7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 1/27

MINISTERUL SĂNĂTĂ II AL REPUBLICII MOLDOVAȚUNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ I FARMACIEȘ

NICOLAE TESTEMI ANUȚ

Catedra Chirurgie OMF i Implat!l!gie !ral"ș

#Ar$eie %u a&ț

Ni'!lae Chele

Sergiu adruȘ

Ae$te(ia geeral" )Chirurgia OMF

Ela*!rare met!di'" petru $tude ii i re(ide iț ș ț

+a'ultatea St!mat!l!gie

Chi i"uș

,-./

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 2/27

Apr!*at de C!mi$ia met!di'" a 'atedrei Pr!pedeuti'" St!mat!l!gi'" iș

Implat!l!gie Detar" #Pa0el %!d!r!1a& di 23-43,-./ 5pr!'e$ 0er*al r6 .78C!mi$ia met!di'" a +a'ult" ii St!mat!l!gie di ,3.-3,-./ 5pr!'e$ 0er*al r6 .7ț

i C!$iliul met!di' 'etral al USMF #Ni'!lae Te$temi au& di .26.-6,./ș ț

5pr!'e$ 0er*al r6 .7

Aut!r9  Chele Nicolae – conferen iar universitar, dr. în tiin e medicaleț ș ț

  andru Sergiu – conferen iar universitar, dr. în tiin e medicaleȘ ț ș ț

Re'e(e i9ț  Valentin Topalo – dr. hab. în tiin e medicale, profesor universitar ș ț

  cerbatiuc Dumitru – dr. hab. în tiin e medicale, profesor universitar Ș ș ț

Reda't!r9  Strătilă Silvia

Ma'hetare9 Cocieru abriela

2

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 3/27

  S  u  p  r i   m  a  r  e  a  r  e  c  e  p  ț i  e i ,

  t  r  a  n  s   m i  s i  e i  s  a  u  p  e  r  c  e  p  ț i  e i

  d  u  r  e  r i i

  S  u  p  r i   m  a  r  e  a  u  n  o  r   m  a  n i  f  e  s  t  ă  r i  n  e  u  r  o  v  e  g  e  t  a  t i  v  e

  c  o  r  e l  a  t  e  c  u  s  e  n  s i  b i l i  t  a  t  e  a   n  e  r  v  o  a  s  ă

CAPITOLUL I

DEFINI IIȚ

Ae$te(ia –  este o metodă invazivă prin care se suprimă în mod temporar i reversibil perceperea sau transmiterea durerii prin introducere în organism a ș

unor substan e chimice sau agen i fizici.ț ț   

• Suprimarea durerii în tratamentul afec!iunilor dureroase, precum "i efectuarea unor interven!iichirurgicale în deplină lini"te pentru bolnavi "i medici – au repre#entat din cele mai vechitimpuri de#iderate ma$ore ale practicii medicale %în care este inclusă "i stomatologia&.

• 'neste#ie( %an) fără, este#is – sensibilitate& ca termen a fost introdus în anul *+- de către

liver /endell 0olmes

• 'neste#ia – este o stare particulară, indusă cel mai adesea prin introducerea în organism a unor substan!e chimice – prin care se suprimă temporar perceperea sau transmiterea sensibilită!ii, înspecial a sensibilită!ii dureroase, înso!ită sau nu de somnul aneste#ic, de stabili#are neuro)vegetativă "i de rela1are musculară. 

• O bună anestezie – suprimă durerea, previne şocul operator generat de durere şi permite

medicului să lucreze în condiţii optime (Timoşca, Burlibaşa).

• 'neste#ia – înseamnă abolirea completă a tuturor sen#a!iilor, inclusiv a celei dureroase %ănu!ă,Canavea&.

3

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 4/27

ISTORIC

• 2na din primele dove#i a folosirii substan elor opioide cu scop de a mic ora durerea datea#ă dinț ș

secolul al 3V)lea î.e.n.•

.,:-; <ugh i Te!d!ri'u$ș  – 4burete somnifer5 pe ba#ă de opium• .:/-, Cordius descoperă eterul, substan ă cu proprietă i aneste#iceț ț

• .22=, 6riestl7 descoperă proto1idul de a#ot – ga# cu proprietă i aneste#ice deosebite, folosit iț ș

astă#i• 8ntroducerea metodelor aneste#ice în practica medicală curentă are loc în a doua $umătate a

secolului al >I>)lea( *+9, dr. Cra:ford din eorgia, administrea#ă prima aneste#ie prininhala ie cu vapori de eter pentru o interven ie chirurgicală.ț ț

• .?//, 0orace /ells, dentist din 0artford %Connecticut& – e1trage un molar cu aneste#ie generală prin inhala ie cu proto1id de a#ot.ț

• .?/@, /illiam ;orton stomatolog din <oston – e1tirpea#ă o tumoră mandibulară în aneste#ie

generală prin inhala ie cu vapori de eter ț• .?:= – în 'nglia – se utili#ea#ă cloroformul pentru analge#iile obstreticale %după aneste#ia

generală efectuată reginei Victoria la na terea prin ului =eopold&ș ț

• Descoperirea i utili#area eterului, cloroformului i a proto1idului de a#ot în practica medicală – ș ș

au satisfăcut pentru o perioadă necesitatea abolirii durerii în practica curentă medicală• După .4,- – încep să apară diferite substan e, ca de e1emplu ciclopropanul, mai bine tolerate,ț

care înlocuiesc cloroformul i eterulș

• 6>nă în *?@A, toate aneste#icele generale aveau una din cele 9 defecte ma$ore(  To1icitate pentru bolnav %hepatoto1icitate, nefroto1icitate, efecte carcinogenetice&  6roprietatea de a e1ploda în pre#en a o1igenului.ț

•

Cercetările farmaco)dinamice i clinice ulterioare au dus la descoperirea de noi substan eș țaneste#ice generale, cu calită i superioare, care se apropie de calită ile 4aneste#icului generalț ț

ideal5( Să nu fie inflamabil Să se evapore u"or la temperatura ambientală Să fie activ – să aibă ac!iune aneste#ică puternică Să se solubili#e#e în s>nge pentru a asigura răsp>ndirea aneste#icului în !esuturi Să aibă metabolism minimal Să fie compatibil cu epinefrinele endogene Să dea o bună rela1are a musculaturii scheletice

Să nu aibă o activitate e1cesivă asupra SNV)simpatic Să nu fie iritant pentru căile aeriene Să fie bronhodilatator  Să nu depresione#e e1cesiv miocardul Să nu determine vasodilata ie cerebralăț

Să nu fie hepato) i nefroto1icș

• .4/= – au fost introduse în practica medicală curentă aneste#icele generale intravenoase de=und7, care folose te tiopentalul.ș

• .4/,  – introducerea  !tubocurarinei  – revolu ionea#ă tehnicele de aneste#ie generală, prinț

rela1area e1celentă a musculaturii scheletice.•

piaceele s)au folosit mul i ani în combina ie cu proto1idul de a#ot, dar i ca aneste#ic local înț ț șcombina ie cu o do#ă mare de fentanil %e1. Droperidol B entanil&.ț

4

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 5/27

• De i descoperirea aneste#iei generale se datorea#ă celor doi denti ti %/ells i ;orton& – totu iș ș ș ș

din cau#a dificultă ilor de administrate prin inhalare, precum i a accidentelor la care e1puneț ș

această aneste#ie nu a fos:t prea mult utili#ată în practica curentă stomatologică i ;. nș

schimb, aceste domenii au beneficiat de introducerea aneste#iei locale i regionale(ș

• .?@,, Schraft descoperă proprietă ile aneste#ice ale cocainei, pun>nd ba#ele aneste#iei loco)ț

regionale în practica medicală• .??/, Eoller utili#ea#ă primul cocaina ca aneste#ic de suprafa ă pentru o interven ie ocularăț ț

• .?=@  =afaFue, .?/.  Ga7ne, .?/=  /ood – imaginea#ă i perfec ionea#ă seringa, ceea ce aș ț

determinat utili#area pe scară largă a aneste#iei loco)regionale.• n ultimele decenii ale secolului al >I>)lea pentru e1trac iile dentare se utili#a o solu ie deț ț

cocaină"mor#ină"atropină, înglobate în glicerină• Cocaina din cau#a to1icită ii sale, precum i a accidentelor locale pe care le)a produs – a fostț ș

înlocuită de novocaină, descoperită de Hinhorn în *?A@, i pusă în practică de <raun.ș

 

.4/=, =ofgren, sinteti#ea#ă 3ilina, unul dintre cele mai folosite aneste#ice i astă#iș

PARTICULARITĂ ILE ANESTEIEI N STOMATOLO%IE IȚ ȘC<IRUR%IA DENTOALVEOLARĂ I OMFȘ

*. 'legerea metodelor, substan elor i tehnicilor de aneste#ie se face după anumi i factori(ț ș ț

v>rstă, starea generală i psihică a pacientului, tipul i durata interven iei, locul unde seș ș ț

intervine %ambulatoriu sau spital& i condi iile de dotare, competen a i e1perien aș ț ț ș ț

cadrelor medicale9. 'ctele terapeutice în care se poate utili#a aneste#ia sunt de diversă comple1itate, de la

manopere simple %inci#ii superficiale& p>nă la interven ii complicate %re#ec ii ma1ilare&ț ț

I. n chirurgia dento)alveolară manoperele operatorii se desfă oară în cavitatea bucală – ș

astfel se limitea#ă utili#area aneste#icelor inhalatorii. n chirurgia de ambulatoriu ma$oritatea interven iilor se e1ecută sub aneste#ie loco)ț

regională, care sunt în general insuficient investiga i sau nepregăti i pentru aneste#iiț ț

generale i care nu pot fi monitori#a i postoperator ș ț

@. De aceea, pentru tratamentele de ambulatoriu se practică în ma$oritatea ca#urilor aneste#ia loco)regioanlă, aceasta fiind precisă, u or de reali#at, nu necesită pregătiriș

speciale, respectiv aparatură i personal calificat, oferind i posibilitatea cooperării cuș ș

 pacientul-. C>nd aneste#ia loco)regională nu se poate aplica – se recurge la aneste#ia generală

%conform indica iilor&ț

DUREREA

Ba(ele +i(i!l!giei durerii

Durerea este percepţia conştientă a unei senzaţii de origine periferică cu semnificaţienociceptivă. Durerea este un semnal biologic de avertizare care ne este necesar pentru a ne

 feri de leziuni.

