8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

1/150

CUVlNTE Vtl 9

TANARUL BOGAT-l-

Un tanar framantat de intrebari; de cea mai mare intrebare: ce safac sa motenesc viaja cea venica ? Auzise de Proorocul". Se apropiede Mantuitorul cu cuviinta, ca unul ce era de neam bun:

~ OM

q

f

- Inva{atorule bune, ce sa fac sa motenesc via$a cea venica ?Mantuitorul ii intrerupe intrebarea: Ce ma numeti bun - singurDumnezeu e bun". - Ca i cand ar fi vrut sa-1 corecteze de mai inainte inparerea ce-o avea tanarul despre bunatate sau chiar despre bunatatea sa.(Sunt oameni care se bat in piept ca-s cinstiji. Aa o fi; dar sa nu creadaca cinstea e numai atata cata o au ei. Cinstea i bunatatea cata o avemnoi e o masura prea mica fafa de marimea ei adevarata, cum sunt acesteanumai la Dumnezeu). lata cum il ridica dintr-o data la o infelegere maiadevarata despre bunatate. Mantuitorul tia sigur ca tanarul nu-Lcunoate, ci-L socotete numai ca pre un Prooroc in Israel.

- tii poruncile Legii ?" (i i le spune Mantuitorul pe scurt: sa nucurveti, sa nu ucizi, sa nu furi i celelalte; incepe cu porunca ce 1-arprimejdui mai mult - tanar fund.) Deci daca vrei sa intri in viaja, Jineporuncile. Tanarul voind sa se indrepteze" - unii din paring spun:vrand sa se laude inaintea Mantuitorului, marturisete ca toate acesteale-a pazit din tinerejele sale. E de crezut; familiile alese pazesc poruncilelegii. Totui tanarul acesta, dei implinise poruncile, staruia in elnemuljumirea cu sine insui i cu omeneasca sa bunatate.

- Vrei sa fii desavarit ? Mergi vinde-Ji averile tale i le impartesaracilor i vei avea comoara in cer, i vino urmeaza-Mi Mie !"

La nimeni pana aci n-a cerut Iisus sa-i vanda averile ! Tanarulvoia mai mult decat intrarea in viaja, de pe urma implinirii poruncilor.

Vrei sa fii desavarit 7" - implinete sfaturile !Pe cuvantul acesta se intemeiaza calugaria !

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

2/150

10 PARINTELE ARSENIE BOCA1

.*

Deci iata ce fagaduinta dau calugarii: ca implinesc mai mult decatporuncile; se fagaduiesc sa implineasca sfaturile: al saraciei, al vietuiriicurate i al urmarii Mantuitorului, ascultatori facandu-se lui Dumnezeui povajuitorilor lor.

Aci tanarul, luat oarecum pe neateptate, nu i-a dat seama Cine ilcheama i la ce il cheama. N-a adancit raspunsul Mantuitorului i aplecat intristat

Mantuitorul, dand din cap, a vazut ca era lipit cu inima de bogajiei n-a cugetat destul de adanc. i a zis ucenicilor cuvantul acesta: Cat

n'-'3

ftr*.

tttt

E*^

&:"-"*

m*Uf.-|r-f^p-L

Ti!:'-"-U

$$z

' tT-}-&

!

'- -jS3

de anevoie vor intra bogajii in Imparatia lui Dumnezeu", - gandindu-sela ispitele i primejdiile bogatiei. Atunci au zis ucenicii: Doamne, darcine poate sa se mantuiasca ?" Era credinta la cei vechi ca bogatii se potmantui mai uor, ca unii ce au miei i boi i pot aduce jertfe, pe cand ceisaraci n-au de unde aduce jertfe.

Ceea ce la oameni e cu neputinja, e cu putinta la Dumnezeu !"Jertfele oamenilor nu pot sa-i mantuiasca, ci numai jertfa de pe Cruce aMantuitorului ne este data spre mantuire

Intelesul boga^iei:Nu saracia te mantuiete, nici bogatia nu te osandete; precumnici bogatia nu te mantuiete, nici saracia nu te osandete, ci cum aisufletul tau i fata de bogajie i faja de saracie. Eti sarac i zorit cugandul dupa avere, iata ca nu te mantuiete saracia ta. Eti bogat, dardesfacut cu inima de bogajia ta, iata ca nu te primejduiete bogatia ta.Cum stai cu sufletul i fa^a de una i fa$a de alta, de la asta atarnamantuirea sau osanda ta.

lata imparati care s-au mantuit: sfantul imparat Constantin imaica sa, Elena; imparateasa Irina; sfantul loan Guradeaur era de neaminalt i avand bogajie; sfantul Vasile avea bogatie, dar avea inimadezlipita de ea i traia ca i cum n-ar fi avut-o. Sfantul Vasile a intemeiatdin averea sa primul spital.

Maica Domnului nu era o ceretoare. Sfantul Marcu avea case inIerusalim. Pescarii aveau oameni angajaji.

Mai departe tim din predanie despre tanarul acela, ca dupaRastignirea Mantuitorului i dupa inviere, dovedindu-i dumnezeirea Sa,dupa Inaljare i dupa Pogorarea Duhului Sfant, a auzit i el despre toateacestea i abia atunci i-a dat seama cine era Cei cu care vorbise el i nuL-a injeles. Iar cand a vazut uciderea lui tefan i linitea lui cereasca,

i

i

i

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

3/150

wcuvinte vii 11

precum i propoveduirea pe fata i fara nici o frica a Apostolilor, a venitacasa 1 s-a martunsit cretin,Iisus. andu-se de toate, aa cum tl sfatuise

Sambata. Rezumat omilia25.XI.1946 LP.S. Mitropolit Nicolae Balan

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

4/150

12 PARINTELE ARSENIE BOCA

ttMANATI MAI ADANC !-2-

:;

Cu aceste cuvinte a sfarit Iisus zdroaba de toata noaptea a unorpescari, intorcandu-o intra o aa bucurie, incat printr-insa au cunoscut caIisus e Dumnezeu, Stapanul marilor i al vietajilor dintr-insa.

Oricine dintre noi poate ca s-ar mul^um! cu atata; cu bucuria caDumnezeu i-a ajutat la necaz, cu recunotin$a pentru un moment.Simon pescarul a mai facut ceva: i-a sim|it toata nevrednicia sa

de om in preajma lui Dumnezeu, i, neputand scapa de sim^amantulnevredniciei, a spus o vorba, care poate fi i potrivitS i nepotrivita:

**Doamne, iei de la mine, ca om pacatos suntDomnul, nu numai ca nu 1-a ascultat sa se duca de la el, dar 1-a

chemat la Sine, printre primii ucenici. L-a chemat din marea petilor,unde n-a avut necaz decat o noapte, in marea societajii omeneti:apostol, pescar de oameni, unde necazurile Evangheliei" Jin toata viaja.Ca pescar de oameni, ca vestitor al Evangheliei lui Dumnezeu, s-aindoit de cateva ori in misiunea sa. Odata - dorind el - Iisus 1-a chematpe valuri. In curtea lui Pilat de trei ori s-a lepadat de Iisus. Iar ultimadata - spune o predanie - Petru, vazand urgia prigoanei lui Neron-Cezarul, a fugit, vrand sa scape. Atunci, spune predania, Iisus i s-a aratatmergand spre cetate. Petru-pescarul", cum il numeau cretinii in ascuns- L-a intrebat: Unde mergi Doamne ?" Iar Iisus i-a raspuns: Merg laRoma sa ma rastignesc a doua oara !" Petru i-a injeles greala i dojanape care i-a facut-o Iisus.

Intors de Dumnezeu iarai la misiunea sa, la necazurile morjiipentru Viaja, sigur ca, - dupa cuvantul ce-1 auzise odinioara: mana maiadanc" - a simjit din nou nevrednicia sa de om i bucuria pe care i-afacut-o Dumnezeu, bucurie care a covarit necazul firii, cu adancurilerostului dumnezeiesc. In necazurile, pline dfe bucurie, ale Evangheliei,mult mai multa roada a adus cretinatajii moartea sa muceniceasca

+

pentru Iisus, decat daca i-ar fi crujat viaja pentru sine.

I^M

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

5/150

55CUVtNTE Vll55 13

lata ce rosturi au avut cuvintele lui Iisus mana mai adanc", invia^a i misiunea ucenicului Sau Petru-Pescarul55

55

Ce invajaminte putem desprinde noi din cuvantul lui Iisus:manaji mai adanc" ?

- Ca in toata stradania noastra buna, sa manam mai adanc.Necazul, piedicile sau incercarile sunt puse ca sa le trecem, iar nu ca sane oprim sau sa ne intoarcem pagubai.

- Incercarile de tot felul sunt binecuvantate de Dumnezeu itrimise oamenilor, cu rostul ca din prilejul lor sa ne intalnim cu El, cacide la El primim puterea neobinuita, care intoarce necazul in bucurie.

- Ca intotdeauna, ori de cate ori ne intalnim cu Dumnezeu innecazuri, toate sunt chemari de-a-I fi mai aproape, de-a-I fi ucenici, de-anu tacea binefacerile Sale catre noi, - Ca mare trebuinja au oamenii,confra^ii notri, de marturia noastra, precum ca in incercari e maiaproape Dumnezeu de noi i noi de EL

- Sa manam deci mai adanc rosturile viejii acesteia i ale tuturorincercarilor ei, ca sfaritul lor e moartea pacatului i intalnireanedesparfita cu Dumnezeu.

- Ca fara gasirea lui Dumnezeu in incercarile viefii, viaja noastraar fi o noapte de zdroaba zadamica, mai zadamica decat odinioara cea alui Simon pescaruLNu pricepem viaja fara Dumnezeu. Dar II pricepem pe Dumnezeudin necazurile viejii - bune toate - i din ele propoveduim peDumnezeu.

- i propovedui$i-L i voi

Sambata5.IX.48 Dumineca; Luca 5,1-1

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

6/150

14 PARINTELE ARSENIE BOCA

O INTREBARE IUBIRII-3-1

Caci aa a iubit Dumnezeu lumea, incat pe Fiul SauCel Unul-Nascut L-a dat, ca oricine crede in El sa nupiara, ci sa aiba via|a venica" (loan 3,16).

t

i

- De ce L-a dat Dumnezeu pe Fiul Sau, Iisus, spre jertfa, 99i incajertfa de cruce" ?

- Pentru ca singurul grai care mai poate razbi pana la inimaoamenilor, s-a dovedit ca nu mai ramane altul, decat Jertfa Cuiva pentruei.

?!

W%

$?i-'i

--,7*

fos

m.-,>"*

~~i

i

Sr-B=6iPr :,j'

Cand moare cineva pentru tine, pe acela nu-1 po^i uita niciodata.La inceputul unuia dintre razboaie ieise o lege ca po|i lipsi de la

razboi daca iji gaseti un inlocuitor. Greu de gasit inlocuitor la moarte.Era undeva un om, cu o casa de copii, dar necredincios i trebuia sapiece la razboi. Cand la plecare, iata vine la el un tanar i-i spune: Eusunt singur, chiar daca mor dupa mine nu plange nimeni; merg eu inlocul d-tale la razboi !" S-a dus tanarul. Dupa oarecare vreme tanarulcade rank de moarte i cum ajunge acasa moare.

Mormantul sau era mereu impodobit cu flori i nimeni nu tia cinei le pune, pana cand intr-o noapte a fost gasit necredinciosul ca-i duceaflori la mormant

- Bine, dar tu nu crezi in Dumnezeu !- Ba acum cred, fiindca numai Dumnezeu i-a putut da tanaruluiacestuia iubirea de mine i de copiii mei, ca sa mearga el in locul meu lamoarte, i asta numai Dumnezeu a mai facut-o, cand a trimis pe Fiul Sausa moara in locul nostra !Intrebarea:

Daca aa de mult ne iubete Dumnezeu, cum se face ca viajanoastrS e aa de apasata de tot felul de incerc5ri ? Sau, punandintrebarea cu cuvintele Scripturii: De ce pe eel ce-1 iubete Dumnezeu

mm-J-:-i7

..."..-.-V. .. '"" '^- i"""" ^frfr ''V-"-.^

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

7/150

CUVINTE vliM 15

cearta. iar

Dumnezeu, de ce-i via|aCu alte cuvinte, daca aa de

- Fiindca pe cat sunt de departe rasariturile de la apusuri asa suntde departe judeca|ile Mele de judecajile voastre" (Psalmul 102,12; Isaia55,8-9) - zice Domnul ! O mica pilda: altfel sunt judecajile unui tatacare-i ia la rost copiii, decat e socoteala copiilor. Dar cand copiii vin laminte deplina, atunci infeleg care a fost judecata tatalui lor cand le-a datbataie.

Sf. Marcu Ascetul, Filocalia I, pedeapsa -suntem infaura{i in trup, suntem destul

intarire.)

intr-o injelegere trupeasca a viejii, intr-o injelegere prunceasca. Darcand vom scapa de muritorul acesta de pe noi, atunci cu marerecunotin^a vom mul|umi lui Dumnezeu pentru toate incercarile la catene-a supus cat eram in lume.

