COLEGIUL ECONOMIC ,,TRANSILVANIA

Str. Climanului Nr.1RO-540074 Trgu MureTEL. +40.365-882.796FAX. +40.365-730.975e-mail: eco_transilvania@yahoo.comweb: http://colegiuleconomictransilvaniatgmures.info

ROMNIAMINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII TIINIFICEColegiul Economic Transilvania, Trgu Mure

Proiect de specialitate pentru obinereacertificatului de competen profesional

Profil: ServiciiSpecializare: Tehnician n activiti economice

Coordonator, Absolvent,Prof. Moldovan Elvira Oltean Marius Clin

Trgu Mure-Iunie 2015-

CONTABILITATEA CREDITELOR BANCAREPE TERMEN SCURT

CUPRINS

Argument.51. Capitolul I Diagnosticul juridic al societi Primria Snpetru de Cmpie.61.1 Obiectul de activitate al societii Primria Snpetru de Cmpie.61.2 Structura organizatoric a societii Primria Snpetru de Campie..6

2. Capitolul II Credite bancare pe termen scurt datorie financiar.72.1 Definiie, noiuni i principiile creditelor bancare...72.2 Tehnici de acordare a creditelor bancare pe termen scurt.132.3 Documente specifice creditelor bancare15

3. Capitolul III Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt17 3.1 Prezentarea conturilor privind creditele bancare pe termen scurt173.2 Studiu de caz privind creditele bancare pe termen scurt17

4. Capitolul IV Managementul calitii..23 4.1 Definiia managementului calitii.234.2 Certificatul de calitate235. Capitolul V Diverse.255.1 Concluzii..2552 Bibliografie..265.3 Anexe..27

Argument Pentru a-i realiza obiectul de activitate in vederea obinerii de profit, orice intreprindere cu activitate industrial, comercial, de servicii sau de alt natur, efectueaz inmod curent tranzacii de cumprri i vnzri de bunuri i servicii.Operaiile curente de cumprri i vnzri de bunuri i servicii dau coninut funciei comerciale a unei firme i se efectueaz pe baza politicilor de cumprri i vnzri stabilite de managerii firmei n capul societilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea mrfurilor la pre cu amnuntul numrul tranzaciilor de cumprri si vnzri este nelimitat in cursul unei perioade de gestiune luat n considerare, deoarece mrfurile sunt acele elemente de stocuri care se achiziioneaz in vederea revnzrii fr a suferi modificri sau cu modificri neeseniale .Derularea operaiunilor de cumprri si vnzri de mrfuri se face de regul plecnd de la preul de vnzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adic preul definitive negociat ntre vnztor i cumprtor. Mrfurile la pre de vnzare cu amnuntul presupun o evaluare initial la pre de vnzare , ajungndu-se la valoarea preului cu amnuntul prin aplicarea marjei brute. Pentru realizarea funciilor contabilitii: de informare, decizie i control, este necesar ca n urma lucrrilor curente de contabilitate s se sintetizeze periodic informaiile generate de conturi i calculele contabile, n documente de sintez expresiv i relevante, accesibile nu numai specialitilor, ci i celor interesai de gestiunea unitii patrimoniale n calitate de:investitor, administrator, banc, creditor, fiscalitate i alte organisme economice i sociale.Aceste documente de sintez constituie obiectul de baz al contabilitaii financiare, deoareceredau o imagine fidel asupra situaiei patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare antreprinderii

Capitolul I Diagnosticul juridic al societi Primria Snpetru de Cmpie

1.1 Obiectul de activitate al societii Primria Snpetru de Cmpie *Administraie public

1.2 Organigram

Primar

Compartiment audit internConsiliul local

Compartiment buget, finane i resurse umaneSecretarViceprimarCabinetul Primarului

Compartiment registru agricolCompartiment asisten socialCompartiment relaii cu publiculCompartiment administrativ

Capitolul II Credite bancare pe termen scurt datorie financiar 2.1 Definiie, noiuni i principiile creditelor bancare

Creditul - reprezinta o valoare actuala care se transmite de la un creditor (investitor sau imprumutator) unui debitor (imprumutat) care se angajeaza sa-l ramburseze, dupa un timp, in conditiile specificate in contractul de credit, in cadrul caruia debitorul promite plata dobanzii pentru a remunera pe debitor. Desi relatiile de credit au existat si in economiile premonetare (schimburi de bunuri actuale contra unor bunuri viitoare cu scopul de a sustine o afacere prezenta, de a asigura consumul actual), in economia actuala creditul ia forma unei relatii banesti intre creditor si debitor. Creditul este un mijloc de corelare a posibilitatilor de finantare existente in societate cu nevoile productiei si ale consumului. Aparitia relatiei dintre creditor si debitor este legata de existenta concomitenta a unor agenti economici care dispun de resurse banesti temporar disponibile si a altora care au nevoi suplimentare de astfel de resurse. Astfel, apare o piata a creditului in cadrul careia se confrunta oferta si cererea de credit. Caracteristici : Subiectele raportului de credit: creditorul si debitorul. Prezinta o mare diversitate in ceea ce priveste apartenenta la structurile social ecnomice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale. O ierarhizare generala presupune urmatoarea structura: agentii economici, populatia si statul.**Agentii economici. In calitate de creditori, manevreaza importante disponibilitati monetare, din fluxul carora au loc considerabile degajari cu caracter temporar ce pot fi angrenate in procesul de creditare. Pe de alta parte, prin repartizarea profitului, constituie fonduri si rezerve, remunereaza actionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale. Agentii economici au calitate de debitori prin creditele temporare pentru desfasurarea activitatiii si pentru dezvoltare.**Populatia. Cresterea veniturilor populatiei prin angajarea masiva in procesele economice, prin cresterea productivitatii muncii, prin capacitatea de prevedere si economisire, a facut din populatie un factor major in desfasurarea raporturilor de creditPopulatia are calitate de creditor atunci cand resursele disponibile sunt plasate la banci (bancile sunt imprumutate) sau cumpara obligatiuni si titluri lansate de diferite entitati economice guvernamentale (ex. : bonuri de tezaur). In calitate de debitor, populatia imprumuta resurse pentru anumite nevoi : investitii imobiliare, bunuri de consum, bunuri de folosinta indelungata, pentru plata anumitor servicii (studii, sanatate).**Statul. In calitate de debitor, alaturi de intreprinderi si populatie, se afirma statul, prin contractarea creditului public , pentru finantarea deficitelor.