Conform 'socia!iei 8nterna!ionale 6entru Studiul Durerii, durerea este( Jo experienţă

senzorială sau emoţională dezagreabilă asociată cu o leziune tisulară reală sau potenţială,sau descrisă în termenii unei astfel de leziuni.”

5

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 6/27

Cla$i+i'are9*. După origine(• Somatică•  Neurogenă•

6sihogenă9. Din punct de vedere #iziopatologic în(

• durerea !'i'epti0"  – este asociată în mod direct cu le#iunea tisulară sau cu inflama!iaK estefi#iologică deoarece face parte din mecanismele de apărare ale organismuluiK are evolu!ieautolimitatăK răspunde la administrare de opiacee sau antiinflamatoare nesteroidiene "i arevaloare de simptomK

• durerea eur!pati'" %cronică& – nu $oacă nici un rol în apărarea organismuluiK nu are evolu!ieautolimitatăK este determinată de le#iuni nervoase periferice sau centrale. recvent apare în lipsaunor procese patologice evidente sau persistă după vindecarea altora. Se înso!e"te de ( an1ietate,frică, depresie, insomnie. Durerea neuropatică cedea#ă la antidepresive "i antiepileptice

%carbama#epină, fenitoină&.

I. n func!ie de durată(• a'ut" este durerea nociceptivă• 'r!i'" – are caracter continuu "i persistă mult timp. Hste o durere care durea#ă de cel pu!in trei

luni. Ha influen!ea#ă semnificativ starea afectiv)emo!ională, g>ndirea "i reactivitatea afect>ndvia!a socială "i capacitatea de muncă.

. După intensitate(• u oarăș

•

moderată• severă

@. După sediu(• $uper+i'ial", bine locali#ată "i• pr!+ud", imprecis locali#ată, difu#ă. Durerea profundă %viscerală& este frecvent înso!ită de

fenomene vegetative( varia!ii ale tensiunii arteriale, hipersudora!ie, varia!ii ale ritmului cardiac"i respirator. n plus, durerea profundă nu este determinată totdeauna de stimuli no1ici %distensiaintestinului sau ve#icii urinare determină durere&. Durerea profundă viscerală poate fi referată

 prin transfer la metamerul cutanat corespun#ător %durerea din umărul st>ng în infarctul

miocardic&.-. După caracter(

• pul$atil";  #v>cnitoare %#v>cniturile sunt caracteristice unei inflama iiț &, ca un fulger %atingerenervoasă&,

• 'ramp" %atingere musculară&• de '!li'" %atingere viscerală&

n unele ca#uri, durerea este resim ită într)o altă parte a corpului dec>t cea în care se aflăț

#ona le#ată sau traumati#atăK atunci se vorbe te de durere iradiată. 2n alt tip de durere se referăș

la membrul fantomăK ea este resimtita de apro1imativ -@L dintre amputa i.ț

6

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 7/27

II6 ,6 N!iui de +i(i!l!gie a tra$miterii er0!a$e6entru o mai bună în!elegere a mecanismelor intime ale aneste#iei locale, reamintim

c>teva no!iuni de fi#iologie a transmiterii nervoase.6rocesul de conducere prin fibra nervoasă depinde în  principal de schimbările

 poten!ialului electric al membranei nervoase. C>nd nervul este inactiv, e1istă un poten!ialelectric negativ de repaus de )@A mV p>nă la ) MA mV n celulă %în compara!ie cu suprafa!ae1terioară a membranei celulare&K apari!ia e1cita!iei determină un poten!ial de ac!iune distincttransmembranal.

H1cita!ia determină o primă fa#ă relativ lentă de depolari#are în care poten!ialul electricdin celulă devine în mod progresiv mai pu!in negativ, iar în momentul în care diferen!a de

 poten!ial dintre interiorul "i e1teriorul membranei celulare a$unge la un nivel critic,depolari#area inversea#ă poten!ialul astfel înc>t nervul este încărcat po#itiv în interiorncompara!ie cu e1teriorul membranei celulare care devine negativ. =a nivelul ma1im al ac!iunii,

 poten!ialul po#itiv intracelular a$unge la A mV.

Fig6 .6  epre#entarea schematică a fenomenului de depolari#are membranară

După aceea, un proces de repolari#are începe "i continuă p>nă c>nd poten!ialul de repausintracelular a$unge din nou la )@A O )MA mV.

8nteriorul unui nerv periferic în repaus %citoplasma& este saturat cu ioni de potasiu %EB& "isărac în ioni de sodiu %NaB&, stare opusă mediului e1tracelular. n repaus raportul ioni de EBintracelularPioni de E B e1tracelular este de apro1imativ 9M, acest raport fiind răspun#ător de

încărcarea electrică negativă a interiorului celulei. n repaus, membrana celulară este relativimpenetrabilă la ioni, însă la e1citare permeabilitatea celulară cre"te "i apare ini!ial un aflu1 deioni de sodiu în celulă, ceea ce determină fa#a de depolari#are, care durea#ă circa A,Imilisecunde. C>nd celula este depolari#ată la ma1im, se închid canalele de NaB "i ionii de E Bies din celulă, cu efect de repolari#are a membranei celulare. ;i"carea ionilor de EB "i NaB ntimpul e1cita!iei este pasivă, deoarece ambii ioni se mi"că după un gradient de concentra!ie, dela concentra!ie mare la concentra!ie mică. După repolari#are, apare un de#echilibru intracelular în compara!ie cu starea de repaus – prea mul!i ioni de NaB intracelular "i prea mul!i ioni de EBe1tracelular. n această situa!ie, mi"carea ionilor trebuie să fie activă, deoarece are loc împotrivagradientului de concentra!ie. NaB este e1tras de pompa de NaB, energia necesară fiind derivatădin metabolismul o1idativ al 'T6. altă pompă metabolică reface concentra!ia de ioni de EB de

repaus. 6rocesul de repolari#are durea#ă A,M milisecunde. Schim bările punctiforme în poten!ialu* electric al membranei nervului ini!ia#ă o reac!ie în lan! care produce o serie de

7

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 8/27

centrale

periferice

depolari#ări secven!iale de)a lungul fibrei nervoase. 'ceastă serie de depolari#ări succesive esteresponsabilă de propagarea impulsului de)a lungul fibrei nervoase. n fibrele mielini#ate acesteschimbări de poten!ial apar în nodurile anvier, impulsul nervos circul>nd de)a lungul fibreisaltatoriu, dintr)un nod anvier în altul. n fibrele nemie lini#ate, nu e1istă noduri anvierK înaceste fibre impulsul se mi"că de la #one depolari#ate ini!ial la segmentul de nerv următor, astfelînc>t un segment depolari#at de nerv activea#ă #ona polari#ată învecinată. <locarea conducerii

nervoase determinată de aneste#icul local va fi o suprimare a transmiterii influ1ului nervos, ceeace determină pierderea reversibilă a sensibilită!ii dureroase într)o #onă limitată. 'cest fenomenare loc prin împiedicarea procesului de e1cita!ie)conducere, fără le#area fibrei nervoase.6rocesul interesea#ă mai u"or fibrele nervoase cu diametru mai mic %datorită suprafe!ei mai maride contact&, fibrele deloc sau pu!in mielini#ate %teaca de mielină stop>nd pătrundereaaneste#icului& "i fibrele cu a1onii scur!i %distan!a între nodurile anvier mai mică&. Deasemenea, sunt interesate preferen!ial fibre cu frecven!ă de descărcare mare "i poten!ial deac!iune durabil. 'cest fapt e1plică de ce blocarea transmiterii se face ini!ial pentru fibrelevegetative, durere "i temperatură "i abia apoi pentru cele proprioceptive, sen#a!ii tactile,

 presiune "i în sf>r"it pentru fibrele motorii somatice. Corespun#ător apare mai înt>i o sen#a!ie decăldură %prin parali#ia fibrelor simpatice vasoconstrictoare&, apoi dispar pe r>nd sen#a!ia

termică, dureroasă, propriocep!ia, sensibilitatea tactilă "i de presiune, func!ia motorie.

ANESTEIILE

sunt de două categorii( 

'neste#iile 'etrale se ba#ea#ă pe întreruperea func!iei de percep!ie a durerii la nivelul centrilor cerebrali i se mai numescș anestezii generale sau narcoze.

'neste#ia peri+eri'" $au l!'! regi!al"  se ba#ea#ă pe inhibarea nociceptorilor sau peîntreruperea căilor de conducere ale influ1urilor nervoase de la nivelul regiunii unde ac!ionea#ăstimulul nociv. 'neste#ia periferică poate fi locală %de recep!ie& sau regională %de conducere&.

