Download - APARIȚII EDITORIALE - asoc · PDF file1888 criminalistica nr. 2 (98), aprilie 2015, vol. xvi table of contents pag. 1891. romanian police day vasile lĂpĂduŞi 1893. some aspects

Transcript

În atenţia membrilor Asociaţiei Criminaliştilor din România

şi a celor interesaţi

În ziua de 23.04.2015 între orele 8.30-19.00, vor avea loc simpozioanele cu următoarele teme:

1. Simpozionul „Juridica” cu tema „Mijloacele de probă criminalistice”, la Sala Universităţii de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea din Strada Matei Basarab, nr.18 bis, între orele 08.30-13.00.

Manifestarea v-a avea loc cu ocazia absolvirii serii a X-a a masteranzilor în criminalistică.

2. Simpozionul cu tema „O sută de ani de la apariţia dactiloscopiei în România „între orele 13.30-19.00.

Manifestarea v-a fi organizată de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul I.G.P.R. şi Asociaţia

Criminaliştilor din România.Cei care vor să participe la aceste două manifestări

să anunţe la numărul de telefon 021.210.33.44 şi mobil 0740.060.696 şi Institutul Naţional de Criminalistică.

Comunicările prezentate în cadrul Simpozionului vor fi publicate în Revista Română de Criminalistică şi în Revista Universităţii Române de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea.

Secretar general A.C.R.Col.(r.) prof. VASILE LĂPĂDUŞI

La începutul anului 2015, în domeniul Criminalisticii au apărut următoarele lucrări:

1) Tratat de Metodică Criminalistică, autor prof. univ. dr. habilitat în drept Mihai Gheorghiţă, din cadrul Universităţii de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Drept, membru în cadrul Consiliului Ştiinţific al revistei Române de Criminalistică.

După o îndelungată activitate de cercetare ştiinţifică, autorul a reuşit să realizeze o lucrare de mare valoare teoretică şi practică pe linie de Criminalistică, prezentând tezele generale ale metodicii de cercetare a unor categorii sau grupuri de infracţiuni şi metodicile particulare de cercetare a acestora. Pentru prima dată, într-o asemenea lucrare, sunt abordate problemele cu caracter teoretico-aplicativ, care au ca scop perfecţionarea nivelului de cunoştinţe ale lucrătorilor organelor în drept.

Lucrarea cuprinde următoarele capitole:• Aspect conceptual privind metodica cercetării unor

categorii de infracţiuni;• Modelul şi caracteristica criminalistică a

infracţiunilor;• Organizarea cercetării infracţiunilor;• Învingerea împotrivirii urmăririi penale;• Cercetarea infracţiunilor “pe urme proaspete”;• Metodica cercetării infracţiunilor de omor;• Metodica cercetării omorurilor la comandă;• Particularităţile cercetării unor tipuri de omoruri;• Metodica cercetării infracţiunilor sexuale;• Metodica cercetării infracţiunilor contra

patrimoniului;• Metodica cercetării infracţiunilor ecologice;• Metodica cercetării infracţiunilor economice;• Metodica cercetării infracţiunilor săvârşite de

personae cu funcţii de răspundere;

• Metodica cercetării infracţiunilor în domeniul transporturilor;

• Metodica cercetării infracţiunilor contra securităţii publice;

• Particularităţile cercetării infracţiunilor săvârşite de grupările criminale organizate.

În concluzie trebuie să arătăm că „Tratatul de Metodică Criminalistică” este prima lucrare de acest gen din Republica Moldova şi este utilizată cu succes în instituţiile statului de drept şi în instituţiile de învăţământ;

2) Urmele armelor de foc, autori: conf. univ. dr. Gheorghe Păşescu, expert criminalist Paul Chende; lucrare editată şi tipărită de “METROPOLIS” (tipografie şi editură) din municipiul Oradea. Lucrarea prezintă o serie de probleme care complectează aspectele referitoare la balistica judiciară. Pentru a stabili

împrejurările în care s-au săvârşit infracţiuni cu arme şi muniţii, un rol esenţial îl joacă examinarea şi interpretarea criminalistică a urmelor lăsate de arme, inclusive cele rezultate din împuşcare.

Autorii, prin cele tratate în conţinutul lucrării, au dat criminalisticii româneşti o manografie ştiinţifică bine documentată, fiind utilă practicienilor din domeniu.

Lucrarea cuprinde următoarele capitole:

Capitolul 1 – Noţiuni generale despre urmele armelor de foc;

Capitolul 2 – Urmele lăsate de arma de foc pe tuburile de cartuş şi pe gloanţe;

Capitolul 3 – Urmele produse prin trageri de la distanţă nulă, distanţă foarte apropiată şi distanţă mică;

Capitolul 4 – Urmele produse prin tragerile de la distanţă mare;

Capitolul 5 – Interpretarea urmelor armelor de foc la locul faptei;

Începând cu luna martie 2011, Revista Română de Criminalistică a fost introdusă în Categoria B+ de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice

din Învăţământul Superior (CNCSIS) - Cod 687 CNCSIS

Revista este indexată în bazele de date internaţionale recunoscute de Panelul 4 - Ştiinţe Sociale (ştiinţe juridice) din cadrul CNATDCU. (Consiliul

Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare)

APARIȚII EDITORIALE

A N U N Ț

Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România, B-dul Dacia nr. 55, sector 1, telefon 0212103344Tipografie: Marius Roşu.

I.S.S.N. 1454-3117 LEI 10

Revistă realizată de Asociaţia Criminaliştilor din România; recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică, prin Hotărârea nr. 1240/2005; Certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat

de Judecătoria Sectorului 3, Bucureşti; Autorizaţie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod fiscal nr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN RO58RNCB0080005641990006-B.C.R.

Sucursala Sala Palatului, BucureştiCertificat de înregistrare a mărcii la O.S.I.M. nr. 78602

www.asociatiacriminalistilor.ro; [email protected]

Redactor – şef: Vasile LĂPĂDUŞIdistins de către Uniunea Ziariştilor Profesionişti cu „Ordinul Ziariştilor clasa I - de AUR”

Redactori–şefi adjuncţi: Gabriel ŢÎRU, Nicolae GROFU şi Vladimir ALEXANDRESCURedactori: Răzvan DOBâRCEANU, Cristian DIACONESCU, Nicolae SAVU, Steluţa GREJDINOIU, Elena-Daniela DUMITRU, Renata Minodora WATSON, Mihaela Irina CONSTANTINESCU, Marin RUIU, Horaţiu MĂNDĂŞESCU, Cristian DUMITRESCU, Nicoleta-Elena BUZATU, RAMONA DOBREANU.

Traducerea: Răzvan DOBâRCEANU şi RAMONA DOBREANU. Trezorier: Mihai IVANICI. Corectură: Vladimir ALEXANDRESCU. Purtător de cuvânt: Constantin OPRIŞIU

Secretar general de redacţie: Alexandru BARBU Preşedintele Comisiei de Cenzori: economist Costică TĂNASE

Publicitate şi difuzare: Liviu OPREA. Contabilitate: Georgiana Alexandra BRAȘOVEANUTel.: 021.210.33.44; E-mail: [email protected] Foto: Răzvan RIZEA, Emanuel APETREI şi Mihai MâRZA

Mobil: 0740.060.696 Revista a fost fondată în martie 1999 de prof. VASILE LĂPĂDUŞI

C U P R I N S

Revista Română de Criminalistică a fost evaluată şi clasată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) la categoria „B+” - Cod 687 CNCSIS

Pentru conţinutul articolelor publicate sunt răspunzători autorii.