Dobnda: Reprezinta pretul creditului. Asimilate costului creditului sunt si comisioanele aferente acestuia. Dobanda reprezinta pretul capitalului utilizat, sau chiria pe care o plateste debitorul pentru dreptul care i se acorda, cel de a folosi capitalul imprumutat. In general, nivelul dobanzii se coreleaza cu rata profitului obtinuta de intreprinzator. Cuantificarea dobanzii se realizeaza prin utilizarea ratei dobanzii, care se constituie intr-un instrument de influentare a cererii si ofertei de credite. Un nivel redus al ratei dobanzii antreneaza o cerere sporita de credite, ceea ce determina efecte favorabile asupra productiei si economiei, dupa cum un cost ridicat al creditelor, respectiv o rata a dobanzii ridicata, genereaza diminuarea cererii de credite. Luarea in considerare a ratei inflatiei, comparativ cu rata dobanzii utilizata in contractul de credit, conduce la constatarea faptului, ca in perioadele cu inflatie sporita, creditele constituie pentru debitori o modalitate perfecta de finantare. In functie de acelasi element, inflatia, se utilizeaza in raporturile de credit, doua tipuri de dobanda : Dobanda fixa acelasi nivel pe toata durata creditului Dobanda variabila nivele diferite in functie de conditiile contractuale

Funciile creditului:

Prin natura lui, creditul indeplineste o serie de functii socia-economice pozitive:*Creditul faciliteaza sporirea capitalului real, favorizand o mai buna utilizare a factorilor de productie existenti. Prin intermediul creditului, resursele banetsi existente pot fi valorificate in sensul sporirii productiei nationale, din pasive devin active.*Contribuie la concentrarea activitatilor economice in unitati mari. Faciliteaza distribuirea si redistribuirea resurselor banesti intre diferite intreprinderi si ramuri economice, orientandu-le spre unitatile mai bine situatie pe piata, sporindu-le forta concurentiala, profitul incasat si patrimoniul de care dispun.*Accelereaza tranzactiile comerciale. Creditul usureaza desfacerea marfurilor pe scara mare. Comerciantul detailist obtine marfuri pe credit in schimbul unui efect comercial pe care comerciantul angrosist o poate sconta la o banca, daca nu poate astepta restituirea sumei de catre debitorul sau.*Sporeste viteza de rotatie a monedei si contribuie la dimensionarea ei. Banii de credit contribuie si la sporirea cantitatii mijloacelor de plata in economia nationala, influentand si in sensul modificarii structurii lor.*Exercita o influenta benefica asupra consumului, prin posibilitatea cumpararii pe credit si a platii in rate a unor bunuri de folosinta indelungata.

Clasificarea creditului: Daca banii au cunoscut un proces continuu de generalizare si universalizare, creditul, dimpotriva, s-a concretizat si s-a diversificat din ce in ce mai mult.Criteriile care determina delimitare principalelor tipuri de credit sunt : Persoana creditorului Modalitatea specifica de formare si utilizare a capitalurilor disponibile Persoana debitorului Dimensiunile si dinamica necesitatilor debitorului si modul de folosire a capitalurilor imprumutate Obiectul creditului si sfera de utilizare Duratele de constituire a capitalului disponibil si de utilizare de catre imprumutati. Pe baza acestor criterii, raporturile de credit se structureaza astfel :A. Creditul commercialB. Creditul obligatorC. Creditul ipotecarD. Creditul de consumE. Creditul bancar

