind vrute si nevrute, retr!ieste

direct sau ra"mentat, relatii aective din copil!rie,de e&emplu ata de p!rintii lui$ %desea sunt dina#a oedipal!$ :u povesteste direct, ca atare, eldeduce din aceast! poveste care suntsentimentele bolnavului ata de psihanalist$ (eobicei sunt sentimente de stim!, dra"oste,apreciere, speranta$ l declar! c! se simte oartebine

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 68/145

Terapeutica generalã 505

cu el si abia asteapt! s! vin! s! povesteasc!$ echeama transer po#itiv$ e poate întâmpla siinvers$ (in partea medicului, poate s! ie uncontratranser po#itiv sau ne"ativ, pe care nu i-1comunic! direct bolnavului$ l r!mâne neutru, dar în inconstientul lui se produc niste e&a"er!risubiective$ (e aceea psihanalistul trebuie s! ie siel selectat si educat înainte de a ace anali#aaltora$ -ar putea, si s-a întâmplat, ca elA însusi s!ie un nevrotic, necur atat de propriile sale

 încurc!turi, deci neiind un om matur, nu poate acepe altii maturi$ (in aceast! cau#!, practica oicial!a psihanali#ei este oarte limitat!, în contrast cuu#ul conceptiei si al ideii care este oarte lar"$Hoarte multi aspir! dar oarte putini pot aceaceasta$

 ;n ca#ul celor care sunt selectati s! ac!psihanali#!, sunt e&clusi cei ce nu pot ace untranser cu maestrul lor, iindc! sunt prea narcisicisi nu sunt capabili s! treaca prin altcineva si ei sunte&clusi înc! din prima a#!$ (eci s! admitem c!

avem de a ace cu un terapeut etalonat si cu caream auns în a doua a#! a procesului de transer sia nevro#ei de transer$ e produce o deplasare aener"iei psihice, cantonat! în #one inconstiente,i&at! în stadii imature, aceast! ener"ie iindcontinuu desc!rcat! prin catarsis$ ubiectul iacunostinta de aceast! desc!rcare si e"o-ul devinemai puternic$ ste momentul în care bolnavulspune - maAsimt mai puternic, mai liber, mai dispuspentru actiuni e&terioare, m! cunosc mai bine, m!simt în raporturi mai bune cu ceilalti oameni si cu

mine însumi$ %sa se trece în a#a a treia, determinare, în care psihanalistul va spune - asta amsi urm!rit, s!-ti ve#i de viata dumitale si ne vomvedea anual ca s! vedem în ce stadiu te ali$ (ecicatamne#a este obli"atorie si în psihanali#!$

 ;n ca#urile anormale, psihanali#a nu se poatetermina$ olnavul se socoate abandonat ori de câteori psihanalistul ar încerca s! încheie cura$ (eci secreea#! o dependents, ce duce la o prelun"ire

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 69/145

nedeinit! a curei$

)rocesul oer! psihanalistului materialpsiholo"ic intim, pe caretrebuie s! îl interprete#e -Uor@in" throu"h$ )rocesul de interpretarepresupune atât cunoasterea procesului psihic.aparatul psihic, dinamica acestuia/ cât sidescirarea simbolurilor$ ste oarte "reu s! "!simdoi psihanalisti care s! interprete#e e&act la el unvis al pacientului, dar sunt oarte multe apropieri înaceste interpret!ri$ ste important sensul maor,conorm doctrinei ori"inale a lui Hreud$

in cadrul acestor interpret!ri se constat! cum

scad re#istentele$ olnavul d! la o partemecanismele de ap!rare, dintre care reularea.repression/ este un mecanism principal$ ot asade important pentru patolo"ie este mecanismul dene"are si proiectie$ :u tot ce spune bolnavul va iluat ca atare, deoarece trebuie s! stim c! o parteeste astel pre#entat! prin prelucr!rile insului prinmecanismele lui de ap!rare$ Enele sunt proiectii sieste important de stiut pentru psihanalisti$ (e pild!, în anali#a unei

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 70/145

50G  Aurel Romila - Psihiatria

vinovatii, chiar normalul u"e de ea$ :u înseamn!c! esti psihopat dac! iti cauti vinovatii$ ste unmod obisnuit de a proiecta, de aAb!"a într-unsistem undAe vinovaAtia este minim!$ :evroticuleste tocmai omul care se simte un vinovatDpsihopatul nu se simte vinovat si este contraindicatla psihanali#!$

Indicatiile metodei$ Clasic limita de vârst! estede 40 de ami, mai modern poate dep!si 50 de ani$e&ul nu contea#!$ e e&clud psiho#ele si

dementele$  %cestea sunt indicatii nosolo"ice, dareste stiut c! psihanalistii nu prea tin cont denosolo"ia psihiatric! clasic!$ i atra" atentiaasupra unui anumit tip de subiect care poate s!intre în cur!$ ubiectul s! ie destul de inteli"ent,deci s! aib! o viata interioar!mai bo"at!$ )e lân"!inteli"enta mai estemotivatia curei$(eci nu seintr ainpsihanali#!din plictiseal!$ <otivatie înseamn! suerinta psihic!$ )sihanalistii se tern decei cu suerinta i#ic! si îi pasea#!$ (eci patolo"iapsihosomatic!, cenestopatii înr!iti care se i&ea#!

sunt contraindicati$ %ici se ac compromisuri$ (ac!simptomul psihosomatic coe&ists cu tulbur!rilepsihice, se poate începe cura pentru tulbur!rilepsihice$ uerinta s! se îndrepte c!tre subiectul însusi ca la depresiviD cei care au tendinta laproiectii paranoide sunt e&clusi, iindc! acu#! pepsihanalist de îmboln!vire$

)sihanalistul are un privile"iu unic - de a i eelmai de seam! conesor al omului, care nu areconesor nici în el, nici în p!rinti, nici în partener$)sihanali#a este socotit! ca cea mai intim!,

aectiv! le"!tur! omeneasc!$<etoda ca atare, având indicatii limitate, a ost

supus! mereu asa numitelor scurt!ri si anumechiar un elev al lui Hreud, Herenc#i, careAa inventatpsihanali#a activ!, care permite psihoterapeutuluis! ias! din rolul s!u neutru, s! iemai activ, s!"r!beasca transerul$  Cura Herenc#i poate durasase luni - un an si deci este cam un sert din curaclasic! din punct de vedere al durate=<odiicarea

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 71/145

adus! de %dler si 8un" si ultima adus! de

neoreudism - psihanali#a cultural!$ %celeasimecanisme descrise aici în plan individual seaplic! în studiul psihoterapiei de "rup$

(in e&perienta lui Hreud si din scrierile luitardive s-a dedus c! principalul actor de nevro#area omului îl constituie interdictia social!$ Cu altecuvinte, evolutia omului c!tre civili#atie a crescutmecanismul de reulare, de represiune, iindc!omul, pentru a putea coe&ista cu ceilalti, a admisaceast! rustrare pentru a casti"a o securi#are$ste un tabu - nici tu nu 0mi iei neoasta, nici eu nu

t i-o iau pe a t o( (ac! proced!m ca primitivii, ar iesimari încurc!turi$ ocietatea are un rol ambi"uu$ %dic! securi#area sacriic! o parte din pl!ceri, încadrea#! pl!cerea în anumite norme$ (e aceeastudiul lui este <oise, iindc! a dat un cod de le"i siel a v!#ut atât în vechile scrieri reli"ioase cât si întot ce a adus societatea niste re"uli ale oculuisocial$

 ;n ce m!sur! societatea trebuie s! admit!deularea, adic! nonîmbol-n!virea subiectului9 %icis-a vorbit de imoralitatea lui Hreud - "resitS

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 72/145

Terapeutica generalã 507

 % cunoaste situatia real! si mecanismele desatisactie nu înseamn! a i imoral$ Hreud a ost unbur"he# oarte moral, nu libertin$ l a ost pentru oliberali#are a conceptiei despre om si nu pentru unlibertina total$ Interpretarea reudismului ca odesc!rcare "enital! !r! restrictii nu apar tine luiHreud, ci mai mult o desc!rcare - interpretarepsihopatic! oarte vul"ar! a ceea ce a vrut el s!spun! despre om si societate$

Critica neoreudist! asupra lui Hreud c! nu s-ari ocupat de actorul cultural din om este "resita$ la cunoscut adânc aspectele culturale .ve#i studiulasupra lui =eonardo da Qinci/$

' alt! critic! a acestui curent este pesimismulconceptiei$ (ac! omul este totusi mânat de libido,a"resiune, natura lui animal! prevalea#!$ Hreud aanticipat oarte multe lucruri, care s-au întâmplat înal doilea r!#boi mondial si aceasta i-a adus oconirmare a naturii a"resive a omului, amecanismelor de ur!$

Indierent de po#itia noastr! actual! si de po#itia

noastr! ideolo"ic! în care ne plas!m, nu putem s!nu recunoastem c! una din principalele conceptiiactuale este reudismul$

-a încercat unirea mar&ismului cu reudismul.conceptia malthusian!/, a e&istentialismului cureudismul - sau a clinicii @repeliniene cureudismul, cum este or"anodinamismul lui K$+,care include principiile inconstientului si toatemecanismele de care am vorbit$ ste inutil s! neocup!m de nevro#! în proun#ime, !r! s!cunoastem principiile de ba#! ale psihanali#ei$:evro#ele în aara întele"erii psihanalitice sunt deapt neîntelese, r!mân la nivelul unor simptomesupericiale si psihiatrul nu întele"e sensul loreconomic precis .pulsional/$

Cât timp bolnavul vorbeste, psihanalistul tace$Elterior el ace interpret!ri, dar nu neap!rat ce este în capul psihanalistului trebuie spus bolnavului$ste important reali#area reconstructiei personalit+pacientului3 s! suporte rustratiile, indicarea unor

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 73/145

modalitati de re#olvare a unor probleme direct sau

sublimatD se tine cont de realitatea bolnavului, delimitele transerului$ )sihanalistul repet! pentru alimita transerul po#itivD când bolnavul spune c! nupoate s! tr!iasc! !r! el, el va spune -cred c! veiputea s! supor ti si !r! mine$ ste de apto înt!rirea sin"ur!tatii, iindc! omul este prea dependentaectiv ata de parteneri sau ata de mam!, deaceast! investitie aectiv! prea mare în ea$ 'mulnormal are ric! de moarteD psihanalistul îi umpleviatacu atâtea încât s! nu re"rete c! a tr!it$

)sihanali#a este un miloc de antiplictiseal!, în

sensul c! omul nu stie de apt s! proite de viataDrisipa prin plictiseal! este actul se&ual$ Enii dinastenici au ost nu numai masturbatori ci si cei cue&cese se&uale$ (eci limitarea la mai putin aactului se&ual$ oala vine din prea mult act se&ual,de#abu#are, dro"uri$ )sihiatria moderna a dovedit-o$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 74/145

50  Aurel Romila - Psihiatria

)sihanali#a ne scoate din ideea "resit! c!trebuie s! r!mânem în planul pl!cerii si al ericirii,care este un plan inantil, ilu#oriu si supericial$ste câsti"ulAei tra"ic$ :u se poate obtine oricândericire si trebuie s! ne acomod!m la real careeste un conormism revolt!tor$

Terapia adlerianã

 %l doilea disident important al lui Hreud,  %lred %dler, a creat psiholo"ia individuals$ (e asemeneaa !cut corp teoretic aparte de Hreud, iindc! aconsiderat c! iinta uman! nu este "hemul deinstincte si nu se las! anali#at! în etapele si înor tele contrare descrise de Hreud3 e"o, supere"o,id, cu toat! aventura lor$ Ci ideea, pe care o "!simsi la psiholo"ia estaltist!, este c! iinta uman!este indivi#ibil!, este o unitate si este maiimportant decât p!r tile pe care le descriu$ a,unitatea, d! sensul persoanei si nu ocul or telorcontrariiD nu e&ist! decât individul$ :u înseamna c!el este ca atomul, nu se mai poate divi#a$ Enitateaaceasta duce la ster"erea dierentelor radicale

corpOsulet, pe care se ba#ea#! medicina actual!$Enitatea aceasta se construieste dintr-un potentialereditar si din impresiile care le primeste dinmediu$A %tât ereditatea cât si mediul nu sunt decâtniste c!r!mi#i cu care se construieste conormindividului respectiv un stil de viata - notiunea îiapar tine$ (eci dac! stilul era o notiune obsedant!pentru literatura clasic! rance#!, este notiuneacheie din estetic!, iar în psiholo"ia adlerian! estenotiunea num!rul I$ :u se caut! notiunea depersonalitate ci aceea de stil$'

Ca s! cunosti un om, trebuie s! stii dac! are unstil de viata - acest stil poate i s!n!tos saunes!n!tos si toate deriv! din descrierea orm!riistilului de viata$ %irmatia undamental! a lui %dlereste ,Otoat! lumea se naste cu o inerioritate vitalaL$*eali#area matur! înseamn! depasirea prinadaptare a acestei inerioritati$ (ac! o persoan!este de mic! handicapat!, mai ales i#ic,inerioritatea devine comple& de inerioritate si

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 75/145

dac! el se adaptea#! reusit la viat!, dep!seste

m!sura în superioritate$ Iat! o m!sur!e&traordinar +A deci dup! %dler si cei cu comple& deinerioritate si cei cu comple& de superioritate suntbolnavi$ :ormalul este la miloc si nu are de a acenici cu una nici cu alta$ %numite boli în care seetalea#! de anumite superiorit+ nu scuteste pebolnavi de abateri de la normal$

l interpretea#! tot materialul inconstient altel$Qisul trebuie adâncit cu atentie, pentru c! în el"!sim stimulente pentru re#olvarea problemelorimediate$Itispune ce nu ai !cut si ce trebuie s!

aci$ )rimele amintiri pe care le al!m în anali#! nearat! posibilele directii ale stilului$ En stil eronatdup! %dler3 Bmi se pare eronat lipsa interesuluisocial$ Hamiliile acestor copii nu au stiuts! lede#volte respectul pentru societate, pentruactivitate sau pentru ceilalti, sau i-a crescut cupedepse prea aspre$ ste cunoscut c! la orelinatese utili#ea#! adesea pedepse aspre$ Elterior vorde#volta un

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 76/145

Terapeutica generalã 50F

stil de om r!u, ostil$ )osibil valoros, dar ostil sia"resiv$ i pl!tesc eroarea de stil din copil!rie$

(eci în aceast! eroare de stil initial!,%dler nu adescris numai inerioritatea de or"an ci si ne"lientaata de social si risipa$ Elterior asemenea oameninu mai pot s!-si re#Aolve problemele de viata$ )Trimitet i banii rapid cã mã omor*, deci urmea#! unsanta pe viata$

tilul normal, dup! %dler, înseamn! de#voltareainteresului social, înseamn!s! auti activ pe ceilalti$

Ce i#beste la psihotici este lipsa de compasiuneata de ceilalti$ %dler a studiat stilul "resit de viata,de e&emplu pe delicventi$ l considera comple&ulde inerioritate dat de stilul eronat din copil!rie cutrei evolutii posibile3

-se poate depasi prin or te proprii sau prinpsihoterapie adlerian!D aceasta este o prim!,eriAcit! re#olvare$

-nu poate i depasit si individul suer!toat! viatadin cau#a luiD

-nu este depasit si este ascuns într-un comple&

de superioritate, si atunci e&i"entacresteAnem!surat ata de el si ata de ceilaltisi se e&prim! prin Bboala puterii$ Ena dinlaturile sociopatiei este boala puterii$

Ce este esential în psiholo"ia adlerian!9 steoptimismul pe care îl acord! iec!rui ca# în parte$ste ideea c! depinde de lupta iec!rui om ca s!-siconstruiasc! un stil de viata$ Important este c! îlauti$ !sind un criteriu disunct, nu mai auti$ leste socotit ondatorul psihiatriei sociale, este omulcare a socotit c! valoarea num!rul unu este

valoarea de a tr!i cu altii, valoarea de a tr!i încolectiv$ % ost, înainte de primul r!#boi mondial, unsimpati#ant al ideilor socialists (octrina lui eradiscutat! de sindicate, de 8aurs, deci oarteaproape de ideolo"ia clasei muncitoare$

l este socotit ondatorul psihosomaticii$ %ceasta deoarece considera c! un handicap sepoate compensa prin antrenament si vointa$ t! laba#a modiic!rilor psihosomatice po#itive$ ste

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 77/145

socotit ca ondator, de c!tre Hran@l, al lo"oterapiei$

l a v!#ut în %dler cea mai po#itiv! intuitie ae&istentei$

Tehnica adlerianã.

