GRAM AUR = 140,9216 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,5563 RON EURO = 4,3886 RON DOLAR = 3,3029 RON

Luni, 29 iulie 2013, nr. 139 (4991), anul XXII 16 pagini 2 lei

Bãncile ramburseazãanticipat cãtre BCE1,5 miliarde euro

Bãncile din zona euro vor rambur-sa, sãptãmâna aceasta, 1,515 miliardeeuro din împrumuturile contractate dela Banca Centralã Europeanã (BCE)prin programul de urgenþã pe trei aniLTRO (Longer Term RefinancingOperations), derulat în 2011 ºi 2012.

BCE a informat, la finele sãptãmâ-nii trecute, cã trei bãnci vor rambursa1,064 miliarde euro din sumeleîmprumutate în prima rundã a pro-gramului LTRO, iar cinci instituþiide credit - 451 de milioane de eurodin cea de-a doua rundã.

Bãncile din zona euro au împru-mutat peste 1.000 de miliarde eurode la BCE prin programul LTRO - îndecembrie 2011 ºi februarie 2012,când banca centralã a pus la dispozi-þia instituþiilor de credit fonduri neli-mitate cu scadenþa la trei ani, la odobândã de 0,75%.

Euro urcã în aºteptareadeciziei Fed privindprogramulde stimulente

Moneda unicã europeanã s-aapreciat în intervalul 22-26 iulie, pepieþele externe, faþã de dolar, investi-torii aºteptând decizia de sãptãmânaaceasta a Federal Reserve din SUA(banca centralã americanã) privindviitorul programului de achiziþii deobligaþiuni.

Euro a crescut cu 1% sãptãmânatrecutã, la New York, ajungând la1,3279 dolari. În intervalul men-þionat, euro a urcat pânã la 1,3297 do-lari - cel mai ridicat curs din 20 iuniepânã în prezent. (V.R.)

5 9 4 8 4 9 1 3 4 0 0 1 2 19940

n Aroganþa, boala politicienilor aflaþila putere

PAGINA 3

n Andreea Enache: “Producþia ºi agriculturatrebuie, cu precãdere, susþinute deinstituþiile financiare” PAGINA 5

n Trei personalitãþidin lumea afacerilors-au întrecut la“What’s Cooking@Barbizon”

PAGINA 2

n “Halliburton” a distrusdovezi privind scurgereade petrol din GolfulMexic

PAGINA 16

EXCLUSIVITATE - COMISIA EUROPEANÃ:

“Fondul Proprietateanu va mai avea drept de votla Transelectrica ºi Transgaz”

Comisia Europeanã consi-derã cã, pentru corectaaplicare a regulilor de un-bundling (separarea acti-

vitãþilor) la companiile din energie,Fondul Proprietatea (FP) nu va maiputea sã-ºi exercite dreptul de vot laTranselectrica ºi Transgaz, susþinsurse apropiate situaþiei. FP îºi vaputea pãstra, însã, acþiunile la cele

douã companii ºi va încasa în conti-nuare dividendele.

Respectarea, de cãtre þara noastrã,a regulilor de unbundling a constitu-it, la finele sãptãmânii trecute, un su-biect fierbinte al discuþiilor dintreautoritãþile noastre ºi reprezentanþiiFondului Monetar Internaþional(FMI), Comisiei Europene (CE) ºiBãncii Mondiale. Potrivit surselor

noastre, Comisia a apreciat cã regu-lile privind separarea activitãþilordin energie pot fi duse cu succes lacapãt, în contextul în care Transelec-trica ºi Transgaz au implementatprocesul de numire a managerilorprofesioniºti.

FPpoate sã-ºi exercite în continua-re, liniºtit, votul în Adunãrile Genera-le ale Acþionarilor societãþilor de pro-ducere, distribuþie ºi furnizare a ener-giei ºi gazelor aflate sub autoritateaDepartamentului de Energie, nu însãºi la Traselectrica ºi Transgaz.

Europa a adoptat, în domeniulenergetic, principiul unbundlingu-lui, care înseamnã separarea activi-tãþilor de producþie, transport, distri-buþie ºi furnizare în entitãþi distincte.Astfel, giganþii energetici integraþiºi-au separat, prin înfiinþarea de so-cietãþi, toate aceste activitãþi. DarComisia Europeanã a mers mai de-parte ºi impune þãrilor membre UEca proprietarii societãþilor de tran-sport energie ºi gaze sã fie diferiþi decei ai societãþilor care se ocupã cuproducþia, furnizarea ºi distribuþia.Aºa au început mulþi giganþi energe-tici europeni sã-ºi înstrãineze din ac-tive.