CONSILIUL ŞTIINŢIFICPreşedinte de onoare al Revistei Române de Criminalistică:Academician Marius SALA, membru al Academiei RomânePreşedinte de onoare al A.C.R.:Prof. univ. dr. Lazăr CâRJAN;Preşedinte al Consiliului Științific:Conf. univ. dr. Constantin DUVAC, Universitatea Româno-Americană, președinte al A.C.R.;Vicepreşedinţi:General-maior magistrat (r.) conf. univ. dr. Dan VOINEA, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România; Lector univ. dr. Iancu ŞTEFAN, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Chestor de poliţie dr. Gabriel ŢÎRU, directorul Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Prof.univ.dr. Petre BUNECI, decanul Facultăţii de Drept - Universitatea Ecologică; Chestor dr. Jănică ARION-ŢIGĂNAŞU, Director în M.A.I.;Chestor principal de poliţie dr. Vasile VIOREL, I.G.P.R., vicepreşedinte al A.C.R.; Membri:Prof. univ. dr. Tudorel BUTOI, Universitatea „Spirul Haret”;Lector univ. dr. Nicolae GROFU, membru al A.C.R.;Senator în Senatul României Dian POPESCU, membru al Asociaţiei Criminaliştilor din România;Prof. univ. dr. habilitat Mihail GHEORGHIŢĂ, Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova; Prof.univ.dr. ing. Lidia CRISTEA, Universitatea Română de Ştiinţe și Arte „Gheorghe Cristea” - Bucureşti;Conf. univ. dr. Gheorghe GOLUBENCO, Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova;Lina LAZARENKO, Institutul de Criminalistică din Republica Lituania;Prof.univ.dr. ing. Cătălin GRIGORAŞ, University of Colorado, Denver, S.U.A.;Prof.univ.dr. Mihai BĂDESCU, Direcția Juridică a M.A.I.;Prof. dr. Saverio FORTUNATO, Preşedinte al CSI - PERITI E CONSULENTI FORENSI Firenze, ItaliaVladislav YANEV, Institutul de Criminalistică şi Crimonologie al Ministerului de Interne - Bulgaria;Chestor şef de poliţie dr. Aurel VLĂDULESCU, director general în M.A.I.;Prof.univ.dr. Cristian STAN, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Prof.univ.dr. Octavian BUDA, U.M.F. „Carol Davila”;Conf.univ.dr. Adrian IACOB, decanul Facultăţii de Poliţie din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”;Prof.univ.dr. Tudor AMZA, decanul Facultății de Științe Juridice - Universitatea „Hyperion”;Prof.dr. Florin ȘANDRU, cercetător Academia Română;Ing. Mircea FIERBINŢEANU, expert judiciar;Ing. Anca BĂLAN, director general al firmei Chronos;Conf. univ. dr. Gheorghe ALECU, Universitatea „Spiru Haret”;Comisar-şef drd. Romică POTORAC, director adjunct al Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Crişan-Mucenic LĂZUREANU, I.P.J. Sibiu; Comisar-şef dr. Viorel COROIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;General-colonel (r.) lector univ. dr. Ioan HURDUBAIE, director executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Criminalităţii şi Politici de Securitate;Comisar-şef dr. ing. Georgeta STOIAN, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Conf.univ.dr. Jenică DRĂGAN, Universitatea „Spiru Haret”;Lector univ. dr. Mariana ROŞU, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Comisar-şef dr. Octavian CONICESCU, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Cristian CĂRPINEAN, I.P.J. Timiş;Lect.univ.dr. Marin RUIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar-şef drd. Ionel NECULA, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Lector univ. dr. Cristian DUMITRESCU, B.C.R.;Comisar-şef Grigore PĂTRUŢ, şeful Serviciului criminalistic din D.G.P.M.B.;Lector univ. dr. Constantin DRĂGHICI, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Lector univ. dr. Florin BOBIN, Procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4;Lector univ. dr. Cristian-Eduard ŞTEFAN, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Conf.univ. dr. Nicoleta-Elena BUZATU, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”;Lector univ. drd. Sorinel CĂRĂUŞU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar de poliție Romeo SIMION, expert criminalist I.P.J. Bacău

Pag.

1891. DE ZIUA POLIţIEI ROMâNE VASILE LĂPĂDUŞI

1893. UNELE ASPECTE DESPRE ADUNAREA GENERALĂ A ASOCIAţIEI CRIMINALIŞTILOR DIN ROMâNIA CONSTANTIN DUVAC DAN VOINEA VASILE LĂPĂDUŞI

1899. IDENTIFICAREA URMELOR DE PRODUSE PETROLIERE DE PE HAINELE PERSOANELOR IMPLICATE ÎN ACCIDENTE RUTIERE MIHAI STOICA LUCIAN AUGUSTIN STIMERIU

1902. CRIMINALISTICA ROMâNEASCĂ ÎN PERIOADA CONTEMPORANĂ - ISTORIA INSTITUTULUI NAţIONAL DE CRIMINALISTICĂ DIN INSPECTORATUL GENERAL AL POLIţIEI ROMâNE VASILE LĂPĂDUŞI GABRIEL ȚÎRU

1916. APARIţIA ŞI EVOLUţIA DACTILOSCOPIEI (I) DAN VOINEA VASILE LĂPĂDUŞI RAMONA DOBREANU ROXELANA VERDEȘ

1921. O SUTĂ DE ANI DE LA APARIţIA DACTILOSCOPIEI ÎN ROMâNIA VASILE VIOREL VASILE LĂPĂDUŞI IONEL NECULA

1925. EUROPOL ȘI ENFSI INTENSIFICĂ COOPERAREA ÎN DOMENIUL CRIMINALISTICII IOAN HURDUBAIE

1926. CONSIDERAţII PRIVIND CâINELE DE URMĂRIRE VASILE VIOREL VASILE LĂPĂDUŞI CRIȘAN-MUCENIC LĂZUREANU

1930. UNELE CONSIDERAţII PRIVIND CORUPţIA NICOLAE LUPULESCU

1936. CONSIDERAţII GENERALE DESPRE ROLUL PROBATOR AL URMELOR DE NATURĂ TEXTILĂ ÎN ELUCIDAREA ACCIDENTELOR RUTIERE ENE CARMEN LUMINIŢA SAVU LORENA-MAGDALENA

1888 CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI

TABLE OF CONTENTSPag.

1891. ROMANIAN POLICE DAY VASILE LĂPĂDUŞI

1893. SOME ASPECTS ABOUT THE GENERAL MEETING OF THE ASSOCIATION OF ROMANIA FORENSICS CONSTANTIN DUVAC DAN VOINEA VASILE LĂPĂDUŞI

1899. IDENTIFICATION TRACES OF PETROLEUM PRODUCTS FROM THE CLOTHES OF PERSONS INVOLVED IN ROAD TRAFFIC ACCIDENTS MIHAI STOICA LUCIAN AUGUSTIN STIMERIU

1902. ROMANIAN FORENSIC IN PRESENT PERIOD FORENSIC NATIONAL INSTITUTE HISTORY VASILE LĂPĂDUŞI GABRIEL ȚÎRU

1916. EMERGENCE AND EVOLUTION DACTILOSCOPIEI (I) DAN VOINEA VASILE LĂPĂDUŞI RAMONA DOBREANU ROXELANA VERDEȘ

1921. ONE HUNDRED YEARS OF THE RISE IN ROMANIA DACTILOSCOPIEI VASILE VIOREL VASILE LĂPĂDUŞI IONEL NECULA

1925. EUROPOL AND ENFSI INTENSIFY COOPERATION IN FORENSIC SCIENCE IOAN HURDUBAIE

1926. CONSIDERATIONS ON DOG TRACKING VASILE VIOREL VASILE LĂPĂDUŞI CRIȘAN-MUCENIC LĂZUREANU

1930. SOME CONSIDERATIONS ON CORRUPTION NICOLAE LUPULESCU

1936. GENERAL CONSIDERATIONS OF TEXTILE MICROTRACES’ EVIDENTIAL VALUE IN THE INVESTIGATION OF TRAFFIC ACCIDENTS ENE CARMEN LUMINIŢA SAVU LORENA-MAGDALENA

BUNUL DE TIPAR A FOST ACORDAT DE REDACTORUL-ŞEF

Varianta în limba engleză a revistei se află pe site-ul asociaţiei:

www.asociatiacriminalistilor.ro

Soluţiile teoretice şi practice din articolele publicate sunt opiniile autorilor

ÎN ATENŢIA CITITORILOR ŞI COLABORATORILOR!