1$stabilirea contactului

2$elucidarea stilului de viata - din cea mai vecheperioad! pân! a#i, ru"ând s! ni se spun!visurile si amintirile si descriind constelatiaamilial!, ceva particular la %dler$ ;nor"ani#area amiliei a tinut cont al câteleacopil era pacientul$

$încuraarea stimei de sine$4$de#voltarea intereselor sociale prin

antrenament$ (ac! 8un" a r!mas cu omostenire e&traordinar! în lvetia -institut,libr!rii, biblioteci -,O<ecca lui 8un" este laWurich, eneva, etc$, mostenirea adlerian!este în %merica de :ord, la :eU Ror@, undese al! Hundatia %dler$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 78/145

510  Aurel Romila - Psihiatria

I s-au descris o serie de neaunsuri, atât dec!tre disidenti cât si de c!tre neopsihanali#! si deo multime de alte tehnici de#voltate mai de curând.short term ps+choterap+/$ A

Terapii scurte#Short terps$choterap$

Enele sunt aproape de psihanali#!, olosindu-ilimbaul, altele nu au le"atur! cu psihanali#a si vors! ie independente$ %ceste psihoterapii scurte se

centrea#! pe interventia în cri#!$Herenc#i a creat tehnici active$  )sihoterapeutul

are dreptul s! oloseasc! niste tehnici active cubolnavul, încuraând ante#ia în ale"erea temelor,conducându-1D cupea#! nevro#a de transer$ 'carte despre aceste modiic!ri ale psihanali#ei aost scris! de <alan,care a dat un tip de interviustandard care s! pun! în centrul atentiei conlictulnevrotic si apoi d! indicatii de interpretare atranserului$ ste o carte mai tehnic!D el cerebolnavului nu numai motivatie ci si entu#iasm$

erapeutul trebuie s! aib! entu#iasm, transerul s!ie timpuriu$ ! se previn! bolnavul de terminarearapid! a curei si dac! acela este urios, se pasea#! în psihoterapia de "rup, pentru alte câteva luni deterapie$  %mbii actori suport! o tensiune,tratamentul psihoterapic înseamn! tensiune, încordare, nepl!cere, care sunt inevitabile$ untutili#ate un num!r limitat de sedinte .12 - 24/, adic!trei - sase luni, întâlniri o dat! pe s!pt!mân!, stilata  în ata$ )rocedeul este totAasociatie liber! darcu centrare pe conlict$

 ;n 1F72 o tehnic! asem!n!toare a descris siineos, tot pentru re#olvarea conlictului$ % descrisdou! modalit!ti - de provocare a an&iet!tii siproblemati#are a bolnavului, primele patru luni,dup! care reducerea an&ietatii si ster"erea ei înurm!toarele dou! luni$

%estalt terapia

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 79/145

:u are le"!tur! direct! cu termenul din

psiholo"ie$ % ost ondat! de Hrederic@ )erls$chita teoriei lui este banal!3 adaptareabiopsiholo"ic! se ace prin satisacerea nevoilorDcivili#atia se opune, subiectul se reulea#! si aceste&ces duce la an&ietate$ %sa se descrie o civili#atiene"ativ! si la Hreud, si la <arcuse, s$a$ ubiectultrebuie inormat despre nevoile sale si modalitatilede a si le re#olva în mod s!n!tos, nu din c!rti, ci s!le tr!iasc! sen#oriomotor$ ehnica este cu e&ercitiisen#oriomotorii$ ;n e&presia nevoilor el "ândesteprin actin" out, dar termenul are si alte sensuri$

Conlictul trebuie centrat Baici si acum, nu atunci siacolo, cum pe scurt s-ar putea ormula psihanali#a$&ercitiul sen#oriomotor se ace în "rupuri si suntmecanisme precursoare ale comunitatilor$&perience de comunitate sunt mai recente desie&perience sunt mai vechi$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 80/145

Terapeutica generalã 511

Psihoterapia rational # eotivã (&llis)

ste o interventie direct! în conlictul nevro#ei sii se arat! bolnavului care sunt ba#ele irationale siilo"ice ale conlictului$ erapeutul trebuie s! ie une&pert si o autoritate$ :u se asteapt! luni si ani caterapeutul s! vad! c!bolnavul aduce în prim plan oe&plicate oarecum personal! a conlictului$ =anevro#! se aun"e prin idei "resite.rational -emotiv!/$ Care sunt ideile "resite9 ste o list! dat!de llis$ Citind-o veti vedea cât de îmbibati suntem

si noi de ele$ Copilul este educat gresit cuurm!toarele idei3

-este esential s! ii iubit si aprobat de oricine

-este "resit s! cre#i c! tot timpul vei ii adecvat sicompetent$

-neericirile re#ult! din e&terior si individul nupoate ace nimic contra soarteiD omul st! subvremi$A

-este mai usor s! eviti diicultatile decât s! le aciata$

-este o solutie pentru orice problem!$ %rmele terapeutice dup! llis sunt ratiunea silo"ica$ rebuiesc eliminate ideile irationale dinconlictul nevrotic si înlocuite cu idei realiste maiadaptate$ )acientul s! lupte cu ideile lui si alecelorlalti toat! viata$

Analiza transactionalã (&ric erne)

eorie$ )ersonalitatea se compune din trei st!riale e"oului - copil, adult, p!rinte$ %cestea suntor"ani#atii coerente, relativ independente

intelectual si emotional$)!rintele a introectat valori parentale$ Hunctia

lui este s! mentin! valori ortodo&e si s! critice$ "ode adult înseamn! calculul r!splatei necesare$ "ode copil este rica irational!, inerioritate si bucurie$chimburile între e"ouri se cheam! tran#actii$ %nali#a transactional! - deoarece într-un conlictnevrotic se poate "!si un e"o de copil$ '

ehnica$ e ace o transactie de la e"o de copil

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 81/145

la unul de adult$ (up! interviul de introducere

subiectul este ru"at s! scrie o mic! bio"raie - liescript$ %cesta este materialul de ba#! pentru autor$l "!seste patru posibilitati pe care si le poate acesubiectul din copil!rie$

1$eu sunt '6 si tu esti '6$ ste un echilibru,bun! dispo#itie, orientare nenevrotic!A$

2$eu nu sunt '6 si tu esti '6$ En sulet invidios,nevrotic, si compensat si care nu are intuitiae&act! a celuilaltD de apt putem spune c!nici unul dintre noi nu este '6 dar el credec! numai el nu este '6$

$tu nu esti '6 dar eu sunt$ %ceasta este osuperioritate în care ceilalti sunt consideratiineriori$

4$nici tu, nici eu nu suntem '6$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 82/145

512  Aurel Romila - Psihiatria

)e aceasta poveste model trebuie calcat$ Careesti dta9 Enul din cei patru$ endinta estema&imali#area inluentei adultuluiD protearea deautoritatea p!rinteasc!, moderarea impulsivitatiicopilului$ (eci constat!m ce el de e"o este si încerc!m s! îl corect!m$

ehnica lui, ca si comentariul, este mult olosit! în conducerile întreprinderilor, în aA învata strate"iide manipulare a oamenilor$ ;ntâi le iei o scurt!bio"raie, vedem care e din cei patru, si apoi îi

"rup!m dup! acest criteriu$ ste o metod! simpl!,dar modelulA american este de a avea o multime delucruri simple$

Tehnica psihoiologicã (e$er)

)entru americani, înainte de psihanali#!,<e+erera considerat eel mai mare si poate unii si a#i îlsocotesc printre e"alii lui Hreud$ Conlicul trebuieabordat la starea de constient prin conversatiaobisnuit!, direct!$ ste important cum reactionea#!subiectul la descrierea situatiilor proprii$  ste

neutru, este ambalat, plân"e$ l a numit tehnicaBanali#a si sinte#a distributive$

hidat de terapeut bolnavul anali#ea#! critic,unul câte unul, dieriti actori, dieritele situatii sipropriile sale reactii$ )rin rationament inductiv siprin discutie, bolnavul este autat s! reconstruiasc!.s! ormule#e/ partea de sinte#!, ar i cum întele"eel s! modiice constructs reactiile emotionale$ Careeste planul lui pe viitor s! se inte"re#e maicomplet$ ehnica a dat re#ultate bune la psihotici,nevroticii au r!mas adeptii tehnicilor

psihanaliticeDlor le trebuie povestea cu se&ul, îiinteresea# mai multD la psihotici problema cuse&ul inhib!$

Terapia strigãtului (screa therap$#*anov)

ste o terapie dintre cele mai ciudate$ %utoruleste dintre cei mai apropiati de "eneratia noastr!$ % descoperit lucrând pe "rupuri terapeutice în 1F70

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 83/145

c! bolnavul care a tipat a început s! aib!

un ,Oinsi"ht, o evaluare mai corect! a situatiei, s-ausurat$ %cesta a ost un punct de plecare$ (in 1F70si pân! acumAa construct o teorie, publicat! în maimulte c!r ti$ (eci nevro#a ce este dup! Hreud -esecul satisacerii nevoilor inantile - iindc!p!rintele nea"! nevoile de ba#! ale copilului, îicau#ea#! durere$ %ceste restrictii ale p!rintilor încopil!rie ac s! se adune ca un ba#in .pool/ dedureri - un prim pool$ ducatia ace mai departe cuacest li"hean cu dureri s! se separe de aspecteleconstiente ulterioareD se produce un ,Osplit

-separare între educata constient! tardiv! si acestprim pool$ Hiecare om crescut în acest spirit aun"ela o tensiune i#iolo"ic!, de unde este necesar! oree&perimentare a acestei perioade inantile si ointe"rare a pool-ului inantil - a durerii primarereulate$ %stel din split-ul initial se produce o

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 84/145

Terapeutica generalã 51

reconectare între partea rationalY idee-sentiment sicorp-sulet$ Cartea are scheme de neuroi#iolo"ieunde se arat! cum se produce separarea p!r tiiintelectuale de cea aectiva- circuitele dereverberatie limbice si alte structuri descoperiterecent$

copul terapiei nu este dup! el interpretareareudian!, psihanalitic!, ci este de a auta pe cinevas! tr!iasc!, s! e&perimente#e si s!-si ac!cone&iunea pe care istoria, bio"raia proprie i-a

rupt-o în prima copil!rie$ :evro#a nu este deci cespune Hreud, ci simboli#area durerii primare -primal pain$ a este un scut protector care aut! lasupravietuireD dac! nu avem nevro#a, aceast! ran!dup! ran! - dup! cum spune el -ne-ar omorî$ lspune c! scenele cheie trebuie retr!ite atunci cândam ost b!tuti sau persecutati în copil!rie, trebuies! retr!im - primal scene .scene primare/$<aoritatea au terorile tat!lui comparate cu nistecutremure care blochea#! r!spunsul Btip!t$

ehnica$ rebuie s! desc!rc!m eel putin dou!

decade de reprimare$ e ace o e&aminare i#ic!,s! vedem dac! tine corpul, se ia o bio"raie scris!,se selectea#! pacientii - câtiva din câteva mii decereri - i#ol!m candidatul 4 de ore într-o camer!de hotel, înainte de prima întâlnire asa c! îi muiemap!r!rile si el stând sin"ur va medita la ce vaspune .tipa/$ A

Ermea#! trei saptamâni de terapie individualsintens!, terapia nu are duratD! iecare sedint! tinepân! la epui#areD este o camer! linistit!, întunecoas!, iecare st! pe canapea, sau în cusete,ia o po#itie ca în copilarie când era coplesit dedurereD iecare dac! isi mai aduce aminteD el spunechiar s! luam po#itia etal! si este invitat s! tipe siiindc! sunt mai multi se ac niste i#olatoare onicela camere si la iecare .s! tipi dar s! nu tederane#e tip!tul altuia si s! poat! lucra si înmas!/$

(up! opt luni, catamne#a arat!osti bolnavi, cuconlicte nevrotice lichidate, multumiti, dominati mai

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 85/145

putin de problemele lor inconstiente$ Comentariul

critic care i se aduce este c! suprasimpliic!problema psiholo"ic! uman!$

+ogoterapia lui ,rankl (forã de-aseinanal$se)

 % ost descris! de Hran@l, dup! eel de-al doilear!#boi mondial$ ste un psihiatru viene#, care alucratulterior în E%$ % avut nesansa de a aun"e în la"!rele hitleriste si sansa de a sc!pa si de atrata ulterior multe ca#uri care au iesit mutilatepsiholo"ic din aceast! încercare e&traordinar!$

 %vând o pre"!tire psiholo"ic! si ilosoic!e&istential! .îl stia pe insUan"er, Keide""er,cheller, 8aspers/, el a elaborat o metod! proprie,numit! lo"oterapie$

timolo"ic ar însemna terapie prin =o"os, darsensul pe care îl da acestei tehnici nu este acesta -prin vorb! iind toate psihoterapiile sau maoritatea$(up! el în psihoterapie este s! investesti bolnavulcu un sens$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 86/145

514  Aurel Romila - Psihiatria

Psihoterapia ungianã

Conceptia un"iana este mai cunoscut! si maide#voltat! decât tehnicile clasice de psihoterapie$ste de apt o conceptie antropolo"ic! di#ident!ata de Hreud, iindc! desi admite c! omul estedeterminat de inconstient, nu admite c! aceast!or ta principals este libidoul .ve#i Hreud/$ ensulvietii dup! 8un" este împlinirea unui mesatransindividual - ancestral$ l a disociat mai multdecât Hreud psiholo"ia omului si a intitulat-o

psiholo"ia analitic!$<etoda lui const! în procese de recorectare,

reaustare, dar presupune anali#! în proun#ime sisinte#!$ ot el a atras atentia c! patolo"ia psihic!nu trebuie udecat! numai în termeni stiintiici aideterminismului - adic! a cau#elor - ci trebuie înteleas! si teleolo"ic, are un sens$ ste încercarede supravietuire la nivel inerior saudistorsionatD deci nu st! în sensul nevro#ei sau apsiho#ei de a se dep!rta de medieD omul nu poates! ie în limite medii$

(escrierea normalului dier! de Hreud$ otacest enomen onto"enetic al de#volt!rii persoaneise numeste individuatie - pentru aceasta procesuleste mai important în a doua parte a vietii decât înprima parte, iindc! în aceast! parte psihicul estede#voltat, se creea#! o lume intern!$ :u totistr!bat aceasta individuatie la el$ ;n anumite epociistorice "rele, de cri#!, r!#boaie sau dup!,tineAretul poate i împins c!tre o maturi#are precocesi dureroas! si se creea#! cum spune 8un" - o"eneratie dur!$ :u a beneiciat de o copil!rie

armonioas!, a ost rustrate si la maturitate nu maieste tolerant!$

 ;n cursul psihoterapiei se derulea#! aceast!individuatie a iec!ruia$ t!m de vorb! direct cupacientul pân! reacem mintal între"ul lui bio"raic$<omentul acesta de inte"rare a persoaneiseam!n! cu un el de întâmplare miraculoas! -happenin"$ ermenul a luat în art! un alt sens$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 87/145

ste o întâmplare când survine cunoasterea

complet! a persoanei$ ste si un eect detransormare a acesteia$ (esi admite presin"ule&terior, pentru 8un" r!mâne decisiv în individuatiepotentialul intern al iec!ruiaD ,O0mul devine ceea cea ost în potential - nu contea#! pâna la urm!conditionarea e&tern!$

