ANUL II_NR.5
MARTIE 2010
MISTERELE
CUNOASTERII
REVISTA DE STIINTE A SCOLII NR 1 MOGOSOAIA
2
Cuprins : Pagina de matematică.....................3
Compasul
Pagina de fizică................................4
O nouă stare de agregare
Levitaţia magnetică
Pagina de chimie..............................5
Cel mai nou element chimic
Aliajul imposibil
Pagina de biologie............................6
Efectul nebănuit al mobilelor
Microbi prinşi în gheaţă
Pagina de informatică.......................7
Soft românesc la Vancouver
Mobilul care citeşte pe buze
Referat ştiinţific..................................8
2010-Anul matematicii în România
Biografii ..........................................10
John Dalton
Test de logică..................................11
Dosar de astronomie ......................12
Colectivul de redacţie Director editorial şi de publicitate: Prof. Anisoara Gaisteanu
Redactor şef :
Nedelcu Richard – cls a VIII-a A
Redactor adjunct:
Baltariu Valentin – cls a VII-a A
Coordonator :
Prof. Mihaela Mihai
Colaboratori :
Prof. Cristina Marin
Elevii: Nedelcu Richard – cls a VIII-a A Scarlat Dana Beatrice – cls a VIII-a A Dima Liliana – cls a VII-a A Diaconu Beatrice – cls a VII-a A Alexe Cristina – cls a VII-a A Diaconescu Catalin – cls a VI-a A Dima George – cls a VI-a A Art – editor: Spetco Adrian – cls a VIII-a A
3
Compasul
Compasul este instrumentul geometric compus din două braţe îmbinate la un capăt şi folosit la desenarea cercurilor şi a arcelor de
cerc, precum şi la compararea şi raportarea distanţelor. În latină, ‟‟compassare‟‟ înseamnă ‟‟a
măsura cu paşii săi‟‟. Inventarea sa este atribuită de către greci lui Talos, nepotul lui Dedale, personaj mitologic cunoscut ca
inventator, sculptor şi arhitect. Pentru a desena un cerc,
se fixează acul pe hârtie în centrul cercului, după care, ţinând braţele în unghi
constant, se mişcă braţul cu creionul pe hârtie.
Compasurile diferă în funcţie de
caracteristicile de construcţie şi de utilizare. Compas cu creion
Compas cu două
ace, folosit pentru măsurarea distanţelor.
Compas la care se pot adapta diverse creioane sau chiar, ca în figură, stilou cu cerneală folosit de desenatori
Compasul cu balama, din fier forjat -sec.XVIII, poate avea şi posibilitatea de a-l bloca cu ajutorul unui şurub.
Compasul cu resort are precizie mai mare
Modern Sec. XIX
După domeniul de utilizare distingem:
Compas drept Compas de grosime
Compas de interior Compas culisant
Compasul este întâlnit şi ca simbol:
Order of Free Gardeners 1920-Scoţia
Armata Republicii
Democrate Germane
Dumnezeu a creat lumea
după principiile geometriei şi ale armoniei
Nedelcu Richard
4
O nouă stare de agregare
Cercetătorii de la Relativistic Heavy Ion Collider (RHIC - un mare accelerator de particule) din SUA, au descoperit o nouă stare de agregare
a materiei. Cu siguranţă cunoaşteţi stările de agregare solidă, lichidă şi gazoasă.
În cea solidă, atomii sunt foarte strânşi între ei şi pot vibra doar în jurul unor poziţii fixe. În starea lichidă, atomii se pot mişca liber, dar tot
stau în grupe care alunecă unele peste altele. Trecerea de la solid la lichid se face prin încălzire, adică prin aducerea de energie care
duce la o mişcare cu o viteză mai mare a atomilor. Dacă temperatura creşte şi mai mult, lichidul
se transformă în gaz, adică fiecare atom sau moleculă în parte este separată de altele şi se poate mişca liber.
Există şi o a patra stare de agregare a materiei, una de care nu se vorbeşte în viaţa de zi cu zi, dar care este cunoscută de relativ multă
vreme: starea de plasmă, sau de gaz ionizat. Dacă temperatura unui gaz este mărită iar şi iar, atunci viteza atomilor creşte şi la ciocnirile
dintre ei se poate ca electroni să sară din atomi, iar atunci gazul să devină un gaz de ioni încărcaţi pozitiv şi de electroni. Focul este un exemplu de
materie sub formă de plasmă.