Următorul număr al revistei va apărea în luna Iunie 2015. Cei care doresc să-şi asigure

procurarea publicaţiei noastre se pot adresa serviciilor de criminalistică de la inspectoratele

de poliţie judeţene şi de la Poliţia Capitalei. De asemenea, materialele date spre publicare, însoţite de ilustraţiile necesare, se vor trimite redacţiei, tot prin serviciile de criminalistică,

la Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.

ÎN ATENŢIA CITITORILOR

Revista Română de Criminalistică este disponibilă pe site-ul

journals.indexcopernicus.com

INDEX COPERNICUS INTERNATIONAL

CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI 1889

Mesajul Președintelui roMâniei, doMnul Klaus

Werner iohannis, cu Prilejul Zilei Poliției

roMâneMESSAGE ROMANIAN PRESIDENT KLAUS

WERNER IOHANNIS,ON THE OCCASION ROMANIAN POLICE

“Cu prilejul zilei Poliției Române, vă transmit tuturor, comandanți, polițiști și angajați ai Poliției, aprecierea mea față de eforturile dumneavoastră în îndeplinirea numeroaselor misiuni de protecţie a comunităţilor, a cetăţenilor şi a bunurilor acestora. Seriozitatea și profesionalismul de care dați dovadă în aplicarea legii arată că Poliția Română este o instituție responsabilă, sigură și de incredere.

Prin natura activității pe care o desfășurati vă aflați deopotrivă în slujba cetățenilor și a statului. Am încredere în capacitatea dumneavoastră de a răspunde prompt și eficient la toate provocările care pot afecta ordinea publică și sunt convins că veți contribui în continuare, cu devotament și dăruire, la creșterea gradului de siguranță publică și la întărirea sentimentului de securitate în rândul cetățenilor.

Vă urez multă putere de muncă în îndeplinirea sarcinilor zilnice și să fiți un model de curaj, responsabilitate și bună conduită în societate.

La mulți ani!”

Mesajul vicePriM-Ministrului

Pentru securitate națională, Ministrul afacerilor interne,

doMnul Gabriel oPrea

Nimic din ceea ce se întâmplă pozitiv în societate, în mediul social, al relațiilor dintre oameni, în mediul economic și mai ales în domeniul securității naționale nu se poate realiza fără dumneavoastră, fără o Poliție profesionistă și puternică. Profesia de polițist nu este una ușoară, are multe privațiuni și multe riscuri.

Nu este pentru oricine, trebuie să fii născut pentru asta! Trebuie să ai un respect puternic față de lege, un simț dezvoltat al dreptății, devotament față de țară și de români.

vă mulțumesc, vă felicit și să urez la mulți ani tuturor colegilor din Poliția română. aveți respectul nostru, al tuturor!”

MESSAGE DEPUTY PRIME MINISTER FOR NATIONAL SECURITY, INTERIOR MINISTER GABRIEL OPREA

1890 CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI

Mesajul insPectorului

General al Poliției roMâne, chestor

General de Poliție Petre tobă, cu Prilejul Zilei

Poliţiei roMâne

MESSAGE OF ROMANIAN POLICE INSPECTOR GENERAL, PETRE TOBĂ GENERAL POLICY MATTER ON THE

OCCASION ROMANIAN POLICE

Cu prilejul aniversării a 193 de ani de atestare documentară a Poliţiei Române, doresc să mulțumesc, în mod special, fiecărui polițist, care-și face datoria, pentru modul în care își îndeplinește misiunile, cu profesionalism şi devotament, demonstrând permanent determinare, corectitudine, cinste şi încredere în puterea Legii, precum și familiilor, care sunt permanent, alături.

Istoria acestei instituții, cea mai importantă structură din domeniul ordinii și siguranței publice, este mult mai îndelungată și începe de la primele forme de organizare statală, dezvoltându-se odată cu evoluția societății românești.

Astăzi, Poliția Română este o instituție puternică, modernă, un partener de încredere şi un furnizor de securitate şi stabilitate atât în plan național, cât şi mondial.

Din această perspectivă, putem afirma că, în prezent, Poliţia Română răspunde nevoilor şi cerinţelor actuale şi dezvoltă o colaborare foarte bună cu instituţiile partenere din sistemul de ordine și siguranță.

Aportul Poliţiei Române la creşterea cooperării poliţieneşti în plan european şi internaţional plasează România în topul statelor care luptă împotriva criminalităţii.

De asemenea, Poliţia Română are o contribuţie semnificativă la faptul că, în prezent, în România, siguranţa cetăţeanului a ajuns la cel mai ridicat nivel, din ultimii ani.

Acest lucru se regăsește și în percepția cetățeanului, cel mai important barometru de evaluare, astfel gradul de încredere al acestuia în Poliția Română a crescut constant ajungând la valori de peste 55%.

Rezultatele obținute se datorează îndeosebi muncii depuse de polițiști, cu sprijinul principalilor noștri parteneri din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, din agențiile de aplicare a legii, precum și colaborării cu cetățenii.

De asemenea, doresc să adresez mulţumiri cetăţenilor români, care ne sunt alături, pentru solidaritatea şi încrederea acordată, onorându-ne şi obligându-ne să demostrăm că suntem o instituţie puternică şi respectată.

la mulţi ani, Poliţia română!

CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI 1891

de Ziua Poliţiei roMâne

În prezenţa domnului Gabriel Oprea, vicepriministru pentru securitatea naţională, ministrul Afacerilor Interne şi a domnului chestor general de poliţie Petre Tobă.

În ziua de 25 martie 2015, la Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne s-au sărbătorit 193 de ani de atestare documentară a Poliţiei Române. La această activitate au participat miniştrii, reprezentanţii unor instituţii centrale şi ale statului de drept, precum şi cele care cooperează cu Poliţia Română, poliţişti din teritoriu şi aparatul central al M.A.I., ofiţeri şi generali în rezervă şi retragere, veterani de război.

La începutul manifestării a fost prezentat Mesajul Preşedintelui României, domnul Klaus Wenner Iohanis, cu prilejul Zilei Poliţiei Române.

În continuare, au fost adresate mesaje de domnul viceprim-ministru şi ministrul Afacerilor de Interne și domnul chestor general de poliţie Petre Tobă

Cu acest prilej, pentru merite deosebite s-au oferit distincţii unor cadre de poliţie şi din Ministerul Administraţiei şi Internelor, instituţiile statului de drept, generali şi ofiţeri în rezervă, veterani de război.

Activităţile organizate în capitală şi în teritoriu cu prilejul Zilei Poliţiei Române s-a bucurat de aprecieri deosebite din partea participanţilor şi a persoanelor care contribuie la prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional, la apărarea ordinii de drept în ţara noastră.

Cu acest prilej, Asociaţia Criminaliştilor din România se alătură acestor urări şi se angajează să fie şi în continuare un sprijin de nădejde al Poliţiei Române.

Urăm tuturor poliţiştilor şi familiilor lor cele mai sincere urări de sănătate, viaţă lungă şi La mulţi ani!

Col.(r.) prof. Vasile Lăpăduşi, secretar general al A.C.R.

ROMANIAN POLICE DAY

1892 CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI

GALERIE FOTO

CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI 1893

unele asPecte desPre adunarea Generală a asociaţiei criMinaliştilor

din roMânia

SOME ASPECTS ABOUT THE GENERAL MEETING OF THE ASSOCIATION OF ROMANIA FORENSICS

Conf. univ. dr. Constantin Duvac, preşedinte A.C.R.Conf. univ. dr. Dan Voinea, primvicepreşedinte A.C.R.

Col.(r.) prof. Vasile Lăpăduşi, secretar general al A.C.R.

EDITORIAL

În ziua de 25 februarie 2015, între orele 14.00-17.00, la sediul Inspectoratului General al Poliţiei Române, din Şos. Ştefan cel Mare, prin teleconferinţă s-a desfăşurat Adunarea Generală a Asociaţiei Criminaliştilor din România cu următoarea ordine de zi:

1. Raportul de activitate al administratorului pe anul 2014;2. Raportul trezorierului privind situaţia logistică şi financiară

a Asociaţiei Criminaliştilor din România pentru anul 2014;3. Raportul Comisiei de Cenzori pentru anul 2014;4. Programul de activităţi pentru anul 2015;5. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul

2015;6. Cooptarea ca membru în Consiliul Director al A.C.R. a

domnului profesor univ. dr. Mihai Bădescu;7. Aprobarea Componenţei secţiilor Asociaţiei Criminaliştilor

din România şi a preşedinţilor acestora;8. Aprobarea indemnizaţiilor pentru salariaţii Asociaţiei

Criminaliştilor din România în anul 2015;9. Aprobarea bilanţului la 31.12.2014.