)rocesul psihoterapie propriu-#is3 8un" st! ata în ata cu pacientul, nu îl pune pe canapea$<aterialul cu care lucrea#!3Amaterialul inconstiental bolnavului care sunt visele, e&presia artistic!$ectuea#! doua-treiAsedinte pe s!pt!mân! de

câte o or!, pe perioade de sase luni - un an,mcuraând permanent bolnavul si amintindu-i c!psihoterapia nu trebuie s! tin! o viata si c! trebuies! continuie el însusi$ %ici vine în contrast cupsihoanali#a, în care nu se poate spune câtdurea#!, doar cuapro&imatie vreo patru ani, darpoate s! ie de o viata si cu dependents$

ste deci un dialo" între dou! persoane3psihoterapeutul cu o ormatie cultural! deosebit! sicare încearc! activ o sinte#! .deosebire at! depsihanali#!/ si clientul$ 8un" nu recomand! o

tehnic! standardD i se pare

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 88/145

Terapeutica generalã 515

 împotriva naturii procesului psiholo"ic o tehnic!strict standardi#at!D nu recomand! o obli"atorie întoarcere c!tre trecut, dac! pacientul nu se ducespontan s! alunece c!tre trecut ci îl las! în cadrulproblemelor pre#ente$ (eci se mulea#a pe nevoilepacientului, deci aici se aseam!n! mai mult cuterapia ro"ersian!$ l spune asa3 Bs! nu complicatesunt oameni simpli care vor lucruri simple, atâta led!m$ :u are rost dac! vrea doar un sat ca s!complic!m lucrurile$

(ialo"ul acesta nu necesit! o anali#! reductibil!la simptome, nu trebuie s! spui- am înteles c! dtaai irascibilitate, an&ietate, insomnii, etc$ ;l ru"!m -s! schite#e bio"raia, apoi s! schite#e visele dincopil!rie, dac! le mai stie, si visele recente, si s!aduc! întotdeauna mapa cu desene, lucr!ri pe carele-a !cut în aceast! perioad!Dsi asa în iecaresedinta$

e stie c! aceast! conesiune a bolnavului esteusur!toare$ )oate c! notiunea de patern, de ombun si întele"!tor, nu o are nimeni în psihiatrie în

aar! de 8un"$ :u pare de loc un om tehnic, "r!bit,nu pare un smecher ci un om întelept si binevoitor$e observ! c! dup! iecare sedinta bolnavul esteusurat, i se elucidea#! ce nu a înteles, i se accomentarii asupra desenului$ 8un" a avut o p!rereoarte interesant! despre art! si vise, si considerac! sunt o compensare inconstient!, deci sunt cusens$ oat! aceast! atitudine se ba#ea#! pe aptulc! medicul ace oarte putin în ond, ideehipocratic! doctorul poate doar stimula procesulnatural de restitutie$ $Ideea de restitutie si la autorii

"ermani ulteriori este de#voltat!$ untem cu totuldeparte de sec$ XIX care spuneau - dta estischi#oren si nu am ce s! iti ac$ Compensarea cuproduse inconstiente vine s! dea un între" ideal alomului$

Comentând produsele artistice se "!seste unmod indirect de a austa persoana$ e poate vedeao e&plo#ie de culoare, sau c! în lucrare se vede un

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 89/145

 început de liniste si echilibru ceea ce este oarte

bine$ au se poate porni de la cromatic! - parc! a tiavea de ascuns niste "ânduri proaste, chiar vreti s!le ascundeti9;n anali#a aceasta, asa cumAati v!#ut, începe oarecum inormal, 8un" a descoperit si îiapar tin anumite ormul!ri teoretice pe care trebuies! le stiti si dvoastr!$

-el a descoperit c! ce se ace în psihanali#!este doar un strat, pround dar totusi doar unstrat si nu ultimul$ ub acest strat de istoriepersonal este un strat mai pround de istorie,e&perienta universala a speciei$ % numit

acest lucru inconstient colectiv$ %dic!aptulc! noi, toti oamenii de pe p!mânt,avem visecare sunt în mare asem!n!toare si oricâtaima"inatie am avea, ne reerim la anumiteobiecte si relatii, avem ceva universal$

-a ost de asemenea un ar"ument pentru elaptul c! toate delirurile din lume, oricât ar ide colorate au aceeasi vectori -persecutia si"randoarea$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 90/145

51G  Aurel Romila - Psihiatria

- o alt! surs! care 1-a !cut s! invente#enotiunea de inconstient colectiv au ostle"endele, miturile, povestile, reli"iile$Inconstientul colectiv contine anumite teme,pe care el le numeste arhetipuri - caredepasesc mica dram! a unui eu, care edrama studiat! de psihanali#!, dar în aaralui, 8un" a chemat umbra - putem spune unalter e"o, care este depo#itul complementarsi compensator de vis care continemult!vitalitate$ ul are o bio"raie rustrate, încurcat!, blocat!, si vitalitatea umbrei estecu mult mai mare$ (e aici si optimismul maimare al psihoterapiei$ :u trebuie s! ne încurc!m c! omul a r!mas la comple&uloedipian si atât$ (ac! tinem cont deinconstientul lui colectiv, potentials lui estemai importantD în aara eului, în acestdepo#it, umbra, "!sim3 dierite roluri aleomului, în aara celui pe care îl oac! în modreal, poate s! oace mai multe roluri$ ;ndepo#itul acesta mai "!sim si niste

ormatiuni contrase&uale$

 %ceste ormatiuni contrase&uale - în barbat st! în propor tii variabile o anima

- sulet de emeieD multe emei b!rb!toase isicrit ic! sotul c! - esti mai mult omuiere$ i invers, într-o emeie este un animus$(eci ba#a mi&taA psiholo"ic se"!seste în orice om, si uneori la investi"ate ri"urosendocrinolo"ice sunt niste"!siri3 încurc!turi "enetice în dierite p!r ti alecorpului$

8un" postulea#! c! în iecare om este uncontrase&ual în propor tii variabile$ %cest dubluse&ual nu este !cut ca s! ne încurce pl!cerease&ual!, sau probabil c! actul si perpetuarea seace dup! le"ile ei$ %cest dublu completea#! omul,aduce la b!rbat putin! inete, putin! blândete siestetic!, iar la emeie activismul, curaul, ener"ia,si chiar asa este$ (in e&emplarele reusite în acestdomeniu nu trebuie s! vedem niste invertiti se&ual

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 91/145

si chiar dac! acem anali#e nu "!sim nimic special$

'r"ani#area acestui inconstient, dup! 8un", seace prin dou! modele contrastante, cum suntintrovertul si e&trovertul$ Iat! doi termeni olositirecvent$ <odelul introvert este mai bo"atsuleteste îns! mai sarac în relatiisi invers lamodelul e&trovert$

*e#umând pân! aici, inconstientul colectiv arearhetipuri, adic! ima"ini universale simple, de careeste le"at! orice persoan!D de pild! ima"inea demam!, ta!a$ )e aceste ba#e primare, avemconi"uratiile arhetipale3 patrie

- care vine pe cea de mam!D cea de autoritate, udec!tor, re"e, care vine dela cea de tat!$

<i s-ar parea c! este cam împr astiat!povestirea si lui 8un"i s-a p!rut la el, a avut si elintuitia c! omul ar i asa de mult ra"mentat, cuprea multe încurc!turi dac! nu ar i "asit c! stratuleel mai pround al inconstientului se cheama selDînpsihanali#! termenii pot avea sensuri variabile, iar în psihanali#a recent! termenul de sel estesinonim cu eel de e"oD disunctia este numai la

8un", unde este altceva decât e"o$ (eci uniicareaaspectelor 

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 92/145

Terapeutica generalã 517

constiente si inconstiente se ace pân! la urm! într-o matc! comun!care este sel-ulA.sinele/$A

=a ba#a individuatiei st! sel-ulD unii au #is c!acest sel nu se poate identiica cu entele@ia -notiunea veche, antic!, medieval!, oarte aproapede mistic! si de (#eu$ 8un" a iesit din întâmpinarea acestei ormul!ri si a spus c! s-arputea ca aceasta s! ie mai aproape de totalitatealui (#eu, !r! s! spun! c! iecare om este un(#eu$

(eci în conversatia care are loc, omul cap!t! oinormatie cu mult mai mare decât credea asuprabo"atiei si universalitatii lui$ (in asta "!sim unmotiv de comuniune mai mareS )rin psihanali#!accentu!m un individualism si un destin personal,prin psihoterapia un"ian! ne simtim uniti înumanitate$ Qeti întele"e de ce 8un" este valoros nunumai pentru psihiatrie dar si pentru omul normal sipentru art!3 mu#ic!, arte plastice$ ste asa-nu-mitapsihoterapie intelectual!, asa de iubit! deintelectuali$

Psihodraa

Incontestabil este le"at! de numele lui <oreno -bucurestean, viene#, apoi american$ l socoate c!descoperirea "rupului si a psihodramei repre#int! a-a revolutie în psihiatrie dup! )inel si Hreud$

ste vorba de o metod! care vi#ea#! prin oedramatic c!p!tarea unei spontaneit+, mobilitati,autenticitati suletesti deosebite$ ;ntrebat de Hreudla începutul secolului cu ce se ocup!,A a r!spuns - în timp ce d-str! v! ocupati de trecutul bolnavului side un pacient si de problemele lui, eu m! ocup deproblemele actuale ale unui "rup sau ale unor"rupuri de bolnavi$

 %ceste "rupuri de care se ocup! el la începutulsecolului erau "r!dinite de copii, prostituate,detinuti, adic! niste oameni imaturi, la care a încercat întâi s! ac! o discutie de "rup si apoi s! oace teatru$ Ideea de teatru duce rapid la conu#iac! ar imita teatrul, dar este o "reseal!$ eatrul este

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 93/145

numai aparent$ ste vorba de o înscenare a

propriei suerinte a subiectului -autoteatru, în careimprevi#ibilul si spontaneitatea sunt caracteristice, în timp ce teatrul se ba#ea#! pe scenariu, pe lucr!riprevi#ibile si repetabile$ ste una din cele maidiicile metode în ciuda credintei novicilor c! ar icea mai usoar! metod!$ Cu aceste idei sumare,<oreno a deschis la Qiena, în 1F25, un teatru alspontaneitatii .te"reitheater/, care de apt înseamn! un teatru spontan$ l si-a pre#entatprocedeul în cartea cu acelasi nume$ Cuprinde p!r ti3 microsociolo"ie, terapie de "rup si

psihodrama$ oate sunt oarte le"ate în conceptiaautorului, care se crede ondatorul lor$

)sihodrama cuprinde 5 elemente3 scena,prota"onistul sin"ur sau "rup, directorul de scen!.care este psihiatrul sau eel care se ocup! deasta/, eu-1 au&iliar .ca un coterapeut de "rup/,publicul$ <oreno atra"e atentia c! desi orice omeste în anumite momente ale e&istentei destul dee&presiv,

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 94/145

51  Aurel Romila - Psihiatria

chiar teatral, în conduita ata de copii, p!rinti, dac! îl pui s! oace în public este parali#atD îl apuc! orusine coplesitoare si dac! este si bolnav urmea#!aceast! inhibitie si piesa nu mai areAloc - esteimpresia initials$ (ac! are loc prin indicativedirectorului de scen! sau eu au&iliar trebuie s!aib! anumite caracteristici - trebuie s! ie o întâlnire pre#ent!$ cene din trecut s! ie numaidac! sunt unice si obsedante pentru bolnav$ B;nlatura timpului, spune <oreno, este mai importants! ai un ochi c!tre viitor decât c!tre trecut$olnavul trebuie s! cunoasc! spatiul, camera,scena - s!-si m!soare distantele între obiecte$ inede înc!l#irea lui .Uarmin" up/$ e oac! realitateaDnu se oac! inra- sau surplusul de realitate.inrarealitate -indicatii e&cesive, into&icareaverbal! a subiectului cu indicatiiD surplusul derealitate - "r!birea procedeului - adic! bolnavul nicinu se e&pune pe sine si directorul de scena d!indicatii e&a"erate - inversare de rol, alte roluri,or tarea corporal!, adic! se indAic! s!rut/$ ! seevite rolurile sociale comple&e$ Cu aceste mici

indicatii care se dau, începe prima a#!, înc!l#irea$*olul îl are directorul de scen!Asi coterapeutul .e"oau&iliar/$ ! spunem c! din discutia anterioar! cubolnavul stim c! are un conlict de serviciu si eelmai recvent este s! i subordonat$ (irectorul descen! va ru"a pe e"o au&iliars! ac! pesubordonatul si el, directorul, va i seul, si s! aib!un dialo" în r!sp!r, apropiat de ce s-a întâmplat cubolnavul$ olnavul va spune - aici nu am reac tionatasa - si este chiar începutul înc!l#irii lui de care selea"! situatia dramatic!D atunci îi spui - dar cum ai

reactionat dta9 (ac! din primul moment reusimacest lucru, înc!l#irea este dea !cut!$ I se spune- nici nu vrem mai mult de la dtaD o scen! de acestel vom uca si "ândeste-te c! vom lua de acas!sau din trecut dac! sunt problemeD dac! nu sunt,nu mai discut!m$

Ermea#! a#a de creativitate$ 8oac! bolnavul -se mi#ea#a mult pe spontan$ 'mul "reu imit! pe

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 95/145

cineva, iindc! este un cabotin, doar dac! nu avem

 în#estrarea rar! de a i actori naturaliD teatrul lui<oreno este de cabotinaD nu trebuie s! avem nistepretentiosi pe mar"ine care s! râd! de cum semisc! !la - este un teatru de mâna aAtreia si noistim$ :u este nici e&trema unei pantomime, cumacem la oe de societate,Aci o actiune la ce vrems! spunem - ieri am ost la serviciu - se ia loc labirou$ ! ilustr!m continuu cu vorba si pantomimascena pe care vrem s! o uc!m$ Ce re#ult! în întâlnirea de apro&imativ o or! poate s! ia aspectulunei scenete si se poate apropia dup! cum spune

<oreno de Bconserva cultural!A$ ! anali#!maceast! conserv!ideal!$

ste vorba de o ilosoie a momentului si de o întâlnire .encounter/ -unde suntem atenti la cesentimente se vehiculea#!3 dra"oste, pasiuni,sentimente ambi"ui, contradictorii$ %nali#acontinutului psihodramatic nu se ace cu cei de lapsihanali#!, adica transer, empatie$ )entru ce se

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 96/145

Terapeutica generalã 51F

 întâmpl! - transerul aectiv din psihodrama <orenoare un termen propriu în psihodrama, este eel deBtele .am vorbit la "rup - în sens de coe#iune, pedeasupra individului, iar aici ceea ce se întâmpl!3posibila le"!tur! cu e"o au&iliar, pl!cerea saunepl!cerea de a uca în ata directorului, de"aareasau nu dup! si recrudescenta lucrurilor nepl!cute$Important ca aceast! BconservaL s!Aduc! la o scen!bine inte"rat!, din care bolnavul s! ias! maisecuri#at$ sentialul normal - patolo"ic pentru

<oreno este si"uranta eu-luiD omul bolnav nu estesi"ur de sineD orice aprehensiune cu ai t!i, dac!este ceva amenint!tor real sau ima"inar, esti într-un statut de boal! si psihodrama trebuie s! tescoat! din ea$ (eci din asta se vede o indica tieesential! adic! cei cu eu-1 slab, care prinpsihodram! îi aducem la putin cura, obr!#nicieDactorul este un om cu un anume tupeu, cu opre#entaA în real, nu se intimidea#! de nici o situatie$(eci dac! reuseste aceast! metod!, ce"enerali#!ri putem tra"e din ea9 A