A. Creditul commercial In tari cu economie de piata dezvoltata, creditul comercial detine o pondere importanta ca sursa de finantare (Japonia - 30%, Franta - 20%, SUA 10%). Creditul comercial este acel credit acordat intre producatori si comercianti prin vanzarea marfurilor, in schimbul unor instrumente de credit (sau efecte de comert). De asemenea reprezinta o amanare la plata, acordata de un furnizor de marfuri sau de servicii, clientului. Acordarea de credite sub forma de marfa isi are originaea in procesul diviziunii primare a muncii , atunci cand, din masa producatorilor s-au desprins comercianti, agenti economici specializati in desfacerea marfurilor. Resursele partenerilor de afaceri constituie una dintre cele mai vechi si eficace modalitati de atragere de resurse financiare de catre un intreprinzator. Aceasta solutie de finantare a ciclului de exploatare se poate utiliza atat in relatiile cu furnizorii de materii prime, materiale, utilitati, cat si cu distribuitorii si clientii firmei. Astfel in relatiile cu furnizorii se primesc materii prime, materiale, semifabricate, care se folosesc in procesul de productie, iar plata lor se efectueaza dupa o anumita perioada convenita de parti si stipulata in contract. Utilizarea acestor resurse materiale livrate de furnizori fara a le plati echivaleaza cu atragerea de catre firma a unui capital de valoarea respectivelor resurse, fara dobanda. Astfel se evita apelarea la un credit bancar curent pentru plata furnizorilor. Pentru a-si consolida pozitia pe piata, pe langa imbunatatirea calitatii utilitatilor oferite si a preturilor practicate, competitia se da si prin facilitatile acordate clientilor. Din randul acestora din urma o importanta deosebita o au facilitatile financiare referitoare la vanzarile pe credit si la rabatul acordat celor ce platesc cash. Vanzarile pe credit au drept consecinta imediata amanarea incasarilor si aparitia unui debit specific sub forma soldului contului clienti. Obligatia de plata se materializeaza in efectele de comert: cambie si bilet la ordin. Experienta practica evidentiaza ca instrumentul de plata cel mai des utilizat este biletul la ordin.Politica de credit comercial, promovata de firma furnizoare, trebuie sa cuprinda: Perioada creditului. Reprezinta intervalul de timp pe care firma furnizoare il acorda clientilor sai pentru a efectua plata. In stabilirea perioadei se au in vedere urmatoarele aspecte: natura economica a produsului, circumstantele financiare ale firmei furnizoare, situatia financiara a cumparatorului. Rabatul acordat pentru urgentarea platii urmareste pe de o parte sa atraga noi clienti, care il apreciaza ca fiind un mod de reducere a pretului, iar pe de alta parte o reducere a perioadei de incasare a vanzarilor, deoarece anumiti clienti vor plati mai repede pentru a beneficia de avantajul acordarii acestuia. Calitatea creditului se refera la forta financiara minima a clientilor pentru a se acorda creditul. Pentru masurarea calitatii creditului exista mai multe metode, cum sunt: sistemul celor 5 C (caracter, capacitate, capital, colateral, conditii), gestiunea prin exceptie, credit scoring-ul. Politica de incasari evidentiaza duritatea sau lejeritatea in urmarirea platii, iar rata de transformare a creditelor comerciale in bani cash reflecta eficienta acestei politici.Astazi sunt tot mai dese cazurile in care agentii economici romani beneficiaza de credite comerciale de la marile companii producatoare de utilaje din strainatate. Este adevarat ca pentru asemenea credite se folosesc cel mai des garantiile bancare. De asemenea, specific pentru economiile de tranzitie este existenta unui credit comercial salbatic , fara acorduri sau contracte, prin care beneficiarul plateste cu foarte mare intarziere sau nu mai plateste deloc, volumul acestor arierate ajungand la nivele foarte mari.

B. Creditul obligatorIn economiile moderne, creditul obligatar detine o pondere importanta, care se masoara ca pondere a datoriei publice fata de produsul intern brut.Creditul obligatar se refera la relatiile de credit in care partenerii sunt institutiile statale sau intreprinderile economice in calitate de debitori, care emit obligatiunile, in aceasta calitate, si creditorii, subscriitori si detinatori ai acestor obligatiuni, care-si angajeaza astfel capitalurile, in vederea obtinerii unui venit sigur sub forma de dobanzi.Obligatiunea reprezinta astfel inscrisul care consemneaza raportul de credit si forma prin care se desfasoara in principal.Obligatiunea este un titlu de recunoastere a datoriei care reprezinta o creanta financiara pe care detinatorul (creditorul) o are asupra emitentului (debitorul) sau, altfel spus, o promisiune scrisa de a plati o suma de bani (principal) la o data stabilita. Detinatorul incaseaza de regula, periodic, dobanzile convenite in raportul de credite.Emitentii de obligatiuni pot fi : Statul. Tezaurul (Ministerul Finantelor) sau institutiile locale (primarii, prefecturi) contracteaza credite obligatare prin lansarea titlurilor de imprumut (obligatiuni, bonuri de tezaur) in scopul acoperirii deficitului bugetar. Rambursarea acestor credite se face din fonduri speciale de amortisment al datoriei publice, din surse bugetare curente sau din excedente bugetare. Societatile comerciale. Acestea prefera emisiunea de obligatiuni ca forma de mobilizare a capitalurilor pe termen lung, obligatiunile respective fiind denumite obligatiuni corporative. Intreprinderile (de obicei societatile pe actiuni), avand o structura data a capitalului si a actionariatului (existand o repartizare data a puterii in consiliul de administratie) evita noile emisiuni de actiuni ca sursa de sporire a capitalurilor, situatie care ar putea duce la schimbarea raportului de forte. Astfel se explica preferinta pentru imprumutul obligatar, in opozitie cu posibilitatea de sporire a capitalului propriu prin emitere de actiuni.