Ae$te(ia geeral" 5ar'!(a7'neste#ia generală era definită ca stare de somn narcotic indusă de administrarea unor 

droguri cu ac!iune la nivelul celulelor nervoase encefalice, care suprimă con"tien!a "i sen#a!iiledureroase. n această defini!ie sunt cuprinse doar două din de#ideratele aneste#iei( aalge(ia%combaterea durerii& "i hip!(a %somnul&. n afară de analge#ie i hipno#ă, aneste#ia generalăș

trebuie să reali#e#e iș relaare mu$'ular" "i h!me!$ta(ia cu pr!te'ia 0egetati0" %anti"oc&.'stă#i aneste#ia generală nu mai este o monoaneste#ie ci este o aneste#ie combinată sau

 balansată care se ba#ea#ă pe cumularea efectelor mai multor droguri, administrate simultan pemai multe căi.

8. 'neste#ia generală se împarte în

8

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 9/27

*. 8nhalatorie 6e mască 6rin intuba ieț

9. 8ntravenoasăI. Hlectroaneste#ia

88. 'neste#ia generală poate fi combinată cu alte metode, de e1emplu(*. enerală cu miorela1are i ;Cș

9. enerală cu loco)regionalăI. 8ntravenoasă cu inhalatorie. Hlectroaneste#ia cu altele

888. După metoda de administrare aneste#ia generală poate fi( inhalatorie intravenoasă intrarectală

intramusculară

 Avantaele pe care le oferă aneste#ia generală sunt() nu solicită psihologic pacientul) poate asigura imobilitatea completă a pacientului pentru un timp îndelungat) asigură controlul căilor respiratorii, respira!iei "i circula!iei) permite abordarea mai multor c>mpuri operatorii situate la distan!ă mare unul de altul) poate fi utili#ată în ca# de alergie la aneste#icele locale) se poate adapta la interven!ii chirurgicale imprevi#ibile ca durată "i amploare.

 Dezavantaele aneste#iei generale sunt() necesită aparatură scumpă, comple1ă) necesită personal cu înaltă calificare) necesită un grad de pregătire a pacientului) poartă riscul unor complica!ii ma$ore – moarte, infarct miocardic, accident vascular cerebral

iscul pacien!ilor de a de#volta complica!ii determinate în mod direct de aneste#ia generală estemic "i dependent de comorbidită!i. ata mortalită!ii aneste#ice este de * la *AAAA,A.

Alegerea tipului de ae$te(ie geeral"

Se face în func!ie de mai multe criterii() v>rsta pacientului) afec!iunea) tare asociate) necesită!ile interven!iei %durată, amploare, rela1are musculară&.

Idi'a iile ae$te(iei geeraleț

Idi'a ii a*$!luteț) copii mici, cu frică de tratament stomatologic %se #bat, ipă sau refu#ă categoric săț

deschidă gura&, ceea ce face imposibilă colaborarea cu medicul

9

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 10/27

  

  !  p  r  e  a  n  e  s  t  e  " i  a

  2

  !  p  r  e i  n  d  u  c  # i  a

  3

  ! i  n  d  u  c  # i  a

  4

  !   m  e  n  # i  n  e  r  e  a  a  n  e  s  t  e  " i  e i

  5  !  t  r  e  " i  r  e  a

  6

  !  p  o  s  t  a  n  e  s  t  e  " i  a

) pacien ii alergici, care pre#intă intoleran ă la aneste#icii localiț ț

) pacien i cu deficien e neuro)psihice sau motoriiț ț

) procese septice la care accesul asupra regiunii nu este posibil, i la care din cau#aș

inflama iei locale, infiltra ia locală nu este eficientă.ț ț

Idi'a ii relati0eț

) tratamente stomatologice distribuite în edin e consecutive, dar care pot fi re#olvate într)ș ț

o singură edin ă cu aneste#ie generală %e1trac ii multiple la ambele arcade&. n acestș ț țsens e1istă avanta$ele economiei de timp, se evită strsul aneste#iilor locale i aș

e1trac iilor repetateț

) ca#uri de epilepsie, unde se pot declan a cri#e ce pot cau#a accidente foarte graveș

) diferite afec iuni generale, care necesită controlul special al pacientului %e1. ca#ulț

tulburărilor de ritm – pentru a evita complica iile cardio)vasculare, la cei cuț

hipertiroidism .a.&ș

) pacien i cu echilibru neuro)vegetativ labil %depresivi, an1io i&ț ș

Etapele ae$te(iei geerale 

.6 Preae$te(ia include e1amenul preaneste#ic al bolnavului "i preaneste#ia propriu)#isă. $reanestezia prorpiu!zisă  constă în corectarea preoperatorie a diverselor deficite biologice,asigurarea unui somn lini"tit în noaptea dinaintea opera!iei "i administrarea premedica!iei cu o

oră înainte. $remedicaţia constă în administrarea unui tranchili#ant %dia#epam& "i un antiinflamator de

tipul indometacinului. Scopul este de a lini"tii pacientul înainte de a)l transporta în sala deopera!ie, dar fără a influen!a negativ func!ia respiratorie "i cardio)vasculară. 'dministrarea

 premedica!iei nu este obligatorie, ea !ine de obi"nuin!a, e1perien!a "i concep!ia fiecăruianeste#ist.

,6 Preidu'ia este etapa în care se stabile"te accesul venos, se stabilesc "i se aplică sistemele demonitori#are ale bolnavului %HH, man"etă pentru T', capnograf, pulso1imetru, anali#or dega#e aneste#ice, temperatură, electromiografie, etc& n ca#ul în care se recurge la ventila!iemecanică se fi1ea#ă volumul curent, frecven!a respira!iilor "i presiunea de insufla!ie&.

=6 Idu'ia repre#intă perioada de timp de la administrarea primului aneste#ic p>nă la atingerea

stadiului chirurgical al aneste#iei. n această etapă pacientul trece de la starea de veghe la starea

$

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 11/27

de aneste#ie chirurgicală. 8nduc!ia se poate face pe mască, prin administrare intravenoasă saucombinat. 'stă#i ma$oritatea induc!iilor se fac pe cale intravenoasă. 8nduc!iile inhalatorii suntre#ervate îndeosebi copiilor necooperan!i. n induc!ie se ob!ine somn, un grad superficial deanalge#ie "i, uneori, rela1area musculară necesară intuba!iei orotraheale.

 Nu toate interven!iile necesită intuba!ie oro)traheală, dar în toate situa!iile trebuie asiguratălibertatea căilor respiratorii "i ventila!ia eficientă.

8ndica!iile intuba!iei traheale sunt(*. risc de aspira!ie9. necesitatea rela1ării musculareI. anticiparea unui acces dificil intraoperator la căile respiratorii %procubit, decubit lateral&. chirurgia orală sau facială@. interven!ie chirurgicală de lungă durată.

8ntuba!ia traheală are o serie de avanta$e() permite etan"ei#area circuitului) separă calea digestivă de cea respiratorie) permite efectuarea respira!iei controlate în timpul administrării miorela1antelor.

8ntuba!ia traheală constă în introducerea unui tub special %sonda de intuba!ie& în trahee, pringură %intuba!ie oro)traheală& sau prin nas %intuba!ie na#o)traheală&.

/6 Meierea ae$te(iei asigură condi!iile optime necesare desfă"urării interven!iei chirurgicale.'cest lucru se reali#ea#ă prin administrarea mai multor tipuri de droguri aneste#ice din claselemen!ionate anterior.

:6 Tre(irea din aneste#ia generală este o stare clinică particulară ce cuprinde intervalul de timpdintre sf>r"itul actului operator "i reinstalarea stării de veghe con"tiente %responsabile&.

@6 P!$tae$te(ia chiar dacă bolnavul s)a tre#it mai e1istă pericole postaneste#ice. Se combat(agita!ia, durerea, se monitori#ea#ă func!iile vitale %respira ia, sistemul cardio)vascular,ț

con tien a&.ș ț

Fig6 ,6 a#ele i planurile aneste#iei cu eter dietilic după uedel *?@*ș

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 12/27

Semele 'lii'e ale ae$te(iei geeraleradul de profun#ime al aneste#iei generale este propor!ional cu cantitatea de substan!eaneste#ice care a$unge la celulele sistemului nervos. 2HDH= a descris patru fa#e ale aneste#iei

generale cu eter, caracteri#ate printr)un grup de semne care definesc grade diferite de profun#ime ale aneste#iei.

!aza " este numită "i +a(a de aalge(ie. Ha durea#ă de la începutul administrării drogului "i p>nă la pierderea con"tien!ei.) espira!ia – neregulată, u"or accelerată cu perioade de apnee) 6upilele – dimensiuni normale) 6ulsul – u"or accelerat) Tensiunea arterială – moderat crescută) efle1ele – nemodificate) Subiectiv – sen#a!ie de sufocare, căldură "i hipersecre!ie lacrimală "i salivară

!aza "" este numită +a(a de e'itaie i delirș , "i durea#ă de la pierderea con"tien!ei p>nă lainstalarea respira!iei regulate. n această fa#ă bolnavul este agitat.) espira!ia – neregulată,) 6upilele – cresc treptat) 6uls ) accelerat) Tensiune arterială – u"or crescută) efle1e – vii, e1agerate, în special cele care pleacă de la căile respiratorii.