Cea mai important! si care apar tine lui <orenoeste notiunea de rol -putini îl stiu si cred c!sociolo"ii 1-au dat .sociolo"iAi =evi ruhl,)erson/Dadev!rul este c! <oreno revendic!notiunea de rol pentru sociolo"ie, microsociolo"ie,"rup si psihodram!$l critic! psihanali#a si spunec! notiunea de "o.a lui Hreud/si de el.a lui8un"/nu este practic!, olosibil!D dup! el, acestenotiuni sunt inale, olosibile numai dac! punemcap la cap totalitatea rolurilor unei persoane$ lsocoate deci c! e&istenta noastr! se compune

dintr-o sum! de roluri, prin roluri întele"ând unctiaindividului la un moment dat$ %sumarea unorsituatii speciice ata de alte persoane se cheam!rol$ Ceea ce astept!m de laAcelelalte persoane,adic! dreptul nostru în cadrul acestui rol, secheam! statut$

*olul este o repre#entare simbolic!$ <ereu seschimb!ata de noi si ceilalti sau mai de"rab!, oride câte ori uc!m un rol, ne întreb!m continuu -

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 97/145

care îl uc!m bine9 ;l uc!m la el ca ieri9i ceilalti

 udec! - este mai bine în rol, este mai de#"hetatsau este mai inhibat$

<oreno a i&at re"uli si tehnici de des asurare apsihodramei$)ân! aici am vorbit de conditii sicontinut, de aici se vor descrie re"uli si tehniciledate de el$

1$*e"ula actiunii$ ste vorba de dramati#areaconlictului$ l spune mereu3 ,Oactiv, activ, în locde a vorbi$ au vorba, spune el, trebuie s! ieau&iliara "estului$

2$*e"ula Baici si acum .here and noU/$

$*e"ula subiectivitatii$<oreno spune c! întâivine ,Oenactment, ceea ce se poate traduce ca nt d i 2oci spontan, cum "rei tu acum si dupã

aceea ne interesea#ã dacã ai cãpãtat o e%perienta

dramaticã, nu ne interesea#ã asta 0n primul r.nd B$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 98/145

520  Aurel Romila - Psihiatria

4$*e"ula - ma&im! e&presie$ e permite totulpentru producerea scenei$

5$*e"ula- interiori#are concentric!$e aun"e laprocesul de creativitate pornindu-se de laperierie c!tre centruD este o re"ul! înpsihoterapie caintâi ne acem c! vorbim, nuatac!m direct un conlict, apoi ale"erea trebuies! ie a pacientuluiD directorul dac! are el ideisau altcineva, totusi ce s! oci depinde de el sinu trebuie impus de altcineva3*hai, 2oacã scena

aceea cã ce rumos pl d ngi tu*( :u interesea#aasta, decur"e din asta$

G$*e"ula - nu constrân"em$

7$*e"ula accept!riiine&presivitatii$Imediat ceobserv!m c! nu poate s! e&prime, e"o au&iliar îi e&prim! el ce a vrut s! spun! sau ce nu poates! e&prime bolnavul$

$*e"ula interpret!rii$ Interpretarea, spune<oreno, trebuie s! ie numai în actiune$ (eci elvorbeste de actiuni careiluminea#aL .actioninsi"ht/ -o notiune intuitiv!, "lobal! a unei

situatii, apoi actiunea de a învata si catharsis-ulactional$

(eci insi"ht, învatarea si catharsisul, toti

termenii sunt interpretare prin actiune$

F$ *e"ula adapt!rii$ Cel mai important lucru,spune <oreno, este c! am început s! uc!m si nu diicultatea cum am început

si s!r!cia continutului$

10$ *e"ula celor trei p!r ti$;nc!l#irea, actiuneapropriu-#is!, comentariul

actiunii de c!tre "rup$11$*e"ula identiic!rii cu prota"onistul$ ;n "rupe&ist! r!sunete secundare )e%act asa am pat it

si eu* sau )are dreptate - bine i-a ãcut cã l-a

 pocnit $%probarea sau de#aprobarea este unproces analitic de apropiere sau dep!rtaresimbolic! de ceea ce se întâmpl!$

12$*e"ula rolului$% uca rolul$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 99/145

1$*e"ula le&ibilitatii membrilor$Cea mai

important le&ibilitate se reer! la proesionisti -director, e"o au&iliar$

(e altel, din toat! cartea, <oreno, în ciudavârstei, ne apare ca un om vioi si oarte teatral,aproape hipomaniacal, în descrierea a tot ce se întâmpl! în aceast! psihodram!$

Tehnicile.

En elev al lui <oreno sustine c! se pot descrie51 de tehnici, totusi <oreno în cartea sa descrie olist! mai mic! - solilocvia terapeutic!,

autopre#entarea, autoreali#area, psihodramahalucinatorie, dublu, multiplu lui dublu, o"linda,r!sturnarea rolului, proiectia în viitor, pre#entareavisului, psihodrama, hipnodrama, soculpsihodramatic, improvi#atia, psihodrama didactic!,psihodramaamilial!$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 100/145

Terapeutica generalã 521

unt toate cu titluri oarte su"estive dar trebuies! ne l!murim asupra lor$ 'rdinea e&punerii nueste oarte omo"en!$ ehnicile par c! mer" de lasimplu la comple&, dar enumerarea lor - ceaori"inal! -nu respect! comple&itatea psiholo"ic! ae&punerii si nici des asurarea lor cronolo"ic!$

olilocviu terapeutic3 prima tehnic!, în caresubiectul este l!sat în scen! s! "ândeasc! cu vocetare la ceea ce va urma$

 %utopre#entarea3 ca în prolo"uri, mai ales la

comedia delZarte în care capeti rolul de pre#entator,este bine pl!tit si oarte rar este bine reali#atD de aidse vede c! nu esti spontan$ =a autopre#entare aiimpresia c! nu ai memorie, c! schemele verbale nute vor auta si c! vei i ridicol$ (ac! de la început tebâlbâi3 c! ai proesia X, c! esti însurat, c! ai maiost pe aici si c! abia astepti s! aci psihodram! înaara publicului de aici, cu înalt! calitate sicunoastere teatral!, ormule cu care ne încânt!mcu totii$ :ici unul din sal! nu crede dar se simtem!"ulit de acest mod de a ne le"a de sal! .captatio

benevolentia/$ %utoreali#area3 este ucarea de conlict - acum

iat! ce m-a adus aici$ (up! minime relat!ri - eramla u#in! acum 5 #ile - trebuie s! oci cum s-a întâmplat$ rebuie s! ie oarte usor de ucat,iindc! omul consider! c! s-a !cut o nedreptate$ l începe ca victima .nu spune c! este psihopat si i-adat un pumn/ - mie îmi d!masina cea mai proast!Dam r!bdat si când am v!#ut c! nu-mi d! alta, amtrântit, am înurat, am amenintat$ Cam asa esteconlictul actual$

)sihodrama halucinatorie3 se întele"e c! seaplic! numai la psihotici care au avut asemeneatr!iri si au puterea si bun!vointa s! le tr!iasc!Dprotocoalele date în aceast! carte asupra acestuiAmoment sunt impresionante$ (ac! am putea s! leacem cu totii, ar i eel mai important materialdidactic cu psihoticii nostri, ar i eel maiArumosmaterial didactic$ %ici stiti ce re#erv! au pacientiiasupra intimitatii acestor tr!iri$ a mai mult,A ne

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 101/145

 întreb!m dac! nu a"ravea#! o tr!ire psihotic!D nu

mai spun c! da, c! în cadrul acestei halucinatii estepermis orice, m! întreb dac! nu are violente ata deun altul în cadrul unei halucinatii vi#uale teriiante$

(ublul3 s! reproduc! aceeasi scen! un e"oau&iliar$

<ultiplul dublu3 si cu alti pacienti$

'"linda3 tehnica e"oului au&iliar - tu nu poti s! oci scena si o oac! e"oul au&iliarD tu te uiti la el ca într-o o"lind!$

*!sturnarea rolului3 dup! <oreno, este cea maiimportant! descoperire a sa$ 'amenii normali credc! lumea este !cut! dup! haina lor mintal!Dpsihopatolo"ia tocmai asta relev!, c! nu este la el!cut! nu numai la modul obiectiv dar si la modulsubiectiv si inversarea - le&ibili#area rolurilor estecea maiAimportant! tehnic! educativ! - ia treci dta în locul meuD

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 102/145

522  Aurel Romila - Psihiatria

 închipuie-ti în ce postur!m! pui$ ste o invitatie pecare o acem$ *!sturnarea nu tine cont de te&t,vârst! sau ierarhie social!$

)roiectia în viitor3 nu mi se pare "reu de înteles$

)re#entarea visului3 oarte "reu dereali#at,iindc! visul nu îl putem nici în vorbepre#enta bineD trebuie o concentrare oarte mare sinu se redau decât ra"mente de vis$

Kipnodrama3 bolnavul este întâi hipnoti#at si ise su"erea#! s! oace apoi$

ocul psihodramatic3 i se su"erea#! catastroe$<! tern de ele în unctie de eel care le tr!ieste -dac! spui c! ti-a murit mama poate i coplesit sauinvers, abia asteapt! s! o în"roape$ (ac! este asadur, trebuie s!-lAatin"i undevaD deci se caut! undeeste punctul sensibil - partenerul, copiii$

Improvi#atia3 în unctie de ima"inatiadirectorului, a pacientului, se poate repeta lumea întoate am!nuntele eiD poate s! ie un teatru !r!sâr sit, dac! membrii acestei echipe au ima"inatie$

Improvi#atiile mer" oarte departe dar trebuie tinutcont de nivelul moral de la care se porneste si înunctie de aceasta s! nu depasim totusi m!sura -ei isi pot permite oarte multe lucruri si în carte vetivedea ce improvi#ea#! - cred c! tine de modelulcultural al tarii, de oarte multi actori precisi dincare noi nu putem iesiD nu vom aun"e cred laimprovi#area deA acte se&uale, tehnici, etc$,perversit!ti, penali#!ri$ oate acestea nu cred siiindc! suntem niste debutanti s! l!s!m astapentru b!trânetea noastr!Apsihodramatic! si s! ne

mentinem în cadre unde nu ne-ar iesi vorbe prearepede cu procedeul si cu ceeaAce acem noi oi dela cinci la sapte în semiîntuneric - undeva$

)sihodrama didactic! - asa cum sun!si ce înseamn! didactic, în esenta  înseamn! ratiune simorali#are, se identiic! cu paternitatea,autoritateaD este o scen! de subordonare, depunere la punct, de disciplin! - Bnu arevoie$cenele trebuie ucate spontan si nu la modul

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 103/145

ipocrit$

)sihodrama amilial!3 se poate uca dac! nu cutoti membrii, cu cei principali3 mama bolnavului,tat!l$e poate improvi#a cu cei veniti în vi#it! labolnav$

Ceea ce s-a vorbit pân! aici pune în valoare unactor descoperit de psihanali#! si care estere#istentaD ea este mai mare în prima a#! - neree-rim la psihodram!ata de psihanali#!, darcedea#! mai brusc si mai repede decât înpsihanali#!$A

)sihodrama de "rup3 pune mai mult decât ceaindividuals, învatarea de conduite de c!tre "rup înceea ce priveste conduitele sociale$ e pleac! dela conduitele simple$ e d! ca e&emplu c! estedimineata, suntem în salon, ora G, ce este de !cut- sculare, sp!lare, !cutul patului - toat! suita debanalitati care stim c! este omis! în mod spontan,este reucat! cu "rupul$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 104/145

Terapeutica generalã 52

Ermea#a alte conduite - hai sã-l 2udecãmV e cutare

iindcã a ugit( ;n aceast! scen! se vede mai binea"resivitatea unora sau acceptarea e&a"erat! aaltora, deci puterea de udecat!, simtul dreptatii, alnedreptatii$ Cum se acord! prima9 oate lucrurilecare pot da marile sau miciAle nedrept!ti dincolectivitatile noastre$ (eci ale"em chestiuni cucoloratur! sociopolitic!$ e pot aborda si teme maidr!"ute - esti burlac, "rei sã te 0nsori, esti pe

buleoard, dumneaiei tr ace si dta cre#i cã ai putea

3 sã o aborde#i l )orneste de la asta$ (eci veiconstata daAc! ai o putere de seductie mic! ladiscordanti, dar destul de bun! la unii psihopati$ %lte teme3 boala copilului, tribunaOmmormântare,teme de umilinta, teme de înruntare, este luat peun ton nepotrivit$e admit si impulsivitati !r! s!-irupi ceva .trântiri, loviri/$ e ace o conventie si înacest cadru <oreno desi"ur c! nu-1 las! pe unuls!-l bat! pe cel!lalt$ )entru impulsivit!ti mari e"oau&iliar se ace o p!pus! de cauciuc -procedeeteatrale care le poti bate oricât$

(e ce aceasta poveste str!in! de mentalitateanoastr!, desi noi suntem niste meridionali9 (e ce9 %cum vine comentariul critic inal al acestuiprocedeu$

<oreno este autorul care a reusit s! lanse#e înlume un curent care e&plic! oarte multe dinconduitele de a#i din 'ccident$ ste acel curent alinormalului, al desc!tusarii, al spontanului$predeosebire de Hreud care îl i&a pe canapea,<oreno a atacat punctele nodale ale vietii sociale$(eci <oreno este un iloso al sociolo"iei si un

ideolo" al unor tehnici ale libertatii personale$<oreno vi#ea#! oarte Adeparte cu procedeele sale$ ;n cadrul e"oului lui oarte "eneros, consider! c!toat! doctrina actual! pe care presedintii orevendic! prin carta libertatii en"le#e, <oreno oconsider! c! vine de la el$ l socoate c! de#"he tulsi psiholo"ia interuman! lui i se datorea#!$ (easemenea, ce au !cut 6urt =evin si toti ceilaltipentru psihoterapiile de "rup scurte$ oate re#ult!

