Download - Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Transcript
Page 1: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

COLEGIUL TEHNIC “ALEXANDRU ROMAN” ALESD

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3

TRADUCTOARE INDUCTIVE

COORDONATOR INTOCMIT Valeria Vasile Szilagyi Istvan

Page 2: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

CAPITOLUL 1

NOTIUNI GENERALE

Traductoarele, cunoscute frecvent sub numele de elemente de masura sunt destinate pentru masurarea marimilor conduse [20, 21, 55] si a unor marimi semnificative pe baza carora se pune în evidenta echilibrul proceselor. Prin intermediul lor, vom obtine informatiile necesare conducerii automate a proceselor în circuit închis, fiind montate de regula pe bucla de reactie.                                Generalitati, performante, clasificare

           

Traductoarele sunt elemente din structura sistemelor automate care au rolul de a masura valorile parametrului reglat si de a converti acest parametru (marime) într-o marime fizica ce este compatibila cu marimea de intrare în elementul urmator al sistemului. Traductoarele se compun din elementul sensibil si elementul traductor , conform figurii 3.1.            Elementul sensibil efectueaza operatia de masurare propriu-zisa, iar elementul traductor asigura transformarea semnalului într-un alt semnal, în general electric sau pneumatic, unificat, semnal ce  e preteaza pentru transmiterea la distanta.            Performantele traductoarelor pot fi apreciate pe baza urmatoarelor  caracteristici:            - Sensibilitatea reprezinta limita raportului dintre variatia infinit mica a marimii de iesire si cea de intrare, când ultima tinde spre zero, adica:

                                                         (3.1)Este necesar ca aceasta sensibilitate sa fie constanta pe tot domeniul de masura, adica elementul sa fie liniar, în caz contrar sensibilitatea putându-se defini în jurul oricarui punct de functionare. În mod normal, elementele de masurat prezinta un anumit prag de sensibilitate, adica o valoare limita i sub care nu mai apare o marime masurabila la iesire.            - Precizia  se defineste ca valoarea relativa a erorii exprimata în procente:

Page 3: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

                                                       (3.2)obisnuit elementele de masurat din sistemele automate având clase de precizie de 0,2 1,5 %, fiind necesar sa fie cu cel putin un ordin de marime superioara preciziei reglajului în ansamblu.            - Liniaritatea se refera la aspectul caracteristicii statice a elementelor si, aceasta caracteristica nu trebuie sa prezinte curburi si histerezis pe tot domeniul de variatie al marimilor de intrare si iesire.            -Comportarea dinamica. Aceasta caracteristica se refera la capacitatea elementului de a reproduce cât mai exact si fara întârziere variatiile marimii masurate. Se apreciaza pe baza functiei de transfer a elementului, adica pe baza constantelor de timp ce intervin sau, uneori pe baza benzii de trecere            -Reproductibilitate, reprezinta proprietatea elementelor de a-si mentine neschimbate caracteristicile statice si dinamice pe o perioada cât mai lunga de timp, în anumite conditii de mediu admisibile -Timpul de raspuns reprezinta intervalul de timp în care un semnal aplicat la intrare se va resimti la iesirea elementului. Acest timp poate fi oricât de mic, dar niciodata nul, putând fi asimilat cu inertia.             -Gradul de finete se caracterizeaza prin cantitatea de energie absorbita de traductor din mediul de masura, recomandându-se sa fie cât mai mica pentru a nu influenta desfasurarea procesului. Alegerea traductorului se va face în functie de parametrul reglat, în functie de mediul de masura, în functie de tipul semnalului: continuu, electric sau neelectric, discontinuu, s.a.            Privite sub aspectul tipului de semnale, traductoarele pot fi analogice sau pot fi numerice (cifrice).            Clasificarea traductoarelor este o problema destul de dificila, deoarece varietatea acestora este multipla. Una din variantele de clasificare, în functie de marimea de intrare si cea de iesire, este prezentata schematic în figura 3.2.            Un alt mod de clasificare, dupa [23] poate fi facut în raport de marimea de natura neelectrica pe cale electrica. În acest caz vom avea:a.    Traductoare pentru marimi geometrice: rezistive, inductive, capacitive si numerice de deplasare; cu radiatii; de proximitate.b  Traductoare pentru marimi cinematice : de viteza; de acceleratie; de socuri si vibratii; giroscopice.cTraductoare pentru marimi mecanice : elastice (tractiune, compresie, îndoire, cuplu); tensometrice rezistive; cu coarda vibranta; magnetostrictive; de forta; de cuplu.d.    Traductoare pentru marimi tehnologice: presiune, debite, nivel, temperatura.                e.  Alte traductoare: integrate, etc.  În scopul masurarii marimilor fizice care intervin într-un proces tehnologic, este necesara de obicei convertirea acestora în marimi de alta natura fizica pentru a fi introduse cu usurinta într-un circuit de automatizare. Elementul care permite convertirea unei marimi fizice (de obicei neelectrica) într-o alta marime (de obicei electrica) dependenta de prima, în scopul introducerii acesteia într-un circuit de automatizare, se numeste traductor. În structura traductoarelor se întâlnesc, în general, o serie de subelemente constructive, ca, de exemplu: convertoare, elemente sensibile, adaptoare etc.

Structura generala a traductoarelor este foarte diferita de la un tip de traductor la altul, cuprinzând unul, doua sau mai multe convertoare

Page 4: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

conectate în serie. În majoritatea cazurilor, structura generala a unui traductor este cea din figura urmatoare:

Marimea de intrare Xi (de exemplu: presiune, nivel, forta etc.) este convertita de catre elementul sensibil într-o marime intermediara X0 (deplasare liniara sau rotire), care este transformata în marimea de iesire Xe (tensiune electrica, rezistenta electrica, inductanta, capacitate etc.), aplicata circuitului de automatizare cu ajutorul unui adaptor.     De obicei, adaptorul cuprinde si sursa de energie care face posibila convertirea marimii  Xo în marimea Xe.            La un traductor, marimea de intrare Xi  si cea de iesire Xe sunt de natura diferita, însa sunt legate între ele prin relatia generala de dependenta:                          Xe = f(Xi)

care poate fi o functie liniara sau neliniara, cu variatii continue sau discontinue.            Pe baza acestei relatii de dependenta, se stabilesc urmatoarele caracteristici generale valabile pentru orice traductor:              Natura fizica a marimilor si de iesire de intrare (presiune, debit, temperatura, deplasare etc., respectiv rezistenta electrica, curent, tensiune etc.);             Puterea consumata la intrare si cea transmisa elementului urmator (de sarcina). De obicei, puterea de intrare este relativ mica (câtiva wati, miliwati sau chiar mai putin), astfel încât elementul urmator în schema de automatizare este aproape totdeauna un amplificator;            Caracteristica statica a traductorului, care este reprezentarea grafica a reletiei generale de dependenta, este prezentata în figura de mai jos:

Page 5: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Sensibilitatea absoluta sau panta Ka, care este raportul dintre variatia marimii de iesire si a marimii de intrare:                         Ka = ∆ Xe / ∆ Xi ;Panta medie (Km), care se obtine echivalând caracteristica statica cu o dreapta având coeficientul unghiular:                 Km = tg α ≈ Ka; Domeniul de masurare, definit de pragurile superioare de sens 24424c222y ibilitate Xi max  si Xe max si de cele inferioare Xi min si Xe min.