I. Aspecte din conţinutul Raportului privind activitatea A.C.R. în anul 2014.

1. În conformitate cu prevederile actelor normative referitoare la asociaţii şi fundaţii, a Statutului şi Programului de activităţi, aprobat de adunarea generală din 27 februarie 2014, Consiliul Director al Asociaţiei a întreprins următoarele:

Primirea de noi membri în cadrul Asociaţiei Criminaliştilor.

În anul 2014 au fost primiţi 105 membrii din rândul unor poliţişti, procurori, jurişti, medici legişti, masteranzi, elevi ai şcolilor de agenţi de poliţie şi specialişti din alte domenii de activitate care au legătură cu criminalistica, precum şi mai mulţi studenţi din cadrul facultăţilor de drept. La sfârşitul anului trecut se aflau în evidenţa A.C.R 1890 membrii, din care 196 şi-au achitat cotizaţia de 50 de lei, în anul 2014.

Din statistica existentă la A.C.R., rezultă că din totalul care şi-a achitat cotizaţia pe anul 2014, 14 sunt din rândul membrilor fondatori, iar 182 din rândul celor existenţi sau primiţi în Asociaţie în anul de referinţă.

Activităţile care s-au realizat în anul 2014 au fost următoarele:

Asociaţia Criminaliştilor din România, în parteneriat cu Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea” şi Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, au organizat cu prilejul absolvirii seriei a noua a Masteratului în Criminalistică, simpozionul internaţional „Juridica” cu tema „Particularităţile investigării criminalistice a infracţiunilor cu violenţă”.

La această manifestare au participat: specialişti în criminalistică, procurori, poliţişti, magistraţi, avocaţi, masteranzi şi studenţi. Din Republica Moldova a participat prof. univ. dr. habilitat Mihail Gheorghiţă, conf. univ. dr. Gheorghe Golubenco şi specialişti în domeniul psihologiei judiciare.

Au fost prezentate 24 de comunicări, din care au ieşit în evidenţă următoarele: ● Contribuţia criminalisticii la aflarea adevărului în cazul infracţiunilor cu violenţă.(conf. univ. dr. Dan Voinea şi prof. Vasile Lăpăduşi); ● Unele considerente privind aplicarea prevederilor noului Cod de procedură penală.(prof. univ. dr. Petre Buneci); ● Consideraţii privind evoluţia infracţiunilor cu violenţa în ultimii ani.(chestor de poliţie dr. Vasile Viorel); ● Noi mijloace de probă în cercetarea infracţiunilor cu viloenţă în ultimii ani.(conf. univ. dr. Constantin Duvac); ● Tehnica medierii aplicată în vătămarea corporală.(prof. univ. dr. ing. Lidia Cristea); ● Thenica poligraf-detector.(prof. univ. dr. Tudorel Butoi); ● Asistenţa criminalistică a investigării pe urme proaspete a infracţiunilor comise cu violenţă în scop de cupiditate.(conf. univ. dr. Gheorghe Golubenco-Republica Moldova); ● Cooperarea internaţională în combaterea infracţiunilor cu violenţă.(general col.(r.), lector univ. dr. Ioan Hurdubaie); ● Aspecte neurobiochimice ale comportamentului violent.(lt.col. Radu Hertzog, cpt. dr. Adrian Popa şi lt. Col. Bogdan Pătrânichi-Centrul de Cercetări Ştiinţe Medico-militare al M.A.P.N.); ● Investigarea violenţei domestice în cuplurile homosexuale.(comisar şef dr. Crişan Mucenic Lăzureanu-I.P.J. Sibiu); ● Modelul criminalistic al actelor teroriste.(prof. univ. dr. docent Mihail Gheorghiţă-Republica Moldova); ● Particularităţi ale cercetărilor medico-legale la locul faptei în cazul infracţiunilor comise cu violenţă.(prof. univ. dr. Cristian Stan-I.N.M.L. Bucureşti); ● Stabilirea nivelullui de inteligenţă al infractorilor.(masterand Laurenţiu Pancratov).

Din comunicările prezentate şi din intervenţiile participanţilor a ieşit în evidenţă faptul că problematica abordată în cadrul simpozionului s-au înscris în viziunea Consiliului Uniunii Europene, întrucât infracţiunile contra vieţii au marcat o creştere alarmantă a actelor de violenţă, inclusiv în ţara noastră, care ameninţă continuu relaţiile dintre oamnei şi naţiuni. Din statistici rezultă implicarea tineretului în tot mai multe infracţiuni cu violenţa, într-o serie de cazuri actele de violenţă au fost asociate cu consumul de băuturi alcoolice şi de droguri.

De asemenea, în cadrul manifestării a ieşit în evidenţă contribuţia ştiinţei criminalistice la îndeplinirea sarcinilor majore în combaterea criminalităţii. Din comunicări şi dezbateri a rezultat că de la o perioadă la alta s-a perfecţionat în mod continuu metodolgia de investigare a faptelor de corupţie, folosindu-se mijloace şi metode ştiinţifice necesare descoperirii, fixării, interpretării şi examinării urmelor şi mijloacelor materiale de probă pentru identificarea persoanelor care le-au creat.

CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI 1899

identificarea urMelor de Produse Petroliere de Pe hainele Persoanelor

iMPlicate în accidente rutiere

IDENTIFICATION TRACES OF PETROLEUM PRODUCTS FROM THE CLOTHES OF PERSONS INVOLVED

IN ROAD TRAFFIC ACCIDENTSComisar şef de poliţie chimist Mihai STOICA

Subcomisar de poliţie chimist Lucian Augustin STIMERIUI.G.P.R. - Institutul Naţiomal de Criminalistică

Abstract: A crime scene is a location where a criminal or illegal act has taken place. In case of road traffic accident where are injured or death persons you have to choose the best tactical and quickest route. We also approach undercover or with blue light and siren. The crime scene investigation in case of road traffic accident will make after saving of the victims. You are going out to the crime scene with assigned equipment (protective material, police cordon tape, photographic equipment etc).

For the chemical analysis of petroleum products from the clothes of persons involved in road traffic accidents are used different types:

1. GC-FID (gas chromatography-flame ionization detector);2. GC-MS (gas chromatography - mass spectrometry);3. TLC (thin layer chromatography).Key words: Crime scene, road traffic accidents, victims, clothes, petroleum products,

GC-FID, GC-MS, TLC.

Rezumat: Scena crimei (locul faptei) este locul unde a avut loc un act criminal sau ilegal. În cazul accidentelor de circulaţie unde sunt persoane rănite sau decedate trebuie să alegi cea mai bună tactică şi cea mai rapidă rută. Ne vom deplasa cu maşina inscripţionată, cu semnalizare sonoră şi luminoasă. Investigarea locului accidentului se va face după salvarea victimelor. Pentru investigarea locului accidentului vom folosi echipament adecvat (materiale de protecţie, bandă de delimitare, echipament fotografic etc).

Pentru analiza chimică a produselor petroliere de pe hainele persoanelor implicate în accidente rutiere se folosesc diverse metode:

1. GC-FID (cromatografie de gaze cu detector cu ionizare în flacără);2. GC-MS (cromatografie de gaze cu detector de masă);3. CSS (cromatografie în strat subţire).Cuvinte cheie: Scena crimei (locul faptei), accidente rutiere, victime, haine, produse

petroliere, GC-FID, GC-MS, TLC.

Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX) accidentul este un eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor, provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea.

Accidentul rutier este un eveniment produs ca urmare a încălcării regulilor de circulaţie, în care au fost implicate una sau mai multe autovehicule aflate în circulaţie pe un drum public, în urma căruia a rezultat vătămarea sănătăţii, integrităţii corporale, decesul uneia sau a mai multor persoane ori a fost cauzat un prejudiciu material [1].