Cercetătorii de la RHIC au continuat să încălzească starea de plasmă până când nucleele se ciocnesc cu aşa putere, încât se
"topesc" şi protonii şi neutronii ce le formează devin liberi. Apoi iar până când e rândul protonilor şi neutronilor să se "topească" în elementele lor
constituente, cuarcii şi gluonii.
Diaconescu Cătălin
Levitaţia magnetică şi fuziunea nucleară
O echipă de cercetători de la
Massachusetts Institute of Technology, condusă de fizicianul Jay Kesner, a realizat
un reactor de fuziune experimental, bazat pe un câmp electromagnetic foarte puternic, pentru a crea plasmă cu o temperatură de 10
milioane de grade. Noutatea constă în faptul că dispozitivul, de mărimea unei anvelope de camion, nu
este în contact fizic cu nici un stâlp de susţinere, fiind suspendat în aer de un câmp electromagnetic foarte puternic.
Spre deosebire de instalaţiile Tokamak unde sunt utilizaţi o serie de magneţi ce înconjură o cameră în formă de gogoaşă în
care este creată şi menţinută plasma, în această instalaţie magnetul se află în interiorul plasmei.
Dispozitivul poartă numele de LDX (Levitated Dipol Experiment), are greutatea de jumătate de tonă, este străbătut de un
curent de un milion de amperi, iar poziţia sa este monitorizată în permanenţă de un computer, folosind opt fascicule laser şi
detectoare, cu o precizie de jumătate de milimetru. Geometria unică a sistemului reproduce un câmp magnetic similar cu cel al
Pământului sau al planetei Jupiter. În timp ce fisiunea nucleară se bazează pe scindarea atomilor, fuziunea implică unirea
lor. Aceasta oferă posibilitatea obţinerii unei surse de energie nepoluante, fără emisii de dioxid de carbon sau deşeuri radioactive.
Dima George
5
Cel mai nou element chimic a fost denumit Copernicium
Universul nostru este format din 112
elemente chimice, cel mai recent dintre ele fiind descoperit în 1996 de oamenii de ştiinţă care l-au creat în mod artificiial cu ajutorul unui
accelerator de particule puternic.
A fost nevoie de măsurători precise
ulterioare pentru a se confirma în mod independent existenţa elementului chimic.
Odată validat însă, s-a pus problema unui nume.
Acesta este Copernicium (simbolul Cp, iar
poziţia 112), în onoarea lui Nicolaus
Copernicus, primul om care a emis ipoteza că de fapt nu Soarele şi planetetle se învârt în jurul Pământului, ci că planetele şi Pământul s-ar
învârti în jurul Soarelui.
Profesorul Hofmann a început procedura
de introducere a acestui element în tabelul
periodic înca din 1976.
Experimentele din domeniul fuziunii pe care
le-a efectuat în laborator au relevat deja existenţa elementelor chimice al căror număr
atomic este cuprins între 107 si 111. Acestea sunt cunoscute ca "elemente super-grele", iar numărul lor din tabel reprezintă numărul
protonilor, care, alături de neutroni, formează cea mai mare parte din masa unui atom.
Pentru a crea elementul 112, oamenii de
ştiinţă germani au folosit un accelerator de particule, lung de 120 de metri, prin care au bombardat atomii din grupul de studiu cu ioni de
zinc. Nucleele celor două elemente au fuzionat şi au format nucleul noului element.
S-a sintetizat un ”aliaj imposibil”
Elementele chimice având diferenţa dintre
raza atomică şi electronegativitate prea mari nu pot forma aliaje.
Acesta este un fapt ce pare a fi contrazis de
experienţele făcute de H.K. Mao de la Institutul Carnegie din Washington şi de Rajeev Ahuja de la Universitatea Uppsala din Suedia.
Cei doi au studiat
comportamentul
ceriului și al aluminiului în conditii ridicate de presiune.
Aliajul este o soluţie cu proprietăţi metalice,
în care cel putin un element din compoziţie face parte din grupa metalelor. Aproape toate
metalele pe care le folosim curent în viața de zi cu zi sunt de fapt aliaje.
Deoarece un aliaj are proprietăți cu totul
diferite față de elementele componente, descoperirea de noi combinaţii este un demers important în progresul tehnologic.
Experiementele cercetătorilor Mao și Ahuja
au fost efectuate cu ajutorul sincrotronului, instalaţie ce accelereză particule până la viteze
apropiate de cea a luminii.