Clasificarea traductoarelorDupă natura mărimii neelectrice de intrare, traductoarele pot fi:- de mărimi mecanice: nivel, deplasare, rugozitate, presiune, forţă, cuplu, viteză,

acceleraţie etc.;- de mărimi analitice: densitate, concentraţii;- de mărimi chimice;- de mărimi termice: temperaturi, cantităţi de căldură;- de mărimi fotometrice: iluminări, fluxuri luminoase, străluciri;- de mărimi acustice: presiuni şi intensităţi acustice;

Figura 1.8. Clasificarea traductoarelor O posibilă clasificare a traductoarelor este redată în figura 1.8. După cum se poate observa mărimea de intrare Xi poate fi electrică sau neelectrică.

După modul obţinerii mărimii de ieşire, traductoarele pot fi:

PARAMETRICERezistive – R

Page 6: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

1. reostatice (folosite la măsurarea nivelului, deplasărilor liniare sau unghiulare) – bazate pe dependenţa rezistenţei de lungime. Figura 1.9. Traductoare potenţiometrice:

a – traductor potenţiometric liniar; b – traductor potenţiometric circular; c – schema electrică

2. tensometrice (pentru deformaţii sau deplasări mici 10…100 μm).

Fig. 1.10. Tensometru cu fir metalic

3. piezorezistive (metalice sau semiconductoare) – utilizate la presiuni mari – 10 4 bari;

4. termorezistive (termorezistenţe);

5. termorezistive semiconductoare (termistoare)

– se bazează pe variaţia exponenţială a rezistenţei cu temperatura la unele semiconductoare;6. fotorezistive;

7. electrolitice.Elementul sensibil al unui traductor electrolitic este realizat în principiu sub forma a doi electrozi plan – paraleli, asemănători unui condensator plan.Capacitive – C

Funcţionarea traductoarelor capacitive are la bază modificarea termenilor care

definesc capacitatea unui condensator: .

Modificarea valorii capacităţii condensatorului poate fi făcută prin variaţia valorilor termenilor S, d şi ε.

Modificarea distanţei d.De regulă, traductoarele capacitive au o armătură fixa şi una mobilă. Această

armătură mobilă dă posibilitatea ca mărimea neelectrică de măsurat să modifice distanţa, d, dintre armături cu Δd.

Page 7: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

La Δd = 0 capacitatea

condensatorului va fi:

La Δd ≠ 0 capacitatea condensatorului va fi:

Cele mai utilizate traductoare capacitive sunt cele diferenţiale, pentru că permite îmbunătăţirea sensibilităţii.

La Δd = 0:

La Δd ≠ 0:

Modificarea suprafeţei de suprapunere a armăturilor, A.

Dacă suprafaţa A este un dreptunghi cu laturile L şi l, prin modificarea distanţei de la L la L – x suprafaţa A va avea valoarea: l(L – x). Ca atare capacitatea

condensatorului va fi:

Modificarea permitivităţii mediului dintre armături, ε.

Figura. 1. 11

De regulă traductoarele capacitive sunt utilizate pentru măsurarea volumelor.

Page 8: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Dacă în recipient sunt introduse două substanţe cu permitivităţi diferite ε1 şi ε2,

atunci capacităţile celor două condensatoare vor fi: şi

Valoarea capacităţii echivalente va fi: C = C1 + C2

Cea mai utilizată aplicaţie este cea în care se doreşte măsurarea grosimii unui material obţinut prin laminare sau altă tehnologie. Măsurarea se bazează pe modificarea permitivităţii electrice.

Schema echivalentă a măsurării fiind prezentată în figura.1.12.Capacitatea echivalentă a celor trei condensatoare fiind:

Figura 1.12. Schema echivalentă a traductorului capacitiv utilizat la măsurarea grosimii

Valoarea capacităţilor C1, Cg şi C2 sunt:

, şi

Inductive – L Traductoarele inductive sunt realizate din bobine înfăşurate pe un miez

feromagnetic, miez care poate avea, constructiv, un întrefier, δ, variabil.

Page 9: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Principiul de măsură se bazează pe modificarea lungimii δ a întrefierului sub acţiunea mărimii de intrare. Întrucât , va rezulta că reluctanţa în miez este neglijabilă în raport cu cea a aerului. Astfel, se poate scrie că inductanţa traductorului va

fi:

Figura 1.13

Figura 1.14.Principiul de funcţionare a unui traductor inductiv de forţă este prezentat în figura

1.13. Constatăm că, sub acţiunea forţei, se modifică întrefierul δ, ceea ce conduce la varierea lui Lx.

Cum fluxul magnetic este proporţional cu intensitatea curentului ce trece prin

bobină: Φ = LI şi ţinând seama de expresia care defineşte inductanţa bobinei, ,

se poate determina valoarea curentului ce trece prin bobină atunci când întrefierul

variază: .

Traductoarele de tip transformator sunt dispozitive care utilizează două înfăşurări a căror inductanţă mutuală poate fi modificată sub acţiunea mărimii de intrare fie prin modificarea poziţiei miezului sau întrefierului, fie prin modificarea poziţiei înfăşurării primare, printr-o mişcare liniară (fig. 1.15) sau de rotaţie liniară.

Traductoarele cu miez mobil (fig. 1.16) sunt des utilizate în convertirea deplasărilor

mecanice într-o mărime electrică, de obicei o tensiune alternativă. Ele constau dintr-o bobină cu miez mobil, mărimea de intrare acţionând asupra acestui miez.