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 105/145

de la el si tot ce s-a schitat pân! aici$

ste criticat iindc! acea spontaneitatemorenian! ar i o noua ipocri#ie$ oti Bs! #âmbim,ori ce este autentic este s! ii dâr# si s! te ar ati asasi nu poti cu blândete si râs s! e&isti dac!realitatea este altel$ )oate c! în acest sens nou!nu ne trebuie sau ne este oarte "reu s! intr!m înalta piele$ ste un handicap oarte mare pentruproesiile noastre - medic, în care arhetipul demedic este nonteatral$ <edicul clasic la noi estecurat îmbr!cat, vorbeste putin, nu promite preamult, nu-si permite un contact prea strâns cu

pacientiiDori în aceast! tehnic!, medicul trebuie s!arate c! este un actor total, un saltimbanc, c! lestie pe toate, în toate rolurile posibile, trebuie s!aib! o plasticitate e&traordinar!$ (eci ce spune<oreno c! eel mai bun procedeu pentrusociali#area normalului este deci de olosit la"r!dinita, scoal!, armat!, colective de salariati -peste tot trebuie psihodramati#at -pentru noi areindicatii mai limitate$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 106/145

524  Aurel Romila - Psihiatria

Consider!m c! ar intra aid în primul rândnevroticii cu un eu nesi"ur -în "eneral tendintepsihastenice, deci cu o bun! e&presie psiholo"ic! asuerintei nevrotice, iindc! nu o s!psihodramati#!m eructatiile sau alte cenestopatii siun ust echilibru cu cei care se e&prim! usor, adic!cu pitiaticii, c!rora le este usor s! vin! pe scen!$

 % doua indicatie sunt schi#orenii pe cale deremisiune$ e poate încerca si psihodramaamilial! cu aceste ca#uri, mai ales cu mamele$ '

scen! cum a ost si o scena cum ar trebui s! ie înraporturile lor$

)sihodrama este la apo"eul puterii unuiserviciu$ Ca s! o aci, celelalte procedeeetrebuies! mear"a snur$ :u unde sunt diicultati detratament$ Cred c! o indicatie bun! ar i ca dincând în când s! se încerce psihodrama cupersonalul$

Psihoterapia de grup

(e la început trebuie !cut! urm!toarea

distinctie - "rupurile sunt din timpuri imemorialemodalitati de e&istenta, de ap!rare a unor interese$rupul terapeutic aparent seam!n! cu o "r!mad!de oameni, dar este o valoriicare a or teiterapeutice a "rupului însusi$ ' or  tasupraindividual! de modiicare a individului$<etoda nu trebuie opus! metodelor individuals cimai lo"ic se începe cu metoda individuals, careeste cea care poate s! selecte#e mai binebolnavulsis! se încheie din nou cu metodaindividuals$

(einitie$ ste o orm! de tratament în carebolnavii selectionati dup! anumite tulbur!riemotionale apropiate, sunt plasati într-un "rup"hidat de un terapeut$ copul este de a modiicapersonalitatea$ ste vorba de un micro"rup caree&ercit! o actiune de modelare$ *elatiile sunt ata în ata, ca în psihoterapiile scurte$ ste vorba decide o dest!inuire în public, aid st! toat! diicultateatehnicii$ *e#istenta la dest!inuire este oarte mare$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 107/145

Istoric$ Ca si insulina, vine din ti#iolo"ie$ )rimul

"rup a ost olosit de )rat, la începutul secolului, cutuberculosiiD a urmat "rupul neterapeutic, cu lecturila psihotici$ % urmat <orenoP care se consider!inventatorul absolut al tehnicii$ (e apt, areprioritatea psihodramei$

Cei care au practicat "rupul ca terapie înaintede eel de-al doilea r!#boi mondial au ost deorientare psihanalit ic!.lavson cu copii siadolescenti, 8un", %dler si chiar Hreud, care a scriso carte despre "rup/$A

(up! eel de-al doilea r!#boi mondial, pe lân"!

tendintele psihanalitice, se reactuali#ea#! idei maivechi ale lui 6urt =evin - (+namic roup$ Cuvântulde dinamic nu este luat în sens analitic cisociometric, de atractie sau respin"ere a uneipersoane în "rup si alc!tuirea unei socio"ramesiaceasta conorm! cu aceast!tendinta$' de#voltaremare a luat-o în %n"lia si E%$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 108/145

Terapeutica generalã 525

e vorbeste în ultimul timp de noi "rupuri$ untpatru3

N"rupuri de întâlnire pentru oameni sin"uri$ ;ntr-un cartier, o asistent! adun! pe mai multi lacineva acas! .pe cei asem!n!tori caproblematic!/$ (iscut!, se practic! si ocuri$ %cest ive oZcloc@ trebuie !cut cu "hidare siautor social$ %stel oamenii se obisnuiesc între ei si cu pro"ramul$A

Ntea "roup - pentru normali$ %re un scop

educativ, pentru casnice, adolescentiD ceimai reractari vor i adultii, care nu vor "!sitimp pentru asa ceva$

N"rupurile de antrenament ale sensibilitatii - seac în acomodarea la avionD

N"rup cu scop mana"erial .mana"ement "roup/

- care de apt apar tine terapiei sociale$

Clasiicarea "rupurilor$ ;n cartea lui Ion Qianu,acestea sunt "rupate în "rupuri de activitate,terapeutice si psihoterapeutice$ rupul de carevorbim în aceste rânduri este denumit activitateverbal! de "rup .=ebovici, (iat@ine/$

Clasiic!rile pot i !cute dup! urm!toarele criterii3

Ncompo#itia "rupului

Nmecanismele olosite

Nstilul liderului

Nschema teoretic! olosit!

Nobiectul

speciic pe

care este

centrat %m

avea în acest

sens3

N"rupuri terapeutice de sustinere

N"rupurile psihanalitice- de orient!ri diverse$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 109/145

Nanali#a transactional!.ric erne/$

Nterapia comportamental! în "rup.>olpe -

=a#arus/

N"rupurile ro"ersiene

N"rupurile de rela&are

erapeutii de "rup atra" atentia s! nu seconunde tehnica de "rup cu cea individuals, cuaceeasi denumireD deci sunt particularit+ la rela&aresi deconditionare în "rupD nu se poate spune c!dac! e&ist! e&perienta în terapia individuals, poate

i practical si cea de "rup în mod asem!n!tor$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 110/145

52G  Aurel Romila - Psihiatria

Selectia olnavilor.

)entru c! subiectul se reer! în special laterapia analitic! de "rup, selectia, ca si lapsihanali#a individuals, este punctul central$ steobli"atoriu un interviu preliminar, pentru obtinereaunor date, pre#entare a tehnicii în mare si pentruobtinerea acordului si a motivatieiD cu or ta nu aresens$

unt dou! indicatii speciale - pentru pacientiicare se tern de metoda individuals si pentru cei cu

m!suri de ap!rare e&a"erate .proiectia, reularea,transer e&a"erat si caracteristici de timiditate,introversie, diicultati de relationare/$

Ce acoperire dia"nosticP pot avea acesteindicatii9 :e vom reeri la ceea ce putem scoatedin nevrotici, cu e&ceptia pitiaticilor, care ac cri#eactuale, schi#orenii "ata linistiti, si acomodati lainstitutii, deci nu chiar în debutul lor, undean&ietatea si pr!busirea lor este oartemare$Contraindicatiile dia"nostice sunt st!rile dedeteriorare - dementele dar si anumite psiho#e$

rupului propriu #is i se poate descrie ostructur!intern! si unctii terapeutice$ rupul va iconstituit din ma&imum 10 persoane, cu orecventa a întâlnirilor de 2- ori pe s!pt!mân!, însedinte de câte o or!, cu un total de apro&imativ 20de sedinte$ oate aceste indicatii sunt la&e$rupurile sunt hetero"ene în spital, deoarece esteoarte "reu de obtinut o omo"enitate$ tructuratrebuie s! ie deschis!, adic! vin si pleac!, ca si înspital si sectie$ ste un amestec de vârsta, se&e,proesie, boli, cu micile ri"ori spuse dar care suntoarte mici si care se descoper! dup! începereasedintelor$

 ;n des asurarea celor 20 de sedinte, seperiodi#ea#! o a#! de început si una dede#voltare$ )ân! la ormareaAreal! a "rupului,adic! s! se constituie o or t! supraindividual! detratament, tree luni de #ile si se produc numeroaseschimb!ri$ )ractic bolnavii se asa#aintr-un cer e,

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 111/145

pentru ca "eometric s! dispun! de acelasi câmp, J

la 6$=evin$ rupul este condus de terapeut sicoterapeut$ %ici se rân"e putin re"ula de aur arelatiei bolnav - doctor, adic! intervine un al treilea$

rupurile psihanalitice încuraea#!spontaneitatea si chiar creativitatea, ori"inalitateainterventiei$ e produce un enomen deAtranseroarte comple& - atât eel principal cu terapeutul câtsi eel colateral între bolnavi$ (in acest punct devedere discutiile pot i s!race, bo"ate, mult preabo"ate si ne interesea#! s! ie bo"ate$ (ac!discutiile sunt s!race, înseamn! c! sunt

introductive, ormale$ (ar sunt "rupuri care nu pots! înainte#e indierent de cât! initiativ! ar aveaterapeutul$ (iscutiile prea bo"ate si "reu dedelimitat sunt cele care atac! problemele intimese&uale, oarte iresti si as putea spune preapsihodramatice$ (in acest punct de vedere sedistin" oarte mult cele psihanalitice de celesovietice .educationale - <a@aren@o/$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 112/145

Terapeutica generalã 527

senta terapeutic! poate i le"at! de identiicare- ca prin transer s! se product identiied - ipote#aprin urmare este a imaturitatii aective aparticipantilor si invers, maturitatea terapeutilorsaua altor A participanti cu care s! se poAat! identiicaDdeci continutul psihanalitic este ca în viataantasmatic! a "rupului s! cristali#!m, s! întele"em, s! selectam probleme psihanaliticetipice si care sunt proprii iec!Aruia din "rup$

)roblema interpret!rii se pune altel decât înpsihanali#a clasic!D intepretarea poate i direct! în"rupD este o înc!lcare lamentabil! a psihanali#ei$ ;n"rupurile mai noi se vorbeste de un proces de înv!tare a structurii, care nu este un procedeupsihanalitic$ :u este un obiectiv ci o sinte#!psihanalitic!D "rupurile trebuie s! duc! în ca#urilepo#itive la o independentaata de terapeut$

e începe de la o anecdot! dar repede se da!osemniicatie emotional! evenimentului - modul cum1-a tr!it bolnavul si dac! altcineva îi poate su"eradac! a !cut bine sau r!u si ce ar i !cut el în aceasituatie$ Coe#iunea poate s! duc! la mtrautorarea

bolnavilor$ e mai produc si boli ale "rupului, adic!anumite schimb!ri, anumite încurc!turi pasionale înaara "rupului, care se r!srân" la un moment datasupra "rupului$

*e#ultatul, ca si la psihanali#a clasica, nu estestatistic, ci se pot descrie în termenii unei eliberariinterioare$ 'amenii comunic! mai usor, se simteliberati de un trecut obsedant, de anumite înc!rc!turi subiectivesi privesc mai încre#ator înviitor$ -a remarcat c! acest continut al discutieirelects "radul de de#voltare ideolo"ic!$ (up!

Corsini si *osenber",Acontinutul discutiei în "rup arputea i redus la dou! sute de mecanisme$ ;nanali#a acestui continut ei descriu actoriintelectuali, emotionali si actionali$

 ;n primul "rup ei descriu deprinderea subiectuluide a universali#a o tr!ire proprie$ ;n actoriiemotionali se descrie o deplasare de la e"oismspre altruism - la acceptarea celuilalt$;n actoriiactionali descriu o crestere la ceea ce ei numesc

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 113/145

testul realitatii - realit+ testD ventilatia secretului care

poate echivala cu abreactia, catarsisul dinpsihanali#! - psihoterapia individuals$

)este aceste indicatii ale autorilor en"le#i,americanii au ad!u"at asa-numitul actor deatmoser! inormal!$ ste mai important - spun ei-ceea ce nu se discut!, adic! ceea ce se tr!ieste în"rup3 pl!cerea de a i cu altii, de a te putea adresa în public terapeutului, de a ormula întreb!ricurente cu relevanta personal!$ %ici poate isubordonat si ceea ce spunea dr$Qianu desprepr Aivire - tehnica privirii si a vorbirii$;n actorulinormal ar intra si aceast!privire$

(up! mecanismele de ap!rare de lapsihoterapia individuals, s-au descris tacticipsihoterapeutice, în care o problem! psihanalitic!este tintit! si i se încearc! de#le"area si eliminareap!r tii ei ne"ative$ Hiind o întâlnire între caracterenecunoscute, la început ne "!sim ata  în ata cuniste oameni care disimulea#! oarte mult, care aupseudosinceritati, manierisme, ipocri#ii$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 114/145

52  Aurel Romila - Psihiatria

(e la aceasta a#! de Bcivili#atie s!lbaticaL.ivadon/, se trece la o lent! umani#are real!, princonstatarea c! problemele ar i cam aceleasi, desisunt divers ormulateD desi"ur c! nu setra"econclu#ia pesimist!Ac! toti suntem !r! sc!pare,etc$

(e aid descrierile diver", în sensul c! an"lo-sa&onii par ortodocsi în urm!rirea încurc!turilorpsihanalitice, în timp ce literatura rance#! insist!asupra unei suprastructuri a psihanali#ei, în sensul

unor discutii mai înalte, ilosoice asupra sensuluivietii, asupra ideilor de suicid ale lui X$ -aconstatat c! e&ist! o carenta mare si anume însustinerea tocmai a vietii - a lucrului elementarD e"reu s! descrii în "rup motivele pentru care trebuies! tr!iesti$ <ereu pare dema"o"ic si neîntele"ereae&act! a celuilalt când iti aro"i unctia s! spuiceluilalt care este sensul vietii, de ce trebuie s!duc! mai departe viata$

 ;n "rup poate s! apar! si un antilider - unpersona ne"ativ, un psihopat care caut! s!

de#or"ani#e#e intentia po#itiv! a liderului, careeste desi"ur un ideal de om înalt, de noblete, depurt!tor de nume, un supere"o mascat, s! nu iea"resiv, ci cald, uman$

 ;n dinamic!, "ria permanent este s! nu apar! oadversitate care este strate"ic calculat! siposibilitatea de distru"ere este ca a unei corabiicare tinde mereu s! se rup!$)entru c! mereu vinaltiisi vi"ilenta asta de a p!#i "rupul esteimposibil!D iar liderul se simte oarte an"oasat dee&cluderiD nu intr! în metodica lui altruist! s!

procede#e asa$ (eci nu se aun"e niciodat! la ostructur! precis!, cvasireli"ioas! a "rupului si selupt! mereu cu la&itatea pe care tehnica analitic! sirationalul plus pretentia de democratism siinormalul o impun$ %ntipsiAhiatria îns! contestspround si consider s c! si "rupul este o masc!ipocrit! pentru tirani ascunsi în postul de lider$ %stanu ne di#olv! intentiile îns!$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 115/145

 %r putea i descrisi dou! tipuri e&treme de

pacienti, dup! ima"inea pe care o au ei ata de ei însisi$ %vem deci o e&trem! dreapt!cu o ima"ineme"aloman! asupra vietiiDAei trebuiesc tinuti înrâuD cei cu o ima"ine de hipostim!, melancolic!,depresiv!, care trebuie stimulate, in ond, pentru eitrebuie s! ie mai special "rupulD pentru ceilalti ar ipiper si accident$

Cate"oric c! un om satis!cut de el însusi si cuo ceneste#ie mai mult decât medie nu are ce c!uta în "rupD nu va contamina po#itiv, apare ca usorbeat sau deplasat pentru "rupul respectiv$

)rintre tehnicile olosite aar! de discutiiintr!urm!toarele - anali#a viselor, asociatia liber!,problema din ur ."o round/ - aceeasi întrebare lacare capeti dierite r!spunsuri dac! o treci pe latoti, e&presia acut! .actin" out/, intererenta cutehnici electronice - proiectii, auditii, apoi se mai încearc! su"estii de terminare a "rupului$ i înaceast! privinta ne consult!m$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 116/145

Terapeutica generalã 52F

 %nali#a visului$ %#i se tinde spre interpretare un"ian! - adlerian! a visului .unctiecompensatorie si util! pentru activitatea viitoare/$olnavul trebuie înv!tat s!-si capte#e visul si s! învete sail si povesteasc! apro&imativ$ erapeutulcontea#! pe 50M conabulare, care este de aptcompletare involuntar! cu asociatii libere, care suntsemniicative în interpretare$ 'mul obisnuit tindec!Atre o înt!rire aectiv! a propriului vis, dup!clasiicarea3 vis rumos si vis urât$ (eci visul este

interpretat ca o c!l!torie anticipatoare, "enerat! der!mânt!ri si piedici anterioare$ )oate da cea maiva"!schem! asupra proiectului psihoterapeutic alunui subiect$ e va atra"e mereu atentia c! visulnu este sin"ura si cea mai important! tehnic! sinici scop în sine, iindc! în acest sens s-Aar încuraaprocesele psihoticeD la schi#oreni viata lor este ovisare$ tau trei ore cu ochii deschisi pân! adorm sidimineata dup! tre#ire ac la el$

 %socierea liber!$ B=iber, dar dac! o l!s!m libers-ar putea ca nici s! nu mai înceap! sedinta$ ste

vorba tot de o atentie lotant!, pentru câteva temeposibileD nu putem începe ca la sedinta - c! avemurm!torul subiect de discutat, ci în primele a#eterapeutul emite mai multe directii posibile pentrudiscutia de a#iD liber este de ce se a"a ta unul dintrevorbitorisi ceea ce spune s!A "!seasc! ecou la înc!câtiva$ e încuraea#! vorba, nu pantomima$ etrece apoi la întrebarea c!Atre ceilalti, nu esteobli"atoriu s! ie la rând - cu sabia deasupracapului, ci s! r!spund! cine vrea, dar se poateobserva c! X nu a prea participat ."o round/$

rupul trebuie educat s! primeasc! noi membriisi se vede aici dac! s-a prins ceva de eel careparticip! de mai multe sedinte$A Enul dintre membriivechi spune celui nou ce s! spun!, cum s! sepre#inte la început$ ste un curriculum scurt,obli"atoriu$ Compar! ce spune bolnavul cu ce aspus în interviu - asta o ace terapeutul$ Qede dac!a evitat divor tul, cearta - vedem dac! avem de aace cu un intro- sau e&trovert de la început$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 117/145