A.T.

(continuare în pagina 11)

GRUIA STOICA, GFR:

„Orice întârziere în finalizareaprivatizãrii aduce pierderi CFR Marfã”l Domnia sa nu comenteazã tensiunile dintre preºedinte ºi premier legatede aprobarea contractului

Grup Feroviar Român (GFR) -câºtigãtorul contractului pentru pri-vatizarea CFR Marfã - ºi-a îndeplinittoate angajamentele asumateprin anunþul de privatizare acompaniei, susþine Gruia Stoica,patronul Grupului. Urmeazã ca,de îndatã ce contractul va fi sem-nat, GFR sã demareze planurilepentru rentabilizarea companiei.

Întrebat cum comenteazã de-cizia Guvernului de a trimitecontractul de privatizare spreaprobarea Consiliului Supremde Apãrare al Þãrii (CSAT),domnul Stoica ne-a rãspuns cãnu este rolul domniei sale sã aibãcomentarii politice pe aceastãtemã. Aprobarea contractului deprivatizare a CFR Marfã de cãtreGuvern a stârnit o reacþie în lanþ,fiind ca o minge de ping pong pe carepreºedintele Traian Bãsescu ºi pre-mierul Victor Ponta ºi-au pasat-o

unul altuia, la finele sãptãmânii tre-cute.

Gruia Stoica a afirmat cã fiecare zi

pierdutã se traduce în incertitudinepentru cei 11.000 de oameni care lu-creazã la CFR Marfã ºi în pierderipentru companie.

Proprietarul GFR ne-a precizat cãGrupul ºi-a îndeplinit întocmai toate

angajamentele asumate prin anunþulde privatizare ºi o va face, în conti-nuare: “Aºadar, partea care ne-a re-

venit nouã a fost dusã la capãt, cusucces. Noi aºteptãm ca privati-zarea sã se desfãºoare conformprocedurii, ne dorim sã semnãmcontractul ºi sã finalizãm acestproces, astfel încât sã putem tre-ce la partea cea mai importantã –rentabilizarea companiei”.

Domnia sa ne-a spus cã lucru-rile nu sunt deloc simple la CFRMarfã, întrucât GFR plãteºte osumã mare pentru companie ºinu dã aceºti bani doar pentruniºte vagoane: “Am intrat în pro-cesul de privatizare deoarece nedorim sã rentabilizãm CFR Mar-

fã, motiv pentru care vrem ca priva-tizarea sã se încheie cu succes”.

ALEXANDRA CRÃCIUN

(continuare în pagina 2)

Gruia Stoica

Oltchim, pe nisipurimiºcãtoare

Soarele rãsãrise pe stradaOltchim, dupã ce administra-torii judiciari ai combinatului

vâlcean ºi Ministerul Economiei auconvins Piraeus Bank ºi BancaTransilvania sã le acorde multrâvnita finanþare pentru majorareaproducþiei. Cu Piraeus Bank, nego-cierile chiar au ajuns în etapa finalãa verificãrii garanþiilor oferite pen-tru linia de credit de 6 milioane deeuro, reprezentanþi ai bãncii avândîn plan sã facã o vizitã la RâmnicuVâlcea pânã la finalul lunii.

Însã, administratorul special alOltchim, Bogdan Stãnescu, ºi direc-torul general interimar, Mihail Tãl-pãºanu, au anunþat, vineri dimineaþã,pe Bursa de Valori Bucureºti (BVB),cã 715 angajaþi vor intra în ºomajtehnic pe fondul reducerii temporarea activitãþii, ca urmare a lipsei de ma-terii prime, capitalului de lucru ºifuncþionãrii la capacitate redusã aunor instalaþii. ªi aºa peste Oltchim avenit, iar, furtuna.

Vineri dupã-masã, administratoriijudiciari (Rominsolv ºi BDO) autransmis BVB un comunicat, care

sã-l clarifice pe cel semnat de Bog-dan Stãnescu. De fapt, acest comuni-cat îl contrazice complet pe primul.Administratorii judiciari aratã cã, înaugust, Oltchim nu numai cã nu seînchide, ci îºi majoreazã producþia la23,07% ºi îºi diminueazã pierderiledin activitatea curentã la 800.000 deeuro.

Administratorii judiciari susþin cãpoartã în continuare negocieri pen-tru obþinerea finanþãrii, aºa cum dis-cutã permanent cu partenerii comer-ciali pentru obþinerea unor condiþiide platã mai avantajoase.