Dupa modalitatile de lansare: Emisiunea de obligatiuni si distribuirea directa de catre organismul emitent Emisiunea de obligatiuni si lansarea prin intermediul unui sindicat sau consortiu format din banci comerciale si institutii financiare.Ca tipologie a obligatiunilor, se disting: Obligatiuni cu venit fix Obligatiuni indexabile Obligatiuni cu rata variabila a dobanzii Obligatiuni convertibile in actiuni Obligatiuni cu cupon reinvestitCa modalitati de rambursare, se prezinta urmatoarele : Rambursarea prin anuitati constant Rambursarea prin amortismenre constante Rambursarea la sfarsitul perioadei Rambursarea prin tragere la sorti.

C. Creditul ipotecar:Creditul ipotecar reprezinta principala modalitate de sprijinire a proprietatii imobiliare.Acesta presupune o conventie intre creditor si imprumutat, in care se prevad urmatoarele : Proprietatea ce serveste ca garantie a rambursarii imprumutului Conditiile de remunerare si scadentele de rambursare Penalitatile in caz de rambursare anticipata (partiala sau integrala) a creditului Circumstantele in care prin nerespectarea conditiilor de imprumut debitorul poate pierde proprietatea

Principalul tip de imprumut cu ipoteca prezinta o suma de rambursare si o rata a dobanzii fixa (constanta si identica). Rambursarile periodice sunt prevazute pe intreaga perioada si fiecare rambursare cuprinde dobanda si suma cu care se reduce datoria in curs6 . In cadrul ratei fixe, in timp, scade partea privind dobanzile si creste partea privind rambursarea propriu-zisa.In ultimul timp s-au dezvoltat si alte tipuri de credite ipotecare cum ar fi: Imprumut pe ipoteca cu dobanzi variabile (acum se foloseste si dobanda variabila dupa evolutiile fluctuante ale ratei dobanzii din anii 80). Imprumut pe ipoteca cu rambursare progresiva Imprumut pe ipoteca inversat, purtator de anuitati.

D. Creditul de consum Creditul de consum este creditul pe termen scurt, mediu sau lung, acordat persoanelor individuale destinat a acoperi costul bunurilor si serviciilor de care beneficiaza prin reteaua de comercializare si servicii, sau pentru recreditarea creantelor contractate in acest scop. Creditorii includ institutiile de credit, companiile financiare, institutiile de economii, comerciantii de detaliu. Creditul de consum a existat initial sub forma crreditului deschis , respectiv a posibilitatii pe care comerciantul o acorda clientilor solvabili de a achizitiona marfuri portivit necesitatilor, urmand ca lichidarea datoriilor sa se faca ulterior. Forma astfel practicata a fost considerata drept credit cu rambursare neesalonata. De la inceputul secolului XX, productia de masa de bunuri de folosinta indelungata si necesitatea de a asigura accesul deschis la acestea a cumparatorilor a determinat dezvoltarea unor norme specifice de creditare, precum si a unei retele ample de institutii de credit, in mare parte legate de firmele producatoare. Atfe, cea mai mare parte a creditelor de consum exista si se acorad sub forma creditelor esalonate, forma in care termenii raportului de credit (plafonul acordat, cuantumul ratelor, scadenta) se stabilesc la acordarea creditului. O forma deosebita a creditelor esalonate o reprezinta creditul revolving, aparut la sfarsitul anilor 30. Aceasta forma s-a extins o data cu amplificarea utilizarii cartilor de credit.Elementele caracteristice a creditului revolving sunt: Se acorda in cadrul unei conventii stabilite intre parti Permite debitorului sa efectueaza cumpararile sau sa obtina imprumuturi fie direct asupra creditorului, fie indirect prin cartile de credit, in momentul oportun pentru el Debitorul are posibilitatea sa efectueze plata fie in totalitate pentru creditul in curs, fie prin plati partiale, periodice, dupa posibilitati.

E. Creditul bancar: Creditul bancar cuprinde o sfera larga de raporturi de credit, pe termen scurt, mediu sau lung, privind operatii bazate pe inscrisuri sau fara, garantate sau negarantate, pe obiect de credit sau global. In raporturile de credit cu institutiile de credit se pot angaja persoanele juridice (au calitatea de agenti economici) si persoanele fizice. Raporturile de credit ale intreprinderilor cu bancile sunt de regula reciproce. Pe de o parte, intreprinderile formeaza depozite pe care bancile le utilizeaza ca resurse. Pe de alta parte, bancile acorda credite intreprinderilor pentru nevoile lor de productie curenta sau cu recuperare ulterioara, pentru investitii. Clasificarea creditului bancar si trasaturile definitorii ale acestuia vor fi prezentate in capitolele urmatoare, derularea acestui tip de credit fiind obiectul de studiu al acesti curs.