Astfel s-a pus în evidenţă faptul că, datorită
presiunii mari, razele atomice ale celor două elemente chimice s-au modificat, ajungând la
valori apropiate una de cealaltă, permițând astfel formarea unui aliaj: Ce3Al, iar după aducerea lui în condiţii de presiune normale, acesta şi-a păstrat structura chimică.
Noul aliaj deschide drumul spre fabricarea
altor aliaje a căror producere era considerată imposibilă până acum şi crearea de noi materiale cu proprietăţi electrice, magnetice si
mecanice utile.
Dima Liliana
6
Efectul nebănuit al mobilelor
Undele de înaltă frecvenţă emise de portabile, departe de a fi nocive, se pare că
sunt benefice pentru memorie. Ar putea chiar să protejeze contra maladiei Alzheimer.
Zeci de cuşti cu şoareci au fost aşezate în jurul unui emiţător de unde electromagnetice. Rozătoarele, dintre care unele erau modificate
genetic pentru a dezvolta maladia Alzheimer, au fost expuse două ore pe zi, timp de 7-9 luni la aceste unde asemănătoare celor emise de
telefoanele mobile.
Oamenii de ştiinţă de la centrul de cercetare contra maladiei Alzheimer din Florida, sub
conducerea lui Gary Arendash, au costatat, în urma unor teste de memorie, că animalele nu au dezvoltat tumori cerebrale, ci chiar au fost
protejate contra demenţei. Şoarecii prevăzuţi să se îmbolnăvească şi-
au păstrat capacităţile cognitive, cei normali au beneficiat de o îmbunătăţire a memoriei, iar la cei care deja aveau Alzheimer s-a observat un
regres al maladiei. Explicaţia? undele electromagnetice, crescând
temperatura creierului, distrug plăcile beta-amiloide, împiedicând formarea proteinelor răspunzătoare de apriţia maladiei. Cât priveşte
şoarecii sănătoşi, aceştia beneficiază de creşterea circulaţiei sangvine şi a metabolismului.
Asta nu înseamnă însă că trebuie să petrecem ore în şir cu telefonul la ureche,
‟‟prăjindu-ne‟‟ proteinele din creier !
Microbi prinşi în
gheţa din Antartica
Microbii, detectaţi în apa topită provenită
din gheţarul Taylor –
cunoscut pentru cascada lui de ‟‟sânge‟‟ datorată apei sărate
care conţine fier - au
supravieţuit fără lumină şi oxigen, într-un iaz
încastrat în gheaţă în urmă cu 1,5-2 milioane de ani. Testele genetice efectuate de specialiştii
National Science Foundation au relevat că microbii sunt similari cu cei regăsiţi în mediul marin de astăzi, aşadar ar putea fi rămăşiţe ale
unei populaţii mai mari de odinioară ce trăia într-un fiord sau chiar în mare.
“E ca şi cum ai găsi o pădure pe care nu a văzut-o nimeni timp de 1,5 milioane de ani”, a declarat Ann Pearson (Harvard), membru al
echipei de cercetare. “În mod ciudat, speciile de aici sunt similare cu organisme contemporane, şi în acelaşi timp
mult diferite de acestea - desigur, ca rezultat al conservării într-un mediu atât de neospitalier.”
Apa în care înoată microbii are o temperatură de -10 grade Celsius, însă nu îngheaţă pentru că este de circa trei-patru ori
mai sărată decât apa oceanului. “Iazul” prins în gheaţă, descoperire unică în lume, ar putea oferi explicaţii despre modul în
care microorganismele pot supravieţui în gheaţa planetelor şi sateliţilor sistemului nostru solar, cum ar fi Marte sau Europa, satelit al lui Jupiter.
Alexe Cristina
7
Un soft românesc a luminat deschiderea Olimpiadei de iarnă 2010
În baza programului naţional "Dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic
INFRATECH", Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a finalizat în anul 2007 un incubator de afaceri în
cadrul Sucursalei ICPE-CA din Sfântu Gheorghe
Acest incubator oferă
sprijin pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de IMM-uri din sectorul productiv, inclusiv
servicii în domeniul ingineriei electrice.
Doi tineri din municipiul Sfântu Gheorghe sunt creatorii soft-ului pentru spectacolul cu lasere care a fost prezentat la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Vancouver şi
proiectat în fiecare seară, până la închiderea jocurilor.
