ArgumentMi-am ales tema “Mijloace materiale de promovarea activităţi de servire în unităţile de alimentaţie” deoarece consider că fară aceste mijloace o unitate de alimentaţie nu îşi poate atinge potenţialul maxim.

Conţinutul ştinţific al lucrării l-am structurat pe trei capitole în aşa fel încât să pot atinge fiecare aspect important al acestei teme.

În capitolul 1 am prezentat promovarea activiţăţi de servire. Promovarea se realizează prin manifestări comerciale şi promoţionale al cărui scop este atragerea atenţiei consumatorilor asupra mărci produsului printr-o prezentare cât mai atractivă determinăm astfel creşterea vânzărilor.

În cel de-al doilea capitol am prezentat materiale promoţionale in unitatea de alimentaţie.

Prin materiale promoţionale inţelegem publicitatea care presupune utilizarea unor mijloace şi tehnici specifice cum ar fi: reclama, publicitatea exterioară şi materiale publicitare.

În capitolul al treilea am realizat un studiu de caz privind prezentarea restaurantului Ramada şi materialele folosite in cadrul acestei unitaţi de alimentaţie.

Înainte de toate trebuie sa reţinem faptul că, atunci când o afacere este bună merită sa-i faci publicitate, dacă este ineficientă trebuie sa-i faci şi orice unitate economică indiferent de poziţia pe care o are pe piaţa, trebuie să aibă o politică promoţională, cu menţiunea foarte importanta ca informatiile trimise către clienţii potenţiali trebuie sa fie in concordanţă cu realitatea.

Orice individ care deţine o afacere işi doreşte sa fie una de success iar pentru a face acest lucru promovarea este esenţiala. Pentru o promovare cat mai eficientă trebuie sa folosim toate mijloacele de promocare existente pentru a ne propulsa şi a ne deosebi de restul unitaţilor.

Pentru elaborarea lucrării am utilizat informaţii de specialitate dintr-o bibliografie selectivă.

Cap I Promovarea activităţii de servire

1.1. Activitatea de servire a clientilor in unităţile de alimentaţie

Serviciul cu clientii reflectă abilitatea societăţii comerciale de a furniza constant si conştient consumatorilor săi ceea ce au nevoie si ceea ce-si doresc. De calitate, seriozitate şi promtitudine serviciului depinde de relaţia de lungă durată cu clienţii şi implicit cota vanzărilor si a profiturilor unităţilor economice.Furnizarea de servicii de calitate urmareşte atât asigurarea unei activităţi de lungă durată a firmei cât şi obţinerea satisfacerii consumatorilor. Oferta de produse şi servicii din unităţile de alimentaţie este, in general, foarte diversificată şi impune gasirea unor mijloace simple prin care să se asigure promovarea şi publicitatea eficientă a ofertei. Activitatea promoţională are o importanţa deosebită deoarece prin instrumentele de care dispune, le transmite consumatorilor informaţii specifice cu privire la produsele care influenţeaza direct decizia de cumpărare. Stabilirea segmentului de clienţi depinde de tipul de unitate, de amplasarea acestuia, de servicii de calitate furnizate şi de tipul de consumator:

- calitatea serviciilor şi se informeaza atent in prealabil.- Consumatorul credul: este persoana care apreciază, in primul rând,

bunele relaţii pe care le stabileşte cu personalul unităţii şi care trebuie tratată cu gentilitate si curtoazie.

- Consumatorul indiferent: este persoana care se limitează la nevoia de a mânca si de a bea în cadrul bugetului de care dispune, evitând, pe cât posibil, contactul cu personalul unităţii.

Activitatea de promovare reprezintă transmiterea pe diferite canale de comunicare a activităţii de producţie şi ieşire din unitatea respectivă având ca scop oferirea si dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de aceasta, faţă de marca sa, faţă de organizaţie în ansamblul ei.

Unităţile de alimentaţie nu trebuie să se limiteze la a oferi preparate culinare sau servicii de calitate pentru a caştiga un număr cât mai mare de clienţi trebuie să-i informeze in legătură cu avantajele pe care aceasta le oferă faţp de concurenţi

Activitatea complexă ce se desfăşoară în cadrul sectorului de alimentaţie publică presupune asigurarea condiţiilor optime pentru consumul într-un ambient specific a preparatelor culinare,băuturilor alcoolice şi nealcoolice,produselor de patiserie-cofetărie,combinate cu programe dedivertisment adecvate.Servirea consumatorilor cu preparate culinare şi

băuturi constituie un element de evaluare a graduluide civilizaţie a unei societăţi.Diversitatea unităţilor de alimentaţie publică asigură satisfacerea celor mai exigente preferinţe culinare,în condiţiile aplicării principiilor alimentaţiei raţionale,ştiinţificdeterminate.Gradul de civilizaţie al unei ţări poate fi comensurat şi de numărul persoanelor care apelează laserviciile oferite de unităţile de profil,de structura şi volumul activităţilor care concură la pregătirea şi servirea preparatelor culinare şi a băuturilor.

Alimentaţia publică este complexul de activităţi care asigură producerea unei game variate de preparate şi băuturi,asociate cu alte servicii specifice de servire ale acestora,care au ca scop finalsatisfacerea nevoilor consumatorilor,în condiţii de maximă calitate şi eficienţă

Prin urmare servirea consumatorilor se constituie în ansamblul de metode,mijloace şi sistemeutilizate pentru aprovizionarea,transportul,prelucrarea tehnologică,prezentarea şi oferirea spre consuma preparatelor culinare si a băuturilor,într-o unitate de alimentaţie publică.

Volumul, structura şi caracteristicile operaţiilor de servire sunt diferite,fiind determinate de natura şi particularităţile produselor servite,numărul consumatorilor şi preferinţele acestora,specificul unităţii dealimentaţie publică,nivelul de civilizaţie,gradul de specializare a personalului care prestează serviciile.Pentru executarea corectă a operaţiunilor de producţie culinară şi a serviciilor asociate acestora,s-auinstituit reguli bine definite,cu justificare ergonomică,care constituie de fapt tehnica de servire aconsumatorilor în unităţile de alimentaţie publică.Gradul de cunoaştere,însuşire şi formare adeprinderilor,concomitent cu respectarea şi aplicarea acestora,definesc în mare măsură potenţialul profesional şi calitatea serviciilor oferite.

Aplicarea corectă a regulilor de servire,implică:

-cunoaşterea inventarului de servire folosit;

-domeniul de utilizare şi manipularea ustensilelor specifice;

-modul de prezentare şi servire a preparatelor culinare;

-modul de prezentare şi servire a băuturilor alcoolice;

Ca în orice domeniu de activitate şi în special în acelea în care se manifestă relaţii cu oamenii, cum sunt cele ce se creează în unităţile publice de alimentaţie, care, pe lîngă rolul social şi economic, constituie un exponent al gradului de cultură şi civilizaţie umană, întreaga atmosferă şi toate acţiu-nile

ce se întreprind trebuie să se încadreze în reguli şi norme bine definite şi respectate cu stricteţe.

Aceste reguli, care au un caracter de etică şi de comportament interuman, prezintă şi aspecte pur tehnice, generate pe de o parte de modul exact şi unitar de executare a unor operaţii mecanice sau psiho-fizice, cât şi justificate din punct de vedere ergonometric şi de management.

De modul cum sunt aplicate aceste reguli, în condiţiile unei economii de piaţă, cu un caracter concurenţional pronunţat, depinde reuşita sau insuccesul agentului economic întreprinzâtor.

Plecându-se de la aceste succinte consideraţii, se apreciază că regulile de etică şi de tehnică a servirii clienţilor într-o unitate publică de alimentaţie, indiferent de forma de proprietate sau organizatorică, trebuie cunoscute, însuşite şi respectate.

Pe lângă operaţiile tehnice ce se efectuează de personalul din unităţi până la începerea activităţii de servire propriu-zise, arătate, se desprind operaţiile ce se realizează pe tot parcursul programului de funcţionare al fiecărei unităţi cuprinse in următoarele grupe: primirea clienţilor, prezentarea preparatelor şi băuturilor, primirea comenzilor de la clienţi, transmiterea comenzilor la secţii aducerea preparatelor şi băuturilor de la secţii, servirea preparatelor şi băuturilor, debarasarea meselor, întocmirea şi prezentarea notei de plată, încasarea banilor, despărţirea de clienţi. Înainte de a fi prezentată partea tehnică a servirii este necesar să se enumere regulile legate de comportarea personalului şi a celor de protocol pe toată perioada de funcţionare a unităţii.