2.2 Tehnici de acordare a creditelor bancare pe termen scurt

Acordarea creditului. Creditul poate fi consimtit prin cadrul unei tranzactii unice: acordarea unui imprumut, vanzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit. Pentru consimtirea tranzactiei, respectiv acordarea creditului, creditorul trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului. In acest sens, bancile isi creeaza un cadru propriu de informare si documentare pentru studierea capacitatii de plata si, respectiv, a potentialului economic al firmelor. Consemnarea si transferabilitatea. Acordurile de credit sunt consemnate, in marea lor majoritate, prin inscrisuri, instrumente de credit a caror forma de prezentare implica aspecte multiple si diferentiate. Esential in aceste instrumente este obligatia ferma a debitorului privind rambursarea imprumutului, respectiv dreptul creditorului de a I se plati suma angajata. Transferabilitatea intrumentelor de credit poate avea loc direct intre investitori sau indirect, in cadrul pietelor de capital si financiare. Transferul direct este desfasurat de obicei, in cadrul raporturilor directe de credite privind circulatia cambiei, a cecului, in timp ce obiect al pietelor financiare sunt obligatiile statului (bonuri de tezaur) sau ale intreprinderilor.FNGCIMM contribuie la finantarea infiintrii i dezvoltrii societilor comerciale venind n completarea finanrilor de care au nevoie. El garanteaza creditele acordate de bncile comerciale n limita a maxim 75% i poate susine ideile de afaceri i prin finanri directe.Obiectivele strategice au n vedere: Imbunatatirea accesului la finanare al ntreprinderilor mici i mijlocii care au proiecte de afaceri viabile, dar care nu dein suficiente garanii materiale sau resurse financiare Cresterea volumului de investiii realizate de ntreprinderile mici i mijlocii Susinerea politicii economice i sociale a Guvernului, a politicii acestuia n domeniul ntreprinderilor mici i mijlocii.Prin activitateasa, aceasta institutie contribuie la lansarea activitii ntreprinderilor nou-infiinate, la alinierea la cerinele Uniunii Europene, la dezvoltarea i creterea competitivitii ntreprinderilor existente, la sporirea valorii adugate realizate de sectorul IMM i la crearea de noi locuri de munc n acest sector.FNGCIMM sprijina ntreprinztorii din toat tara s i mplineasc avantajul competitiv i excelena n afaceri, prin acordarea de garanii financiare, n completarea propriilor garaniilor materiale, necesare obinerii unui credit sau a altor instrumente financiare de la bncile comerciale i prin acordarea de finanri directe.Garaniile oferite de FNGCIMM SA reprezint cele mai lichide garanii pe care instituiile finanatoare le pot obine.Fondul colaboreaza cu instituiile financiare n baza unor convenii de lucru, n care sunt prevzute obligaiile prilor semnatare, valoarea i modul de plat al comisionului de garantare, calculul i modalitatea de plat a garaniei acordate.Garania Fondului se emite la solicitarea instituiilor financiare pentru finanri aprobate, pe baza analizei proprii a Fondului a documentelor prezentate de ctre banc, care atest eligibilitatea beneficiarului i posibilitatea acestuia de a-i achita obligaiile de plat.Nivelul garaniilor maxime oferite de Fond per beneficiar este corelat cu ncadrarea n limitele de expunere, cu tipul beneficiarilor ce formeaz piaa int i reprezint o oferta avantajoas raportat la procentul maxim de acoperire a creditului prevzut n Conveniile 25 de colaborare n baza crora se solicit acordarea garantiei. Pentru garaniile acordate Fondul percepe un comision de garantare, a crui valoare se calculeaz prin aplicarea unui procent la volumul garaniei acordate pentru creditele pe termen scurt, respectiv la soldul anual al garaniei acordate pentru creditele pe termen mediu si lung.Pentru garaniile pe termen mediu i lung comisionul de garantare se ncaseaz anual, ceea ce constituie un avantaj pentru beneficiar. Pentru garaniile pe termen scurt comisionul de garantare se ncaseaz ntr-o singur tran la momentul acordrii garaniei. Comisionul de garantare se calculeaz n funcie de Convenia de colaborare n baza creia finanatorul solicit acordarea garaniei.

Societatile de asigurare a creditului

Dezvoltarea pietei asigurarilor in ultimii ani, ca si nevoia acoperirii riscurilor financiare rezultate din creditele acordate de diversele institutii de credit au determinat aparitia in oferta asiguratorilor a unui nou produs - asigurarea de credit. Asiguratorii accepta sa acopere riscurile de credite, ca urmare a neincasarii de catre banca a ratelor de credit de la debitorii aflati in imposibilitate de plata.Beneficiarii finali ai acestui tip de asigurare sunt institutiile de credit si in mod deosebit bancile comerciale, bancile de economii (CEC) sau societatile financiare care sunt interesate sa-si asigure capitalul imprumutat. Riscul asigurat se refera exclusiv la pierderile financiare pe care asiguratul le-ar suferi ca urmare a incapacitatii de plata si/sau insolvabilitatii certe si dovedite prin acte ale debitorilor sai, persoane juridice sau fizice.In cazul creditelor acordate persoanelor fizice de catre banci, se solicita diverse tipuri de asigurari, cele mai uzuale fiind asigurarea imobilului (in cazul creditelor ipotecare) si asigurarea de viata a imprumutatului.Modul de functionare a asigurarii riscului de neplata este urmatorul : Persoana fizica imprumutata este beneficiarul politei de asigurare, pe care va fi obligata sa o cesioneze bancii imprumutatoare. In cazul producerii evenimentului asigurat (neplata sumelor scadente), asiguratorul va plati bancii suma asigurata, determina conform conditiilor contractuale. In cazul in care asiguratorul, dupa ce plateste bancii, se indreapta cu o actiune in justitie impotriva imprumutatului, acesta se poate expune la plata unor sume mai mari decat creditul, urmand sa plateasca asiguratorului sume ce acopera capitalul, dobanda si penalitatile de intarziere, precum si costurile de executare silita, in cele din urma. Pe de alta parte, de la caz la caz, prima de asigurare poate acoperi numai capitalul, situatie in care banca imprumutatoare se va putea indrepta direct impotriva imprumutatului pentru diferenta (dobanzi, penalitati, costuri de executare). Mai mult, in cazul neplatii creditului, imprumutatul va fi inregistrat ca rau-platnic la Centrala Riscurilor Bancare, cu consecinta imposibilitatii temporare sau permanente a contractarii de credite pe viitor.