Conform buletinului “Statistics of Road Traffic Accidents in Europe and North America”, editată de Comisia Economică pentru Europa a ONU, accidentul de circulaţie este evenimentul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a. s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea în acest loc;

b. a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori cel puţin un vehicul a fost avariat sau au rezultat pagube materiale;

c. în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare.

1902 CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI

criMinalistica roMânească în Perioada conteMPorană

istoria institutului naţional de criMinalisticădin insPectoratul General al Poliţiei roMâne

ROMANIAN FORENSIC IN PRESENT PERIOD FORENSIC NATIONAL INSTITUTE HISTORY

Col. (r.) prof. Vasile LĂPĂDUŞISecretar general - administrator

al Asociaţiei Criminaliştilor din RomâniaChestor de poliție dr. Gabriel ȚÎRU,

Directorul Institutului Național de Criminalistică din I.G.P.R.

Abstract: This work presents the history of scientific research development of Romanian

Police Structres after the establishment of Forensic Institute (1968) until today. Organizational issues, growth and modernization facilities and working methodologies,

external cooperation activities, reference pblication etc are also evoked.Key words: Forensic Institute, Romanian Forensic School, legal psyhology, ballistic

identification, Forensic laboratories, judicial chemistry.

Rezumat: Lucrarea prezintă istoricul dezvoltării cercetării ştiinţifice în structurile Poliţiei Române de la înfiinţarea Institutului de Criminalistică (1968) şi până azi. Sunt evocate aspecte organizatorice, creşterea şi modernizarea dotărilor şi a metodologiilor de lucru, activităţi de cooperare externă, publicaţii de referinţă etc.

Cuvinte cheie: Institutul de Criminalistică, Şcoala românească de criminalistică, Identificarea dactiloscopică, psihologie judiciară, identificare balistică, laboratoare Criminalistice, chimie judiciară.

După anul 1965, în cadrul Ministerului de Interne s-a militat cu consecvenţă pentru organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică, în special a celei cu caracter aplicativ. Această activitate a avut ca obiect realizarea unor noi mijloace şi metode care să poată fi folosite cu maximum de eficenţă pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, identificarea făptuitorilor, corpurilor delicte şi victimelor.

Întrucât mijloacele tehnice necesare în activităţile structurilor Ministerului de Interne erau greu de achiziţionat din străinătate, presupunând costuri mari, s-a luat măsura construirii unei uzine care să realizeze mijloacele tehnice necesare, împreună cu alte întreprinderi din ţară.

Criminalistica şi-a desăvârşit rolul important în contribuţia la înfăptuirea justiţiei în România şi prin reorganizarea fostului Serviciu tehnico-ştiinţific, în anul 1968, când a luat fiinţă Institutul de Criminalistică din Inspectoratul General al Poliţiei (Miliţiei la vremea respectivă), al cărui prim director a fost colonelul Vasile Măcelaru (1970-1973), şi care a fost condus timp de 10 ani (1976-1985), de un titan al criminalisticii româneşti, generalul post-mortem dr. Ion Anghelescu, sub coordonarea căruia

a fost publicată monumentala lucrare „Tratat practic de criminalistică”, în 5 volume, care a contribuit la pregătirea criminaliştilor şi a altor cadre din Ministerul de Interne şi din alte instituţii ale statului de drept. Această lucrare a fost apreciată în ţară şi străinătate pentru calitatea şi utilitatea sa practică.

Începând cu anul 1968, odată cu înfiinţarea Institutului de Criminalistică, s-a elaborat, verificat şi perfecţionat metodologia de cercetare ştiinţifică, care a permis criminaliştilor col. (r) Ion Constantin, maior dr. Lupu Coman, maior Ioan Vicol, dr. Constantin ţurai, dr. Lucian Ionescu, dr. Dan Şchiopu, maior (r) Iosif Goldhaar, chimist Octavian Sorin, fizician Alexandru Radu, dr. Dorin Banciu, dr. Ioan Droc, căpitan medic Gheorghe Asanache, prof. univ. dr. Tiberiu Bogdan, col. Nicolae Coca, col. Dumitru Ciacanica, lt. col. Ion Sântea, maior Ion Sima, lt. col. Gheorghe Bratu, conf. univ. dr. Ioan Quai, farmacist Marcela Boia, prof. Vasile Lăpăduşi să elaboreze o serie de lucrări.

Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de cercetare ştiinţifică, în cadrul Institutului de Criminalistică s-a înfiinţat un compartiment care avea ca obiect cercetarea ştiinţifică în structurile de criminalistică. La conducerea compartimentului a fost numit maiorul dr. Lupu Coman,

1916 CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI

aPariţia şi evoluţia dactiloscoPiei (i)

EMERGENCE AND EVOLUTION DACTILOSCOPIEI (I)

General maior magistrat (r) conf. univ. dr. Dan VOINEACol. prof. Vasile LĂPĂDUŞI, redactor şef

Jurist Ramona DOBREANUProf. Roxelana VERDEȘ

Abstract: The contribution of WILLIAM J. Herschel, brought to the identification of the fingerprint; This letter from the General Inspectorate of Prisons Bengal - India, followers of HERSIHEL dactiloscopiei development.

Key words: The contents WILLIAM J. Herschel’s letter to the General Inspectorate of Prisons Bengal - India; papillary design study; for 19 years made study on fingerprints; Herschel’s followers on line dactiloscopy.

Rezumat: Contribuţia lui WILLIAM J. HERSCHEL, adusă la identificarea persoanei pe baza amprentelor digitale; scrisoarea adresată de acesta Inspectoratului general al închisorilor din Bengalia – India, continuatorii lui HERSIHEL în dezvoltarea dactiloscopiei.

Cuvinte cheie: Din conţinutul scrisorii lui WILLIAM J. HERSCHEL adresată Inspectoratului general al închisorilor din Bengalia – India; studierea desenelor papilare; timp de 19 ani a făcut studiu pe amprentele digitale; Continuatorii lui HERSCHEL pe linie de dactiloscopie.

VRAJA AMPRENTEI DIGITALEÎn anul 1877, la Hooghly, capitala regiunii administrative cu

acelaşi nume din India, un funcţionar britanic, cu numele de WILLIAM J. HERSCHEL, stătea întins pe patul său de odihnă şi dicta o scrisoare. La cei 44 de ani, HERSCHEL era un bărbat relativ încă tânăr, dar dizenteria şi crizele de febră i-au zdruncinat forţele. Faţa sa bărboasă, cu ochii lipsiţi de strălucire, era palidă şi cu obrajii supţi, vocea obosită şi slabă. Redactarea scrisorii era pentru el un lucru foarte important şi el îşi cheltuia toată energia ca să-i dea un conţinut cât mai convingător, să transmită destinatarilor întreaga pasiune de care era însufleţit.

Scrisoarea era adresată Inspectoratului general al închisorilor din Bengalia. Data scrisorii: Hooghly, la 5 august 1877. Textul: „Prin prezenta vă trimit o lucrare privind o nouă metodă de identificare a persoanelor. Ea constă dintr-o amprentă sub formă de ştampilă a degetului drept şi a celui mijlociu (pentru simplificare actualmente se iau numai aceste două amprente). La luarea amprentelor poate fi folosită o substanţă colorată, ce se utilizează şi la ştampile. Procedura de luare a unei asemenea amprente este mai grea decât apăsarea unui sigiliu obişnuit de birou. Eu am încercat acest procedeu cu deţinuţii din închisoare, la oficiul stării civile şi la plata pensiilor; am făcut experienţa luni de zile şi nu m-am lovit de nici un fel de greutăţi. Orice persoană din oraşul nostru, care cere oficial eliberarea unui document, trebuie să consimtă să i se ia impresiunile digitale. Până în prezent însă nimeni nu a refuzat să se supună acestei proceduri. Eu cred că dacă această metodă ar fi introdusă pe plan universal, s-ar pune capăt o dată pentru totdeauna înşelăciunilor ce se practică în

domeniul identităţii. Eu am întocmit, în decurs de 20 de ani, mii de fişe cu amprente digitale şi astfel sunt în măsură să identific persoanele pe baza acestor amprente”.