TEHNICA SERVIRII DIFERITELOR TIPURI DE MESE

Formarea deprinderilor şi însuşirea cunoştinţelor privind caracteristicile şi modul de manipulare a obiectelor de servire folosite în saloanele unităţilor publice de alimentaţie, precum şi regulile de aranjare a meselor, de aducere, prezentare şi servire a diferitelor preparate culinare şi băuturi se pot materializa şi evalua în organizarea şi servirea succesivă a componentelor unor meniuri mai simple sau mai consistente, stabilite pentru diferite tipuri de mese ce se pot oferi, pentru satisfacerea opţiunilor diversificate ale clienţilor. Pentru organizarea şi servirea meniurilor la diferite tipuri de mese se vor stabili componentele acestora, în funcţie de care se vor executa operaţiile de aranjare a meselor, de pregătire, transportare şi servire a preparatelor şi băuturilor.

Prin meniu se înţelege totalitatea de preparate culinare şi alte produse alimentare, inclusiv băuturi alcoolice şi nealcoolice ce se servesc şi se consumă de una sau mai multe persoane la o singură masă.

Meniurile pot fi de mai multe feluri:

a) după numărul de preparate şi produse alimentare servite şi consumate:

— meniuri simple când se servesc şi se consumă un număr redus de preparate culinare sau produse alimentare, de exemplu: un preparat lichid cald şi o mâncare;

— meniuri complete când se servesc şi se consumă un număr mai mare de preparate culinare sau produse alimentare, ca de exemplu: gustare, preparate lichide calde, preparate din peşte, preparate pe bază de carne, cu garnitură şi salată, dulce de bucătărie sau produse de cofetărie;

b) după felul mesei la care se serveşte şi se consumă:

—meniu pentru mic dejun (masa de dimineaţă);

— meniu pentru dejun (masa de prânz);

— meniu pentru cină (masa de seară);

— meniu pentru masă festivă (banchet);

— meniu pentru recepţie;

—meniu pentru populaţia dintr-o anumită zonă geografică a ţării:

—meniu pentru turişti străini.

c) după structura şi componenţa preparatelor culinare:

— meniu consistent, când se consumă un număr mai mare de preparate sau produse alimentare cu un conţinut bogat în substane nutritive şi valori calorice;

— meniu pensiune, când se servesc şi se consumă două-trei feluri de mâncare diferite, dar la un preţ unic (fix) de vânzare:

— meniu de cruţare, când se consumă un număr mai redus de preparate sau produse alimentare cu un conţinut mai redus de substanţe nutritive sau valori calorice;

— meniu dietetic, când se servesc şi se consumă preparate culinare realizate din materii prime stabilite de un anumit regim alimentar, impus de starea sănătăţii clienţilor;

d) după momentul în care se stabilesc:

— meniuri a la carte, când meniul se stabileşte atunci când clienţii sunt la masă şi solicită preparatele sau băuturile servite consultând lista pentru meniuri;

— meniuri comandate, când acestea se stabilesc cu anticipaţie, înainte de sosirea clienţilor la masă.

La stabilirea meniurilor se va ţine seamă, de regulă, de următoarele elemente:

— structura clienţilor (vârstă, sex, naţionalitate etc.);

— anotimpul in care se pregătesc şi se consumă preparatele;

— timpul destinat pregătirii şi servirii meniului;

— tipul de masă la care se serveşte (mic dejun, dejun, cină etc.);

— valoarea nutritivă şi calorică a preparatelor şi băuturilor;

—preferinţele culinare şi tradiţia de consum;

— sursele de aprovizionare cu materii prime;

— regulile gastronomice care, în principal, prevăd evitarea includerii într-un meniu a următoarelor preparate:

— din materii prime de bază asemănătoare (exemplu: ciorbă de burta şi ciulama, ciorbă de perişoare şi ardei umpluţi, ciorbă de fasole boabe şi iahnie de fasole boabe, supă-cremă de cartofi şi garnitură din cartofi etc.):

— realizarea prin procedeu tehnologic similar: prăjire, coacere, fierbere (de exemplu: caşcaval pane şi peşte pane, peşte la grătar şi friptură la grătar, macaroane gratinate şi budincă gratinată etc.);

— din acelaşi sortiment de carne (de exemplu, ciorbă din carne de pasăre şi pui la ceaun, ciorbă din carne de porc şi friptură din carne de porc, mâncare din carne de iepure şi friptură din carne de vânat);

— din aceleaşi legume (exemple: peşte cu cartofi natur şi friptură cu cartofi prăjiţi, supă-cremă de mazăre şi friptură cu mazăre sote etc.);

— deserturi obţinute din aceeaşi materie primă (exemple: tarte cu căpşuni şi salată din căpşuni, îngheţată din ciocolată şi prăjitura pe bază de ciocolata).

Principalele reguli de servire şi de protocol

Din momentul când clienţii încep să intre în salon şi în timpul serviciului, personalul încetează orice fel de discuţie, glume sau certuri. Dacă membrii colectivului au de comunicat anumite probleme în legătură cu serviciul, trebuie să vorbească încet. Ordinele se dau discret. fără să fie observate de clienţi, folosindu.se mai mult un gest, un semn, o privire, pentru ca persoana care-l primeşte să ştie despre ce este vorba. Orice observaţie se face în oficiu, fără să se audă în salon. Se evită gesturile ample, vizibile şi repetate. deoarece produc ilaritate. În tot ceea ce întreprinde, personalul trebuie să fie politicos, amabil,respectuos.

În timpul când se efectuează operaţiile de servire. trebuie să se ţină seama de anumite reguli.

— Politeţea se exprimă prin atitudine, corectitudine şi sinceritate, prin atenţia şi promptitudinea cu care clienţii sunt serviţi. Aceştia trebuie să fie în permanenţă în atenţia personalului, să fie serviţi cât mai rapid şi în linişte

— Un serviciu rapid se obţine lucrându-se metodic, organizat, gândit întotdeauna, pentru a reduce numărul deplasărilor, evitarea oboselii şi asigurarea servirii rapide, se impune ca plecările şi venirile în salon, de la anexele acestuia şi către ele, să se facă cu un scop bine definit.

— Un bun serviciu se face în linişte, cu gesturi precise şi rapide. În acest fel se creează o atmosferă şi o ambianţă plăcută, care fac ca orice client să se simtă bine. Trebuie evitate zgomotele care pot proveni de la deschiderea sau închiderea uşilor, zgomotele produse de paşi pe parchet. manipularea veselei şi a tacâmurilor, scoaterea dopurilor, fixarea frapierei în suport etc.

— Crearea unui climat de destindere şi ambianţă impune să se evite exprimarea pe figură a enervării, mirării, nemulţumirii, oboselii, întotdeauna să existe un zâmbet profesional care să nu se confunde însă cu un râs forţat,

ci să exprime o fire amabilă şi deschisă faţă de clienti, a căror bună dispozitie se îmbunătăţeşte, ajutând la mărirea poftei de mâncare.

— Asigurarea discreţiei, fără să se arate însă dezinteres. Discuţiile purtate, informaţiile date, întreaga conversaţie purtată cu clienţii trebuie să fie făcută cu calm, competenţă, în limitele bunei cuviinţe.

— Personalul să stea într-o poziţie reverenţioasă. puţin aplecat spre client, pentru a putea auzi atât întrebările cât şi răspunsurile acestuia. Nu este permis să se aranjeze ţinuta vestimentară sau corporală în faţa clienţilor, să se încheie la nasturi, să se pieptene sau să treacă mâna prin păr, să se şteargă fruntea de sudoare sau nasul, să se cureţe unghiile etc.

— Relaţiile dintre chelner şi client se efectuează prin dialog sau prin operaţii de manipulare a obiectelor de servire, sau a preparatelor (care se realizează de regulă pe partea stângă a clientului).

— Servirea, în general, se face în următoarea ordine: femeile mai în vârstă, femeile tinere, bărbaţii în vârstă, bărbaţii tineri, adolescenţii şi apoi copiii. În cazul în care copiii dau dovadă de nerăbdare sau la indicaţia părinţilor, ei pot fi serviţi după femeile în vârstă, cărora trebuie să li se acorde stima şi respectul cuvenit.

— înainte de începerea servirii se anunţă clientul respectiv folosindu-se formula: „îmi permiteţi să vă servesc?”

— Preparatele nu sunt atinse sau prinse cu degetele, ci numai cu obiectele de servire adecvate.

— Clientul să nu fie deranjat prea mult.

— Se evită pătarea feţei de masă sau a îmbrăcămintei clientului.

Evitarea umplerii farfuriilor cu prea multă mâncare. Nu se lasă prea mult timp între servirea a două preparate fără

asentimentul clienţilor. În cazul în care pentru pregătirea preparatului comandat este necesar

un timp mai îndelungat, se anunţă acest fapt odată cu primirea comenzii.

Preparatele calde sunt servite întotdeauna în obiecte de servire, calde, iar băuturile care se consumă reci, se servesc în pahare răcite

— Obiectele folosite în timpul consumului (tacâmuri, farfurii, pahare, etc.), precum şi obiectele cu condimente (oliviere, presărătoare) se aduc la masă înaintea preparatelor sau bauturilor ce urmează să se consume.