Specialiştii consideră că, la ora actuală, programul creat de români este cel mai bun de
pe piaţă în ceea ce priveşte proiecţia de lasere.
Deşi se numără printre cei mai buni în domeniu, Zsolt Rakosfalvy şi Ştefan Nagy nu au
fost la Vancouver, să vadă pe viu produsul muncii lor. I-au reţinut în ţară proiectele la care lucrează şi problemele materiale.
Potrivit acestora, soft-ul lor a mai fost folosit
pentru spectacole cu laser la inaugurarea unor hoteluri din Dubai, la expoziţii în Germania, la evenimentul de lansare a unor candidaţi pentru
preşedinţia României, precum şi în noaptea de Anul Nou la New York.
Un telefon mobil capabil să citească de pe buze La salonul noutăţilor în tehnologie Cebit de
la Hanovra, o echipă germană a prezentat un
sistem adaptat la telefonul mobil care poate citi de pe buzele utilizatorului.
Cercetătorii de la Institutul de tehnologie din Karlsruhe (KIT) au pus la punct un procedeu de comunicare silenţioasă. Aparatul
identifică şi apoi interpretează mişcările buzelor unei persoane fără ca acestea să scoată vreun sunet, transmiţând interlocutorului un mesaj
vocal. Concret, dispozitivul recunoaşte
impulsurile electrice emise de muşchii din zona gurii. Din acest motiv, deocamdată, prototipul este alcătuit din electrozi lipiţi de pielea feţei,
însă în viitor ei vor fi încorporaţi în telefon.
Comunicarea fără zgomot ar permite astfel persoanelor mute să comunice, ca şi celor care temporar îşi pierd vocea, sau chiar oamenilor
obişnuiţi aflaţi în locuri unde se solicit menţinerea liniştii.
KIT întrevede posibilitatea de a integra şi un serviciu de traducere instantanee, mesajul fiind astfel „‟rostit‟‟ într-o limbă şi transmis în
alta.
Scarlat Dana Beatrice
8
Intuitext, divizia de software educaţional a companiei Softwin, marchează împlinirea a
100 ani de existenţă a Societatii de Ştiinţe Matematice în România (SSMR) prin lansarea site-ului http://anulmatematicii.ro/
Ce puteţi citi pe acest site?
Target :
‟‟Iniţiativa "2010 - Anul Matematicii în Şcoala Românească" îşi propune schimbarea mentalităţii copiilor, părinţilor şi, nu în ultimul
rând, a dascălilor. Matematica nu trebuie privită ca o sumă de formule şi de algoritmi pe care elevul le
memorează şi le aplică mecanic; matematica este principalul mijloc de educare a gândirii raţionale, corecte şi inovative.‟‟
România şi matematica : ‟‟ Matematica nu urmăreşte transferul
formal al cunoştinţelor către elevi şi nici dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor abstracte sau învăţarea centrată
prin memorare, ci, dimpotrivă, rolul matematicii în şcoală este acela de a contribui, prin mijloace adaptate vârstei si specificului elevilor, la
formarea unei gândiri coerente, rapide, analitice, generalizatoare şi eficiente, aplicabilă în toate situaţiile din viaţă.
Matematica este disciplina care, prin existenţa ei, are menirea de a forma o gândire de cercetare. Este ştiinţa cea mai eficace, care
are cele mai multe şi mai complexe legături de viaţă. De aceea, se impune o permanentă preocupare
în perfecţionarea continuă a metodelor şi mijloacelor de învăţământ pentru a realiza nu o simplă instruire matematică, ci o educaţie
matematică, cu implicaţii serioase în
dezvoltarea tineretului şi formarea lui ca om folositor societăţii din care face parte.
„Învăţând matematica, înveţi să gândeşti”
Grigore C. Moisil
Matematica, pătrunzând în aproape toate domeniile de cercetare şi aducându-şi contribuţia la dezvoltarea tuturor ştiinţelor, este
chemată să - şi îndeplinească rolul de factor esenţial la adaptarea rapidă a fiecărui cetăţean la cerinţele mereu crescânde ale
societăţii în care trăim. Se ştie deja că în ceea ce priveşte matematica, România este una dintre ţările cu
cei mai buni oameni în domeniu. Aceasta se datorează unei tradiţii de peste două secole. Începută la 1830, prin Regulamentul Organic,
unde educaţia matematica era privită ca model de gândire; idee foarte îndrăzneaţă pentru vremurile acelea.