Prin combinat circulã mai multescenarii privind aceastã situaþie ne-obiºnuitã ce pare un „joc de-a albaneagra” cu finanþarea. Unii zic cãadministratorul special BogdanStãnescu s-ar fi sucit, dupã ce ar fipetrecut mai mult timp în companialui Constantin Roibu (fostul condu-cãtor al Oltchim), iar alþii spun cãdomnia sa n-ar fi înþeles nimic dinplanul de trimitere în ºomaj tehnic a715 angajaþi. (A.T.)

(continuare în pagina 2)

ANGELINI, PREªEDINTELE PATRONATULUI ITALIANCONFINDUSTRIA:

„Problema investitorilor italieniîn România: birocraþiadin administraþie ºi bãnci ”l În ciuda acestor dificultãþi, România rãmâne atractivã pentru investitoriistrãini l Energia regenerabilã, printre cele mai interesante sectoare

Reporter: Care sunt principaleleprobleme cu care se confruntã inves-titorii italieni în România?

Mauro Maria Angelini: În pre-zent, una din cele mai mari problemeale firmelor italiene din România, ex-ceptând criza economicã, rãmâne bi-rocraþia. Unul din aspectele care limi-teazã acþiunea firmelor operative înRomânia este tocmai abordarea multprea birocraticã, ce caracterizeazãfiecare sector economic. Organele bi-rocratico-administrative ºi cele decontrol au tendinþa sã abuzeze în ce-rerea de documente, declaraþii, sem-nãturi, ºtampile.

Acelaºi lucru este valabil ºi pentrubãnci. Se întâmplã adesea ca acestexces de birocraþie sã ducã la pierde-rea de timp preþios, mãrirea costuri-

lor ºi încetinirea lucrãrilor, ceea ce,pe o piaþã în continuã schimbare, di-namicã, precum cea actualã, dãunea-zã firmelor ºi competitivitãþii lor.

În plus, România are nevoie sã re-construiascã un sistem echilibrat derelaþii industriale ºi sã dezvolte un ra-port corect între pãrþile sociale ºi gu-

vern cu mai multã energie, în urmaintrãrii în comunitatea europeanã ºiexpunerii la presiuni competitive maimari. Chiar ºi sectorul manufacturier,care contribuie masiv la export ºi lacrearea de locuri de muncã, trebuie sãfie protejat de mãsuri coerente. Înacest scop, sunt necesare mãsuri caresã evite plata anticipatã a TVA-uluipentru importuri, simplificarea prac-ticilor vamale (precum problemaCMR-urilor – contractelor de trans-port a mãrfurilor - în original, recupe-rarea TVA-ului), precum ºi mãsuricare sã simplifice gestionarea resur-selor umane.

A consemnatALINA TOMA VEREHA

(continuare în pagina 4)

Investiþiile strãine directe au scãzut vertiginos de la debutul

crizei ºi sunt în continuare pe un trend descendend. Mauro

Maria Angelini, preºedintele patronatului italian Confindus-

tria, susþine, însã, cã România continuã

sã fie una dintre cele mai atractive des-

tinaþii pentru investitorii strãini, în spe-

cial europeni. Domnia sa ne-a declarat

cã în ciuda problemelor legate de crizã,

de birocraþia din administraþie ºi bãnci,

þara noastrã prezintã multe oportunitãþi de investiþii. Investi-

torii italieni sunt interesaþi de infrastructurã, energie regene-

rabilã, agriculturã, gestionarea deºeurilor, prelucrarea ali-

mentarã, industria constructoare de

maºini ºi sãnãtate. Vã invitãm sã par-

curgeþi în continuare amplul interviu

acordat de domnul Angelini, care pre-

zintã atuurile României în cursa pentru

atragerea investiþiilor strãine.

ÎN LOC DE CONVOCARE AGA,

Consiliul BVB trece la “consultarea formalizatã” a acþionarilorl Costel Ceocea, SIF Moldova: „Întrunirile cu acþionarii sunt benefice pentru BVB”

Consiliul de Administraþie(CA) al Bursei de ValoriBucureºti (BVB) a decis,

vineri, sã demareze “procesul deconsultare formalizatã a acþionari-lor” pentru stabilirea momentului ºioportunitãþii convocãrii AdunãriiGenerale a Acþionarilor (AGA).Consultãrile vor avea în vedere, po-trivit unui comunicat al BVB,înfiinþarea Contrapãrþii Centrale,adoptarea Codului de GuvernanþãCorporativã, momentul trecerii lasistemul dualist de administrare, re-vizuirea actului constitutiv privindcvorumul ºedinþelor AGA ºi strate-

gia comunã cu operatorul bursei deenergie (OPCOM).