— Obiectele de servire care s-au murdărit sau care au căzut pe jos se înlocuiesc imediat.

— După consumarea preparatelor servite de către toţi clientii sau la cererea acestora se efectuează debarasarea meselor de obiectele folosite.

— Se evită ca, în timpul servirii, clienţii să fie intercalaţi între doi lucrători care efectuează simultan operaţii de servire a preparatelor sau a băuturilor.

— Obiectele de servire folosite la trecerea preparatelor din obiectele pe care au fost tranşate, pe farfuria clienţilor (cleştele de servire, luşul etc.) se aşează întotdeauna pe obiectul purtător, evitându-se astfel pătarea îmbrăcămintei clienţilor, a feţei de masă sau a pardoselei.

— După terminarea servirii fiecărui preparat, se urează „poftă bună”, iar la terminarea servirii întregului meniu se foloseşte formula să vă fie de bine.

PRIMIREA CLIENŢILOR

Clienţii se primesc, de obicei, de către şeful de sală (maître d’hotel), iar în lipsa acestuia de către chelnerul desemnat prin graficul de lucrusau de cel care este mai liber şi se găseşte în imediata apropiere a intrării în salon. Primirea se face la intrarea în salon, printr-un salut reverenţios, capul înclinându+se puţin în jos, cu faţa veselă şi primitoare cu privirea spre client, adresându-i-se după cum este cazul cu „bună dimineaţa”, “bună ziua”, “bună seara”, sau “bine aţi venit”. În cazul în care se cunoaste numele clientului acesta poate fi adăugat la salut. După cum este cunoscut, prima intră persoana de sex masculin (de obicei, cel care invită sau conduce grupul de persoane), care face loc să intre persoanele de sex feminin şi celelalte persoane.

În momentul sosirii, lucrătorul care primeşte alese masa cea mai potrivită ţinând seama de:

a) numărul persoanelor care fac parte din grup, iar atunci cândd sesizează că se mai aşteaptă şi alte persoane, poate să întrebe câte mai urmează să sosească.

b) caracteristicile clienţilor:

— pentru cei în vârstnici se oferă mese mai îndepărtate de zgomot şi ferite de curent

— pentru cei tineri în apropierea ringului de dans

— pentru cei grăbiţi, lângă uşa de la intrare sau uşa oficiului, deoarece trebuie să fie serviţi mai repede

— pentru turiştii străini, mesele servite de chelnerii care cunosc limba respectivă

-pentru cei anunţaţi, mesele rezervate.

c) gradul de încărcare al chelnerilor. Se alege masa din raionul în care sunt mai puţini clienţi.

Conducerea la masa, astfel aleasă, se face mergându-se înaintea grupului, întors puţin spre dreapta şi arătând, din când în când culoarul, dintre mese pe care trebuie mers. In cazul în care clienţii îşi aleg altă masă, se face loc ca aceştia să treacă înainte, însoţitorul mergând în urma lor.

La masă, grupul de persoane este întâmpinat de chelnerul care răspunde de servirea mesei respective, acesta salutându-i. Apoi, ajută persoanele să se aşeze pe scaune, prin prinderea cu ambele mâini a spătarului scaunului şi trage puţin înapoi, pentru a face loc să treacă persoana respectivă printre scaun şi masă, iar în momentul în care se aşează se va împinge uşor scaunul înainte. Oferirea scaunului se face în următoarea ordine: femei mai în vârstă, femei mai tinere, bărbaţi mai în vârstă, bărbaţi mai tineri, copiii şi apoi adolescenţi. Copiii pot fi ajutaţi să se aşeze şi mai înainte, dacă părinţii indică acest lucru sau dacă aceştia sunt nerăbdători. Pe scaunele oferite copiilor se poate aşeza câte o pernă, pentru ca aceştia să ajungă la nivelul blatului mesei.

Când numărul de persoane care compun grupul este mai mare decit numărul de locuri la masă, şeful de sala care a condus grupul, împreună cu chelnerul din raionul respective încep să ia măsuri pentru adăugarea de scaune şi

mese. În această situaţie, chelnerul, împreună cu ajutorul său efectuează următoarele operaţii: retragerea scaunului din dreptul marginii mesei, făcând loc mesei ce urmează să fie adaugată: îndepărtarea scaunelor de la masa care va fi mutată, prinderea mesei de o parte şi de alta şi aducerea lângă cea la care se adaugă, completarea numărului necesar de scaune, eventual cele rămase libere prin dislocarea mesei, oferindu-le clienţilor care aşteaptă, aranjarea mesei în funcţie de noua situaţie creată.

În anotimpurile reci, când clienţii au intrat în salon îmbrăcai cu haine groase datorită aglomeraţiei de la garderobă, sau pentru că unitatea nu are garderobă, şeful de sală şi chelnerul se oferă, în ordinea indicată mai sus, să ajute la dezbrăcarea acestora. Hainele sunt duse cu multă atenţie la garderoba sau cuierul din salon, fără să se şifonoze sau să se piardă din accesorii (fular, mănuşi, căciuli, pălării etc.). De la garderobă se adduce fisa şi se înmânează persoanei care conduce grupul.

1.2 Conceptul de promovare

Cuvantul “promovare” provine din latina de la cuvantul PROMOVERE care inseamna a misca inainte, el reprezinta acea parte de comunicare a unitati prin care se incearca o influentare a consumatorilor potentiali sau actuali. Scopul promovari este Acela de a obtine rezultate cat mai bune pe o perioada mai lunga de timp prin folosirea unor metode si tehnici specific activitati promotionale.

Prin intermediul promovari consumatori sunt stimulate sa achizitionee produsele alimentare, preparate culinare, produse de patisserie sau cofetari, bauturi iar prestatori de servicio sunt mobiliati sa devina mai eficenti in vedrea satisafaceri nevoilor si cerintelo de consum, de aceea indifferent de promovarea folosita trebuie sa existe o concordanta intre realia\tate si informatiile promovate de acestea.

Promovarea reprezinta ansamblul de actiuni ce vizeaza informarea si atragerea intr-o cat mai mare masut\ra a cumparatorilor potentiali, prin satisfacerea dorintelor, parallel cu sporirea eficientei economice a actualui de comercializare.

Promovarea reprezintă acea parte a procesului de comunicaţie al firmei prin care aceasta incearcă să influenţeze conportamentul clienpilor săi actuali şi potenţiali in vederea obţinerii unor rezultate cât mai bune (profituri) pe o perioadă lungă de timp prin folosirea unui ansamblu de metode si tehnici. Promnovarea îndeplinşte o serie de funcţii economico-sociale care evidenţiază importanţa folosirii ei.1. Furnizează informaţii atât consumatorilor cât şi personalului de servire2. Neutralizarea informaţiilor nefavorabile ce se răspândesc mai ales prin intermediul

surselor neautorizate3. Stimularea cererii ca scop direct si indirect4. Atenuarea fluctoaţiei cererii mai ales in cazul produselor, serviciilor sezoniere5. Diferenţierea produselor sau serviciilor 6. Reamintirea avantajelor produselor şi serviciilor pentru păstrarea clienţilor fideli 7. Contracararea concurenţei 8. Influenţarea comportamentului public9. Formarea unei imagini atractive a firmei care să stârnească interesul clienţilor 10. Justificarea preţurilor produselor si a serviciilor11. Coştientizarea consumatorilo cu privire la noile produse şi servicii create

Promovarea activităţilor de servire are ca scop atenuarea fluctuaţiei cererii deoarece dorim ca cererile să fie constante. Putem face acest lucru prin diferite reduceri, oferte, catering, evenimente, livrări la domiciliu .

Promovarea are un caracter direct şi concret deoarece prin promovare se poate afla informaţii concrete despre unitate.

Promovarea are un rol multiplu:

- Consumatorul primeşte informaţii despre produsele noi ce-i pot fi utile.

- Personalul de servire işi poate informa potenţialii clienţi despre produsele sau serviciile oferite.

Stimularea cererii prin influenţarea consumatorilor de a achiziţiona produsele sau serviciile oferite firmei

Diferenţierea produselor sau a serviciului- Presupune o marcă ce este remarcată de clinenţi. Ofertantul işi permite să

ceară un preţ mai mare in schimbul beneficiilor suplementare pe care le oferă.

Aducerea aminteClienţii actuali pot fi o audienţă bună pentru mesajele promoţionale. Şi se reaminteşte avantajele produselor, serviciilor pentru ai impiedica sa-şi schimbe preferinţele, mai ales când cele ale concurenţei se inoiesc.

Neutralizarea informaţiilorZvonul unilor clienţi pot răspândi informaţii defavorabile unităţii.

Rolul promovarii unei unitaţi de alimentatie este de a se poate face prin: reclame, reduceri de pret, afise, panouri, oferire de cadouri.

Politica de promovarea

Promovarea defineste actiunile firmei legate de activitatile de comunicare cu privire la produs si la promovarea acesteia pe piata.