Hste fa#a periculoasă a aneste#iei în care va fi evitată orice manevră prea brutală deoarece poate provoca accidente. Hste bine ca în această fa#ă să nu se efectue#e nici o manevră chirurgicală.

8ncidentele posibile în această fa#ă sunt( spasmul glotic, spasmul laringian, spasmul bron"ic,apneea, hipersaliva!ia, vărsătura, aspira!ia bron"ică.

!aza """ este +a(a 'hirurgi'al" $au de t!lera". ncepe odată cu apari!ia respira!iei regulate,respira!ie numită "i automată. <olnavul nu se mai agită, se instalea#ă rela1area musculară,refle1ele diminuă "i apoi dispar. 2ltimul refle1 care dispare este cel al sfincterului anal. 'cesteifa#e i s)au descris grade de profun#ime(

%radul & sau super#icial , caracteri#at prin diminuarea generală "i treptată a refle1elor. 're unstadiu superior "i unul inferior. n stadiul superior refle1ul faringian "i glotic sunt pre#ente "ie1agerate %se poate produce spasm glotic&. T' "i pulsul sunt nemodificate. Se pot e1ecutainterven!ii scurte care nu necesită rela1are musculară. n stadiul inferior refel1ele faringian,glotic "i peritoneal diminuă, rela1area musculară se accentuea#ă ceea ce permite efectuarea unor interven!ii mici ( cure herniare, interven!ii pe ve#ica urinară, reduceri de fracturi etc.

%radul ' are "i el un stadiu superior "i unul inferior. n stadiul superior mio#a este ma1imă,refle1ele diminuă progresiv iar respira!ia, T' "i pulsul răm>n ca "i în gradul *. n stadiul inferior refle1ele diminuă "i mai mult. 'cum se pot e1ecuta interven!ii pe e1tremitatea cefalică, torace,membre "i chiar pe abdomen cu toate că refle1ele peritoneale continuă să persisteK

%radul este gradul de maimă toleranţă c*irurgicală în care se pot efectua orice fel deinterven!ii chirurgicale. ela1area musculară este foarte bună, respira!ia de tip abdominal saudiafragmatic este diminuată, cu pau#e mai mari între timpii respiratori. Ventila!ia este însăeficientă. Hste recomandabil ca gradul al treilea să nu fie atins dec>t în unele momente ale

actului operator "i numai pentru scurt timp, după care aneste#ia se va superficiali#a u"or.

2

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 13/27

%radul + este gradul în care aneste#ia începe să devină periculoasă prin apropierea de fa#a a 8V)a care nu trebuie niciodată atinsă. ;idria#a devine foarte accentuată. efle1ele sunt toateabolite, rela1area este completă "i respira!ia devine ineficientă. Nici o interven!ie chirurgicală nunecesită atingerea gradului al fa#ei a 888)a. ecunoa"terea gradului este importantă întruc>timpune măsuri urgente de superficiali#are a aneste#iei "i de sus!inere a func!iilor vitale. 'cestaeste ultimul grad reversibil.

!aza "# este +a(a ire0er$i*il"; de parali(ie *ul*ar". 6ractic ea nu mai este o fa#ă aneste#ică ciun accident grav care duce la moarte.Tabloul clasic al aneste#iei cu eter a suferit multe modificări odată cu apari!ia altor clase dedroguri care au permis renun!area la monoaneste#ie "i implicit diminuarea do#elor de eter administrate.

Met!de i tehi'i de ae$te(ia geeral"ș

8. 'nalge#ia generală Q sedare analge#ică con tientă %ambulator, spital&(ș

*. 'nalge#ie relativă9. 'utoanalge#ieI. Sedare con tientă i.v.ș

. Neuroleptanalge#ia88. 'neste#ia generală de scurtă durată

@. 8nhalatorie 6e mască %ambulator, spital& 6rin intuba ie %spital&ț

-. 8ntravenoasă %ambulator, spital&M. 8ntramusculară %ambulator, spital&

+. ;i1tă %ambulator, spital&888. 'neste#ia generală de durată %spital&?. 'neste#ie balansată cu intuba ieț

*A. Neutoleptaneste#ia

I6 Aalge(ia geeral"Sedarea con tientă – un grup de metode intermediare între cele 9 tipuri clasice deș

aneste#ii %locală i generală&. 6rin aducerea rapidă i men inerea pacientului în stadiul 8 de ',ș ș ț

se ob ine o sedare psihică importantă, un grad de analge#ie i amne#ie, pacientul răm>n>ndț ș

cooperant, cu refle1ele de protec ie păstrate.ț

Se pot reali#a multiple manopere practice, în special la copii %e1trac ii, inci#iiț

superficiale&. Se ob ine prin administrarea contunuă sau frac ionată de aneste#ice i sedative peț ț ș

cale inhalatorie, i.v., sau mi1tă, fiind utili#ată singură sau în combina ie cu aneste#ia loco)ț

regională.

.6 Aalge(ia relati0"Se ob ine prin men inerea pacientului în stadiul 8 de '. se utili#ea#ă calea inhalatorie( Nț ț 9 pemască, cu cre terea concentra iei de aneste#ic de la *AL p>nă la @AL.ș ț

'lte combina ii( Nț 9 B 9 B 6enthran, Hnfluran, Hnfluran B <arbituric i.m. sau i.v. %fără a sedepă i stadiul de con tien ă&ș ș ț

3

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 14/27

,6 Aut!aalge(ieSe ob ine doar pe cale inhalatorie, cu 0alotan sau 6enthran %6entro1&, prin mască %na#ală,ț

 bucală, na#o)bucală& men inută de însu i pacientul i un vapori#ator. Se indică la interven iiț ț ș ț

scurte i simple.ș

=6 Sedare '! tiet" i606ș

Tehnica GHNSHN( asocierea unui de 6enthobarbital, ;eperidin i Scopolamină cuș

aneste#ia loco)regională, în ca#ul unor interven ii de scurtă durată.ț/6 Neur!leptaalge(ia

Hste pe larg folosită i constă în asocierea unui analge#ic foarte puternic cu un neurolepticș

%entan7lBDroperidol&, ceea ce determină o analge#ie generală puternică, înso ită de rela1areț

 psihică ma1imă, fără stare de somn sau pierderea con tien ei. Nu sunt contraindica ii de v>rstă.ș ț ț

II6 Ae$te(ia geeral" de $'urt" durat"

CALEA IN<ALATORIE

  $e mască

Circuitul aneste#ic este ansamblul format de bolnav cu aparatul de aneste#ie "i este compus dincircuitul aneste#ic al aparatului "i circuitul respirator al bolnavului. ;odern, circuitele suntîmpăr!ite în două categorii( cu reinhalare "i fără reinhalare.

.6 Circuitul deschis %fără reinhalare& – bolnavul inspiră "i e1piră în aerul atmosferic, ga#elee1pirate nefiind reinhalateK sursa de o1igen este aerul atmosferic care vehiculea#ă "idiluea#ă aneste#icul. 'paratele sunt foarte simple dar periculoase( mascaSchiemmelbusch. ;etoda a fost abandonată. %ig.I&

Fig6 =6 ;asca Schiemmelbusch

,6 Circuitul semideschis %fără reinhalare& – bolnavul inspiră un amestec ga#os "i e1piră

totul în atmosferă. Nu e1istă posibilitatea reinhalării ga#elor e1pirate datorită unei valveunidirec!ionale care nu permite dec>t e1pirarea ga#elor. %ig.&

Fig6/6 Circuitul semideschis

4

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 15/27

=6 Circuitul semiînchis %cu reinhalare par!ială& – se permite reinhalarea par!ială a ga#elor e1pirate de bolnav. =a fiecare nouă inspira!ie se inhalea#ă un amestec de ga# "i vaporianeste#ici proaspe!i, impreună cu ga#ele e1pirate. <io1idul de carbon e1pirat în aparateste înlăturat de o reac!ie chimică cu oca#ia absorb!iei pe calcea sodată. %ig.@&

Fig6:6 Sistemul ;apleson C pentru circuit semiînchis

/6 Circuitul închis %cu reinhalare totală& – bolnavul inspiră "i e1piră în aparat, fiind complet

i#olat de atmosfera încon$urătoare. 6resupune obligatoriu e1isten!a sistemului deabsorb!ie al C9 . Se inspiră o atmosferă artificială compusă din aneste#ic "i o1igen.