Page 10: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Figura 1.15. Traductor inductiv de tip transformator cu modificarea întrefierului

Figura 1.16. Traductor inductiv de deplasare cu miez mobil

Utilizarea traductoarelor inductive în procese industrialeGENERATOARE

Traductoarele generatoare funcţionează pe principiul transformării mărimii de măsurat neelectrice (temperatură, poziţie, viteză, debit, presiune, acceleraţie, radiaţii forţă, etc.) într-o mărime electrică (tensiune, curent, sarcină electrică). Aceste transformări sunt posibile datorită utilizării efectelor curentului electric (termoelectric, fotovoltaic, piezoelectric, Doppler – Fizeau, Hall, inducţie electromagnetică, Seebeck etc.). În acest sens putem enumera următoarele traductoare generatoare: traductoare de inducţie sunt utilizate pentru măsurarea vitezei (tahometre), pentru măsurarea debitelor fluidelor conductoare (debitmetre electro-magnetice), pentru măsurarea parametrilor oscilaţiilor mecanice (tensiunea de ieşire fiind proporţională cu viteza vibraţiilor).traductoare electrochimice (pH-metre), se bazează pe modificarea potenţialelor de electrod la modificarea concentraţiilor acide sau bazice.traductoare fotoelectrice, folosite la luxmetre (bazate pe efectul fotoelectric).traductoare piezoelectrice, folosite la măsurarea vibraţiilor şi oscilaţilor mecanice sau a presiunii din cilindrul motoarelor cu explozie (se bazează pe efectul piezoelectric).traductoare termoelectrice, numite şi termocuple (bazate pe efectul termoelectric direct Seebeck, efect Thomson, efect Peltier) şi folosite la măsurarea temperaturii cuptoarelor şi a mediilor gazoase, lichide sau pulverulente în gama – 200…+ 2400 0Ctraductoare Hall utilizate pentru măsurarea distanţei, a poziţiei (bazate pe efectul Hall).

Pentru traductoarele generatoare se poate prezenta, într-un tabel de corespondenţă (tabel 1.1.), fenomenele fizice care stau la baza funcţionării funcţie de mărime.

Tabelul 1.1.Mărime de

intrareMărime de ieşire Efect / fenomen

Senzor utilizat de traductor

Temperatură Tensiune Efect termoelectric Termocuplu

Page 11: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Poziţie Tensiune Efect Hall Sonda HallViteză Tensiune Inducţie electromagnetică Tahogenerator Efort (cuplu) Sarcină electrică Efect piezoelectric -Presiune Câmp magnetic Efect magnetostrictiv Magnetostrictiv

Radiaţii optice

CurentTensiuneSarcină electrică

Fotoemisie, fotovoltaic, piroelectric

Fotojoncţiune

Concentraţie Sarcină electricăTensiune

Efect galvanicEfect electrochimic

ElectrochimicpH

1.3.2. Principiul de funcţionare a traductoarelor

1.3.2.1. Traductoarele rezistive se bazează pe variaţia rezistenţei unui rezistor. Relaţia

care permite determinarea parametrului rezistiv este:

Se observă că rezistenţa R creşte proporţional cu creşterea rezistivităţii ρ şi a

lungimii l şi cu scăderea secţiunii s, adică:

Traductoarele rezistive sunt utilizate în instalaţiile de automatizare pentru a detecta modificările în anumite procese de producţie a unor mărimi fizice (vibraţii, forţe, momente etc.)

Traductoarele potenţiometrice se realizează sub formă liniară (fig. 1.17,a) sau circulară (fig. 1.13, b).

Figura 1.17. Traductor potenţiometric: liniar circular

Caracteristica de conversie a traductorului potenţiometric liniar este dată de relaţia:

în care: Rt este rezistenta totală a senzorului; R – rezistenta între cursor şi un capăt; lt – lungimea totală; l – lungimea corespunzătoare deplasării cursorului, a = l/lt – deplasarea relativă.

ELPC 50 - LPH 100 până la 1250 mm MRA 50 până la 600 mmFigura 1.18. Traductoare de deplasare: liniară – unghiulară

Pentru traductorul potenţiometric circular se poate scrie în mod similar:

Page 12: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

unde: αt este unghiul de rotaţie a cursorului; α - unghiul de rotaţie a cursorului faţă de un capăt.1.3.2.2. Traductoarele cu tensolit sunt de forma unui fir de masă plastică (tensolit)

care prin întindere îşi variază rezistenţa relativă proporţional cu lungimea .

1.3.2.3. Traductoarele cu fir metalic se construiesc dintr-un fir metalic de mare rezistivitate (cu diametrul de 0,02…0,04 mm) între două foiţe de hârtie care se lipesc pe piesa a cărei deformaţie trebuie măsurată.

Structura tipică a unui tensometru cu fir metalic este redată în fig. 1.19.

Figura 1.19. Tensometru cu fir metalicRelaţia ce defineşte funcţionarea unui astfel de traductor este:

unde: μ este coeficientul lui Poisson reprezentând deformaţia transversală şi cea longitudinală.

Aceste traductoare sunt realizate din mărci tensometrice care se lipesc de corpul studiat.

Mărcile tensometrice se pot realiza fie prin aplicarea unui conductor subţire, ondulat, fie prin aplicarea unei grile metalice pe un substrat izolator (fig. 1.20).

Mărcile se lipesc pe un element elastic care se deformează sub acţiunea unei forţe şi, în principiu, orice mărime fizică care depinde de o deformaţie mecanică poate fi măsurată cu ajutorul traductoarelor tensometrice (deplasări, acceleraţii, forţe şi cupluri, parametri ai vibraţiilor mecanice etc.).

a) pentru măsurarea efortului tangenţial

b) pentru măsurarea

efortului radial

c) pentru măsurarea

efortului tangenţial

d) pentru măsurarea

eforturilor liniare combinate

Figura 1.20. Mărci tensometrice pentru solicitări complexe:1.3.2.4. Traductoarele termorezistive sunt, de fapt, rezistoare sensibile la temperatură, confecţionate din materiale conductoare sau semiconductoare a căror rezistenţă variază cu temperatura.

Variaţia rezistenţei metalelor în funcţie de temperatură se produce după relaţia: .

Page 13: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Termorezistenţele (fig. 1.21) sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului controlat în variaţia rezistenţei elementului sensibil şi se bazează pe proprietatea materialelor de a-şi modifica rezistenţa electrică în funcţie de temperatură după următoarea formulă:

,

unde: Rt = rezistenţa termorezistenţei la temperatura „t”;R0 = rezistenţa termorezistenţei la 00C; t = temperatura (0C);A şi B = coeficienţi care se pot determina prin calibrare.

Figura. 1.22. Termorezistenţe

Figura 1.23. Cutia de borne a termorezistenţeiÎn mod normal o termorezistenţă se compune din următoarele subansamble

principale (fig. 1.23):- elemente sensibil;- cutie de borne;- teacă de protecţie.

Termorezistenţele semiconductoare, numite şi termistoare, sunt confecţionate prin presare din oxizi, carburi sau sulfurile unor metale ca: nichel, cupru, plumb, magneziu etc.

Figura 1.21. Termorezistenţe

Page 14: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Se cunoaşte că rezistenţa termistoarelor scade cu creşterea temperaturii, conform

relaţiei:

1.3.2.5. Traductoarele electrolitice permit măsurarea concentraţiei electroliţilor pe baza măsurării rezistenţei electrice a acestora.