Trebuie, prin urmare, sa lungim vederea pana dincolo de zareaviefii acesteia, pana in cealalta imparajie, ca altfel nu putem pricepenecazurile viejii acesteia, i, nepricepand-o pe aceasta prin cealalta, n-oputem rabda.

Dar, daca o injelegem aa cum este, pe una in legatura cu alta,atunci oricum ar fi de necajita, capata o valoare neprejuita. i atunci seintampla un lucru minunat: omul iubete necazurile i pe tofi cei ce-1necajesc indeosebi. De-acum cretinul sta linitit pe conducerea luiDumnezeu i vede ca orice cruce a viejii sale este o marturie a iubiriiparinteti a lui Dumnezeu; orice cruce e o treapta a desavaririi.

Deci daca ne impartaim cu Sfanta Jertfa a Domnului, neimpartaim cu Taina Iubirii supreme a lui Dumnezeu, impartaire, care,printre alte daruri, are i pe acesta: ca ne ridica de la injelegereaprunceasca a viejii la injelegerea pe care o avea Iisus, in temeiul careia Iisuntem urmatori convini i liniti|:i, oricat de nelinitita ar fi mareaviefii de aid.

tim Cui credem i tim Cine-i la carma !

Sambata.12JX.948

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

8/150

fr$xi*t*8*^$i&^'** ^k^^!^^J^0^^'^^-

16 PARESfTELE ARSENIE BOCA

ZIUA CRUCH-4-

99

tVj

Intr-una din cantarile Bisericii, alcatuita dupa Psalmii lui David,preamarim pe Dumnezeu in cuvintele: Sfant este Domnul Dumnezeulnostru; inaljati pe Domnul Dumnezeul nostru, i va" inchinajiaternutului picioarelor Lui, ca Sfant este". O alta cantare bisericeasca,preamarind crucea, zice: Acum vedem aternutul unde au statutpicioarele Tale Stapane..." Astazi cu adevarat cuvantul eel deDumnezeu graitor al lui David a luat sfarit, ca iata aratat ne inchinam iatemutului preacuratelor Tale picioare.

Deci pana la rastignirea Domnului pe cruce, crucea era lemnulmor^ii celei mai de ocara. Prin sfintele Sale patimi, Iisus a schimbatocara in slava, incat Apostolul Pavel nu gasea alt cuvant in care sa selaude decat in Crucea Domnului, mustrand pe cei ce sunt vrajmaiicrucii

Deci lemnul crucii a fost prevestit prin prooroci, prin Moise iprin David, Prin proorocul David ne poruncete sa ne inchinam Crucii,aternutului picioarelor Lui, ca sfant este.

Oare de ce zice despre Cruce ca e aternut numai al picioarelor- Fiindca Iisus S-a rastignit pe Cruce nu cu fiinja Sa

i

i

$.i

i

$

Lui ? -dumnezeiasca, ci cu firea omeneasca, Adam eel nou, ceea ce in graiulprofetului e tot una cu picioarele lui Dumnezeu.

Sa lamurim ceva i din injelesul crucii ca suferin^a.Suferinfa, necazurile, incercarile sunt cea mai necunoscuta cruce,

dei fiecare are de dus cate una. Mai to^i se roaga lui Dumnezeu sa-iscape de cruce. Nu e bine aa. E semn ca oamenii nu-i cunosc rostul inu-i cunosc pe sfinfi. lata de pilda ce spune sfantul Marcu Ascetul, caprin aceasta se cunoate daca o are cineva, daca primete cu bucurienecazurile. Tot acest sfant ne spune despre crucea incercarilor, ca pentrutrei pricini vin asupra noastra: 1 . ca pedeapsa pentru pacatele facute

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

9/150

cuvinte vii59 17

(pedeapsa" in graiul batranilor inseamna invajare de minte); 2. pentruferirea de cele ce altfel le-am face; i 3. pentru intarirea virtujii. Sa nuspui ca se poate catiga virtutea fara necazuri: caci virtutea necercata innecazuri nu e intarita !" (Filocalia I, p. 236. 66).

Cea mai grea incercare a viejii este necazul moitii. Cum stam fa$ade o asemenea incercare ? Ar trebui sa stam i mai liniti$i ca fa|a decruce; fiindca Mantuitorul, prin moartea Sa, a schimbat nu numai rostulcrucii din ocara in slava, ci a schimbat i rostul mor^ii i 1-a facut bun.Pana la Iisus moartea era o pedeapsa data firii omeneti, plata apacatului. De la infrangerea morjii, prin invierea Omului nou, moartea,cea mai grea incercare a viejii acesteia, s-a schimbat in moarte apacatului i a izbavirii firii omeneti. Aa ne invaja sf. MaximMarturisitorul.

lata de ce praznuind Crucea vorbim de inviere i a morjiiomorare.

Acestea sunt cunotinJe duhovniceti care dau curaj viejiiacesteia, ii dau injeles i o linite cu atat mai mare cu cat e maiinvolburata marea societajii omeneti.

lata pe ce temelie stam, in praznicul fnalfarii, cand zicem:Crucii Tale ne inchinam Stapane i sfanta Invierea Ta o laudam

i o marim !"...

Sambata,14 sept. 49 Ziua Crucii

:::::;:::::ft :r.;y;->>j-:iV''Vi'i ,jV''iV ' ' "* ' ' AIII |X*|V Vl'l ' "::-:->: ''*"

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

10/150

18 PARINTELE ARSENIE BOCA

OAMENI CARE AU LASAT TOTUL"-5-

99Tragand luntrile la {arm 99(Luca5,ll)

1 Toata noaptea ne-am trudit i n-am prins nimic, dar2. pe cuvantul Tau voi lasa mrejile jos."3 Pescuitul minunat.

totul: fluntrioarecareOm ca nimeni altul. Dumnezeu se facuse om. Un om sarac, bun, bland i

de-o nemaivazuta smerenie. Prin acestea se stravedea Dumnezeu;sufletul lor sim{ea i pe loc s-a aprins de o mare dragoste de El, cat auuitat toate i nu le-au mai trebuit acelea, ci numai pe El.

Este prin urmare o sete, o foame, o trebuinfa a sufletului, care nuse stampara cu nimic altceva decat numai cu Dumnezeu; iar cand ilgasete nu-i mai trebuie nimic din cele de aici, ci pe toate le lasa iurmeaza Lui.

Mantuitorul Iisus cheama urman panasfaritul veacurilor. Durerea este, ca dei noi II cunoatem i tim cuicredem, noi nu lasam nimic din ale noastre i totui ne Jinem ca-I urmamLui. De aceea intunerecul necunotin|ei de Dumnezeu i de noi inines-a intarit, i tot mai grea se face noaptea fara de Dumnezeu. i aa iataca lumea intreaga se trudete toata noaptea i nu prinde minte deloc.Oamenii se revarsa unii peste alfii in valuri de mare, cum nu s-a maivazut mai mare potop de valuri.

Daca lasam lucrurile sa mearga in voia valurilor si nu vom face capescarul de odinioara: Dupa cuvantul truda oamenilor

mai zadarnica; noaptea necunotin$ei de Dumnezeu* Aintunecoasa, aceasta pentru inmultirea faradelegil t

Er.-'astazi lasa oamenii toate, dar neurmand pe nimeni.

%

i

i

3

1

i

jfi.

flJ^Tfe_. u_k^ :J^- ' L J ^ l - J " - . . . ' . '--"^ - J l :V - Jj-^n- ---^- _ - -I..L-: z^ii _ ^ ^- : J ^ - _ - -M--J-- - !~- - - -J-. l -. ^- ^^-- - . i^J--.i:-.W:.-.,- 1 irt^A^-"''^^^^^'^*"^'^

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

11/150

*5cuvinte vii" 19

de mare cat sare pamantul in bucati. Iar pamantul, dupa graiul Scripturii,e inima oamenilor.

Aceia de bucurie ca au aflat pe Domnul au lasat toate i eraufericiti, urmand pe Domnul. Cei din zilele noastre, care lasa toate deurgia prapadului, fiindca n-au urmat pe Domnul, au vai peste vai.

Se raresc pastorii. ,Jata vin zile zice Domnul Dumnezeu, in carevol trimite foamete pe pamant, nu foamete de paine i nu sete de apa, cide auzit cuvintele Domnului" (Amos 8,11), Ce e de facut ? Raspuns:Copii curaji, neincarcati de atatea pacate parinteti, mai stravezii spreDumnezeu, in stare sa lase toate pentru dragostea de Dumnezeu iEvanghelia Sa.

lata de unde incepe chemarea Apostolilor, a propoveduitorilor deDumnezeu neinfricafi i in stare a purta necazurile Evangheliei: de la noito$i. Roade i nu fixmze ! Soarta apostoliei in lumea aceasta eimpreunata cu primejdie de moarte. Dar dragostea de Dumnezeu nedesface de orice dragoste de pamant sau grija de via^a.

Intalnirea cu Mantuitorul schimba pe oricine. Iar cine L-a intalnit,nu poate sa nu-L propoveduiasca, sa aiba i al|ii parte de neasemanatabucurie de a-L urma pe El toata stadia viejii.

Dupa InviereMaria Magdalena, Petru; Luca i Cleopa spre Emaus.Saul pe drumul Damascului.Toji avem datoria de a-L propovedui cu cuvantul, cu fapta, dar

mai ales cu dragostea. Iar daca vremea ne-o va cere, sa ne ajute sa lasamtoate cu bucurie pentru Dumnezeu, i sa-I urmam Lui, i in veacul deacum i in eel viitor.

Chemarea ucenicilor lui Iisus in lume:Matei 10. Faptele Apostolilor 26,16-18.

Sambata

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

12/150

}*CUVINTE Vil" 19

**

de mare cat sare pamantul in bucati. Iar pamantul, dupa graiul Scripturii,e inima oamenilor.

Aceia de bucurie ca au aflat pe Domnul au lasat toate i erauferici|i, urmand pe Domnul. Cei din zilele noastre, care lasa toate deurgia prapadului, fiindca n-au urmat pe Domnul, au vai peste vai.

Se raresc pastorii. Iata vin zile zice Domnul Dumnezeu, in carevoi trimite foamete pe pamant, nu foamete de paine i nu sete de apa, cide auzit cuvintele Domnului" (Amos 8,11). Ce e de facut ? Raspuns:Copii curati, neincarcati de atatea pacate parinteti, mai stravezii spreDumnezeu, in stare sa lase toate pentru dragostea de Dumnezeu iEvanghelia Sa.

lata de unde incepe chemarea Apostolilor, a propoveduitorilor deDumnezeu neinfricaji i in stare a purta necazurile Evangheliei: de la noitofi. Roade i nu frunze ! Soarta apostoliei in lumea aceasta eimpreunata cu primejdie de moarte. Dar dragostea de Dumnezeu nedesface de orice dragoste de pamant sau grija de viaja.

Intalnirea cu Mantuitorul schimba pe oricine. Iar cine L-a intalnit,nu poate sa nu-L propoveduiasca, sa aiba i al^ii parte de neasemanatabucurie de a-L urma pe El toata stadia viejii.

*Dupa Inviere:Maria Magdalena, Petru; Luca i Cleopa spre Emaus.Saul pe drumul Damascului.To^i avem datoria de a-L propovedui cu cuvantul, cu fapta, dar

mai ales cu dragostea. Iar daca vremea ne-o va cere, sa ne ajute sa lasamtoate cu bucurie pentru Dumnezeu, i sa-I urmam Lui, i in veacul deacum i in eel viitor.

Chemarea ucenicilor lui Iisus in lume:Matei 10. Faptele Apostolilor 26,16-18.

Sambata

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

13/150

20 PARINTELE ARSENIE BOCA 1i

SFANTUL VASILE CEL MARE-UN IERARH DE ATITUDINE--6-

Se scriu lucrurile acestea, marturie pentru cretinii care vor sainjeleaga ca traim cele mai bune vremuri de mantuire. lata dovada

' Vistorica:La anul 3 1 3 de la Hristos, Imparatul Constantin a dat edictul de la

Milano, prin care recunoscu cretinismul printre religiile de stat. Marebucurie in cretinatate ! Dar... cum au scapat cretinii de sub grija, deindata ce au trecut din ilegalitate la libertate, la persoana juridica, viaj:amorala a cretinilor incepu sa se destrame. Cum i-au primit averileinapoi - urmaii mucenicilor - pujini au mai ramas care sa nu seincovoaie cu dragostea mai mult spre lumea aceasta.