H1cesul de C9 este absorbit de calcea sodată. %ig.-&

Fig6@6 Circuitul închis

 $rin intuba ieț 

 6entru interven ii de chirurgie ; cu durată de peste IA min., este recomandată intuba ia oro)ț ț

sau na#o)traheală în circuite semiîînchise sau închise. Htan ei#area canulei va elimina risculș

asfi1iei prin pătrunderea s>ngelui, secre iilor, corpilor străini în căile respiratorii.ț

CALEA INTRAVENOASĂ

) Se utili#ea#ă o venă superficială) 'dministrarea se face fie intermitent cu seringa, fie continuu, în perfu#ie) 'neste#ia i.v. trebuie precedată de administrare de 'tropină sau Scopolamină, iar în

timpul aneste#iei se poate administra 9 pentru evitarea hipo1iei) Trebuie să e1iste posibilitatea de intuba ie traheală i o1igeno)terapieț ș

5

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 16/27

CALEA INTRAMUSCULARĂ

) Se utili#ea#ă în special la copii, pentru ob inerea unei aneste#ii de ba#ă, pentru oț

interven ie de scurtă duratăț

 

ANESTEIA DISOCIATIVĂ

Hste utili#ată în chirurgia orală, în special în ceca pedriatică. După premedica ie %cuț

Scopolamină&, se administrea#ă Eetamin i.v sau i.m ce provoacă o inhibare a diencefalului i aș

scoar ei, în timp ce trunchiul cerebral i forma iunea reticulată nu sunt inhibate. Se o stareț ș ț

catapletică, de disociere a pacientului fa ă de mediul din $ur, cu analge#ie profundă i amne#ieț ș

accentuată, dar cu conservarea refle1elor faringian i laringian. Conservarea tonusului mu chilor ș ș

 plan eului bucal asigură căilor aeriene, iar persisten a degluti iei previne acumularea salivei.ș ț ț

Hste u or de administrat, ac ionea#ă rapid i se indică în special la copii.ș ț ș

Ae$te(ia geeral" de durat"

ANESTEIA BALANSATĂ CU INTUBA IEȚSe reali#ea#ă prin intuba ie oroPna#o)traheală, aneste#ia men in>ndu)se în stadiul 888. Seț ț

utili#ea#ă metoda combinată %balansată sau echilibrată&

Fig6 26 8ntuba ie oroPna#o)trahealăț

Preae$te(ia

BILAN UL PREANESTEICȚ6entru a stabili indica iile de aneste#ie, a prevenirii riscurilor, la fel i pentru adaptareaț ș

aneste#iei în func ie de terenul fiecărui pacient, trebuie reali#at un bilan preaneste#ic(ț ț

) Stabilirea( v>rstei, greută ii, stării emo ionale a pacientuluiKț ț

) Stabilirea stării de refle1ivitate a acestoraK) H1amen clinic, de laborator i paraclinic completș

) 'precierea momentului optim al interven ieiKț

) 'legerea tehnicii de aneste#ie optime i a substan elor aneste#ice necesareKș ț

Condi iile de reali#are al unui bilan preaneste#ic sunt diferite în spital i ambulatoriu, în spitalț ț ș

acesta fiin mai amănun it.ț

  PREANESTEIA

6

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 17/27

Hste comple1ul de măsuri de pregătire fi#ică, psihică i medicamentoasă a pacientului, înș

vederea stabilirii unei aneste#ii.%. $regătirea psihică

Se îndepărtea#ă teama, starea de e1cita ie, e1plic>nd bolnavului necesotatea i scopulț ș

interven iei. Hste necesar să i se c> tige încrederea i colaborarea, asigur>ndu)l de unț ș ș

tratament calitatic i fără durere. 6acientului spitali#at este necesar să i se cree#e condii iiș ț

optime de spitali#are cu lini te, protec ie, bună îngri$ire, somn regulat. =a intrareașș ț pacientului în sala de opera ie, pregătirile preoperatorii trebuie să fi fost terminate, iar ț

instrumentele să fie acoperite cu un c>mp steril.

&. $regătirea fizicăTrebuie să se asigure libertatea căilor respiratorii printr)o po#i ie corectă i comodă aț ș

 pacientului %cu capul bine fi1at, trebuie îndepărtatea toate obiectele ce i)ar putea $enarespira ia&, se pregăte te corespun#ător cavitatea bucală. <olnavul nu trebuie să man>nceț ș

cu cecl pu in @)- ore înaintea aneste#iei general, fapt contrar pentru aneste#ia loco)ț

regională, în care pacientului i se recomandă să nu fie în stare de foame %pentru a prevenie eventuală hipoglicemie cau#ată frecvent de stres sau chiar punc ia aneste#ică&ț

'. $regătirea medicamentoasă (premedica ia)ț 

ace parte din aneste#ia modernă, at>t loco)regională, c>t i regională. Scopulș

 premedica iei este de a reduce an1ietatea, prin diminuarea e1cita iei SNCK de a deprimaț ț

activitatea refle1ă vagală, acest lucru diminuea#ă secre ia salivară, bron icăK de a scădeaț ș

metabolismul, ca i efect scade i necesarul de o1igen i substan ă aneste#icăK de a ridicaș ș ș ț

 pragul de percep ie dureroasă, de a reduce unele efecte nefavorabile ale substan elor ț ț

aneste#ice i de a poten a ac iunile favorabile ale acestora.ș ț ț

6remedica ia este obligatorie la(ț

) Copii) 6acien i emotivi, an1io i care prin comportamentul lor ar putea încurca activitateaț ș

mediculuiK) <olnavi cu refle1e e1agerate, cu hipersaliva ie, cu mi cări de#ordonate ale limbiiț ș

) n interven iile stomatologice i de chirurgie ; ample, la bolnavii cu dureriKț ș

) n vederea efectuării unei activită i stomatologice moderne, înlocuind edin ele multipleț ș ț

i scurte prin edin e reduse numeric, dar de durată.ș ș ț

%ve#i cap. 888.*.-.&

Su*$tae utili(ate ) ae$te(ia geeral"

După modul de administrare, substan!ele utili#ate în aneste#ia generală se împart în douăcategorii(G ihalat!riiG pareterale 5itra0e!a$e; itramu$'ulare; itrare'tale7'neste#ia care face u# de o singură substan!ă aneste#ică administrată pe una din căilemen!ionate poartă numele de monoaneste#ie. Din cau#a de#avanta$elor sale, astă#i se folose"terar, numai pentru interven!ii superficiale, de scurtă durată, care nu necesită aprofundareaaneste#iei. 'neste#ia combinată sau balansată face u# de administrarea complementară a maimultor aneste#ice, pe mai multe căi.

.6 Ae$te(i'ele ihalat!rii

7

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 18/27

Sunt cel mai des utili#ate în aneste#ia generală modernă, de obicei în combina!ie cu alte droguri.'cestea nu le#ea#ă membrana alveolo)capilară dar pot să aibă o u"oară ac!iune iritativă asupracăilor respiratorii. Hle pot fi(

) substanţe volatile, care sunt în stare lichidă la temperatura camerei "i care au proprietatea de ase evapora u"or put>nd fi inhalateK

) substanţe gazoase care se păstrea#ă în butelii metalice sub presiune.

  Anestezice volatile

Eterul dietili'  – lichid incolor cu miros specific, foarte volatil, fierbe la I@,- grade Celsius.Vaporii de eter fiind mai grei dec>t aerul se pot infiltra pe sub u"i în încăperi învecinate unde încontact cu surse de foc pot determina e1plo#ii. 6ericolul de e1plo#ie al vaporilor de eter face săfie absolut necesară luarea unor măsuri deosebite de precau!ie în timpul aneste#iei %inclusivinter#icerea folosirii bisturiului electric&.

Hterul a stat la ba#a aneste#iilor generale din anul *+-. 'stă#i nu este utili#at datorităapari!iei aneste#icelor mai performante. Hste un aneste#ic bun, oferind singur hipno#ă, analge#ie"i rela1are musculară. <a#a fi#iopatologică a ac!iunii aneste#ice a eterului constă în ac!iunea sainhibitoare asupra sistemului nervos central, ac!iune care se instalea#ă după un modeldescendent atipic, bulbul fiind temporar mai pu!in afectat dec>t măduva spinării.

're o mar$ă de securitate mare "i nu necesită o aparatură complicată. Se elimină predominant prin plăm>ni, deci poate fi controlat prin ventila!ia bolnavului. ezavantae-

) produce grea!ă "i vărsături,) este iritant al mucoaselor căilor respiratoriiK) induc!ie "i tre#ire înceată) inflamabil "i e1plo#ibil

) modifică metabolismul glucidic) uneori dă convulsii.

<al!taul 5Flu!thae; Nar'!ta7  – a fost unul din cele mai folosite aneste#ice volatile înlume. Hste nee1plo#ibil "i neinflamabil permi!>nd utili#area electrocauterului. 're o mare putereaneste#ică, de patru ori mai mare dec>t eterul. Nu are ac!iune iritantă "i nu provoacăhipersecre!ie. Hliminarea este preponderent pulmonară. Necesită vapori#oare speciale pentru odo#are precisă, e1ist>nd pericolul depresiunii respiratorii "i circulatorii. 8nduc!ia "i tre#irea suntrapide. 2tili#area lui a fost asociată cu riscul hepatoto1icită!ii la adul!i. 8nciden!a insuficien!eihepatice fulminante după administrare de halotan este de *PIAAAA adul!i. =a copii nu a fostconstatat niciodată efectul hepatoto1ic.

I$!+luraul – Hste un i#omer al enfluranului, lichid volatil, neinflamabil. 8nduc!ie "i reveniremai rapidă, to1icitate postaneste#ică de organ minoră. 6entru induc!ie e necesară in$ectareaintravenoasă initială a unui aneste#ic. 'nalge#ia este relativ slabă "i se asocia#ă un opioid.ela1area musculară este mai bună dec>t a halotanului. Nu deprimă miocardul "i nu îlsensibili#ea#ă la ac!iunea catecolaminelor. Determină vasodilata!ie, cu scăderea progresivă atensiunii arteriale. =a do#e mici nu modifică flu1ul sangvin cerebral. Nu este nefro) sauhepatoto1ic.

De$+luraul 'nalog al isofluranului. 8nduc!ia "i revenirea din aneste#ie sunt mai rapide, profun#imea aneste#iei poate fi controlată cu u"urin!ă. Deprimare respiratorie, vasculară

8

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 19/27

dependentă de do#ă. iscul de aritmii ventriculare este nesemnificativ. enomene digestive postoperator slabe. To1icitatea de organ negli$abila.