2.3 Documentele specific creditului

Registrul jurnalserveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a modificarii elementelor de activ si de pasiv ale unitatii. Numerotarea filelor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor.Registrul jurnal se intocmeste lunar, prin inregistrarea cronologica a documentelor in care se reflecta miscarea elementelor de activ si de pasiv ale unitatii.In cazul in care unitatea foloseste jurnale auxiliare, totalul lunar al fiecaruia se poate trece in registrul-jurnal.Registrul-jurnal se editeaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile unitatii.In cazul in care o unitate are subunitati dispersate teritorial care conduc contabilitatea pana la balanta de verificare, registrul-jurnal se poate conduce de catre subunitati, cu conditia inregistrarii acestuia la nivelul subunitatii.In coloana 1 se inscrie numarul curent al operatiunilor inregistrate incepand de la 1 ianuarie, sau de la inceputul activitatii, pana la 31 decembrie, sau incetarea activitatii.In coloana 2 se trece data (anul, luna, ziua) cand se efectueaza inregistrarea in registru.In coloana 3 se trece felul documentului (factura, chitanta, jurnalul privind operatiunile de casa si banca, jurnalul decontarilor cu furnizorii etc.), precum si numarul si data acestuia.In coloana 4 se trece felul operatiunii, dandu-se explicatiile in legatura cu operatiunea respectiva. Aceasta coloana se completeaza numai atunci cand este cazul.In coloanele 5 si 6 se trece simbolul conturilor debitoare si, respectiv, creditoare.In coloanele 7 si 8 se trec sumele totale, debitoare si creditoare din documentul respectiv (bon, factura, jurnal auxiliar, nota de contabilitate etc.).Lunar se totalizeaza sumele debitoare si sumele creditoare.3. Nu circula, fiind document de inregistrare contabila.4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.In conditiile conducerii contabilitatii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor, fiecare operatiune economico-financiara se va inregistra prin articole contabile, in mod cronologic, dupa data de intocmire sau de intrare a documentelor in unitate.

Contractul de credit

Contractul de credit este contractul prin care un creditor acord, promite sau stipuleaz posibilitatea de a acorda unui consumator un credit sub form de amnare la plat, mprumut sau alte faciliti financiare similare (art. 7 pct. 2 din ordonan).n acelai context; ordonana reglementeaz i contractul de credit legat, drept un contract de credit n care sunt ntrunite, n mod cumulativ, dou condiii:- creditul n cauz servete exclusiv finanrii unui contract care are ca obiect furnizarea anumitor bunuri sau prestarea unui anumit serviciu;- contractul de credit i contractul de achiziie de bunuri sau servicii formeaz, din punct de vedere obiectiv, o unitate comercial2.Ca excepie, potrivit art. 2 alin. 2, dispoziiile ordonanei nu se aplic n caz de:- contracte de nchiriere sau de leasing, n cazul n care obligaia de cumprare a obiectului contractului nu este stabilit nici prin respectivul contract, nici prin alt contract separat;- contracte de credit sub forma descoperitului de cont, pe baza crora creditul trebuie rambursat n termen de o lun;- contracte de credit pe baza crora creditul este acordat fr dobnd i fr alte costuri, precum i contracte de credit cu termen de rambursare ntr-o perioad de 3 luni i pentru care sunt de pltit numai costuri nesemnificative;1- contracte de credit acordate de ctre un angajator angajailor si cu titlu accesoriu, ca sprijin pentru acetia, fr dobnd sau cu o dobnd anual efectiv mai mic;- contracte de credit ncheiate cu firmele de investiii;- contracte de credit care sunt rezultatul unei hotrri pronunate de o instan sau de o alt autoritate;- contracte de credit referitoare la amnarea, cu titlu gratuit, a plii unei datorii existente, nenelegndu-se prin acestea contractele de restructurare, de reealonare etc.;- contracte de credit la ncheierea crora consumatorului i se cere s pun la dispoziia creditorului un bun mobil, cu titlu de garanie, i n cazul crora rspunderea juridic a consumatorului este strict limitat la respectivul bun mobil oferit drept garanie;- contracte de credit referitoare la credite acordate unui public restrns pe baza unei dispoziii legale de interes general.De precizat c, potrivit art. 3-6 din ordonan, dispoziiile ordonanei se aplic numai parial urmtoarelor categorii:- contractelor de credit sub forma descoperit de cont", potrivit crora creditul trebuie rambursat la cerere sau ntr-o perioad de maximum 3 luni;- contractelor de credit sub forma descoperit de cont cu aprobare tacit";- contactelor ncheiate de o organizaie care este constituit n avantajul reciproc al membrilor si;- contractelor de credit care prevd punerea de acord a creditorului, cu privire la metodele de amnare la plat sau de rambursare.