Deci de indata ce-au ieit de prin gaurile pamantului la larg, deindata ce-au scapat de prigoanele Cezarilor, cu un cuvant de indata ce-auieit din imprejurarea de jertfa a viejii, cand adica nu mai era o primejdiea marturisi cretinismul pe faja, s-a intamplat ca i dragostea deDumnezeu i grija de suflet, pana la aa masura racisera, incat auinceput cretinii a se lua dupa un ratacit, Arie, care tagaduiadumnezeirea Mantuitorului, - chiar piatra cea din capul unghiului, princare sta sau cade cineva din cretinism.

De indata ce cretinismul, mai bine zis cretinii fura lasaji la larg,se inmulji i inclinarea de-a cadea din cretinism. (Nu tiu cum, darparca nu e nimic pe lume fara o randuiala; a venit i pentru acetia ocapetenie, dupa care sa se ia.) Parca de-aici incepe judecata,desparte oile de capre. Ar fi fost mare mirare sa nu se arate i o atareispita de necredinja, de vreme ce, odata cu ImpSratul Constantin, autrecut, cu numele, la cretinism, doua treimi din imperiu. Era la modasa ai credinja imparatului; - dei toji aceti cretini cu numele, cu pujininainte s-ar fi ingrozit de primejdiile marturisirii lui Hristos. Deci nu ede mirare ca to$i acetia, la care se mai adaugS i urmaii lui Constantin,

ftI :

A1

Z--*

II

j

i *:*> -', h\':- " v -> .;. s . "'' ' '" . _._. . _ * . L. J L . . V " . - 4 6W.v.^nV " -& ''' - : ''"'''- >''' >

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

14/150

CUVlNTE Vlt" 21J

f

J

>

K

*

i

*I .

."

ar si multf episcopi, sa se trezeasca la un moment dat, marturisindin{a alaturea de crestinism, totuna cu necredinja. Nu e greu de-a\q cum au ajuns lucrurile astfel.Cand viaja aceasta e incurajata de statornicia bogajiei, de negrija)larilor, omul se strica; iar o viaja stricata de patimi strica sil care, odata stricata. nu mai deosebeste adevarul de minciuna sau

binele minciuniiIncetand prigoanele, asa se stricasera purtarile

dumnezeirii Mantuitorului unvremn Dumnezeu n-ar fi trimis pe sfintii Vasile, Grigorieloan, ar fi trebuit sa vie Hristos a doua oara. (Caci faradelegile grabescJudecata). Iar un filosof crestin din vremea noastra, facand o supra-privire asupra istoriei crestinismului, la fel gaseste ca, crestinii au trecutcu succes prima ispita ridicata impotriva crestinismului: ispitapersecutor, dar n-au trecut cu acelasj succes i ispita a doua, atriumfului (asupra paganismului).

E si explicabil: prima ispita a intalnit tn fa{a crestini adevaraji,care se hotarasera intr-un fel cu viaja aceasta: s-o jertfeasca pentruDumnezeu; pe cand ispita a doua, a triumfului, pentru care trebuie sa fiiinjelept s-o ocolesti, a gasit in fa{a o mare turma de crestini figuranti.Dar iata cum Providenja a descalcit lucrurile: pentru ceicredinciosi a trimis pe sfin^i; iar pentru figurant, si indeosebi arieni, atrimis pe imparatul Iulian Apostatul, care din crestin s-a declarat pagansi vrajmas al lui Hristos. Ba ca sa-si bata joe de o proorocie aMantuitorului, a intreprins un razboi in calea la Ierusalim, ca sa zideascatemplul lui Solomon, fn lupta insa s-a trezit cu o sageata otravita inpiept. Aceasta 1-a ingrozit si 1-a facut sa strige: M-ai invins Galileene !"

dumnezeirea Mantuitoruluiparatul la moda" s-au lepadat de

cretinism.Dar parca era un facut: toji cei ce s-au lepadat de Hristos nu se

muljumeau numai cu lepadarea lor, ci urmareau si lepadarea altora; iardaca aceia se impotriveau, vrajba era gata si incepea prigoana.

lata focul in care se lamuresc credinciosii, iata firul de legatura cuinaintasii lor - mucenicii.

Sunt vremuri, i imprejurari in toate vremurile, cand, a spuneadevarul si a propovedui indreptarea, fyi pot pune viaja in primejdie de

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

15/150

22 PARINTELE ARSENIE BOCA

moarte. Aa s-au intamplat lucrurile in zilele lui loan Botezatorul i a luiIrod i aa s-a intamplat in zilele sf. loan Guradeaur i a imparateseiEudoxia, fiindca loan cerea dreptul vaduvei impotriva imparatesei,Sfantul loan Guradeaur a avut odatS, aparand vaduva, cuvintele acestea:Iarai se tulbura Irodiada, iarai cere pe tipsie eapul lui loan...!" Pentrucurajul sau de-a apara saracul impotriva lacomiei bogatului sf. loan atrebuit sa ia calea exilului, prigonit de imparateasa, pana cand, sfarit deputeri, a murit pe drum.

Iar Eudoxia era ariana.Un cretinism fara reeunoaterea lui Iisus ca Dumnezeu i Stapanal lumii, nu-ti obliga viata la a o face mai curata. Iar cu cat via|:a se face

mai necurata, cu atata te-ntuneci dinspre Dumnezeu pana la a-L tagaduicu totul i a I te face vrajma declarat. Viaja traita pamantete, fara grija,la asta te duce.

Spre o atare stavilire a rautapi a trimis Dumnezeu pe Sfin{ii TreiIerarhi. Ei au fost sarea vremii lor care au oprit firea oamenilor de-a sestrica cu totul. E de la sine injeles ca firea omeneasea, povarnita sprepacat, tocmai de aceea nu-i poate suferL Dar ei n-au grija ca nu-s peplacul lumii. In ei arde luminos, inainte, misiunea care le-a dat-oDumnezeu, de-a fi sare fapturii i martorii lui Dumnezeu intre oameni.

Ca sa scurtam cuvantul alegem din viata sf. Vasile catevamomente de mare inalfime morala, prin care se dovedete a fi cuadevarat mare dascal al lumii i Ierarh.

Era prin anul 372, cand insui Imparatul Valens merse inCezareea Capadociei, unde pastorea sf. Vasile, cu gand s5-l abata de ladreapta credinja la arianism. Sf. Vasile ii raspunse linitit ca $inecredin{a pe care au marturisit-o sf. Paring la Niceea (325) i ca nimeninu are putere sa. dea alta marturisire de eredinfa peste aceea.

Primind un atare raspuns, Imp&ratul Valens cauta pricina ca sa-1exileze pe sfant, tiind ca numai el susjine dreapta credinja in Asia Micai ca, daca n-ar fi el, pe ceilalji uor i-ar putea catiga fie prin momele,fie prin infricoari,

imparatul duse cu sine i pe Modestus, prefectul pretorienilor(Siguran^a imperiului) i pe episcopul Evippius din Galatia, care eraarian. Pe acesta il duse ca sS provoace scandalul, ca apoi prefectul si

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

16/150

55CUViNTE vti 23

i- \\

*"*>*,***-V*^

poata interveni cu armata. Evippius vru sa slujeasca intr-o biserica dinCezareea, dar sf. Vasile nu-1 lasa pana nu subscrise afurisaniile date desoborul de la Niceea asupra arienilor. Acela se planse imparatului, caretrimise la sf. Vasile pe prefectul pretorienilor, ca sa-1 atraga la arianism,iar daca nu va putea cu buna sa-1 infricoeze cu ameninjari.

- Ce indrazneala ai tu sa te impotriveti religiei imparatului ? -zise prefectul.

A*11

'.*#

- Eu nu vad nici o indrazneala i nici nu tiu care este religiaImparatului, ca sa ma impotrivesc ei. Eu tiu ca i Imparatul e creat deDumnezeu ca i mine i prin urmare i el trebuie sa aiba aceeai religiepe care o am eu i credincioii mei.

Prefectul incepu cu ademeniri, zicand:- Uite, n-ai vrea tu sa fii in marire, asemenea imparatului ? O vei

putea avea daca vei marturisi i tu credinja imparatului.Sf. Vasile ii raspunse:- Amandoi suntem creaji dupa chipul i asemanarea lui Dumnezeu

deci sunt asemenea imparatului. In ce privete marirea, aceasta se vavedea numai in via|a viitoare. Apoi spune tu: daca o va avea acela careface voia lui Dumnezeu sau acela care lucra impotriva Lui ?

MH&

pfc

- Dar nu te temi tu de relele care pot sa vina asupra ta ? ii ziseprefectul

- Eu nu ma tern de rele; - raspunse sf. Vasile - deoarece tiu caDumnezeu nu va ingadui mai multe de cate sunt de trebuinja pentruispairea pacatelor mele.

- Dar nu tii ca imparatul poate sa-|i faca atata rau, cat tu nu veiputea rabda ?

- Ce anume ar putea sa-mi faca imparatul ? intreba sfantul Vasilelinitit.

- Sa te despoaie de averi, sa te exileze, sa te ucida chiar !La acestea sf. Vasile rase zicand:- Toate acestea imparatul nu mi le poate face. Astfel: nu ma poate

despuia de averi, fiindca m-am despuiat de mult eu insumi, aa ca azin-am nimic. Nu ma poate exila nicaieri unde sa nu fie Dumnezeu defaj;a. Apoi cu moartea nu-mi poate face alta decat sa ma trimita maidegraba la viaja pe care atat de mult o doresc. Spune deci stapanului tau,imparatului, ca daca n-are alte rele cu care sa ma infricoeze, de acestea

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

17/150

24 pArintele ARSENIE BOCA

de pans acuma, nu ma tern, i nici gand n-am sa-i fac pe voie, impotrivalui Dumnezeu.Prefectul pretorienilor spuse Imparatului totul i incheie cu aceste

cuvinte: De c&petenia acestei biserici suntem biruiji. Ameninjarilor estesuperior. Decat cuvintele e mai tare; iar decat ademenirile este maiputernic. (Minis superior est, sermonibus firmior, verborum bianditiisfortior). Daca i-am zis:

- Niciodata n-am vazut om ca D-ta ! - ti# ce mi-a raspuns ?- Poate ca niciodata n-ai vazut Episcop !Imparatul se aprinse de manie i zbiera infuriat: Sa fie exilatnumaidecat !!!" i insui se apuca sa scrie mandatul de exilare, dar de

trei ori i se rupse penija i nu putu scrie. Imparatul crezu ca acesta esemn de sus i de data aceasta lasa mania pentru mai tarziu.

Reintors la Constantinopol, din nou incerca sa scrie mandatul deexilare pentru sf. Vasile, dar fara de veste i se imbolnavi copilul eel maimare i se zbStea ca in ghearele morfii i nu se liniti pana ce nu-ipropuse sa lase pe Arhiepiscopul din Cezareea Capadociei in pace.

lata Parinte al Bisericii, mare dascal al lumii i Ierarh.lata ucenic umbland linitit pe marea infuriata.IatS stalp al Adevarului, nemicat de talazuri.lata linite i modestie neclintita de vifor.lata om dintre noi: luminator nestins peste veacuri, strabatand

veacurile i intarindu-ne pe noi in linitea cea mai presus de fire, acertitudinii c& tot Dumnezeu e la carma lumii.

Cercarile i-au dovedit pe Sfinfi.Iar sfinjsnia este superioarS viefii i morfii.

Prislop.30J.949. Sfinfii Trei Ierahi

:fc&*Sl! ^;;_. .>'? ^---x-i $'l*' : -" -^".VV'. .'. l-\ :A l:r&.y, ::* ' ' .':'.' i!;v." v.-. v.: - '1 v.-. '^^.j-:/!:- .. .-?-* '&& / .,"/" :.** :-:*: 7f . /.;. >a-.j i^-w; ''* ' ;''W ' : v^v^.

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

18/150

CUVlNTE VH" 25

ZACHEU VAMESUL-7-

ToJi murmurau i ziceau: a intrat sapoposeasca la un om pacatos." (Luca 19,7)

Ei, drepjii", osandeau i pe Iisus i pe Zacheu.Pe Iisus ca nu se sfant ^99 i cinstete cu^a Sa pe un pacatos; iar pe pacatos il osandeau ca nevrednicMutra aceasta tulburata, din care sfredeleau ochii osandiriL iats

urmatoarea55-

Ima, - mai intai de la Zacheu:stand in fata Domnului, a zis

Doamne, o dau saracilor, i de-am napastuitmpatrit"v ^ area omului in fata Domnului" astupS guralata ca

oamenilor. Dar le-a astupat-o i Domnul, zicand: Amantuire casei acesteia, caci si el fiu al lui Avraam este".yede limpede ca Domnul ii are in vedere i pe cartitori, caci i

s raspunsul, pentru ca de-ar fi vorbit Iisus numai cu Zacheu,acestuia aa: ca i tu, fiu al lui Avraam eti; dar nezicand aa,L le impratia acestora {epele osandelor.i prin urmare, ca omul care se indreapta, fie el oricat de vameitos. simte bucuria ne care n-o ranesc osandele, si nici el n-arem de osandit. De aci incepe omul sa samene cu Dumnezeu

Cand vine Domnul la tine te dezlegi de toate, nedreptafile tale, ci i de toata dreptatea ta. Candti mai presus de lumea aceasta, mai presus de avujia lumiile trancaneala si carteala vietii: - aL cu

99 Domnului"un cuvant

Dumnezeuaiungi Dumnezeu" pana

lie Cezarului, inapoi Cezarului.De aci incolo, incepe sfintenia.