.........Gheorghe Lazăr şi Gheorghe Asachi au pus în practică acest lucru prin primele manuale în limba română. Munca lor a fost continuată la
sfârşitul secolului al XIX-lea de către Spiru Haret, considerat părintele reformei moderne a învăţământului românesc.
Ca o continuare a acestor tradiţii România
devine în 1959 promotoarea Olimpiadei Internaţionale de Matematică. Atunci se desfăşoară, la Braşov, prima Olimpiadă de
Matematică.
9
România a mai găzduit apoi olimpiadele din 1960 (Sinaia), 1969, 1978 şi 1999 (Bucureşti),
de-a lungul timpului 50 de participari ale echipei Romaniei au participat la Olimpiada Internaţională de Matematică.
..........Aceştia au obţinut 68 de medalii de aur, 113 medalii de argint, 90 medalii de bronz şi 2 menţiuni onorabile. Olimpicii cu cele mai multe medalii de aur (3
medalii de aur fiecare) sunt: Ciprian Manolescu, Mihai Manea, Ştefan Laurenţiu Horneţ, Teodor Bănică,iar persoana care a participat de cele
mai multe ori la olimpiadă (de 4 ori – 2004-2007) este Adrian-Ioan Zahariuc. De altfel, matematicieni români, cu o
largă recunoaştere internaţională, profesori la universităţi americane de prestigiu cum sunt Dan Voiculescu, Gheorghe Lusztig şi Daniel
Tătaru au obţinut, ca elevi, medalia de aur la Olimpiada Internaţională. Orice domeniu din viaţă revine la “a
rezolva o problemă”, adică la a găsi o ieşire dintr-o dificultate, a găsi o cale de a atinge un obiectiv care nu este direct accesibil.
A găsi soluţia unei astfel de probleme este o trăsătură specifică inteligenţei, iar inteligenţa este apogeul distinctiv al speciei umane.
Matematica, dintre toate ştiinţele, este cea care învaţă cel mai mult pe om cum să rezolve o problemă.‟‟
În 2008 Livia Alexandra Ilie, Mădălina Perşu şi Filip-Andrei Chindea de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti şi Victor Pădureanu de la Colegiul Naţional ''Carol I'' din Craiova au primit medalii de argint la ce de-a 49-a ediţie a Olimpiadei
Internaţionale de matematică ce a avut loc în capitala Spaniei.
Medaliile de bronz au fost adjudecate de Daniel Removecz de la Colegiul Naţional ''Andrei Mureşanu''din Dej şi Mihail Dumitrescu,
absolvent al liceului Internaţional de Informatică din Capitală. Concursul a reunit la start 535 de concurenţi din 97 de ţări.
„Nu trebuie să educăm copiii pentru ceea ce suntem noi azi, ci pentru ceea ce
vor fi ei mâine”. Gheorghe Mihoc
Descoperă matematica altfel:
Istoria matematicii Matematica şi jocul
Matematica şi alte ştiinţe şi arte Interviuri matematice Să învăţăm matematica altfel
Poveşti despre matematică
Ştiaţi că....
Anecdote matematice
Citate matematice:
"Ca şi în geometrie,
înţeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de
existenţă… Pentru mine poezia este o prelungire a
geometriei, aşa că, rămânând poet, n-am părăsit niciodată
domeniul divin al geometriei."
Ion Barbu
Sper că v-am convins să vizitaţi acest site şi să
(re)descoperiţi matematica.
Prof. Mihaela Mihai
10
John Dalton
S-a născut în Eaglesfield la 6 septembrie
1766 , în familia unui ţesător sărac ce făcea parte din ‟‟Societatea religioasă a prietenilor‟‟. A primit o excelentă educaţie în domeniul
matematicii şi fizicii de la John Fletcher, profesorul de la şcoala Quaker. Când acesta a ieşit la pensie, John i-a luat locul, cu toate că
avea doar 12 ani, iar la 15 ani preda într-o şcoală privată din Kendal.
În 1787 descoperă pasiunea pentru observaţiile meteorologice pe care o va urma timp de mai bine de 50 de ani. Studiază
barometrul şi termometrul şi demonstrează că ploaia este consecinţă a scăderii temperaturii şi nu a presiunii.
În 1793 savantul orb John Gough, cu care studiase matematica, îl recomandă pentru
postul de profesor de matematică şi fizică la New College din Manchester, oraşul în care îşi va petrece toată viaţa. În luna martie a aceluiaşi an publică prima sa carte, "Meteorological Observations and Essays".