Capitolul III- Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt3.1. Prezentarea conturilor privind creditele bancare pe termen scurt

Creditele bancare pe termen scurtSe evidentiaza cu ajutorul conturilor din clasa 5Trezorerie grupa 519Credite bancare pe termen scurt, cu urmatorul continut:5191 Credite bancare pe termen scurt5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scaden5193 Credite externe guvernamentale5194 Credite externe garantate de stat5195 Credite externe garantate de bnci5196 Credite de la trezoreria statului5197 Credite interne garantate de stat5198 Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen scurtObtinerea unui credit pe termen scurt5121 Conturi la banci in lei = 5191 Credite bancare pe termen scurt Inregistrarea dobanzii de plata la sfarsitul perioadei666 Cheltuieli privind dobanzile = 5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt Plata dobanzii5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt = 5121 Conturi la banci in lei Inregistrarea creditelor nerambursate la scadenta5191 Credite bancare pe termen scurt = 5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta

3.2. Studiu de caz privind creditele bancare pe termen scurt

Problem:1) Se primete de la banc un credit n valoare de 10 000 lei.2) Dobnda total este de 20%3) Anual se nregistreaz plata ratelor compuse din mprumut i dobnd4) Se primete un credit pe 3 luni de 9 000 lei5) Dobnda anual este de 10% calculate asupra ratelor nerambursate 6) Lunar se nregistreaz dobnda i plata ratelor

Rezolvare: 1)Primire credit

1621 P+C 10 0005121 A/P + D 10 0005121 = 1621 10 000 2)Dobnd totalDobnd = 10 000 x 20% x 5 = 10 0001682 P+C 10 000666 A+D 10 000

666 = 1682 10 000

3) Rambursare rat anual

Rat mprumut = = 2000Rat dobnd = = 2000

5121 = % 4 000 1621 2 000 1682 2 000

4) Primire credit 5121 A/P + D 9 000 5191 P + C 9 0005121 = 5191 9 000 5) Dobnda 666 A+D 1800 5198 P+C 1800 Prima lun 9000x10%x1= 900A doua lun6000x10%x1 = 600Ultima lun3000x10%x1 = 300

666 = 5198 1800

6)Rambursare rat lunarRat mp. = = 3000Rat dobnd = = 600 % = 5121 36005191 30005198 600

CAPITOLUL IV- Managementul calitii 4.1 Definiia calitii Calitatea reprezint aptitudinea unui produs sau serviciu de a satisface cerinele exprimate i implicite ale utilizatorilor.4.1.1Orientri n definirea calitii:-Orientarea transcendent: calitatea este considerat o entitate atemporal, fiind perceput de fiecare individ n mod subiectiv; nu este posibil definirea clar a calitii i nici msurarea ei;-Orientarea spre produs: opus orientrii transcendente; calitatea este considerat o mrime ce poate fi msurat exact i este definit ca fiind ansamblul caracteristicilor de calitate ale produsului; diferenele ce apar ntre caracteristici determin diferenele calitative ntre produse sau servicii;-Orientarea spre procesul de produce: calitatea reprezint conformitatea cu cerinele, fiind privit din perspectiva productorului; produsul este considerat de calitate atunci cnd corespunde specificaiilor cuprinse n standarde sau norme tehnice;-Orientarea spre costuri: calitatea este definit prin costuri i implicit prin preurile la care sunt comercializate produsele; un procent important din populaie apreciaz calitatea unui produs prin prisma preului cu care acesta poate fi achiziionat;-Orientarea spre utilizator: calitatea produsului reprezint aptitudinea de a fi corespunztor pentru utilizare ( fitness for use concept introdus de J. M. Juran, profesor american de origine romn); se consider c fiecare individ are preferine individuale, ce pot fi satisfcute prin caracteristici de calitate diferite ale produselor.