Se0!+luraul – 2n eter fluorurat lipsit de clor în moleculă, lichid volatil, neinflamabil, cu unmiros u"or în!epător, nu irită căile aeriene "i are un efect bronhodilatator. 6oate fi utili#at caagent unic pentru induc!ia aneste#iei. Sevofluranul produce o depresie respiratorie legată de

do#ă. 6roduce o scădere a presiunii sanguine arteriale sistolice "i a debitului cardiac, într)o propor!ie mai mică dec>t cea cu isofluran. Dilată arterele coronare, prin ce asigură protec!iemiocardică contra ischemiei. 're cel mai redus efect inotrop negativ dintre volatilele halogenate.Deprimă puternic func!ia neuromusculară. =a nivelul ficatului este biotransformat apro1imativ@L în flor organic "i anorganic. Nefroto1oicitate negli$abilă. Tre#irea din aneste#ie se facerepede.

Alte deumiri9 Cl!r!+!rm; E+luraul 5Ethrae7; A(!+lura

   Anestezicele gazoase

Pr!t!idul de a(!t – a# aneste#ic anorganic, incolor, neiritant, neinflamabil, nee1plo#ibil, cu potentă mică si cu efect rapid. 'nalge#ia apare repede la concentra!ii mici de aneste#ic.6ierderea con"tien!ei se produce însă la concentra!ii relativ mari %;'C *A*L&. 6roduceanalge#ie rapidă "i marcată, induc!ia "i revenirea din aneste#ie fiind rapide. ela1area muscularăeste destul de bună, la nevoie se pot asocia curari#ante. Deprimare respiratorie slabă, nu iritămucoasa traheo)bron"ică. 'c!iune deprimantă miocardică directă, produce stimulare simpaticătran#itorie. Cre"te flu1ul sanguin cerebral "i presiunea intracraniană. 6roto1idul de a#ot scadevolumul curent "i cre"te frecven!a respiratorie "i ventila!ia pe minut. n timpul revenirii dupăaneste#ie, eliminarea rapidă a proto1idului de a#ot din plăm>ni va produce delu!ia altor ga#e,mai ales a 9, ce duce la hipo1ie %hipo1ie de dilu!ie&. 6roto1idul de a#ot are efect deprimant

direct, c>t "i simpatomimetic asupra miocardului, produc>nd în sumă o u"oară cardiodepresie.=a tre#ire apar frecvent manifestări digestive. 6roto1idul de a#ot este indicat mai ales pentrusuplimentarea altor aneste#ice. Datorită riscului de embolie ga#oasă proto1idul de a#ot nu esterecomandat în chirurgia urechii medii, neurochirurgie în po#i!ie "e#>ndă, în transplantul hepatic"i chirurgia cardiacă cu circula!ie e1tracorporală.

>e!ul – este un ga# inert cu proprietă!i aneste#ice similare proto1idului de a#ot dar cu o poten!ă pu!in mai mare %;'C M*L&, cu o tre#ire din aneste#ie mai rapidă. Cardiovascular estemai stabil "i mai pu!in to1ic fetal dec>t proto1idul de a#ot.

,6 Ae$te(i'e pareterale itra0e!a$en aneste#ia modernă se utili#ea#ă frecvent pentru induc!ia narco#ei. Hle pot fi barbiturice cuac!iune ultrascurtă sau substan!e nebarbiturice care pre#intă calită!i de hipno#ă "i sedare.

   *ipnotice barbiturice

Toate barbituricele utili#ate în induc!ia aneste#iei generale combinate sunt cu duratăultrascurtă de ac!iune %*A – 9A minute&. 8nducerea somnului aneste#ic este rapidă "i plăcută. Celmai rapid ac!ionea#ă tiobarbituricele care au "i cel mai scurt efect. Do#a, comună pentru toate

 barbituricele, este de – M mgPRgcorp în absen!a unor afec!iuni grave asociate %boli, hepatice,cardiace, stări de "oc&. <arbituricele se in$ectea#ă lent, strict intravenos.

9

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 20/27

Thi!petalul $!di' %Nesdonal, 6enthotal& care este prototipul tiobarbituricelor.) <un hipnotic, cu ac iune anhibitorie asupra a1ului cerebro)spinal, dar cu ac iuneț ț

analge#ică slabă) Hste distrus în ficat i eliminat prin rinichiș

) Se folose te în solu ie de 9,@)@L ma1im *ALș ț

) avori#ea#ă laringospasmul

) Hste folosit rareori singur în '

'l!i repre#entan!i ai clasei sunt( tiobutobarbitalul %8nactin& – ac!iune mai scurtă dec>tthiopentalulK butalitalul sodic %<a7tinal&, metohe1italul %<rietal& – mai potent dec>t thiopentalul.

   *ipnotice nebarbiturice+

Hetamia 5Hetalar; Hetae$t7  determină o disociere electrofi#iologică între sistemul limbic "ieta$ele corticale superioare, ce se traduce pe plan clinic printr)o stare de transă, unică înaneste#ie. 'cest tip de aneste#ie se nume"te aneste#ie disociativă. 6acientul la care s)aadministrat Retamina apare trea#, frecvent cu ochii deschi"i, dar nu răspunde la stimuli. n timpce trunchiul cerebral func!ionea#ă normal, starea de con"tien!ă este suprimată, fiind deconectatde la aferen!ele sen#oriale. 6acientul va fi amne#ic pentru toată durata administrării drogului.Hfectul analgetic este foarte bun. Do#ele pentru o administrare intravenoasă sunt de 9)mgPRgcorp. eadministrarea este posibilă cu do#e la $umătate din do#a ini!ială. 8ntervalul dereadministrare este de *A minute.

) Cre"te tensiunea intracraniană "i intraoculară.) Hfectele cardiovasculare sunt secundare unei stimulări simpatice centrale "i se manifestă prin(

cre"terea T', tahicardie, cre"terea debitului cardiac, a presiunii în artera pulmonară "i aconsumului cardiac de o1igen.

) Nu deprimă semnificativ ventila!ia dec>t în asociere cu alte droguri. De"i refle1ele laringian "ifaringian sunt păstrate, e1istă riscul aspira!iei con!inutului gastric în arborele respirator la

 bolnavii cu stomac plin.) 're efect bronhodilatator fiind util în starea astmatică.) De#avanta$ele Retalarului sunt legate în special de tre#irea lentă înso!ită de fenomene psihotice,

halucina!ii "i co"maruri care pot fi contracarate prin administrare de ben#odia#epine.) Contraindica!iile administrării de Retamină sunt( stomacul plin, traumatismele cranio)cerebrale

severe, hipertensiunea intracraniană, accidentele vasculare cerebrale recente, infarctul miocardicrecent, angorul instabil, 0T' malignă, insuficien!a cardiacă severă, glaucom, traumatismeleglobului ocular, psiho#e, hipertiroidism sau utili#are de hormoni tiroidieni, porfirie.

) Hfectele secundare cele mai frecvente sunt( hipersaliva!ia, hipertonia musculară, vărsăturile,rashul, agita!ia.

Be(!dia(epiele Deprimarea centrală se instalea#ă mai lent "i este de intensitate mai micădec>t la barbiturice. 6erioada preaneste#ică este lungă, de obicei inso!ită de amne#ie.Deprimarea centrală se datore"te facilitării ac!iunii '<' la nivelul receptorilor specifici, cumarirea frecven!ei deschiderii canalelor de clor, hiperpolari#are "i inhibi!ie postsinaptică. Suntfolosite pentru sedarea intraoperatorie. 6entru grăbirea revenirii din deprimarea centrală, seadministrea#ă un antagonist %fluma#enil&

D8'H6';8ntravenos lent provoacă în *)9 minute somnolen!ă, apoi pierderea constien!ei. Do#a de induc!ieeste de A,9) A,- mgPRg i.v. 8nfluen!ea#ă pu!in circula!ia, deprimă moderat respira!ia. educeconsumul de o1igen metabolic cerebral "i flu1ul sanguin cerebral. enomene digestive

 postoperatorii rare. olosirea lui permite micsorarea do#elor de aneste#ice inhalatorii.

2$

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 21/27

Traversea#ă placenta. 6oate provoca durere "i flebită locală. Timpul de în$umătă!ire este de 9A)A ore. ;etabolismul este hepatic.

;8D'=';6oten!ă mare "i efect rapid. Hste de 9)I ori mai potent dec>t dia#epamul. Nu produce irita!ievenoasă. Comparativ cu tiopentalul, deprimă în mai mică măsură respira!ia "i circula!ia. 6roduceamne#ie retrogradă. Nu are ac!iune analge#ică. olosit ca premedica!ie, pentru sedare "i pentru

inducerea aneste#iei. Do#a de induc!ie este de A,*@) A,I mgPRg i.v HT;8D'T

Derivat de imida#ol folosit ca aneste#ic. 6roduce somn aneste#ic superficial foarte rapid %c>tevasec& "i are durată scurtă de ac!iune %*A min&. Nu are efecte analge#ice, rela1area musculară esteslabă. =a tre#ire bolnavii pre#intă deseori fenomene digestive. Hste indicat pentru induc!ie înasocierea cu analge#ice.

66=2n alchilfenol cu proprietă!i asemănătoare celor barbituricelor intravenoase. 8nduc!ie scurtă %înIA sec&. evenire rapidă cu stare confu#ivă minimă. Scade T', deprimă respira!ia, bradicardie.Hste metaboli#at hepatic în propor!ie mare, form>nd con$uga!i, care se elimină urinar. unc!iahepatică "i cea renală nu sunt afectate. Se folose"te pentru inducerea "i men!inerea aneste#iei,

 pentru sedare în vederea unor unor proceduri diagnostice, în cursul aneste#iei locale "i înunită!ile de terapie intensivă.