1.3 Rolul promovari in restauratie

Promovarea este un ansamblu divers de instrumente specific, majoritatea pe termen scurt, destinate sa stimuleze achizitionarea mai rapida sau intr-un volum mai mare a unor produse sau servicii de catre client.

Obiectivele promovarii in privinta consumatorilor

60% din actiunile promotionale se adreseaza acestei tinete. Promovarea vizeaza in principal castigarea unor cote de piata, nsa ea incearca mai ales:

- sa atraga mai multi cumparatori;

- sa creeze ocazia de a cumpara;

- sa invite la o cumpararea imediata;

- sa-l determine pe consummator sa cumpere intr-un anumit loc;

- sa determine un consum mai mare al produsului, mai devreme, mai tarziu sau mai repede, sa suscite noi cirumstante de consum;

- sa reduca si sa anuleze compet un obstacol;

- sa devolte so sa promoveze noi utilizari, sa imbunatateasca utilizarea ce I se da produsului; sa determine fidelitatea consumatorului; sa reinoiasca oferta de sis a intoduca o noua varietate de produs;

Rolul promovarii consta in:

- informarea si educarea consumatorilor in ceea ce priveste oferta firmei, produsele sau serviciile disponibile, locul unde pot fi gasite, avantajele achizitionarii, preturile practicate;

- stimularea cererii si facilitarea operatiilor de vanzare-cumparare;

- influentarea si incurajarea clientilor sa accepte bunuri, servicii sau idei, astfel incat sa se comportamentul acestora in timp;

- inflentarea autoritatilor;

- contracararea concurentei prin promovarea propriilor produse sau servicii si marci.

Activitatea de promovare reprezinta transmiterea pe diferite canale de comunicare, de catre societatea comerciala, a unor mesaje care sa informee consumatorul in legatura cu produsul sau serviciul oferit si sa dezvolete o atitudine pozitiva fata de acesta, fata de marca sa, fata de organizatie in ansamblul ei, contribuind astfel la cresterea volumului vanzarilor sau a serviciilor respectivului producator.

Promovarea moderna eficienta formeaza, stimuleaza si orienteaza cerintele si nevoile consumatorilor manifestate in cadrul pietei sub forma de cerere. Cresterea vanzarilor nu

se poate realiza decat prin ridicarea nivelului de servire a consumatorilor si prin organizarea si desfasurarea unei activitati de promovare si de informare cat mai bune asupra produselor si a serviciilor.

Comunicarea cu consumatorul este efectuata, de catre agentul economic prin produsele ofertante.

Comportamentul pe piata nu trebuie sa insele asteptarile potentialilor client, pentru a nu anula efectul pozitiv al actiunilor promotionale realizate si a nu afecta in sens negative imagine ape care unitatea comerciala o are pe piata.

Obtinerea unor rezultate economice bune se poate realiza doar cu o viziune unitare asupra tuturor componentelor mixulu de marketing (politica de produs, politica de pret, politica de distributie, politica promotionala) pe care agentul economic ar trebuii sa si le stabileasca.

1.4 Publicitatea

Publicitatea constă în crearea unui ansamblu de obiective si imagini sugestive care favorizează obţinerea deciziei de cumpărare .

Publicitatea, conceptul pe care mulți teoreticieni ai fenomenului au încercat să-l definească, a ajuns astăzi să reprezinte acea formă de comunicare care are ca scop să încurajeze sau să convingă un public (telespectatori, ascultători, cititori sau un grup specific) să continue sau să întreprindă o acțiune, de cele mai multe ori una de cumpărare. Rezultatul dorit este, de cele mai multe ori, influențarea comportamentului consumatorului în așa fel încât acesta să ajungă să ia o decizie de cumpărare favorabilă ofertei comerciale prezentate.

Ca act sau activitate, publicitatea există de când s-a inventat comerțul și au apărut primele forme ale politicii, de fapt, fundamentele politicii moderne. Primele semne de publicitate comercială vin de la comercianții egipteni care își inscripționau ofertele comerciale pe papirusuri astfel încât să atragă cumpărătorii. Mesaje comerciale, dar și materiale promoționale folosite în campanii politice au fost folosite în ruinele orașului Pompei, dar și în actualul teritoriu al țărilor arabe. Publicitatea care avea ca suport papirusul era o metodă de promovare utilizată la scară largă și de către comercianții din Grecia Antică sau Roma Antică.

O buna publicitate este data si de marca produsului aceasta este foarte importanta datorita faptului ca denumeste numele produsului care este scos la vanzare iar multi oamenii sunt atrasi de un nume cat mai special.

In ciuda atentiei acordate de agentiile de publicitate aspectelor legate de adresarea catre grupurile-tinta, au existat cateva esecuri de rasunet atunci cand companiile au incercat sa-si lanseze produsele la nivel national sau international. Faptul s-a datorat mai multor motive. Uneori, numele de marca al produsului are un echivalent nefericit in alte limbi. Studiind fenomenul ne dam seama cat de puternica este conotatia. Ca urmare a modului in care facem legaturi intre cuvinte si anumite idei, numele de marca sunt concentrate de sens. Acolo unde publicitatea lucreaza cum trebuie, potentiali client vor genera toate conotatiile intentionate.

Publicitatea reprezintă deasemenea pentru unii o “creaţie artistică” iar pentru alţii “o agresiune”.

În urma căreia clienţii sunt tentaţi să consume chiar şi ceea ce nu au nevoie.

Publicitatea reprezintă orice formă impersonal de promovare şi prezentare a unor idei, bunuri, servicii nu chiar unităţi prin intermediul cuvintelor, a sunetor sau a imaginilor.

Publicitatea presupune utilizare unor mijloace şi tehnici specifice cum ar fi:A. Reclama

B. Publicitatea exterioară

C. Materiale publicitare

A. Reclama- este o metodă de promovare a produselor şi serviciilor. Este un mesaj plătit de un sponsor intermediar de mijloace de comunicare in masă şi are rolul de a convinge un anumit public.

Scopul principal al reclamei este cel comercial pe termen scurt.

Obiectivele reclamei

Atragerea atenţiei clienţilor asupra unui produs sau serviciu Determinarea şi declanşarea cât mai rapid posibil a deciziei de

cumpărare Schimbarea atitudini clientului

Reclama se face în presă, radio, tv şi internet.

Clasificarea reclamei:

In funcţie de canalele de informare şi mijloacele tehnice folosite reclama poate fi: Grafică prin tipărire Prin efecte luminoase Prin radio Prin etalarea produselor Prin prime şi servicii acordate cumpărătorului

In funcţie de aria geografică reclama poate fi: locală, regională, natională, mondială.

Caracteristicile reclamei:

Calitatea reclamei depinde in mare măsura de mesajul ei şi de canalele de transmisie ale acesteia

Un mesaj adecvat se bazează pe selectarea datelor de interes maxim de strucura lui şi de cunoaşterea preferinţelor potenţialilor consumatori

Eficienţa reclamei depinde de modul in care acesta poate atrage şi reţine atenţia, poate fi memorată, surprinde prin conţinut şi formă captează atenţia prin utilitate sau soluţii oferite.

B. Publicitatea exterioară

Scop:

Comunică idei simple menite să stimuleze vânzarea fiind eficentă mai ales în aglomerările urbane

Apare in afişe şi anunţuri publicitare amplasate In spaţiu comercial sau de alimentaţie Pe zidurile clădirilor Pe panouri special amenajate In mijloace de transport

Cheia succesului unui panou publicitar este:

- Amplasarea

- Textul concis

C. Materiale publicitare

Această acţiune presupune editarea de pliante, prospecte, broşuri, cataloage.Scopul:

- Transformarea in clienţi a celor care caută un produs sau serviciu, folosind cele mai potrivite metode pentru a obţine acest rezultat.

Principiul care trebuie sa-l respecte publicitatea pentru a-şi indeplini scopul:

- Atrage atenţia

- Trezeşte interesul

- Provoacă dorinţa

- Conduce la achiziţionarea produsului

Formele publicitatii:

Criteriul Modalitati de realizare a publicitati

Obiectul publicitatii 1.Publicitate de produs2.Publicitatea de marca3.Publicitatea institutionala4.Publicitatea de întreprindere

Tinta publicitatii 1.Publicitatea destinataconsumtoriilor finali de pe piatanationala2.Publicitatea destinataconsumtoriilor finali de pe piata(alta decat cea nationala)3.Publicitatea destinataintermediarilor

Aria geografica de raspandire a publicitatii

1.Publicitatea locala2.Publicitatea regional3.Publicitatea nationala4.Publicitatea internationala

Tipul mesajului publicitar 1.Publicitatea factuala2.Publicitatea emotionala

Suportul mesajelor publicitare 1.Publicitatea prin presa2.Publicitatea prin radio3.Publicitatea prin televiziune4.Publicitatea prin cinematograf 5.Publicitatea exterioara6.Publicitatea prin tiparituri

Realizare unor actiuni publicitare eficiente presupune un efort intens din partea intreprinderii. Ea trebuie sa-si defineasca cat mai clar tinta si obiectivelecompaniei promotionale, incercand totodata sa intocmeasca o schita a moduluiin care aceasta se va derula.Obiectivele publicitatii trebuie sa vizeze toate cele trei niveluri psihologice ale consumatorilor: cognitiv(ceea ce consumatorul cunoaste deja),afectiv si conativ(traspunerea in practica a atitudinii fata de produs), cu accent pe cel care satisface cel mai bine ceea ce intreprinderea doreste sa rezolve intr-un anumit interval de timp.