În 1794 este ales membru al Societăţii deliteratură şi filozofie "Warrington Academy" din Manchester şi în acest loc îşi va face toate
cercetările după demisia din postul de profesor. În acelaşi an Dalton descoperă că nu poate vedea culorile şi publică "Extraordinary facts
relating to the vision of colours" (31 octombrie
1794), în care spune cum nu reuşea să se pună de accord cu ceilalţi botanişti asupra culorilor
florilor. Fenomenul, numit ‟‟daltonism‟‟, este legat de non-perceperea sau confundarea anumitor culori. Deşi observă că şi fratele său are aceleaşi
probleme nu se gândeşte că poate fi ceva ereditar. Analizele ADN făcute în 1995 pe ţesuturile prelevate la mortea sa au pus în
evidenţă anomalia genetică ce este caracteristică daltonismului.
În 1803 emite pentru prima oară teoria sa conform căreia materia este compusă din atomi
de mase diferite care se combină după proporţii simple. Aceasta este cea mai importantă contribuţie ştiinţifică a sa şi totodată piatra de temelie a chimiei moderne.
În 1808 publică în "A New System of Chemical Philosophy" lista maselor atomice a
unui număr de elemente în raport cu masa hidrogenului. Deşi nu în totalitate corecte, acestea stau la baza sistemului periodic
modern. Dalton a ajuns la teoria sa atomică studiind
proprietăţile fizice ale aerului atmosferic şi ale altor gaze.
A descoperit legea presiunilor parţiale a
amestecurilor gazoase, conform căreia presiunea totală exercitată de un amestec este egală cu suma presiunilor individuale a fiecărui
gaz dacă acesta ar ocupa singur volumul respectiv. A făcut astfel să progeseze chimia prin enunţarea legilor proporţiilor multiple şi a
amestecurilor gazoase.
În 1822 intră în „Royal Society”, în 1826 primeşte ‟‟Royal Medal‟‟ din partea Royal Society, iar în 1830 devine unul din cei opt
asociaţi străini ai Academiei de Ştiinţe din Anglia. În 1833 primeşte simultan de la
universităţile din Oxford şi Edimbourg titlul de doctor. Victimă a mai multor infarcturi începând din
1837, moare la 27 iulie 1844 la Manchester.
Baltariu Valentin
11
Test de logică
1. Doi reprezintă întotdeauna 1 plus 1?
2. Un corp solid care nu are
niciun unghi este o sferă?
3. Cineva prăjeşte gogoşi
într-un castron în care nu încap decât două bucăţi în acelaşi timp. După ce prăjeşte o gogoaşă pe una din părţi, o întoarce pe cealaltă parte. Prăjirea pe fiecare parte durează 30 secunde. Pot fi prăjite trei gogoşi în 90 de secunde?
4. Cineva călătoreşte cu trenul. După ce a străbătut jumatate din distanţa totală, a adormit şi a mers aşa până când a mai rămas de parcurs jumătate din distanţa pe care trenul a parcurs-o în timpul cât persoana a dormit. Când s-a trezit şi-a pus intrebarea: ce parte din distanţa totală a parcurs-o dormind?
5. Ce număr urmează logic în seria: 172, 84, 40, 18, ...?
6. Completează cifrele lipsă marcate prin linii în înmulţirea:
108-*-=-801
7. Un factor poştal afirmă că într-o zi a urcat până la etajul 10 de 5 ori şi de 10 ori până la etajul 5. Dacă n-ar fi coborât de fiecare dată până la parter, ci ar fi urcat mereu, la ce etaj ar fi ajuns?
8. Pe capătul de sus al unui par înalt de 2m stau trei muşte. Deodată zboară toate în direcţii diferite, cu 10km/h, exact la ora 16. La cât timp după acest moment se vor găsi ele în acelaşi plan.
9. În ce lună se coc ghindele
fagului?
10. Dacă prietenul tău soseşte mereu mai târziu decât tine, iînseamnă că tu vii mereu mai devreme?
11. Următoarele două mulţimi sunt egale?
(A, B, C, D, X) şi (C, D, X, A, B)
12. Producţia industrială este în cresşere pentru că aşa demonstrează statisticile?
13. La suprafaţa unui bazin a
apărut o frunză de nufăr. În prima zi ea avea suprafaţa de 0.6 cm2. În fiecare zi , crescând, îşi dubla suprafaţa. După 22 de zile, frunza a acoperit complet bazinul. Câte zile i-au fost necesare pentru a acoperi numai jumătate din suprafaţa bazinului??