Surse din piaþa de capital ne-audeclarat cã, prin aceastã “consultareformalizatã a acþionarilor”, BVBdoreºte sã ia pulsul cât mai multoracþionari, atât prin întâlniri directe,cât ºi prin corespondenþã scrisã(scrisori, email etc).

Întrunirea de vineri a ConsiliuluiBursei a venit în urma solicitãrilorseparate ale acþionarilor SIF Moldo-va, Lucian Isac ºi Dorin Cojocaru deconvocare a Adunãrii Generale aAcþionarilor. Cumulat, cei trei acþio-nari deþin peste 5% din capitalul so-

cial al BVB, însã cererile au fost, celmai probabil, discutate individual decãtre Consiliul Bursei, astfel încâtconvocarea AGA nu a fost conside-

ratã obligatorie.

SIMONA ªERBÃNESCU

(continuare în pagina 3)

Ludwik Sobolewski a fost aprobat de ASF

Dosarul lui Ludwik Sobolewski, noul director general al Bursei de Valori Bucureºti

(BVB), a fost aprobat, sãptãmâna trecutã, de Autoritatea de Supraveghere Financia-

rã (ASF), potrivit unor surse din piaþa de capital.

Conducerea ASF ºi-a dat acordul pentru aceastã numire, datoritã competenþelor lui

Ludwik Sobolewski, precum ºi graþie criteriilor de performanþã îndeplinite la Bursa de

la Varºovia, ne-au mai precizat sursele. O decizie oficialã este aºteptatã pentru aceastã

sãptãmânã.

(continuare în pagina 3)

Mark Mobius, preºedinte executiv al Templeton Emerging

Markets Group, care administreazã FP, nu va mai avea

niciun cuvânt de spus în transportatorii naþionali de

electricitate ºi gaze.

PAGINA 4 Luni, 29 iulie 2013 BURSA NR. 139

COMPANII FOCUS

ANGELINI, PREªEDINTELE PATRONATULUI ITALIAN CONFINDUSTRIA:

„Problema investitorilor italieni în România:birocraþia din administraþie ºi bãnci ”(urmare din pagina 1)

Reporter: Cum comentaþi deciziaGuvernului României de a modificasistemul de sprijin pentru energia re-generabilã?

Mauro Maria Angelini: De-pinde mult de modul în care privimaceste modificãri. Desigur, Confin-dustria România trebuie sã ia în con-siderare atât situaþia investitorilor însectorul energiei regenerabile, dintrecare mulþi sunt italieni (fiind atraºide sistemul generos de facilitãþi pen-tru investiþiile din acest sector), cât ºisituaþia marilor consumatori de ener-gie, care trebuie sã suporte, ca pro-ducãtori industriali, costurile sub-stanþiale ale certificatelor verzi pefacturile lor. În ceea ce priveºte sus-pendarea emiterii unei pãrþi impor-tante din certificatele verzi, aceastãmãsurã riscã sã creeze grave deze-chilibre economice, atât pentru pro-ducãtori, cât ºi la nivelul consumato-rilor care, începând din 2017 - 2018,vor trebui, într-o perioadã scurtã detimp, sã plãteascã contravaloareacertificatelor verzi amânate, care vorintra atunci pe piaþã.

De asemenea, în privinþa comer-cializãrii Certificatelor Verzi, trebuiesubliniate problemele legate de pro-fitabilitatea investiþiilor, având învedere cã bãncile cer contracte bila-terale drept garanþie pentru a ofericredite. Introducerea obligativitãþiipentru titularii instalaþiilor de pro-ducþie a energiei verzi de a oferi ogaranþie financiarã este oportunã ºiblocheazã proiectele cu caracter spe-culativ, pentru care se obþine avizultehnic de racordare doar pentru abloca accesul la reþea a altor produ-cãtori. În acelaºi timp, credem cã ga-ranþia financiarã care trebuie stabili-tã nu poate fi mai mare decât tarifulde racordare prevãzut de operatorulde reþea în avizul tehnic de racorda-re.