 ;n su"estiile de terminare se urm!reste o

catamne#! solid!$ (eci trebuie s! ne vedem lunar,de e&emplu ultima oi din lun! vii aici$e poatetrece si la întâlniri în orasin anumite puncte$

:otiuni pe care le putem olosi pentru toatesituatiile descrise aici -este o tes!tur! de relatiiinterpersonale între slabi si tari$Ae pune în valoarede apt aceast! latur! a persoanei de a domina saude a i dominat! într-un conte&t "rupal$ %sta see&prim! în orme simbolice3 intensitatea tonului,cum îi privesti, relatia aectiv! pe care o ai ata deterapeut, care tr!dea#! o or ta a e"o-ului, o

capacitate de a sta în realitate sau în ima"inar$ eevit! tema reli"ioas!, politic!, pentrua nu seproduce scind!ri pasionale prea puternice$ ste omare discrepanta a tendintelor e&a"erat morale aleunor schi#oreni si inversul lor la unii psihopati,sociopati$ %sta e de apt si boala de continut caretrebuie evitat!$ Cât de moral poate apare liderul în

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 118/145

50  Aurel Romila - Psihiatria

ata celorlalti - este ceva la miloc iindc! nu poateapare ca un conductor reii"ios sau asa ceva - unsupere"o personiicat$

 ;ntre sedintele de psihoterapie de "rup se dauanumite sarcini subiectilor$ At i putea "edea

V ana

 2oi ilmul 4 si sã-l discutãm*( (ac! are o problem!care se poate discuta iindc! interesea#!D ilmelenu pot i decât psihoterapii de "rup$

)ractic "rupul apar tine ormelor e&traspitalicestiadic! semiambulator$ le pot coe&ista cu

activitatea normal! de serviciuD întâi serviciu siseara o dat! sau de dou! ori pe s!pt!mân! - "rup$

Celelalte "rupuri de meloterapie sauer"oterapie, sau de salon sunt "rupuri întâmpl!toare siOsau mai putin structuratepsihanalitic decât cele de care am vorbit$

erapia de "rup a ost aplicat! la noi mai mult înspitale, iindc! reteaua ambulatorie este oarteslab!$-a aplicat !r! o prealabil!ormatiepsihanalitic! a liderului$ -a observat o ri"idi#are adiscutiilor la teme prea reci, prea didactice, prea

rationale, prea educationale$ ste de apt ecoulunei boli do"matice, cea a e&tra"rupurilor, amacro"rupurilor, în care din lips! de vorbitori iacuvântul câte un tip care provoac! inhibitie, iindc!el imit! un stil de sedinta -tov$ a "resit si noi îlru"!m s!$$$-a pus problema cultiv!riicontinuturilorD oamenii se tern s!-si spun!problemele$ ste o intuitie a inutilitatii, a modeiacestor problemeD oamenii stiu s! revendice acolounde stiu3 la sAat, acolo unde cer case, etc$-avorbit de un el de supere"o do"matic, iar

 încerc!rile de psihanali#! au dus rapid lainterpret!ri simple se&uale$ Enii cred c! vin s! secombine în "rup, s! se însoare - sunt oarte practici în ceea ce ac$ :imeni nu crede c! o discutie poates! aib! si o "ratuitate dac! vreti, noi nu suntemobisnuiti cu asemenea "en de "ratuitate$ Cei carele-au practicat oarte "reu au ormat coterapeutiD eis-au simtit ca într-un ocean în momentul când autrebuit s! se manieste în cadrul acesta$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 119/145

 ;nc! o problem!, dar nu numai de "rup, este

anali#a de "rup a echipeiterapeutice$ oala actual!cea mai "rea este pseudocoe#iunea,insubordonarea real! - este boala central! aechipei$ 'amenii sunt minati de micile sau demarile lor probleme personaleD abia asteapt! s!piece seul ca s! dea teleoane si s! întoarc! pedos tot pro"ramul echipei si la rapoArtare cre#i c!este cea mai perects echipa din lume, dup! cumraportea#!$ (eci psihoterapia de "rup esteamenintat! de nonormarea terapeutului$ -aupropus seminarii pentru aplicarea practic! a

"rupului, iindc! dac! d-str! ati i în "rup si ati tindes! iti analitici, ati vedea câte adversitati întâmpin!crearea si de#voltarea "rupului$ :ormalii puternicipleac! de la ideea c! nu au de ce s! ac! ocoe#iune de "rup, se "!sesc diver"ente si "rupulnu poate i constituit$ ;n acelasi timp se constat! c!!r! s! se ac! acest "rup, toti au planul acil de a-1 ace$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 120/145

Terapeutica generalã 51

Psihiatria counitarã

:u trebuie conundat! cu comunitateaterapeutic!$ )sihiatria comunitar! este cea care seaplic! unui sector din urbea respectiv!, cu opopulatie de la 70 la 200$000, este eectuat! deinstitutia ambulatorie -centrulAde psihoi"ien!$

Cum a ap!rut si s-a de#voltat aceasta idee9;n1FG a ost pre#entat un raport în Con"resul %merican privind situatia bolilor mintale în E% si s-au alocat onduri pentru 400 de centre de s!n!tate

mintal!$ (e atunci si pân! a#i, în ciuda discutiilorasupra evalu!rii re#ultatelor acestor centre, eler!mân ca indispensabile în tratamentul bolilormintale si ele sunt coordonate de Institutul :ationalde !n!tate <intal!, cu un bu"et anual de sute demilioane de dolari$ (eci problema or"ani#!riiacestor tratamente comunitare tine de spriinulle"islativ si public$ )ro"ramele acestea pot i utopiisau realitati, în unctie de ceea ce discut!m acum$

Care este obiectul psihiatriei comunitare9;n timpce spitalul are ca obiect boala mintal!, psihiatria

comunitar! are ca obiect s!n!tatea mintal!, obiectoarte "reu de deinit$ ste un acord unanim c!s!n!tatea mintal! nu înseamn! numai lipsa deboal! mintal! si c! în acest sens psihiatria are unrol important de a construi o list! de caracteristiciale acestei s!n!tatimintale$ a poate i le"at! decâteva caracteristici si anume3

Nputerea de a or"ani#a e&istenta într-o amilie

N"ria ata de copil

N"ria de a-ti câsti"a e&istenta într-un serviciu

N"ria de a nu tulbura relatiile de serviciu sau dehabitat prin conduita ta$

(eci este un minim comportamental !r! a maiinclude notiunile va"i si utopice de ericire usoar asibun! dispo#itie, puterea de a avea relatiiinterpersonale po#itive, etc$ (eci o serie decaracteristici care sunt secundare si neobli"atorii îndeinirea notiunii pe care v-am e&pus-o$ %ceast!deinitie operational! are avantaul c! ne

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 121/145

orientea#! rapid în aplicarea metodelor Ala aceasta

terapie comunitar!D deci ea provoac! o prim!separare între un lot de oameni care nu auprobleme din acest punct de vedere si un lotminoritar, care au probleme$ Cu acest obiectiv înata, o psihiatrie comunitar! se împarte în3

Npreventie primar!

Npreventie secundar!

Npreventie ter tiar!$

 %cestea din punctul de vedere al s!n!tatii mintale$

)ropor tia dintre preventia primar!, promovarea

po#itiv! a s!n!tatii mintale si preventia secundar!si ter tiar!, care se aplic! dea la bolnavul

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 122/145

52  Aurel Romila - Psihiatria

mintal, se schimb! de-a lun"ul anilor si în unctiede de#voltarea acestor centre$ =a început balantava înclina ctre preventia secundar! si ter tiar!Dacum echipa se simte depasit! de problematicapreventiei primare$ 'dat! cu cresterea echipei si a învatarii rolurilor, nu numai a medicului, balanta vadeveni e"al! sau se va înclina c!tre preventieprimar!$ %ici aveti o e&perienta ne"ativ! în*omânia, cu ceea ce se întâmpl! cu medicul sieducatia sanitar!$ rebuie stears! aceast!

memorie proast!, când v! apucati s! îniintati uncentru de s!n!tate mintal!, adic! nu este vorba s!v! vi#it!m ca s! ne ar!tati niste re"istre unde setree o sut! de conerinte c! au ost tinute si nu esteasAta realitatea, ci este vorba de a întele"e ce estepreventia primar! si ce se ace$

 ;n primul rând trebuie cunoscut! comunitatea sis! ie cunoscut! ca un stat al t!u - deci sectori#are$ %poi trebuie s! de#volti 5 servicii corespun#!toare în cuprinsul centruluiD un serviciu cu paturiAcarepoate i spital de #i sau sectie cu 50 de paturiD un

serviciu ambulatorD un serviciu de ur"entaD unserviciu de internare par tial! de noapte si ultimulde consultants si pro"rame educative$

(ac! la primele 4 însusi titlul v! su"erea#!, al5-lea este nou si "reu de aplicat deocamdat!$ stevorba de reteaua de care ne aut!m în teren$ :oitrebuie s! avem în toate "rupele umane mari nisteoameni care stiu ce este s!n!tatea mintal! si vors! se ocupe si s! îmbun!tateasc! acest indicator$ %cesti oameni sunt instruiti de noi în niste seminariiunde ei primesc inormatii asupra acestui pro"ram

si undeAei ne întreab! si r!spundem la problemelelor speciice$ )ro"ramme educative se ac cuacesti oameni si orice sector are - un pro"ram cuoamenii de ordine, un pro"ram cu cadreledidactice, un pro"ram cu comitetele de spriin$

)e lân"! inormarea ta asupra unei realitati aunei suburbii în #i, noapte, etc$ si care implic!cunoasterea unui strict real al acestor oameni, seimpune ca ei s! cunoasc! ceva despre boala

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 123/145

mintal!, asupra metodelor si a puterii lor actuale,

ce înseamn! ur"enta, cum trebuie adus bolnavul laspital, etc$Ceea ce în *omânia este #ero$

 % doua conclu#ie în e&perienta american! estec! cheia prevenirii în s!n!tatea mintal! estecopilul$ste o prostie p!"ubitoare separarearetelelor si indierenta retelelor ata de cea de copii$=a copii sunt cadre si mai putine si mai aundate înrutin!$ oat!reteaua trebuie centrat! pe educatiacopilului, pe puterea lui de a suporta "rupul sirustrarea în "rup, acas!, la "r!dinita si în alt!parte$ Qeti vedea c! preocuparea de "rupul de

copii este cheia$erviciul cu paturi si ambulatorul trebuie

reali#ate conorm cu e&perienta modern!D trebuieca aceste centre s! se situe#e pe o po#itiesuperioar! spitalelor din vechime, cu m!rime sipractici dure$ )entru a putea concura aceast!realitate cu oameni bine însurubati de #eci de ani,v! dati seama c!

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 124/145

Terapeutica generalã 5

nu este oarte usor, trebuie o lupt! mare pentru îmbun!tatirea atmoserei în aceste unitati si pentrumetode personiicante, nu de depersoniicare$rebuie recasti"at! identitatea bolnavului$

Hiecare sector are o list! "eneral! de riscuri, darare si câteva itemuri speciiceD este un sectora"ricol, sau mai birocratic, sau mai industrial, cumulte scoli, iecare aduce un capitol de riscuri îns!n!tatea mintal! - riscuri speciice$

)roblema "rea pentru noi este ceaa intr!rii reale

 în acest teren, suntem prea or"oliosi - dac! la întreprindere nu ni se d! atentie, nici nu mai c!lc!mpe acolo$ Intrarea în teren este asem!n!toare cu întâinirea cu un bolnav în sensul c! acesti oamenisunt neinormati si pun pe prim plan or"oliul lor$(eci pe prim plan trebuie s! ie permanentsupraocuparea cu productia, teleoane, directive$ste o stare invers! s!n!tatii mintale !r! s! ochem boal! înc!$ incet, încet, când aceast!productie isi va da seama de valoarea pro"ramelorde s!n!tate mintal!, se va vedea c! nu se poate

ace ata solicit!rilor$ (eocamdat! ei se ba#ea#!doar pe avantaul c! niste psiholo"i îi mai scutescde o serie de an"oasati la carnetul de condus, Adecielimin! din pressin"ul la selectie$ %sta esteutilitatea lor pentru psiholo"ia industrials$ (arpentru s!n!tatea mintal! ei sunt oarte departeD einu stiu ce personalit+ le intr! si abia când auprobleme cu 2- paranoiaci, abia atunci încep s!priceap!Acine suntem si ce putem ace noi$ 'ricum,ceilalti membri din echip! trebuiesc c!liti siantrenati pentru intrarea în situatie, inormarea

real!$Qa trebui s! iti punitivi cu toti membri din teren

pe care îi "!siti în nere"ul!, c!ci acesti oameni neaduc deservicii$ )entru aceasta s-a pus problemaabsentelor, iindc! noi avem o schem!, nestrân"em s! discut!m problemele dar dac! nu neocup!m decât ormal de ele, în cinci anicompromitem situatia în le"!tur! cu problemeles!n!t!tii mintale în comunitatea care ne-a ost

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 125/145

dat!$

)reventia secundar! arat! c! tratamentulca#urilor acute se poate ace si prin alternativaspitalului stationar de #i .da+ hospital/ si a unui elde camin-hotel-spital .home/, unde e&ist! asistent,sunt mai ietine,pot cuprinde "rupuri mici de 10-20de ca#uri, cu un atelier$unt re#ultate bune înpsiho#e$ ste o alternativ!iindc! acesti oamenisunt mai usor de cunoscut si în"riit, decât adusi cutot t!mb!l!ul actual$

 ;n preventia secundar!, pe lân"! pro"ramuladministrativ si er"oterapeutic contea#! controlul

tratamentului de întretinere$ e iau esantioaneurinare si se ac controale serioase dac! se ace untratament corect$ H!r! asta nu se poate vorbi de untratament$

 ;n privinta preventiei ter tiare, depinde deinstitutia spitaliceasc! deocamdat!DAsunt ca#urilecare trebuie spitali#ate mult timp$ *eintrarea

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 126/145

54  Aurel Romila - Psihiatria

lor în teren este vorb! "oal!, dac! nu sunt adusisuicient de bine la starea care s! le permit!e&ternarea$

Centrului de s!n!tate mintalaii revine sarcinaor"ani#!rii atelierelor proteate, a plas!rii simentinerii în câmpul muncii a acestor oameni, cas! ie mentinuti în comunitate$

 %cum trecem la o alta tem!$ (up! ce ampre#entat analitic metodele de terapie actuale, s!vedem cum se aplic! mai speciic în nosolo"ia

noastr!$ ;n schi#orenie$ )rincipala problem! în discutia

tratamentelor si a re#ultatelor, ca s! ie un minimacord între doi cercet!tori a#i, trebuie s! se pun!de acord asupra criteriilor succesului sauinsuccesului$ (up! 6lein, 1FGF, dou! criterii suntesentiale în schi#orenie3 bolnavul s! nu se maiplân"! de vreo suerinta .si din ericire oarte multichiar nu se plân" de asa ceva/ si "radul deproductivitate si de participate a bolnavului la viatacomunitar!$ Cu acest criteriu, lucrurile sunt oarte

serioase$ )ân! de curând re#ultatele se ba#au peremisiuni, amelior!ri - se poate citi în oile deobservatie c! bolnavul este ameliorat$ (ar ce înseamn! aceasta9 unt termeni va"i si !r!acoperire$ (ar dac! spun - bolnavul lucrea#! desase luni la abrica de conectii X - este alt criteriude a aprecia ameliorarea decât eel medical, careeste scris si pentru ca s! mai d!m drumul si s!acem loc altora$

(eci noi acem a#i ata urm!toarei probleme -noi trebuie s! im oarte seriosi în evaluareametodelor noastre, a instrumentelor noastre$ )ân!când nu vom ace si noi ca autorii citati, noi nu vomputea discuta unul cu altul serios despreAceea ceacem a#i$ ra"edia este c! odat! cu vârsta oartemulti nici nu mai vor s! discute unii cu altiiD isi v!dde treaba si isi asteapt! destinul si sâr situl lorDdeci sin"ura sans!este numai pentru noile"eneratii care intr! în psihiatrie$ rebuie s! se stie

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 127/145

aceast!tra"edie si trebuie s! se opun! toat! viata

acestei boli, dac! vreti proesionale, de a nu evalua în mod serios re#ultatele$ -au !cut cercet!riserioase în schi#orenie, studiindu-sere#ultatelemai sus amintite pentru metode separatesi combinare de metode$ )entru studiul-millieutherap+ si reabilitare-s-a observat o valoareindiscutabil! dar oarte circumscris!, adic!conduita bolnavului este îmbun!tatit! darpsihopatolo"ia esential! este neschimbat!$ %celeasi metode în aplicare ambulatorie sunt cure#ultate superioare$ *e#ultate si mai bune s-au

observat în spitalul de #i si în home-uri$ ;nconclu#ie, la millieu therap+ accentul trebuie puspe pro"ramele ambulatorii$

)sihoterapia$ &perienta cea mai important estea lui 8ohn *osen, care a publicat o carte în 1F50-(irect anal+sis -unde descrie e&pe-rienta lui înschi#orenia acut! într-un settin" rural .invers ca lanoi, unde acutii sunt la oras si cronicii la tar!/$ l a!cut invers, pornind de la ideea psihanalitic!