Elementul sensibil al unui traductor electrolitic este realizat în principiu sub forma a doi electrozi plan – paraleli E1 şi E2 (fig.1.24), asemănători unui condensator plan, printre care trece soluţia a cărei concentraţie c trebuie măsurată.

Figura 1.24 Celula traductorului electrolitic

De fapt întreg ansamblul se comportă ca o rezistenţă lichidă de formă paralelipipedică de lungime l0 (cm) şi secţiune S0 (cm2).

Dacă măsurăm rezistenţa necunoscută Rx, implicit măsurăm conductivitatea

necunoscută .

1.3.2.6. Traductoarele inductive sunt realizate din bobine înfăşurate pe un miez feromagnetic, miez care poate avea, constructiv, un întrefier, δ, variabil.

Principiul de măsură se bazează pe modificarea lungimii δ a întrefierului sub acţiunea mărimii de intrare. Întrucât , va rezulta că reluctanţa în miez este neglijabilă în raport cu cea a aerului. Astfel, se poate scrie că inductanţa traductorului va

fi:

Sub acţiunea forţei, se modifică întrefierul δ, ceea ce conduce la varierea lui Lx, valoarea curentului care trece prin bobină atunci când întrefierul variază va fi:

.

Curentul măsurat de către un ampermetru va fi proporţional cu forţa care atrage armătura mobilă.

Performanţele traductoarelor inductive pot fi îmbunătăţite, în special pentru mărirea zonei de liniaritate, dacă se folosesc montaje diferenţiale. În absenţa forţei, puntea se fixează de o asemenea manieră încât IX să fie zero. La aplicarea forţei δ1 şi δ2 variază simultan şi conduc deci la modificarea lui Lx1 şi Lx2. Montajul este sensibil şi la semnul lui F.

1.3.2.7. Traductoarele capacitive (fig. 1.25)

Page 15: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Figura 1.25. Traductoare capacitive

Traductoarele capacitive sunt traductoare parametrice şi au la bază variaţia capacităţii unui condensator funcţie de dimensiunile geometrice ale condensatorului:

Prin modificarea acestor valori, la un condensator variabil, se poate constata că intensitatea curentului care trece prin acesta este:

1.3.2.8. Traductoarele generatoare transformă mărimea de măsurat direct întro tensiune electrică, un curent electric sau o sarcină capacitivă, fără a mai fi nevoie de o sursă suplimentară.

Traductoarele termoelectrice au cea mai mare diversitate constructivă. Utilizate în industrie ele acoperă un domeniu larg de temperatură, ele având o construcţie simplă bazate pe efectele Seebeck, Thomson sau Peltier.

Termocuplul (fig. 1.26) este un traductor de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare (t.t.e.m.), care apoi prin racordare la un aparat indicator sau înregistrator (fig. 1.27) este tradusă în unităţi de temperatură.

Termocuplul este un efect al curentului datorat câmpului imprimat termoelectric de contact (efectul SEEBECK).

Efectul Seebeck constă în apariţia unei t.e.m. într-un circuit format din două conductoare de natură diferită cu joncţiuni la capete, când cele două joncţiuni se află la temperaturi diferite.

Cu alte cuvine:Câmpul imprimat termoelectric de contact apare la suprafaţa de separaţie între

două contacte metalice (sau semiconductoare) de natură diferită, sudate la capete, dacă între acestea există diferenţă de temperatură.

În principiu un termocuplu se compune din termoelectrozi din metale sau aliaje diferite, sudaţi la unul din capete. Încălzirea locală (fig. 1.26) a joncţiunii de măsurare (sudurii) determină apariţia unei tensiuni termoelectromotoare la capetele libere ale termoelectrozilor (joncţiunea de referinţă). Valoarea acestei tensiuni depinde de diferenţa de temperatură dintre joncţiunea de măsurare şi cea de referinţă.

Termoelectrozii au polarităţi deferite. Prezentăm, în continuare, câteva termoelemente utilizate în construcţia termocuplurilor, cu observaţia că primul metal are polaritatea „+”, cel de-al doilea - polaritatea „–”:– cromel – alumel (K); – cromel – constantan (E);– fier – constantan (J); – PtRh 10% – Pt (S);– cromel – copel (L); – PtRh 30% – PtRh 6% (B).

Capetele termoelectrozilor sunt amplasate într-o cutie de borne, unde se vor fi conectate instrumentele de măsurat (fig. 1. 23).

Page 16: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Figura 1.26. Tipuri de termocuple

Tensiunea termoelectromotoare este măsurată sau înregistrată cu ajutorul unor milivoltmetre, valoarea tensiunii fiind tradusă în unităţi de temperatură.

Figura 1.27. Înregistratoare utilizate pentru măsurarea temperaturii cu ajutorul termocuplelor.

Efectul piezoelectricEfectul piezoelectric (fig. 1.28) direct constă în proprietatea unor cristale de a se încărca cu sarcină electrică pe unele dintre feţele acestora atunci când sunt supuse la solicitări de întindere sau de compresiune după o anumită direcţie. Figura 1.28.

Folosind traductoare piezoelectrice se poate măsura acceleraţia, viteza, presiunea, vibraţii şi oscilaţii mecanice etc.

Fotoemisia / fotovoltaicTensiunea electromotoare poate fi obţinută şi sub acţiunea energiei solare (fig.

1.29).

Page 17: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Efectul fotovoltaic fiind datorat eliberării de sarcini electrice negative (electroni) şi pozitive (goluri), într-un material solid, atunci când suprafaţa acestuia interacţionează cu lumina. Polarizarea electrică a materialului sub acţiunea luminii, duce la apariţia t.e.motoare, tensiune care poate genera un curent electric într-un circuit închis. Efectul fotovoltaic este utilizat în realizarea traductoarelor generatoare.

Figura 1.29.

Efectul magnetostrictivTraductoare magnetostrictive îşi bazează funcţionarea pe variaţia permeabilităţii

magnetice a unor materiale feromagnetice, datorită tensiunilor mecanice.Construcţie (fig. 1.30)Corp: un profil de aluminiu sau o tijă de otel inox nemagnetic (1) protejează

elementul sensibil. La un capăt se afla interfaţa electronică care este dublu încapsulată. Se asigură astfel siguranţa în funcţionare şi protecţie optimă la perturbaţii electromagnetice.

Cursor (2): un magnet permanent (5) – ce poate fi fixat pe partea mobilă a instalaţiei – se deplasează de-a lungul traductorului (3) fără a intra în contact cu corpul acestuia. Poate fi un cursor magnetic alunecător, un inel magnetic sau un flotor magnetic (5) (pentru măsurarea nivelului lichidelor).