Într-adevăr, trecuseră 20 de ani din ziua în care HERSCHEL, în calitatea sa de tânăr secretar în Junipur, o regiune situată mai la nord de Hooghly, observase pentru prima dată aceste urme ciudate pe care le lăsau mâinile murdare pe lemn, sticlă sau hârtie. Erau impresiuni formate din linii, arcuri, lanţuri şi vertebre. Mai târziu, nici HERSCHEL nu era în măsură să precizeze cu exactitate când şi-a dat seama de acest lucru. Poate observase pe negustorii chinezi care veneau în bengalia şi ştampilau contractele comerciale, cu amprenta lăsată de degetul mare, înnegrit, sau poate aflase de obiceiul chinezesc de a pune amprenta palmară pe actele de divorţ şi de obligaţia de a lua copiilor abandonaţi amprentele digitale la internarea lor în orfelinate.

În anul 1858, HERSCHEL a cerut indianului RAJYADAR KONSI, un furnizor de materiale de construcţie pentru drumuri, să pună amprenta mâinii sale drepte, înnegrită cu tuş de ştampilă, pe contractul încheiat. Pe vremea aceea HERSCHEL nu era familiarizat cu desenele liniilor papilare. El a vrut să-l sperie pe indian care, ca alţi concetăţeni, uita de obicei stipulaţiunile şi termenele de livrare din contract, scontând pe faptul că prin acea manipulaţie misterioasă (aplicarea amprentelor digitale pe hârtie) îl va face să-şi aducă aminte de obligaţiile pe care şi le-a asumat prin contract. Pe urmă însă, HERSCHEL a început să se intereseze şi să studieze aceste desene.

În timp ce-şi dicta scrisoarea, se uita la un fel de bloc-notes îngălbenit pe a cărei copertă se puteau citi: „Semnele

CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI 1921

o sută de ani de la aPariţia dactiloscoPiei în roMânia

ONE HUNDRED YEARS OF THE RISE IN ROMANIA DACTYLOSCOPY

Chestor de poliție Vasile VIOREL, vicepreședintele A.C.R.

Col.(r.) prof. Vasile LĂPĂDUŞI, redactor şef Comisar şef drd. Ionel Necula, vicepreşedinte A.C.R.

Abstract: The article presents the main points in the introduction fingerprint identification, known as dactyloscopy in our country.

Key words: Fingerprint identification, known as dactyloscopy, fingerprint, expertise.

Rezumat: Articolul prezintă principalele momente ale introducerii dactiloscopiei în țara noastră.

Cuvinte cheie: Dactiloscopie, amprente, expertiză.

Datorită circulaţiei rapide a valorilor ştiinţifice şi culturale mondiale, progresele rapide pe plan mondial în ştiinţă şi tehnică au pătruns şi în România, îndeosebi în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Încă din 1879, în România fotografia se utiliza în scopuri judiciare.

Primele date ce au legătură cu dactiloscopia în România la sfârşitul secolului XIX sunt menționate de Constantin ţurai în lucrarea, „Enigmele unor amprente” în care consemna că „Toate declaraţiile ce se luau anchetaţilor şi martorilor neştiutori de carte, cu ocazia anchetelor, erau semnate de aceştia conform obiceiului, prin punere de deget, după ce li se citea conţinutul. La 1 septembrie 1886, Legea pentru autentificarea actelor, în art. 16 şi 18 reglementa modul cum se autentifica actele celor neştiutori de carte, „care trebuie subscrise prin punere de deget sau aplicarea unei ştampile sau peceţi”, organele poliţieneşti ştiau cum trebuie făcută această punere de deget. Comisarii şefi ai brigăzilor de cercetări şi secretarii acestora ştiau că trebuie făcută cu atenţie, pentru a reda clar conţinutul liniilor ce formau desenul acelui deget.”1

În anul 1914, în cadrul Serviciului de identificare, metoda antropometrică a fost înlocuită cu identificarea dactiloscopică, operă comună profesorilor Mina Minovici, dr. Andrei Ionescu şi a medicului legist dr. Sava Valentin.

Acest Serviciu de identificare antropometrică înfiinţat de prof. dr. Mina Minovici la Palatul Justiţiei din Bucureşti în anul 1892, pe baza principiilor sistemului Bertillon al măsurătorilor antropometrice, a fost schimbat radical, întreaga identificare a infractorilor fiind pusă pe noile baze ştiinţifice ale dactiloscopiei.

În România, primele descoperiri ale autorului faptei pe baza urmelor papilare au fost făcute de către prof. dr. Nicolae Minovici. În anul 1896, acesta a obţinut primul succes românesc în identificarea infractorilor cu ajutorul urmelor, liniilor papilare. În cazul unui furt de la o tipografie, la faţa locului s-a găsit o urmă de digitală imprimată pe hârtie dintr-o condică, pe baza căreia autorul a fost identificat. Un alt caz din anul 1906 se referă la descoperirea unui hoţ ce furase cauciucul de la o roată de trăsură. Urmele digitale găsite pe roată, care era de curând vopsită, l-au ajutat pe profesor dr. N. Minovici să îl descopere pe autorul faptei prin compararea acestora cu amprentele luate de la mai multe persoane bănuite, autorul fiind identificat în persoana unui vecin al păgubaşului.

Prima expertiză dactiloscopică în România a fost efectuată de Nicolae Episcopescu, şeful Serviciului de identificare şi fotografie din Poliţia Capitalei, cadru specializat la Paris şi Roma în domeniul identificării şi al fotografiei. În legătură cu conţinutul expertizei menţionate prezentăm următoarele: „În perioada cuprinsă între 27-31 august 1914 au avut loc în Bucureşti, în imobilul cu nr.39 din Strada Ştirbei Vodă, un furt de bijuterii dintr-o casă de bani”. Pe casa de bani s-au găsit urmele desenelor papilare ale autorului furtului, printre care mai importantă o urmă a desenului palmar, reprezentând imprimarea regiunii hipotenare drepte. Expertul Nicolae Episcopescu a găsit pe casa de bani mai multe urme papilare fragmentare digitale, inclusiv o urmă papilară palmară, pe care a considerat-o cea mai importantă pentru problema identificării. Această urmă se afla pe colţul din stânga de sus al casei de bani. Rezultatul examenului comparativ a fost acela că urma papilară rămasă în colţul din stânga sus al casei de bani fusese lăsată de regiunea

CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI 1925

Europolul – Agenția europeană de aplicare a legii - a încheiat un Memorandum de Înțelegere cu Rețeaua Europeană a Institutelor de Criminalistică (ENFSI), document care va permite schimbul de cunoștințe și expertiză, subliniind nevoia întăririi cooperării în domeniul criminalisticii în lupta împotriva criminalității.

Cu această ocazie, domnul Wil van Gemert, adjunct al directorului pentru operațiuni al Europol, a spus: “Europol lucrează strâns cu autoritățile naționale ale Uniunii Europene, industria privată și alți parteneri, pentru a fi împreună în lupta împotriva amenințările emergente ale criminalității organizate. Relațiile intensificate cu ENSFI vor sprijini cooperarea noastră în domeniul criminalisticii ca parte a activității de întărire a legii”.

La rândul său, domnul Üllar Lanno, președintele ENFSI a spus: “Membrii noștri cooperează deja cu Europol în cercetarea la fața locului și ciberspațiu. Acest memorandum de înțelegere constituie un logic pas înainte către întărirea parteneriatului nostru și realizarea unei zone europene fără frontiere a criminalisticii, în care ambele organizații pot juca un

rol important, prin schimbul de date și cunoștințe.”După cum se cunoaște, ENFSI (Rețeaua europeană

a institutelor de criminalistică) reprezintă o rețea de 65 laboratoare criminalistice din 35 țări europene, constituită în anul 1995.