Publicitatea poate imbrăca mai multe forme:

După momentul in care este difuzată publicitatea poate fi:

- Publicitatea de informare: se lansează pe piaţa o nouă categorie de produse, servicii, sau apare o nouă firmă

- Publicitatea de aşteptare: pentru trezirea interesului este folosită inainte de lansarea pe piaţa pentru a stârni curiozitatea consumatorului. Este un fragment din ceea ce va fi publicitatea de informare, atât ca să facă oameni curioşi.

- Publiciatatea de convingere: devine tot mai importantă are masură de concurentă ce se intensifică

- Publicitatea comparativă prin care o firmă işi compară direct sau indirect produsele sau serviciile cu cele oferite de alte firme

- Publicitatea de reamintire: rolul de a menţine interesul consumatorului faţă de produsele sau serviciile unei firme

In funcţie de obiectul promovat:

- Publicitatea de produse folosite pentru promovarea produsului prin publicitate exterioară

- Publicitate instituţională sau firma folosită in general pentru promovarea unitaţilor prestaţionare de servicii deoarece in cazul acestora se evidenţiaza firma şi nu serviciul care poate fi realizat şi de altă uniate .

Scopul intregi activitati publicitare este de a tranforma in client pe cei care cauta un produs sau serviciu, folosind cele mai potrivite metode pentru a obtine acest rezultat.

- Pentru a-si indeplini scopul, publicitatea trebuie sa respecte principiul cunoscut sub denumirea “AIDA” ceea ce inseamna publicitatea trebuie sa : atraga Atentia. Sa trezeasca Interesul, sa provoace Dorinta sis a duca la Achizitionarea produsului.

Capitolul II: Materiale promotionale in unitatile de alimentatie

II.1.Rolul materialelor promotionale

Activitatea promotionala are o importanta deosebita, deoarece prin instrumentele de care dispune, le transmite consumatorilor, clientilor, informatii specific cu privire la produsele si serviciile pe care le ofera acestora. Imaginea pe care promovarea incearca sa o ofere clientilor are rolul de a o influenta in mod direct decizia de cumparare atat inainte cat si dup ace a fost luata.

Promovarea trebuie sa capteze atentie, sa creeze interes, sa stimuleze dorinta sis a conduca la actiune. Importanta promovarii se reflecta in informatiile care stau la baza acesteia.

Materialele promotionale ca forma a publicitati reprezinta o modalitate clasica de a informa consumatorul si de al convinge ca decizia sa este mai buna.

Materialele promotionale folosite in alimentatie pot fi distribuite atat in interesul uniatati de alimentatie , materialele promotionale sunt concretizate (listele meniu, carti de vizita, servetele personalizate, afise) iar in exteriorul unitati se apeleaza la brosuri, cataloage, pliante ce pot fi distribuite de promoter. Totodata publicitatea exterioara are un rol deosebit prin amplasarea in zonele intens circulate a afiselor, a panaourilor publicitaresau a bannerelor tot acesre material publicitare au un rol de a informa , poate uneori intr-un mod insistent consumatorii, tocmai pentru a le capta atentia asupra ofertei si de a starni interesul si nu in ultimul rand de a le determina decizia de achizitionare a produselor sau a serviciilor oferite.

Materialele promoționale construiesc și consolidează percepția publicului asupra mărcii, atrag noiclienți și generează o creștere în ansamblu a afacerii. Bineînțeles, toate aceste beneficii vin cu niște costuri, dar succesul unei companii, indiferent de natura domeniului de activitate, nu este gratuit. Generarea de profit are costurile ei, iar materialele promoționale ocupă o poziție importantă în planul de marketing, dar nu și în buget, comparativ cu beneficiile pe care le aduc.Aceste materiale demonstrează o metodă de marketing eficientă din punct de vedere al costurilor implicate și pot ajunge la un grup foarte larg din publicul țintă, iar munca pe care o implică nu este una semnificativă din partea companiei care se promovează.

Beneficiile promovarii:

Deschid un canal de comunicare.În mod obișnuit atunci când oferi un cadou cuiva promovezi un sentiment de apreciere pentru gestul tău, indiferent de valoarea materială a acestui cadou. În termeni de marketing, materialele promoționale reprezintă acel cadou pe care îl poți oferi unui client potențial pentru a-i da încă un motiv că ești un partener serios.

Conform unui studiu realizat de compania de studii de piață L.J. Research, 52% dintre subiecții cărora li s-a oferit un obiect promoțional au devenit până la urmă clienții companiei care le-a oferit obiectul, ceea ce înseamnă o rată de conversie foarte bună. Restul de 48% dintre subiecți și-au exprimat opțiunea clară pentru compania care le-a oferit un obiect promoțional în momentul în care va apărea o nevoie specifică pentru produsele și serviciile specifice din portofoliul companiei.

De asemenea, obiectele promoționale pot fi un bun punct de început al unei conversații cu un client potențial. Oferirea unui obiect promoțional poate „sparge gheața” și porni o conversație benefică pentru ambele părți.

Atrag atenția.

Atunci când compania ta participă la un târg sau la o expoziție profesională, trebuie să iasă în evidență astfel încât participarea la eveniment să se soldeze cu niște noi comenzi și propuneri de colaborare. Dacă participarea nu se finalizează cu astfel de rezultate, atunci timpul și resursele investite pentru eveniment au fost în zadar.

Materialele promoționale sunt un bun element de la care se poate porni o conversație, dar au capacitatea de a aduce publicul către compania ta, mai ales dacă este vorba de un eveniment.

Dacă firma ta are un stand la expoziție, vizibilitatea acestuia este limitată de numărul de oameni care trec prin față, dar poți folosi materialele promoționale pentru a-i convinge ca standul tău merită vizitat. Răspândește materiale promoționale prin toată expoziția și atrage atenția cu un design special și creativ, concentrează-te pe ceea ce te diferențiază de concurență, mergi pe ceva inedit, creativ care să dea publicului acel impuls de a-ți vizita standul.

Chiar dacă nu ești de față, dacă materiale promoționale au acel element inedit, acestea vor genera conversații, vor funcționa pentru promovarea afacerii tale.

Un studiu care vine să susțină eficiența a fost realizat de Exhibit Surveys care a identificat o creștere cu 176% a vizitelor la stand, creștere generată de distribuirea de materiale promoționale către vizitatori.

Sunt durabile.

Reclamele convenționale rulează o perioadă determinată de timp fie că este vorba de TV, radio, suporturi outdoor, presă scrisă sau chiar pe internet. Perioada depinde de bugetul pe care compania îl are dedicat pentru acest tip de promovare. În schimb, materialele promoționale au capacitatea de a păstra mesajul publicitar în fața clientului potențial perioade lungi de timp, în principiu până își pierd utilitatea practică. De cele mai multe ori sunt obiecte ca pixuri, brichete, brelocuri, agende, tricouri care sunt utilizate zilnic de către destinatarul mesajului de marketing.

Aceeași companie de studii de piață L.J. Market Research a realizat un sondaj printre cei călătoresc frecvent cu avionul în interes de serviciu. 71% dintre subiecți au spus că au primit obiecte promoționale de la diverse companii în ultimele 12 luni. Ceea ce este interesant este că 33% aveau obiectul primit asupra lor, fapt care, din punct de vedere al marketingului reprezintă enorm pentru brandul care e inscripționat pe acestea. Mai mult costul pentru fiecare expunere în fața clientului potențial sau a unui grup de client potențiali ajunge să coste mai puțin decât orice altă metodă de promovare.

Facilitează recunoașterea brandului.

Recunoașterea unui brand presupune expunere repetată a numelui, a logo-ului, a sloganului astfel încât elementele de identitate vizuală să apară cât mai frecvent în fața publicului țintă.

Materialele promoționale aduc acest beneficiu al unei expuneri de lungă durată cu un număr foarte mare de repetări a elementelor de identitate vizuală atât în fața celui care le utilizează, cât și a comunității din care face parte.

Clienții își vor aminti de brand dacă au fost expuși în repetate rânduri la mesajul și identitatea acestuia, iar în momentul în care o nevoie pentru un produs sau un serviciu oferit intervine, prima opțiune va fi brand-ul pe care l-au văzut de multe ori și li s-a întipărit în minte.