Figura 1. 30. Traductor magnetostrictiv: 1 – tijă din oţel inox; 2 – plutitor (flotor); 3 – traductor magnetic; 4 – cutia pipei; 5 – magneţi flotor, 6 – câmpul magnetic al magnetului plutitor; 7 – liniile câmpului magnetic

Traductoarele magnetostrictive sunt traductoare de inducţie, utilizate de maşinile de profilat şi debitat, de maşini utilizate la prelucrarea lemnului, de maşini utilizate la producţia materialelor de construcţii, ceramicii şi sticlei, maşini utilizate în industria

Page 18: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

textilă, maşini de împachetat, echipamente de printare etc. Utilizând un flotor magnetic se poate măsura cu mare precizie nivelul lichidelor.

Efectul Hall este un efect galvanomagnetic observat pentru prima dată de Edwin Herbert Hall în 1880. Acest efect constă în apariţia unui câmp electric transversal (denumit câmp electric Hall EH) şi a unei diferenţe de potenţial într-un metal sau semiconductor parcurse de un curent electric, atunci când ele sunt introduse într-un câmp magnetic, perpendicular pe direcţia curentului.

Figura 1.31. Principiul de funcţionare a traductorului Hall.

Tensiunea traductorului Hall este dată de produsul dintre curentul de comandă şi inducţia magnetică

Traductoare de inducţieTraductoarele tahogeneratoare au la baza funcţionării inducţia

electromagnetică. Ele sunt utilizate la măsurarea vitezei (turaţiei).Conform legii inducţiei electromagnetice, t.e.m. este definită de relaţia: e = B.l.v.Întrucât e este proporţională cu viteza, această mărime poate fi integrată sau diferenţiată şi se obţin termeni proporţionali cu deplasarea sau acceleraţia. După acest principiu se obţintahogeneratoare, vibrometre, debitmetre.

Debitmetrele sunt utilizate pentru măsurarea debitelor fluidelor conductoare

.

Figura 1. 32. Debimetre – DEM

Page 19: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Traductoare de inducţie cu bobină mobilă sau cu reluctanţă variabilă sunt utilizate pentru măsurarea parametrilor oscilaţiilor mecanice.

CAPITOLUL 2

NOTIUNI GENERALE DESPRE LUCRARE

Traductoarele inductive realizează o dependentă functională (si nu o transformare) între o mărime neelectrică de intrare (obisnuit o deplasare "l") si mărimea de iesire electrică, o variatie a inductantei L.Dependenta L = f ( l ) dintre cele două mărimi de natură diferită, constituie caracteristica statică a traductorului. Principial traductoarele inductive pot fi realizate cu o bobină sau mai multe bobine, simple sau cuplate având circuite sau portiuni de circuit feromagnetic. Exceptând unele solutii constructive speciale,traductoarele inductive, se clasifică în trei grupe principale :• sisteme în care este influentată o singură inductanta (bobine simple si duble);• sisteme în care sunt influentate două inductante în sensuri contrare (bobine

Page 20: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

diferentiale);• sisteme în care sunt influentate inductante mutuale (transformatoare diferentiale).Măsurările cu ajutorul acestor traductoare au la bază modificarea parametrilor circuitului magnetic,ca o consecintă a schimbării pozitiei relative a unor portiuni ale acestuia, în procesul de măsurare.La măsurările experimentale este necesar să se utilizeze portiunea cea mai convenabilă a caracteristicii statice, aceea căreia îi corespunde o sensibilitate suficient de mare, si in special, din zona liniară a acesteia. Mărimea de măsurat se poate aplica traductorului, cu sau făra contact mecanic. În primul caztraductorul are armătură mobilă proprie. La măsurătorile fără contact, rolul de armătură mobilă îl are însăsi piesa feromagnetică a cărei pozitie se determină.Schemele electrice de măsurat, destinate traductoarelor inductive, prevăd utilizarea numai de surse de semnal de curent alternativ. Traductoarele inductive functionează de cele mai multe ori la frecventa retelei(50 Hz). Pentru măsurări dinamice si de mare precizie este necesară alimentarea montajelor cu semnale de frecventă înaltă (1 kHz ... 50 kHz).În scopul măsurării mărimilor fizice care intervin într-un proces tehnologic, este necesară de obicei convertirea acestora în mărimi de altă natură fizică pentru a fi introduse cu uşurinţă într-un circuit de automatizare. Elementul care permite convertirea unei mărimi fizice (de obicei neelectrică) într-o altă mărime (de obicei electrică) dependentă de prima, în scopul introducerii acesteia într-un circuit de automatizare, se numeşte traductor.În structura traductoarelor se întâlnesc, în general, o serie de subelemente constructive, ca, de exemplu: convertoare, elemente sensibile, adaptoare etc. Structura generală a traductoarelor este foarte diferită de la un tip de traductor la altul, cuprinzând unul, două sau mai multe convertoare conectate în serie. În general (în sens larg) proximitatea exprimă gradul de apropiere dintre două obiecte, dintre care unul reprezintă sistemul de referinţă. Se poate realiza controlul poziţiei unui obiect care se deplasează, fără contact între acesta şi referinţă.În categoria măsurărilor de proximitate intră :- sesizarea capetelor de cursă ;- sesizarea interstiţiului dintre suprafeţe ;- sesizarea prezenţei unui obiect în câmpul de lucru etc. Traductoarele de proximitate au de regulă o caracteristică de tip releu, mărimea de ieşire având variaţii discrete (" tot sau nimic ") discerne între două valori care reprezintă (convenţional) prezenţa sau absenţa corpului controlat.Această particularitate conduce la realizarea compactă a traductorului, elementul sensibil şi adaptorul (ES + AD) fiind plasate în aceeaşi unitate constructivă.Schema de principiu a acestui traductor este dată în figura 1.1. Detectorul are rolul de a converti informaţia asupra poziţiei unui obiect metalic (în raport cu faţa sensibilă) în semnal electric. Blocul adaptor prelucrează semnalul electric de la ieşirea detectorului şi comandă un etaj final cu ieşire pe sarcină de tip releu. Blocul de alimentare furnizează tensiunea necesară circuitelor electronice. Oscilatorul din blocul-detector întreţine, prin câmpul magnetic alternativ, oscilaţiile în jurul bobinei ce formează (împreună cu miezul de ferită) faţa sensibilă a detectorului.Când un obiect metalic (cu proprietăţi feromagnetice) intră în câmpul magnetic al detectorului, în masa metalului apar curenţi Foucault care generează, la rândul lor, un câmp magnetic de sens opus câmpului principal pe care îl atenuează puternic şi ca urmare blochează oscilaţiile. Caracteristicile de funcţionare ale traductorului pot fi apreciate în funcţie de valorile

Page 21: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

cotelor utile,: e – - lăţimeagrosimea ecranului metalic (grosimea obiectului detectat); ecranului; L – lungimea ecranului; x – distanţa de la marginea ecranului la centrului feţei sensibile; y – acoperirea feţei sensibile de către ecranul metalic; z – distanţa de la ecran la faţa sensibilă; zN – distanţa nominală de detecţie (sesizare).