14. Dacă scriem data de 7 iulie 1977 sub forma 7-7-77, de câte ori în decursul unui secol scrierea zilei, a lunii şi a ultimelor două cifre ale anului se poate face folosind doar una şi aceeaşi cifră?
Diaconu Beatrice
12
2009 – a fost Anul Internaţional al Astronomiei. S-au implinit patru secole de la
momentul în care Galileo Galilei a îndreptat, pentru prima data, una dintre lunetele sale către bolta înstelata. Marele fizician, matematician,
astronom şi filosof italian a spulberat câteva dintre concepţiile greşite ale epocii sale contribuind la dezvoltarea
astronomiei: confirmarea prin telescop a fazelor planetei Venus, descoperirea celor mai mari patru sateliţi ai lui Jupiter (denumiti
în cinstea sa lunile galileene), şi observarea şi analiza petelor solare. După 1610 a început să susţină public
heliocentrismul (teorie enunţată de Copernic conform căreia, Pământul şi celelalte planete se rotesc în jurul
Soarelui).
Anul Internaţional al Astronomiei a fost lansat oficial la sediul UNESCO din Paris, pe 15 si 16 ianuarie. La eveniment au participat peste 800 de invitaţi, din 135 de ţari care au aderat la
Anul Internaţional al Astronomiei. Printre acestia s-au numarat: laureaţi ai premiului Nobel, cercetători, studenţi, politicieni, scriitori, si jurnalişti de ştiinţă. Sărbătoarea din 2009 a fost o acţiune amplă de comunicare în masă a ştiinţei către locuitorii planetei.
Toate acestea s-au petrecut după 40 de ani de la aselinizare (aterizarea oamenilor pe Lună), moment ce a atras în 1969 cel mai mare număr de telespectatori în faţa televizorului. Toate activitaţile s-au desfăşurat sub tema centrală “Descoperă Universul”.
Anul Internaţional al Astronomiei 2009 – AIA2009 – a avut ca scop atât marcarea saltului monumental realizat în ştiinţă, cât şi descrierea astronomiei ca un efort ştiinţific global paşnic, care uneşte astronomii într-o familie internaţională, multiculturală, de oameni de ştiinţă care
lucrează împreună pentru a găsi răspunsuri la unele dintre cele mai importante întrebari pe care le-a pus vreodată omenirea. AIA 2009 a fost o sărbătoare mondială a astronomiei şi a contribuţiilor sale pentru
societate şi cultură, a stimulat interesul întregii lumi pentru astronomie şi pentru ştiinţă în general.
13
Printre marile evenimente planificate pentru acest An s-au numărat proiectele: 100 ore
de astronomie pe tot globul, in 2-5 aprilie, Galileoscopul, care şi-a propus să ofere milioane de telescoape simple, accesibile, uşor de asamblat şi utilizat; De la Pământ la Univers, Cunoaşterea Universului; a 19-a Noapte a Stelelor pe data de 24-26 iulie, etc. UNESCO a
încurajat toate statele membre să participe la acest eveniment şi să organizeze acţiuni la orice nivel menite să promoveze accesul la noile cunoştinţe şi experienţe ale observării astronomice.
O problemă importantă pentru astronomie reprezintă poluarea luminoasă. Luminile marilor oraşe impiedică observarea obiectivelor astronomice, iar peste ani copiii nu vor mai şti ce este o planetă, o stea sau o constelaţie. În cadrul acestui proiect s-a stabilit
gradul de poluare din marile oraşe şi s-a încercat găsirea unor soluţii pentru ca moştenirea culturală a cerului să nu dispară.
Pentru Romania Anul Internaţional al Astronomiei a avut şi o semnificaţie aparte, deoarece s-au împlinit 500 de ani de la naşterea lui Konrad Hass,”pionierul sibian al aeronauticii mondiale”, primul care a descris principiile rachetei in trei trepte în 1551. La Paris, Romania a fost reprezentată de astronomi profesionişti, de studenti
pasionaţi şi de ziaristul de ştiinţă Cătălin Moşoaia. Românii au prezentat trei lucrări, postere şi mai multe fotografii. Lansarea AIA în România a făcut parte dintr-o suită de manifestări unite sub titlul
sugestiv „Întrebări esenţiale despre Univers” care s-au desfăşurat in 6 – 7 februarie 2009 la Biblioteca “Astra” din Sibiu. Acest eveniment a fost organizat de UNESCO, Primăria Municipiului Sibiu si Institutul Astronomic al Academiei Române. S-au prezentat programele
specifice ce urmau a se desfăşura in anul 2009 in România.