Ioan Hurdubaie

și ISO 17020:2012, achiziția de echipamente de ultimă generație în domeniul dactiloscopiei, investigării tehnico-științifice a locului faptei și identificării victimelor în cazul dezastrelor naturale sau infracțiunilor de terorism, pregătirea în domeniul portretului robot cu reputați specialiști internaționali, achiziția la nivel național a echipamentelor IT necesare în domeniu și editarea a Manualului “Quality Management in Forensic Science” cu 4 volume (1626 pagini în limba engleză) ce cuprind comunicări științifice elaborate la nivelul Institutului Național de Criminalistică printre care și cele din domeniul dactiloscopiei(vol.I).

Note1. C-tin ţurai, “Istoricul descoperirii făptuitorului după urmele

desenelor papilare în România”, vol. “Şcoala românească de criminalistică”, Ed. Ministerului de Interne, Bucureşti, 1975.

Bibliografie:1) Col. ® prof. Vasile Lăpăduşi, general maior magistrat ®

conf. univ. dr. Dan Voinea, Apariţia şi Evoluţia Criminalisticii Româneşti, vol. I, pag. 28;

2) Col. ® prof. Vasile Lăpăduşi, general maior magistrat ® conf. dr. Dan Voinea, Apariţia şi Evoluţia Criminalisticii Româneşti, vol. I, pag. 29;

3) Prin Decretul nr. 2432 s-a promulgat “Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului, care prevedea înfiinţarea “Biroului cazierului judiciar, al controlului recidiviştilor şi al statisticilor” – Monitorul Oficial nr. 159 din 29 iunie 1929;

4) Gheorghe Tăşescu, Ion R. Constantin, Secretele amprentelor papilare, Editura Naţional, 1996;

5) Dr. Constantin Țurai, Enigmele unor amprente, Editura Albatros, Bucureşti, 1984, pag. 101 şi 208;

6) Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010;

7) Ordonanţa Guvernului nr. 10 din 25 iulie 2012 privind căutările automatizate ale datelor în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene şi asigurării recunoaşterii activităţilor de laborator referitoare la datele dactiloscopice (publicată în M.O. nr. 536 din 1 august 2012), aprobată prin Legea nr. 22 din 4 martie 2013;

8) Decizia Consiliului (2013/229/UE) din 14 mai 2013, prin care România a fost declarată operaţională pentru schimbul automat de date dactiloscopice;

9) Decizia Consiliului U.E. (2008/615/JAI) privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere;

10) Decizia Consiliului U.E. 2009/315/JAI referitoare la schimbul de amprente papilare la nivelul punctelor naţionale de contact privind cazierul judiciar;

11) Legea nr. 156/2011 pentru modificarea şi completarea art. 1 din OG nr. 75/2000 privind activitatea de expertiză criminalistică, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 519 din 22 iulie 2011;

12) Legea nr. 255/2013 privind aprobarea OG 10 din 25 iulie 2012, prin care a fost creat cadrul legal necesar căutării automatizate a datelor de referinţă în relaţia cu statele membre ale U.E.

euroPol și enfsi intensifică cooPerarea în doMeniul

criMinalisticii EUROPOL AND ENFSI INTENSIFY COOPERATION

IN FORENSIC SCIENCE

1926 CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI

consideraţii Privind câinele de urMărire

CONSIDERATIONS ON DOG TRACKING

Chestor principal dr. Vasile VIOREL, vicepreședinte A.C.R.Col.(r.) prof. Vasile LĂPĂDUŞI, redactor şef

comisar șef Crișan-Mucenic LĂZUREANU, IPJ Sibiu

Abstract: In this paper we present some aspects of tracking dog, with which criminals can discover after traces on the ground.

Maintenance, training and rational use of these dogs are.Key words: About trace; classification of trace; influences on trace; process tracking

exercises.

Rezumat: În acest articol prezentăm câteva aspecte privind câinele de urmărire, cu ajutorul căruia se pot descoperi infractori, după urmele lăsate la faţa locului.

Întreţinerea, dresajul şi folosirea acestor câini se fac raţional.Cuvinte cheie: Despre urmă; clasificarea urmelor; influenţele asupra urmelor; procedeul

la exerciţiile de urmărire.

În toate ţările lumii, de mai mult timp, s-a folosit câinele de urmărire. În acest articol vom prezenta câteva aspecte referitoare la câinele de urmărire şi fotografii cu asemenea câini.

Urmărirea este cel mai însemnat şi cel mai greu serviciu ce se poate cere câinelui de poliţie. Sosiţi la locul infracţiunii cu ajutorul mirosului său, se vor putea descoperi infractori, după urmele lăsate la faţa locului. Câinele poate fi deci cel mai însemnat auxiliar al poliţiştilor.

Ceea ce cere poliţistul este, ca prin raţionamente şi cercetări minuţioase, să determine care sunt urmele lăsate de infractori şi direcţiunea în care au plecat.

Cazurile ce se petrec în viaţa de toate zilele sunt infinit de variate şi numeroase: omoruri, tâlhării, atacuri, furturi, etc. şi între ele deosebite de la caz la caz.

Câinele de urmărire, dat fiind calităţile pe care trebuie să le îndeplinească, greutatea dresajului şi mai cu seamă întreţinerea lui, precum şi nevoile de serviciu, care nu-l reclamă zilnic la posturi, aşa cum ştim despre văzut la câinele însoţitor, va fi în număr mai restrâns de regulă la reşedinţa unde sunt comandanţi de poliţie.

În concluzie câinii de urmărire trebuie să fie grupaţi pentru ca întreţinerea, dresajul şi folosirea lor să se facă raţional. Înainte de toate este absolut necesar a cunoaşte ce este aceia o urmă, de câte feluri sunt şi care sunt factorii care le influenţează.

DESPRE URMĂ:Prin urmă se înţelege mirosul specific al oricărei

persoane, care se imprimă pe teren şi rămâne în aer pe direcţia pe care s-a mers.

După timpul de când sunt lăsate, urmele se pot clasifica astfel:

Urme proaspete, adică acelea care sunt de curând lăsate până la cel mult 3-4 ore de la trecerea individului.

Urme vechi, acelea care depăşesc acest timp. Nu se pot preciza cât timp durează o urmă deoarece sunt multe influenţe exterioare şi specifice individului, care fac ca o urmă să dureze mai mult sau mai puţin. Totuşi se citează cazuri când s-au făcut urmăriri cu succes, chiar după zile întregi.

Cele dintâi sunt foarte uşor de urmărit şi soarta urmăririi este aproape sigură, pe când celelalte sunt cu atât mai greu de urmărit, cu cât sunt mai vechi.

Din punct de vedere al felului cum se imprimă mirosul specific al persoanei, urma este de 2 feluri:

• Imprimată pe pământ şi• Rămasă în aer.Urmele de pe pământ sunt cu mult mai stabile şi se

conservă mai mult timp.

Fig. 1

De aceea, trebuie să se insiste ca câinele să meargă cu nasul în jos (fig. 1), mirosind mereu pământul, pentru că mergând cu capul în sus, la urma din aer, care este

1930 CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI

unele consideraţii Privind coruPţia

SOME CONSIDERATIONS ON CORRUPTION

General maior magistrat lector universitar doctor Nicolae LUPULESCU – procuror în cadrul D.N.A.

Abstract: The article presents some aspects related to corruption, legal regulations in this area in our country and in Europe, generating corruption institutions. Are also presented corruption in the military, public procurement in health institutions. The author highlights the philosophical vision - Ethics of corruption.

Key words: Definition of corruption, the content of Law no. 78/2000; European legislation on corruption; legal system of corruption; Corruption in Romania; corruption in the Romanian army; corruption in public procurement, corruption in health; philosophical vision of corruption.

Rezumat: Articolul prezintă câteva aspecte referitoare la corupţie, reglementările juridice existente în acest domeniu în ţara noastră şi în Europa, instituţiile generatoare de corupţie. De asemenea , sunt prezentate fapte de corupţie din armată,în domeniul achiziţiilor publice, în instituţiile sanitare. Autorul scoate în evidenţă şi viziunea filosofică – etică asupra corupţiei.

Cuvinte cheie: Definiţia corupţiei, conţinutul Legii nr. 78/2000; legislaţia europeană în domeniul corupţiei; sistemul juridic al corupţiei; corupţia în România; corupţia în armata Română; corupţia în domeniul achiziţiilor publice, corupţia în sănătate; viziune filosofică asupra corupţiei.