Capitolul 3

Măsurarea deplasărilor cu traductoare inductive

Partea IObiectul lucrării

Se studiază caracteristicile traductoarelor inductive diferenţiale de tip PR 9314/20 şi PR 9314/05 şi funcţionarea convertoarelor pentru măsurarea deplasărilor.

Noţiuni teoretice

Page 22: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Convertorul pentru măsurarea deplasărilor cuprinde un stabilizator de tensiune STAB care realizează o alimentare cu o tensiune stabilă de aproximativ 7,5 V a oscilatorului OSC. Oscilatorul furnizează o tensiune alternativă cu o frecvenţă f de aproximativ 5 kHz pentru alimentarea traductorului prin înfăşurările S1 şi S2 ale transformatorului TR1 şi o tensiune de referinţă (infăşurarea S3) pentru comanda detectorului sensibil la fază DSF. Tensiunea Vm măsurată la ieşirea traductorului este amplificată de amplificatorul de transconductanţă ATA acordat pe frecvenţa oscilatorului. Prin transformatorul TR2 ieşirea de curent a acestuia excită intrarea de semnal a detectorului sensibil la fază DSF. Curentul de la ieşirea DSF este filtrat de un filtru trece jos care asigură o tensiune continua proporţională cu Vm (deci cu deplasarea miezului magnetic) şi este indicată de un voltmetru V.

Desfăşurarea lucrării Se vor determina caracteristicile xME(x), L1(x), L2(x) unde xME este deplasarea masurată electric cu voltmetrul la ieşirea convertorului PR 9309, L1 şi L2 inductivităţile bobinelor traductorului studiat (PR 9314/05), iar x deplasarea masurată mecanic, cu şurubul micrometric. În acest scop şurubul micrometric se aduce la 0,00 si se dau deplasări din 2 mm in 2 mm pînă la sfârşitul domeniului (20 mm). Inductivităţile L1 şi L2 se masoară cu o punte RLC.Observaţie: Sensibilitatea punţii se dublează dacă in 2 braţe alăturate există elemente identice care variază in sensuri diferite.

Caracteristicile L1(x), L2(x), L1(x)-L2(x)

Page 23: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

x (mm)

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

xME (mV)

650 480 309 137 -24 -186 -359 -530 -702 -874 -1059

L1 (mH)

2.42 3.19 4.20 5.29 6.20 6.85 7.27 7.51 7.59 7.53 7.28

L2 (mH)

7.80 7.69 7.36 6.76 5.81 4.62 3.48 2.57 2.01 1.75 1.68

L1-L2 (mH)

-5.38 -4.50 -3.16 -1.47 0.39 2.23 3.79 4.94 5.58 5.78 5.60

Caracteristica xME(x)

Page 24: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20-6

-4

-2

0

2

4

6

8

L1(x)

L2(x)L1(x)-L2(x)

Pantele graficelor sunt urmatoarele:

Se vizualizează, pe canalul 2 al osciloscopului cu două spoturi şi se desenează formele de undă ale tensiunilor în punctele TP2, TP4, TP5, TP3, TP7 (TP6 se va conecta la TP0 numai pentru această determinare) având ca referinţă, pe canalul 1, semnalul din TP1. Se vizualizează (cu aceeaşi referinţă ca la punctul anterior) curentul de intrare în FTJ ȋntre bornele TP9 (conectat la TP0 numai pentru această măsurare) şi TP7 pentru două poziţii simetrice faţă de poziţia de echilibru a traductorului.

TP2 TP4

Page 25: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

TP5

TP3

TP7

Poziţia de echilibru a traductorului se află la aproximativ 7mm, aici tensiunea va fi nulă. Deci vom vizualiza caracteristicile ȋntre TP9

şi TP7 la poziţiile 6mm şi 8mm.

TP7 – 6mm TP7 – 8mm

Partea IIScopul lucrării este cunoaşterea dispozitivelor şi a aranjamentului de măsurare

Page 26: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

deplasărilor cu precizie ridicată şi transmiterea unităţii de lungime şi evaluarea erorilor de măsură.S-au măsurat următoarele:

-peliculă cupru = 130 μm-sticlă 1 = 21 μm-sticlă 2 = -8 μm-sticlă 3 = -7 μm-sticlă 4 = 4.5 μm-sticlă 5 = -8.2 μm-foaie de hârtie = 110 μm

Intrebări

1.De ce trebuie stabilizată amplitudinea de oscilaţie a oscilatorului OSC?Amplitudinea de oscilaţie a oscilatorului OSC trebuie stabilizată, deoarece el alimentează traductorul, iar tensiunea la ieşirea acestuia, Vm, este proporţională cu tensiunea de alimentare a lui, Va.

2.Care oscilogramă evidenţiază eventualul dezacord între frecvenţa oscilatorului şi frecvenţa pe care este acordat amplificatorul de transconductanţă ATA?Oscilograma care evidenţiază eventualul dezacord ȋntre frecvenţa oscilatorului şi frecvenţa pe care este acordat amplificatorul de transconductanţă ATA este TP7.

3.Care sunt criteriile de dimensionare a elementelor din filtrul trece jos?- frecvenţa de tăiere a filtrului să fie mai mare ca frecvenţa oscilatorului, pentru a nlatura armonicele superioare din spectrul oscilatorului ȋn cazul ȋn care semnalul nu este pur;- tensiunea pe condensatorul C7 sa fie egală cu tensiunea de la ieşirea DSF, ca sa poată fi ȋndeplinită condiţia de adaptare.

4. Cum se poate schimba, pe cale electrică, semnul deplasării măsurate cu traductorul B?Semnul deplasării măsurate cu traductorul B poate fi schimbat pe cale electrică cu ajutorul potenţiometrului helicoidal P de fixare a originii măsurării.

5. Comparatorul a fost ajustat pentru masurarea unei bare de aluminiu având lungimea de 100 mm la temperatura de 20 grade C. Ȋntre timp temperatura din laborator a crescut la 25 grade C. Ce diferenţă va fi indicată dacă lungimea barei se măsoară ȋn noile condiţii?Coeficienţii de dilatare liniară pentru oţel şi aluminiu au următoarele valori:aluminiu α1 = 24 * 10-6/gr.C,otel α2 = 9,5*10-6/grC.,lAL=l0[1+t]= l0+l0t 6. Tinând cont de rezultatele de la punctul 5 ce concluzii se pot formula relativ la modul in care trebuie manipulate piesele care urmează a fi măsurate?