Eemple9 Et!midatul 5<ip!midat7; Pr!p!+!lul 5Dipri0a7; Dia(epam; Mida(!lam

=6 Ae$te(i'e pareterale itrare'tale

Cl!ralhidratDetermină în circa *@)IA min un somn apoape normal, care durea#ă I)@ ore, tre#irea este

fără fenomene secundare

're o limită de siguran ă îngustă, de aceea se evită do#ele mari, pentru a nu inhiba centriițrespiratori i vasomotoriș

Tri*r!mata!l 5A0erti"; Re'ta!l7; Bar*ituri'e Peth!tal; Epi0a

/6 Alte medi'amete utili(ate ) ae$te(ia geeral" 

I6 Tra'hili(ateleTranchili#antele, cunoscute ca an1iolitice sau ataractice, au capacitatea de lini"tire a

 bolnavului. 6rincipala lor indica!ie de administrare este combaterea sindromului an1iosmanifestat prin agita!ie psiho)motorie "i tulburări neurovegetative.

Tranchili#antele pot fi minore "i ma$ore, diferen!a între ele fiind aceea că tranchil#antelema$ore au "i ac!iune antipsihotică.

) Tranchili#antele minore sunt ben#odia#epine( Dia#epam %Valium&, lunitra#epam%oh7pnol& "i ;ida#olam %Dormicum, Versed&.

) Tranchili#antele ma$ore %neuroleptice& utili#ate în aneste#iologie fac parte din douăgrupe medicamentoase(

•  Neurolepticele fenotia#inice( Clorproma#ina, omerganul, =evomeproma#in.•  Neurolepticele ben#omorfane sunt repre#entate de Droperidol.

II6 Aalgeti'ele

'nalgeticele î"i găsesc indica!ia de administrare at>t în premedica!ie c>t "i intra "i postoperator. ;a$oritatea analgeticelor utili#ate în aneste#ie fac parte din clasa opioi#ilor.

2

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 22/27

n acela"i timp e1istă substan!e e1ogene cu ac!iune pe receptorii opioi#i. n func!ie deefectele interac!iunii cu ace"ti receptori, substan!ele opioi#ii e1ogeni pot fi(*. agoni"ti( ) se leagă de receptori "i produc efect biologic – morfina, metadona, meperidina,fentan7lulK aceste substan!e sunt utili#ate cel mai mult pentru efectul lor analgeticK9. antagoni"ti( ) se leagă de receptorii opioi#i fără să producă efect – nalo1on, naltre1onKI. mic"ti – agoni"tiPantagoni"ti – activea#ă unii receptori "i îi blochea#ă pe al!ii – penta#ocina,

 butorfanol, nalbufin, buprenorfinK au efect analgetic limitatK. antitusive – codeinaK@. antidiareice – loperamidK

Hfectele centrale ale opioi#ilor() analge#ia mai ales asupra durerii de origine viscerală) euforia sau disforia) sedarea) depresia respiratorie) suprimarea tusei) efect emetic

) mio#ă

M!r+ia repre#intă un analgetic ma$or de referin!ă, e1tras din alcaloi#ii de opiu de cătrefarmacistul german Senturner în *+A-.

'c!iunea principală a morfinei este analge#ia, iar cele secundare sunt ac!iunea psihotropă, efectul emeti#ant, depresia respiratorie, etc. Con"tien!a "i func!iile sen#oriale sunt păstrate. Stimulul dureros este recunoscut, dar modulat din punct de vedere afectiv "i făcutsuportabil. 'dministrată repetat morfina induce toleran!ă "i depende!ă cunoscută sub numele demorfinomanie.

;orfina are efect emeti#ant important prin ac!iune directă pe centrul bulbar al vomeiK poate determina reten!ie acută de urină "i determină o mio#ă importantă. Do#a de la care apar fenomene de into1ica!ie acută este de IA mg, la pacien!i care nu au de#voltat toleran!ă lamorfină. ;orfina se administrea#ă ca analgetic în aneste#iile combinate, în rahianeste#ie "i caanalgetic în perioada postoperatorie. Se poate administra subcutanat, intramuscular sauintravenos %dacă e1istă posibilitatea de prote#are ventilatorie&.

'lte substan!e analgetice morfinice sunt( tramadolul %Tramal&, alfentanilul, sulfentanilul "iremifentanilul. Mialgi 5Petidie7; Metad!a 5Sitalg!7; Piritramidul 5Dipid!l!r7

Fetailul este analgeticul ma$or cel mai frecvent utili#at în aneste#iologie. 'c!iuneaanalgetică este de *AA de ori mai mare dec>t a morfinei dar durata de ac!iune este relativ scurtă

%IA minute&. 'dministrarea de entanil determină depresie respiratorie centrală %4pacientul uităsă respire5&. Hfectul depresor respirator este antagoni#at cu Nalo1on, odată cu efectul analgetic.

Remi+etail Diferă de alte medicamente apar!in>nd aceluia"i grup prin vite#a de ac!iunefoarte rapidă "i durata foarte scurtă de ac!iune. 6oten!a remifentanilului este similară cu afentan7lului. Durata analge#iei este de apro1imativ *A minute. Nu e1istă riscul de cumulare prinadministrări repetate sau după infu#ie prelungită. emifentanilul poate produce hipotensiune "i

 bradicardie dacă se asocia#ă cu un aneste#ic volatil. 6ostoperator poate produce gre!uri "ivărsături.

Eemple9 Peta(!'ia 5F!rtral7; Nal!r+ia; Nal!!ul

III6 Relaate mu$'ulare

22

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 23/27

ela1antele musculare au fost introduse în aneste#iologie în anii *?A. Hle ac!ionea#ă lanivelul plăcii neuromusculare. 'vanta$ele practice oferite de miorela1ante sunt( abolirearefle1elor motorii "i rela1area musculaturii scheletice cu posibilitatea desfă"urării în condi!ii deconfort a actului operator.

CLASIFICARE

*. Depolari#ante( succinilcolinaK9. Non)depolari#ante(

  u durată lungă de acţiune-

%d)tubocurarină, metocurină, gallamină, pancuronium, pipecuronium, do1acurium&  u durată medie de ac iune-ț 

%atracurium, vecuronium, rocuronium&  u durată scurtă de ac iune-ț 

%mivacurium&

.6 Relaatele mu$'ulare dep!lari(ate

Su''iil'!lia 5Su1ametonium, ;7orela1in, =7sthenon& este un miorela1ant de scurtă durată%I)@ minute& care ac!ionea#ă produc>nd bloc depolari#ant la nivelul plăcii neuromusculare.Hfectul se instalea#ă la A ) @A de secunde după administrare "i se manifestă prin fascicula!iimusculare care apar succesiv la diferite grupe musculare în func!ie de vasculari#a!ia lor, urmatede instalarea unei rela1ări musculare complete. ;usculatura respiratorie este ultima care serela1ea#ă "i prima care î"i reia tonusul.

Dintre efectele secundare nedorite men!ionăm( mialgia postoperatorie determinată de fascicula!iile musculare

hiperpotasemia tran#itorie care înso!e"te fascicula!iile musculare cre"terea presiunii intraoculare cre"terea presiunii intracraniene cre"terea presiunii intragastrice.

8ndica!ia principală a administrării succinilcholinei este intuba!ia traheală în induc!ia aneste#ieigenerale, în do#e de * – *,@ mgPRgcorp.

,6 Relaatele mu$'ulare edep!lari(ate

ela1antele musculare nedepolari#ante se leagă de receptorii postsinaptici, astfel înc>t

acetilcolina nu mai poate ac!iona asupra receptorilor. Hle întră în competi!ie cu acetilcolina pentru receptorii postsinaptici "i conform legii maselor, un e1ces de acetilcolină poate deplasamolecula de rela1ant muscular nedepolari#ant de pe receptori, deci e1istă posibilitateaantagoni#ării prin administrare de inhibitori de acetilcolinestera#ă. Hste suficient "i un numar mic de receptori ocupa!i de 'ch pentru a declan"a poten!ialul de ac!iune. '"adar este necesar caun numar mare de receptori să fie ocupa!i de rela1antul muscular nedepolari#ant pentru a

 produce bloc neuromuscular %M@L ) bloc par!ialK ?9L ) bloc total&.) blochea#ă "i receptorii presinaptici, scă#>nd eliberarea de 'chK) metaboli#area "i eliminarea din organism se face prin redistribuirea drogului de la nivelul

 $onc!iunii neuromusculareK

D)tubocurarina ) produce hT' %prin eliberare de histamină& ) nu se mai folose"te actualK

23

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 24/27

metocurina, gallamina ) sunt deriva!i ai d)tubocurarinei, pu!in folosite actualK produc crestereaT' si CK6ancuronium %6avulon& ) creste T' si C, dar mai putin ca gallamina6ipecuronium %arduan& si vecuronium ) sunt deriva!i de pancuroniumKarduanul are efecte cardio)vasculare minimeK'tracurium %tracrium& ) metaboli#are prin autoli#ă %dependent de temperatură si p0&, deci nu

depinde de func!ia renală sau hepaticăK;ivacurium ) are efect de scurtă durată, asemănător succinilcolineiKocuronium ) efectul se instalea#ă rapid %ar putea înlocui succinilcolina&K

Idi'aii9%a& aneste#ie ) pentru facilitarea intuba!iei traheale, pentru obtinerea rela1ării muscularenecesare interven!iei chirurgicaleK%b& terapie intensivă ) pentru facilitarea ventila!iei mecanice controlate de lungă durată'ntagoni#area efectelor rela1antelor musculare nedepolari#ante se face prin administrarea deinhibitori de acetilcolinestera#ă care duce la acumulare de 'ch. Dar 'ch are efecte "i asupra ;%bradicardie p>na la stop cardiac, hipersaliva!ie, cresterea peristaltismului gastro)intestinal&.