Potrivit unei cercetări realizate de Schreber&Associates, 39% dintre oamenii care au primit un material promoțional în ultimele șase luni își amintesc foarte bine brandul cu care acel obiect se asociază.

Un plus de expunere

Materialele promoționale pot ajunge la o audiență mult extinsă peste publicul țintă al companiei. Cele mai evidente exemple care demonstrează afirmația sunt tricourile și pixurile.

Tricourile inscripționate creativ cu elementele vizuale ale mărcii sunt din punct de vedere practic, panouri ambulante care expun brandul de fiecare dată când sunt purtate de posesor prin locurile în care acesta umblă. Fără să realizeze, purtătorul tricoului devine automat promotorul brandului inscripționat. Conform Advertising Specialty Institute, în Statele Unite, tricourile reprezintă 30% din vânzările totale de materiale promoționale.

Pixurile trec din mână în mână, iar un pix distribuit unui membru al publicului țintă poate trece prin mâna tuturor apropiaților acestuia, mesajul mărcii fiind astfel distribuit către destinatari multipli, care prin utilizarea acelui pix se familiarizează cu marca inscripționată și cu identitatea vizuală a acestei, astfel încât au șanse foarte mari să o recunoască în cazul în care o vor întâlni într-un alt context.

Promovează o imagine pozitivă.

Imaginea și reputația unui brand se construiesc în timp și cu eforturi considerabile, mai ales într-o perioadă în care consumatorul este mai informat, are acces facil la o serie de resurse, ceea ce îl face ca, până ia o decizie de cumpărare să se informeze atent în prealabil. Materialele promoționale pot să reducă timpul necesar pentru construirea unei imagini favorabile. Dacă oamenii tind să țină minte numele și identitatea vizuală a brandului inscripționate pe obiectul promoțional.

Se recomandă distribuirea de materiale promoționale și către angajați pentru a le întări sentimentul de apartenență la companie, dar și pentru a distribui mesajul către comunitatea lor.

Generează vânzări.

Până la urmă scopul final al oricărui demers de marketing este acela de a vinde, de a genera venit pentru companie, iar materialele promoționale pot îndeplini cu succes acest scop. Conform unui studiu realizat de Universitatea Baylor a scos în evidență faptul că oamenii de vânzări care folosesc materiale promoționale ca parte a strategiei lor de abordare a clienților reușesc performanțe cu până la 22% mai bune decât cei care nu au inclus în „arsenalul” lor aceste obiecte.

Materialele promoționale sunt importante în situațiile de vânzare față în față.

II.2.Caracterizarea materialelor publicitare

Obiectivele posibile in campania de promovare a unei firme este aceea de a face cunoscut un produs sau un serviciu, de a construi sa a schimba

imaginea produsului sau aserviciului , de a castiga noi client care nu au beneficiat de serviciile respective.

Mijloacele de promovare sunt foarte variate si in principal include mijloace scrise cum ar fi: carti postale ilustrate foarte raspandite , usor de distribuit, putin costisitoare , pliantul restaurantului, al barului, fi\oile volante au poate cea mai sporita eficacitate si cele mai scazute costuri, afisajul realizat prin afise si panouri are impactul cel mai efficient sic el mai garantat.

Nominalizarea mijloacelor de publicitate poate fi continuat cu ajutorul autobuzelor, a tranvaielor, a metroului sis a nu uitam de posibilitatile de amplasare a panourilor publicitare si a indicatoarelor de semnaliare de pe arterele de circulatie nationale si locale.

Materialele publicitare pot fi atat in interiorul unitati cat si in exterior prin diferite metode publicitare.

Publicitatea exterioara comunica idei simple, menite sa stimuleze vanzarea, fiind eficienta mai ales in aglomeratiile urbane. Este reprezentata de afise si anunturi publicitare amplasate in spatii comerciale sau de alimentatie, pe idurile caldirilor, pe panouri special amenajate, bannere pe mijloacele de transport iar ceea interioara, este aceea publicitate care e amplasata in perimetrul uniatati. Materialele publicitare presupun ediatarea de pliante, prospecte, brosuri sau cataloage.

Afisul joaca un rol important in publicitatatea produselor si a serviciilor. Rolul afiselor etse de a incerca sa imprime o idee in subconstient sau sa o reinoiasca. Afisele pot fi de diverse dimensiuni: A2, A3, A4. Gramajul utilizat pe aceste fise poate cuprinde orice elemete imoprtante de focusat pentru activitatea unitatii si este cel mai bine ca aceasta sa fie cat mai aerisita.

Flyerele sau fluturasi cuprind mai putine informatii, dar esentiale pentru atragerea potentialilor client in unitatea de alimentatie promovata.

Se folosesc pentru anuntarea unor evenimente si au o viata scurta, limitata in timp. Scopul acestora este de a fi impartit pe strada sau in diverse locuri special alese; de obicei sunt realizate pentru a promova un produs sau anumite servicii prestate.

Brosura ofera multe informatii legate de produsele si serviciile oferite. In general, intr-o brosura sunt prezentate produsele oferite de o unitate la un moment dat, acestea constituin oferta speciala a firmei, reducerile de pret, proudusele noi.

Catalogul este un rezumat al tututor articolelor oferite de firma, precizand caracteristicile si preturile de vanzare ale acestora si are rolul unui ghid

pentru clientii potentiali. Este un material promotional cu informatii legate de anumite produse sau servicii.

Cartile de vizita nu reprezinta obligatoriu un mod de promovare, ci, mai mult, un mod de informare a consumatorilor asupra modalitatilor de contact.

Listele de meniu pot fi folosite ca material promotionale . Pentru aceasta, este bine ca listele meniu sa fie realizate in functir de specificul si de stilul unitatii de alimentatie, listele meniu pot fi introduce in mape special, de forma si de culori diferite, personalizate cu emblem uniati.

In limba franceza, substantivul “meniu” are doua accepturi desemneaza ansamblul de mancaruri si de bauturi care intra in component unei mese si reprezinta, totodata programul acesteia.

Dictionarul limbi romane defineste meniul drept totalitatea felurilor de mancare servite la o masa; list ape care sunt scrise mancarurile la restaurant.

Mapele de prezentare permit, prin buzunarul aplicat, adaugarea diverselor material de informare, iar fantele de pe acest buzunar sunt special concepute pentru fixarea unei carti de vizita. Mapele de prezentare sunt concepute pentru a putea pune, in interiorul lor, foi imprimate.

Pliantele prezinta oferta unitatii, in cateva pagini, pe o hartie de buna calitate. Ofera mai putine informatii si sunt economice. Sunt mai eficiente atunci cand anunta oferirea unui premiu, cand preinta o oferta limitata in timp sau cand sunt legate de o campanie de promovare deja lansata. Pentru realizarea pliantului, se poate opta pentru o linie normal, in Z, tip fereastra, paralel. In functie de necesitati, se pot realiza si pliante de tip pliere.

Servetelele personaliate destinate restaurantelor, barurilor sau diverselor petreceri pot fi personalizate cu logo-ul si numele unitatii. Personaliarea acestora se face alb/negru sau policromie. Servetelele pot fi taiate in diferite forme dreptungiulare sau patrate.

Panoul si afisul se practica in locuri special amenajate; au o grafica oncisiva si un slogan incitant; costul depinde de locul de afisaj, marirea si durata de afisare.

II.2.Calitatea mijloacelor promotionale

Obiectivele activitati promotionale urmaresc atat aspectul informative (de exemplu, cunoastrea marcilor si a produselor unitatii), cat si aspectul afectiv (captarea interesului consumatorilor fata de oferta unitatii sau imbunatatirea imagini preparatului, prosusului

sau serviciului).

Principalele mijloace promotionale utiliate de catre unitatile de alimentatie sunt:

Pubicitatea in presa

Trebuie sa tina cont de continutul ziarului, periodicitatea, aria de difuzare, triaj.

Forma reclamei in presa (anuntul de reclama) trebuie sa contina trei elemente esentiale: titlul, iustratia, textul (trebuie sa fie clar, concis, sa nu dea nastere la interpretari ambigue, sa nu fie echivoc, sa fie usor de retinut).

Reclama la cinematografe pentru produse si prestari de servicii:

Durata maxima 1 minut, trebuie sa tina cont de structura spectatorilor si locul de amplasare a cinematografului.

La Radio:

Pentru bunuri de consum si prestari de servicii; se face pe baa unui scenario; trebuie ales fondul musical corespunzator.

La TV:

Se utilizeaza imaginea, muzica, textul; orele de maxima audienta sunt 19-21:30, forme: monolog, dialog, demonstratia.

Tiparituri:

Catalogul are un caracter tehnic (tiraj 300 de exemplare), de exemplu, pentru preparate si bauturi; se difuzeaza pe anumite piete, cientilor traditionali.