Prislop. 30.1.49

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

19/150

26 PARINTELE ARSENIE BOCA

CANANEANCA-8-

... O femeie zdrobita de durerea ei: avea o fiica indracita. O mintezdrobita de un singur gand: al durerii sale.

Durerea nu e obiect sanatos de meditate. De durere trebuie sascapi, sa o depasesti, sa fii deasupra ei. Dar trebuie sa vie cineva sa tescoata din cercul tau chinuitor de ingust. Caci durerea ta te ia in vartejulei si te include dinspre toata lumea si dinspre orice lume.

parca, o prelungire

cu atat nelinistea ta e mai mare, - si poate salumea.

Asta era starea sufleteasca a Cananeencii.

durereamare

Dumnezeu, ori rugandu langauns ei nici un cuvant." Dar L-au rugat

striga in urmadeznadajduit la Sine, si ea venind, I s-a inchiajuta-mi !"

In afara, in cuvinte, Iisus de asemenea s-a facspus si Iisus o ingustime, tot asa de stramta, ca a ei:numai catre oile cele pierdute ale casei lui Israil" si (painea fiilor si a o da cainilor".

nevazut atragea sufletullat Lui, zicand: Doamne.

> sunt trimis

sa treaca.punea in fa^a pacatul ei, peste care o imbia

i iata femeia aceasta a iesit din ingustimea sa si nu s-a smintitca-i asemanata cu cainii.

Atunci cand ochiul ei a vazut mai mult, cand s-a mutat diningustimea durerii sale in bunatatea fara margini a lui Dumnezeu: s-aizbavit in clipa aceea.

" . ' ' : m ' .

HM" \'r 4 b ' :

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

20/150

Mcuvinte vii 27

Dumnezeu minunea aceasta, ca a tamduita insanatoit i fiica ei de acasa.

i s-a mirat Iisus zicandu M femeie|ie precum voieti !" - i adauga Evanghelia: i s-a tamaduit fiica eceasul acela".

Cu un cuvant au ieit to$i din cercurile lor inguste, la orizontulmai larg, care este linitea dumnezeiasca i care tamaduiete orice bei linitete orice vifor din suflet

Dumnezeu s-a biruit de rugaciunea omului - i incaneputincioase - i i-a adus firea in linitea Sa, mai presus dedurere.

Sa ne fie Iisus i noua, asemenea !

uneismintealS

Prislop.6.II.49.

.i::::i:L^f-^; '; + :'S**.

*-\

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

21/150

28 PARINTELE ARSENIE BOCA

VAMEUL FARISEUL-9-

. . . Sau smerenia i trufia.Unul ii spunea virtu^ile; celalalt, mai in urma templului, pacatele.Unul vrednicia, celalalt nevrednicia.Ar fi bune virtujile fariseului.Vameul nu le avea, dar in lipsa lor avea smerenia. Rele erau

faptele vameului, dar, pentru smerenie s-a intors din templu maiindreptat la casa sa.

Cel mai bine ar fi de-a avea virtujile fariseului, i inca intrecute,dupa cuvantul ca: de nu va prisosi dreptatea voastra pe cea acarturarilor i a fariseilor, nu ve\i intra in Imparajia lui Dumnezeu" -virtuji unite cu smerenia vameului.

Cu imbinarea virtujilor unuia i cu smerenia i cuvintele celuilalts-au nevoit calugarii de-a lungul veacurilor. Caci: Doamne IisuseHristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-ma pe mine pacatosul", suntcuvintele rugaciunii neincetate", care-i au obaria in cuvintelevameului, spuse de Iisus.

Cu aceasta rugaciune mulji s-au intors mai indreptaji Acasa" inImparajie.

Pacatele au urmarile cele mai felurite asupra omului: 1. Pe uniipacatele-i smeresc, ii ruineaza inaintea lui Dumnezeu i-i hotarasc laindreptare. 2. Pe al#i, mai inraiji in ele, ii salbatacesc cu totul. 3. Iar pealfii ii imping pana la nebunia fara intoarcere.

Cu un cuvant pacatele tulbura sufletul in diferite trepte.Dar virtu^ile fariseice tulbura impotriva lor pe Dumnezeu, Caci

e si din ..slava" e limoede ca nu sunt din har. Deirtu^ile din ambijie i din slava", e limpede ca nuaceea dau natere trufiei fariseice, care-i catiga pe Dumnezeuimpotriva, - precum Insui ne-a spus.

Deci trufia cu virtu^i, fiind o virtute in pielea goala, sau ii daseama de goliciunea sa i cere acoperemant smerenia (sau dulamalui

*. '* .-*'*.$}?"y^*\^ ' -j:N4t: .^ i /"' < v 'i? ^-.*>.' m- ..-X'lU^^-AIAr -

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

22/150

-?

A

-"*

*^

?

MCUVINTE Vlt" 29

Dumnezeu cum o numete sfantul Isaac Sirul), cum ne asigura toji sfinjiiParing.- De ce sa fim smeriji ?- Fiindca suntem marginiji i neputincioi i traim intr-o lume

plina de primejdii, calatorim pe-o mare, foarte adesea infuriata, care-istrecoara viforul pana in sufletele noastre.

Iisus a cunoscut durerea aceasta a oamenilor, de aceea le-a iimbiat o ieire, zicand: Cauta|i la Mine ca sunt bland i smerit cu inima

"M-%vy\

i veji afla odihna sufletelor voastre !"Ar fi bine sa adancim injelesurile. Blandejea i smerenia inimii,pe care ni le imbie Iisus odihna, nu le avem odihna decat prin Iisus. Cu

alte cuvinte persoana lui Iisus ii rasfrange blandejea i smerenia Sa prinnoi, i aa se face linite; - altfel nu se face. Dar ce sa injelegem, cacitoata odihna lui Iisus (care n-avea unde sa-i piece capul i pe care -cum spune tradijia - nimenea nu L-a vazut vreodata razand, darplangand adesea), nu-i decat o cruce a iubirii, o sfaiere de mila, ozguduire a sufletului de mila surorilor lui Lazar, o sudoare de sange cepicura ca apa i inca o zguduire de suflet, cand Iuda avea sa-L vanda.

i totui Iisus avea o odihna": odihna misiunii Sale in lume, carese implinea i se va implini deplin, oricat vor scrani impotriva porjileiadului.

Dar sa luam model un om dintre noi, sfantul loan Guradeaur, caremarturisete ca: Mai multe sunt fiirtunile care zbuciuma sufletulpreotului, decat talazurile care bantuie marea".

Linitea, odihna, nu Ji-o da decat dorul de-a imbra$ia destinul luiIisus in lume. Iar cum El e una cu destinul Sau, il putem avea una cunoi, iar noi atunci nu mai suntem singuri.

Deci nu po|i fi bland i smerit cu inima pana nu iei din tine i temuji in Iisus. In tine eti trufa i tulburat In Iisus eti bland i smerit iodihnit cu sufletul. i pentru ca Iisus e odihna noastra, de aceea El seimbie mereu tuturor necajijilor i vameilor lumii, sa le fie dulama, sa lefie inima, sa le fie ideal de viata.

Fara Iisus, Cel ce susfine lumea cu , mana (cum arata uneleicoane), fara Iisus, zic, sau impotriva Lui chiar, te afli in tulburarecrescanda pana la sinucidere. - i e eel mai mare pacat de pe lume.

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

23/150

30 PARINTELE ARSENIE BOCA

Sundar Singh era nemulfumit de toate Scripturile religiilcrevolta sa tulburatS a ars Sfanta ScripturS, si, inainte de-a plecaarunce inaintea trenului, a mai cazut o data in genunchi, rug&iduniciunui Dumnezeu. Dar Dumnezeu era si i s-a aratat Tisus Tn ::.

.'i'v "':i-^*r

rill-:;.-r^:-. 5"-

r, -*;W-:.

I. ffi*fr\.

*?a.

:" i "* " "

. ." > : "i !* ^&,-

"" . -J"," -^

J':,**

*- ...

r

i: ". *-' .

^.

. .< :

i ..i-.-i t

Er :\f ; v'..:'-:^'* :.y [t- .

preocuparii cu nimicul.De aceea nu se descopera Dumnezeu, ca Dumnezeu, in lumina

slavei Sale, fiindca in clipa aceea a sosit Judecata , - de la care incoloeti: sau osandit la o stare de iad, sau stramutat intr-o Fericire divina,

Iar pentru o dreptate deplina, care sa ni se faca fiecaruia, trebuiesa vie toti martorii i paraii notri, i sa fim o zi, convini de dreptateadumnezeiasca. Caci noastre, g cartile scrise,au urmari nemuritoare i numai taina pocain^ei poate indrepta ce-i deindreptat din ele, Deci toate urmarile, ramase fara indreptare, vin de fa$a:pentru noi sau impotriva noastra, pe cum au fost facute: pentru noi iimpotriva oamenilor, sau impotriva noastra i in folosul oamenilor.

i totui a mai ramas o intrebare tulburatoare: omenete judecand,se poate ca atotbunatatea lui Dumnezeu sa pedepseasca omul, pentru oviaja greita de 40 - 60 - 80 de ani, o venicie ihtreaga ?

- Da; caci daca intr-o viaja intreaga, de 40 - 60 - 80 de ani n-aiavut nici macar o clipa - cea a talharului de pe cruce - a recunoateriivinova^iei tale i a recunoaterii iubitoare de Dumnezeu, clipa care,talharului, i-a catigat Imparajia lui Dumnezeu, pentru venicie.

Sa largim pu|in semnificajia acestei clipe, care, daca o ai catigivenicia lui Dumnezeu cu ea. E clipa ihvierii tale din pacat, din morji,din necunotin|:a, din superficialitate. Clipa, care va intinde Imparatia luiDumnezeu peste toate calendarele tale pamantene, clipa gasirii tale cuDumnezeu, cu persoana lui Iisus, clipa gasirii lui Dumnezeu in tine.

Sa lamurim minunea aceasta a convertirii reale:Dupa sfinjii Paiin|i aceasta are urmatoarele baze: Iisus se afla

ascuns in poruncile Sale i se afla acoperit i real in Tainele Sale, inSfintele Taine. Iar in noi, in alcatuirea noastra duhovniceasca se afladeodata cu Botezul i cu celelalte Taine insofitoare.

Iisus, prin Taina sf. Botez, a imbracat launtric faptura noastraomeneasca. S-a nascut pe Sine in noi i ateapta, ca un sad, panaajungem la pricepere, ca sS ne decidem: ce facem cu Iisus din noi ? IIbagam in seama, II punem in valoare, dezvoltam restul vietii noastredupa via^a Sa, II traim pe El, sau facem ureche surda i-L |inem intemnifa din noi, in bolnifa noastra, in maraciniul nostra, in golatatea

y-^t:..

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

31/150

>MtWPH

38 PARINTELE ARSENIE BOCA

noastra: in temnita i nu-L cercetam, bolnav i nu-L ingrijimimbracam

lamurita dreptatPentru ca am chinuit pe Dumnezeu din noi o viaja intreaga i am

fiigit de El pe toate cararile veacului, de-am avea anii lui Matusalem, totaa am face, Deci e cu dreptate la Dumnezeu sa ne judece pentru cativaani o venicie intreaga. Nu ne putem apara ca n-am avut vreme sa luam

i asupra Imparajiei lui Dumnezeu, ihgropata in tarina fapturiinoastre.

sm cuvintele sf. Simeon Noul Teolog, unulcomoara sa din tarina si a luminat cu luminadumnezeiasca

graiete Sfantul Imnele iubirii divine".

Tainele-acestea i alte mai mari, mai adanci vei cunoateFiule-asculta: cand flacara-n suflet s-aprinde, se nate,Raul patimii-alunga i casa se face curata,Focul s-amesteca-n toata fiinta, o strabate i iata;Printr-o unire nespusa sufletu-ntreg stralucete,Raze i flacari in jur cu lumina i el raspandete,Cum ? Nu mai pot spune, dar una se fac: suflet i Ziditor,Cela ce fine zidirea in palma i-i Domn tuturorSfanta Treime intreaga incape-ntr-un suflet curat.Tatal i Fiul i Duhul - neacoperit, neapropiat,Ei locuiesc inauntru, in suflet, i nu-1 parjolesc,In^eles-ai ce-adancuri de taina in noi se plinesc ?Omul, o mana de {arana, poarta pe Domnul in sine,Poarta intreg pe , ce toate cu-n deget le fine,Deci pe Acesta purtandu-L in sine, in Duh i vazandMarea-I finmusete, s-aprinde de dor dupa El, i arzandCum va putea suferi a dragostei flacara tare ?Cum nu-i vor curge din inima lacrimi fierbinji i amare ?Cum va grai, povestind de-a randul minunile, careSe-ndeplinesc inauntru, in el, i bogata lucrare ?Cum sa i taca, atunci cand-ii silit sa vorbeasca ?Pentru ca-acum abia vede iadul, in care-i menit sa traiasca.Nimeni nu-i poate da seama in ce intunerec petrece,

li^^^^^^:^-5tf*r*T! .WLll^T .: .A7wOlh#--|dG>.|K ^

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

32/150

CUVtNTE vii" 39

stricaciune si-n moarteCeruri

0;!*."