4.2 Conceptul de sistem de calitate Elementele sistemului de management al calitii, definite de standardul ISO 9001/ 2000, sunt structurate conform ciclului PEVA(Planific, Execut, Verific, Acioneaza). Cerinele privind sistemul de management al calitii au fost structurate pe urmtoarele seciuni:-Sistemul de management al calitii-Responsabilitatea conducerii-Managementul resurselor-Realizarea produsului-Msurare, analiz i mbuntire4.2.1 Caracteristici de calitate Calitatea unui produs este apreciat prin analizarea caracteristicilor de calitate care pot fi :-Caracteristici tehnice: proprieti fizice, chimice, biologice, intrinseci structurii materiale a produsului i determinate de concepia constructiv funcional a acestuia ;-Caracteristici psiho-senzoriale: vizeaz efectele de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe care produsele le au asupra utilizatoriilor prin form, culoare, gust , grad de confort;-Caracteristici de disponibilitate: reflect atitudinea produselor de a-i realiza funciile utile de-a lungul duratei de via.4.2.2 Definirea calitii n funcie de momentele circuitului tehnic al produselor-Calitate proiectat: exprim valorile individuale ale proprietilor produselor, la un nivel dorit, care joac rol optim.-Calitatea omologat: exprim valorile individuale ale proprietilor produselor, avizate de o comisie de specialiti.Are caracter etalon(referin).-Calitatea prescris: exprim nivelul valorilor individuale ale proprietilor produselor, nscrise n norme, standarde,specificaii-Calitatea contractat: exprim valorile individuale ale proprietilor produselor asupra crora s-a convenit ntre pri n cadrul unui contract-Calitatea real: exprim nivelul determinat, la un moment dat pe circuitul tehnic (livrare, transport, depozitare, stocare,vnzare); calitatea real se compar permanent cu calitatea contractat sau prescris4.2.3 Elemente de desfaurare a sistemului calitiiElementele de desfurare a sistemului de management al calitii, definite de standardul ISO 9001/2000 grupate pe cele patru seciuni sunt:Sistemul de management al calitii-cerine generale-cerine referitoare la documentaieManagementul resurselor-asigurarea resurselor-resurse umane-infrastructur-mediu de lucruRealizarea produsului-planificarea realizrii produsului-procese referitoare la relaia cu clientului-proiectare i dezvoltare-aprovizionare-producie i furnizare de servicii-inerea sub control a dispozitivelor de msurare i monitorizare4. Msurare, analiz i mbuntire-aspecte generale-monitorizare i analiz4.2.4 Caracteristicile unui sistem al calitii modern:-este orientat spre client;-procesul de ameliorare a calitii pornete de la nivelele ierarhice superioare;-fiecare angajat i cunoate i nelege propriile responsabiliti cu privire la obinerea calitii;-se ncearc prevenirea defectelor i nu doar corectarea lor;-calitatea ncepe s devin un mod de via(nu se mai accept compromisuri);-sistemul de management al calitii este flexibil, adaptndu-se cu uurin la noi exigene;-este posibil comunicarea deschis pe tema procesului de mbuntire a calitii. 4.3 Documente care atest calitatea 1. Caietul de sarcini: document tehnico - normativ care completeaz prevederile standardelor sau normelor tehnice cu o serie de parametri suplimentari; se elaboreaz prin conlucrarea furnizorului cu beneficiarul i stabilete, pe lng nivelul de calitate a produselor, metodele de control necesare, modalitile de recepie, ambalare, livrare etc.2. Norma tehnic: documentaia tehnico- economic n care sunt cuprinse prescripiile de calitate referitoare la un produs.3. Buletinul de analiz: document de certificare a calitii prin care se face o descriere detaliat a anumitor caracteristici fizice, chimice sau mecanice ale produsului, pe baza unor analize efectuate n laboratoarele de specialitate.4. Certificatul de omologare: documentul prin care se realizeaz omologarea produselor, cu scopul de a verifica dac noile produse corespund documentaiei tehnicoeconomice.5. Certificatul de garanie: documentul prin care se garanteaz cumprtorului calitatea produsului.6. Certificatul de calitate: documentul care atest calitatea produselor n raportul dintre unitile economice; trebuie s menioneze ncercrile fizice, mecanice, chimice,organoleptice i probele la care a fost supus produsul n conformitate cu documentele tehnico- normative sau alte condiii de calitate prevzute n contract.

Capitolul V- Diverse5.1 Concluzii n concluzie credit pe termen scurt destinat sprijinirii activitatii curente; acordat pentruacoperirrea temporara a deficitelor sau ciclurilor de capital de lucru, plati ale furnizorilor de materii prime, bunuri sau servicii, executarea contractelor destinate vanzarii sau retailului / distributiie. Avantajele creditelor bancare pe termen scurt:Abordare flexibila si rapidaBeneficiati de lichiditati in maximum 24 de ore de la semnarea contractului de creditAcoperirea a pana la 80% din valoarea efectelor de comertPuteti oferi clientilor termene de plata pana la 90 zile, mai lungi decat cele cu care i-atiobisnuitNu aveti nevoie de garantii materialeDobanzi si comisioane competitiveProduse personalizate in functie de necesitatile dumneavoastraCredtele pe termen scurt reprezinta solutia ideala de finantare pentru societatile careAu nevoie urgenta de capital de lucruDetin creante ce provin din livrari de marfuri, executari de lucrari si prestari de serviciiDoresc sa ofere/ ofera clientilor termene de plata mai lungiNu detin alte garantii in afara de propriile incasariSunt societati mici sau mijlocii

5.2 Bibliografie1. Legea contabilitii nr 82/1991 republicat cu modificrile i completrile ulterioare.2. Legea nr. 31/1990 privind societile comercialem, republicat cu modificrile i completerile ulterioare.3.Capot,Valentina.Finanareaafacerii,manualpentruclasaaXII,Editura Akademos Art, Bucureti, 20074. Pntea, Iacob Petru Contabilitatea financiar romneasc, Editura Intelcredo, Deva,20095. Dragan,C.M. Noile orizonturi ale contabilitatii, Editura Universitara,2009;6.Ristea,Mihai,Contabilitateafinanciarantreprinderii,EdituraUniver sitar,Bucureti, 20057. Dragan C.M. -ABACO - Contabilitatea pe intelesul tuturor",Editura ALPHA - DHL.Buzau ,20098. Monica Violeta. O afacere de succes!, Bucureti : Editura Economic, 20059.ALBU, Nadia.Instrumente de management al performanei, Bucureti :Editura Economic, 2003 10.ANGHEL, Oana. Contabilitate de gestiune : note de curs. EdituraFundaiei Universitare "Dunrea de Jos" din Galai, 2005.

5.3 Anexe