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 128/145

Terapeutica generalã 55

si a lui <e+er3 orice om, dac! te str!duiesti, esteinteli"ibil si doctrina psiho#ei ca un actorneinteli"ibil este doar Alipsa de timp a psihiatrului sicarenta pre"!tirii lui$ (eci aplicarea metodelorpsihoterapeutice în schi#orenie a înl!turat 2 maripreudecati - una este din secolul XIX si anume c!boala este incurabil!.schi#orenia/ si c! nu are niciun tratamentD alta venea de la Hreud si sustinea c!asemenea ca#uri sunt inabordabile$ l spunea -dac! un nevrotic este susceptibil la su"estie si

metoda mea e&terioar! lui este cu re#ultatD dac!este psihotic, el este autosu"estibil si primul plan almintii lui este ocupat de su"estiile lui si nu esteheterosu"estiv$ *osen atac! aceast! chestiune sior"ani#ea#! o comunitate terapeutic!$ -a autatde studenti si de voluntari din comunitatearespectiv! si asta este oarte importantD i-a trebuitdeci un tratament individuali#at, nu de turm!$<etoda sa s-a chemat Btotal push$ (eci este de a împin"e omul într-un conte&t uman si în activitate$e cheam! Bdirect anal+sisiindc! atac! direct$

Chiar din prima sedinta bolnavul este întrebat ceconlicte are, ce probleme mai recente sau maivechi îl r!mânt!$

<etoda lui *osen nu a cunoscut o marer!spândire, desi nu este carte care s! nu-1 cite#e,iindc! a ost pus! în umbr! de or ta dro"urilor careau venit în deceniile urm!toare$ -a mai spus siasta cu oarecare mutate, c! *osen a avut si o or tapersonal!, e&perienta lui nu s-a putut reproduceD aost un actor charismatic, a avut acest har, o or tapersonal! de a or"ani#a, de a ace echipa, de a

avea asemenea re#ultate$i aceasta la ca#urisocotite ca inabordabile$

&perienta arat! c! psihoterapia de "rup dinspital d! re#ultate mai slabe decât cea individualDdoar "rupurile indirecte - melo,er"o suntsuperioare$ &act invers se întâmpl! în ambulator,unde e&perienta de "rup este superioar! terapieiindividuale$

(ro"urile - cea mai stiintiic! si aplicat! metod!

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 129/145

- deoarece o permite natura lor$ e stie c!

aplicarea medicatiei este superioar! placebo-ului,si în cadrul medicatiei, neurolepticele suntsuperioare restului$ &perienta american! spune c!-în cadrul neurolepticelor, toate "rupele au eectee"ale$$$ -în contradictie cu ce se sustine în uropac! sedativele în combinatie cu incisivele, pe dierite"rupuri aplicate$$$etc$ &perienta european! estemult mai nuantat!, superioar! modului "lobal detratare J lZamericaine$ %cestia spun la conclu#ii, dee&$, c! re#ultatele sunt inerioare pentru enotia#ine în do#e sub 400 m" decât do#e de peste 400 m"$

(eci lea"! re#ultatele de cantitatea de dro" si nude structura psihoarmacolo"ic!$

ste si"ur c! oprirea medicatiei determin!aparitia mai recvent! a rec!derilor$ ste si"ur c!esecurile medicatiei sunt la ca#urile cronice$ %icipro"ramele ambientale sunt superioare$ (eci prima întrebare la cei care se laud! este - ce au tratat$erapeutii buni se v!d dup! cum pot trata ca#urile

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 130/145

5G  Aurel Romila - Psihiatria

cronice$ :u se va trata mult si intens un debut deschi#orenie, de rica de a nu-1 subtrata$e poateproduce o disociere serioas! a ca#ului$ ! nu seuite de corectarea cu antipar@insoniene$

(ro"urile au iesit superioare în toatecomparatiile, dar varianta optim! este combinareadro"urilor cu terapia ambiental!$ %mbientalulsin"ur d! re#ultate slabe$

chema inal! ar i deci3 dro", metode psiho-socio-, planiicarea e&tern!rii si plasarea în serviciu

.încadrare/$

/. Socioterapii

Terapia educational

ste o terapie rational ba#at! pe principiileaplic!rii peda"o"iei în tratamentul bolilor mintale$Conceptii asem!n!toare cu teoria învatatului side#vatatului, deci oarecum behaviorist!,comportamental!$ )eda"o"ia se ba#ea#! de apt

pe doua idei care preced cu multe #eci de anirele&olo"ia lui )avlov$

 %ceste idei sunt3 o e%punere totdeauna de lasimplu la comple&, pro"resiv! si repetarea( Cuaceste idei undamentale ar trebui s! se ac! tot învatamântul$ ;n ultimele decenii s-au observattendinte de a se începe cu notiuni comple&e, adic!s! se înceap! cu matematica siAi#ica superioar asicopiii ast!#i vorbesc de multimi, de atomi, denotiuni care înainte se !ceau în ultimii ani descoal!$ -a vorbit de o bulversare a peda"o"iei$ %2-a revolutie în peda"o"ie este complementaritateaaectiv! - învatarea tine de motivare, de aect,decide#voltarea motivatiei trebuie s! precead! învatarii$ %ceste idei din peda"o"ie se aplic! în terapiee&act cum v-am spusA$ ;n terapie se r!mâne laideile traditionale - de la simplu la comple& sirepetarea$

(omeniul de aplicare al terapiei educationale$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 131/145

e oloseste în intelectul limit! si ori de câte ori

acesta se asocia#! cu alte tablouriA$ Qeti vedea c!tablourile de nevro#!, mai ales cea cenestopat!,adesea se însotesc de o limit! intelectual!D omulpare cambrat, în"ustat în mâlul cenestopatiei siundeva se asocia#! cu o inteli"enta mai redus!$ ;nmediul nostru cultural, trebuie s! acem un eortsuplimentar educativ, în ciuda certiicatelor care îiarat! polari#ati, educati$ %m observat c! atuncicând nu suntem atenti la selectia din camera de"ard!, într-o lun! de #ile ne umplem de oli"oreni$ectele peda"o"ice sunt oarte trec!toare$ e mai

oloseste la psihopati$ e spune c! tratamentulinectabil la psihopati nu are decât un senspeda"o"ic$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 132/145

Terapeutica generalã 57

Terapia religioasã

Chiar dac orientarea noastr! politic siideolo"ic era dictat pân! de curând dematerialismul dialectic si anumite orient!ri politicesi ideolo"ice, practica ne obli" s! cunoastem caresunt raporturile noastre cu practica reli"ioas!$(up cum se stie, dintotdeauna reli"ia a avut si ounctie terapeutic$pitalele de psihiatrie au ostbolnitele mân!stirilor si pân!A în secolul al XlXlea,biserica a avut monopolul m"riirii bolnavului mintal

dup! conceptia c! boala este un p!catdumne#eesc$ <ediile mânstiresti, spre deosebirede cele obisnuite, sunt mai linistite, erite de"l"ia, de#ordinea vietii obisnuite si o parte dinbolnavi s-a ameliorat în aceste conditii$

 %tât cultul crestin ortodo& dar si celelalte cultese ba#ea# pe conesiune$ copul ei principal esteun ritual de sacrali#are, nu psihoterapeutic, dar înmod secundar totusi, prin acest catharsis, la unelepersoane se obtine o usurare, ba la uniipsihastenici !r! acest lucru sptmânal, se simt

 încrcati, obli"ati s! p!stre#e acest obicei pe care îl ac din copil!rie si pân! la moarte$

Indierent de orient!rile politice de la noi, e&ist!un mare coeicient de oameni simpli, reli"iosi, încare li se amestec! pe lân"! vindecarea prinreli"ie, aceast! sperantAa permanent!, vie, si altepreudecati ne"ative, c! ar i vr!iti, etc$ <itolo"iaveche persists  în subcultura actual! la multib!trâni$

Care este po#itia noastr!9 )sihoterapia

proesional! stiintiic! a tinut cont de eectul po#itival practicilor reli"ioase, dar a socotit acesteectAincidental, secundar, individual$ (ac! la oslub! se due o mie de oameni, este "reu s! stimcâti s-au usurat acolo în mod si"ur, c! nu toti cicâtiva, care au ritualul de disculpabili#are, pleac!linistiti$ (e asemenea nu stim care este eectul princonesiune, nu s-au !cut asemenea studii$(acaAesti în debut de schi#orenie sau de paranoia,

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 133/145

poti crede c! te-ai i&at de eel din dosul "rilaului$

(eci proesionistii nu cred c! este vorba depsihoterapie metodic!, ci este vorba de un eectsecundar$ ;n al doilea rând, proesionistii cred c!indicatia este numai în domeniul nevro#elor cutent! depresivasi are un rost deculpabili#ant, adic!am p!c!tuit, sunt vinovatD prin ce-mi spune preotul,s! m! ro", etc$ mi se va ierta p!catul$ %sa se vasimti usurat, iertat, eliberat, deci o indicatie limitat!$

 % doua observatie este c! psiho#ele se pota"rava prin delirul de relatie si sindromul 6andiAns@i- Clrambault si se mai pot a"rava înc! prin relatie

cu valorile supreme, voci au#ite, vi#iuni, etc$ )entruo "ândire consecvent stiintiic! si radicals, reli"ia însasi este un actor relevant de nevro#!$ (up!p!rerea mea, orice ar putea i din aceste cate"orii -adic!, nevro#! la terenuri nevrotice, dependents siprevalenta la anaticul reli"ios, poate i delir ladelirantii misticisi poate i valoare spirituals laoamenii superiori ai reli"iei - conductori reli"iosicare nu au nimic psihopatolo"ic$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 134/145

5  Aurel Romila - Psihiatria

otusi atac!m acest subiect deoarece în'ccident pe lân"! calea reli"ioas!, se olosestepsihoterapia de c!tre nepsihiatri cu ormatiereli"ioas!$ ;n sistemul m!rturisirii lor sunt destuleinormatii intime, chiar în ormarea lor se vore&cludecei cu ond instabil, nevroticAi, deci ei stiu oanumit! psiholo"ie si psihopatolo"ie si îi e&cluddintre ei pe acestia$

' indicatie important în acest sens este si c!bolnavii, o bun! parte din cei care au trecut pe la

noi, au cerut s! ie primiti în mân!stiri, dar nu totiau reusit iind o selectie oarte ri"uroas! si sunte&clusi toti aceea care au un substratpsihopatolo"ie, iindc! delirul, halucinatiabolnavului împiedic! or"ani#area rational! aactivitatilor$ Ca psihiatri trebuie s! avem un ori#ontcât mai lar" si s! nu anatemi#!m pe nimeni$ Qomspune numai c! procedeele noastre înseamn!altceva - alt "en de relatie, altemecanisme- nu implic! nimic transcendent sau supranatural$

Psihoterapia aientalã (ilieutherap$)

ste vorba de transormarea unctiilor spitaluluisi personalului de psihiatrie$ ste vorba deconceptia dup! care Btotul vorbeste, este unmesa po#itiv sau ne"ativD toate elementele trebuies! convear"! c!tre terapie si nu c!tre antiterapie$(eci nu este de auns s! avem un spital cu 100 depaturi si 20 de medici, ci este important s! stii c!acolo se poate ace terapie sau invers, antiterapie$

(eci conceptia ambiental! nu este simpla "ri! pecare o au a#i ecolo"ii pentru aer si apa potabil!, cimult mai mult$

Conceptia ambiental! pleac! de la urm!toarele întreb!ri$ %supra cl!dirii

- este atr!"!toare sau este respin"!toare$ Ce esteo cl!dire atr!"!toare9 Endese "!seste9 Iat! c! se pun niste întreb!ri completideale pentru *omânia, în

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 135/145

sensul c! dac! te întrebi ce este aceast! cl!dire si

unde se "!seste, mereu veiau#i - aici a ost o mân!stire, aici a ost o ma"a#ie,aici a ost un spital vechide conta"ioase, care s-a mutat si am venit noi înlocul lor$

Ende este situat! cl!direa - la tar!, în mediulurban, sau suburban9 (up! conceptia pe careavem putem da trei r!spunsuri$ =a tar! - conceptiea secXIX - e liniste, aer curat, p!s!rele, lapteproasp!t, asistente din rural, tu navetist, dormi, teduci rar$$$ ste conceptia dup! care bolnavul mintal

are nevoie de invers decât la oras, adic! Bla tar aL -are nevoie de munc! simpl!, i#ic!,  )c d r t5 e l-au

0nneburi it, cicãleala, r 3 ãii de la oras*( (eci oconceptie sem!n!torist! care a dus la un marealiment, iindc în realitate aceste settin"uri ruraleau ost prad! la toti cei r!iD toti psihopatii satului s-au an"aat s! lucre#e aici si au urat tot, pân! si"ardul, oile, tot, au compromis tot ceea ce însemn!aceasta idee de ase#are rural! pentru ,Os!n!tate$:u mai spun de doctor care sau era cu partida ceamai puternic! sau murea de ric!, de însin"urarea

 în care se "!sea si lupta lui permanent! cu toateautoritatile pentru lemne, îns!mîntari, "estiune$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 136/145

Terapeutica generalã 5F

 ;n suburban - este iar o idee a autorit!tilor, însensul c! nebunii s! stea cât mai departe decentru, dar nu asa de departe ca Bs! nu costeben#ina prea mult$ %ici se pot ad!u"a laAterapiaa"ricol! de care vorbeam si procedee industrialssemiindustriale si se pot trimite cronicii cu intern!rilun"i, !r! posibilitate de suprave"here în urban$

 ;n urban - este indicatia modern! si modern estes! ai o institute de psihiatrie chiar în sectorul încare te aliD deci eel mai nou este sectori#area si

sectia de psihiatrie s! ie atasat! spitalului demedicin! "eneral! care deserveste sectorul$

in aceast! ambianta trebuie s! e&iste principiul

OO0pen doors dar nu Bopen "ates .usi deschise darpor ti închise/$ &act invers este la noiD unele usi închise, por ti oarte deschise$ A