Bh

.. tj

ft-

vft

Cand in suflet s-aprinde i arde cereasca lumina.Cad legaturile grele, pui mana pe rani, i deodataRanile pier i se-nchid i se terge orice urma de tina,Iar din semnele ranilor curg straluciri de lumina.Trupul intreg e-o minune: se umple de slava cereasca...Din murdaria mocirlei: curat i din lant slobozit,Cu dumnezeiasca lumina de tot invaluitMa-mbra^ieaza Stapanul a toate i-mi da sarutare...i spre-o mare lumina ma duce de-a-notul, pe careNici Ingerii n-o pot talmaci. Minunata lucrare !Caci ajungand in lumina, minuni i mai mari mi s-arata:Domnul imi da sa-nteleg cu de-a randul lucrarea Lui toaCum innoiete cu harul din Ceruri sarmana mea fire,Din stricaciune m-a scos, investit cu nemurire,M-a despartit de ale lumii, i haina mi-a dat, luminoasa,i-ncaltaminte mi-a dat i cununa in veci nestricacioasaM-a-nstreinat de-ale lumii, facandu-ma nepipait,i nevazut m-a facut, cu firea celor nevazute unit.i-am inteles cu uimire, ca eu, eel inchis in fapturaPort oe Acela. care-i afara de toate, fara masura.

care nrin har m-am unituna-n unire: iar

primete i vezi osebirea cea mare: ca suntOm dupa fire - dar Dumnezeu dupa dar 95(Cuvantul I)

culme a sfinteniei, vie si nemincinoasa talcuire, a unui altgreu

>1%:

Amin, amin graiesc voua: Cine asculta cuvantul Meu i credein Cel ce M-a trimis pe Mine, are viaja venica i lajudecatanu vine, ci s-a mutat din moarte la viaja" (loan 5,24).Deci fara aceasta mutare din moarte la viaja" cadem sub

Mulji se vor mantui dar aa: ca prin \ cum zice sf. Pavel. Cu acestea se lamureste o mare porunca

**fl

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

33/150

40 PARINTELE ARSENIE BOCA

data Apostolilor, - i noua preojilor, urmaii lor de peste veacuri, candne-a spus

*?Inviati pe cei morji E prima inviere", inca din viata aceasta, peste care moartea adoua n-are nici o putere".

- In ziua judecajii vom fi martori unii altora, despre cele inteleseastazi.- E cuvantul lui Dumnezeu ce-i imbie Via^a.- Lui se cade Slava, viaja i venicia noastra.

Prislop,27.11.49.

:tf*>: .- : :*:-:-: *:-:: :-:^^r >:: Sa^sS*::">>:-:=:i-;>>':=S-'i=< -

." V . " . 'V ". ".Vi'.'i*. '.V.iVi'i^."." '.".','.'.'. ..'..i ,.,iVi ,."iViViVi\ ''.'."..':: .::::::.>::. --*:>::; :*w*

i" v" c,v:>::::>.:>:. .:>>:>:::: :::v:::*: : :*:*:* x::S4> :*>*>.;:: :-'.:; >:>:::::: i:->s>^>$*. i % i i ill-- ii i> t i i,ii

.* ".v." ' V.'.V.SV

--'-V-V-- -.--."- fc. ,-.-. .".--," -- .".-"-- - ,- 1 -,--,- ,- , 'f-'J'.'-J-J: .S^.'.V/'sV.^i:1 1 i -b i ..---. -.*.-.-.--.- --- a-.-.- i.*.-.*3.vO-r.v'.'r-:-:-r-r-Mrc-:->:->:-:S*i*

>,'..v.v,:.vv/.\v\v."v,-- -.-,.iAObWi.\-J,JV^-T."-%"W^V .-.--..

Wl-j- .v.rv.- -t* - *-t s.,;\v.-.v .-.w .-%i*\\\v.-.-. .\w .\v.*i>/JV"W " .V i-V"-> '''.A"." ."i%\".\%SV,*>""." i". .W.'*V.\ "i-YvvT"" .-! i-X- !*!y " 1 X","->r-r-l-M->T-" ,,. ,'T',r-M-I 4r ,.s" ! '*\*>.L-~\ !-""

i.\,l\v.v.;.v. , . , :.\; ..."v'X.r,M"",I'.- ,,',Z,,"""vl"" I0,",T,1 ,^^"^!',^",',,^"^, 1.^',.^^^^.- ,*^,'w v.vav/.^v.-s-^w - ,. ,.- - . .-.-, -.-.".-...- \-.%*s.v.-.-.--%- - -

ma

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

34/150

MCUVINTE vli** 41y-t

w

LUMINA DE PE MUNTE-12-

k

*X.

1:V-'

iv

W-:

&

Astazi ati ascultat o parte din Predica de pe Munte" aMantuitorului. - Ce minunat ar fi daca ne-am putea i noi stramuta pesteveacuri in urma i sa fim i noi printre ascultatorii de atunci aiMantuitorului.

Aa gandeam odata, cand eram mai mic. Dar dorul de copil num-a parasit, ci s-a intarit. Poate ca pentru dorul acesta a zis Iisus,inal$andu-Se la Cer: Iata Eu cu voi sunt pana la sfaritul veacului".Aadar i noi suntem contemporanii lui Iisus. De altfel numai aa iputem pricepe Evanghelia Sa, ca oarecum auzind-o de la El, vazandu-Lpe El traind-o, - caci tot trairea ramane cea mai buna talcuire. Ceea ceeti vorbete mai tare decat ceea ce spui.

Astazi, la inceputul marelui post al invierii, Iisus ne invaja despreaceste trei lucruri: despre iertare, despre post i despre comorile din Cer,sau comorile eterne.

fV

2*-.

1 . Despre iertare.Ne rugam lui Dumnezeu sa ne ierte: pacatele, greelile,

ingustimea vederilor, prejudecajile, netiin$a i un lanj cam lung, careprea cumplit ne strange. Daca Dumnezeu ni-1 iarta, cade lantul de pe noii iarai suntem liberi. Dar Dumnezeu ne dezleaga lantul nostru care nechinuiete, numai daca dezlegam, mai intai noi, lanjul in care Jinemlegaji pe fratii notri.

Daca noi nu iertam, nici Dumnezeu nu ne iarta.Mai mult: iertarea lui Dumnezeu e de aa fel atarnatoare deiertarea noastra, incat, fara aceasta, rugaciunea noastra ni se intoarce inblestem. Caci zice: i ne iarta noua greelile noastre, precum iertam i55

55noi grei|ilor notri". Deci daca noi nu iertam, neihdurarea noastraintoarce cuvintele rugaciunii pe dos, fara sa ne dam seama, aa:

ft*""

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

35/150

42 PARINTELE ARSENIE BOCA

Doamne nu ne ierta noua, caci nici noi nu iertamun

Deci, m aceasta privinta, iertarea noastra atarna mai mult de noidecat de Dumnezeu.

Daca iubirea e porunca ce rezuma Scriptura, sigur ca numai ea echemata sa puna capat: judecatilor, razbunarilor i a tot razboiul eeluciga dintre oameni. Porunca aceasta, nu atepta sa o implineasca aljiiintai; implinete-o tu intai, i dupa tine se vor lua multi. Dar trebuie satii, dragul meu, ca-i vorba de-o iubire fara margini, o iubire care iartatoate, lasand judecata in seama lui Dumnezeu. O iubire care nu cade, laoricate probe s-ar intampla s-ajunga.

Primul care a iubit aa a fost Iisus; iar dintre oameni numai aceiain care traiete Iisus: purtatorii de Dumnezeu. Porunca iubirii era i inVechiul Testament; dar aceia implineau mai bucuros legea talionului.Deci pentru ca n-a fost implinita de aceea a zis Iisus: Porunca noua vadau voua: sa va iubiti unii pe altii, precum Eu v-am iubit pe voi !" Iar Ela implinit-o intre oameni ca nimeni altul. Iisus n-a avut de lepadat pe- nici pe Iuda, caruia i-a zis prieten", dei venea cu sarutareatradarii. N-a lepadat nici pe calaii care-i bateau piroanele in maini ipicioare i-i indesau spinii pe cap.

Deci daca {inem sa ramanem cretini, trebuie sa iubim pe tojioamenii, ca Iisus, ca numai aa-i sigura i e cu putinta iertarea dininima", care, atunci, vine ca de la sine, uor i simplu, i nici nu maicade, chiar daca ura ar rastigni-o pe toate crucile istoriei. - De altfelaceasta i e suprema dragoste i semnul divinitajii Sale.

Cu aceasta iubire graia Iisus catre oameni.

nimeni

2. Despre post.lata ce ne invata Iisus: mai intai lnsui a postit. Nu i-a trebuit, dar

va zice candva: Pilda de via^a v-am dat voua !" Deci noua ne trebuiepost, pentru infranarea patimilor, pentru subtierea min^ii, pentru sporireain noi a Duhului Sfant, care ne descopera caile mantuirii. Postul ne ajutasa in^elegem rosturile mai mari ale lui Dumnezeu cu omul. El e un toiagde drum prin viaja aceasta cu trup pieritor spre veacul viitor, in caretrebuie sa ne deprindem de-aici.

Dar sa nu Jinem postul intr-un in^eles ingust. Caci sunt unii carecred ca a nu manca carne, i cele asemenea, ar fi tocmai de ajuns ca sa

J-.

Sifc:^^""j:li^i5 'rnWriir -' '' :! 7j '-J-gL1 Tr '"}-V.,-*'V' UiiSB:;*-^^km^gM. u-jt- : Ma *> ^rffJfSH,^. .flL-l.^ ^r :

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

36/150

Mcuvinte vii 43

se cheme ca ai postit. Nu mananci came de pore, dar carne de ommananci: clevetind, mucand cu gura, osandind cu vorba i ucigand cugandul. Postul nu e, mai ales in cretinism, numai un regim alstomacului. Avea i sf. Pavel de acetia, inguti cu socoteala, caroratrebuia sa le spuna ca: nu stomacul sau mancarea ne va pune pe noiinaintea lui Dumnezeu". A face din post numai o chestiune de stomacinsemneaza a ingusta rostul cu care a postit Iisus; - ceea ce ar fi o ocara.Deci iata i intelesul mai larg, chiar intelesul pe care i 1-a dat Dumnezeui ni 1-a descoperit prin Isaia proorocul:Isaia 58:

i&-

95

&"

JaV

pL.

1. Striga din toate puterile i nu te opri; da drumul glasului sasune ca o trambija; spune poporului Meu pacatele sale...2. In fiecare zi Ma cauta, caci ei vor sa tie caile Mele, ca unnorod ce faptuiete dreptatea i de la pravila Dumnezeului sau nuse abate. Ei ma intreaba despre legile drepta^ii i li-e drag sa seapropie de Dumnezeu,3. zicand: De ce sa postim, daca Tu nu vezi ? La ce sa ne maismerim sufletul, daca Tu nu iei aminte ? - Pentru ca in zileleposturilor voastre va gasiji de lucru i asupriji pe supuii votri.4. Spre judecafi i sfada postiti i bateti cu pumnul pe eel smerit;nu posti|i cum se cade zilei aceleia, ca glasul vostru sa se audasus.5. Oare postul acesta Imi place Mie ? De $i-ai incovoia ca un ceregrumazul tau i ti-ai aterne sac i cenua, nici aa nu se va chemapost.

- Oare de ce zice aa ? - Fiindca nu e bun rostul cu care e facut.Oamenii implica pe Dumnezeu in vrajbele lor, fac slujbe ca sa li seizbandeasca gandul i sa li se faca pe plac aranjamente pamanteti, -care, de multe ori sunt nedrepta^i asupra altora. Fii sigur ca Dumnezeufyi poarta de grija i in amanuntele viefii i nu va lasa dreptatea ta, daca o

ai.

if-*

?'!

6. ti# voi postul care-Mi place Mie ? zice Domnul. Rupe|ilanjurile faradelegii, dezlegaji legaturile nedrepte, da|i drumulcelor asupriji i sfaramaji jugul lor.7. Imparte painea ta cu eel flamand, primete saracii in casa ta; peeel gol imbraca-1 i nu te ascunde de eel de-un neam cu tine.