Reporter: Care sunt, în prezent,principalele sectoare de interes pen-tru investitorii italieni în economia

României?Mauro Maria Angelini: Italia

continuã sã fie, de mai bine de zeceani, principala þarã investitoare înRomânia dupã numãrul de firmeînregistrate aici ºi a ºaptea dupã ca-pitalul investit. Întreprinzãtorii ita-lieni au fost printre primii investitoricare au întrevãzut oportunitãþile ofe-rite de România în perioada urmãto-are Revoluþiei, când s-a deschis pie-þei libere. Primele investiþii italieneîn România, provenite cel puþin înaceastã primã fazã cu precãdere dinregiunea Veneto, s-au concentrat pesectoarele labour intensive (n.r. cuutilizare intensivã a forþei de mun-cã), caracterizate de delocalizareaunei pãrþi din producþie ºi de dezvol-tarea diferitelor sectoare prelucrãto-are pentru terþi, folosind materii pri-me sau produse semifinite provenitedin Italia.

De la intrarea în Uniunea Europe-anã, reprezentând un moment de co-

titurã între o perioadã de delocaliza-re simplã ºi una de internaþionaliza-re, cu investiþii mai structurate ºi fi-nalizate chiar ºi la introducerea pepiaþa localã, România a crescut, de-venind o piaþã strategicã pentru fir-mele interesate sã beneficieze demarile oportunitãþi oferite de zona decentru ºi est a Europei. Întreprinzã-torii italieni au început sã realizezejoint ventures (n.r. asocieri) sau sãîncheie contracte cu producãtori lo-cali pentru furnizarea ºi asamblareapãrþilor mecanice sau bunurilor decapital, ajungând pânã la investiþiidirecte ale unor mari grupuri italienepentru producþia de bunuri ºi dezvol-

tarea infrastructurii.În paralel, s-au reali-zat investiþii în secto-rul serviciilor.

Acum sunt prezen-te pe piaþã, în afarã deIMM-uri, ºi firme ita-

liene de dimensiuni medii ºi maricare au transferat în România inve-stiþii semnificative, atât de ordin fi-nanciar, cât ºi tehnologic. În ciudacrizei, þara continuã sã ofere oportu-nitãþi de investiþii. Sectoarele caresunt considerate cele mai interesantepentru a dezvolta acþiuni de promo-vare a Investiþiilor Strãine Directe(ISD) din Italia pentru România suntcele legate de infrastructuri, de pro-ducerea energiei, în special a celeidin surse regenerabile, de agricultu-rã, gestionarea deºeurilor, prelucra-rea alimentarã, industria constructo-are de maºini, sãnãtate ºi outsour-cing (n.r. externalizare).

Sectorul în care prezenþa între-prinzãtorilor italieni este majorã estecel al comerþului cu ridicata (2.257firme), urmat de activitãþi imobiliare(1.727 firme). Urmeazã apoi activi-tãþile de construcþii de clãdiri (1.363firme). Trebuie menþionatã ºi o pre-zenþã puternicã în agriculturã (1.174

firme) ºi în activitatea de conducerea birourilor administrative centrale;activitatea de management ºi de con-sultanþã în management (1.136 fir-me). În sectoarele manufacturieretradiþionale, care au trecut printr-unboom al investiþiilor în anii ’90, pre-zenþa italianã este în continuare im-portantã, deºi în numãr mai mic. Pro-dusele care, în 2012, au avut cea maimare pondere în exportul italian aufost cele textile ºi de îmbrãcãminte(25,3% din total), metalurgia ºi pro-dusele din metal (17,2%) ºi ingineriamecanicã (13,9%).

Reporter: Consideraþi cã Româ-nia este atractivã din punct de vedereantreprenorial?

Mauro Maria Angelini: Româ-nia continuã sã fie una dintre desti-naþiile cele mai atractive din punctde vedere antreprenorial, nu doarpentru italieni, dar pentru toþi inves-titorii strãini, în special cei europeni.

Italia continuã sã fie, în România,primul investitor strãin dupã numã-rul de societãþi, cu peste 34.000 defirme cu capital italian, ceea ce re-prezintã aproape 19% din numãrultotal al companiilor strãine din Româ-nia ºi cu o valoare a investiþiilor decirca 1,65 miliarde euro. Alte þãri eu-ropene interesate de România suntOlanda, Austria sau Germania, alecãror investiþii cumuleazã 47% dintotalul Investiþiilor Strãine Directe.De exemplu, Austria este al doileainvestitor strãin în România, cu pes-te 6.500 societãþi cu capital austriac,ºi cu o valoare a investiþiilor de 4,65miliarde de euro, în timp ce inves-tiþiile totale (includ profiturile reinves-tite) depãºesc 10 miliarde de euro.