Pliantul are un caracter comercial; se difuzeaza cu ocazia tratativelor, a targurior si a expozitiilor; se realizeaza prin publicitate directa permite adresarea directa unei “tinte”, o scrisoare de insotire sau un pliant.

Obiecte de publicitate (cadouri publicitare): scopul este ca un numar cat mai mare de clienti potentiali sa memorize numele firmei inscris pe: pixuri, agende, calendare etc.

Panotajul si afisajul se practica in locuri special amenajate, au un slogan incitant iar costul depinde de anumiti factori: locul amplasari, marimea afisulu, durata de afisare.

Reclama este o tehnica de comunicare utilizata in politica promotionala. Ea include ansamblul actiunilor ce au drept scop prezentarea unui mesaj contra plata, de catre un agent economic. Nu exista reguli special de elaborare a mesajului unei reclame, insa se poate realiza un impact mai mare asupra clientilot daca se respecta urmatoarele principia:

Reclama trebuie sa fie usor de recunoscut; intreprinzatorul trebuie sa proiecteze un mesaj cu un stil unic, care sa reflecte imaginea firmei si a produselor si a serviciilor considerate de client caloroase.

Reclama trebuie sa transforme atributele produselor si serviciilor in avantaje specific consumatorului: economisirea banilor realizarea unei sarcini dificile.

Mesajul trebuie sa fie usor de inteles, scurt, direct si elaborate in jurul unei singure idei.

Managerul trebuie sa proiecteze reclama in jurul unei tematici central. Nu trebuie communicate prea multe idei intr-o singura reclama, iar fiecare reclama trebuie sa contribuie la tema generala la reclamei firmei.

Reclama trebuie sa foloseasca ilustratiile care completeaa produsele sau serviciie. Fotografiile sau desenele produselor sau ale serviciului atrag atentia mai mult decat o simpla descriere.

Reclama trebuie sa identifice cu claritate unitatea de alimentatie. Adresa, numarul de telefon si regimul de lucru sunt elemente importante de reclama. Aceasta trebue sa cuprinda pretul produselor si al serviciilor. Micul intrepinzator nu trebuie sa evite sa mentioneze pretul in reclama, deoarece acesta este cel mai important considerent pentru multi client.

Difuarea publicitatii la radio se bucura de o destul de mare audienta. Un avantaj al acestui mijloc de comunicare cu publicul il constituie frecventa mai mare de reclamare si posibilitatea de a efectua o serr de concursuri prin care se pot pune in joc diferite produse retaliate de catre firma, obtinand astfel un important aport in relatia marcii cu publicului. Astfel de concursuri au ca scop reducerea surpusului de cheltuieli si o mai mare informare a populatiei.

Mijlocul de informare “Print” este cel mai utilizat in acest moment (media printata, tiparita). Punctul forte a fost pus asupra acestui segment deoarece este unul mult mai ieftin si foarte efficient, deoarece printer clientii potentiali ai produselor sau ai serviciilor retaliate de firma sunt si adolescente, personae active ce se informeaza din reviste, care, in present, sunt numeroase si au un pret acceptabil.

Panourile pe care unitatea comerciala le utilizeaza in vederea promovarii preparatelor si a produselor sunt amplasate in centrele comerciale, la intrarea in

magazine. Afisul de pe panou cuprinde sigla si sloganul firmei si ofera informatii despre preparate, produsele si serviciile oferite, precum si reducerile organizate.

Expozitiile vor oferi firmei un prilej unic de a face reclama destinata unui public avizat. Alegerea expozitiei potrivite poate avea rezultate eficiente pentru intreprindere.

Avantajele prezentarii la expoitiei sunt urmatoarele:

Piata naturala. Expoitiile aduc impreuna cumparatorii si vanatorii intr-un loc in care preparatele si produsele pot fi explicate, demonstrate si degustate.

Publicul preselectat. Expozitiile atrag oamenii interesati de un anumite bunuri si servivii si este foarte probabil ca ei sa si cumpere.

Piata noua a clientilor. Expozitiile ofera un prim prilej de a contacta noi client, care nu ar fi accesibile prin alte mijloace.

Costuri avantajoase. Participarea la expozitii este avantajoasa din punctual de vedere al costurilor, daca se raporteaza la rezultatele obtinute prin contracte personale si prin prezentare.

Dintre dezavantajele expozitiilor, enumeram:

Costuri in crestere. Costul participarii la o expozitie este din ce in ce mai amre. Taxele de participare, costurile de transport si de amenajare, salariile personalului pot fi o bariera de netrecut pentru unii intreprinatori.

Efort ridicat. O expozitie prost organizata poate, in ultima instant, sa-l coste pe intreprinzator mai mult decat beneficiul pe care l-ar putea obtine.

La randul lor, manifestarile promotionale reprezinta o alta component sau instrument al politicii promotionale. In aceasta categorie sunt incluse, cel mai adesea, participarile firmei la manifestarile cu aracter expositional si sponsorizarile. In cazul acestor instrumente instrumente promotionale este necesar sa se ia deciii complexe, care vizeaza selectarea expoitiilor la care se participa sau a domeniului de sponsoriare, costuri aferente, integrarea in alte activitati cu character promotional.

II.3. Avantaje si dezavantaje

Materialele de promovare sunt o parte importanta in promovarea unei unitati de alimentatie deoarece fara acestea o firma nu poate atinge randamentul maxim.

Calitatea mijoacelor publicitare trebuie sa fie una foarte buna confectionata din materiale de inalta calitate pentru a fi durabile.

Materialele de promovare au atat avantaje cat si dezavantaje iar prin intermediul acestor modalitati putem deduce ceea ce este bine pentru unitate si in ce merita sa investim.

Ziarele au avantajul sa aiba un caracter oportun, flexibil cu un grad inalt de credibilitate in schimb are o durata de viata scurta, o slaba circulatie a exemplarelor de la un cititor la altul.

Revistele au o selectivitate geografica si demografica ridicata, o credibilitate si prestigiu, o reproducere de inalta calitate cu o durata lunga de viata si o circulatie buna a exemplarelor de la un cititor la altul iar limitele acestui mod de promovar este faptul ca spatiul de reclama trebuie cumparat cu mult timp inainte si se mai pune problema lipsei de garantare a pozitiei.

Panourile publicitare sunt felxibile, au o expunere repetata la mesaj, costurile sunt scazute la fel si concurenta dar au o selectivitate slaba a audientei si exista anumite limite legate de creativitate.

Panourile au o pondere aproape nesemnificativa, deoarece nu orice afacere se presteazala a fi afisata pe drumurile publice.

Lista meniu este o buna modalitate pentru a prezenta unitatea de alimentatie, are uunul dintre cele mai mari impacte asupra consumatorilor deoarece i se pune la dispozitie preparatele si bauturile oferite de unitate, are o durata lunga de viata in schimb nu are o circulatie foarte mare de la un client la un posibil client.

Brosura are un caracter informational, cu costuri scaute, o concurenta slaba dar cu o scurta durata de viata.

Afisele/bannerele au un impactul cel mai eficient asupra potentialilor consumatori, cu costuri destul de scaute dar au anumite riscuri pot fi deteriorate si au o durata de viata nu foarte lunga.

II.4. Difuarea materialeleor publicitare

Manifiestarile promotionale, variabila cantitativa, presupun utilizarea, pe perioade de timp determinate, a intregii game de tehnicii si actiuni promotionale, cu efecte economice atat imediate, cat si pe termen lung. Fortele de vanzare folosesco serie de tehnici, in general eterogene: prospectare, deminstratie, argumentare, negociere, incheiere de contracte vizand obiective cantitative, exprimate in cifre de afaceri si, deci usor de determinat.

Modalitati de difuzare

Pentru o unitate de alimentatie publica care actioneaa, in general, pe o arie restransa, o politica promotionala carw utilizeaza diferite modalitati de difuzare se poate dovedi extrem de costisitor si fara rezultate care sa justifice investitiile de timp si bani.

Materialele de promovare primare si secundare pentru produsele si serviciile de alimentatie pot fi difuzate prin mai multe modalitati.

Consulatarea – se poate realiza in spatiile special amenajate ale restaurantului, in regim controlat, in regim semicontrolat sau regim de liber acces.Revista sau „dosaru de presa” – realizeaza o informare rapida si economica a actualitatilor, in functie de ona de interes a utilizatorilor, sub forma unor semnalari, rezumate, expedierea unor extrase.Achizitia, furniarea de documente originale – se furnizeaza utiizatorilor fotocopii, fise, publicatii electronice, colectiile ramanand tot timpul integre si complexe; este un mod de difuare a documentelor care presupune insa costuri ridicate.Traducerea – este asigurata, de regula, de servicii specializate; se efectueaa, in functie de interesul unui grup de utilizatori si de limba utiliata de acestia, traduceri ale unor teste publicate, de cele mai multe ori, in reviste si in limbi de mica circulatie.Serviciile oferite prin consultarea baelor de date stocate in sistemul propriu al restaurantului (accesul on-line al publicului la resursele informationale suport CD-ROM).