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

37/150

'^ ;&.?)...".7v~'i^.^^ 7hfr> \\ >:.;,* .. - vwli" FJrwurriMQUfVi^ .fi-i^i^t-"^*:-

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

42/150

CUVlNTE Vll" 49

it

%K-. :

Dumnezeu. Experien^a spirituala descopera ca Dumnezeu de asemeneatanjete dupa om, ca El dorete ca omul sa-L nasca i sa-I rasfrangaChipul. Marii mistici, descriind viafa spirituala, au evocat aceastanostalgie divina.

Neamul omenesc nu aparjine, decat sub unul din aspectele sale,generafiei lui Adam eel vechi, generajiei pacatoase i decazute a lumiinoastre naturale. Sub un alt aspect el e ceresc, aparjinand lui Adam eelspiritual, generajiei lui Hristos.

Creajiunea lumii nu s-a putut produce in timpul nostru, caci el eun timp decazut, el e copilul pacatului. Creajiunea a avut loc in venicie,ca act interior al misterului divin al vie$ii. Concepjia biblica a creajiuniinu-i decat reflexul acestui act interior al creajiei in contiin$a omuluiantic. Omul, precipitat in natura inferioara, e aruncat in afara realitafiidivine. Revelajia cretina restabilete omul in sanul acestei realitaji. PrinFiul noi revenim in sanul Tatalui. Cu El incepe un nou gen omenesc,spiritual, acela al lui Hristos, nascut i refacut in Duh. Hristos este in omi omul in Hristos. El e butucul i eu mladija. Tot neamul omenesc,ren&scut, r&mane in Hristos, Dumnezeu-Omul. In omul spiritual ecuprins cosmosul, toata creajiunea. Odinioara cosmosul se desfacuviolent de omul decazut i deveni, pentru el, natura exterioara care-1robi. Dar cosmosul revine spre omul renascut. In lumea spiritualacosmosul ramane in om precum omul ramane in Dumnezeu.

Omul e, prin natura sa, un microcosmos; in el sunt cuprinse toatesferele realitajii cosmice, toate formele cosmicului. Prin pacat i cadere,omul pierdu nojiunea starii sale microcosmice, contiin^a sa deveniindividualists. Cosmosul nu se reveleaza omului natural decat ca naturaexterioarS, a carui viaja interioara ii ramane inaccesibilS. Numai omuluiinterior, viafa interioara a cosmosului, i se descopera ca realitatespirituals. Astfel, calea care duce omul la cunotinfa de sine insui estei calea care-1 duce la cunotinJa cosmosului. Prin Hristos, prin Logos,nu numai neamul omenesc, ci tot universul se orienteaza spreDumnezeu, rSspunzand chemarii divine, trebuinfei dumnezeieti de

!

iubire.Misterul divin nu se incheie in dualitate; el presupune existenja a

Trei Persoane. Relafiile lui Dumnezeu cu Altul se indeplinesc intr-un alTreilea. Subiectul iubitor i iubitul gasesc deplinatatea viefii in imparatiaiubirii, care este a treia. Imparafia lui Dumnezeu, imparajia omului i a

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

43/150

50 PARINTELE ARSENIE BOCA

incheie iluminat, nu se realizeaza decat prin Sf. Duh. in careviata divina perfects, in care subiectul iubitor si obiectul

creeaza imparajia lor, gasesc continutullor. Trinitatea e un sacru, divin, numar care semnificaplenitudinea, victoria asupra luptei si diviziunii, ecumenismul sisocietatea perfects, in care nu e opozijie intre personality, intre ipostasesi fiin^a unica. Misterul crestinismului este misterul unitafii in dualitate,gasindu-si solufia in Unitatea-Trinitate. lata de ce crestinismul are cabaza dogma hristologica a naturii teandrice a Fiului si dogma trinitara.Aiirmarea fiinjei e via^a Sfantului Duh si via$a in Duhul Sfant. In Duh

urate si indumnezeite. Duhul constituie Viatainsasi, via^a originara." (N > 216)

cadrul mai larg, al evidentelor Duhului, caredin oameni Apostoli ai lui Dumnezeu. Deci sa o luam concret:

Noi nu avem, ca primii ucenici, posibilitatea gasirii istorice a luiIisus. Noi avem, intre noi si Iisus, un munte, care trebuie trecut. Iar ce emai greu, e ca muntele e in noi. i n-ar trebui, dupa cuvantul lui Iisus,decat un graunte de mustar credinfa, si-ar dispare muntele si L-am gasipe Iisus. Ne trebuie un itinerar launtric. Calea credinjei e obositoare, darcu ea incepe cararea. Credin^a e o asceza a min^ii. Urmeaza celelaltevirtu^i, celelalte asceze, toate, ca niste vami ale vazduhului, la carelasam pe rand, ca vama, tot balastul muntelui nostru. Toate renun^arilenoasfre sunt negustorie pentru un bun mai inalt: pentru starea capabilade-a primi bratele divine ale Harului Duhului Sfant. Duhul Sfant. dem stare saata aceasta este puternic, ca o suflare de vifor, edesavarseasca cele incepute timid de sarmana noastra fire.

Toata asceza e pentru mistica.Deci in locul gasirii istorice a lui Iisus, noi avem deschisa

intalnirea spirituala, mistica, intalnire profund reala, cat, din launtrica, serasfrange uneori pana-n afara in sim^irile si infa^isarea noastra.

Foarte mul^i contemporani ai lui Iisus n-au avut cu El decat ointalnire exterioara, istorica. Doar Luca si Cleopa fl sim^eau, arzandu-leinima pe cale, dar fara sa-L cunoasca. O intalnire profunda cu Iisus, careinsa mai mult i-a speriat - cum arata aceasta icoanele - poate ca au avutmartorii Schimbarii la Faja. Deci nu suntem cu nimic dezavantajati fata

S^fef^fit^xd^2i :- ~

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

44/150

5?CUVtNTE Vtl" 51

de aceia. Iisus e si contemporanul nostru, ca vesnicia fa^a de oricarecifra a timpului.Deci primii care au vazut pe Iisus in lumina dumnezeiasca au fostPetru, Iacov si loan. Ei au vazut, primii, Cerul deschizandu-se. Aceastarevelajie le-a fost data si ca revelajie propriu-zisa, dar si ca o iconomie,ce avea rostul sa le susjina moralul ridicat, in faja celor ce aveau sa seintample pe urma cu rastignirea. Ca vederea luminii dumnezeiesti a avutsi rostul acesta, ne stau marturie insesi cuvintele Mantuitorului, princare-i lega sa nu spuna vederea, decat dupa Inviere (Matei 1 7,9).

Al doilea care a vazut cerurile deschizandu-se (FapteleApostolilor 7,56), a fost primul mucenic al crestinismului arhidiaconultefan. Suflet curat, tanar, plin de duh si adevar - curajul intruchipat -primul mucenic, vazand Cerul deschizandu-se, da curaj si intarirecoloanei de urmasi a mucenicilor. N-o fi strabatand el toata caleaascezei, dar a luat-o de indata pe calea cea mai scurta, de care va scriemai pe urma si Pavel, a iubirii de oameni fara de margini. Caci intru asamasura i-a insuit el pe Iisus, incat, murind legii firii, improcat cu

cuvant al legii Duhului graieste: ,JDoamne iartS-le lorietre,pacatul acesta !" Iar aceasta n-o putea face decat un om sfinfit de iubire.

Al treilea, pe care: o lumina din Cer l-a-nv&luit dintr-o data, caintr-un fulger" (Faptele Apostolilor 9,3) a fost Saul, care pSzea hainelecelor ce se nevoiau cu uciderea lui tefan. El era ravna Legii vechi - osinceritate de altfel - apreciata si convertitS pe drumul Damascului, laravna pentru Legea noua, a lui Iisus. Deschiderea aceasta a unui cer nou,cu o lumina napraznica, a pricinuit moartea omului vechi, Saul, sirenaterea Apostolului Pavel.

In veacul al Xl-lea dam de sf. Simeon Noul Teolog, care traiestetoata transcendenfa luminii divine, dup& ce Harul din Ceruri, cum zice,innoise sarmana sa fire. Rugamu-1 cu smerenie sS ne inve^e:Cuv. 1 8 : Luand pe umeri crucea, strange-o cu putere

i du pana la sfarsit chinul incercarilor,Sfasierea durerilor, i primete cu bucuriePiroanele-ntristarilor, ca pe-o coroana a slavei,i-aruncat in fiecare zi in lancile ocarilori lovit cu pietrele tuturor necinstirilor,Varsand lacrimi de sange

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

45/150

t14

52 PARINTELE ARSENIE BOCA

I a.

(- Ca totul izbuteste plansul de fiecare zi -) vei fi mucenic.Cuv. 13: Iar rabdand batjocuri si palme, cu bucurie

Partas al dumnezeirii i al slavei Mele vei fi.Iar de te vei arata pe tine urma tuturorai slugS i rob, te voi arata pe urmaPrimul intre-aceia toji, pe cum am fagaduit.De vei iubi pe dusmani i pe cei ce te urasc,De te-i ruga din suflet pentru cei ce te necajesc,i le vei face bine dupa puterea ta,Te-ai facut, adevarat, asemenea Tat&lui tau Preainalt.Deci dobandind din acestea inima curata,In ea vei vedea pe Dumnezeu, pe care nimeni nu L-a vazutvreodata.

Cuv. 20: Pe Acela, a Carui frumuseteUimeste toata gandirea, uimeste toata inima,Raneste tot sufletul, inaripndu-l spre iubire,Unindu-1 neintrerupt cu Dumnezeu.SS nu ziceji ca Dumnezeu nu e vazut de oameni.Nu ziceji c5 oamenii nu vad lumina dumnezeiasca,Sau c& e cu neputinja in vremea de-acum.NiciodatS aceasta nu-i cu neputinja, prieteni,Ci e foarte cu putin|a celor ce voiesc.Dar numai celor a caror viaja le-a adus curatirea de patimii le-a facut curat ochiul cugetarii."

.2

s

Subliniem la acest loc concepjia gralista despre om asfantului, realizata in trairea mistica: inima curata, vointa hotarata, viafa

curat ochiul cugetariiSfantul e un

masurile stralucirii-s masurile (Ci mai departi

Ziditorul, ia aminte ce-Ji spun,fyi va trimite Duhul eel din Dumnezeui te va insufla, va locui si se va salashii fiinjiali luminSndu-te i umplindu-te de stralucire, te va turnanou intreg.Stricaciosul il va face nestricacios si va cladi iarasi

H.VfT, fB^^Gft *M*-*Wa^c^..*-*******!^^ -BSECi^WTwidMJfc ... * fPfffr. -tMK.^7*i-J>r-"eW&'*-

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

46/150

CUVINTE VII" 53

Casa invechita, casa sufletului tau;i va face cu totul nestricScios i trupul intreg,i te va face pe tine dumnezeu dupa dar, asemeni lui Iisus

Cuv. 6: tiu ca nu vom muri fiind inlauntrul Vietfii avand in launtrul meu {asnind intreaga Viata,In inima mea este, dar in Ceruri se aflaAci i acolo, la fel se vede lucind.

Cuv. 3 1 : Stralucit-ai din Ceruri pana-n inima mea.Cuv. 32: Ce cuvant va talmaci, ce limba va spune ?

Ce buze vor gri, cele ce se vad in minePetrecandu-se, savarsindu-se in toata ziua ?Caci chiar si noaptea, chiar si-n intunerecVad pe Hristos deschizandu-mi infricosetor Cerurilei pe El pogorandu-Se i aratandu-mi-le

X 99Impreuna cu Tatal i cu Duhul, lumina intreit sfanta.Dar iata i misiunea:Cuv. 1 : Astfel facandu-ma, Domnul ma-nchise in cortul trupesc

i pogorandu-ma-n lumea sim^ita m-a pus sa traiesc,Eu, - izbavitul de bezna - cu cei ce mai sunt intunecaji,Care petrec in mocirlS i-n noapte, adanc cufundaji,Ca sa-i invaj i sa-i fac s& cunoascS nemernica stare,Lanful cu care-s legaji i ranile cele amare.Dandu-mi porunca, Stapanul s-a dus... 99

Daca am injeles intrucatva rajiunile Providenjei cand a deschisCerurile: ca sa intareasca pe Apostoli in credinja; pe mucenici inmarturisire; pe inzestrajii cu daruri in convertirea lor; aci, in fa^asfantului Simeon Noul Teolog pelerin al transcendenjei, trebuie s5 negandim la o explicate in func^ie de cele petrecute in veacul s&u, veaculal Xl-lea Saeculum plumbarum \ Aparijia sfantului tocmai atunci itocmai aa, nu poate fi decat un raspuns magistral al Cerului, la marearana a istoriei: ruptura Bisericilor, de la mijlocul mileniilor.