În prezent, factorii competitivicare fac þara atractivã pentru investi-tori sunt: noul cod al muncii (careîncepe sã ofere condiþii mult mai fa-vorabile atât angajatorului, cât ºi an-gajatului), legislaþia românã (foarte

apropiatã de cea europeanã); mânade lucru, foarte calificatã ºi cu uncost redus încã, raportat la standar-dele UE; universitãþile (specializatela nivel sectorial ºi conectate cucâmpul muncii); numãrul ºi nivelullimbilor strãine vorbite; numeroase-le resurse naturale (agriculturã, ma-terii prime, resurse energetice etc.);poziþia geograficã a þãrii, atractivãdin punct de vedere geoeconomic ºide piaþã.

Reporter: Ce credeþi despre fis-calitatea din România raportatã lamediul de afaceri?

Mauro Maria Angelini: Ultimarevizuire semnificativã a CoduluiFiscal a avut loc odatã cu intrareaRomâniei în UE. România, dinpunct de vedere fiscal, este foarteatractivã pentru antreprenori: ratade impozitare obiºnuitã pentru per-soanele juridice, calculatã pornindde la bilanþul revizuit în creºteresau în scãdere, în baza costurilornedeductibile ºi a veniturilor neim-pozabile, este de 16%. De aseme-nea, trebuie amintit cã disciplina fi-scalã prevede o impozitare diferen-þiatã pentru societãþile mici. În ceeace priveºte impozitarea persoa-nelor fizice, România a adoptat unsistem bazat pe cota unicã de 16%,egalã cu cea aplicatã persoanelor

juridice.Trebuie amintit cã

România adoptãprincipiul „worldwide principle”: încazul persoanelor fi-zice se impoziteazãvenitul produs oriun-de de cãtre rezidenþi,în timp ce nereziden-þii plãtesc impozitdoar pentru venituri-le produse în Rom-ânia. În ceea ce pri-veºte ratele indirecte,trebuie evidenþiatecotele taxei pe valoa-re adãugatã (TVA).Taxa standard este de24% ºi existã douã taxe reduse, de5% ºi respectiv 9%, pentru anumitetipuri de produse.

Reporter: Cum au reacþionat au-toritãþile române la problemele indi-cate de investitorii italieni? Ce ar tre-bui sã facã autoritãþile române pen-tru a atrage mai multe investiþii ita-liene în România?

Mauro Maria Angelini: În ca-drul diferitelor întâlniri avute cu di-verºi miniºtri, în toate domeniile deactivitate, sunt mulþumit cã am pri-mit întotdeauna toatã disponibilita-tea, maximã deschidere ºi colabora-re în sprijinul întreprinzãtorilor ita-lieni în România, ºi asta datoritã atâtimportanþei lor, cât ºi a contribuþieiinvestitorilor italieni, în general, laPIB-ul României. Dialogul constant,oportunitãþile frecvente de discuþii ºiîntâlnirile cu ministerele sunt mereupurtãtoare de rãspunsuri concretedin partea instituþiilor, acþiuni pecare, Patronatul nostru, recunoscutîn România încã din 2005 ca „partesocialã” ºi în dialogul tripartit la ni-vel european, le oferã întotdeaunapropriilor asociaþi, ca urmare a rolu-lui sãu instituþional recunoscut de le-gea românã.

Reporter: Care credeþi cã va fievoluþia economicã a României încontextul economic european?

Mauro Maria Angelini: Gra-dul de deschidere a economieiRomâniei la comerþul internaþio-nal este foarte ridicat, ca urmare aunei economii deschise ºi a intrãriiîn UE. Dupã scãderea înregistratãîn 2009, din cauza crizei economi-ce internaþionale, comerþul externs-a întors la un trend pozitiv în2010, trend confirmat ºi în 2011,în timp ce în 2012 valorile nu auînregistrat modificãri. ConformINS, valoarea totalã a exporturilorrealizate în 2012 a fost de 45,056miliarde de euro, în timp ce valoa-rea importurilor a fost de 54,684

miliarde de euro. Comparativ cu2011, exporturile ºi importurile auscãzut cu 0,5%. Deficitul comer-cial în 2012 a fost de 9,628 miliar-de de euro, cu 154,6 milioane maipuþin comparativ cu 2011. În ceeace priveºte repartiþia geograficãpe zone, UE deþine o cotã de apro-ximativ 71,96% (faþã de 71,95%în 2011) din totalul schimburilor.Valoarea schimburilor intracomu-nitare în 2012 a fost de 31,601 mi-liarde de euro pentru exporturi ºide 40,167 miliarde de euro pentruimporturi, ceea ce reprezintã70,1% din totalul exporturilor ºi73,5% din totalul importurilor.Dacã adãugãm la acest tablou ºipreviziunile de creºtere economi-cã a României, care amintesc pen-tru 2013 un avans de 1,6% ºi valo-ri de peste 2% pentru urmãtorii doiani, consider cã România îºi va ex-tinde prezenþa în economia euro-peanã.