Page 27: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Tinând cont de rezultatul de mai sus rezultă că piesele trebuie manipulate cu grijă, iar după atingere ar trebui lăsate un moment să revină la temperatura ambiantă, pentru ca la variaţii de temperatură acestea se pot dilata,contracta

Page 28: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Masurarea deplasarilor cu traduc toare inductive 2

Partea I

Formule si scheme folosite

Deplasarea x a miezului magnetic intre cele doua bobine care constituie traductorul diferential, determina variatii in sensuri opuse ale inductivitatiilor.

Tensiunea de iesire Vm, masurata pe priza mediana a traductorului este :

Page 29: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Deci tensiunea de iesire este direct proportionala cu deplasarea miezului magnetic, in limitele analizei de prim ordin.In realitate aceasta dependenta rezulta neliniara:

Neliniaritatea este determinata de termenul de ordinul3 si ponderea sa este mica pentru ca x/x0< ½.

R1,R2 sunt rezistentele bobinelor determinate de pierderile magnetice si prin curenti Foucoutt.Prin deplasarea miezului magnetic aceste rezistente se modifica si ele dar acest efect poate fi neglijat daca se alege un miez nagnetic cu un ciclu de histerezis ingustsi cu rezistivitate mare.

Schema bloc a circuitului este:

1. Datele obtinute experimental sunt date in tabelul de mai jos:

3

11

3

S1

S2

33

P

2

2

2

2

2 22

22 2

2 2222 2

2

22

2222 2

2 2 2

22 22

22 22

2

2

22

22

22 2

2 22

22 22

22 22

2

2 22

22 2

2 22

22 2

2

2

222

2

222

2

4 44

444

4

4 444

Page 30: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

X[mm] 0 2 4 6 8 10 12 14 16XME[mm] 0.041 0.136 0.25 0.46 0.65 0.85 1.05 1.26 1.46L1[mH] 7.74 7.68 7.41 6.88 6 4.89 3.73 2.76 2.11L2[mH] 2.28 2.97 3.94 5.02 6.03 6.7 7.16 7.44 7.56

L1-L2[mH] 5.46 4.71 3.47 1.86 -0.03 -1.81 -3.43 -4.68 -5.45

Se traseaza caracteristicile urmatoare:

Panta dreptei L1(x):

%

Panta dreptei L2(x):

%

Page 31: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Formele de unda obtinute sunt:

Semnal de referinta din TP1:

Semnalul in punctul TP2

Semnal in punctul TP4:

Panta dreptei (L1-L2)(x):%

Page 32: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Semnal in punctul TP5:

Semnalul din punctul TP7:

Obs. Semnalul TP7 este putin deplasat fata de referinta datorita locului de unde se preia.

Page 33: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

Se observa ca pozitia de echilibru este x=8 mm si alegem duoa pozitii simetrice fata de aceasta la x1=6mm si x2=10mm si vizualizam curentul de intrare in FTJ pentru cele doua pozitii:

pentru x1=6mm: pentru x2=10mm

Partea II-A

In aceasta parte se vor efectua masuratori cu precizie ridicata a diverselor piese aflate la masa de masura .

Se foloseste comparatorul electronic de tipul CP402 cu traductoare inductive diferentiale de deplasare de tip TL 402.

Aranjamentul experimental cuprinde stativul care este alcatuit din: coloana cu surub rectificat cu pasul de14mm, surub de blocare a masutei suport, surub de reglajal pozitiei masutei suport, surub pentru blocarea traductorului, piulita manson pentru reglarea inaltimii suportului traductorului, surub de blocare a suportului traductorului si comparatorul CP 402 cu urmatoarele elemente: instrument indicator, lampa de semnalizare pornit /oprit, comutator de pornire si de alegere a domeniului de masurare in m, comutatorul modului de lucru.

Schema bloc a comparatorului este indicatain figura de mai jos si cuprinde:

Page 34: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

oscilatorul cu o frecventa de aproximativ 5kHz, stabilizat in amplitudinecare genereaza doua tensiuni in antifaza +Va si –Va;

amplificator sumator de curent alternativ ASA care insumeaza iesirile traductoarelor A si B si iesirea potentiometrului P, de fixare a originii;

detectorul sensibil de faza DSF si filtrul trece jos FTJ ; indicatorul I; placa de masura PM.

Datele obtinute :Se vizualizeaza :

-tensiunile de alimentare

1

1

11

11

1

11

11

11

1

1 1

1 1

1 1

1 1

1 1

1

11

1

1 11

11

1

1 1

22 22

33 33

44 44

1

1

1

1

Page 35: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

-Tensiunile de la iesirea din traductor maxima:

Page 36: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

-Tensiunile de la iesirea din traductor mnima:

Tensiunea de la iesirea din FTJ se obtine nula pentru ca filtrul are o fercventa de taiere foarte mica si de aceea niveleaza semnalul obtinand componenta de curent continuu. Se obtine valoare nula pentru ca valoarea maxima a tensiunii este 1.4V, iar valoarea minima este –1.4V(tensiunea de cap de scara este de 1V,curent continuu). Teniunea de masa se obtine nula.

Diferenta dintre cele doua cale este de 240m, iar diversele valori ale pieselor masurate sunt date in tabelul de mai jos:

Piesa Grosime[m]1 502 303 304 505 276 47 6

Page 37: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

CAPITOLUL 4

SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA

În ţara noastră, activitatea de protecţia muncii a evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea industriei, preocupări de acest fel fiind semnalate încă de la începutul secolului al XVIII-lea, când la „cererea industriaşilor şi organelor de stat" au fost formulate recomandări privind desfăşurarea unei activităţi susţinute de educare a muncitorilor pentru a-i feri de pericolele la care sunt expuşi, indicându-li-se şi mijloacele de combatere a lor. În anii 1874 şi 1894 au fost adoptate Legea sanitară, respectiv Regulamentul industriilor insalubre, care cuprindeau dispoziţii referitoare la securitatea muncii, munca femeilor şi copiilor, prevenirea bolilor profesionale etc. Astfel, în art. 5 din Regulamentul industriilor insalubre se prevedea: „în orice stabiliment industrial cu mai mult de 10 lucrători, atelierele vor avea un spaţiu de cel puţin 5 mc de fiecare lucrător, iar plafonul va avea înălţimea de cel puţin 3 m", iar în art. 6 se stipula: „Pentru a înlătura pericolul rănirii lucrătorilor în timpul funcţionării maşinii, va trebui prevăzut un spaţiu liber, destul de larg pentru a permite circulaţia, iar organele de transmitere ale maşinilor, ascensoarele, roţile legate de vreun motor se vor împrejmui cu parapete de siguranţă".Apoi protecţia muncii a fost reglementată în mod indirect, chiar dacă nu s-a folosit această terminologie, prin Legea minelor din 1895, care, la art. 30, prevedea obligaţia