Oamenii Bisericii, petrecand in mocirlS de patimi i-n noapteadanc cufundafi, au rupt, in veacul al Xl-lea, cSmaa lui Hristos: unitateaexterioara a Bisericii. Oamenii se dezbinau de oameni, afurisindu-se iurandu-se crunt, iar Cerul se unea cu omul, cat uimea pe sfant:

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

47/150

54 PARINTELE ARSENIE BOCA

Cuv. 1 3 : Iar ce-i mai infricoat decat toate, m-a aratat cer noui S-a salaluit in mine Ziditorul tuturor,De care nu s-a invrednicit nimeni din sfintii de odinioara."

Deci cand trufaul Humbert ii varsa in scris ura, pe Prestolulsfintei Sofii, in timpul Liturghiei (16 iulie 1054) i ieind, ca odinioaraIuda de la Cina, ii scutura prafiil de pe picioare, spunand cuvintele:Dumnezeu sa vada i sa judece !" noi, gandindu-ne la Oceanul luminiidivine, revarsat peste sfinji, veacuri de-a randul pe urma, putem sa-iraspundem: Dumnezeu a vazut i a judecat !"

La o alta rascruce a destinelor, Cerul se deschise sfantului Serafimal Sarovului, in veacul al XlX-lea. i aa de staruitoare e revarsarealuminii Duhului Sfant, incat, deodata cu rugaciunea in gand, rostita desfant, o vede i Motovilov, un bogata oarecare, prieten cu sfantul.Acesta o descrie: Ca o scaparare de fulger; ca o lumina orbitoare, carese intinde pe-ntinsul a catorva verste de jur imprejur". (Denissov, Viatalui Serafim", ed. rusa, pp. 319-335).

Aceste deschideri de Cer, sa ne fie deocamdatadeschiderea ochilor

Prislop ,13.111.49.

itt^^WA^. , f . i,:|j^^jaaJi^^^,,,^"3gA

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

48/150

5?CUVINTE VIIM 55

TAMADUIREA SI IERTAREAFiule, iarta-se fie pacatele tale5?

(Marcu 2,5)-14-

Acetia sunt oamenii: nu cauta pe Dumnezeu decat la necaz, -care-L cauta. Caci altii la necaz il suduie i astfel mai rau se afiinda i demai mari necazuri dau, - pana ce necazurile le incovoaie ceafa i-Lcauta i ei pe Dumnezeu. Situajia sta aa: oamenii se roaga luiDumnezeu sa-i scape de necazuri, iar Dumnezeu se roaga de oameni sase paraseasca de pacate. Acum judeca^i care de cine sa asculte mai intai:Dumnezeu de oameni sau oamenii de Dumnezeu ?

AmDumnezeu sa se planga ca tare-i grea via^a pe pamant

tare-s multe beteuguri, multe pagube, multe sudalme, batai i toatepacatele.

- Fiii Mei, a^i spus ca tare vi-e grea via^a, incarcata de pacate.- Da, Doamne . .- Atunci nu le mai faceJi . .lata ce e cu bolile. Ele vin pe capul oamenilor - i uneori chiar pe

cap - de pe urma pacatelor: ca plata, ca ispaanie i ca hotar al pacatelor.Dar durerea cea mai mare, pedeapsa cea mai grea e ca plata pacatelorizbete i in urmai, pana la al treilea i al patrulea neam. lata ce scrie laDeuteronom 5,9-10:

Pedepsesc vina parinjilor in copii, pana la al treilea i al patruleaneam, pentru cei ce Ma urasc; i Ma milostivesc pana la al miilea neam,catre cei ce Ma iubesc i pazesc poruncile Mele".

Cele mai grele boli sunt bolile de nervi. Mor nervii i te trezetislabanog, tremurand de nu te mai pofi opri, sau bolnav la casa de nebuni.

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

49/150

56 PARINTELE ARSENIE BOCA

moarte, dar nici leac nu are. i cine distruge nervii ?curvia si bolile ei, mania sau furiile si

i-vS de acestea, ca ele omoaraupararile peste masura. Decimilioane de firisoare (celule) nervoase, care rToate celulele se refac, afara de celula nervoasa

si stranepojii sal se mostenesteurmasi sanatosi, ba si in negaunos, care la o intam

oarecare rSbufheste afara. E destul ca un tata sa se imbete o data, ca saaiba din befia aceasta un urmas cu boala copiilor - epileptic. E destuls&-si sperie sotfa o data in vremea sarcinii ca dintr-asta sa se aleaga uncopil nenorocit toata viaja. Asa se razbunS pacatele parinjilor in biejiicopii, care nu au vina\ Spun acestea si am de gand s-o mai spun, fiindcain regiunea aceasta - odinioara capitala Daciei - acum se bea eel mai

nervioamenn aici

slSbanogi, ca eel din Evanghelia de astazi.Iisus a prejuit dragostea si credinja celor ce-1 coborau prin podul

casei, inaintea Sa, tost milS de suferin^a lui. Dar intai i-anervii. Pentru Iisus, care era si Dumnezeuo mirare ca 1-a tamSduit, caci e Stapanul vie^ii i poate invia si din mor^i.

Totui tamaduirea siabanogului e o dovada a dumnezeirii Sale.Totusi, noua preojilor, Iisus nu ne-a dat si darul tamaduiriicum

vreme, darul mai mare: al iertariidar

Darul iertarii pacatelor e mai mare decat darul minunilor, intrucatte sufletul; pe cand minunile privesc de obicei trupul. O iertare a

a^ire a lui, uneori e o adevarata inviere din morti, si-i maiaceasta

darul minunilor intre oameni ne putem mantui, dar fara darulil iertarii pacatelor, nimeni nu se mantuieste. Ce n-a dezlegatpamnt, asa ramlne: nedezlegat nici in Cer. Si preotul nu te

preotulmarturisest:

oarecumsilinja de-a te dezlega tu de naravurile taleIertarea pacatelor insemneaza si incetarea

daca nu-Ji dai insuji

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

50/150

*9CUVINTE VII'9 57

Iertarea pacatelor nu inseamna ca le spovedeti mereu i le iei dela capat - ca iarai le vei spovedi. Cretinismul mai e i chestiune derefacere a voinjei. Ne trebuie bunavoinja voastra - ca s-o facem voinja;tarie de caracter i simjire de obraz.

Oamenii umbla dupa facatori de minuni - fie ei i vrajitori. Dar vaspun ca minunea cea mai mare e innoirea viejii tale pe temelia ei IisusHristos; e incretinarea voinjei tale: asta-i minunea cea mai mare, carene sta cu adevarat la indemana i ni s-a dat noua porunca: Invia{i pe ceimor^i 55 Dupa invierea ta tanjete Iisus. Ce insemneaza aceasta n-ar

-i

putea sa |i-o spuna mai bine decat inii cei ce au inviat din moartesigura, ca dintr-un vis unit

unde incepe slabanogirea jala trufa$poruncilein^ii. I se pare ei ca e mai bine sa nu se conduca dupa

Dumnezeu, ci dupa capul ei, mai bine zis dupa pacat Iar pacatul da cuomul drept in plata pacatului, cum ai da cu oitea-n gard.

Tot minte slaba dovedesc i aceia ce nu vor sa vie la tergereapacatelor; aceia n-au ce atepta tamaduirea bolilor. Ajuta doctorii, darmintii ii ajuta Dumnezeu. Daca oamenii i-ar potrivi purtarile dupaporuncile lui Dumnezeu, care sunt poruncile firii, i n-ar face din legifaradeleeu ar ocoli, ar preveni toate pacostele necazurilor; dar asa, drept

sparg plangand . .t dumnezeiesc

areOare de ce vin oamenii

lepadarea lor le plac maiinfranarea

tsunt serpi care sug lapte. i sunt vaci, care, odatS supte de sarpenebune dupS sarpe sa le suga iarasi. Se intampla ca vaca se apA> j W :at, dar de narav nu injarca, ci se duce mereu la arpe. arpele

sange i in sfarit o muca. lata prostie de vaca osandita la moarteDar si orostia omului tot la moarte-i osandita.

urmaraman

mai primete o gramada de harburi, in loc de un vas frumos

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

51/150

58 PARINTELE ARSENIE BOCA

raspunsuloamenn la soovedaniearpele

un lucru mai uor de facut decat pacatuli iarai: nimic nu pricepe omul mai greuaceea pacatuim cu uurin|;a, dar ne pocaDidahii"o. 1131

??l1? DeMiniat

Alta pricina care te impiedica de la spovedanie e ca judeci preojii;eti nemuljumit de preot; - iar de care-ai fi multumit ti-e frica. La unulnu te lasa pacatele lui, la altul nu te lasa pacatele tale.

Orice duhovnic - indiferent de bogatia, saracia, cultura mai pujina,sau chiar i saracia morala - este reprezentantul lui Dumnezeu, trimisullui Dumnezeu, i credincioii n-au nici un motiv de-a-1 ocoli. Darulacesta e in atarnare de Dumnezeu, nu in atarnare de omul care-1 poarta.Prin glasul slugii Sale Dumnezeu te iarta, Lui te marturiseti in fataaltarului. Nu de la tine se cer calitajile preotului; de la tine se cere cainjadin inima i voinja de-a te indrepta. (Candea, B.V.)

IpCerut-ati de la Dumnezeu pentru

preoji, ca sa fiji mai muluDumnezeu ? Credeji ca vina o poarta Ei sunt fiii votri;cum i-aji nascut aa-i aveti, ca oameni ! Ce le bagaji de vina ? Va

buni- Nateji-i

are,

& spun ca tot poporul e raspunzator ca nu are slujitori maipre Dumnezeu, mai ai Imparatiei lui Dumnezeu. Poporul iiate privinjele, povajuitorii care-i merita. Repet: va trebuiebuni ? - Nateji-i ! Nu mai staji cu ganduri ucigae impotriva

carui mare dar de la Dumnezeuseamampotriva - i ai sa dai

lui Dumnezeu, ca, copiii votri sa-I fie slujitori intre oamenilata ce spune Scriptura in privinja aceasta:

Se intreaba proorocul:

rugaji

Oare nu i-a facut El ca sa fie o singura faptura, trup

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

52/150

55cuvinte vii55 59

i aceasta faptura (unitatea casatoriei) la ce nazuiete ea ? -Odrasle pentru Dumnezeu !" (Maleahi 2,15).Aceasta e pretentia lui Dumnezeu de la casatorie; - i dupa atare

roade tanjiti i voi bagand de vina celor pe care le-ati adus.Tamaduirea slabanogiei neamului de-aci incepe !Asta i-ar fi iertarea !

Prislop,20.111.49.

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

53/150

60 PARINTELE ARSENIE BOCA

BUNA-VESTIRE-15-

La plinirea vremii" trimis a fost de Dumnezeu Ingerul Gavriilintr-un ora din Galileia, Nazaret, catre Fecioara Maria, aducandu-ivestea ca, din Duhul Sfant i puterea Celui Preainalt, va concepe i vanate pe Mesia, Fiul lui Dumnezeu, pe care-L va chema Iisus.

Acestea sunt datele, simple, expuse de evanghelitii Luca iMatei. Faptul acesta simplu cutremura insa legile firii. Nici FecioaraMaria n-a putut primi faptul, aa, fara o puternica reactiune critica. Iarcat despre Iosif, garantul Sfintei Fecioare, tim ca pe ascuns a vrut s-oparaseasca.

Naterea lui Dumnezeu intre oameni, dei era fagaduita prinprooroci cu mii de ani in urma, - ba in zilele lui Isaia (7,14) s-a spuslamurit ca o fecioara-L va nate, ramanand totui fecioara -, cu toateacestea, de n-am fi siguri de faptul petrecut: ca Dumnezeu s-a unit cufirea omeneasca in persoana lui Iisus, mai ca nici noi n-am putea primi.

Aceasta natere a lui Dumnezeu in faptura Sa e de fapt o renaterea omului, - proces care a fost anun^at, pregatit i care a evoluat logic inistorie. Aceasta insemneaza cuvintele : La plinirea vremii".

Ceea ce e greu de priceput e aceasta: cum e cu putinja ca Tatalomului sa se faca Fiul omului, Fiul fiului Sau. Dar iata ca s-a facut. S-afacut istorie i de-atunci se face mistic in toji cei ce-L primesc peDumnezeu i se nasc de sus a doua oara. Deci cand sufletul, candfaptura noastra intreaga se face curata, cand ajungem pe caile ascezei iale iubirii, la starea de fecioara, se intampla i pentru noi plinirea vremii,a naterii lui Iisus in faptura noastra.

Dumnezeul nostru nu e un Dumnezeu care a parasit lumea inseama legilor, iar El S-a retras undeva in afara ei (deism); El nu e niciconfundat cu natura (panteism), cu marele "tot", - caci atunci cum s-arputea nate totur' in parte", ci Dumnezeul nostru e o fiin^atranscendents dar in legatura cu lumea, o energie activa, creatoare, care

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

54/150

5V-

r'f- 55CUVINTE Vtt" 61

transmite lumii ceea ce aceasta de fapt cauta i spre care de fapt tinde:plenitudinea existenfei in unitatea universale. Aceasta putere, DuhulSfant, se impreuna cu lumea i vrea sa nasca din ea chipul viu al luiDumnezeu.