Reporter: Care sunt sectoarele încare, în urmãtorii ani, societãþile ita-liene ar trebuie sã investeascã?

Mauro Maria Angelini: Sectoa-rele care prezintã în continuare inte-res pentru investitorii italieni sunt:industria prelucrãtoare, mulþumitãmâinii de lucru calificate ºi resurse-lor disponibile; sectorul primar dinagriculturã, ca urmare a suprafeþelorarabile foarte extinse ºi potrivite di-feritelor culturi; sectorul energiei re-generabile, în ciuda modificãriloraduse în 2013 schemei de sprijin(mare atractivitate pentru resurseleeoliene, fotovoltaice, hidrologice ºide biomasã); construcþii, unde nevo-ile naþionale sunt încã ridicate, dacãne gândim la programele pentru dez-voltarea infrastructurii, în special ru-tiere. O prioritate pentru Guvern esteºi recenta activitate de explorare agazului din Marea Neagrã ºi a gaze-lor de ºist.

Reporter: Vã mulþumesc! n

„În ciuda crizei, România continuã sã ofere oportunitãþi de investiþii. Sectoarelecare sunt considerate cele mai interesante pentru a dezvolta acþiuni de promovarea Investiþiilor Strãine Directe (ISD) din Italia pentru România sunt cele legate deinfrastructuri, de producerea energiei, în special a celei din surse regenerabile, deagriculturã, gestionarea deºeurilor, prelucrarea alimentarã, industriaconstructoare de maºini, sãnãtate ºi outsourcing”.

„Introducerea obligativitãþii pentru titulariiinstalaþiilor de producþie a energiei verzi de aoferi o garanþie financiarã este oportunã ºiblocheazã proiectele cu caracter speculativ,pentru care se obþine avizul tehnic deracordare doar pentru a bloca accesul lareþea a altor producãtori”.

Retailerul de modã Inditex fixeazã viitorul mallal Braºovuluil Surse din piaþã susþin cã amânãrile succesive ale datelor de inaugurare ale mall-urilor aflate în proiect se datoreazã în principal atragerii celei mai importanteancore de fashion din România

Amânarea continuã a construc-þiilor la centrele comercialedin Braºov a dat naºtere la

multe supoziþii. Potrivit unor sursedin piaþa de profil, însã, amânareaeste legatã de încheierea unui con-tract cu principalul retailer de modãdin România – spaniolii de la Inditex(cei care opereazã, printre altelebrandul Zara – n.red). „Credem cãcine va reuºi sã semneze cu cei de laInditex vor demara primii construcþiaunui centru comercial, restul centre-lor urmând sã rãmânã în «aºtepta-re»”, susþin surse din piaþã. „Inditexar urma sã ocupe o suprafaþã foarteimportantã din viitorul centru comer-cial pentru cã se negociazã practicaducerea tuturor brandurilor în ace-laºi loc”, au detaliat sursele amintite.

Retailerul spaniol de fashion Indi-tex opereazã în România 88 de ma-gazine sub brandurile Zara, ZaraHome, Bershka, Pull&Bear, Stradi-varius, Oysho ºi Massimo Dutti.Pânã acum, în Braºov sunt prezentedoar trei branduri din cele enumerate- Bershka, Pull&Bear ºi Stradivarius– toate fiind prezente în UnireaShopping Center. În condiþiile încare se va semna cu unul din dezvol-tatorii mall-urilor anunþate pânãacum, dar puse pe „hold”, este foarteposibil ca centrul comercial deþinut

de Dan Adamescu la Braºov sã piar-dã principalele ancore de fashion dinacest moment.

Braºovul mai poate înghiþidoar 65.000 de metripãtraþi de shopping

Piaþa de retail din Braºov riscã sãdevinã suprasaturatã în urmãtorii treiani, întrucât raportat la numãrul delocuitori ºi puterea de cumpãrareoraºul poate absorbi doar douã cen-

tre comerciale, totalizând maxim65.000 mp, fiind însã anunþate ºaseastfel de proiecte, arãta anul trecutcompanie de consultanþã imobiliarãDTZ Echinox.