Page 38: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

întreprinzătorului de a lua „toate măsurile pentru a executa lucrările de exploatare, astfel încât să evite orice pericol şi să garanteze siguranţa lucrătorilor".Acest act normativ prevedea înfiinţarea caselor de ajutor prin intermediul cărora se acorda sprijin pentru incapacitate temporară de muncă, datorită accidentării sau îmbolnăvirii, dar şi a caselor de pensii, care stabileau pensii de invaliditate pentru accidente de muncă sau boli profesionale.Din aceeaşi perioadă datează şi alte acte normative care cuprindeau reglementari privind protecţia muncii, cum ar fi: Legea pentru repausul în zilele de duminica şi sărbători din 1897; Legea privind munca femeilor şi minorilor în industrie şi exploatări miniere din 1906; Legea privind ajutoarele de boală şi lehuzie din 1923; Legea privind munca minorilor şi femeilor din 1928.Intre anii 1912 şi 1945, în cadrul „Casei centrale autonome a asigurărilor sociale" a funcţionat un „Serviciu de igienă industrială" ce a popularizat măsurile de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.În anul 1934 este promulgată Legea privind accidentele de muncă. Acest act normativ poate fi considerat actul de naştere al instituţiei protecţiei muncii pentru ţara noastră, în accepţia modernă a termenului. În anul 1936 a fost înfiinţat Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale, care avea în structura sa şi un serviciu al organizării şi ocrotirii muncii.După al doilea război mondial s-a creat un sistem guvernamental de instituţii cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii. Astfel, în anul 1949 s-a înfiinţat „Consiliul pentru protecţia muncii", în subordinea Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale, prezidat de un ministru şi format din consilieri ministeriali, reprezentanţi ai Confederaţiei Generale a Muncii, Comisiunii de Stat a Planificării, Ministerului învăţământului Public şi responsabili cu protecţia muncii.Acest consiliu avea rolul de a studia şi propune noi măsuri în domeniu şi de a controla modul de aplicare a celor stabilite dispunând de un corp de inspectori tehnici, pe ramuri de producţie. De asemenea, erau stabilite obligaţiile şi răspunderile în domeniul protecţiei muncii la nivelul ministerelor, centralelor şi întreprinderilor. Decretul nr. 359/1949 a constituit prima reglementare unitară a protecţiei muncii.În anul 1953, s-a înfiinţat în cadrul Consiliului Central al Sindicatelor, Inspecţia tehnică de stat pentru protecţia muncii şi în subordinea sa, Institutul de cercetări ştiinţifice pentru protecţia muncii. La nivel teritorial, controlul protecţiei muncii era exercitat de inspectori încadraţi în consiliile regionale şi orăşeneşti ale sindicatelor, coordonaţi metodologic de inspecţia sus amintită.Resursa umana (cea mai importanta) trebuie sa fie CONSERVATA pe toate caile, inclusiv prin realizarea securitatii si sanatatii in munca din considerente morale si din motive economico-sociale :- Problema bunastarii trebuie tratata concomintent cu cea a securitatii si sanatatii in munca (SSM)Atragerea si mentinerea resurselor umane intr-o organizatie este influentata in mare masura de modul cum este proiectat si cum functioneaza sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca.Conceptul de sanatate generala a resurselor umane include problemele speciale referitoare la imbolnavirile profesionale (cauzate de factori nocivi, fizici, chimici si biologici, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme functionale ale organismului uman in procesul de munca)Protectia muncii este ansamblul masurilor tehnice, sanitare, organizatorice si juridice care au drept scop ocrotirea vietii si sanatatii personalului.Dreptul la siguranta si sanatate in munca este consemnat in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, este obiectiv prioritar pentru Organizatia Internationala A Muncii

Page 39: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE

(OMU) si pentru Biroul International al Muncii (BI), pentru Comisia Comunitatii Europene in domeniul securitatii, igienei si sanatatii in munca.Romania (proaspat integrata) trebuie sa se conformeze legislatiei din UE si sa respecte prevederile Directivei- cadru 89/391/CEE in legatura cu :- Evitarea riscurilor profesionale- Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate- Combaterea la sursa a riscurilor care nu pot fi evitate- Adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor, echipamentelor si a metodelor de lucru- Luarea in considerare a stadiului de evolutie a tehnicii- Inlocuirea a ceea ce este periculos- Prioritatea masurilor de protectie colectiva, fata de cele individuale- Instruirea adecvata a lucrurilorIn mod cert un mediu de lucru sigur si sanatos la care se asociaza masuri de prevenire a accidentelor (legate de munca) si a imbolnavirilor (profesionale) si masuri de mentinere a unei bune sanatati fizice, mentale si emotionale devine atractiv.La nivelul organizatiei, in acest domeniu au responsabilitati :1. managerii, care :- supravegheaza permanent starea de sanatate si securitate a angajatilor- asigura instruirea personalului pentru a constientiza importanta pastrarii sanatatii, protectiei si securitatii muncii- cerceteaza si analizeaza cauzele accidentelor si a imbolnavirilor profesionale2. specialistii din compartimentul resurse umane care :- elaboreaza si coordoneaza programele de sanatate, de protectie si de securitate a muncii- efectueaza cercetari asupra factorilor si conditiilor care au provocat accidente si boli profesionale si propune masuri de prevenireDeciziile privind securiatea si sanatatea in munca au la baza sistemul legislativ roman (Legea 90/1996) si principiile Directivei administrative 89/391/CEE, care vizeaza :- evitarea riscurilor de accidente si imbolnavire profesionala- minimalizarea riscurilor care nu pot fi evitateMai nou a aparut conceptul de Management al Securitatii Maxime (MSM) care are la baza declaratia de intentie a angajatorului prin care se recunoaste ca :- securitatea angajatilor este de importanta deosebita- securitatea are prioritate in raport cu eficienta- securitatea angajatilor atrage dupa sine avantaje si dezavantaje- va fi riguros respectata legislatia privind SSMIntegrarea OrganizationalaIntegrarea este activitatea MRU care asigura asimilarea noilor angajati (prin caracteristicile lor) in mediul socio-profesional si adaptarea acestora la cultura grupului si a organizatiei din care urmeaza a face parteProcesul integrarii are loc intre angajati (care invata) si organizatie, fiind suma dinamica a proceselor de socializare si de profesionalizare (procese care se petrec simultan) si au ca rezultanta un nou concept de complexitate superioara si anume cel de integrare organizationala.

Page 40: Atestat TRADUCTOARE INDUCTIVE