Dar faptul istoric, petrecut pe planul realitajii omeneti, a

***"

a/

zamislirii i naterii Fiului lui Dumnezeu in Fiul Omului mai are i altesemnifica^ii. Cu Iisus apare in lume o noua generate de oameni, neamullui Iisus, care nu se nate dupa legile firii numai, ci, peste ele sesuprapune o natere spirituals, generajia spirituals a lui Iisus.

Noul neam duhovnicesc, eel al lui Iisus, nu-i un neam care senate pe pamant, dupa legile lumii animale, un neam neincetat ispitit depoftele inferioare. Desfacerea de odinioara a omului de Dumnezeu,insemna pentru om pierderea integrita{ii, a neprihanirii, pierdereachipului androgin, care constituie chipul sau ceresc, pacificat de ispitelelauntrice.

Hristos se nate din Fecioara, ca sa sfin^easca din nou alcatuireafeminina i s-o uneasca principiului masculin, ca barbatul i femeia sadevina androgini, cum a fost Iisus". (I. Boehme, Misterium magnum"C.v. cit. de Berdiaeff.).

Misticul german are urmatoarea expresie minunata, privitoare lanoua stare de dupa pacat a neamului omenesc: prin cadere de la curajiaoriginara, Fecioara, Injelepciunea, a parasit pe oameni i s-a retras inCer", lasand pe oameni sa ajunga numai trap" (Geneza 6,3) i de-aci saajunga in potop. Nu cumva, netraind noi, noul stil al viejii, sa se retragai de la noi, iar neamul omenesc sa se scufunde intr-o noua catastrofa ?

Realitajile spirituale numai trairea le fixeaza in temeliile omului.In$elepciunea este etema feciorie i nu etemul feminin. Cultul

care-i e inchinat e acela al Fecioarei i nu al principiului feminin, careprovine de la caderea in diviziune. lata de ce cultul Injelepciunii seconfunda aproape cu cultul Fecioarei Maria, Maica Domnului.

fn ea, natura feminina devine fara prihana i nate prin Duh.Astfel se nate noua generate omeneasca, generajia lui Iisus,nemuritoare, biruitoare asupra neajunsului nesfarit al naterilor imorjilor.

Calea care duce la restabilirea chipului integral al omului sedeschide prin Fecioara Maria i prin zamislirea sa, a Fiului lui

>-

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

55/150

62 PARINTELE ARSENIE BOCA

DumnezeuneDrihaniriicrestinism;

atura si cultul fecioriei au fost intotdeauna aprofuzamislirii

unsapartine

crestine. Sensul mistic al iubirii, dogmatic e nedezvoltat, si, ceea cegasim asupra acestui subiect la invajatorii Bisericii, e saracacios sineindestulator.

Crestinismul Parinjilor ne invaja sa castigam fecioria prinascetism, dar nu ne descopera nicidecum sensul mistic al iubirii, ca pe-ocale ducand la feciorie, la restabilirea chipului integral al omului si aviejii vesnice. Crestinismul are motiv sa indreptafeasca si sfin^ireacasatoriei si familia omenirii pacatoase; el apara si spiritualizeaza viajagenurilor decazute (I Timotei 2,15), dar nu spune nimic asupratransfigurarii sale, asupra venirii unui nou gen. Aceasta transfigurare nue pusli in lumina in crestinism, ca multe altele. Sfinjirea maternitajii areun sens cosmic, dar ea nu e o solute a problemei. Prapastia care existaintre iubirea rasialS, care naste, si iubirea mistica, oriental! sprevesnicie, creeaza o antinomie pentru constiinja crestina. Biserica inva{acS genul decazut si imparjit se transforms, in Fecioara Maria, in fecioriesi maternitate iluminata, primind intr-insa Logosul lumii, care se nastede la Duhul.

Dar se pare ca nici o deducjie n-a fost facuta in ceea ce privestecSile pozitive de iluminare si transfigurare a vechiului element rasial, algenurilor. Sensul religios si pozitiv al iubirii, legatura care-1 unesteinsesi ideii de om, ca fiin$ integrals, nu e revelat. Aceasta rezultS dindezvoltarea nedeplina in crestinism a constiinjei antropologice. Iubirea,ca si atatea alte lucruri ale viefii creatoare a omului, raman neexplicate sinesfinjite, afara de lege - intr-o oarecare privinja - si sortite unui tragicdestin in lume.

Iubirea, prin natura sa, ocupS acelasi loc ca mistica. Ea e sispirituals si nu poate fi asimilata organizafiei fizice si trupesti a vietfiomenesti. Iubirea e legate ideii inijiale de om. Nu avem o viziune asensului religios al iubirii, decSt simbolic, ca legaturS intre Hristos simireasa Sa, Biserica." (N. Berdiaeff, "Esprit et liberte", pp. 220-222).

iL*A .*. " Jta *.V .-.;*.- " !: ...- '.''? '-'" .: :- a2^i'^^^V^.r;VH:;: ..r^'^ ,-!jv *V-1-^^ilLgiiV^2^ -'-

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

56/150

cuvinte vii55 63

ar trebui sa insemneze, pentru* # ran

roade capabile de taina.suprapuneri de taina, Fiul lui Dumnezeu

atarnatraita viaja. Daca o atitudine mica Cerul spre pamant, o alta ilizgonete, ca i cand nici n-ar fi Cer.

Buna-Vestire taie hotarul intre Sfinji i oameni de nimic.

Prislop.25 .111.49.

mm i::'< '-:Sfc:

i*. .

*V.

hi"

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

57/150

64 PARINTELE ARSENIE BOCA

MARELE EXAMENOricine voie$te sa vina dupa Minesa se lapede de sine, sa-i ia crucea sain fiecare zi i sa-Mi urmeze Mie !"

(Marcu 8,34 i Luca 9,23)-16-

CRUCEA: podoaba Bisericii, lauda lui Pavel, semnul FiuluiOmului, semnul sfintei cruci, suferinja noastra cea de toate zilele, cruceasuferinjei, harul crucii, - iata atatea nume in legatura cu crucea.

Dar cea mai grea cruce e lepadarea de sine: nu poti fi liber faraaceasta. Libertatea cu atata se platete.

Sa depanam litania acestei porunci i condijia prima de-a puteaurma pe Iisus.

A fi cretin insemneaza mai mult decat apartenenja ta doctrinarala cretinism. A crede in Iisus inseamna mai mult decat semnificavorbele. lata ce insemneaza: a te stramuta din tine in El; insemneaza a-L

intanitinsemneaza sa ai un moment, o clipa in via$aal cu Iisus, - clipa, pe care sa nu-ti ajungaura mtre oameni semnul

un s: ca te-ai dedicat Lui irevocabil. Toatadesfaurarea clipei aceleia, decizia, a carei

terminaPana nu te-ai lepadat de tine esti o fantana seaca; iar

lzvorvie. Numai aa poate sufletul sa ajunga la sine insui, la el, eel adevaratlepadandu-se de sine i stramutandu-se in Dumnezeu.Nu tiu pe lume o biruinfa mai mare, ca aceea de-a te lepada d(

a ajunge liber; e trairea liberta^ii spiritului. ,Adevarul va va face\ Intelegem deci, ca fara aceasta vama a fapturii noastre vechiiberi

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

58/150

CUVlNTE viiM 65

fcc-.-

stateam in minciuna, incol^iti de iluzii i striviti sub rojile necesitajii,fara ieire. De aci ne scoate Iisus. - i cand se intampla aceasta ?- Cand il cunoatem pe Iisus ca inima a inimii noastre, ca suflet al

sufletului nostru. Il putem cunoate numai in iubirea i bucuria pe care-osimjim cand renunjam la eul" nostru i ne aflam fata catre fata cuDansul.

Noi ne fagaduim sa-L urmam pe Iisus - in marea calatorieinterioara a intoarcerii la Tatal - i, prin simpla noastra hotarare,Providenja divina realizeaza treptat aceasta dorinta a noastra. Aa damde primul examen de admitere, examenul crucii. Pana aci noi eram osuma de dorinti i aranjamente pamanteti, care intunecau pu^in - dacanu mult - chipul lui Iisus din viaja noastra,

Deci crucea e, la acest loc, o linie inainte a dorintelor noastreomeneti, peste care coboara Dumnezeu o dunga de-a curmeziul.Providenja, urmarind interesul nostru venic, trimite peste socotelilenoastre corecturi divine. Toata aceasta corectura o simjim ca pe-oexperienta de cruce. Trebuie sa treaca pujina vreme de reculegere ca sapricepem ca aa cum s-a intamplat", a fost eel mai bine, iar nu cum amfi vrut noi", in vederea noastra ingusta. Suferinfa aceasta, care nesimplified treptat viata, care ne pune condi^ia crucii in fata, e simbolulnesfaritei posibilitati de desavarire.

Noi traim in rastrite, fiindca suntem fapturi ale eului, care easpru, stramt la inima i care nu iradiaza nici o lumina, iar pentru infinite orb. Eul n-are decat zgomotele i stridentele sale; pe strunele sale nuvibreaza niciodata muzica eternitajii. Suspine de nemuljumire idescurajare, scanciri zadarnice dupa trecut, griji i neliniti pentru viitor,- astea-s care tulbura inimile noastre pipemicite, fiindca nu ne-am gasitsufletele i Duhul lui Dumnezeu inca nu s-a descoperit in noi.

Tata, terge pacatele mele ! - caci pacatuind, omul ia in sineinsui partea marginitului. Pacatul e infrangerea sufletului de eu. E unmijloc primejdios de pagubitor, in care omul risca totul, ca sa catigefoarte pufin. Pacatul intuneca adevarul i tulbura vederea limpede acontiin|ei. In p&cat cautam placerile, nu fiindca ele ar fi in adevarvrednice de dorit, ci fiindca aa ni le prezinta lumina roie a pasiunii.Dorim lucrurile nu fiindca ele sunt mari in sine, ci fiindca lacomianoastra ni le infa|ieaza exagerate i cu aparenfa de marire. Acesteexagerari i falsificari de perspective ne tulbura la fiecare pas armonia

8/8/2019 ArsenieBocaCuvinteVii.omiliiIndrumariPrediciDuhovnicesti Text

59/150

66 PARINTELE ARSENIE BOCA

vie$ii. Pierdem masura cea dreapta pentru valoarea lucrurilor i ne lasamrataciji de interese felurite i contradictorii ale viejii.

Zadarnica truda a omului de-a reduce toate elementele firii sale lao imitate cu Cel Preainalt i sub stapanirea Lui - aceasta e ceea ce-1face sa simta chinul despartirii lui de Dumnezeu i sa se roage cuinfocare: 0 Dumnezeule, Tata, terge toate pacatele meleratacirile eului !

i terge

Lumina dinauntru e aceea care-i descopera adevarata fiinja. Candaceasta lumina launtrica s-a aprins, atunci intr-o clipa cunoti ca, pentruom, descoperirea lui Dumnezeu intr-insul, este propria lui descoperire.i inspre acolo se indreapta aspirafia lui: spre descoperirea sufletuluisau, adica descoperirea lui Dumnezeu Ain sufletul sau. Omul sedesavarete i ajunge expresia suprema cand sufletul lui se recunoatein venicie, - ceea ce e propria sa revelajie. Adevarata restrite a omuluista in faptul ca nu izbutete deplin sa-i aduca la expresie propria-ifiinta, ca e tulburat de eul sau i-i pierde vremea cu lucruri de nimic.

Iubirea de sine nu trece peste hotarele sale personale: ceea ce emai prejios intr-insul se intuneca i adevarata lui fiinta nu iese la iveala,Aceasta aspirate dupa tiparul desavarit al fiin^ei e inradacinata in ommai profund ca foamea i setea i ca patima de bogajie i slava. iaceasta aspirate nu e numai in el; ea e in adancul intregii fapturi; enecontenitul impuls al revela|iei, duhul venicei descoperiri intr-insul.Descoperirea nemarginitului in marginit (Taina Bunei Vestiri. n.n.) nuse arata in toata plinatatea ei nici in cerul instelat, nici in finmuse^eaflorilor. Numai in sufletul omului. Caci aci Voin^a cauta sa se descoperein voinja omului i libertatea ii ia rasplata suprema in jertfa lui libera.

Aci Dumnezeul nostru trebuie sa-i catige intrarea. Aci vine Elca oaspe, nu ca rege, i de aceea trebuie sa atepte pana-i imbiat. Asuprasufletului omenesc Dumnezeu i-a incetat stapanirea, - fiindca vrea sa-icatige iubirea. Da, Dumnezeu sta in afara de eul nostru i ateapta cunerabdare sa-I deschidem ua ferecata. Caci acest eu al nostru nu poatesa-i gaseasca sensul suprem, sufletul, i sa se uneasca liber cuDumnezeu - decat