„Piaþa de retail modern din Braºovmai poate absorbi 45.000 – 65.000mp de retail modern pânã în 2015,sub formã de mall-uri, centre de tipoutlet, galerii comerciale etc. Stoculde retail modern din Braºov se situea-zã în prezent la 52.206 mp, formatpreponderant din centre de dimen-

siuni mici ºi medii, dintre care niciu-nul nu deþine o poziþie dominantã,din punct de vedere al conceptului,al masei critice sau al mixului de chi-riaºi. Cele mai multe centre au fostlansate între 2004 ºi 2008 ºi au su-prafeþe ce nu depãºesc 10.000 mp”,se arãta într-un studiu al companieicitate.

Amânãri peste amânãri

În prezent, patru dezvoltatori de

centre comerciale sunt „activi” laBraºov. Activi în sensul cã dupã ceºi-au anunþat intenþiile de a dezvoltahectare de shopping au revenit ºi auanunþat mai apoi amânãri ale inau-gurãrii investiþiilor.

Coresi Shopping Center avea ini-þial anunþatã inaugurarea pentru fi-nele acestui an, suprafaþa anunþatãfiind de 45.000 de metri pãtraþi. Înurmã cu douã luni, dezvoltatorul,Immochan – divizia de imobiliare agrupului francez Auchan – a anunþatcã proiectul de amânã pentru finelelui 2014.

Polonezii de la Echo Investmentanunþaserã iniþial cã deschidereaKorona Mall era programatã pentru2009. Pe perioada crizei, însã, pro-iectul a intrat într-un con de umbrã,dupã care s-a revenit în forþã cuanunþurile de amânare – 2013, 2014,iar ultimele anunþuri fixeazã inaugu-rarea centrului comercial undevaprin 2015. ªi acest centru comercialar urma sã aibã o suprafaþã de apro-ximativ 45.000 de metri pãtraþi.

Sud-africanii de la NEPI anunþa-serã ºi ei în vara anului trecut, odatãcu achiziþia magazinului MobexpertBraºov, cã sunt pregãtiþi sã demarezela Braºov, împreunã cu divizia imo-biliarã a grupului Carrefour, con-strucþia unui „centru comercial re-

gional”, nefiind anunþatã însã o datãde inaugurare. Totuºi, surse din piaþãanunþau cã finele lui 2013 ar fi perioa-dade timpîncareurma sã fie inauguratcentrul comercial, mai ales cã la fi-nele anului trecut aveau deja scoaseºi autorizaþiile de urbanism, iar, dacãera sã judecãm dupã rapiditatea cucare s-au miºcat la Ploieºti ShoppingCity, 12 luni erau de ajuns pentrupredarea la cheie a edificiului de laBraºov. Totuºi, ºi dezvoltatoriiBraºov Shopping City au intrat ºi eiîntr-o perioadã de reverie ºi au anun-þat investitorii cã abia la finele lui2014 este posibilã inaugurarea pro-iectului.

ªi cei de la Cora România vor sãinaugureze anul viitor un centru co-mercial la Braºov. Denumit Corall,ºi acesta a fost amânat de pe 2012 pe2013, iar mai apoi pentru 2014. Pro-iectul ar urma sã cuprindã pe lângãun centru comercial, un hotel de 11etaje ºi o galerie comercialã, dar ºispaþii de birouri, fiind un proiectceva mai elaborat.

Restul proiectelor anunþate – Po-lus Braºos, Riofisa, IUS – ºi-au campierdut din dezvoltatori. Sau cel pu-þin au amuþit.

OVIDIU VRÂNCEANU,Braºov

Vânzãri de 150 de milioane de euro

Cu cele ºapte branduri operate în România, Inditex a obþinut

anul trecut în þara noastrã o cifrã de afaceri totalã de 671 mi-

lioane lei (peste 150 de milioane euro), cu 30% mai mari com-

parativ cu anul anterior.

Jumãtate din business ºi profit a fost generat de cele 20 de

magazine Zara, care au înregistrat anul trecut o cifrã de aface-

ri de 332,5 milioane lei,cu 26,4% mai mare decât în 2011, ºi

un profit net de 51,4 milioane lei, în creºtere cu 16,6%.

Restul a fost generat în ordine de Bershka, Pull&Bear, Stradi-

varius, Massimo Dutti, Oysho ºi Zara Home.

Preºedintele patronatului italianConfindustria, Mauro Maria Angelini,considerã cã România, din punct devedere fiscal, este foarte atractivãpentru antreprenori.