Serviciile oferite pe baza accesului in retelele de informare autoriate – sunt realizate prin accesul on-line la baza de date oferite de alte sisteme, accesul la serviciie oferite de InternetServiciul de orientare – semnaleaza utizatorilor nu numai documente si informatiile de care au nevoie, ci si sursele de informare (publicatii secundare, organisme profesionale) si in locul in care acestea functioneaza si pot fi gasite.Serviciul de informare curenta – tine utilizatorii la curent cu informatiile recent primit sau reperate de restaurant, pe care le actualizeaza cu o anumita periodicitate. In mod obisnuit, tehnicile de promovare in alimentatie se limiteaa la:

- Distriburea de obiecte promotionale de folosinta individula, precum: agende, calendare, pixuri, brelocuri, brichete, mape etc;

- Realizarea unor oferte speciale de preturi pentru atragerea clientilor potentiali;

- Oferire de mese gratuite pentru clientii fideli;

- Oferirea de servicii la preturi mai scazute in zilele in care restaurantul nu are un grad de incarcare suficient (anumite zile din cursul saptamanii sau, dupa caz, in week-end sau in afara sezonului);

- Oferirea promotionala a noilor produduse introduse in meniu;

- Tiparirea de pliante, carti postale ilustrate, carti de vizita, liste de preparate si bauturi, meniu pentru copii, sugestii de aniversari si alte evenimente;

- Oferirea de produse preambalate realiate in unitatea respectiva (patiserie, bomboane etc.) incantitati mici, insa ambalate atractiv.

Capitolul III. Studiu de caz restaurantul RamamadaIII.1. Prezentarea unitati

Ramada este un lanț hotelier deținut de grupul Wyndham Worldwide. Brandul Ramada a fost creat în 1954, iar în septembrie 2008 deținea peste 850 de hoteluri, în peste 25 de țări din lume.

Ramada în România

Lanțul este prezent și în România, având patru hoteluri în București (Ramada Bucharest Majestic Hotel, Ramada Hotel and Suites Bucharest North, Ramada Bucharest Parc și Ramada Plaza Bucharest Convention Center) și încă cinci locații în Pitesti Brașov, Sibiu, Iași și Oradea.

Hotelul Ramada Sibiu a fost dat în folosință în iulie 2007, în urma unei investiții de circa 20 milioane euro. Este clasificat la patru stele și are 127 de camere și cinci săli de conferință, din care una de cinema.

Hotelul Ramada Brașov, clasificat la patru stele, a devenit operațional în septembrie 2008, în urma unei investiții de 20 de milioane de euro. Hotelul are o capacitate de 110 camere, dintre care 89 standard, 10 camere de tip executive și nouă apartamente și avea 90 de angajați în anul 2008.

Hotelul Ramada Oradea, clasificat la patru stele, a fost deschis în iulie 2010, în urma unei investiții de 10 milioane de euro.

Ramada Pitești**** s-a deschis oficial la 1 septembrie 2011 și este situat in apropiere de centrul orașului și a mediilor de afaceri argeșene cu acces usor din Autostradă (km 115). În cifre, Ramada Pitești înseamnă o investiție de 20 de milioane de euro.

Ramada in Iasi:

Desi situat in centrul Iasului chiar langa Palatul Culturii, RAMADA IASI este un hotel ferit de aglomeratia si zgomotul traficului din oras, fiind alegerea ideala atat pentru turistii business cat si pentru turistii leisure.

Ramada City Center Iasi ofera o locatie linistita in inima orasului, chiar vizavi de centrul comercial Complex Palas. Se afla la doar 15 minute de aeroport si la 7 minute de gara principala.

Relaxati-va in camerele mobilate cu gust, dotate cu aer conditionat, TV LCD, acces gratuit la internet, seif electronic, telefon cu linie directa, minibar si multe alte facilitati.

Pentru pranz si cina, restaurantul Cosmopolitan al hotelului Ramada City Center Iasi este locul perfect pentru a lua masa in stil. Savurati preparate inventive din bucataria romaneasca si internationala intr-un decor elegant. Pe perioada lunilor calde, va puteti relaxa in gradina de vara sau pe terasa acoperita incantatoare. Restaurantul este potrivit si pentru evenimente de pana la 200 de persoane.

Cafeneaua Espresso se afla in hol. Este perfecta pentru un pranz de afaceri rapid si pentru o cafea sau o bautura.

Aveti la dispozitie o gama larga de sali de conferinte de diferite dimensiuni echipate complet, pentru evenimente private si destinate companiilor.

Hotelul ofera parcare gratuita.

In imediata apropiere a hotelului Ramada City Center puteti descoperi multe dintre atractiile acestei capitale culturale a Romaniei. Vizitati Palatul Culturii, biserica in stil bizantin Trei Ierarhi din apropiere, Catedrala Mitropolitana, teatrul Luceafarul, precum si diverse centre comerciale.

Fiind situat in apropierea principalelor institutii dar si a atractiilor turistice ale orasului hotelul Ramada Iasi nu isi permite sa faca rabat de la serviciile de inalta calitate.Astfel in cele 76 de camere gasiti facilitati precum internet wireless, uscator de par, baie cu cada, telefon cu acces direct international direct, dar si facilitati ale hotelului cum ar fii: sala de conferinte, discoteca, Restaurantul Cosmopolitan in care sunt satisfacute cele mai exigente gusturi in materie culinara si Cafeneaua Espresso Caffe (de 80 de locuri) unde puteti savura in liniste cafeaua de dimineata sau in pauza unei conferinte importante la cere participati. Clubul propriu Office Lounge cu o capacitate de 500 de locuri este locatia ideala pentru o petrecere privata asigurandu-se confidentialitatea invitatilor dvs.

RAMADA IASI CITY CENTER si-a anuntat deschiderea operationala incepand cu vara 2008, la doi ani si jumatate de la inceperea lucrarilor si a investitiilor de reabilitare a fostului hotel Orizont si alinierea acestuia la standardele RAMADA.

Descriere pe larg

Hotelul Ramada Iasi City Center se adreseaza in mod egal turismului de afaceri si turismului de vacanta fiind amplasat chiar in centrul orasului, la numai 15 minute distanta de aeroport si la doar 7 minute de Gara Centrala dar si in vecinatatea unor obiective turistice importante: Palatul Culturii, Biserica Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitana, Teatrul Luceafarul, centre comerciale.

Arhitectura moderna a cladirii si a spatiilor interioare impreuna cu frumusetea naturala a imprejurimilor, fac din hotelul Ramada Iasi City Center locatia perfecta atat pentru clientii business cat si pentru turistii veniti sa viziteze acest colt de tara plin de istorie si cultura. Apropierea de principalele obiective turistice si puncte de interes precum si linistea zonei ferite de traficul si agitatia urbana, ii asigura hotelului Ramada un amplasament ideal.

Informaţii generale

Hotelul Ramada Iasi City Center ofera cazare in 76 camere cu urmatoarele facilitati:

acces cu card electronic, internet gratuit si nelimitat, work desk, telefon cu acces international direct, seif electronic, aer conditionat, minibar, 36 canale TV, televizoare LCD.

In plus, hotelul asigura si facilitati pentru persoanele cu dizabilitati.

Ramada Iasi City Center

Va propune sa alegeti din cele 5 sali de conferinte modern echipate si cu variate optiuni de set-up. Toate salile sunt situate la mezaninul hotelului si sunt dotate cu flipchart si consumabile, posibilitate de proiectie, aer conditionat, internet wireless, black-out capability. La cererea dvs. aveti la dispozitie orice echipament tehnic: videoproiector, sistem sonorizare cu microfoane fixe mobile, televizor si video, laptop, instalatii de traducere simultana si altele.

Restaurantul Cosmopolitan

Pentru pranz si cina va invitam in Restaurantul Cosmopolitan care are o capacitate de 180 de locuri. Veti descoperi aici cea mai rafinata bucatarie cu specific international si romanesc, alaturi de care serviciile de inalta clasa vor face dintr-o obisnuita iesire la restaurant, o experienta de neuitat. Totodata, in sezonul cald, oaspetii se pot relaxa in

gradina de vara si pe terasa acoperita care se bucura de o priveliste deosebita spre parc.

Cafeneaua Espresso Caffe

Cafeneaua Espresso Caffe are o capacitate de 80 de locuri, este locatia ideala pentru un business lunch, pentru o pauza de cafea sau pentru a degusta o bautura fina.

Evenimente & petreceri.

O nunta sau un botez reprezinta un moment deosebit In viata fiecaruia, de aceea va punem la dispozitie o gama larga de servicii care sa va asiste In organizarea unui eveniment cu adevarat memorabil.

Parcare

Parcare şi Valet

Mijloace de transport în comun

Just head city center and you are there! Ask of Palace of Culture or go the Palas Mall and RAMADA IASI hotel is right next to it. Welcome!