:imic s! nu mai semene a închisoareD deci,v!ruiala s! aib! culoare atr!"!toare$ ste si aici oteorie a culorilor iritante$ usturile dier!, dartrebuie s! olosim culori sedative$ )atolo"ia psihic!este lupta cu o amenintareD s! nu ie nimic a"resiv,provocator$ ! nu dramati#!m îns! si s! ne închipuim c! din cau#a usii rosii s-a îmboln!vitpacientul nostru$ Culoarele cu plante decorativePerestrele s! aib! perdele, deci intim$ Iluminarea s!ie pe cât posibil indirect!, cu posibilitatea de aavea lumin! individuals pentru cititD se mer"e pestilul de hotel în care s! te simti bine$

 %spectul ambiental se reer! mai mult decât amspus pân! aici la aspectul uman care este creat depersonal$ )sihiatria trebuie s! suporte o schimbaresi anume c!tre comunitatea terapeutic!$ rebuie s!se tind! de la sistemul acela autoritar i&at c!tre unsistem de implicate democraticP a bolnavilor si aamiliilor lor în procesul terapeuticD acest lucru seva ace pro"resiv$

Ideea comunitatii terapeutice este relativrecent!, dup! eel de-al doilea r!#boi mondial, si selea"! de numele lui <a&Uell 8ones, care dup!e&perienta pe care a avut-o cu pri#onieri care s-au întors dup! r!#boi acas!, a or"ani#at întâi în

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 137/145

 %n"lia, apoi în E%, aceast! orm! nou! de

tratament$ % scris o carte si a dat principii noi deterapeutic!$

Care sunt ideile esentiale în comunitateaterapeutic!9

*elatii omenesti, de comunicare uman! relative"al! în toate sensurile$ rat!m iinte umane sichiar dac! sunt bolnave, nu vor i niciodat!animale$ %ceasta presupune c! mereu trebuie s!vorbim si s! e&plic!m si nu ,Otehnica pe la spate,poc, inectiile, etc$ rebuie însotit tratamentul cue&plicate

olnavul trebuie dus c!tre r!spunderi de "enul )aceasta este institute "oastrã, este bunã sau rea

dupã cum "oi "ret i aceasta, noi "ã a2utãm sã o acet i

buna/ ( oate deci#iile se discut! cu bolnavii$ (epild! - vrem s! mut!m croitoria de la eta la parterDeste mai bine sau mai r!u9 oate evenimentele sediscut! în meetin"uri cu personalul si bolnavii$ Ieribolnavul X a s!rit

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 138/145

540  Aurel Romila - Psihiatria

"ardul, a cump!rat tuic! si a venit beat$ Ce p!rereaveti9 (eci#ia se ia dup! ce s-au ascultat p!rerile -eu cred cã ar i bine sã ie t inut mai str.ns,

supra"egheat si s.mbãta consemnat$ suntet i de

acord l  ;n ormele avansate se ale" în conducereasectiei un comitet al bolnavilor si al parintilor, careparticip! la conducere venind cu solutii pentru a îmbun!tati situatia$ Comunitatea terapeutic! de laintrare la iesire vi#ea#! asi"urarea viitoruluibolnavuluiD se st! minim, dup! care se

utili#ea#!miloacele e&traspitalicesti pe care le aula dispo#itie - retea de "arsoniere, apartamente încare multi bolnavi de acelasi el se "rupea#! pentruetapa de tran#itie cu e&teriorulA$

)ersonalul, desi suprave"hea#! si r!spunde detoate mtâmpl!rile, nu o ace autoritar, nupedepseste, se discut! si se iau hot!râri colective$:u sunt semne de spital traditional, toat! lumea se îmbrac! în civil$ %ccentul este pus e"al si peactivitatile de rela&are, distractie, activitati artistice,morale, etc$

Comunitatea se ba#ea#! pe o conceptie înalt!moral!, e"alitar!, dar nu reli"ioas!, tip u+ana sinici pe o conceptie în"ust!, adic! nu este oconceptie diriat! de vreun preot sau de vreocredinta politic! - de dreapta, de stân"a$ Cele maibune re#ultate s-au dat în dia"nosticele omo"ene-alcoolism, to&icomanii, perversiuni se&uale,schi#orenii, deci oameni cu tulbur!ri structuraleserioase, care nu pot s! se reac! numai prinsimplul concediu la munte, prin divor t$ (esi"ur c!un om cu o aectiune usoar! nu poate accepta un

tratament comunitarD ar i un blestem pe capul lui$Ce schimbare a adus comunitatea terapeutic!9

<edicul si personalul nu mai e&ercit! o actiunepsihoterapeutic!, nici direct!, nici ro"ersian!$8oac! piesa unei an"a!ri în sluba comunitatiiD dealtel, sunt ca#uri în care comunitatea a votate&cluderea unei persoane din cadrul asistentilormedicali pentru violente, deci conduite inerioarecomunitatii$ e creea#a niste standarde oarte

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 139/145

puternice$

Comunitatea terapeutic!, desi cu un istoricscurt, are dea o evolutie întortocheat!$ ;n ce sens9 % avut un val de optimism si entu#iasm, cândAs-aputut dovedi c! procentul de tineri bolnavi din #onarespectiv! a sc!#ut printr-o atentie mai mare dataacestui potential uman$ %poi a avut un val ne"ativ,când s-a observat c! o cate"orie de declasatiantisociali intra în aceste cate"orii, adic! "!sesc înaceste servicii un mod de a eluda activitateaserioas!, r!spunderea serioas!, adic! un, doi, seu"e la comunitateD dar nu u"i la comunitate dup!

ce ai încurcat cealalt!comunitate$ (eciambi"uitatea teoretic! a comunitatii se ba#ea#a c!peste tot în selectia atent! a ca#uisticii si îne&cluderea atent! a simulantilor, care proit! deliberali#area anumitor orme de psihiatrie$

Care este valoarea în esent! pe care trebuie s!o retinem noi din comunitatea terapeutic!9 %numite conduite psihopatice nu-si "!sesc

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 140/145

Terapeutica generalã 541

contrabalansul a#i în celelalte metode$ %cestioameni sunt e&clusi si prin conditia lor economico-social! de la psihanali#! si alte tehnici Aoartescumpe$ %cesti oameni sunt oarte multi si nu pot icuprinsi în ormele individuale de psihoterapie$ steun beneiciu social e&traordinar în an"aareasuerin#ilor în treaba lor$ Qiitorul poate tine de"radul de democrati#are al societatii$ Comunitateas! nu apar! ca un lucru bi#ar în aceast! societate$(ac! omul va veni dintr-o întreprindere unde

aceste procedee sunt puternice, lupta lui însindicat, în ormele lui de acolo este real!, el vaputea si în comunitatea de nevrotici s! ie tot asade activ si responsabilD invers, dac! va sti c! totulmer"e de#ordonat pe santier, si"ur c! aici i se vap!rea o înscenare ra"il! si nu va putea conta pecaracterul si pe serio#itatea lui$

Terapia ocupationalã

Cu termenul de ocupational, distin"em în onddou! lucruri - psihiatria ocupational!, care este înond psihiatria aplicat! studiului dieritelor proesii siimplicatiilor lor psihopatolo"iceD se mai numestepsihiatria industrialD nu pe aceasta o vom ace aici,ci ale"em eel de-al doilea termen- terapie ocupational!, care se oloseste însistemul unitatilor de psihiatriespitalicesti sau e&traspitalicesti$

(esi ocuparea bolnavului mintal esteînc! dinsecolul al XlXlea, or"ani#area terapiei ocupationaledatea#!dup! eel de-al doilea r!#boi mondial si selea"! de numele lui Kerman imon în uropa si în

E%$ ste vorba deA or"ani#area unui pro"ram,care s! includ! munca ca un actor esential înreacerea bolnavilor, deci este vorba de depasireastadiului de oac!AD se introduce ideea de muncautil!, care a devenit cu timpul o munc! pl!tit!$ )ân!a#i asemenea institutii separate sau servind caane&e spitalelor de psihiatrie si-au !cut probautilitatii lor si economic! si medical!$

Cum se va proceda9 &ist! în cadrul unui

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 141/145

asemenea serviciu urm!toarea or"ani#are - s! le

spunem subservicii31$ serviciul de counsellin" .s!tuire/, unde se

 întocmeste bilantulproesional al iec!rui pacient$ Cine este si ce a!cut pân! acum$ e notea#!deci vârsta si ruta proesional! a pacientului$ %icivom avea dou! cate"orii- cu si !r! proesieD deci dou! strate"ii chiar dinprima etap!$ )entru oameniicu proesie si trecut se pune problema dac! varamâne în aceeasi proesie

sau poate i schimbat si cei care nu au proesie sicare trebuie s! învete cevaal!turi de cei care trebuies! treac! la alte meserii$(e ei ne vom ocupa$

2$ serviciul de antrenare - tine minim luni$ %icipro"resiv si cu uninstructor de meserie, se predau lectii practicedespre noua proesie, încare vrem s! introducem bolnavul$ ;n aceste luni,productia nu contea#!,deci pot i rebuturi$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 142/145

542  Aurel Romila - Psihiatria

$serviciul activ, de înc! luni de #ile, în carebolnavul este inclus în circuit economic real,produsele sale sunt reale, sunt pl!tite conormle"ii$

4$serviciul evaluare - a re#ultatelor medicale,catamne#a medical! a acestor bolnavi sipsihoterapia pe toat! perioada, deci pe lân"!activitatea productiva, terapia de "rup actual!,care se ace tot de c!tre acelasi serviciu$

5$serviciul de le"!tur! cu e&teriorul - se ocup!

de plecarea bolnavilor si de suplinirea cuserviciile necesare$ En el de a"entie pentruservicii$ ot acest serviciu se ocup! de plasareaproduselor$

(eci este un lant cu 5 subservicii pentru terapiaocupational!, asa cum se practic! în 'ccident$ :use e&clude c! presupune completarea pro"ramuluisi cu terapie ambiental! si cu tot restul procedeelorcare s-au descris pân! aiciD mentiunea esteurm!toare - aici intervine un procedeu care nu aintervenit în nici unul din procedeele anterioare -

este vorba de stimulentul inanciar, eel mai realiststimulent din toate, care trebuie asociat cuprudenta la celelalte mcura!ri$ ;n spitalele bineor"ani#ate, o parte din pacienti devin an"aatiispitalului în terapia ocupational! si este iresc s! ieasa$A eneiciile pentru stat sunt oarte mariDdesi"ur c! bolnavii pot rec!dea, dar oriunde potrec!dea$ tatul pierde mai putin dac! îl an"ae#i înspital si altel este suportat! simptomatolo"ia lui$Calculele arat! c! este în avantaul spitalului s!selecte#e din acesti oameni pentru an"aare$

erapia ocupational! în *omânia este socotitaca nepl!tit!, ca prima treapt! în drum spresociali#are, o treapt! de antrenament cu activitatesi r!mâne ca a doua treapt! s! ie er"oterapiapropriu-#is!, deci s! nu e&iste conu#ie întreer"oterapie si terapia ocupational!$ :e al!m într-un stadiu embrionar, adic! terapia ocupational! în*omânia este o e&ceptie, când ea ar trebui s! ie

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 143/145

re"ula de ba#! a spitalului de psihiatrie$ :e "!sim

din punct de vedere al conceptiei e&act la sâr situlsecolului XIX, când terapia prin sedare si la pat erare"ula de ba#!$ per!m c! va vira si acest lucruc!tre ceea ceAse întâmpl! peste tot$ Care sunteectele muncii9 'mul simplu, care de bun!voieaccept! aceste procedee, isi d! seama c! oricâte i-ar da psihoterapia si oricâte ilosoii ar i în stare sciteasc!, cea mai important! idee pentru viata luieste c! este liber atâta timp cât este an"aat s!câsti"e ceva, adic! s! ie prins în sistemul socialDaltel libertatea lui este ne"ativ!, inutil! si

conlicto"en! cu ceilalti$ <ereu va i întrebat - ceeste cu tine, ce se întâmpl!, va"abondule9 =amunc!$$$ oate aceste slo"anuri se vor întoarce împotriva omului bolnav$ (eci se observ! c! încet-mcet bolnavul este prins în activitate nu dinconsideratii ideolo"ice ci din consideratiiterapeutice$ :u i se promite ericirea prin acestprocedeu - cum ace terapia reli"ioas!, dar i sepromite si i se coner! "arantii pentru autostim!$:u-i mai pas! dac! este apostroat$ l stie c! isiace datoria social$

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 144/145

Terapeutica generalã 54

)unctul orte si distinctia care se ace la noi estec! numai în or"ani#area spitaliceasc! ci mai ales încea e&traspitaliceasc! care este cvasinula la noi sie oarte puternic! în 'ccident, dar si la rusi$ stevorba de asa-l!udatele lateliere proteate .shelterUor@shop/$ e poate ace în centrele de s!n!tatemintal! dar si în aar!, pe lân"! marilemtreprinderi$ )ot cuprinde sute de pacienti$ (ac! îniecare sector sunt o mie sau doua mii de bolnavimintali pensionari "radul doi - unii sunt ca#uri "rave

de epilepsie, dar de pild! schi#orenii pensionati de"rad 2 ar putea mer"e la ateliere proteatede pelân"! =<-uri si pot s! adao"e la pensie înc! osum! de bani$ ;n plus au tratament si pot isuprave"heati cum se cuvine$ (ac! doar îichem!m lunar pentru retet! - nu am re#olvat nimic$e aun"e la o relatie denaturat! cu bolnavul carepoate s! pretind! schimbare de tratament,Aiindplictisit c! noi îi d!m mereu acelasi lucru$

' parte din oamenii de la atelierele proteate poti retrimis! în posturi reale de ore - deci schem!

complet!$ %sistenta social! a acestor centre s!-ipoat! sustine continuu în noul serviciu pe care îlau$ Cheia acestui lucru -sustineri - este seul deserviciu care trebuie s! aib! obli"atie le"al! de aan"aa si de a protea un asemenea om care nutrebuie iritat ci l!sat s!-si ac! datoria în ritmul lui,s!-si ac! tratamentul, s! ie înteles desi"ur !r! cas! se ,Ource în cap$ =ucrurile sunt mediate de unom de specialitate$ ;n orice ca#, nu trebuie s! sesitue#e pe po#itia - nu am nevoie de nebuni, amplan oarte mare, credeti c! aici ne uc!m9 (ac!

punem lucrurile asa suntem din nou în secolul XI&S %ceste începuturi sunt eroice pentru psihiatrie,

de a planta în *omânia aceste lucruri$ unt câtevare#ultate buneD poate unul din cele mai apropiatede ceea ce vrem s! acem am v!#ut la imisoara,la Iasi este mai idilico-rural$ Cei de acolo au i#olatproblema centrului de s!n!tate mintal!$ %u !cut oproblema psiholo"ico-abstractico-ancheto"en!Ddespre de#adapt!ri în mediul te&tilo$$$ si o

7/17/2019 Aurel Romila Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-romila-psihiatrie-56913919eb568 145/145

problema er"o unde bolnavii mer" la pepeni,

cucuru#$ =ucrurile nu pot sta asa, se poatecompromite aceast! chestiune$ %tacarea problemeis! se ac! numai cu cele 5 puncte conditii desubsisteme si oameni pre"!titi pentru asta si nupoate i scurtcircuitat! cu solutii prostesti în carenoi iesim prost compromitand o terapeutic!$

 ;n bilant la ceea ce am spus pân! aici, terapiiletoate sunt complementare într-o sinte#! individuals,nici o terapie nu si-a dovedit o valoare absolut!,e&clusiv! care s! permit! eliminarea celorlalte$oat! competitia actuala este stupid!,este stupid

eel care e&a"erea#! numai un procedeu deni"rândpe ceilalti cu celelalte procedee$

erapia actual! prevalent biolo"ic! trebuiecomplementat! pro"resiv (ebutantii naivi isi spunc! se apuc! de psihanali#! si nu vor ace sialtceva, dar asta nu este posibil iindc! estireparti#at la un centru de s!n!tate