Dintre programele desfăşurate amintesc aici :
“Şi ea este astronom”,(program care a urmărit atragerea tinerelor către studiul ştiinţelor cerului),
realizarea “Marţişorului AIA 2009”,
Proiectul “Poluarea luminoasă”( cu scopul de a trezi conştiinţa publică cu privire la poluarea luminoasă şi la modul în care observaţiile din timpul nopţii sunt anulate treptat,
în special desupra regiunilor urbane), Programul “Galileoscopul”(oferirea de telescoape simple),
Proiectul “100 de ore de astronomie”(care şi-a propus ca un număr cât mai mare de oameni să se uite printr-un telescop, aşa cum a facut Galileo în urmă cu 400 de ani) şi
Proiectul Universităţilor din Bucureşti şi Craiova “Hands - on – Universe”. Acţiunea AIA a servit drept platformă pentru informarea publicului despre ultimele descoperiri ale astronomiei, subliniindu-se în acelaşi timp atât rolul esenţial al astronomiei în cunoaştere
cât şi contribuţiile sale remarcabile la rezolvarea problemelor globale.
14
Uniunea Astronomică Internaţională a lansat , la jumătatea anului 2009, un plan strategic care are ca obiectiv dezvoltarea globală a astronomiei în următorii ani. Acesta
vizează educaţia care reprezintă un magnet pentru studiul celorlalte ştiinţe. Anul Internaţional al Astronomiei 2009 s-a încheiat, dar spectacolul astral continuă. Universul ne aşteaptă să-l descoperim şi în anii care urmează.
Progresul tehnologiei a făcut posibilă explorarea Sistemului Solar, acum Universul fiind o carte deschisă spre explorare. Instrumentele au devenit adevărate maşini ale timpului putându-se observa chiar şi cum arăta Universul când era mult mai tânăr.
Astronomia are un rol semnificativ în viaţa oamenilor, dar puţin vizibil . Astronomii studiază cerul pentru a găsi noi planete şi caută să descopere toţi asteroizii care s -ar putea ciocni cu Terra.
În 2009 cerul a oferit câteva evenimente impresionante, inclusiv cea mai lungă eclipsă
totală de soare din secolul XXI, care a avut loc la 22 iulie 2009 şi a durat 6 minute si 39 secunde, vizibilă pe un coridor îngust dintre India, Bangladesh şi China. La mijlocul lunii noiembrie 2009 a avut loc o ploaie puternică de meteori Leonide, cu un
număr de aproape 500 de stele căzătoare pe oră. La mijlocul lunii octombrie, în emisfera nordică, Jupiter s-a aflat la apus, un moment perfect pentru a arăta publicului această planetă gigant şi sateliţi i săi. Aceştia au oferit o imagine impresionantă chiar şi printr-un telescop mic al
unui amator.
AIA/IYA 2009 a încercat
să implice publicul larg in activitaţile sale şi, în acest scop,
astronomii amatori au fost chemaţi să ajute la organizarea de evenimente
şi, de asemenea, să organizeze ei înşişi evenimente.
15
Agenţia Spaţială Europeană a lansat în primăvara lui 2009, joi 14 mai, sateliţii
Herschel (instrument spaţial de observaţie a prafului stelar şi a obiectelor cosmice care nu pot fi detectate cu alte telescoape) si Planck (instrument ce studiază radiaţia cosmică de fond).
Cei doi sateliţi au fost ataşaţi rachetei Ariane 5, care i-a ridicat în cosmos. Misiunea a fost programată să dureze trei ani de zile. Construcţia celor doi sateliţi a costat 1,9 miliarde de euro şi a durat aproape 20 de ani.
BIBLIOGRAFIE 1. Revistele Terra Magazin Nr. 131 şi 140 din 2009 2. www.astronomz2009.org
3. www.astro.ro/IYA2009.html 4. www.terramagazin.ro
Prof. Marin Cristina
16
SCOALA CU CLASELE I – VIII NR 1
SOSEAUA BUCURESTI- TARGOVISTE NR 107
MOGOSOAIA ILFOV
ISSN 2066-0847
Top Related