'ceste efecte vor fi blocate prin administrarea de anticolinergice( atropina, glicopirolat.

Eemple9 Tu*!'uraria  5Tu*ari; Dtu*!'uraria7; Pa0ul!ul 5Pa'ur!ium7;Atra'urium 5tra'rium7; R!'ur!ium 5E$mer!7; et'6

M!it!ri(area itraae$te(i'";onitori#area în aneste#ie oferă informa!ii, care ameleorea#ă siguran!a aneste#iei "i, în acela"itimp, oferă mi$loace de a evolua func!iile organismului.;onitori#area minimă include(

*. 1igenarea %ga#ele inspirate, analitator de 9, pulso1imetria, o1igenarea s>ngelui&

9. Ventila!ia %fregven!a presiunea în căile aeriene,ventimetru&I. Circula!ia %electrocardioscopie continuă, presiunea sanguină neinva#ivă "i inva#ivă,

 pleti#mografia pulsului, palparea pulsului, presiunea venoasă centrală&.. Temperatura corpului

I'idete i a''idete ale ae$te(iei geeraleCau(ele incidentelor "i accidentelor aneste#ice sunt( efecte secundare medicamentoase nedorite,deficien!e de func!ionalitate a aparaturi, patologia individuală a pacien!ilor "i cau#e subiective.

preae$te(ie pot fi înregistrate reac!ii secundare la( morfinomimetice – depresii respiratorii "i cardio)circulatorii atropină – tahicardie, fibrila!ie atrială cu ritm rapid, decompensare cardiacă.

Tot acum pot fi înregistrate reac!ii alergice sau efectele scontate pot să nu se instale#e.

timpul idu'iei Vărsătura – la pacien!ii care au ingerat alimente sau lichide cu mai pu!in de - ore înainte

de interven!ie sau la cei cu diverse steno#e digestive . 6oate fi cau#ă de inunda!ie traheobron"icăurmată de sindrom ;endelson.

'pneea Tusea

Sughi!ul

24

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 25/27

0ipotensiunea arterială – apare de obicei la pacien!ii hipovolemici sau la cei care au primit în induc!ie medica!ie cu efect depresor asupra miocardului.

8ncidente legate de func!ionalitatea aparatului de aneste#ie( lipsa o1igenului, lipsa proto1idului de a#ot, disfunc!ionalitatea aparatului aneste#ic, defectarea laringoscopului,imposibilitatea de a intuba

H1trac!ia accidentală a unui dinte sau ruperea unei prote#e care trebuie obligatoriu

e1trase din cavitatea bucofaringiană.

timpul meierii e1istă trei cau#e ma$ore de incidente "i accidente( Disfunc!ii legate de patologia organismului( respiratorii %hipo1ia, hipercapnia, inunda!ia

traheobron"ică, pneumotora1 spontan& "i cardiovasculare %hipotensiunea arterială,hipertensiunea arterială, tulburări de ritm&

8ncidente legate de mersul interven!iei( hemoragia intraoperatorie, manevre "ocogene, po#i!ii incomode&

8ncidente legate de sonda de intuba!ie "i aparatura de aneste#ie( spargerea balona"ului,intuba!ia selectivă în special pe bronhia dreaptă, umflarea balona"ului la nivelul cor#ilor vocale,deta"area sondei de aparat, ventila!ie ineficientăK oprirea alimentării cu ga#e, b7)pass rămas

deschis cu producere de suprapresiune în circuit, antrenarea lichidului aneste#ic din vapori#or încircuit, îndoirea sau compresiunea unui tub din circuit, oprirea aparatului de ventila!ie artificială,acumulare de apă în circuit, modificare nesesi#ată a raportului de ga#e aneste#ice, blocarea unor valve, antrenarea prafului de calce sodată în arborele respirator al pacientului etc.

n timpul tre(irii( Spasmul glotic 0ipo1ia de difu#iune se datore"te trecerii prea rapide la respira!ia cu aer atmosferic după

întreruperea administrării de proto1id de a#ot. 6roto1idul de a#ot mai difu#ibil de I de ori dec>to1igenul, se acumulea#ă în spa!iul aloveolar unde înt>lnind aerul atmosferic cu o concentra!ie deM?L a#ot reali#ea#ă o scădere severă a concentra!iei de o1igen alveolar. enomenul poartănumele de efect inR "i se combate prin administrare de o1igen *AAL c>teva minute dupăîntreruperea administrării de proto1id de a#ot.

'pneea prelungită Ventila!ia ineficientă 0ipersaliva!ia Hlonga!ii, pare#e, parali#ii ale nervilor periferici %cel mai des – pare#a de nerv radial& S>ngerări ale cavită!ii bucale sau ale faringelui risonul 0ipo sau hipertensiunea arterială ecurari#area

Tre#irea înt>r#iată aringotraheite după intuba!ia traheală

n timpul aneste#iei generale sau după aneste#ie se poate instala hipertermia malig" ocomplica!ie ma$oră a aneste#iei. 8nciden!a ei este de *P*9AAA la copii "i *PAAAA la adul!i.0ipertermia malignă este determinată de ac!iunea unor factori declan"an!i pe un teren cu

 predispo#i!ie genetică. actorii declan"an!i sunt( aneste#icele volatile %halotan, enfluran,i#ofluran, sevofluran, desfluran& "i rela1antele musculare depolari#ante %succinilcolina&. 'ce"tiagen!i medicamento"i determină cre"terea concentra!iei calciului în citoplasma celulelor musculare, cu contrac!ie persistentă a acestora. Se induce o stare hipermetabolică, tahicardie,acido#ă metabolică "i respiratorie, rigiditate musculară, rabdomioli#ă, hiperpotasemie "i stop

cardiac. Cre"terea temperaturii este cel mai frecvent un semn tardiv. Tratamentul trebuie să fieenergic "i precoce. Se opresc toate aneste#icele volatile "i se administrea#ă o1igen purK

25

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 26/27

hiperventila!ie – apro1imativ de trei ori minut)volumul calculat, in$ectare intravenoasă dedantrolen sodic 9,@ mgPRgcorp. Do#ele se repetă la nevoie în func!ie de semnele clinice, cel

 pu!in pe parcursul primelor 9 de ore. Dacă dantrolenul nu este eficace se administrea#ă bicarbonat pentru tratarea acido#ei. 0iperpotasemia se tratea#ă prin administrare de gluco#ătamponată cu insulină cristalină "i calciu.

BIBLIO%RAFIE

*. ănu ă N., Canavea 8., 'neste#ia în stomatologie i chirurgia ma1ilo)facială, casa de Hditurăț ș

4Hdimpe1 – Speran a5, *??Iț

9. ănu ă N., Canavea 8., arfunRel '., <ucur '., Cioaca ., ;alita C., 'neste#ia în chirurgiaț

ma1ilo)facială i stomatologie, Hditura Na ional, 9AA?ș ț

I. 6opescu V., 'neste#ia în stomatologie, Hditura ;edicală, *?M*. 'calovschi 8. 'neste#ie clinică, edi!ia 9, 9AA.@. . 'llan 6. eed., rancine S. UudRo:it#. Clinical Cases în 'nesthesia. Ith edition. @@Ip. 9AA@.

8S<N)*I(?M+)A)I)A--9)@-. Călin ;itre. 6articularită!i în aneste#ia pediatrică. Hditura ;edicală 2niversitară 48uliu

M. 0a!ieganu5. Clu$)Napoca 9AAI.+. Co$ocaru V., Sofroni D., Tica '., Sofronie S. Conduita perioperatorie în condi!iile riscului

26

7/21/2019 anestezia generala

http://slidepdf.com/reader/full/anestezia-generala-56def28e29c20 27/27

?. chirurgical avansat. –Ch.K 9AAI*A. Co$ocaru, V.K 0otineanu, V.K Co$ocaru, D.K 2sat>i, '.K <or", ;.K u!an, V.K 2ntilă, H. =e#iunea

 pulmonară acută Psindromul de detresă respiratorie acută %=6'PSD'& la bolnavii cu patologie

chirurgicală. 2S; 4Nicolae Testemi!anu5, Catedra 'neste#iologie "i eanimatologie HC;.

Ch.( 9A**. *@-p.**. Cristea 8, Ciobanu C. hid de aneste#ie)terapie intensivă. Hd. ;ilitară 9AAI.*9. Dorel Sandesc, vidiu <endreag, ;arius 6apurică. hiduri "i protocoale în aneste#ie terapie*I. intensivă "i medicină de urgen!ă. 2; 4Victor <abe"5 Timi"oara. 9AA)9A*9.*. <romage 6. Hpidural 'nalgesia, 6hiladelphia, /< Saunders *?M+, p.I*)@.*@. errer)<rechner T. Spinal and epidural anaesthesia in the elderl7. Semin 'nesth *?+-KV(@)-*.*-. Gacob G;, =ove S. ualitative and Fuantitative morpholog7 of human sural nerve at different

ages.