I. DEFINIȚII ȘI CADRUL JURIDIC

Corupția se definește ca abuz, activ sau pasiv, al funcționarilor publici (fie numiți, fie aleși), în scopul obținerii de avantaje financiare private sau de alte beneficii.

Corupția reprezintă folosirea abuzivă a puterii publice, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Ca act antisocial, corupția este foarte frecvent întâlnită în societate și este deosebit de gravă, deoarece favorizează interesele unor particulari, mai ales în aria economică, afectând interesele colective prin: însușirea, deturnarea și folosirea resurselor publice în interes personal, ocuparea unor funcții publice prin relații preferențiale, încheierea unor tranzacții prin eludarea normelor morale și legale.

Corupția vizează un ansamblu de activități imorale, ilicite, ilegale realizate nu numai de indivizi cu funcții de conducere sau care exercită un rol public, ci și de diverse grupuri și organizații, publice sau private, în scopul obținerii unor avantaje materiale sau morale sau a unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrângere, șantaj, înșelăciune, mituire, cumpărare, intimidare.

Printre cauzele care favorizează apariția corupției se regăsesc și: slăbirea autorității statului datorită ineficienței instituțiilor acestuia, degradarea nivelului de trai al indivizilor, lipsa unor valori sociale însoțită de alterarea respectării principiilor morale, lipsa unei reforme la nivelul instituțional și legislativ.

Mica corupțiePrin mica corupție se înțelege acel sector din corupție

care nu aduce atingere intereselor majorității indivizilor unui stat. În această categorie poate fi inclusă corupția unui cadru medical, a unui funcționar, etc., care, prin deciziile lor, favorizează un individ sau grup de indivizi în detrimentul altora, dar acest gen de nedreptate este limitată în timp și spațiu.

Marea corupțiePrin marea corupție se înțelege corupția la nivel înalt a

unui funcționar, demnitar, etc. Acest gen de corupție are ca și caracteristică principală efectul nociv asupra întregului stat și a indivizilor care îl compun. Urmările acestui gen de corupție se pot traduce în costuri suplimentare, directe sau indirecte, care vor fi suportate în final de toți contribuabilii.

Limitarea fenomenuluiFenomenul corupție nu poate fi definit ca fiind propriu

doar anumitor forme de guvernare. Corupția este întâlnită atât în societățile democratice cât și în cele totalitare. Deși există o oarecare tendință de a considera un regim autoritar ca fiind capabil să elimine corupția, realitatea este că într-un astfel de regim corupția este parțial limitată, ea regăsindu-se în anumite cercuri privilegiate, fiind accesibilă anumitor grupuri de indivizi.

Limitarea fenomenului corupției (stoparea totală a fenomenului este considerată utopică) poate fi obținută prin mecanismul costurilor. Aceste costuri pot fi pecuniare sau sub forma recluziunii și au ca idee centrală indezirabilitatea efectuării unor fapte reprobabile datorită costurilor mari pe

1936 CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI

consideraţii Generale desPre rolul Probator al urMelor

de natură teXtilă în elucidarea accidentelor rutiere

GENERAL CONSIDERATIONS OF TEXTILE MICROTRACES’ EVIDENTIAL VALUE IN THE INVESTIGATION

OF TRAFFIC ACCIDENTS

Comisar de poliţie chimist Ene Carmen LuminiţaSubcomisar de poliţie chimist-fizician Savu Lorena-Magdalena

I.G.P.R. - Institutul Naţional de Criminalistică

Abstract: The necessity to establish the causes and the circumstances of the traffic accident, the identification of the involved vehicle and of the guilty person - in fit and run cases, involved a lot of morphological and analitical analysis.

In the forensic investigation of such cases, the expert has an important role in examination and analysis of the textile samples recovered from the crime scene, he can issue certain conclusions that incriminate the vehicle involved in that kind of events.

Key words: Textile fibers, knitwear, traffic accidents, morphologycal and physical-chemical characteristics, type and colour shade of the fibers, chemical composition, infrared spectra, UV-VIS spectra.

Rezumat: Necesitatea stabilirii cauzelor şi circumstanţelor în care s-a produs accidentul rutier, identificarea autovehiculului implicat precum şi a persoanei vinovate - în cazul părăsirii locului accidentului, implică o serie de analize morfologice şi analitice.

În procesul de investigare criminalistică a unor astfel de cazuri, un rol important îl are expertul, care prin examinarea şi analiza probelor textile puse la dispoziţie de organul de urmărire penală, poate emite concluzii pertinente de incriminare a mijlocului auto implicat într-un astfel de eveniment.

Cuvinte cheie: Fibre textile, tricot, accident rutier, caracteristici morfologice şi fizico-chimice, natura şi nuanţa culorii fibrelor, compoziţia chimică, spectre IR, spectre UV-VIS.

Conform statisticilor Poliţiei Rutiere, cea mai mare parte a accidentelor rutiere din România (în procent de circa 29%) se datorează nerespectării în trafic a vitezei regulamentare, precum şi neadaptării acesteia la condiţiile de drum. De asemenea, apar şi alte incidente în trafic, unele provocate de pietonii care traversează strada fără să se asigure, prin locuri nemarcate sau nesemnalizate, în procent de circa 25%, depăşirea neregulamentară, în proporţie de 12%, neacordarea de prioritate vehiculelor şi pietonilor, în procent de circa 9%. Toate acestea definesc, ca şi cauză principală a accidentelor rutiere din ţara noastră, comportamentul necorespunzător al unor participanţi la trafic.

În alte ţări, accidentele se produc îndeosebi din vina conducatorilor auto, care fie adoptă o viteză peste limita legală, fie depaşesc neregulamentar, fie sunt sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor interzise, atunci când se află la volan.

Din studiile întreprinse s-a ajuns la concluzia că un alt factor favorizant al accidentelor rutiere îl reprezintă în cazul ţării noastre, spre deosebire de alte state, cu un nivel mai înalt de dezvoltare, starea infrastructurii (drumuri în reparaţii, în reconstrucţie, modernizări de drumuri, gropi, şosele foarte înguste, semnalizare neadecvată, intersecţii amenajate necorespunzător, lipsa parcărilor şi implicit ocuparea unei benzi de circulaţie care astfel îngreunează traficul etc.).

Analiza statistică a accidentelor rutiere înregistrate la nivelul localităţilor urbane din România a evidențiat faptul că din punct de vedere al impactului negativ asupra mediului înconjurător, acestea nu prezintă relevanţă.

Scurt istoric„Strămoşul automobilului modern este considerat

automobilul Mercedes 1901,model care, abandonând forma veche, a stârnit o

deosebită senzaţie, utilizând radiatorul tip fagure, motorul plasat în faţă, schimbătorul de viteze, arborele cardanic

Foto nr. 17

Legenda:L - extract cloroformic

fibre textile în litigiuC - extract cloroformic

pantalon (proba de comparaţie)

Fiecare caz în parte reprezintă un pas mai mic sau mai mare făcut în scopul elucidării cauzei.

Parte din investigaţia criminalistică, expertizele fizico-chimice şi implicit expertiza probelor textile demonstrează importanţa valorificării acestui tip de urme, în scopul aflării adevărului.

Bibliografie1. M. Ghimbu, E. Iacobeanu, Studiul Materiilor Prime Textile,

Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1973.2. Eugen Falniţă, Merceologie,Timişoara, Editura Mirton,

1998.3. Ştefănescu, E., Tipurile, proprietăţiile şi domeniile de

utilizare a firelor poliesterice în industria textilă, Nr. 1/ 1962.4. Marchis ş.a ., Structura şi proiectarea ţesăturilor,

Bucureşti, Editura tehnică, 1964.5. L. Alexandru, S. Bosică, Fibre sintetice, chimie şi

tehnologie, Bucureşti, Editura tehnică, 1966.6. www.textileweb.com.

Figura nr. 4 - Spectrele IR ale probelor Figura nr. 5 - Spectrele UV-VIS ale probelor

Figura nr. 6 - Spectrele UV-VIS ale probelor

Figura nr. 7 - Spectrele UV-VIS ale probelor

CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI