Download - Analiza Socio Economica4

Transcript

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 1/88

 

REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-EST

PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALA

VOLUMUL 1

- PROFILUL REGIONAL -

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 2/88

2

Cuprins

1.  DESCRIEREA GENERALĂ A REGIUNII ...................................................... 4 

1.1 UNITĂŢI ADMINISTRATIVE, COMPONENTE ALE REGIUNII (JUDEŢE, COMUNE ŞI ORAŞE) ..............41.2 ZONE GEOGRAFICE - CARACTERISTICI PRINCIPALE : RELIEF, CLIMĂ, HIDROLOGIE ...................... 41.3 RESURSE NATURALE ALE REGIUNII............................................................................................. 61.4 CENTRE PRINCIPALE ALE REGIUNII (AMPLASARE, ACCESIBILITATE, DISTANŢE) ..........................71.5 ANALIZA COMPARATIVĂ ÎN RAPORT CU INDICATORII LA NIVEL NAŢIONAL.................................8

2.  POPULAŢIA ŞI RATA DE ACTIVITATE ..................................................... 10 

2.1 POPULAŢIA TOTALĂ ................................................................................................................. 102.2 EDUCAŢIA ŞI PROBLEMELE SOCIALE ......................................................................................... 102.3 POPULAŢIA ACTIVĂ ŞI RESURSELE FORŢEI DE MUNCĂ .............................................................. 112.4 CLASAREA FAŢĂ DE ALTE REGIUNI ........................................................................................... 11

3.  STRUCTURA ECONOMICĂ ................................................................................. 14 

3.1 ANALIZA ECONOMICĂ PE SECTOARE DE ACTIVITATE (PRIMAR, SECUNDAR, TERŢIAR) .............. 143.1.1   Activitatea în sectorul primar ......................................................................................... 14 3.1.2   Activitatea în sectorul secundar ...................................................................................... 18  3.1.3   Activitatea în sectorul ter  ţ iar .......................................................................................... 19 

3.2 ANALIZA ECONOMICĂ PE SECTOARE, RAMURI ŞI DISTRIBUŢIA TERITORIALĂ ............................ 193.3 DESCRIEREA ÎNTREPRINDERILOR-CHEIE DIN REGIUNE .............................................................. 233.4 ANALIZA SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII (IMM)......................................... 253.5 MODIFICĂRI ŞI TENDINŢE ÎN MEDIUL ECONOMIC AL REGIUNII. CONCLUZII. ............................. 26

4.  PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ.................................................................................. 27

 4.1 STRUCTURA FORŢEI DE MUNCĂ ................................................................................................ 274.2 STRUCTURA ŞOMAJULUI........................................................................................................... 284.3 FORŢA DE MUNCĂ DISPONIBILIZATĂ, NOI LOCURI DE MUNCĂ CREATE...................................... 294.4 NIVELUL VENITURILOR PE RAMURI........................................................................................... 294.5 INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ .......................................... 304.6 COMPARAŢIE CU TENDINŢELE DE PE PIAŢA NAŢIONALĂ A FORŢEI DE MUNCĂ........................... 30

5.  INFRASTRUCTURA FIZICĂ................................................................................. 33 

6.  DEZVOLTAREA RURALĂ ..................................................................................... 39 

6.1 CARACTERISTICILE ECONOMIEI RURALE ŞI MEDIULUI SOCIAL .................................................. 396.2 DOTĂRI PUBLICE (INFRASTRUCTURA SOCIALĂ), PATRIMONIU, TURISM ŞI AGROTURISM, ASPECTE

CULTURALE. ......................................................................................................................................... 416.3 AGROTURISMUL ....................................................................................................................... 42

7.  MEDIUL ÎNCONJURĂTOR .................................................................................... 44 

7.1 DESCRIEREA GENERALĂ A PROBLEMELOR DE MEDIU ÎNCONJURĂTOR....................................... 447.2 INDICATORI PENTRU EVALUAREA NIVELULUI DE DEGRADARE A FACTORILOR DE MEDIU: AER, APĂ, SOL, FLORĂ, FAUNĂ. ..................................................................................................................... 44

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 3/88

3

7.2.1   Aerul ................................................................................................................................ 45 7.2.2   Apa .................................................................................................................................. 45 7.2.3  Solul................................................................................................................................. 46  7.2.4  Flor ă  şi faună .................................................................................................................. 47  

7.3 SURSE MAJORE DE POLUARE A AERULUI, APEI, SOLULUI, EMISII, SCURGERI, CONTAMINĂRI. .... 487.3.1   Aerul ................................................................................................................................ 48  7.3.2   Apa .................................................................................................................................. 48  

7.3.3  Solul................................................................................................................................. 49 7.4 STAŢII DE TRATARE A APEI ŞI PLATFORME DE GUNOI. .............................................................. 497.5 EVALUAREA COMPARATIVĂ FAŢĂ DE TENDINŢELE LA NIVEL NAŢIONAL ÎN DOMENIUL

PROTECŢIEI MEDIULUI. CONCLUZII. ...................................................................................................... 49

8.  DISPARITĂŢI SUBREGIONALE ÎN CADRUL REGIUNII NORD – EST ..51 

8.1 ZONE CU PROBLEME ................................................................................................................. 518.2 ZONE ÎN CARE EXISTĂ OPORTUNITĂŢI SPECIFICE ...................................................................... 52

ANEXA I................................................................................................................................................. 54 

ANEXA II .............................................................................................................................................. 67 

9.  HARTI..................................................................................................................................... 88 

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 4/88

4

1. Descrierea generală a regiunii

Regiunea acoperă partea de Nord-Est al ţării şi, conform tradiţiei, este o parte dinvechea regiune istorică a Moldovei.

Geografic, regiunea se învecinează la Nord cu Ucraina, la Sud cu judeţele Galaţi şiVrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu jude ţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud (Regiunea Nord-Vest) şi judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (Regiunea

Centru) –prezentare Harta I.Având o bogată tradiţie istorică, culturală şi spirituală, regiunea înfăţişează tabloul

 îmbinării tradiţiei cu modernul, a trecutului cu prezentul, pentru valorificarea poten ţialuluiresurselor umane, infrastructurii industriale, turismului şi de zonă curată ecologic.

1.1 Unităţ i administrative, componente ale regiunii (jude ţ e, comune şi oraşe)

Regiunea Nord-Est este alcătuită din şase judeţe (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ,Suceava, Vaslui), care însumează o suprafaţă de 36.850 kmp şi o populaţie de 3.807.455locuitori, situându-se, din acest punct de vedere, pe primul loc între cele opt regiuni ale ţării.

Ca întindere, regiunea acoperă 15,46% din suprafaţa totală ţării de 238.391 kmp,cele mai întinse judeţe fiind Suceava, cu o suprafaţă de 8.553 kmp şi Bacău, cu 6.421kmp.Distanţa până la capitala ţării, Bucureşti, este de 349 km (Harta II).

Unităţile administrative componente ale regiunii sunt prezentate în Anexa II,tabelele 1.1-1.4, precum şi în tabelul de mai jos:

JUDEŢUL Suprafaţatotală (kmp)

Numărullocuitorilor

(la 1 ian. 1999)

Număruloraşelor şi

municipiilor

din care:municipii

Numărulcomunelor

BACĂU 6.621 750.747 8 2 79BOTOŞANI 4.986 462.128 4 2 68IAŞI 5.476 831.282 4 2 85NEAMŢ 5.896 584.954 4 2 70SUCEAVA 8.553 713.782 8 4 90VASLUI 5.318 464.562 4 3 71TOTALREGIUNE 36.850 3.807.455 32 15 463

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

1.2  Zone geografice - caracteristici principale : relief, climă , hidrologie

Regiunea este caracterizată printr-o îmbinare armonioasă între toate formele derelief, 30% o reprezentând-o munţii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podişului şicâmpiei. Această ultimă formă de relief ocupă peste 70% din suprafaţă în judeţele Botoşani,Vaslui şi Iaşi.

O secţiune longitudinală asupra regiunii, se prezintă sub forma unei pante carecoboară dinspre Vest spre Est, cu numeroase variaţii.

La Vest, Munţii Carpaţi stau ca un zid cu înălţimi apropiate de 2000 m în Nord (Vf.Pietrosu, Vf. Rarău, Vf. Giumalău, Vf. Ocolaşu Mare, Vf. Haşmaşu Mare) şi cu o scădere de

 înălţime spre Sud (Munţii Ciuc, Munţii Trotuşului şi, în mică măsură, Munţii Vrancei).

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 5/88

5

În centru, întâlnim Subcarpaţii, cu înălţimi cuprinse între 7-800 m, care înconjoară munţii ca un brâu strâns. În continuare, jumătatea estică este împărţită în două mari zone:Câmpia Moldovei, în partea nordică şi Podişul Bârladului, în partea de Sud.

Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscută şi sub numele de Podişul Suceveicu o înălţime medie de 500 metri şi este faimoasă pentru “obcinele” sale (uşoare ondulaţii alereliefului, ca un lanţ de unde pietrificate).

Principalele altitudini muntoase ale regiunii :

Denumireavârfului muntos

Denumireamasivuluimuntos

Judeţul Altitudinea vârfului( m)

Pietrosu Căliman Suceava 2.100Ocolaşu Mare Ceahlău Neamţ 1.907Toaca Ceahlău Neamţ 1.900Budacu Bistriţa Neamţ,

Suceava1.859

Giumalău Rarău Suceava 1.857

Rarău Rarău Suceava 1.651Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

•  ClimaDiferitele tipuri de relief creează zone climatice cu diferenţe semnificative intre cele

muntoase şi cele de deal şi de câmpie.În zona muntoasă a regiunii (zona vestică a judeţelor Suceava, Neamţ şi Bacău),

climatul este continental moderat, cu veri răcoroase şi ierni bogate în precipitaţii sub formă deninsoare.

În zona subcarpatică de dealuri şi câmpie (părţile estice ale judeţelor Suceava,Neamţ, Bacău precum şi întreg teritoriul judeţelor Botoşani, Iaşi, Vaslui), climatul este

continental, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni reci şi de cele mai multe ori fără zăpadă.Temperatura medie anuală a aerului este de 2 ºC în zona de munte şi de 9 ºC în

zona subcarpatică de dealuri şi câmpie.Regimul temperaturii aerului este redat în Anexa I, tabelul 1, iar tabloul

precipitaţiilor este prezentat în Anexa I, tabelul 1.2.

•  HidrologieRegiunea este străbătută de un număr de opt cursuri importante de apă, care se

repartizează pe direcţia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului

(42.890 kmp) şi Prutului (10.990 kmp). Acesta din urmă, se constituie în graniţă naturală cuRepublica Moldova, pe o distanţă de cca. 680 km.

Multe din cursurile de apă ale regiunii au beneficiat de ample lucrări de amenajărişi regularizare.

Pe râul Bistriţa s-a amenajat încă din anii '70 o “salbă” de şapte microhidrocentraleşi cel mai mare lac de acumulare al regiunii (Bicaz-Neamţ), cu un volum la nivel normal deretenţie de 1.130 mil.mc.

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 6/88

6

1.3  Resurse naturale ale regiunii

•  SoluriPeste 60% din suprafaţa totală a regiunii o reprezintă suprafaţa agricolă iar 28,1%

o reprezintă pădurile. Aceste bogăţii ale solului au permis dezvoltarea în regiune a unormeserii tradiţionale, ca agricultura(culturi cerealiere, cultura cartofului şi a sfeclei de zahărfiind practicate în toate judeţele, viticultura-judeţele Vaslui, Bacău şi Iaşi, pomicultura-judeţele

Iaşi, Suceava şi Neamţ) şi exploatarea şi prelucrarea lemnului-judeţele Suceava, Neamţ  şiBacău.

•  SubsolulRegiunea dispune de următoarele resurse ale subsolului:1) manganul : Dadu, Ciocăneşti-Oarţa, Vatra Dornei, Iacobeni, Şaru Dornei,

Broşteni - comune din judeţul Suceava;2) sulfuri polimetalice : Cârlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea,

Leşul Ursului - comune din judeţul Suceava;3) ape minerale carbogazoase : Neagra Şarului, Şaru Dornei, Vatra Dornei, Poiana

Negrii, Dorna Cândreni, Poiana Stampei, Coşna, Dornişoara-judeţul Suceava, Oglinzi,

Băltaţeşti – comune din judeţul Neamţ;4) ape minerale sulfuroase  şi feruginoase : Strunga, Nicolina Iaşi-judeţul Iaşi,Brânceni, Murgeşti, Pungeşti, Gura Morii - judeţul Vaslui, Băile Slănic, Moineşti, Târgu Ocna,Poiana Sărată, Sărata-Bacău - judeţul Bacău;

5) materiale de construc ţ ii :- calcare : Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Botuş-judeţul Suceava, Bicaz Chei -

 judeţul Neamţ, Bărbăteşti, Costeşti, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judeţul Iaşi,Darabani, Ştefăneşti, Lipceni - judeţul Botoşani, în Vaslui se găsindu-se, cu precădere, pemalurile râurilor;

-argile : Bistriţa, Timişeşti, Taşca, Girov, Ozana-judeţul Neamţ, Vlădiceni - judeţulIaşi, Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihăileni, Botoşani - judeţul Botoşani, Doftana, Măgura,

Călugăra - judeţul Bacău;-gresii : Tarcău - judeţul Neamţ, Coşula, Tudora, Hudeşti - judeţul Botoşani , înVaslui se găsesc gresii şi nisip pe malurile râurilor, Ghimeş Făget şi la Est de zona SlănicMoldova - judeţul Bacău, Solca Plătinoasa - judeţul Iaşi;

-gipsuri : Miorcani, Darabani - judeţul Botoşani, Perchiu Oneşti - judeţul Bacău;-nisipuri : Miorcani, Hudeşti - judeţul Botoşani, Lespezi - judeţul Iaşi, Cornăţel,

Urecheşti Gârleni, Orbeni - judeţul Bacău;6) turba : Poiana Stampei - judeţul Suceava, Dersca - judeţul Botoşani;7) sare : Cacica - judeţul Suceava, Moineşti, Sărata, Târgu Ocna - judeţul Bacău.8) z ăc ământ de sulf  în Masivul Căliman;9) z ăc ăminte de şisturi bituminoase  la Tazlău-Neamţ;

10) c ărbune brun  în Bazinul Dărmăneşti;11) gaze naturale  la Tazlău-Oituz - judeţul Bacău şi Tazlău, Roman - judeţulNeamţ.

În regiunea Nord-Est, există zone cu tradiţie în exploatarea minieră - zonaBucovina - judeţul Suceava, şi Moineşti-Comăneşti - judeţul Bacău, precum şi în exploatareazăcămintelor de sare şi apelor minerale-Cacica şi, respectiv, Vatra Dornei - judeţul Suceava.

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 7/88

7

1.4 Centre principale ale regiunii (amplasare, accesibilitate, distan ţ e)

• Principalele centre urbane ale regiunii sunt indicate în Harta I.

Oraşul Iaşi, denumit şi capitala Moldovei istorice, este “sufletul” învăţământuluiuniversitar românesc cu cele şapte instituţii de învăţământ superior. În el se află cel mai marelăcaş de cult ortodox din România - Catedrala Mitropolitană (1840-1880) şi Grădina Botanică,

care cuprinde în cele 12 sectoare, specii floristice rare de pe tot Globul.Tot aici, estedezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial,reprezentat în majoritatea ramurilor sale.

În Bacău, se concentrează o gamă diversificată de întreprinderi din sectorulindustrial, infrastructura afacerilor, servicii bancare, precum şi numeroase institute de

 învăţământ de stat si particulare.Oraşul Piatra-Neamţ, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Crăciun,

situat în apropierea masivului Ceahlău, acest adevărat “Olimp al Moldovei”, nu este numai orăscruce de drumuri turistice ci şi un important obiectiv industrial şi turistic, el deţinând maimulte monumente valoroase.

Prin aspectul său de astăzi, Suceava este un oraş plăcut şi interesant şi un

important obiectiv turistic, în special prin vechile monumente ce amintesc de trecutul săuglorios ca cetate de scaun a Moldovei istorice.Oraşul Slănic Moldova este cunoscut sub denumirea de “Perla Moldovei”, fiind una

dintre cele mai renumite staţiuni balneare din ţară (beneficiază de peste 20 izvoare cu apă minerală, comparate ca valoare de către specialişti cu cele de la Karlowy-Vary).

• Accesul la principalele centre ale regiunii.o Pe direcţia Nord-Sud, se desfăşoară importante artere rutiere şi de

cale ferată care susţin cea mai mare parte din traficul de marfă  şicălători:

o Bucureşti-Suceava-Siret (punct de control şi trecere a frontierei) –

drumul internaţional E85, cu ramificaţie din Suceava spre Budapesta,pe drumul internaţional E576;o Bacău – Braşov – Piteşti drumul internaţional E577(care face

legătura cu drumul internaţional E70 Craiova – Vidin - Scopje);o Bucureşti-Bârlad – Albiţa - Chişinău - drumul internaţional E581 care

străbate judeţul Vaslui.o Regionala CF Iaşi cu rutele Bucureşti – Bacău – Suceava – Siret –

Ucraina- magistrala 500 şi Bucureşti - Iaşi – Ungheni - RepublicaMoldova – magistrala 600.

• Accesul aerian în regiune este asigurat de aeroporturile:o Bacău - judeţul Bacău - intern şi internaţional;o Iaşi - judeţul Iaşi - intern şi internaţional;o Suceava – judeţul Suceava – intern (zboruri utilitare);o Distanţele rutiere între principalele centre ale regiunii şi faţă de

Bucureşti (Harta II):- km -

Bacău Botoşani Iaşi Piatra-Neamţ Suceava Vaslui BucureştiBacău - 193 130 58 151 83 294Botoşani 193 - 187 145 42 258 499Iaşi 130 187 - 139 145 71 430

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 8/88

8

Piatra-Neamţ 58 145 139 - 103 129 354Suceava 151 42 145 103 - 216 457Vaslui 83 258 71 129 216 - 359

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

1.5  Analiza comparativă în raport cu indicatorii la nivel na ţ ional 

Regiunea se situează pe ultimul loc în România în privinţa produsului intern brut(PIB) şi a indicelui de dezvoltare umană (IDU).

Situaţia comparativă cu celelalte regiuni şi cu media la nivelul României esteredată în tabelul următor:

Regiunistatistice

Produsul internbrut pe locuitor

(dolari SUA)1996

Speranţade viaţă la

naştere(ani)

1994-1996

Gradul dealfabetizarea populaţiei

adulte %1996

Rata brută decuprindere întoate nivelelede învăţământ

1996/1997

Indiceledezvoltarii

umane(IDU)1996

ROMÂNIA 4244 69,1 97,0 62,0 0,758

REGIUNEA 1-NORD-EST

3256 69,0 96,9 58,6 0,699

REGIUNEA 2-SUD-EST

4270 68,9 97,0 58,6 0,7554

REGIUNEA 3-SUD

3866 68,7 95,0 56,9 0,724

REGIUNEA 4-SUD VEST

3900 69,4 95,5 61,2 0,736

REGIUNEA 5-VEST

4996 68,1 97,8 63,8 0,797

REGIUNEA 6-NORD-VEST

3981 68,2 97,2 62,1 0,739

REGIUNEA 7-CENTRU

4526 69,8 98,5 60,5 0,779

REGIUNEA 8-BUCUREŞTI

6090 69,5 98,9 82,1 0,888

Sursa: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998

Ceilalţi indicatori ai dezvoltării umane în profil teritorial sunt redaţi în Anexa I,tabelul 1.3.Regiunea se confruntă cu o puternică regresie economică, fapt evidenţiat prin

produsul intern brut (PIB) inferior cu 22% celui naţional (3.256 USD) şi existenţa unui procentmare de forţă de muncă care nu mai beneficiază de alocaţii de şomaj, 52,38% faţă de 29,8%la nivel naţional. Cifra reală a populaţiei neocupate este afectată de numărul mare depersoane care a emigrat în perioada anilor 1990-1998 (Anexa II, tabelul 1.12).

Datele furnizate de ultimul rensământ efectuat de Comisia Naţională de Statistică,indică existenţa în regiune a unei ponderi 3,8% din populaţie fără acces la electricitate (faţă de 2,0% - media României) şi o pondere de 60,15% din populaţie fără acces la instalaţii dealimentare cu apă (faţă de 45,6% - media României).

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 9/88

9

Concluzii

Cu o suprafaţă totală de 36.850 kmp şi un număr de 3.807.455 locuitori,regiunea Nord-Est este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României.

Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care se pretează unei game largide culturi agricole şi zone de munte cu peisaje spectaculoase favorabile dezvoltăriiturismului.

Regiunea are puncte de frontieră cu Republica Moldova şi Ucraina(rutier şiCF) şi trei aeroporturi civile(Bacău, Iaşi şi Suceava).Sub aspect climatic, regiunea se încadrează în climatul temperat continental.Regiunea are o reţea hidrografică extinsă, uniform distribuită în tot teritoriul.44,4% din populaţia regiunii este concentrată în centrele urbane, cel mai

mare fiind municipiul Iaşi, cu 348.399 locuitori.Conform indicelui de dezvoltare umană  şi a PIB, regiunea se situează pe

ultimul loc în România, fiind considerată zona cu nivelul cel mai ridicat de sărăcie. 

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 10/88

10

2. Populaţia şi rata de activitate

 2.1  Popula ţ ia total ă 

La 1 ianuarie 1998, populaţia totală a regiunii Nord-Est era de 3.785.530 locuitori,reprezentând 16,7% din populaţia totală a ţării, ajungând la 1 ianuarie 1999 la 3.807.455locuitori. Din acest punct de vedere, regiunea Nord-Est ocupă locul întâi pe ţară.

Populaţia regiunii se concentrează în 32 centre urbane şi 463 comune formate din2.421 sate. Densitatea teritorială este de 6,6 sate/1000kmp şi 0,9 oraşe/1.000kmp faţă de 5,5sate/1000 kmp şi 1,1 oraşe/1000 kmp, la nivel naţional(Anbexa II, tabelele 1.1, 1.2, 1.3).

Mărimea satelor este în general medie şi mică, cu o populaţie medie de 870locuitori(Anexa II, tabelele 1.4, 1.5).

Ponderea populaţiei urbane în populaţia totală este de 44,3%, în timp ce populaţiarurală reprezintă 55,6% (superioară cu 10% situaţiei existente în celelalte regiuni - Anexa II,tabelele 1.6, 1.7, 1.8). Conform Anuarului Statistic al României, 1998, jude ţele cu cea mainumeroasă populaţie din cadrul regiunii sunt Iaşi (823.735 locuitori) şi Bacău (746.131locuitori), la polul opus situându-se judeţele Botoşani (460.115 locuitori) şi Vaslui (460.840locuitori).

Pe total regiune, proporţia dintre sexe se poate aprecia ca fiind echilibrată,ponderea cea mai mare deţinând-o populaţia feminină 50,54% (Anexa II, tabelul 1.9 ).

Din punct de vedere etnic, populaţia regiunii Nord-Est prezintă un grad înalt deomogenitate. După datele recensământului din 1992, din totalul populaţiei, 98,4% reprezintă românii, 0,1% maghiarii, 0,7% romii, 0,1% ruşii-lipoveni, iar 0,6% alte etnii (Anexa II, tabelul1.11).

Din punct de vedere confesional, marea majoritate a populaţiei regiunii de Nord-Esteste de religie ortodoxă (91,04%), aspect care se află într-o strânsă corelaţie cu structuraetnică. Celelalte religii deţin ponderi mai mici, după cum urmează: romano-catolică 5,93%,penticostală 1,12%, adventistă 0,31% şi alte religii 1,58%.

 2.2  Educa ţ ia şi problemele sociale

Factorul esenţial în dezvoltarea unei economii naţionale, ca şi a unei regiuni, îlreprezintă capitalul uman. Deşi este dificil de cuantificat şi reprezintă în sine un conceptcontroversat, capitalul uman ar putea să includă resursele umane cu un anumit nivel deeducaţie.

Regiunea Nord-Est dispune de un sistem de învăţământ care asigură o educaţie şio formare profesională adecvată tuturor nivelurilor de pregătire,

La începutul anului şcolar 1997-1998, numărul celor cuprinşi într-o formă de învăţământ era de 809.173, ceea ce reprezintă 21,37% din totalul populaţiei regiunii (Anexa II,tabelul 1.13, 1.14).

Regiunea Nord-Est cuprinde toate tipurile de învăţământ, cu dezvoltareacorespunzătoare. În cele trei centre universitare: Iaşi, Bacău, Suceava există 10 universităţi,unde învaţă peste 42.000 studenţi şi predau 3500 cadre didactice.

Aceste date demonstrează existenţa unei tradiţii pedagogice în regiune şi a uneipreocupări continui pentru instruirea generaţiei viitoare la cele mai înalte standarde.

În ceea ce priveşte rata criminalităţii, la nivel de regiune aceasta este superioară mediei pe ţară, respectiv, 505 persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori, faţă de 496persoane condamnate la nivel naţional (Anexa I, tabelul 2.1).

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 11/88

11

Având în vedere că populaţia majoritară este de etnie română (98,4%) există relaţiide bună înţelegere între naţionalităţile coabitante.

 2.3  Popula ţ ia activă şi resursele for ţ ei de muncă 

Populaţia activă a regiunii Nord-Est la 1 ianuarie 1998 era de 1.644.700 persoanedin care 201.000 şomeri şi 1.443.700 populaţie ocupată.

Din punct de vedere al statutului profesional, salariaţii deţin ponderea cea maimare în cadrul populaţiei active (63,86%), urmând lucrătorii pe cont propriu (24,38%), membriiasociaţiilor cooperatiste (3,22%), lucrătorii familiali neremuneraţi (2,55%) şi patronii (0,58%)

( Anexa I, tabelul 2.2).Conform datelor ultimului recensământ, gradul de alfabetizare a populaţiei la

nivelul regiunii este de 96,3%, cu următoarele diferenţe pe judeţe: Iaşi, Neamţ şi Suceava –97,1%, Bacău – 96,1%, Botoşani, Vaslui - 95,1% (Anexa I, tabelul 1.3) .

Acest indicator reflectă principalele procese care au avut loc în domeniul ridicării şidiversificării nivelului de instruire a populaţiei, repartizat la nivel de regiune astfel: 3,57%

 învăţământ superior, 0,33% şcoală postliceală, 1,1% şcoală de maiştri, 14,4 %şcoală profesională, 14,9 %liceu, 33,2% gimnaziu, 28,1 şcoală primară şi 4,4% fără şcoală (Anexa II

tabelul 1.13, 1.14).

Populaţia activă de sex feminin din cadrul regiunii depăşeşte media pe ţară (46,70% faţă de 44,73%), în timp ce populaţia activă de sex masculin se situează sub medianaţională (53,30% faţă de 55,27%).

 2.4 Clasarea fa ţă de alte regiuni

Regiunea are o densitate medie a populaţiei de 1151,5 locuitori/kmp în mediulurban şi 61,5 locuitori/kmp în mediul rural, cu o densitate medie de 103,3 locuitori/kmp,situându-se astfel la un nivel superior mediei pe ţară (95,7 locuitori/kmp).

Din punct de vedere etnic, regiunea Nord-Est este una din cele mai omogene zoneale ţării: românii reprezintă 98% din totalul populaţiei, faţă de 89,4%, media naţională.

În patru din cele şase judeţe, mai mult de 92% populaţia este ortodoxă; doar înBacău şi Neamţ există un număr semnificativ de credincioşi romano-catolici (10% şi respectiv17% din populaţia judeţului).

Pentru o evaluare mai detaliată a caracteristicilor demografice ale regiunii s-auanalizat o serie de indicatori: populaţia pe grupe de vârstă, sporul natural şi mortalitateainfantilă (Anexa I, tabelul 2.3 şi 2.4 şi Anexa II, tabelul 1.10). Global, se poate observa că 

regiunea este caracterizată printr-o populaţie mai tânără decât media naţională.

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 12/88

12

Sporul natural în regiunea Nord-Est este 1,8/1.000 locuitori, fiind singura regiunecare înregistrează o creştere pozitivă, comparaţia cu celelalte regiuni fiind redată în Anexa I,tabelul 2.5.

Structura pe sexe şi pe grupe de vârstă a populaţiei la nivel global, pe regiuni,evidenţiază o repartizare echilibrată a populaţiei în regiunea Nord-Est (Anexa II, tabelul 1.10).

Din total, ponderea populaţiei tinere cuprinsă între 15-34 ani este reprezentativă (32,1%), dar se observă şi un procent mai ridicat al populaţiei îmbătrânite, cu vârstă de 65 anişi peste, 12,5% din total situându-se la acest nivel (max. înregistrează judeţul Botoşani cu14,6%).

Cu toate că sporul la nivel naţional înregistrează valori negative, judeţelecomponente ale regiunii se caracterizează prin tendinţe pozitive ale indicatorilor vieţii, atât în

mediul urban cât şi în cel rural, fapt care este contrabalansat de o rată a mortalităţii infantilesuperioară cu 4,3‰ mediei pe ţară.

Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele, în anul şcolar 1997-1998, erade 809.173 persoane (17,43% din totalul pe ţară), depăşind din acest punct de vedere toatecelelalte regiuni.

- Mii elevi -Nr.crt.

Regiune Total Preşcolar Primar şigimnazial

Liceal Profesio-nal şi deucenici

Postlicealşi de

maiştri

Superior

1. Nord-Est 809,2 114,9 477,6 112,9 48,2 12,8 42,62. Sud-Est 582,6 77,8 344,2 96,0 33,1 10,5 20,9

3. Sud 633,0 86,9 382,0 108,1 32,4 10,9 12,54. Sud-Vest 473,1 67,7 265,9 87,1 21,6 11,4 19,25. Vest 423,0 57,8 222,8 69,9 21,1 7,2 44,16. Nord-Vest 614,0 94,9 326,7 96,2 33,5 11,5 51,17. Centru 562,2 85,3 299,7 97,8 33,7 11,7 33,88. Bucureşti 546,1 37,9 240,7 97,8 23,4 9,9 136,39. România 4643,3 623,5 2559,7 765,9 247,2 86,3 360,6

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

Sporul natural pe regiuni

-4,4 -1,1

-2,1

-3,6

-3,2

-3,3

-1,3 1,8

-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucuresti

nou nascuti/1000 locuitori

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 13/88

13

Învăţământul preuniversitar este reprezentat de şcoli şi licee de cultură generală,industriale, cu profil economic, agricol, sanitar, pedagogic şi de artă, unde învaţă 590.583elevi (15,5% din populaţia regiunii).

Regiunea de Nord-Est dispune de zece institute de învăţământ superior de stat deprestigiu, unde studiază peste 42.000 studenţi, în trei centre universitare (Iaşi, Bacău,Suceava). Învăţământul superior a cunoscut o creştere importantă după 1989. Dacă pentru

 învăţământul tehnic, s-a înregistrat o reducere continuă a opţiunilor, pentru celelalte instituţii

de învăţământ superior, s-a înregistrat o creştere a cererii, în special pentru cele de profileconomic, pedagogic, medico-farmaceutic şi juridic. S-au înfiinţat noi secţii de specializare,precum: inginerie civilă în limbile engleză  şi franceză, ingineria mediului, mecatronică,inginerie biochimică, agromontanologie.

Sub aspect educaţional general, având în vedere creşterea cheltuielilor îndomeniul educaţiei postliceale şi învăţământului superior, cât şi scăderea mare a participăriipopulaţiei şcolare la nivelurile inferioare, se constată o diminuare a capitalului educaţional algeneraţiilor viitoare.

Regiunea dispune de un personal cu vastă experienţă (15-20 ani activitate) îndomeniul industriei, în special al industriei prelucrătoare, în activităţi financiare, bancare şi deasigurări, tranzacţii imobiliare, învăţământ şi asistenţă socială, peste 30% din totalul populaţiei

active fiind angajat în aceste sectoare.Tinerii cu studii medii şi superioare, proaspăt absolvenţi, sunt angajaţi în special însectoare ca: industrie, agricultură, construcţii, hoteluri şi restaurante, administraţie publică.

În sectorul populaţiei cu vârstă cuprinsă între 25-34 ani, repartiţia pe activităţieconomice pune accent pe industria extractivă  şi prelucrătoare, construcţii, tranzacţiiimobiliare, sănătate şi asistenţă socială.

Cu un număr mediu de salariaţi de 766,885, regiunea ocupă 13,7% din totalul lanivel naţional, ei fiind repartizaţi în agricultură(46%), în industrie(23%), din care, în industriaprelucrătoare (87%), în comerţ(8%), construcţii(4%), cca. 1% salariaţi lucrând în domeniulsilviculturii, exploatării forestiere şi economiei vânatului, domenii specifice regiunii (Anexa II,tabelul 2.2).

Concluzii

Regiunea Nord-Est deţine numărul cel mai mare de locuitori, având, lasfârşitul anului 1997, 3.785.530 locuitori (respectiv 16,7% din populaţia totală a ţării) -cf. Anuarului Statistic al României, 1998.

Mediul rural concentrează cea mai mare parte a populaţiei regiunii (55,7%),restul de 44,3% din populaţia urbană fiind puternic concentrată în marile oraşe.

Din punct de vedere etnic, populaţia regiunii Nord-Est prezintă un grad înaltde omogenitate (98,4% români), marea majoritate fiind de religie ortodoxă, cu orepartizare echilibrată pe sexe.

Regiunea dispune de o reţea de învăţământ complexă care asigură pregătireaprofesională la toate nivelele de pregătire, gradul de alfabetizare fiind de 96,3%. Învăţământul superior este bine reprezentat în cele trei centre, Iaşi, Bacău şi

Suceava, în care se desfăşoară majoritatea activităţii de cercetare-dezvoltare.Regiunea dispune de un personal cu vastă experienţă (15-20ani activitate) în

domeniul industriei şi în special al industriei prelucrătoare, în activităţi financiare,bancare şi de asigurări, tranzacţii imobiliare, învăţământ şi asistenţă socială, peste 30%din totalul populaţiei active fiind angajat în aceste sectoare. 

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 14/88

14

3. Structura economică 

Condiţiile geografice şi istorice au determinat o serioasă rămânere în urmă dinpunct de vedere socio-economic a regiunii de Nord-Est.

Caracteristica economică a anilor '60 era preponderenţa agrară, nivelul de trai fiindfoarte scăzut.

În perioada 1965-1985, s-a efectuat o industrializare forţată în regiune, în scopulredresării situaţiei economice, prin achiziţionarea de capacităţi de producţie de concepţiemodernă, la nivelul ţărilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale,calificarea forţei de muncă şi formarea unui număr mare de specialişti.

Dezvoltarea industrială nu a fost însă corectă (ca şi concept), aceasta având uncaracter programat, mult prea diversificat şi fără să  ţină cont de condiţiile specifice şi deresursele naturale, energetice, de mediu, etc.

Managementul defectuos, datorat reticenţei la implementarea sistemului deasigurare a calităţii producţiei şi produselor, a strategiei de dezvoltare a întreprinderilor, aaplicării legilor de marketing în promovarea produselor, împreună cu pierderea pieţelor dedesfacere şi reducerea nivelului de competitivitate a produselor, coroborate cu lipsa

resurselor de menţinere a investiţiilor au determinat o scădere industrială accentuată după 1989, cu implicaţii grave asupra dezvoltării regiunii în toate celelalte domenii.

 3.1  Analiza economică pe sectoare de activitate (primar, secundar,

 ter ţ iar)

3.1.1 Activitatea în sectorul primar

Regiunea dispune de un important potenţial agricol şi silvic:

Judeţul Suprafaţa agricolă (%)

Păduri(%)

Bacău 48,0 42,2Botoşani 77,8 11,5Iaşi 68,6 17,9Neamţ 48,2 44,1Suceava 40,9 53,4Vaslui 72,8 15,8

Judeţele cu suprafaţa agricolă cea mai extinsă din regiune sunt Botoşani (77,8%)şi Vaslui (72,8%) , ele având peste 50% din totalul populaţiei ocupate, în agricultură. Cele mai

 întinse suprafeţe împ

ădurite sunt în jude

ţele Suceava (53,4%)

şi Neam

ţ(44,1%) care au

 împreună peste 10.000 salariaţi în silvicultură, exploatare forestieră  şi economia vânatului

•  Agricultura

Agricultura este cea mai răspândită activitate pe teritoriul României, găsind condiţiipropice pentru desfăşurarea sa în Moldova. Ca activitate umană specializată, agriculturacuprinde nu numai sfera producţiei, ci şi părţi din distribuţia bunurilor şi serviciilor agricolenecesare satisfacerii nevoilor de ansamblu de populaţie.

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 15/88

15

Deşi regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol, această resursă nu poate fi valorificată, productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori:

- relieful regiunii, varietatea acestuia;- calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilor de sol,

fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi de suprafaţă: CâmpiaRomână, Câmpia de Vest sau Podişul Transilvaniei;

- exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha), datorită fărâmiţării fondului funciar, ca urmare a punerii în proprietate privată asuprafeţelor prin Legea Nr. 18/1991.

- nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă se realizează pe loturi de cel puţin 50ha/1tractor;

- forţă de muncă îmbătrânită (mai mult de 28% din populaţia rurală are peste 60ani), iar tineretul migrează către centrele urbane;

- gradul mare de sărăcie a proprietarilor, care întâmpină mari dificultăţi înrealizarea

- culturilor şi creşterea animalelor;- lipsa unui management performant în domeniu;

- lipsa sprijinului din partea statului pentru susţinerea agriculturii;- lipsa capitalului pentru restructurarea şi modernizarea agriculturii;

Relieful deluros, în pantă, al regiunii (cca. 50%) este supus eroziunii şi alunecărilorde teren, fiind afectate astfel suprafeţe întinse: în judeţul Botoşani peste 15.000 ha degradate,

 în judeţul Vaslui peste 89.000 ha, având un teren fragmentat în văi largi, judeţul Suceava are85.114 ha afectate de alunecări de teren, în judeţul Bacău, pe malul stâng al Siretului cca.46.000 ha sunt degradate, iar în judeţul Neamţ, 68.000 ha.

Lucrările de combatere a eroziunii terenurilor se efectuează pe suprafeţe reduse încomparaţie cu cele degradate, datorită costurilor mari şi a utilajelor insuficiente (Anexa I,

tabelul 3.1).Parcelarea excesivă a terenurilor şi reducerea cu o treime a parcului de maşini şi

tractoare agricole au făcut ca potenţialul agricol al regiunii Nord-Est să nu poată fi valorificat,fapt ce are influenţă directă asupra producţiei agricole şi a veniturilor populaţiei. Din punct devedere al mecanizării lucrărilor agricole, pentru un tractor revin în medie 105 ha de exploatat,ceea ce implică producţii scăzute la hectar şi costuri ridicate pentru lucrările agricolemecanizate .

Parcul de tractoare şi maşini agricole în sectorul de stat (S) şi privat (P) dinregiunea Nord-Est în anul 1997(buc.):

JudeteMaşini agr.

Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui RegiuneN-E

Tractoare agricole S 2613P 2203

28001772

355209

21991848

33582407

36972110

1822412439

Pluguri pentrutractor

S 1847P 1610

21011453

218138

16711456

24941783

25921515

128859200

Cultivatoaremecanice

S 260P 189

1193872

5226

248189

386145

575271

31841930

Semănători S 872 1215 118 778 637 1350 6032

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 16/88

16

mecanice P 736 742 63 659 337 752 3865Maşini de stropit –prăfuit

S 156P 81

9824

346

133103

23571

24962

1215407

Combineautopropulsate

S 517P 409

844413

6931

465411

604273

757309

38842125

Prese pentrubalotat paie şi fân

S 140P 98

358117

235

161107

15517

403139

1454531

Suprafaţa arabilă la 1 tractor fizic S 70P 80 104148 710 7788 5371 74118 74100Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998.

Este semnificativă disparitatea dintre suprafaţa arabilă deţinută de producătoriiparticulari (89%) şi dotarea tehnică precară, în comparaţie cu suprafaţa deţinută de societăţileagricole de stat, care au un parc agricol adecvat, cu menţiunea însă că nu există dateprecise cu privire la gradul de uzură a acestuia.

Redăm în continuare fondul funciar de care dispune Regiunea Nord-Est înfuncţie de modul de folosinţă( Anexa I, tabelul 3.2).

Nivelul global al producţiei agricole indică producţii mici la hectar la principaleleculturi, situând regiunea Nord-Est pe locul 8 în ierarhia naţională.

Prin exprimarea procentuală a producţiei agricole din 1997 faţă de anul precedent(1996), la unele tipuri de culturi s-au înregistrat creşteri, iar la altele, producţii mai mici, caurmare a influenţei factorilor de mediu şi a celor tehnologici(Anexa I, tabelele 3.3 şi 3.4).

Ca urmare a distrugerii instalaţiilor de aducţiune şi pompare din cadrul sistemelorde irigaţii, suprafeţele dotate cu instalaţii de irigaţii însumează 135.441 ha pe total regiune(Bacău 20.920 ha, Botoşani 20.234 ha, Iaşi 50.433 ha, Neamţ 10.414 ha, Suceava 3.778 ha,Vaslui 29.662 ha), suprafeţele efectiv irigate fiind de fapt chiar mai mici.

Deoarece culturile furajere sunt în mare parte dependente de chimizare şi irigaţii,s-a diminuat şeptelul cu peste 30%, datele raportate evidenţiind că peste 90% din numărulde animale se află în posesia producătorilor privaţi, iar sectorul de stat, care deţinea unsistem zootehnic industrial, este astăzi practic distrus datorită desfiinţării majorităţiicomplexelor avicole, îngrăşătorilor şi fermelor (Anexa I, tabelul 3.5).

Agricultura privată se caracterizează printr-o excesivă fărâmiţare a terenurilordatorită punerii în posesie prin Legea Nr. 18/1991, fiecărui proprietar revenindu-i suprafeţecuprinse între 1-3 ha. Din totalul suprafeţei agricole din sectorul privat, gradul de asociere a

Fondul funciar dupa modul de folosinta

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

Totalregiune

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Suprafata totala

SuprafataagricolaDin care sectorprivat

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 17/88

17

proprietarilor de pământ reprezintă cca. 3-5% în judeţul Bacău, 10,8% în judeţul Botoşani,7,5% în judeţul Neamţ şi 9% în judeţul Suceava.

Producţia agricolă totală a regiunii în 1997, exprimată în milioane lei şi cifrată la13.178.694, reprezintă 16,78% din producţia totală a României, la o pondere a suprafeţeiagricole corespunzătoare de 14,26%, cea mai redusă contribuţie fiind a judeţelor Vaslui şiBotoşani.

În acest sens, edificatoare sunt datele raportate cu privire la suprafaţa cultivată în

profil de exploatare cu principalele culturi (Anexa I, tabelul 3.6).

•  Silvicultura

Exploatările forestiere au o contribuţie însemnată prin volumul de masă lemnoasă extrasă din regiunea Nord-Est şi prin marile suprafeţe împădurite existente (Suceava 456.579ha, Bacău 279.535 ha, Neamţ 260.314 ha), furnizând 22,03% din cantitatea totală de masă lemnoasă a României.

Datorită lipsei unor programe de investiţii şi a slabei retehnologizări a industriei deprelucrare a lemnului şi mobilei, în loc să se desfacă la export produse finite, care ar contribuila rentabilizarea şi revitalizarea acestui sector economic, se înregistrează în ultimul timp mari

cantităţi de materie primă brută la export (cherestea şi profile), fapt ce va conduce în viitorulapropiat la o exploatare neraţională a fondului forestier şi la o degradare a mediului înconjurător, situaţia raportată în anul 1998 evidenţiind volumul de masă lemnoasă exploatată:

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic 1997 (mii mc):Judeţe TOTAL Răşinoase Fag Stejar Diverse

specii tariDiverse

specii moiBacău 672,5 275,4 269, 19,2 66,0 42,3Botoşani 125,2 1,6 24, 26,6 49,1 23,0Iaşi 193,8 1,6 32, 16,6 71,2 71,8

Neamţ 804,2 466,6 241, 10,3 46,4 39,5

Suceava 1265,7 1006,9 203, 7,0 33,6 14,6Vaslui 135,4 0,3 15, 29,7 53,2 36,7Total Regiune 3196,8 1752,4 787, 109,4 319,5 227,9

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998.

Aşa cum se observă, judeţul Suceava a contribuit cu cea mai mare cotă din masalemnoasă pusă în circuitul economic în anul 1997, respectiv 1.265,7 mii mc (39,5% din totalregiune), judeţul Bacău cu 672,5 mii mc (21%), judeţul Iaşi cu 193,8 mii mc (6%), judeţulVaslui cu 135,4 mii mc (4%), judeţul Botoşani cu 125,2 mii mc (4%) şi judeţul Neamţ cu 80,24mii mc (2,5%).

Regiunea Nord-Est deţine peste 1.500 ha de rezervaţii forestiere, faunistice şi

florale precum şi monumente ale naturii specifice sectorului montan, cele mai importante fiind:-  judeţul Bacău - rezervaţiile forestiere Pădurea Slănic Moldova şi Târgu Ocna(pinul oriental).

-  judeţul Iaşi - Valea lui David (rezervaţie floristică, la 5km de Iaşi), PădureaUricani (rezervaţie forestieră cu o frumoasă pădure de gorun şi stejar situată la8km de Iaşi,) şi Pădurea Dealul Mare, lângă Deleni, cu un codru secular de fag.

-  judeţul Neamţ - Codrii de aramă(rezervaţie forestieră de goruni seculari situată la 30km de Piatra-Neamţ), Pădurea de Argint(rezervaţie de mesteceni seculari),Pădurea Goşmanu(rezervaţie forestieră de molizi, brazi şi fagi seculari dedimensiuni impresionante) şi Parcul Naţional Ceahlău .

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 18/88

18

-  judeţul Suceava - Codrul secular Slătioara (cuprinde exemplare vechi de 300-400 ani de molid, fag şi brad);

•  Industria extractivă 

Este reprezentată în regiune de judeţele Bacău, Suceava, Neamţ, unde se găsescprincipalele resurse ale subsolului şi este caracterizată economic de înscrierea pe aceeaşi

pantă descendentă.Semnificativă în acest sens, este ramura extracţiei cărbunelui. Datorită puteriicalorifice relativ scăzute a cărbunelui, dificultăţii de exploatare, tehnologiilor învechite şistructurilor ineficiente de organizare, s-au impus ca necesare restructurări în zoneleComăneşti - Bacău şi Bucovina - Suceava, determinând disponibilizarea a cca. 50% dinpersonalul salariat.

Inexistenţa unor programe solide de reconversie a forţei de muncă poatedetermina în aceste zone grave degradări ale stării sociale şi nivelului de trai.

3.1.2 Activitatea în sectorul secundar

Cunoaşte o scădere dramatică în perioada 1990 -1999.Deşi cuprinde cel mai mare procent de populaţie salariată (60,2% din totalulpopulaţiei salariate), cifra de afaceri reprezintă doar 51,68% din totalul cifrei de afacerirealizate în 1998 de economia regiunii.

Trecerea de la o dezvoltare economică bazată pe industrializarea forţată, energo-intensivă, la una care să funcţioneze după regulile economiei de piaţa, a fost bruscă, fără opregătire prealabilă.

Producţia industrială a scăzut cu peste 50%, scădere determinată de :- capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile pieţelor

de desfacere interne şi externe;- calitatea slabă a managementului;

- decapitalizarea intensă datorată creşterii inflaţiei, devalorizării accentuate amonedei naţionale, volumului redus al investiţiilor, etc.;- ritmul lent al privatizării şi restructurării;- cadrul legislativ instabil şi incoerent, care nu a stimulat investiţiile străine şi

autohtone de capital.Camerele de comerţ şi industrie au depus un efort susţinut în sensul realizării unei

promovări, atât la nivel naţional cât şi pe plan extern, a întreprinderilor cu cele mai bunerezultate, organizând în acest scop topul primelor zece întreprinderi, târguri de contractări şiexpoziţii specializate.

Sectorul construcţiilor este bine reprezentat la nivelul regiunii. Şantierele deconstrucţii-montaj industriale au făcut dovada experienţei lor în cadrul unor proiecte extinse

cum ar fi platformele industriale Iaşi, Piatra-Neamţ-Săvineşti sau Oneşti-Borzeşti, amenajărihidrotehnice ca barajul de la Bicaz-Neamţ sau construcţii de locuinţe, centre comerciale,spitale, instituţii de învăţământ, etc.

Şi acest sector a suferit după anul 1989 un puternic regres economic, care acondus la diminuarea cu peste 50% a personalului salariat. Lipsa unor materiale moderne,eficiente, a unor utilaje de lucru multifuncţionale, cumulată cu reducerea comenzilor datorită declinului economic general, au condus la reducerea masivă a activităţii de construcţii şiamenajare teritorială.

Acest efect a fost accentuat şi de fenomenul de emigrare a specialiştilor şipersonalului calificat către locuri de muncă mai bine plătite.

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 19/88

19

3.1.3 Activitatea în sectorul terţiar

Poate fi caracterizată la nivelul regiunii prin:- dinamică pozitivă în perioada 1995-1999;- adaptare mai rapidă la cerinţele economice de piaţă, activităţile nesolicitând

strategii complexe pe termen lung.Deşi deţine în regiune 42,98% din totalul cifrei de afaceri, la o pondere a popula ţiei

salariate de 32,7%, nu se poate concluziona ca fiind satisfăcătoare întrucât:- există o puternică concentrare în centrele dezvoltate ale regiunii(municipiile Iaşi

şi Bacău), în restul teritoriului având o pondere foarte mică;- este concentrată pe activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, serviciile directe

către populaţie fiind insuficiente şi de slabă calitate;- serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potenţialului existent;- serviciile de consultanţă sunt insuficient promovate;- serviciile de sănătate şi asistenţă socială sunt mult sub standardele europene.

Activităţile de transport marfă şi călători s-au dezvoltat în ultimii ani în două direcţii:- transportul feroviar a rămas în sectorul de stat şi a suferit o restructurare la

nivelul regionalelor în vederea modernizării infrastructurii existente.- transportul auto a cunoscut o dezvoltare deosebită, cu precădere în sectorul

privat, apărând companii de transport marfă  şi călători organizate modern şieficient.

 3.2  Analiza economică pe sectoare, ramuri şi distribu ţ ia teritorial ă 

Unul din indicatorii care poate furniza informaţii cu privire la situaţia economică a

regiunii de Nord-Est, este participarea la constituirea produsului intern brut(PIB):Produsul intern brut regional -mld. lei-

Domeniul România Regiune NE %Agricultură 13941,3 2359,1 16,90Silvicultură, exploatare forestieră, piscicultură 328,0 79,4 24,20Industrie 23711,3 2936,5 12,38Construcţii 4755,1 533,5 11,21Comerţ 7570,2 937,9 12,38Transport şi depozitare 4567,8 525,6 11,50Poştă şi telecomunicaţii 1008,8 97,4 9,60

Activităţi financiare, bancare şi asigurări 3588,1 400,8 11,10Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3452,6 338,4 9,80Administraţie publică 2691,8 427,8 15,90Învăţământ 1853,9 316,3 17,60Sănătate şi asistenţă socială 1304,6 210,5 16,13Produs intern brut total 72135,5 9565,5 13,20Produs intern brut pe locuitor(lei) 3180444,0 2527505,0 79,40

Sursa:CNS Anuarul Statistic al României 1998

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 20/88

20

La o populaţie ce reprezintă 16,7% din populaţia totală a ţării, numai aporturile dinagricultură (16,9%), silvicultură (24,2%) şi învăţământ (17,06%) de participare la constituireaPIB sunt peste medie, toate celelalte domenii de activitate economică având o pondere submedia pe ţară.

În aceste condiţii, produsul intern brut pe locuitor reprezintă 79,4% faţă de mediape ţară, regiunea aflându-se pe ultimul loc din acest punct de vedere.

Repartiţia unităţilor active în industrie, construcţie, comerţ, servicii (Anexa I, tabelul3.7) pune în evidenţă următoarele aspecte:- slabă reprezentare la nivelul ţării ca număr total de societăţi active (cca 74.6%

sunt societăţi de comerţ  şi alimentaţie publică, iar dintre acestea, 93,95% ausub 10 salariaţi)

- cea mai slabă participare o au serviciile directe către populaţie .- creşterea semnificativă în ultimii ani a numărului societăţilor private în domeniul

 învăţământului şi sănătăţiiÎn cadrul regiunii Nord-Est se înregistrează decalaje din punct de vedere economic

 între judeţe (Anexa I, tabelul 3.8).Datele de mai sus pun în evidenţă gradul neuniform de dezvoltare în cadrul

regiunii, fiecare din judeţele Iaşi şi Bacău având la indicatorii de eficienţă prezentaţi, valori maimari decât judeţele Botoşani şi Vaslui la un loc.

•  Turismul

Turismul reprezintă un important sector economic cu potenţial insuficient dezvoltat, în comparaţie cu importanţa acestuia şi contribuţia sa la crearea PIB-ului în ţări ca Spania,Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate şi susţinute de dezvoltare a turismului,cu accent pe exploatarea specificului regional, au condus la obţinerea unor veniturieconomice importante din acest sector al activităţii industriale.

În acest context, după 1989, România înregistrează încercări timide pentru a

dezvolta acest sector, primii paşi făcându-se în direcţia stabilirii proprietăţii asupra bazeimateriale existente(hoteluri, moteluri, etc.) pe baza principiilor de piaţă.

Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului,apelor, zonele montane din judeţele Bacău, Neamţ  şi Suceava, ca şi ale împrejurimilororaşului Iaşi, regiunea Nord-Est deţine un potenţial demn de comparat cu pitorescul AlpilorFrancezi, Elveţia, Valea Rinului şi a Dunării Superioare sau cu Nordul Italiei. Alături depitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificulgastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari şi Huşi dauculoare locală pentru atragerea turiştilor.

Activitatea în acest domeniu poate fi structurată astfel:

o  turism religiosPopulaţia Moldovei istorice, predominant ortodoxă, a păstrat cu sfinţenie şi a

 îmbogăţit poate lăcaşurile de cult, mărturii ale trecutului spiritual, ale tradiţiilor culturale şi deobiceiuri specifice ale comunităţii.

În toată regiunea Nord-Est, aceste edificii sunt mai numeroase şi mai frumoasedecât în întreaga ţară, multe dintre ele fiind intrate în circuitul turistic internaţional (peste 50 debiserici şi mănăstiri sunt declarate monumente istorice).

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 21/88

21

Multe din bisericile şi mănăstirile regiunii sunt datate din secolele XV-XVI, perioadă de glorie a neamului românesc în afirmarea independenţei şi integrităţii sale. Ctitorul cel maides întâlnit este Ştefan cel Mare, care a domnit între anii 1457-1504. Printre lăcaşurile de cultreprezentative , se cuvin a fi amintite:

- Catedrala Mitropolitană Iaşi (1840-1880), cel mai mare lăcaş de cult religiosortodox din ţară;

- Mănăstirea Neamţului (1407) – Neamţ - cu o bibliotecă veche de 600 ani;

- Mănăstirea Agapia (1642-1647) - Neamţ – pictată în anul 1858 de NicolaeGrigorescu;- Mănăstirea Voroneţ (1488) – Suceava - denumită “Capela sixtină a Estului”;- Mănăstirea Putna (1466) – Suceava - necropolă a lui Ştefan cel Mare şi a

urmaşilor săi.Referindu-se la picturile care îmbracă bisericile mănăstirilor Voroneţ, Humor,

Moldoviţa şi Suceviţa, prefaţa albumului editat de UNESCO, dedicat valorilor artisticemondiale, precizează că “numai într-o singură provincie a României, în Moldova de Nord sauBucovina, se găsesc picturi de acest gen, care nu mai există în nici o ţară”.

o  turism cultural istoric

În aceeaşi idee de păstrător a comorilor spirituale ale neamului său, populaţiaregiunii se poate mândri cu numeroase muzee, case memoriale, conace, hanuri şi curţidomneşti, palate, transformate toate în izvoare de cultură  şi bogăţie spirituală pentrugeneraţiile prezente şi viitoare de vizitatori:

- Monumentele comemorative de la Oituz şi Mărăşeşti, dedicate eroilor martiri dinprimul război mondial;

- Casele memoriale George Bacovia-Bacău, Mihai Eminescu-Ipoteşti(8km deBotoşani), George Enescu-comuna George Enescu-Botoşani, Nicolae Iorga-Botoşani, Ion Creangă-Humuleşti-Neamţ 

- Palatul culturii Iaşi (1906-1925), Palatul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza(1811)-Ruginoasa-Iaşi, Castelul Sturdza (1752) Miclăuşeni-Iaşi, Palatul Rosetti-

Roznovanu (1831)-Iaşi;- Cetatea Neamţului (1395)-Târgu Neamţ, Turnul lui Ştefan cel Mare, înalt de20m (1499) - Piatra Neamţ, Cetatea dacică Bâtca Doamnei, cu ziduri groase de3 m - Piatra Neamţ, Palatul Cnejilor (secXVII)-Neamţ, Cetatea de scaun aSucevei (sec.XIV)-Suceava, Hanul Domnesc (sec.XVII)-Suceava.

o  turism cinegeticRegiunea deţine un potenţial cinegetic bogat, datorat suprafeţelor mari de pădure

şi faunei existente. Rezervaţiile forestiere şi faunistice (vezi capitolul 3.1.1, Activitatea însectorul primar) adăpostesc multe rarităţi cinegetice.

o

  turism de agrement şi cură balneară Staţiunea Slănic-Moldova (“Perla Moldovei”) beneficiază de peste 20 de izvoare deape minerale. Staţiunea dispune de instalaţii pentru cură internă cu ape minerale, terapierespiratorie, băi calde cu ape minerale, bazine pentru kinetoterapie, instalaţii pentru electro şihidrotrerapie, etc.

Staţiunea Durău-Neamţ oferă un climat subalpin blând, tonic stimulator, înperioada decembrie-aprilie stratul de zăpadă menţinându-se la o grosime de 50cm.

Oraşul Bicaz deţine şi un port pe malul lacului Izvorul Muntelui, de unde pornesccurse de agrement (vaporaşe, bărci cu motor, şalupe).

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 22/88

22

Staţiunea Vatra-Dornei oferă cure cu ape minerale, împachetări cu nămol, serviciide fizioterapie.

Staţiunea climaterică Câmpulung-Moldovenesc este situată la o altitudine de630m, într-un splendid decor cu bioclimat stimulator de munte, punct de plecare în excursii peMasivul Rarău.

o  sporturi de iarnă 

Serviciile oferite de staţiunile Slănic-Moldova, Durău, Vatra Dornei şi CâmpulungMoldovenesc stau la dispoziţia turiştilor amatori.

o  pescuitul Acesta se desfăşoară pe lacuri ca Bălătău (Bacău), Stânca-Costeşti (Botoşani),

Ciric (Iaşi), Izvorul Muntelui (Neamţ) şi pe izvoarele montane.

Capacitatea de cazare turistică în regiune raportată la nivelul ţării, reprezentând6,63% (Anexa I, tabelul 3.9), coroborată cu faptul că indicele de utilizare este de 31,7% (faţă de 37,7% media pe ţară), arată o mare disponibilitate de cazare, o infrastructură dezvoltată,dar insuficient exploatată.

Modernizarea capacităţilor de cazare, trecute în proprietate privată într-un procentmai mare de 85%, punerea în valoare a zonelor cu potenţial turistic şi a bazelor de tratamentprintr-o activitate promoţională adecvată, pot determina o creştere a circulaţiei turistice cuefecte pozitive în dinamica economică.

O componentă importantă a turismului în regiune este agroturismul, descris analitic în capitolul 6 “Dezvoltare rurală”.

5338

958

3137 3134

5455

1074

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

   B  a  c  a

  u

   B  o   t  o

  s  a  n   i

   I  a  s   i

   N  e  a

  m   t

   S  u  c  e

  a  v  a

   V  a  s   l  u   i

capacitate decazare(locuri)

grad de utilizare (locuri)

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 23/88

23

 3.3  Descrierea întreprinderilor-cheie din regiune

Chiar în condiţiile unui declin industrial în regiune, cifrele de afaceri şi numărul desalariaţi au o pondere ridicată în cadrul întreprinderilor cu capital majoritar de stat cu mai multde 250 salariaţi.

Acestea îşi desfăşoară activitatea aproape exclusiv în municipiile mari(Iaşi, Bacău,Piatra Neamţ, Suceava, Botoşani).

Pe domenii de activitate, întreprinderile reprezentative la care s-a făcut referiresunt:- industria de construcţii de maşini, utilaje şi echipamente: SC Fortus SA Iaşi,

SC Aerostar SA Bacău, SC Uton SA Oneşti, SC Electrocontact SA Botoşani, SCMecanica Ceahlău SA Piatra Neamţ;

- industria chimică, a fibrelor chimice şi a medicamentelor: SC Carom SAOneşti, SC Chimcomplex SA Borzeşti, SC Antibiotice SA Iaşi, SC Fibrex SASăvineşti, SC Moldosin SA Vaslui;

- industria prelucrării ţiţeiului:SC Rafo SA Oneşti;- industria alimentară: Agricola Internaţional Bacău, SC Pambac SA Bacău, SC

Agribac SA Bacău, SC Unirea SA Iaşi, SC Vascovin SA Vaslui, SC Dorna SA Vatra

Dornei, SAB Rădăuţi SA Rădăuţi;- industria de prelucrare a lemnului, celulozei şi hârtiei: SC Letea SA Bacău,Bacău, SC Pamex SA Piatra Neamţ,, SC Dumbrava SA Fălticeni, SC Mobilextra SACâmpulung Moldovenesc, SC Petrocart SA Piatra Neamt;

- industria uşoară (filaturi, tricotaje, confecţii, încălţăminte): SC Stofe SA Buhuşi,, SC Siretul SA Paşcani, SC Iasitex SA Iaşi, SC Moldova Tricotaje SA Iaşi, RIFILSăvineşti, SC Ema SA Piatra Neamţ, , SC Romalfa SA Câmpulung Moldovenesc,SC Firmelbo SA Botoşani.

Condiţiile legislaţiei româneşti care nu a favorizat potenţialii investitori strategici, apromovat o fiscalitate ridicată, concomitent cu dobânzile neperformante la creditele acordate,

au condus la instalarea fenomenului de “blocaj financiar”.Privatizarea fără programe coerente a societăţilor cu capital de stat şi birocraţiaexcesivă în desfăşurarea acestor activităţi, cumulată cu managementul defectuos alprincipalilor acţionari (FPP, FPS) care, prin reprezentanţii lor, nu au manifestat ştiinţă  şiinteres pentru creşterea economică, au condus treptat la pierderea pieţelor de desfacere,scăderea competitivităţii produselor oferite pe piaţă  şi plafonarea tehnologică, generând

 închiderea multor unităţi productive şi apariţia unui număr impresionant de şomeri. .Aceste fenomene pot fi atenuate în condiţiile aplicării unei strategii corecte, bazată 

pe o infrastructură satisfăcătoare, care să prevadă renunţarea, în perspectivă, la ramurilecare nu-şi pot asigura singure resursele financiare necesare menţinerii şi relansării producţiei,stimulând restructurarea ramurilor industriale care au posibilităţi reale de dezvoltare prin

retehnologizare, în prima fază, mai ales a celor ce depind de resursele interne (fabrici demobilă, întreprinderi constructoare de maşini, fabrici textile, industrie alimentară, etc.);Sectorul de cercetare-dezvoltare şi aplicare a inventicii va trebui sprijinit să se

implice mai mult în domeniul transferului de tehnologie, implementării de activităţi industrialenoi, bazate pe infrastructura industrială existentă.

Odată cu divizarea societăţilor mari în societăţi mici şi mijlocii viabile, carefuncţionează independent, va trebui concentrat efortul în direcţia instruirii întreprinzătorilor şi astimulării colaborării între aceştia la nivel regional şi interregional.

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 24/88

24

O parte din societăţile menţionate au beneficiat în ultima perioadă(1996-1999)de programe coerente şi infuzii de capital străin, cunoscând o importantă relansareeconomică:

- AEROSTAR Bacău – societate mixtă mixtă româno-israeliană – domeniulaeronauticii;

- ANTIBIOTICE Iaşi – companie mixtă realizată cu un consorţiu internaţional –domeniul medicamentelor

- AGRICOLA INTERNAŢIONAL Bacău – societate mixtă româno-germană, tipholding, înfiinţată în 1992 – domeniul alimente şi băuturi- MAŞINI UNELTE Bacău - societate mixtă româno-americană – domeniul

construcţiilor de maşini- DORNA APEMIN Suceava – societate cu capital privat italian – domeniul

 îmbutelierii apelor minerale- RIFIL Neamţ – societate româno-italiană – domeniul tricotajelor.

La sfârşitul anului 1997, valoarea totală a investiţiilor de capital străin era de133662,7 mil. USD, cu o distribuţie neuniformă în cadrul regiunii, ponderea maximă aparţinând judeţului Iaşi (37%), în timp ce judeţele Vaslui şi Botoşani deţin împreună 10%

(Anexa I, tabelul 3.10).

Aceasta constituie încă un argument pentru promovarea unei politici echilibrate de

dezvoltare a regiunii şi abordarea unei strategii eficiente pentru eliminarea polilor sărăciei(Vaslui, Botoşani) şi dezechilibrelor economice.

Capitalul strain subscris in valuta(%)

13

21

5

19

5

37

0 10 20 30 40

Bacau

Botosani

Iasi

Neamt

Suceava

Vaslui

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 25/88

25

 3.4  Analiza sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)

Întreprinderile mici şi mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii,absorbind o mare parte din numărul salariaţilor (39,83%). În general, ele au o flexibilitate maimare, sunt mai receptive la nevoile pieţii, mai inovative şI abile în a răspunde cerinţelorconsumatorilor, îmbunătăţind mediul competiţional, amplificând cultura organizatorică  şicreând condiţiile stabilităţii sociale.

Deşi activitatea de comerţ constituie partea dominantă a IMM-urilor în cadrulstructurii economice, în ultimii ani se constată scăderea ponderii ei în favoarea industriei şiconstrucţiilor.

Situaţia IMM-uri (% din total regiune ):Judeţul Nr. Angajaţi

(mii persoane)Cifra de afaceri Profit

Total regiune 39,83 39,68 39,25Bacău 32,17 43,20 42,18Botoşani 52,20 75,50 68,90Iaşi 43,00 53,90 54,10

Neamţ 24,10 16,00 21,60Suceava 24,60 22,61 20,61Vaslui 15,00 13,75 19,35

Sursa: Direcţiile Judeţene de Statistică 31-12-1998

IMM-urile deţin pe total regiune 39,68% din cifra de afaceri şi 39,25% din profitultotal brut la o populaţie salariată corespunzătoare de 39,83%.

Chiar în condiţiile în care parteneriatul la Uniunea Europeană susţine dezvoltareaIMM-urilor la nivel instituţional, rezultatele obţinute nu au fost peste media economieinaţionale.

În continuare, IMM-urile se confruntă cu o piaţă de capital subdezvoltată şi neaxată 

pe cerinţele economiei reale, cu lipsa fondurilor publice şi private care să stimulezedezvoltarea serviciilor şi cu riscul mare al investiţiilor în condiţiile unei instabilităţi a legislaţieifiscale.

Calitatea slabă a produselor (în special agroalimentare) şi desfacerea acestora lapreţuri mai mari decât cele occidentale, în comparaţie cu nivelul veniturilor salariale, a condusla scăderea continuă a vânzărilor datorită scăderii puterii de cumpărare a populaţiei.

La toate aceste aspecte, se adaugă fenomenul de concentrare a IMM-urilor încentrele urbane dezvoltate(Iaşi, Bacău, Piatra Neamţ) şi dezvoltarea lentă în celelalte zoneale regiunii, însoţit de o colaborare greoaie cu întreprinderile mari, cu capital majoritar destat, în domeniul contractării de prestări servicii complementare activităţilor desfăşurate deacestea.

Încurajarea dezvoltării şi consolidării afacerilor, reprezintă condiţia esenţială pentrudepăşirea stadiului de subdezvoltare a Regiuniii Nord-Est.În acest sens, o pondere însemnată în strategia de dezvoltare a regiunii o va avea

sprijinirea înfiinţării şi creşterii IMM-urilor, în special a acelora care pot valorifica capitalulnatural şi uman (agricultura, industrii agro-alimentare, turism, informatică, prestări servicii).

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 26/88

26

 3.5  Modifică ri şi tendin ţ e în mediul economic al regiunii. Concluzii.

Din analiza dinamicii economice a regiunii în perioada 1990-1999, rezultă că tendinţa generală este de diminuare în ambele domenii principale – industrie şiagricultură.

Referitor la agricultură, se pot concluziona următoarele:a) există unele carenţe majore în privinţa finanţării producţiei şi investiţiei

agricole;b) dotarea tehnică cu utilaje de mecanizare în agricultură se situează la unnivel scăzut, producătorii particulari fiind în imposibilitatea exploatăriiraţionale a parcului tehnic (o degradare accelerată) şi a fondului funciarexistent, practicându-se astfel o agricultură de subzistenţă;

c) la nivelul regiunii, peste 82% din producţia agricolă se obţine îngospodăriile individuale ţărăneşti. Din acest motiv, se impune remodelareastrategiei susţinerii agriculturii, pornind şi de la considerentul că ea sepractică permanent; 

Trecerea la economia de piaţă a avut un start lent, determinat atât de situaţia

moştenită cât şi de concepţia şi viteza redusă de realizare a reformei economice.În toată această perioadă, au existat în continuare marile întreprinderi industrialecu capital majoritar de stat, al căror obiectiv principal al managementului a fost menţinerea cuorice preţ în funcţionare, cu obţinerea de “profit 0” sau pierderi cât mai mici (SC Melana SASăvineşti, SC Fibrex SA Săvineşti, SC Moldosin SA Vaslui, SC Sofert SA Bacău, SCMecanica SA Botoşani, SC Pergodur SA Piatra Neamţ, SC Vastex SA Vaslui, SCChimcomplex SA Borzeşti, SC Fortus SA Iaşi, SC MES SA Suceava, etc).

Economia de piaţă a amendat acest concept, multe din aceste societăţi ajungând în stare de faliment şi generând un număr mare de şomeri şi volum de arierate.

Pentru o relansare economică a regiunii, strategia de dezvoltare va avea învedere valorificarea infrastructurii industriale dezvoltate existente în aproape toate

subramurile (construcţii de maşini, chimie, petrochimie, alimentară, textile,medicamente, prelucrarea lemnului, turism, etc) şi a personalului bine calificat existent în aceste subramuri industriale.

Un bun exemplu îl vor constitui, din acest punct de vedere, întreprinderile cucapital majoritar privat care, fiind înscrise pe panta ascendentă, pot constitui modelede relansare economică.

De asemenea, se va urmări sprijinirea IMM-urilor formate prin „ruperea”societăţilor mari cu capital majoritar de stat, crearea de noi IMM-uri în domeniulproducţiei şi serviciilor directe către populaţie precum şi a unor centre şi activităţi caresă ridice capacitatea managerială a conducătorilor şi investitorilor autohtoni. 

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 27/88

27

4. Piaţa forţei de muncă 

 4.1 Structura for ţ ei de muncă 

La începutul anului 1998, populaţia activă ocupată a regiunii Nord-Est era de1.443.700 persoane, reprezentând 37,9% din totalul populaţiei regiunii (47,05% femei şi52,95% bărbaţi) şi 16% în totalul populaţiei active a ţării (Anexa II, tabelul 2.1, 2.2).

În ultimul deceniu, la nivelul regiunii s-a manifestat o tendinţă de scădere continuă a ponderii populaţiei active ocupate. Aceasta, ca urmare a fenomenului de declin economiccare s-a accentuat, multe din întreprinderile cu capital majoritar de stat, care mobilizau celmai mare număr de salariaţi, efectuând restructurări, ceea ce a însemnat, odată curenunţarea la o serie de activităţi şi disponibilizarea unui mare număr de personal.

Evolutia numarului de salariati ai regiuniii(mii persoane)

67,6

73,7275,1575,9879,4481,82

92,24

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997

Total

Industrie

Agricultura

Constructii

 

Din punct de vedere al populaţiei active ocupate pe activităţi ale economieinaţionale, în regiunea Nord-Est se înregistrează o superioritate comparativă faţă de nivelulmediu naţional în: agricultură (cu 8,76%), silvicultură (cu 0,24%), în activitatea de hoteluri şirestaurante (cu 0,19%). Totodată, există sectoare unde media pe total regiune este inferioară mediei la nivel naţional: industrie (cu 4,06%), construcţii (cu 0,93%), comerţ (cu 1,65%),transport şi depozitare (cu 1,22%), poştă  şi telecomunicaţii (cu 0,11%), activităţi financiar-bancare şi de asigurare (cu 0,26%) şi tranzacţii imobiliare (cu 0,88%) – Anexa II, tabelul 2.3.

De remarcat faptul că, la nivel de regiune, mediul rural mobilizează cea mai mareparte a populaţiei active ocupate (55,92), fapt justificat de apariţia unui număr mare de

 întreprinzători particulari odată cu aplicarea legii de restituire a terenurilor agricole. (Anexa I,tabelul 4.1).

Cel mai mare număr de salariaţi se înregistrează în judeţele Bacău şi Iaşi, cu180.300 şi respectiv 177.200, la polul opus situându-se judeţul Vaslui cu 85.600 (18,6% dintotalul populaţiei sale).

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 28/88

28

 4.2 Structura ş omajului

Regiunea Nord-Est se confruntă cu probleme deosebite în ceea ce priveşteşomajul. Evoluţia ultimului deceniu a indicat o creştere continuă a numărului de şomeri,concomitent cu accentuarea incapacităţii de adaptare a societăţilor cu capital majoritar de statla cerinţele economiei bazate pe cerere şi ofertă. În condiţiile lipsei acute a fondurilornecesare pentru retehnologizare şi investiţii, mulţi manageri au optat pentru creşterea

productivităţii muncii prin disponibilizare de personal.Acest fapt a condus la situaţia existentă în regiune, care prezintă accente grave înspecial în zonele cu structură monoindustrială (judeţele Botoşani şi Vaslui, zonele miniere ale

 judeţelor Bacău şi Suceava).Astfel, dacă media pe ţară a şomajului este de 9,2%, în Regiunea Nord-Est toate

 judeţele depăşesc “pragul” de 12% (valoare minimă pentru judeţele Iaşi şi Bacău) iar judeţeleNeamţ  şi Vaslui ating “recordul” de 17,2%, respectiv 19%. Mai mult, acest fenomen este

 însoţit de o creştere a numărului de şomeri neindemnizaţi, datorită depăşirii perioadei legalepentru acordarea alocaţiei de sprijin şi care nu s-au mai reangajat, aspect întâlnit în judeţeleunde disponibilizările masive s-au efectuat în anii 1993-1995, confirmând cronicizareatendinţei de descreştere economică.

Evolutia ratei somajului in regiune

0

5

10

15

20

25

30

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Bacau

Botosani

Iasi

Neamt

Suceava

Vaslui

 Pe sexe, 54,88% din şomeri sunt bărbaţi, iar 45,12% femei, mai afectată de

fenomenul şomajului fiind grupa de vârstă 15-34 ani (Anexa I, tabelul 4.2 şi tabelul 4.3).Pe categorii de personal şi nivel de pregătire, 54,9% din totalul şomerilor sunt

muncitori, 13,25% persoane cu studii medii, 9,17% sunt persoane fără calificare şi 1,49%persoane cu studii superioare (Anexa II, tabelul 2.9).

Judeţele Bacău şi Botoşani înregistrează cel mai ridicat nivel al şomerilor dinrândul muncitorilor (64,67% şi, respectiv, 61,93% din total şomeri), la polul opus situându-se

 judeţele Iaşi şi Neamţ (49,46% şi 37,12%).

Nivelul cel mai scăzut al şomerilor din rândul persoanelor cu studii superioare se înregistrează în judeţele Neamţ şi Vaslui (0,65% şi, respectiv, 1,07%).În regiune sunt declarate două zone defavorizate, şi anume zonele miniere

Comăneşti – Bacău şi Bucovina – Suceava, în care societăţile comerciale beneficiază conform OUG Nr. 24/30.09.1998 (şi reactualizată în 15.01.1999) de unele facilităţi fiscale,care pot contribui la reducerea numărului de şomeri şi îmbunătăţirea situaţiei forţei de muncă ocupate în zonă.

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 29/88

29

 4.3  For ţ  a de muncă disponibilizată , noi locuri de muncă create

În perioada ultimilor ani şi în regiunea de Nord-Est, piaţa muncii a fostcaracterizată de tensiuni ca urmare a creşterii ofertei forţei de muncă, cât şi datorită acţiuniifactorilor specifici perioadei de tranziţie. Urmare a procesului de restructurare şi privatizare şia declinului economic, prin aplicarea Ordonanţelor nr.9/1997 şi 22/1997, în ultimii doi ani, înregiunea Nord-Est au fost disponibilizate 211.068 persoane (Anexa I, tabelul 4.4).

Pentru atenuarea efectelor şomajului, a dezechilibrului între cererea şi oferta deforţă de muncă, au fost promovate o serie de măsuri cum ar fi: crearea unor noi locuri demuncă, calificarea şi recalificarea persoanelor disponibilizate, acordarea într-o singură tranşă a salariilor compensatorii.

Situaţia, pe judeţe, a locurilor de muncă nou create la 1 ianuarie 1998, în regiuneaNE, se prezintă în din Anexa I, tabelul 4.5.

Strategia pentru dezvoltare regională pune accentul pe dezvoltarea întreprinderilormici şi mijlocii care pot asigura, în condiţiile unui sprijin corespunzător, un număr crescând delocuri de muncă.

 4.4  Nivelul veniturilor pe ramuri

Analizând datele statistice privind situaţia câştigului mediu lunar pe activităţi aleeconomiei naţionale la 1 ianuarie 1998 (Anexa I, tabelul 4.6 ), se remarcă faptul că în uneleramuri în care predomină regiile autonome (energie, transporturi şi telecomunicaţii), precumşi în instituţiile financiar – bancare, nivelul mediu al salariilor este mult mai înalt decât media

pe economie, în timp ce în instituţiile bugetare este mult sub medie. Totodată, veniturile dinagricultură au rămas la niveluri foarte mici, rezultat al condiţiilor în care se practică agricultura în regiunea Nord-Est.

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Situatia locurilor de munca nou create comparativ cu numaruldisponibilizarilor

locuri de munca noucreate

persoanedisponibilizate

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 30/88

30

 4.5  Infrastructura existentă pentru formarea profesional ă 

Infrastructura educaţională cuprinde 5.489 de unităţi (2.317 grădiniţe, 2.784 şcoliprimare şi gimnaziale, 172 licee, 116 şcoli profesionale, 66 şcoli postliceale, 24 şcoli demaiştri şi 10 instituţii de învăţământ superior), unde predau 40.559 cadre didactice.

În contrast cu infrastructura economică şi în cea mai mare măsură cu cea socială,infrastructura de formare profesională denotă un potenţial deosebit pentru dezvoltarea

durabilă a regiunii. Din punct de vedere geografic, ponderea covârşitoare a infrastructurii deformare profesională se concentrează în judeţul Iaşi.La nivelul centrelor universitare Iaşi, Bacău şi Suceava s-au dezvoltat în ultimii ani

institute de învăţământ umanist sau tehnic postliceal, secţii noi care formează specialişti îndomeniile solicitate astăzi pe piaţa muncii: soft, management economic, marketing, evaluareindustrială, birotică, etc.

În municipiul Iaşi, există Institutul Agronomic, care pregăteşte specialiştii necesari în toate sectoarele agricole.

În anul 1994, Comisia Teritorială Interdisciplinară pentru Cercetare –DezvoltareMoldova I Iaşi a făcut o evaluare a potenţialului de cercetare - dezvoltare al regiunii. S-aarătat că în Regiunea Nord-Est activează 10 universităţi, 52 institute de cercetare şi 8 filiale

sau secţii colective ale altor unităţi de cercetare-dezvoltare.În învăţământul gimnazial, s-a pus accent pe orientarea profesională şi formareadeprinderilor practice ale elevilor. Se impune conceperea unui sistem educaţional destimulare şi selecţie a aptitudinilor vocaţionale ale tinerilor.

La nivelul Agenţiilor pentru Orientare şi Formare Profesională, s-au organizatcursuri de recalificare a şomerilor pentru a veni în întâmpinarea ofertelor de meserii înaintatede unităţile economice.

La nivelul camerelor de comerţ judeţene, există activităţi dedicate IMM-urilor pentrudezvoltarea cunoştinţelor de managementul afacerilor şi marketing.

 4.6  Compara ţ ie cu tendin ţ ele de pe pia ţ  a na ţ ional ă a for ţ ei de muncă 

Forţa de muncă disponibilă, cuprinzând femeile între 16 – 57 ani şi bărbaţii între 16 – 62 ani, precum şi persoanele active sub şi peste această vârstă, era, la începutul anului1998, în regiunea Nord-Est de 1.443.700 persoane, adică 16 % din totalul populaţiei ocupate,plasând regiunea pe locul întâi la nivel naţional.

Se constată fenomenul de mobilitate intersectorială, prin redistribuirea populaţieiocupate din sectorul secundar şi reorientarea acesteia spre sectorul primar şi terţiar. Această tendinţă va continua şi în următorii ani, având drept caracteristică principală creştereaponderii sectorului terţiar, pentru acoperirea cererii de servicii în mediul urban şi, mai ales, înmediul rural, unde acestea sunt slab dezvoltate.

Acelaşi fenomen se observă şi la nivel naţional, dar cu intensităţi mai moderate.

Cererea de forţă de muncă se concentrează pe sectorul tânăr, ponderea cea maimare în totalul populaţiei ocupate o deţine grupa de vârstă 15-34 ani (43,38%), aspectconstatat şi la nivel naţional (43,2%), ponderea celorlalte grupe descrescând odată cu

 înaintarea în vârstă.Cea mai mare parte din totalul populaţiei ocupate, sub aspectul structurii

profesionale, atât la nivel de regiune, cât şi la nivel de ţară, o reprezintă salariaţii (67,70% lanivel de regiune şi 79,89% la nivel de ţară). Urmează lucrătorii pe cont propriu (25,81%,

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 31/88

31

respectiv 14,70%), membrii asociaţiilor cooperatiste (3,10%, respectiv 2,91%), lucrătoriifamiliali neremuneraţi (3,07%, respectiv 2,12%), patronii (0,19%, respectiv 0,31%).

La 1 ianuarie 1998, rata şomajului era de 12,2%, faţă de 8,9% pe ţară. Clasarea peprimul loc la nivel naţional în raport cu acest indicator, este justificată dacă se ia înconsiderare faptul că trei din judeţele regiunii Nord-Est (Botoşani, Neamţ, Vaslui) au rataşomajului foarte ridicată (13,3%, 14,8%, 13,5%).

Pe categorii de personal şi nivel de pregătire, cei mai afectaţi de şomaj suntmuncitorii (53,27%), faţă de 31,98% persoane fără calificare, 13,27% persoane cu studii mediişi 1,48% persoane cu studii superioare.

Cauzele pentru care rata şomajului la nivel de regiune este foarte ridicată  şitendinţele care se manifestă în evoluţia şomajului, pe categorii de vârstă, sexe, profesii şimedii sunt determinate în principal de structura economică, bazată preponderent pe oindustrie cu competitivitate redusă.

În ceea ce priveşte nivelul veniturilor pe ramuri, datele statistice ilustrează o

inferioritate comparativă faţă de situaţia existentă pe plan naţional(Anexa I, tabelul 4.7 şifigura de mai jos):

Concluzii

Populaţia activă ocupată a regiunii Nord-Est reprezintă 16% din totalulpopulaţiei active ocupate a ţării, ponderea cea mai mare deţinând-o bărbaţii. Mediulrural mobilizează cea mai mare parte a populaţiei active ocupate.

Ca urmare a procesului de restructurare şi privatizare, a declinului economicşi aplicării OUG 9/97 şi 22/97, în ultimii doi ani au fost disponibilizate peste 20.000persoane. în aceeaşi perioadă, s-au creat cca. 2500 locuri de muncă.

Pe categorii de personal, cei mai afectaţi de şomaj sunt muncitorii şipersoanele fără calificare.

Castigul mediu lunar pe activitati ale economiei (mii lei)

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

NE SE Sud SV Vest NV Centru Bucuresti

agricultura industrie comert

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 32/88

32

Se constată redistribuirea populaţiei ocupate din sectorul secundar însectorul primar şi terţiar, fenomen ce se estimează a fi în creştere în următorii ani, înconcordanţă cu evoluţia acestor sectoare.

Se impune cu necesitate formularea unei strategii de angajare/formare aforţei de muncă cu experienţă sub opt ani, pentru a valorifica tinerii cu pregătire medieşi superioară care astăzi nu se pot afirma pe plan local. 

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 33/88

33

5. Infrastructura fizică 

Infrastructura fizică reprezintă una din componentele de bază ale economieiRegiunii Nord – Est. Dotările acesteia trebuie să fie în corelaţie cu cerinţele actuale. Deevoluţia viitoare a acesteia, depinde nivelul de dezvoltare în ansamblu a regiunii.

Infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul căreia

 între comunităţile componente se desfăşoară toate fluxurile şi transferurile de resursemateriale, umane, servicii şi informaţii în timp util.

Aceste elemente sunt descrise de următoarele componente :- transportul pe drumuri şi căi ferate şi alte categorii(aeriene, navale etc.);- servicii de telecomunicaţii, televiziune radio, etc.;- utilităţile si structura locativă;- infrastructura socială.

Reţeaua de căi ferate se prezintă la nivel mediu faţă de nivelul naţional în ceea cepriveşte dotarea tehnică  şi lungimea tronsoanelor, condiţiile geografice şi de amplasamentimpunând restricţii(Anexa II, tabelul 3.2 şi Harta III).

Trei sectoare de linii (360km, din care 191km electrificate) străbat judeţul Bacău, însoţind principalele râuri:- linia magistrală Bucureşti-Suceava(pe direcţia Sud-Nord) de-a lungul râului Siret;- linia Adjud-Ciceu, cu prelungirea Comăneşti-Moineşti, pe lângă râul Trotuş;- linia Bacău-Bicaz, care urmează râul Bistriţa.

În judeţul Botoşani, principalele trasee de cale ferată Vereşti-Botoşani şi Dorohoi-Iaşi sunt mai vechi de 100 ani. La traseele Hârlău-Botoşani şi Săveni-Darabani, lucrările definalizare sunt practic sistate de nouă ani.

În municipiul Iaşi, judeţul Iaşi, se află sediul administrativ al Regionalei de CăiFerate Iaşi, care îşi desfăşoară activitatea pe tot teritoriul Regiunii Nord-Est. Cele maiimportante trasee de cale ferată sunt:Hârlău-Cotnari-Iaşi, Paşcani-Târgu-Frumos-Iaşi-

Ungheni şi Iaşi-Albiţa (puncte de control şi trecere a frontierei).Sectoarele de cale ferată care străbat judeţul Vaslui sunt:- Tecuci-Bârlad-Crasna-Albiţa care face parte din magistrala VI, Făurei-Vaslui-Iaşi;- Buhăeşti-Roman, Crasna–Huşi, Bârlad-Galata, Zorleni-Fălciu (punct de control şi

trecere a frontierei).În judeţul Neamţ, este slab dezvoltată reţeaua de căi ferate. Cei 144 km reprezintă 

tronsonul Bicaz-Piatra Neamţ-Bacău şi tronsonul Târgu Neamţ-Paşcani.Cele mai importante sectoare de cale ferată din judeţul Suceava (449km din care

203km electrificaţi) sunt:- Vatra-Dornei - Câmpulung-Moldovenesc - Gura-Humorului - Suceava cu

ramificaţia Vama-Moldoviţa;

- Suceava-Dorneşti-Rădăuţi-Siret (punct de control şi trecere a frontierei), curamificaţia Vicovu de jos-Putna şi Dorneşti-Siret.

Modificările se referă la continuarea modernizării reţelei existente prin dublarealiniilor simple. În judeţul Iaşi se are în vedere realizarea unui drum rapid Iaşi-Chişinău,electrificarea magistralei de cale ferată 600 Mărăşeşti-Iaşi-Ungheni.

Reţeaua de drumuri publice din Regiunea Nord – Est este prezentată în Harta IIşi tabelul următor:

Categoriile de drumuri ale Regiunii Nord – Est (km)

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 34/88

34

Totaldrumuripublice(km)

Drumurimodernizate

 Îmbrăcăminţiuşoare rutiere

DrumuriNaţionale

Total drumurijudeţene şicomunale

Densitatedrumuri/100kmteritoriu

Bacău 2303 495 558 445 1858 34,5Botoşani 1919 318 401 410 1509 34,8Iaşi 2338 417 406 348 1990 38,5Neamţ  1809 457 448 408 1401 42,7Suceava 2330 658 628 483 1847 30,7Vaslui 2098 333 403 382 1716 27,2Reg. N-E 12797 2678 2844 2476 10321 39,5România 73161 17813 20787 14683 58478 30,7

% 17,49 15,0 13,68 16,86 17,64 --Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

Din datele prezentate rezultă că reţeaua de drumuri a judeţului Botoşani sesituează din punct de vedere al viabilităţii sub limita minimă în raport cu celelalte judeţe.

Judeţul Botoşani este singurul care are drumuri judeţene din pământ,impracticabile (18,7% din total), închise circulaţiei, cele 35 de poduri existente necesitând

lucrări de consolidare pentru a asigura stabilitatea şi siguranţa circulaţiei.În judeţul Neamţ sunt efectuate modernizări pe 409 km drumuri naţionale şi pe591km drumuri judeţene şi comunale.

Judeţele Suceava şi Bacău deţin primele locuri din regiune în ceea ce priveştelungimea drumurilor modernizate(658km şi respectiv 495km). Programul de dezvoltare al

 judeţului Suceava prevede ca obiectiv principal, realizarea segmentului de autostradă Bacău-Siret şi declararea zonei libere Siret.

În judeţul Bacău există între toate oraşele cel puţin o legătură prin drumurimodernizate şi doar şapte centre de comună nu sunt legate la drumuri asfaltice obiectivele înprogramul de dezvoltare prevăd modernizarea Podului Bistriţa(pe drumul european E85) şiaducţiunea Bâtca Doamnei, de 53km pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Bacău

şi a localit

ăţilor de pe traseu.

În programul de dezvoltare al judeţului Vaslui se prevede realizarea autostrăziiFocşani-Albiţa şi a drumului expres Bacău-Vaslui-Crasna(Planul de Amenajare Teritorială Naţională), precum şi realizarea unor căi navigabile pe râul Prut şi crearea unor porturi).

Cea mai importantă arteră rutieră care străbate judeţul Bacău pe o lungime de 81,5km este drumul naţional DN2 (E85) care face legătura dintre Sudul şi Nordul ţării şi care afost inclus în programul naţional de autostrăzi.

Regiunea are trei puncte de control şi trecerea a frontierei rutiere:Siret-Suceava,Albiţa-Vaslui şi Ungheni-Iaşi.

Datorită înzestrării deficitare şi a densităţii reduse a reţelei, se constată o creşterea gradului de uzură cauzată de exploatarea intensivă a căilor rutiere între reşedinţele de

 judeţ şi polii de dezvoltare din regiune cu ramificaţii spre punctele de trecere a frontierei destat, a oraşelor regiunii şi cu regiunile învecinate.

Se impune o modernizare a infrastructurii rutiere în corelaţie cu cerinţele actuale şia standardele în vigoare, la nivel european, şi a planurilor de amenajare a teritoriului RegiuniiNord – Est.

Transporturile aeriene de care beneficiază regiunea, sunt susţinute deinfrastructura specifică.

Aeroportul Suceava, situat pe teritoriul comunei Salcia, la aproximativ 15 km Estde Suceava şi 40 km de Botoşani, accesul fiind asigurat prin drumul naţional DN29. Deasemenea, Judeţul Suceava mai dispune de 5 eliporturi.

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 35/88

35

În judeţul Iaşi există următoarea structură:- aeroport;- aerobază utilitară.Aeroportul municipiului Iaşi este cel mai vechi din România, fiind înfiinţat în anul

1932. El se află situat la 8 km Nord de Iaşi, la o altitudine de 120m şi este destinat traficuluiaerian intern şi accidental traficului aerian extern de pasageri, cu avioane scurt curier.

Aeroportul dispune de: aerogară de pasageri, bloc tehnic, turn dirijare şi control

trafic, reţea electrică, termică, gospodărie de apă, utilităţi, drumuri de acces.În anul 1998 s-au efectuat 6.000 mişcări: 1.600 comerciale, din care 60 străine şiau fost transportaţi 70.000 pasageri.

Aerobaza utilitară are o experienţă de 30 ani în domeniu şi are ca obiect deactivitate: zboruri utilitare şi zboruri sanitare.

Aeroportul Bacău situat la 6,5 km Sud de municipiul Bacău, asigură infrastructuranecesară efectuării în condiţii de securitate a zborurilor aeronavelor de până la 400 tone,organizând zboruri interne şi externe şi asigurând servicii pentru operaţiunile aeriene înprogram de 12 ore sau 24 ore, el funcţionând ocazional, neavând trafic curent.

Reţeaua de telecomunicaţii a beneficiat de importante investiţii în ultimii ani, prin înlocuirea centralelor automate şi manuale cu cele digitale, ca şi reţeaua de cablare cu fibră 

optică, ce contribuie la mărirea volumului de trafic şi a calităţii transmisiei în judeţele Bacău,Neamţ, Iaşi şi Botoşani. Numărul de posturi telefonice instalate a crescut, în regiune numărultotal fiind de 487.541 abonaţi reprezentând 14,45% în volumul naţional (Anexa II, tabelul 3.2).

Direcţia Telecomunicaţii Bacău deţine o centrală de zonă pentru Regiunea Nord-Est, gestionarea traficului fiind asigurată de Centrul de Management al echipamentelor detransmisiuni, cât şi de Centrul de Management al echipamentelor de comutaţie. De aici, sepot lua decizii de configurare şi rutare a traficului în cadrul regiunii, cât şi ieşirile spre celelalteregiuni sau spre internaţional.

Pentru anul 1999, în Programul de modernizare şi dezvoltare a reţelelor telefonice

din judeţul Bacău, sunt incluse opt comune şi oraşul Dărmăneşti, ceea ce va permite judeţuluica, din punct de vedere al serviciilor de telecomunicaţii, să se situeze aproape de nivelulţărilor cele mai dezvoltate.

În regiunea Nord-Est îşi desfăşoară activitatea şi două reţele de telefonie mobilă, alcăror grad de acoperire a depăşit 50% în cei doi ani de la începerea activităţii.

Utilităţile şi structura locativă din regiune se situează sub standardele unui traicivilizat, dotările aferente fiind sub nivelul cerinţelor; această situaţie este relevată de dateledespre consumul de apă potabilă , care reprezintă sub 20% din media naţională. Acest fapteste generat de investiţiile reduse şi de dotarea insuficientă, cea existentă fiind, în general,

uzată moral şi fizic. La aceleaşi nivele scăzute, se află şi reţeaua de distribuţie a apei, gazelornaturale şi reţeaua de canalizare şi epurare a apelor uzateReţeaua şi volumul de apă potabilă distribuită în Regiunea Nord – Est:

Localităţiconectate

Lungime reţeasimplă (km)

Apă potabilă distribuită (mii mc)

Consum uzcasnic

(mii mc)Bac ău  28 592 49909 34283Botoşani 64 641 22525 13193Iaşi 25 747 72783 50121Neamţ 76 596 35260 27682

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 36/88

36

Suceava 37 676 43965 21745Vaslui 77 600 18077 14682Regiune N-E 307 3852 242505 161706România 2803 35287 2025620 1291213

% 10,95 10,92 11,97 12,52Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998.

Datele de mai sus plasează Regiunea Nord-Est la nivelul a 10% din total ţară canumăr de localităţi conectate, lungime de reţea existentă şi consum de apă potabilă.Reţeaua de canalizare publică a Regiunii Nord – Est

Localităţi cu instalaţii de canalizare publică Total localităţi Municipii şi oraşe

Bac ău  26 8Botoşani 19 4Iaşi 12 4Neamţ  13 4Suceava 19 8

Vaslui 12 4Regiune N-E 101 32România 619 261

% 16,31 12,26Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998.

Din cele 495 unităţi administrativ-teritoriale ale regiunii, numai 20% sunt racordatela reţeaua de canalizare publică.

Volumul gazelor naturale distribuite în Regiunea Nord – EstKm reţea de

conductă gaze

naturale

Volum gaze naturale(mii mc)

Consum casnic(mii mc)

Bac ău  501,0 682236Botoşani 97,0 103383Iaşi 392,6 337795Neamţ 194,0 403514Suceava 144,0 120440Vaslui 88,0 23260Regiunea N-E 1416,6 1666628 627899România 18017,4 14257685 6099591

% 7,86 11,68 10,29Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998.

În judeţul Botoşani, consumul de apă potabilă este mai redus cu 50,2% faţă demedia naţională, în acest judeţ sistemul de distribuire a apei în reţea existând numai în 18%din numărul localităţilor rurale, în timp ce canalizarea, încălzirea centrală sau gazele naturalesunt absente aproape 100%.

Din indicatorii de locuire şi din punct de vedere al echipamentului şi dotăriilocuinţelor cu utilităţi, rezultă că judeţul Botoşani se află sub media pe ţară, cu mult sub nivelulcelorlalte judeţe din Regiunea Nord-Est. Numai 28% din total locuinţe sunt dotate în acest

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 37/88

37

 judeţ cu băi (47% la nivel naţional) şi doar 30% sunt racordate la reţeaua de apă (54% nivelulnaţional ).

Nr. locuinţela 1000 locuitori

Suprafaţa delocuit/locuinţă 

Suprafaţa delocuit /locuitor

Nr. camere delocuit/locuinţă 

România 345 34,1 11,8 2,47Botoşani 345 28,8 9,9 2,23

Bacău 324 33,6 10,9 2,45Iaşi 307 30,9 9,5 2,32Suceava 313 33,6 10,6 2,31

Sursa: Profilele de dezvoltare ale judeţelor

În anii 1996 –1997, nu s-a dat în folosinţă nici o locuinţă construită din fonduripublice, accentuându-se astfel criza acută existentă la nivelul categoriilor de familii tinere şi cuvenituri modeste.

În aceste condiţii, deşi fondul locativ al regiunii înregistrează modificări printr-oevoluţie pozitivă (dinamica construcţiilor de locuinţe evidenţiind acest fapt), dotarea cu

echipamente tehnico-edilitare este deficitară, suprasolicitată, uzată  şi se află substandardele naţionale.

Fondul locativ este încă insuficient, înregistrându-se 322,2 locuinţe /1000 locuitorifaţă de media naţională de 345 locuinţe /1000 de locuitori; suprafaţa de locuit pe o locuinţă este de 31,7 mp, faţă de media naţională de 34,1 mp pe o locuinţă.

În regiune, există două centre puternice de asistenţă medicală la Iaşi şi Bacău,care deţin importante instituţii medicale de stat şi private. La Iaşi există  şi Facultatea demedicină, care asigură formarea de specialişti pentru toate domeniile medicinei. Suntrecunoscute în ţară  şi peste hotare clinicile de endocrinologie, cardiologie, ortopedie şi

stomatologie.

Judeţele Neamţ şi Bacău au fost printre primele care au aplicat sistemul „mediculde familie”.

Municipiul Iaşi este dotat cu transport urban de călători cu tramvai, troleu şitroleibuz. Municipiile reşedinţă a judeţelor Iaşi, Suceava şi Piatra-Neamţ sunt dotate cutransport de călători cu troleu.

ConcluziiLuând în consideraţie elementele constitutive ale infrastructurii Regiunii

Nord – Est, putem concluziona următoarele :- reţeaua de căi ferate se prezintă la un nivel mediu faţă de nivelul naţionalcu posibilităţi de dezvoltare în viitorul apropiat, prin programe de investiţii care să ofere o altă perspectivă regiunii, printr-o mai bună accesibilitate.

- reţeaua de drumuri este insuficientă, cu un grad de uzură avansat şi nuface faţă solicitărilor traficului ridicat. În aceste condiţii, se impune corelarea viitoarelorproiecte de dezvoltare cu programe de îmbunătăţire a reţelei rutiere a întregii regiuni.

- infrastructura locativă este insuficientă ca dotare, cea existentă nefăcândfaţă solicitărilor, iar aceste aspecte contribuie la imaginea de zonă slab dezvoltată şi cucondiţii inadecvate de trai al populaţiei. Dată fiind această situaţie, este necesară 

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 38/88

38

racordarea localităţilor la reţeaua de apă potabilă, canalizare, gaze naturale şicolectarea deşeurilor menajere prin promovarea şi implementarea unor ample proiectede finanţare şi finalizarea celor aflate în curs, contribuind astfel la ridicareastandardului de viaţă în Regiunea Nord – Est. 

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 39/88

39

6. Dezvoltarea rurală 

6.1 Caracteristicile economiei rurale şi mediului social 

La sfârşitul secolului XX, spaţiul rural din regiunea Nord-Est prezintă, în contextulsocio-economic actual, o serie de elemente ce contribuie la definirea particularităţilorteritoriilor celor 463 comune şi 2.421 de sate din judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ,Suceava, Vaslui.

Ruralismul a avut la bază două cauze:- una, de străvechi tradiţii, străbunii noştri fiind în mare parte un popor de săteni;- alta, legată de trebuinţele populaţiei de a se retrage în grupuri mărunte în locuri

ferite din codri şi munţi, în perioada invaziilor.Satul a ajuns astfel expresia legăturii poporului nostru cu natura locurilor, fiind

determinat de activităţi specifice precum creşterea animalelor cultivarea pământului.Prin conturarea profilului regiunii, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est îşi

propune să evalueze potenţialul spaţiului rural, ca premisă a tendinţelor şi evoluţiilor viitoare,care vor genera direcţiile de acţiune pentru dezvoltare rurală.

Abordând o clasificare după formaţiunile de relief predominante, putem caracteriza

tipurile de aşezări rurale şi activităţi specifice astfel:a) zona de şes;b) zona agricolă de dealuri şi coline;c) zona agricolă montană.

a) zona de şes – caracterizată prin sate de tip adunat, cu funcţiuni economiceprezentând caracter agricol cerealier şi pomi – viticol;

b) zona agricolă de dealuri şi coline – caracterizată prin sate răsfirate, de-o parte şide alta a drumurilor, cu grădini şi livezi, podgorii printre grupurile de case. Ca funcţiuneeconomică, se pune accent pe pomi-viticultură  şi creşterea animalelor; în prezent, satulcapătă funcţii mult mai complexe (forestiere, industrie prelucrătoare, miniere chiar), ceea ce a

schimbat aspectul şi perspectivele sale de dezvoltare.c) zona montană – caracterizată prin sate de tip risipit în munţi, cu gospodării

izolate sau grupuri mici de case, dintre care multe nu sunt racordate la utilităţile publice: gazmetan, apă potabilă, curent electric.

Putem caracteriza spaţiul rural, identificând:a) situaţia existentă în spaţiul rural pe baza indicatorilor relevanţi;b) potenţialii actori la nivel regional şi local care pot avea un rol cheie în

implementarea politicii de dezvoltare rurală;c) soluţii pentru proiecte concrete de dezvoltare;

Spaţiul rural al regiunii Nord-est are o componentă specifică  şi aceasta estepopulaţia rurală ce deţine 55,6% din totalul populaţiei regiunii.

Datorită condiţiilor naturale, teren deosebit de fragmentat, cu pante în variate gradede înclinare, platouri şi terenuri plate doar pe văile apelor, potenţialul productiv al terenurilorarabile este scăzut.

Deşi Regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol, această resursă nu poate fi valorificată , productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori:

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 40/88

40

- relieful regiunii, varietatea acestuia;- calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilor de sol,

fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi de suprafaţă: CâmpiaRomână, Câmpia de Vest sau Podişul Transilvaniei;

- exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha), datorită fărâmiţării fondului funciar, ca urmare a punerii în proprietate privată asuprafeţelor prin Legea Nr. 18/1991.

- nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă se realizează pe loturi de cel puţin 50ha/1tractor; (din punct de vedere al mecanizării lucrăriloragricole, judeţul Botoşani este ultimul din ţară, revenind 104,2 ha teren arabil laun tractor);

- forţă de muncă îmbătrânită (peste 28% din populaţia rurală are peste 60 ani, iartineretul migrează către centrele urbane).

Comunele din zona de munte a judeţului Suceava (peste 50% din suprafaţa totală a judeţului este zonă montană) sunt defavorizate datorită condiţiilor naturale în care segăsesc: altitudine mare, temperaturi joase, cicluri de vegetaţie scurte, fertilitate scăzută aterenurilor agricole, randament scăzut al lucrărilor agricole, izolarea, căi de comunicaţieineficiente.

Datorită condiţiilor naturale (teren deosebit de fragmentat, cu pante în variategrade de înclinare, platouri şi terenuri plate doar pe văile apelor) potenţialul productiv alterenurilor arabile din judeţul Vaslui este scăzut.

În judeţul Botoşani, deşi suprafaţa agricolă reprezintă 77,8% din suprafaţa judeţului, această resursă nu poate fi valorificată, iar productivitatea este foarte scăzută datorită reliefului deluros şi în pantă în proporţie de 75%.

Relieful deluros, în pantă(în proporţie de cca. 55% la nivelul regiunii) este supuseroziunii şi alunecărilor de teren, suprafeţe întinse fiind afectate astfel: judeţul Botoşani, peste150.000 ha degradate, judeţul Vaslui peste 89.000 ha, având un teren fragmentat în văi largi,

 judeţul Suceava cu 85.114 ha afectate de alunecări de teren, judeţul Bacău, pe malul stâng alSiretului, cu cca. 46.000 ha degradate, şi judeţul Neamţ cu 68.700 ha.

Lucrările de combatere a eroziunii terenurilor se efectuează pe suprafeţe reduse încomparaţie cu cele degradate, datorită costurilor mari şi a utilajelor insuficiente (Anexa I,tabelul 6.1).

Parcelarea excesivă a terenurilor şi reducerea cu o treime a parcului de maşini şitractoare agricole au făcut ca potenţialul agricol al Regiunii Nord-Est să nu poată fi valorificat,fapt ce are influenţă directă asupra producţiei agricole şi a veniturilor populaţiei.

Agricultura privată se caracterizează printr-o excesivă fărâmiţare a terenurilordatorită punerii în posesie prin Legea Nr. 18/1991, fiecărui proprietar revenindu-i suprafeţecuprinse între 1-3 ha. Din totalul suprafeţei agricole din sectorul privat, gradul de asociere aproprietarilor de pământ reprezintă cca. 3-5% în judeţul Bacău, 10,8% în judeţul Botoşani,7,5% în judeţul Neamţ şi 9% în judeţul Suceava.

Alte date privind situaţia agriculturii sunt prezentate în capitolul 3.1, Activitatea însectorul primar.

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 41/88

41

6.2  Dotă ri publice (infrastructura social ă ), patrimoniu, turism şi agroturism, aspecte culturale.

Două mari caracteristici au un impact major asupra nivelului de dezvoltare aspaţiului rural (exprimat prin producţie, piaţă rurală, rentabilitate şi performanţă economică înagricultură). Prima o constituie natura ciclică a producţiei, determinată de factorii naturali şibiologici. A doua este reprezentată de instabilitatea producţiei şi a veniturilor, determinate de

particularităţile mediului rural şi economiei rurale(Anexa II, tabelul 1.15, 1.16).La această situaţie de ansamblu, se adaugă şi caracteristica spaţiului rural – care

determină procese mai lente de creştere economică în Regiunea Nord-Est – şi estereprezentată de infrastructura socială şi de patrimoniul existent. Totalul populaţiei în mediulrural este de 2.105.973 locuitori cu o densitate de 102,7 locuitori/kmp.

Structura socio-economică a persoanelor salariate din mediul rural, la nivelul anului1997, evidenţiază că ponderea cea mai mare era în domeniul învăţământului (26-28%), urmatde domeniul agriculturii 25% şi industrie 12-15%, cel mai slab reprezentată fiind asistenţamedicală, sub 1%.

Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârste şi activităţi(%):Domeniul 15-24ani 25-34ani 35-49ani 50-64ani 65ani şi

pesteAgricultură 17,2 13,0 19,0 28,5 22,3Silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului 10,0 27,9 48,2 13,9 -

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998.

Acest indicator este relevant pentru evidenţierea îmbătrânirii forţei de muncă,aspect direct legat de puterea de muncă a populaţiei din mediul rural.

În judeţele Botoşani, Vaslui şi Suceava şcolile primare sunt insuficiente ca număr,dispensarele medicale sunt amplasate numai în centrele de comună, iar distanţele până laprimul oraş sunt mari (10-25km şi chiar 32km, în Vaslui şi Botoşani, sau, în zona muntoasă aSucevei, peste 35km).

Reţeaua de drumuri din mediul rural este necorespunzătoare, fiind încadrată înclasa III şi IV de exploatare (Anexa I, tabelul 6.11).

Gradul de electrificare a mediului rural este între 95-98% existând case izolateneconectate.

Gradul de conectare la reţeaua telefonică este sub 25%, înregistrându-sediscrepanţe în raport cu comunele care au conexiuni directe şi sute de abonaţi, aspectevidenţiat de următoarele date referitoare la mediul rural: judeţul Suceava are 11.397 abonaţi

(20 posturi/1000 locuitori), judeţul Neamţ are 7.930 abonaţi (13,55 posturi telefonice/1000locuitori), judeţul Botoşani are 9.905 abonaţi (3,5 posturi telefonice/1000 locuitori) şi Vaslui8.475 abonaţi (3 posturi telefonice/1000 locuitori).

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 42/88

42

Sistemul de asistenţă medicală din mediul rural se prezintă astfel:Judeţul Nr.dispensare

comunaleNumărmedici

Nr. paturi însecţii medicale în mediul rural

Nr. farmacii Nr. punctefarmaceutice

Botoşani 100 68 794 16 7Iaşi 85 85 5564 9 85Neamţ 91 85 490 30 90

Suceava 7 11 230 45 36Vaslui 68 43 398 10 12

6.3  Agroturismul 

Legea nr. 145/31.12.1994 pentru aprobarea O.U.G. Nr.62/24.08.1994 privindstabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană,promovează iniţiativa privată, în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate să prestezeservicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.

Poziţia geografică, frumuseţea naturală şi, nu în ultimul rând, monumentele istoricede valoare naţională  şi internaţională, creează premisele obţinerii unui important aport

economic din sfera agroturismului.Potenţialul turistic este concentrat în principal în judeţele Suceava, Neamţ, Bacău

şi Iaşi.În acest context, se evidenţiază judeţul Suceava, fondul etnografic şi folcloric al

acestuia punând în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestor zone:- Ţara Dornelor – ocupaţie, obiceiuri, port;- Marginea (10km de Rădăuţi) – centru de ceramică neagră;- Dorna-decoraţiuni exterioare;- Ciocăneşti (22km de Vatra Dornei) – covoare ţesute manual;- Cacica – centru ceramic;- Vama – cojocărit.

- Fundul Moldovei – instrumente populare, prelucrare artistică a lemnului;- Cârlibaba – port, ţesături de interior;- Arbore – scoarţe şi ştergare.- La Mihăileni şi Cătămărăşti Deal (Botoşani) se produce ceramică tradiţională,

iar în comuna Vorona sunt bine-cunoscuţii creatori de măşti populare.Judeţul Iaşi păstrează un bogat tezaur al tradiţiilor culturale şi folclorice, constând

 în case memoriale, biserici, mănăstiri, documente scrise, o multitudine de profile etno-folclorice, de tradiţii ce se manifestă  şi astăzi în unele locuri prin intermediul târgurilor şiiarmaroacelor, hramurilor, etc.

Potenţialul zonei este conferit de patrimoniu, alături de cadrul natural şi deelementul antropic, considerate ca grupe de valori de sine stătătoare, distincte, ale judeţului.

Judeţul Iasi se află la confluenţa a trei subunităţi geomorfologice importante: parteade Sud a Câmpiei Moldovei, extremitatea Sud-Estică a Podişului Sucevei şi jumătateanordică a Podişului Central Moldovenesc. Relieful nu prezintă elemente spectaculoasedeosebite, cu excepţia zonei Cucuteni-Băiceni, care prezintă crevase datorate eroziunii apelorde suprafaţă, formaţiuni de teren calcaros, ape minerale, etc. Aici se întâlnescbinecunoscutele situri istorice din perioada cucuteniană. Sunt recunoscute ca foarte atractivezonele: dealul Repedea, la Sud de Iaşi, Dealul Cătălina din apropierea Cotnarilor, DealulMoţca şi zona de coastă de la Ruginoasa, cu deschidere atractivă asupra Văii Siretului.

Datorită poziţiei geografice, varietăţii condiţiilor naturale şi, nu în ultimul rând, amonumentelor istorice de valoare naţională şi internaţională, precum şi a ospitalităţii locale, în

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 43/88

43

decursul ultimilor ani, agroturismul din zona de deal şi de munte din judeţul Neamţ a cunoscuto dinamică crescătoare.

Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular,cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi. De asemenea, manifestările artistice şi întrecerilesportive contribuie la atractivitatea zonei:

- Festivalul internaţional de artă plastică Tescani(Bacău)

- Festivalul internaţional de folclor “Trandafir de la Moldova”(Iaşi)- Festivalul “Datini şi obiceiuri de iarnă”(Iaşi)- Festivalul internaţional de folclor ”Ceahlăul”(Neamţ)- Festivalul internaţional de folclor “Arcanul”(Suceava)- Festivalul internaţional “Hora din bătrâni”(Vaslui)Alături de aceste elemente de atracţie deosebite, agroturismul are o ofertă de

cazare şi alimentaţie deosebită, de la cabane şi pensiuni cu caracter rustic la cele dotate lastandarde de trei stele.

Agroturismul poate fi practicat în toată perioada anului şi completat de pescuit şivânătoare, drumeţii montane.

ConcluziiRedăm mai jos problemele cu care se confruntă mediul rural, analizând

următoarele aspecte caracteristice:- fizico-geografice;- demografice;- economice;- modul de locuire;- echiparea tehnică;- infrastructura socială şi serviciile aferente;- calitatea factorilor de mediu.

Putem concluziona că restricţiile majore ale sistemului actual agro-ruralsunt:a) fărâmiţarea proprietăţii funciare - cu efecte imediate asupra scăderii

producţiei fizice (realizate cu costuri ridicate) - şi lipsa unei strategii înexploataţia agricolă (în marea majoritate a cazurilor, predominândautoconsumul);

b) gradul scăzut de calificare a populaţiei din agricultură  şi sistemeleeconomice închise de tip natural, în propria gospodărie;

c) sprijinirea insuficientă  şi lipsa facilităţilor oferite întreprinzătorilor caredoresc să dezvolte activitatea de agroturism;

d) dotarea publică redusă în ceea ce priveşte reţeaua de drumuri, reţeaua de

aducţiune cu apă potabilă, reţeaua de gaze naturale, telefonie, curentelectric, asistenţă medicală, ceea ce conferă un stadiu de dezvoltareinferior mediului urban. 

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 44/88

44

7. Mediul înconjurător

7.1  Descrierea general ă a problemelor de mediu înconjură tor

Dezvoltarea durabilă implică asigurarea unui echilibru optim între creştereaeconomică  şi conservarea şi reconstrucţia cadrului natural, care să asigure o dezvoltarearmonioasă, capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale cât şi cele de perspectivă.

Acest deziderat nu este realizat în cadrul regiunii Nord-Est ca urmare a existenţeiunor capacităţi de producţie supradimensionate, tehnologii uzate moral şi fizic, insuficienţeisau lipsei unor mijloace financiare pentru procurarea unor echipamente de protecţie amediului precum şi datorită unui management orientat în general spre obţinerea unui profitimediat şi direct.

Contextul legislativ actual, deşi lipsit de norme tehnice şi regulamente tehnicespecifice în domeniul mediului şi grevat de necorelări între reglementările pe factori de mediu,oferă totuşi cadrul general necesar reconsiderării problematicii de mediu din perspectivadezvoltării durabile.

Principalele problemele de mediu la nivelul regiunii sunt:-  în domeniul gestionării deşeurilor industriale şi menajere;

- despăduririle, care favorizează şi alunecările de teren;- fenomenele de eroziune a solului;- apa potabilă(surse, stare tehnică captări, trasee de distribuţie, staţii de tratare) ;- poluarea locală cauzată de activităţi economice(industriale şi agricole) şi de

aglomerările urbane.

7.2  Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a factorilor de

 mediu: aer, apă , sol, floră , faună .

Starea de calitate a factorilor de mediu este relevată prin indicatori specifici,monitorizaţi prin laboratoarele Agenţiilor Judeţene de Protecţie a Mediului şi ale Sistemelor deGospodărire a Apelor.

Reţeaua de supraveghere şi monitorizare existentă la nivelul judeţelor s-a extinssub aspectul numărului secţiunilor şi şi-a îmbunătăţit activitatea, inclusiv prin extindereagamei indicatorilor analizaţi.

Unele judeţe(Bacău, Neamţ) au beneficiat de asistenţa tehnică  şi financiară princolaborări între Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi ministerele omoloage dinOlanda şi Danemarca.

Aceste colaborări, derulate în teritoriu prin intermediul agenţiilor de protecţie amediului, s-au concretizat prin elaborarea “Planului Local de Acţiune pentru ProtecţiaMediului” la nivelul judeţului implicat.

Ca apreciere generală, tendinţa ultimilor ani a fost de reducere a niveluluiconcentraţiilor diverşilor poluanţi, în primul rând ca urmare a reducerii activităţii economicesau a încetării acesteia, în cazul unor agenţi economici, şi în mai mică măsură, ca urmare amodernizărilor sau investiţiilor în domeniu.

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 45/88

45

7.2.1 Aerul

Principalii poluanţi ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic alRomâniei/1998, sunt pulberile sedimentabile (municipiul Vaslui cu o frecvenţă anuală adepăşirilor limitei maxime admise de 87%, municipiul Bârlad cu 68%, municipiul Iaşi cu31,03%, municipiul Piatra Neamţ cu 16,8%, oraşul Bicaz cu 41,7% şi comuna Taşca cu74,7% din judeţul Neamţ), pulberile în suspensie (cu conţinut de metale grele, în zona

Tarniţa-judeţul Suceava), sulfaţi în suspensie (zona Săvineşti-judeţul Neamţ, cu o frecvenţă anuală a depăşirilor de 20,8%, municipiul Piatra Neamţ, cu 16,8%), amoniac (Săvineşti-Roznov, municipiul Iaşi, municipiul Bacău), metil-mercaptani(municipiul Suceava), clor,hidrogen sulfurat şi acid clorhidric(Oneşti-judeţul Bacău), prezenţa precipitaţiilor acide(datorită Uzinei de preparare de la Tarniţa-judeţul Suceava, la punctul de control Ostra, acrescut frecvenţa precipitaţiilor acide de la 7% la 21% în perioada 1994-1998, iar în comunaCacica s-au constatat căderi de precipitaţii acide cu frecvenţe cuprinse între 27-40% între anii1996-1998).

Precipitaţiile din zona Săvineşti –Roznov au un conţinut crescut de NH4 (valoareamaximă este 35,5mg/l), NO2 4,7mg/l şi SO4

2- 41mg/l (anul 1998).

7.2.2 Apa

a) Apele subterane (freatice) sunt afectate prin prezenţa ionului amoniu, aamoniacului, a nitriţilor şi nitraţilor şi a substanţelor organice în judeţul Neamţ – aval demunicipiul Piatra Neamţ până la Costişa, datorită platformei chimice Săvineşti-Roznov;în zonalocalităţilor Cracăul Alb şi Cracăul Negru, freaticul este poluat de asemenea cu nitriţi. Pânzafreatică din zona pârâului Soloneţ-judeţul Suceava este poluată cu cloruri şi prezintă duritatecrescută.

În judeţul Vaslui, calitatea apelor subterane a suferit degradări pe raza oraşelor şicomunelor din apropierea unităţilor economice poluante, fiind evidenţiate depăşiri ale limitelorexcepţionale la substanţele organice şi nitraţi, datorită poluărilor din sectorul zootehnic şitratării chimice a solului.

b) Apele de suprafaţă 

Conform datelor din Anuarul statistic al României 1998, totalul lungimilorsupravegheate pe râuri în bazinele hidrografice Siret şi Prut este de 4135 km şi respectiv1586 km, din care, pe categorii de calitate, ponderile sunt următoarele:

Ponderea calitativă a apelor din bazinele hidrografice Siret şi Prut (Anuarul Statistical României/1998):Categ. I

(%)Categ. II

(%)Categ. III

(%)Peste limitele categ. III

(degradat, %)Bazin hidrografic Siret 62,3 24,2 4,1 9,4Bazin hidrografic Prut 13,5 46,4 19,1 21,0

Apele de suprafaţă prezintă:

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 46/88

46

-  încărcare organică ce se situează peste limitele maxim admise pe anumitetronsoane(Bistriţa – aval de Piatra Neamţ, până la confluenţa cu Siretul, râul Siret, râul Prut,râul Bahlui, râul Bahlueţ, râul Jijia) ca urmare a deversărilor de ape insuficient epurate dinstaţiile orăşeneşti şi complexele zootehnice şi a depozitărilor necontrolate de deşeuri pe malulcursurilor de apă;

- conţinut de metale grele şi de uraniu natural - pârâul Botuşana - (exploatărileminiere de mangan-Vatra Dornei, de cupru-Leşul Ursului, minereu radioactiv-Crucea, Ostra,

sulf-Călimani-care determină şi o acidifiere puternică a pârâului Neagra Şarului, cu pH cuprins între 2,65 şi 2,77 conform expertizelor APM Suceava , efectuate în 1998);- conţinut de amoniu, amoniac, nitriţi (azotiţi), nitraţi (azotaţi) - ca urmare a

activităţilor zootehnice şi tratării chimice a solurilor(judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani, Neamţ, cuafectarea râurilor Bistriţa, Moldova, Siret, Prut, direct şi prin afluenţii lor), a activităţilor dinzone industriale(platforma chimică Săvineşti-Roznov).

- conţinut de fenoli, produse petroliere, pesticide-râul Trotuş ( judeţul Bacău),fosfor(râurile Bistriţa şi Siret).

7.2.3 Solul

Degradarea solului se datorează fenomenelor de:- alunecări de teren- inundaţii generate de precipitaţii

abundente- eroziuni de suprafaţă şi de adâncime- exces de umiditate

În jude ţ ul Vaslui, de exemplu,suprafa ţ a total ă afectat ă de procese naturale de degradare, reprezint ă 70,5% din suprafa ţ a agricol ă a jude ţ ului. Pe 71% din suprafa ţ a afectat ă s-au executat lucr ări de combatere a eroziunii solului (conform studiului ISPIF Bucure şti, 1994)

- degradare fizică(de exemplu judeţul Bacău-Zemeş, Lucăceşti, Buhuşi, Podu Turcului,

Livezi, Corbasca);- salinizări;- alcalinizări(Taşca-Bicaz, judeţul Neamţ);- acidifieri(nordul judeţului Vaslui, judeţul Suceava-Şaru Dornei, judeţul Neamţ-

Săvineşti);- depozitări necontrolate de deşeuri (menajere, industriale-inclusiv rumeguş);- depozitări de deşeuri în halde orăşeneşti şi industriale, depăşite ca şi capacitate de

stocare şi neamenajate sau insuficient amenajate. De exemplu numai în judeţulSuceava, în munţii Călimani, există cca. 200ha de halde neconsolidate, ca urmare aactivităţii de exploatare minieră din zonă;

- poluare chimică cu:-

produse petroliere(judeţul Bacău-bazinul Comăneşti)- metale grele-în zonele limitrofe CET-urilor(Iaşi) şi zonelor industriale(S.C.Petrotub SA Roman-judeţul Neamţ, judeţul Bacău, exploatările miniere deuraniu, sulf, cupru, mangan – judeţul Suceava)

- pesticide(judeţele Bacău, Iaşi, Botoşani)

Situaţia concentraţiei în sol a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor în cadrulregiunii Nord-Est, a judeţelor componente şi comparaţia cu nivelul naţional este prezentată îngraficul din figura următoare.

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 47/88

47

Se observă că regiunea Nord-Est se situează sub media pe ţară la conţinutul de îngrăşăminte chimice şi la cca. 50% din media naţională la conţinutul de pesticide în sol.

7.2.4 Floră şi faună 

Deşi nu se poate vorbi despre o afectare gravă a vegetaţiei şi faunei, nivelul mairidicat de poluare din perioada anterioară a determinat o reducere a efectivului de specii(cursurile de ap

ăVasluie

ţ şi Bârlad, jude

ţul Vaslui)

şi asocia

ţii floristice acvatice (valea

Bârladului-Delea, judeţul Vaslui), specii pe cale dispariţie din faună (rândunica, lăstunul,cocoşul de mesteacăn – judeţul Bacău, râsul, capra neagră, vulturul negru, cocoşul de munte,acvila de munte, lostriţa, zimbrul – judeţul Neamţ) şi din floră (Papucul Doamnei, LaleauaPestriţă - judeţul Bacău, Floarea de Colţ, Ghinţura Galbenă, Sângele Voinicului, Bulbucii deMunte, Crucea Voinicului, Ruşcuţa de Primăvară, Dediţelul, Angelica – judeţul Neamţ).

În Regiunea Nord-Est există două parcuri naţionale: Ceahlău (17.391 ha) şi Bicaz-Chei –Hăşmaş (6.026 ha) şi numeroase rezervaţii naturale floristice, forestiere, peisagistice,paleontologice, geologice, acvatice, faunistice, parcuri dendrologice şi monumente ale naturii.

Arealele ocupate de păduri afectate de fenomenul de uscare se regăsesccuantificate în tabelul următor:

Gradul de afectare al pădurilor(%):Judeţul Neafectat Uşor Mediu Sever Uscat

Bacău 68,78 23,6 5,7 0,7 1,10Botoşani 76,37 19,2 4,1 0,0 0,16Iaşi 32,88 43,5 22,4 0,7 0,34Neamţ 53,47 24,7 19,4 1,8 0,45Suceava 69,50 21,2 8,9 0,3 0,09

Concentratia in sol a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor(kg/ha)

28,76

23,24

18

29,8

31,4

24,5

18,3

19,5

0,5 0,5 1,2 0,5 0,6 0,7 0,68 1,2

0

5

10

15

20

25

30

35

   B  a c

  a  u

   B  o   t  o

  s  a  n   i

   I  a  s   i

   N  e  a  m   t

  S  u c

  e  a  v  a

   V  a  s   l  u   i

   R  e  g    i  u  n  e

  a    N   E

   R  o  m

  a  n   i  a

ingrasamintechimice pe terenuriagricolepesticide pe terenuriagricole

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 48/88

48

Vaslui 73,62 15,8 7,3 1,2 1,90Total regiune 63,68 23,9 11,2 0,8 0,53

România 57,2 25,9 14,6 1,3-0,46 răşinoase

0,77-0,86 foioase

Sursa:Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998(datele se referă la anul 1996).

În judeţul Suceava, munţii Călimani, prezenţa poluanţilor acizi în atmosferă adeterminat ofilirea plantelor tinere, cloroze şi necroze la arbori şi arbuşti, cu afectarea fonduluisilvic pe o suprafaţă de cca. 1.500 ha, cu o rată anuală a uscărilor de 0,5-3%, la distanţă de1-2 km de sursă şi pierderi de creştere a arborilor de la 20% la 50% în ultimii 20 ani.

7.3 Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii, scurgeri,

 contamină ri.

7.3.1 Aerul

Exploatarea minieră Călimani afectează un areal însemnat prin emisii de noxe de

bioxid de sulf, hidrogen sulfurat, aerosoli de acid sulfuric şi de sulfaţi, cu impact negativ directcât şi prin precipitaţii acide în arealul Vatra Dornei Călimani.

Alte surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC Chimcomplex SABorzeşti (emisii de acid clorhidric şi clor), SC Sofert SA Bacău (amoniac şi acid sulfuric), SCRafo SA Oneşti (hidrogen sulfurat şi bioxid de sulf), platforma chimică Săvineşti-Roznov(amoniac, bioxid şi trioxid de sulf), SC Moldocim SA Bicaz-Taşca (pulberi sedimentabile), SCPetrotub SA Roman (oxizi de azot, oxid şi bioxid de carbon, bioxid de sulf, pulberi metalice,vapori de acizi), CET I-Iaşi, CET I-Holboca, SC Fortus SA Iaşi, CET Botoşani, în general,centralele termice orăşeneşti sau industriale ce funcţionează utilizând combustibil lichid sausolid.

7.3.2 Apa

Apele reziduale orăşeneşti şi comunale, insuficient epurate sau neepurate,evacuate în ape de suprafaţă sau prin infiltrare în pânza freatică, constituie o sursă importantă de afectare a calităţii acestui factor de mediu, regăsită la nivelul întregii regiuni.

Referitor la sursele industriale, menţionăm SC Chimcomplex SA Bacău (cloruri),SC Rafo SA Oneşti (produse petroliere), SC Comtom SA, SC Fortus SA Iaşi, SC AntibioticeSA Iaşi, Tomeşti-fermele Războieni încărcare organică), platforma chimică Săvineşti-Roznov(ion amoniu), exploatările miniere din judeţul Suceava (Crucea, Ostra, Călimani, Leşu Ursului,Vatra Dornei- cu emisii de metale grele şi pH acid).

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 49/88

49

7.3.3 Solul

Sursele majore de poluare a solului sunt constituite din exploatările petroliere(Zemeş-Bacău), miniere (Ostra, Crucea-depuneri de steril radioactiv, Fundu Moldovei,Broşteni-steril de cupru, exploatarea minieră Călimani-sulf, toate din judeţul Suceava, CET IIHolboca (cenuşă, zguri), SC Fortus SA Iaşi (nisipuri turnătorie), SC Antibiotice SA Iaşi, SCTerom SA Iaşi (halde nămoluri), fermele zootehnice Războieni (dejecţii), SC Petrotub SA

Roman (reziduuri petroliere, nisipuri turnătorie, ţunder uleios).O problemă deosebită o constituie deşeurile menajere şi industriale ce rezultă încantităţi mereu sporite şi care sunt preluate în vechile halde orăşeneşti şi comunale, dar careafectează şi alte suprafeţe de teren prin depozitări necontrolate.

Un caz particular îl constituie numeroasele depozite de rumeguş, caracteristicezonelor forestiere.

7.4 Sta ţ ii de tratare a apei şi platforme de gunoi.

Ca o caracteristică regională, se evidenţiază faptul că atât capacităţile staţiilor deepurare ape reziduale cât şi capacităţile haldelor de depozitare deşeuri sunt insuficiente faţă 

de cerinţe.Ponderea necesarului faţă de situaţia existentă se situează la cca. 30% pentrustaţiile de epurare, necesarul de investiţii pentru treapta biologică de epurare şi chimică,acolo unde este cazul, fiind chiar mai ridicat şi cca. 40% pentru haldele de deşeuri.

Referitor la dotările existente şi modul de exploatare a acestora, numai localităţileurbane şi principalele localităţi rurale sunt echipate cu sistem centralizat de alimentare cuapă  şi canalizare, iar numărul staţiilor de epurare este şi mai redus, multe dintre acesteafuncţionând necorespunzător ca urmare a:

- capacităţilor insuficiente;- dotărilor nesatisfăcătoare;- exploatării necorespunzătoare.

În consecinţă, apele uzate insuficient epurate sau neepurate sunt deversate încursuri de apă de suprafaţă sau infiltrate în subteran, afectând calitatea acestora.În acest sens pot fi evidenţiate judeţele Vaslui, Botoşani, Iaşi şi Neamţ.Platformele de gunoi existente sunt în număr insuficient şi în marea majoritate, nu

sunt amplasate şi amenajate corespunzător, fapt ce determină un impact negativ asupratuturor factorilor de mediu şi o stare de disconfort pentru oameni.

De fapt se poate afirma că nu există în cadrul regiunii nici o haldă de reziduuriamenajată conform principiilor ecologice.

7.5  Evaluarea comparativă fa ţă de tendin ţ ele la nivel na ţ ional în

 domeniul protec ţ iei mediului. Concluzii.

Regiunea Nord-Est nu se confruntă cu fenomene de poluare deosebit degravă, fiind încă o regiune “curată”.

La nivel regional, principalele probleme de mediu sunt legate de :- proasta gestionare a deşeurilor industriale şi menajere (colectare neselectivă,

gradul redus de revalorificare şi/sau tratare a deşeurilor, depozitare inadecvată sub aspectul amplasării şi amenajării haldelor, existenţa depozitelor derumeguş pe malurile cursurilor de apă, de-a lungul căilor rutiere);

- despăduriri, cu implicaţii în accentuarea alunecărilor de teren;

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 50/88

50

- fenomene de eroziune a solului, ce afectează în principal, partea de est aregiunii;

- apa potabilă(cantitate, calitate, distribuţie);- poluarea locală sau zonală determinată de :

- activităţi industriale, cu impact asupra aerului, apei, solului;- exploatări miniere(cărbune, minereu radioactiv, sulf, cupru, mangan) cu

impact asupra aerului, apei, solului, vegetaţiei;

- trafic(insuficienţa sau inexistenţa unor căi rutiere ocolitoare) cu impactasupra aerului şi nivelului de zgomot;- aglomerări urbane, cu impact asupra aerului (centrale termice pe

combustibil lichid), apelor (staţii de epurare de capacitate insuficientă) şisolului (deşeuri);

- fermele zootehnice, cu impact asupra apei şi solului.Faptul că marii agenţi poluatori î şi reduc/restrâng activitatea, lăsând locul

 întreprinderilor mici şi mijlocii, mai flexibile, cu posibilităţi mai mari de abordaredurabilă a dezvoltării lor, în conformitate cu prevederile legislative actuale, a creatpremise pentru a pune accentul şi pe calitatea mediului.

Unele judeţe din cadrul regiunii au beneficiat de programe şi proiecte cu

cofinanţare externă în domeniul protecţiei mediului.Astfel, se derulează (în diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizări alesistemelor de alimentare cu apă (judeţul Iaşi), modernizări, retehnologizări şi dezvoltări aleunor staţii de epurare orăşeneşti (Iaşi, Piatra Neamţ, Roman), pentru colectarea selectivă adeşeurilor şi amenajarea unei halde ecologice (Piatra Neamţ), reducerea riscurilor datorateindustrie (zona Bacău-Oneşti şi platforma chimică Săvineşti – S.C. Fibrex S.A.), reducereaemisiilor de pulberi (S.C. Moldocim S.A. Bicaz – F-ca Taşca), conservarea biodiversităţii şireconstrucţia ecologică a Parcului Naţional Ceahlău, proiect demonstrativ de utilizare arumeguşului generat de instalaţii de debitare a lemnului (pe văile râurilor Bicaz şi Dămuc),programul CREDO de colaborare transfrontalieră pentru monitorizarea râurilor Prut şi Siret(judeţul Botoşani).

Referitor la impactul activităţii antropice asupra mediului, considerăm că instruirea specifică ce se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat (grădiniţe, şcoli) nuacoperă toată problematica de mediu şi cuprinde numai un segment al populaţiei.

 În acest sens, se impune cu necesitate sensibilizarea şi o mai bună informareşi educare a întregii populaţii în spiritul protejării şi conservării mediului în prezent şipentru generaţiile viitoare.

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 51/88

51

8. Disparităţi subregionale în cadrul Regiunii Nord – Est

Dincolo de aspectele care o caracterizează în mod global, în cadrul Regiunii Nord-Est pot fi identificate sub-regiuni care, fie ca relevă disparităţi interne ce au la bază problemespecifice, fie ca se pot constitui în “poli de dezvoltare” prin valorificarea si sprijinireaoportunităţilor si a valenţelor existente.

8.1  Zone cu probleme

In scopul structurării unor programe specifice de dezvoltare în domenii precizate(industrie, agricultură, şomaj, mediu înconjurător, infrastructură) am definit ca arii prioritareurmătoarele sub-regiuni, pentru care am evidenţiat si problema caracteristică:

••••  aria de mare sărăcie, ce cuprinde sudul judeţului Iasi, sud-estul judeţului Neamţ,estul judeţului Bacău si judeţul Vaslui;

••••  arii aflate în declin industrial si cu şomaj ridicat, ce includ localităţile Piatra Neamţ,Roman, Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vaslui, Negreşti, Huşi, Buhuşi, Dărmăneşti,Moineşti, Comăneşti, Paşcani, Hîrlău, Tîrgu Frumos, Tîrgu Neamţ, Botoşani siDorohoi, cu platformele industriale adiacente;

••••  aria de zone rurale izolate, cu infrastructură slab dezvoltata, regăsite în cadrul judeţelor, după cum urmează:

zona rurală care acoperă regiunea de confluenţa dintre judeţele Bacău ,Vaslui, Iaşi si Neamţ, care se continuă cu zona de vest a judeţului Vaslui;

fâşia adiacentă graniţei dintre judetele Botoşani si Iaşi; porţiune situată în extremitatea sud-estică a judeţului Iaşi si care continuă 

 în nord-estul judeţului Vaslui, pe malul drept al râului Prut. Zone cuprinzând grupuri izolate de localităţi din judeţul Suceava:

o Izvoarele Sucevei, Brodina, Ulmao  Şarul Dornei, Panaci, Poiana Stampeio Dolhasca, Dolheşti, Manolea, Forăstio Grameşti, Samoştea, Zvoriştea

••••  aria zonelor afectate de alunecări de teren si fenomene de eroziune: in judeţul Botoşani aceste zone sunt situate în zona centrală si de

sud – sud-est, în perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Truşeşti,Flămînzi, Lunca, Albeşti si Stefăneşti;

in judeţul Neamţ:o in nordul judeţului, în apropierea comunei Pipirigo pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicazo in nordul municipiului Piatra Neamţ, pe raza com. Gîrcinao pe raza comunei Făurei

in judeţul Iaşi, pe raza comunelor Pîrcovaci si Strunga in judeţul Vaslui, în bazinul afluenţilor râului Bîrlad si bazinul râului Elan,

zona de sud-est a judeţului;

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 52/88

52

in judeţul Bacău au fost identificate 13 zone expuse alunecărilor de teren,situate în partea centrală si de nord;

in judeţul Suceava în raza localităţilor:o Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Suso Vadu Moldovei, Forăşti, Drăguşeni, Boroaia

••••  aria zonelor afectate de inundaţii, în bazinul râului Bistriţa – în dreptul localităţilor

Borca, Costişa, Podoleni, în lunca Jijiei, lunca râului Prut – în aval de acumulareaStînca-Costeşti, precum şi în judeţul Bacău, în zona bazinelor hidrografice alerâurilor Trotuş, Siret, Tazlău, Bistriţa, Zeletin;

••••  aria zonelor deficitare în domeniul alimentărilor cu apă (sub aspectul infrastructuriispecifice şi al surselor de alimentare – cantitatea şi calitatea apei), ce includemunicipiile Bacau şi Iasi. Din acest punct de vedere, se poate afirma că majoritatealocalităţilor rurale nu au alimentari centralizate cu apă potabilă.

8.2  Zone în care există oportunităţ i specifice

Pe de altă parte, am prioritizat şi alte arii, ce pot constitui poli de atracţie prinresursele, oportunităţile si premizele de dezvoltare pe care le au şi care merită să fie sprijinite

 în acest sens. Din această categorie fac parte următoarele zone:

••••  aria cu infrastructură industrială neutilizată sau insuficient utilizată, în care există premize pentru investiţii directe, care cuprinde oraşele – reşedinţă de judeţ, precumşi localităţile Roman, Tîrgu-Neamţ, Paşcani, Tîrgu-Frumos, Huşi, Dorohoi, Buhuşi.

••••  aria cu tradiţie în practicarea micii industrii, situată în perimetrul delimitat delocalităţile Tîrgu-Neamţ, Fălticeni si Paşcani precum si in sudul si vestul judetului

Bacau, specificul activităţilor desfăşurate fiind în domeniul confecţiilor, tricotajelor,olăritului, meşteşugurilor artizanale;

••••  aria cu tradiţie în exploatarea şi prelucrarea lemnului, situată în bazinele forestieredin zona Vatra Dornei, Cîmpulung Moldovenesc, Bicaz – valea Bistriţei, valeaTrotuşului şi valea Tazlăului;

••••  aria cu tradiţie în exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi (bazinul Comăneşti);

••••  aria cu resurse de ape minerale şi baze de tratament şi/sau agrement, ce cuprindearealul localităţilor Slănic Moldova, Tîrgu-Ocna, Vatra Dornei, Bălţăteşti, Oglinzi,

Neguleşti, Toşorog, Strunga, Iaşi;

••••  aria cu potenţial în creşterea animalelor, (datorită condiţiilor naturale, experienţei,abilităţilor şi tradiţiei locuitorilor pentru acest gen de activitate) ce include jumătateade nord a judeţului Botoşani, nord-estul şi partea central-vestică a judeţuluiSuceava, vestul judeţelor Bacău si Neamţ;

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 53/88

53

••••  aria pentru practicarea turismului montan, localizată în judeţul Neamţ (masivulCeahlău) si în judeţul Suceava (masivul Rarău), precum şi în judeţul Bacău, înmunţii Nemira;

••••  aria pentru practicarea turismului cultural-religios, situată în nordul judeţului Neamţ,nordul şi estul judeţului Suceava şi în municipiul Iaşi;

••••  aria cu amenajări piscicole, în judeţul Botoşani, în zona central – sudică, în judeţulNeamţ, între localităţile Piatra Neamţ  şi Roman, în sud-estul şi estul judeţuluiBacău, în zona de sud, sud-est a judeţului Suceava, precum şi în judeţele Vaslui şiIaşi, răspândite în toată zona geografică a acestora.

••••  aria aferentă bazinului hidrografic al râurilor Bistriţa si Siret, ce include un lanţ delacuri de acumulare, al căror potenţial nu este suficient valorificat, existândoportunităţi pentru dezvoltarea unor activităţi de genul alimentari cu apa,piscicultura, agrement, irigaţii, etc.

Evidenţiem cu acest prilej faptul ca, în rândul centrelor urbane din cadrul Regiunii

Nord-Est există un decalaj în reacţia fată de restructurarea economica, concretizat în stadiulsi dinamica evident diferite în raport cu obiectivele tranziţiei. Din categoria celor care aureacţionat pozitiv la cerinţele economiei de piaţa, cu beneficii pentru comunităţile respective,menţionam următoarele localităţi: Bacău, Oneşti, Iasi si Suceava.

Trebuie subliniată deasemenea dinamica temporală si spaţială a unora dintre ariileidentificate mai sus, dinamică ce impune ca decizia de implementare a unor masuri specificesă fie fundamentată pe o analiză riguroasă făcută la momentul respectiv a ariei asupra căreiase intenţionează a se acţiona.

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 54/88

54

ANEXA I

Tabelul 1.1 Temperatura aerului

Judeţul Media anuala,

° C

Temperaturamedie

ianuarie,

°C

Temperaturamedie iulie,

° C

Maximeabsolute

° C

Minimeabsolute

° C

Nr. mediuanual dezile de

 îngheţ Bacău 2(munte) – 9 (-7) – (-4) 12 – 20 40,8 - 32,5 123Botoşani 8 – 9 (-4,5) – (-3,5) 19 – 20,5 39,4 - 32,5 120–130Iaşi 9 (-4) – (-3) 20 – 21 40,0 -30,0 118–120Neamţ 2(munte) – 8,5 (-8) – (-3) 8(munte)–20 39,6 -33,2 125–130Suceava 2(munte) – 8 (-10) – (-4) 10 – 18 39,4 - 37,2 115–118Vaslui 8 – 9 (-4,5) – (-3) 19 – 21 40,6 - 32,0 117

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

Tabelul 1.2 Precipitaţii atmosferice:

Judeţul Cantităţi mediianuale,

mm

Cantităţi medii înluna iulie,

mm

Cantităţi medii în luna anuarie,

mm

Strat de zăpadă,

cmBacău 600 – 800 60 – 100 30 – 60 60 – 70 (munte)Botoşani 500 – 600 60 – 80 30 10 –15Iaşi 500 – 550 60 30 – 40 60 –100Neamţ 550 – 1000 90 – 140 30 – 170 25 –100 (munte)Suceava 600 – 1400 70 – 140 40 – 100 40 –160 (munte)Vaslui 450 – 600 50 – 60 30 10 –15

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

Tabelul 1.3 Indicatori ai dezvoltării umane:Speranţa de viaţă 

la naştere (ani)1994-1996

Gradul dealfabetizare al

populaţiei adulte(%)

1995

Rata brută decuprindere scolară 

la toate nivelele(%)

1996/1997

Indicele speranţei deviaţă 

Indiceleeducaţiei

0 1 2 3 4 5ROMANIA 69,1 97,0 62,0 0,734 0,853

Bacău 69,0 96,9 57,0 0,733 0,836Botoşani 67,7 95,3 54,9 0,712 0,818Iaşi 68,6 97,1 67,4 0,727 0,872Neamţ 69,8 97,6 55,6 0,747 0,836Suceava 69,9 97,9 56,2 0,749 0,840Vaslui 69,0 95,9 55,6 0,733 0,825URBAN 69,8 99,0 78,1 0,747 0,920

RURAL 68,0 94,7 40,6 0,717 0,767Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998 

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 55/88

55

Indicatori ai disparităţii între sexe în dezvoltarea umană (IDS)

Speranţa de viaţă la naştere (ani)1994-1996

Rata brută de cuprindere şcolară la toatenivelele (%) Anul şcolar 1996/1997

Femei Bărbaţi Femei BărbaţiROMĂNIA 73,1 65,3 62,5 61,6Bacău 72,6 65,7 58,0 56,0Botoşani 72,3 63,6 57,0 53,1Iaşi 72,4 65,2 69,4 65,5Neamţ 73,5 66,4 56,6 54,5Suceava 73,8 66,3 56,8 55,7Vaslui 72,5 65,7 57,7 53,7URBAN 73,8 66,1 78,6 77,6RURAL 72,3 64,1 40,4 40,7

Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998 

PRIVAŢIUNI ŞI FACTORI RESTRICTIVI AI DEZVOLTĂRII UMANE

Rataşomajului

(%)1996

Rata şomajuluila femei (%)

1996

Ponderea şomerilorcare nu beneficiază 

de prestaţii de şomaj în total şomeri (%)

1996

Copii de 7-14 aninecuprinşi în

 învăţământ (%)Anul şcolar

1996/1997ROMANIA 6,6 7,5 29,8 5,6Bacău 7,6 7,7 18,2 5,2Botoşani 10,5 9,6 29,8 2,6Iaşi 8,9 8,4 37,8 3,4Neamţ 13,1 13,3 54,6 4,9Suceava 11,1 12,4 39,5 4,7Vaslui 9,7 8,8 134,4 3,5URBAN - - - 4,9RURAL - - - 6,7

(continuare)Pondereapopulaţieiadulte fără pregătire

secundară şi

superioară (%)

1992

Ratamortalităţiiinfantile (la1000 născuţivii)

1996

Ratamortalităţiimaterne (la

100000născuţi)

1996

Pondereapopulaţiei

fără instalaţie deelectricitate

(%)1992

Pondereapopulaţiei

fără acces lainstalaţia de

apă (%)1992

ROMÂNIA 24,6 22,3 40,8 2,0 45,6

Bacău 25,9 24,9 54,8 3,8 52,5Botoşani 36,4 30,5 - 5,2 66,0Iaşi 26,6 30,5 29,4 1,6 52,0Neamţ 26,2 22,2 30,0 3,4 57,2Suceava 23,0 22,3 31,0 2,6 66,7Vaslui 33,9 35,3 15,8 6,2 66,5URBAN 12,5 18,5 43,2 0,4 12,3RURAL 38,4 25,6 38,8 4,0 84,3

Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998 

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 56/88

56

SĂNĂTATEA

Rata mortalităţiiinfantile (la 1.000

născuţi vii)1996

Rata mortalităţiimaterne (la

100.000 născuţi)1996

Rata mortalităţii pe cauze (la100.000 locuitori)

1996

Cazuri noi de îmbolnăviri prin boliinfecţioase şi parazitare ( la 100.000

locuitori)1996

boli ale aparatuluicirculator

tumori din dispensare din policlinici

ROMANIA 22,3 40,8 786,0 170,3 3038,9 1197,8Bacău 24,9 54,8 619,7 144,0 4770,5 1090,6Botoşani 30,5 - 835,6 200,8 3148,4 1448,1Iaşi 30,5 29,4 568,0 145,3 3177,1 1591,1Neamţ 22,2 30,0 633,8 145,4 2039,0 511,0Suceava 22,3 31,0 647,1 143,6 4581,2 733,9Vaslui 35,3 15,8 757,0 131,6 1243,3 193,7URBAN 18,5 43,2 536,5 163,2 - -RURAL 25,6 38,8 1084,1 178,7 - -

(continuare)

Cazuri TBC (la 100.000

locuitori)

Populaţia ce revine la unPaturi în spitale (la

1.000 locuitori) Consultaţii pe locuitor in

dispensare1996 medic

1996cadru mediu

sanitar1996

1996 1996

ROMÂNIA 98,6 552 177 7,6 2,7Bacău 113,9 906 202 5,2 1,9Botoşani 74,3 809 183 8,2 1,6Iaşi 111,2 353 135 10,4 2,9Neamţ 105,7 827 204 5,7 2,5Suceava 95,1 896 226 6,7 3,1Vaslui 89,0 1120 216 7,1 1,4URBAN - 368 113 12,4 -

RURAL - 1417 568 1,7 -Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998 

EDUCAŢIA

Rata brută de cuprindere şcolară (%) Gradul de cuprindere în învăţământul

preşcolarla toatenivelele

1996/1997

 în învăţământulprimar şigimnazial1996/1997

 în învăţământulsecundar (ciclul II)

1996/1997

(%)1996/1997

ROMÂNIA 62,0 94,4 69,1 60,4Bacău 57,0 94,9 62,1 66,8Botoşani 54,9 97,5 55,5 62,7Iaşi 67,4 96,6 58,9 54,9Neamţ 55,6 95,1 61,7 61,0Suceava 56,2 95,3 59,2 62,0Vaslui 55,6 96,5 58,7 57,8URBAN 78,1 95,1 108,1 57,6RURAL 40,6 93,3 14,1 63,4

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 57/88

57

(continuare)Rata de trecere în învăţământul

secundar(ciclul II ) (%)

Numărul de elevi ce revine la un cadrudidactic in invatamantul

1996/1997 primar1996/1997

secundar1996/1997

liceal1996/1997

ROMANIA 94,8 19,6 11,0 12,3

Bacău 91,7 20,9 11,2 12,2Botoşani 81,6 16,9 10,9 13,8Iaşi 92,5 18,8 11,7 10,4Neamt 97,5 19,4 10,2 14,4Suceava 89,9 17,4 11,4 11,2Vaslui 91,2 20,3 10,8 13,8URBAN 134,1 21,9 12,7 12,3RURAL 26,4 17,1 9,1 11,9

Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998 

CULTURĂ ŞI COMUNICAŢII

Abonamente la1.000 locuitori

Cititori înscrişi labiblioteci

Numărul devolume

eliberate dinbiblioteci

Spectatori lacinematografe

Radio TV ( la 1000 locuitori)1996

(la 1000 locuitori)1996

(la 1.000 locuitori)1996

ROMÂNIA 184,6 182,4 257 3376 559Bacău 197,3 151,9 266 3495 457Botoşani 153,1 133,7 226 3419 569Iaşi 176,0 153,2 317 7055 771

Neamţ 196,0 166,7 234 3431 381Suceava 130,3 129,1 246 3559 457Vaslui 119,3 159,3 256 3868 378URBAN 215,3 228,1 325 4702 984RURAL 147,3 126,5 176 1762 42

Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998 

Potenţalul uman al femeilor

Judeţul

Rata brutădecuprindere în învăţământulliceal (%) 1996

Speranţa de viaţă la naştere (ani)

1994-1996

Rata fertilităţii(‰)1996

Rata mortalităţiimaterne

(la 100.000 născuţi)1996

Bacău 52,7 72,6 47,1 54,8Botoşani 48,4 72,3 54,0 -Iaşi 47,4 72,4 48,7 29,4Neamţ 46,1 73,5 44,0 30,0Suceava 49,3 73,8 54,0 31,0Vaslui 48,3 72,5 55,5 15,8

Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998 

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 58/88

58

Tabelul 2.1.Rata criminalităţii la nivelul regiunii Nord-Est:Numar persoane condamnate la 100.000 locuitoriJudeţul

1992 1993 1994 1995 1996 1997Bacău 358 432 464 560 517 571Botoşani 245 344 468 576 499 521Iaşi 266 297 399 415 427 468Neamţ 286 368 345 357 398 385

Suceava 275 360 338 361 476 560Vaslui 334 428 508 533 604 529Regiunea NE 294 371 420 467 486 505România 303 366 421 448 460 496

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

Tabelul 2.2. Structura profesională a populaţiei active la 1 ianuarie 1998Judeţul  Total Patroni Lucrători

pe contpropriu

Salariaţi Membriai asoc.

Cooperatiste

Lucrătorifamiliali

neremuneraţi

Alţii

Bacău 100,0 2,70 21,98 69,14 0,94 2,63 2,61Botoşani 100,0 0,15 30,81 54,05 7,56 1,66 5,77

Iaşi 100,0 0,12 19,86 69,40 3,76 2,43 4,43Neamţ 100,0 0,27 17,17 70,23 3,07 2,73 6,53Suceava 100,0 0,10 22,76 64,24 0,88 4,91 12,02Vaslui 100,0 0,14 34,34 56,7 3,11 1,54 4,17Totalregiune

100,0 0,58 24,38 63,86 3,22 2,55 5,41

România 100,0 0,29 13,57 76,92 2,79 1,96 4,47Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

Tabelul 2.3.Sporul natural la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-EstNr.crt. Judeţul Sporul natural %

1. Bacău 1,82. Botoşani 03. Iaşi 2,64. Neamţ 0,55. Suceava 2,86. Vaslui 2,17, Regiunea NE 1,88. Romania -1,9

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

Tabelul 2.4 Rata mortalităţii infantile la nivelul regiunii de dezvoltare NENr.crt. Judeţul Mortalitatea infantilă/1.000nou născuţi

1. Bacău 24,22. Botoşani 33,13. Iaşi 28,14. Neamţ 24,85. Suceava 23,56. Vaslui 25,47, Regiunea NE 26,3

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 59/88

59

Tabelul 2.5 Sporul natural şi mortalitatea infantilă comparativ pe regiuniRegiunea Sporul natural % Mortalitatea

infantilă/1.000nou născuţiSud-Est -1,3 22,5Sud -3,3 23,2Sud-Vest -3,2 21,1

Vest -3,6 21,3Nord-Vest -2,1 21,8Centru -1,1 18,2Bucureşti -4,4 14,9Nord-Est 1,8 26,3Romania -1,9 22,0

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

Tabelul 3.1 Valoarea serviciilor pentru agricultură (1997-milioane lei preţuri curente)

Judeţe Total Servicii

mecanizare

Servicii de

 îmbunătăţirifunciare

Servicii

reproducţieşi selecţieBacău 27808 22720 3028 2060Botoşani 36701 31786 2523 2392Iaşi 38806 31210 5094 2502Neamţ 22671 19992 888 1791Suceava 14971 9987 2693 2291Vaslui 38455 32295 4549 1611Regiunea NE 179412 147990 18775 12647% pe ţară 13,0 14,1 6,98 18,7

Tabelul 3.2 Fondul funciar după modul de folosinţă la 1 ianuarie 1998-mii hectare

Judeţul Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Reg, NESupr.totală 662,0 498,5 547,5 589,6 855,3 531,8 3684,9Supr.agric. 324,3 387,7 377,4 284,1 349,5 387,2 2110,5Din care:sector privat 269,7 312,1 295,5 227,5 283,4 309,9 1698,3Arabil 183,8 291,6 249,2 170,3 177,8 274,5 1347,4Păşuni 187,7 75,7 86,8 69,6 93,4 85,6 499,0Fâneţe 41,0 14,3 19,9 40,0 74,7 5,0 195,2Vii 7,8 2,8 12,5 1,0 - 17,6 41,9Livezi 3,7 3,1 8,8 3,1 3,4 4,3 26,7Păduri 279,5 57,2 99,0 260,3 456,5 84,2 1236,9Ape 147,3 13,8 13,6 10,3 13,6 9,4 75,8Alte suprafeţe 43,4 39,6 57,4 34,7 35,6 50,8 261,7Irigat total 20,9 20,3 51,7 10,5 3,7 29,9 137,3Agricol-irigat 20,9 20,2 50,4 10,4 3,7 29,6 135,4Arabil-irigat 19,7 19,7 42,1 10,4 3,5 29,1 124,8

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 60/88

60

Tabelul 3.3 Producţia agricolă a anului 1997 faţă de anul 1996 (%)

Total Vegetală Animală JudeţulSectorPrivat

Total Sectorprivat

Total SectorPrivat

Bacău 108,4 108,8 113,9 114,7 101,6 101,9Botoşani 122,5 115,3 140,6 126,6 99,3 100,5

Iaşi 99,7 104,4 107,9 116,6 89,5 94,5Neamţ 99,8 102,7 102,0 103,5 96,5 101,3Suceava 98,6 98,7 102,1 101,2 94,1 95,5Vaslui 111,8 111,9 130,0 128,5 87,7 90,8Reg. N-E 106,8 106,96 116,08 114,35 94,78 97,41

Tabelul 3.4 Producţia agricolă în 1997(miI lei preţuri curente)

Total Vegetală Animală JudeţulSectorprivat

Total Sectorprivat

Total SectorPrivat

Bacău 2450691 2405520 1448318 1410104 1002373 995416Botoşani 2192650 2048121 1361986 1263062 830664 785059Iaşi 2363198 2179917 1421023 1349747 942175 830170Neamţ 1784215 1710013 1073955 1036819 710260 673194Suceava 2756213 2679161 1536348 1495426 1219865 1183735Vaslui 1631727 1509613 1068709 971155 563018 538458Reg. N-E 13178694 12532345 7910339 7526313 5268355 5006032

Tabelul 3.5 Animale în 1998 (mii capete)

Judetul BOVINE PORCINE OVINETotal Vaci, bivoliţe

şi juniciTotal Scroafe

prăsilă Total Oi şi

mioareBacău, din care:

- sector privat :110107

6059

168166

1010

185181

139137

Botoşani, din care:- sector privat :

9795

6260

9793

32

358351

289283

Iaşi, din care :- sector privat :

123109

6257

185107

177

406384

308295

Neamţ, din care :- sector privat :

10095

6058

12178

84

230225

178175

Suceava, din care:- sector privat :

170167

108107

114110

87

239238

186185

Vaslui, din care :- sector privat :

6962

4138

8577

54

240224

194183

Total Regiune N-E- sector privat :

669635

393379

770631

5136

16581603

12941258

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 61/88

61

( continuare )Judetul Caprine Cabaline PĂSĂRI Albine

Total Total TotalOuătoare

adulte Mii familii

Bacău, din care:- sector privat :

2626

1919

31043103

11411139

2626

Botoşani, din care:- sector privat :

33

3737

18341474

12341119

1513

Iaşi, din care :- sector privat :

66

4443

21801755

12191089

2019

Neamţ, din care :- sector privat :

44

1918

10881087

641641

1413

Suceava, din care:- sector privat :

44

3635

16271348

943866

1414

Vaslui, din care :- sector privat :

77

2423

10551055

784784

1916

Total Regiune N-E- sector privat :

5050

179175

108889822

59625638

108101

Tabelul 3.6 Suprafaţa cultivată in profil de exploatare cu principalele culturi (1997 – mii ha)Jud. Bc Bt Is Nt Sv Vs Reg NE Rom %

Suprafaţacultivată total

182,20174,00

281,10250,80

243,00224,00

169,00158,20

177,60168,70

264,30238,50

1317,521214,48

9059,807391,90

14,516,4

Cereale pt.Boabe

126,40121,90

187,20172,60

171,90161,80

108,80102,90

79,6275,47

203,20187,50

877,40822,28

6319,765279,06

13,815,5

Grâu şisecară 

24,2121,91

50,8043,90

47,0342,68

33,6030,41

26,5424,22

67,2660,43

249,50223,60

2424,391904,61

10,211,7

Porumb 96,9495,30

112,90110,70

113,20110,80

57,5356,36

34,7134,21

120,80116,70

536,39524,19

3037,742816,38

17,618,6

Plante

uleioase

2,98

2,55

30,30

21,63

13,18

11,27

3,13

2,69

1,29

1,18

25,28

20,96

76,20

60,32

871,51

592,28

8,7

10,1Floareasoarelui

2,912,51

25,8819,73

12,0110,78

2,212,19

1,291,18

24,4320,80

68,7557,21

780,75574,18

8,89,9

Plante pt. alteindustrializări

3,583,21

11,4110,81

8,698,58

6,926,41

8,217,62

4,884,26

43,8040,92

147,43130,91

29,731,2

Sfeclă dezahăr

3,583,21

11,2610,67

8,418,31

6,856,34

8,297,62

4,403,79

42,8239,97

128,77112,98

33,235,3

Cartofi 6,075,78

9,679,24

7,667,47

10,079,39

26,7125,76

2,512,47

62,7360,12

255,02245,28

24,524,5

Cartofi detoamnă 

5,585,32

8,237,81

7,026,84

9,378,73

26,1225,17

2,122,08

58,4755,97

222,93214,34

26,226,1

Legume 5,85

5,72

6,38

6,36

7,43

7,35

4,60

4,52

6,57

6,54

3,99

3,78

34,86

34,31

208,26

195,47

16,7

17,5Plante denutreţ 

36,2034,10

29,5925,03

30,7425,04

33,3830,92

53,3750,84

21,5117,70

204,80183,60

1113,00854,56

18,421,4

Perene vechişi noi

28,9027,60

19,1616,15

13,8910,82

24,5823,17

41,0739,86

12,259,51

139,90127,20

701,12568,70

19,922,3

Anuale pt.fân şi masă verde

4,944,70

7,477,08

13,1612,48

5,395,10

5,034,68

6,866,59

42,8840,66

285,98224,91

15,018,0

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 62/88

62

Tabelul 3.7 Unităţi locale active, în industrie, comerţ, servicii-31.12.1997

Domeniul Total 0-9salariaţi

10-49salariaţi

50-249salariaţi

250salariaţi şi

pesteTotal unităţi 38555 12,0% 34325 2912 931 387Industrie extractivă 51 10,75% 12 12 11 16

Energie electrică,termică…. 49 12% 2 3 11 33Industrie prelucrătoare 5286 14,2% 3818 875 367 226Construcţii 947 13,5% 445 272 179 51Comerţ cu ridicata 27446 12% 25891 1353 182 20Hoteluri şi restaurante 1303 12,68% 1117 149 33 4Transport şi depozitare 996 8,6% 830 67 83 16Poştă şi telecomunicaţii 62 9,6% 24 19 10 9Tranzacţii imobiliare,

 închirieri şi activ. prestateintreprinderilor

1053 8,4% 928 85 33 7

Învăţământ 85 15,3% 73 11 1 -Sănătate şi asistenţă socială  342 9,3% 334 8 - -

Alte activităţi de serviciicolective, sociale şipersonale

935 14,0% 851 58 21 5

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

Tabelul 3.8 Siuaţia economică pe judeţe declarată la 31.12.1998.Judeţul Nr. angajaţi Cifra afaceri(mil.lei) Profit net(mil.lei)

Total regiune

- total:-IMM:

416106165749

4929017419559243

1615198634304

Bacău -total-IMM

12824341268

143918566219474

343724144987

Botoşani -total-IMM

4570623837

39006652944492

10864174859

Iaşi -total-IMM

12304053828

133033737140048

514365278544

Neamţ -total-IMM

8714221019

88913551425837

33160471741

Suceava -total

-IMM

77808

19133

7002283

1583535

90741

17561Vaslui -total

-IMM242673664

1800642245857

9074117561

Directiile judeţene de statistică 31.12.1998

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 63/88

63

Tabelul 3.9 Capacităţi de cazare şi indici de utilizare

Judeţul Capacitate de cazare(nr. locuri)

Indici de utilizare(%)

Total regiune 19096 31,7Bacău 5338 34,8Botoşani 958 24,4

Iaşi 3137 43,3Neamţ 3134 24,4Suceava 5455 30,2Vaslui 1074 17,8

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

Tabelul 3.10 Participarea de capital străin la societăţile din regiune

Judeţ Nr. societăţi cuparticipare

străină la capital

Valoare totală acapitalului

subscris (mil. lei)

Valoareacapitaluluisubscris în

valută (mii USD)

% capital străindin totalregiune

Bacău 442 190541,2 25195,4 19,0Botoşani 119 30057,4 13017,0 5,0Iaşi 879 254500,6 54133,3 37,0Neamţ 309 102799,6 14956,4 13,0Suceava 486 302714,5 21529,4 21,0Vaslui 115 27509,4 4830,8 5,0Totalregiune

2350 908122,7 13362,7 100,0

Directiile judeţene de statistică 31.12.1998

Tabelul 4.1 Repartizarea populaţiei active ocupate pe medii urban şi rural

Nr. crt. JudeţulPopulaţia activă ocupată 

(număr persoane)Populaţia activă 

ocupată (% din total judeţ)

Total Urban Rural Urban Rural1. Bacău 280400 138237 142163 49,3 50,72. Botoşani 173900 67647 106253 38,9 61,13. Iaşi 306400 158408 147992 51,7 48,34. Neamţ 227100 96063 131037 42,3 57,75. Suceava 279200 104142 175058 37,3 62,76. Vaslui 176700 71917 104783 40,7 59,3

Totalregiune

1443700 636414 807286 44,08 55,92

România 9022700 5088803 3933897 56,4 43,6Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 64/88

64

Tabel 4. 2 Structura şomerilor pe sexe, la 1 ianuarie 1998

Număr someriTotal Bărbaţi Femei

Judetul

Număr Procente Număr Procente Număr ProcenteBacău 32462 100 18509 57,01 13953 42,99Botoşani 26653 100 15351 57,59 11302 42,41

Iaşi 35555 100 19600 55,12 15955 44,88Neamţ 39312 100 19823 50,42 19489 49,58Suceava 39431 100 20291 51,45 19140 48,55Vaslui 27587 100 16752 60,72 10835 39,28RegiuneaNE 201000 100 110326 54,88 90674 45,12

România 881435 100 452815 51,37 428620 48,63Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

Tabel 4.3 Structura şomerilor pe grupe de vârstă 

Total 15-34 ani 35-49 ani 50-64aniJudeţul Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %Bacău 32462 100 27041 83,3 4188 12,9 1233 3,8Botoşani 26653 100 22762 85,4 2985 11,2 906 3,4Iaşi 35555 100 30861 86,8 3733 10,5 961 2,7Neamţ 39312 100 33022 84,0 4835 12,3 1455 3,7Suceava 39431 100 33437 84,8 4771 12,1 1223 3,1Vaslui 27587 100 23090 83,7 3421 12,4 1076 3,9RegiuneaNE

201000 100 170213 84,68 23933 11,9 6854 3,

România 881435 100 523572 59,4 282059 32,0 75804 8,6Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

Tabelul 4.4 Persoane disponibilizate în regiune în anii 1997-1998:

Persoanedisponibilizate

Judeţul

1997 1998Bacău 6641 7119Botoşani 16626 13914Iaşi 25325 20922Neamţ 17146 19450

Suceava 24761 26220Vaslui 14682 18192Regiunea NE 105181 105187

Sursa : Agenţii judeţene de formare şi orientare profesională 

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 65/88

65

Tabelul nr 4.5 Locuri de muncă nou create în anul 1998

Judeţul Noi locuri de muncă create

Bacău 385Botoşani 369Iaşi 768

Neamţ 242Suceava 451Vaslui 282Regiunea NE 2497

Sursa : Agenţii judeţene de ocupare şi formare profesională 

Tabelul 4.6 Câştigul mediu lunar pe activităţi ale economiei naţionale în regiunemii lei

Judeţul Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Regiu-nea NE

Total 627,49 490,96 573,39 581,69 542,18 533,18 569,58

Agricultură  444,49 419,38 612,28 399,41 429,06 385,08 420,35Silvicultură  612,28 574,08 505,69 568,94 533,45 511,29 552,13

Industrie dincare

729,72 479,96 612,56 617,30 584,09 589,60 624,77

Extractivă  729,72 479,96 612,56 617,30 584,09 589,60 624,77Prelucrătoare 883,20 479,48 593,84 837,55 768,44 - 839,10Energie 1162,83 891,49 992,91 877,52 1063,00 849,76 1003,90Construcţii 608,91 521,44 566,72 555,99 601,73 472,51 571,39Comerţ  424,21 353,93 452,27 419,55 358,67 448,56 411,89Hoteluri 287,74 347,00 419,35 337,17 288,80 193,07 308,53Transport

639,52 556,39 746,74 627,18 596,74 654,65 654,80Poştă  878,74 875,40 883,38 890,01 775,78 879,84 860,41ActivităţiFinanciare

1324,45 1352,75 1379,89 1422,44 1346,08 1367,4 1362,60

Tranzacţiiimobiliare

615,47 506,29 571,20 551,12 545,96 567,71 560,03

Administraţiepublică  615,17 490,81 583,53 654,29 558,18 573,10 579,38Învăţământ 524,87 512,45 517,63 564,45 526,64 467,48 520,57Sănătate 425,00 497,49 461,650 529,90 417,54 437,74 458,38Alte activităţi 401,97 445,88 491,90 541,93 469,38 455,12 458,24

Recensământul popula

ţiei României, 1992

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 66/88

66

Tabelul 4.7 Câştigul mediu lunar pe activităţi ale economieiMii lei /salariat

Regiune Totaleconomie

Agricultură Silvicultură Industrie Construcţii Comerţ 

Total 632,08 469,68 573,42 693,43 617,10 459,49NE 569,58 420,35 552,13 624,77 571,39 411,89SE 657,32 470,91 525,11 767,06 649,98 484,64

S 624,96 476,78 598,98 706,37 579,27 422,40SV 652,69 453,27 629,81 790,10 587,31 371,95V 610,68 470,78 622,90 728,66 638,32 372,41NV 605,22 459,92 580,41 639,14 603,27 485,42Centru 609,49 463,26 543,57 658,82 581,30 454,26Bucureşti 724,41 606,11 620,75 686,76 707,80 643,37

continuareHoteluri şi

restauranteTransport şidepozitare

Poştă şitelecomunicaţii

Activităţifinanciar –

bancare şi deasigurări

Tranzacţiiimobiliare şi alte

servicii

412,33 772,90 905,34 1482,93 681,98308,53 654,80 860,41 1362,65 560,03383,94 858,98 880,51 1345,12 607,20313,64 736,11 842,06 1322,04 702,92371,50 733,60 847,60 1349,65 618,55305,69 769,16 858,18 1319,16 547,89392,99 749,80 908,87 1314,62 617,06489,14 717,45 806,53 1363,12 603,87761,37 839,96 1166,96 1922,22 777,63Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

Tabelul 6.1 Reţeaua de drumuri din mediul rural a regiunii(km)

Judeţul Total Drum naţional Drum judeţean Drum comunalBacău 2277 445 812 1020Botoşani 1919 410 737 773Iaşi 2345 351 908 1086Neamţ 2446 1081 679 686Suceava 5674 309 1152 4213Vaslui 2098 382 570 1146

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 67/88

67

1.1 Structura teritorial-administrativă a regiunii

Nr.crt.

Judeţelecomponente

Nr. municipii Nr. oraşe Nr. comune Nr. total unităţi ateritoriale

Total regiune 15 17 463 4951. Bacău 2 6 79 872. Botoşani 2 2 68 723. Iaşi 2 2 85 894. Neamţ 2 2 70 745. Suceava 4 4 90 986. Vaslui 3 1 71 75

1.2 Gruparea municipiilor şi oraşelor după numărul de locuitori-populaţie la 1 ian. 1999

Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)Sub 20.000 20.000-49.999 50.000-99.999

Total regiune 13 10 4 1. Bacău 3 3 1 2. Botoşani 2 1 - 3. Iaşi 2 1 - 4. Neamţ 1 1 1

5. Suceava 4 3 - 6. Vaslui 1 1 2

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 68/88

68

1.3 Gruparea populaţiei urbane după dimensiunea municipiilor şi oraşelor – populaţie la 1 ian. 1999

Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)Sub 20.000 20.000-49.999 50.000-99.999

Total regiune 149058 297980 300386

1. Bacău 33773 73612 60633 2. Botoşani 20687 35298 - 3. Iaşi 26023 45898 - 4. Neamţ 8921 22622 82050 5. Suceava 49321 87230 - 6. Vaslui 10481 33320 157703

1.4 Gruparea comunelor după numărul de locuitori – populaţie la 1 ian. 1999

Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)Sub 1.000 1.000-1.999 2.000-4.999 5.000-9.999

Total regiune - 20 277 148 1. Bacău - 5 42 29 2. Botoşani - 1 49 17 3. Iaşi - 7 48 26 4. Neamţ - - 41 28 5. Suceava - 1 48 32 6. Vaslui - 6 49 16

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 69/88

69

1.5 Gruparea populaţiei rurale după dimensiunea comunelor – populaţie la 1 ian. 1999

Nr.crt.

Judeţele componente Grupe de mărime

Sub 1.000 1.000-1.999 2.000-4.999 5.000-9.999

Total regiune-

35116 988981 969938

1. Bacău - 9232 148369 182843 2. Botoşani - 1914 163058 100761 3. Iaşi - 12175 179917 173180 4. Neamţ - - 146567 186319 5. Suceava - 1869 172049 252724 6. Vaslui - 9926 179021 74111

1.6 Populaţia totală a regiunii şi distribuţia pe medii de rezidenţă - la 1 ian. 1999

Nr. JudeţulNumăr de locuitori În procente faţă 

de totalDensi

Crt. Pop.totală 

Pop.urbană 

Pop.rurală 

Urban Rural Urba

Total regiune 3807455 1672238 2129217 43,48 56,51 111. Bacău 750747 378068 372679 50,38 49,62 2. Botoşani 462128 184576 277552 39,9 60,1 703. Iaşi 831282 420410 410872 50,6 49,4 1

4. Neamţ 584954 238207 346747 40,81 59.19 25. Suceava 713782 255473 458309 35,89 64,2 4356. Vaslui 464562 201504 263058 43,4 56,6

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 70/88

70

1.7 Evoluţia populaţiei regiunii, pe medii, (număr de locuitori, în perioada 1992-1999)

Nr. crt. Judeţul 1992 1993 1994 1995 1996 1997 19Total regiune-pop. totală 3756602 3770694 3778157 3784564 3788157 3785530 379

-pop. urbană 1647298 1660754 1668663 1676498 1676091 1679557 167-pop. rurală 2109304 2109940 2109494 2108066 2112066 2105973 212

1. Bacău-pop. totală 737512 741119 742901 744162 745463 746131 74-pop. urbană 371305 373663 374747 376114 376782 377886 37-pop. rurală 366207 367456 368154 368053 368681 358245 37

2. Botoşani-pop. totală 463218 463250 463183 462792 461793 460115 46-pop. urbană 181283 182667 183835 185073 184991 185256 18-pop. rurală 281925 280583 279348 277719 284232 274859 27

3. Iaşi-pop. totală 811647 812488 815368 818345 822573 822735 82-pop. urbană 409128 409934 412353 415581 418831 420723 41-pop. rurală 402519 403054 403015 402764 403742 403012 40

4. Neamţ -pop. totală 578420 583252 584312 585955 584780 583141 58-pop. urbană 234551 237951 239210 240633 238905 238893 23-pop. rurală 343869 345301 345102 345322 345875 344248 34

5. Suceava-pop. totală 704431 706409 708571 709604 710845 711568 71-pop. urbană 250482 253547 254730 255086 254392 254743 25-pop. rurală 453949 453862 453871 454518 456453 456825 45

6. Vaslui-pop. totală 461374 464176 463822 463701 462703 460840 46-pop. urbană 200549 202992 203788 204011 202190 202056 20-pop. rurală 239622 261184 260044 259690 260513 258784 26

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 71/88

71

1.8 Dinamica populaţiei în perioada 1992-1999

Nr. crt. Judeţul 1993 1994 1995 1996 1997 19Total regiune-pop. totală 100,4 100,6 100,7 100,8 100,8

-pop. urbană 100,8 101,3 101,8 101,9 101,9 -pop. rurală 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

1. Bacău-pop. totală 100,6 100,9 101,1 101,3 101,4 -pop. urbană 100,7 100,9 100,3 101,5 101,8 -pop. rurală 100,7 100,9 100,9 101,0 101,1

2. Botoşani-pop. totală 100,0 100,0 99,9 99,7 99,3 -pop. urbană 100,8 101,4 102,1 102,0 102,0 -pop. rurală 99,5 99,1 98,5 100,8 97,5

3. Iaşi-pop. totală 100,1 100,4 100,8 101,4 101,5 -pop. urbană 98,6 99,1 100,2 101,0 101,3 -pop. rurală 101,6 101,8 101,4 101,8 101,6

4. Neamţ -pop. totală 100,83 101,0 101,3 101,0 100,8 -pop. urbană 101,54 102,0 102,6 101,8 101,8 -pop. rurală 100,48 100,4 100,3 100,4 100,6

5. Suceava-pop. totală 100,3 100,6 100,7 100,9 101,0 -pop. urbană 101,2 101,7 101,8 101,6 101,7 -pop. rurală 100,0 100,0 100,1 100,5 100,6

6. Vaslui-pop. totală 100,6 100,5 100,5 100,3 99,9 -pop. urbană 101,2 101,6 101,7 100,8 100,8 -pop. rurală 109,0 108,5 108,4 108,7 108,0

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 72/88

72

1.9 Structura populaţiei pe sexe – populaţie la 1 ian. 1999 

Nr. crt. Judeţul Număr locuitori În procente faTotal Masculin Feminin Masculin

Total regiune

-pop. totală 3807455 1883115 1924340 49,5 -pop. urbană 1672238 815658 856580 40,8 -pop. rurală 2129217 1067457 1067760 50,1

1. Bacău-pop. totală 750747 373248 377499 49,7 -pop. urbană 378068 184682 193907 48,8 -pop. rurală 372679 188686 183592 50,7

2. Botoşani-pop. totală 462128 226543 235585 49,0 -pop. urbană 184576 89896 94680 48,7

-pop. rurală 277552 136647 140905 49,3 3. Iaşi-pop. totală 831282 412174 419108 49,6 -pop. urbană 420410 203601 216809 48,4 -pop. rurală 410872 208573 202299 50,8

4. Neamţ -pop. totală 584954 288967 295977 49,4 -pop. urbană 238207 115394 122813 48,4 -pop. rurală 346747 173573 173174 50,9

5. Suceava-pop. totală 711568 351208 360360 49,4 -pop. urbană 254743 123554 131189 48,5 -pop. rurală 456875 227654 229171 49,8

6. Vaslui-pop. totală 464562 230975 233587 49,7 -pop. urbană 201504 98591 102913 48,9 -pop. rurală 263058 132384 130674 50,3

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 73/88

73

1.10 Structura populaţiei pe grupe de vârstă(în procente) – populaţie la 1 ian. 1999

Nr. crt. Judeţul Total populaţie Grupe de vârstă 0-14 ani 15-34 ani 35-49 ani 50-64 ani

Total regiune 100,0 21,8 32,1 18,7 14,9

1. Bacău 100,0 21,08 32,6 19,9 15,01 2. Botoşani 100,0 21,6 30,5 17,7 15,6 3. Iaşi 100,0 21,5 34,9 19,0 13,6 4. Neamţ 100,0 20,3 31,8 19,6 15,9 5. Suceava 100,0 22,7 31,8 18,6 14,7 6. Vaslui 100,0 22,6 31,5 17,8 14,7

1.11 Structura etnică a populaţiei (în procente) – populaţie la recensământ, în 1992

Total Etnii

Nr.crt. Judeţul populaţie Români Maghiari Ucraineni Ruşi-Lipoveni RomTotal regiune 100,0 98,4 0,1 0,26 0,1 0,7

1. Bacău 100,0 98,0 0,6 - - 1,1 2. Botoşani 100,0 99,0 - - 0,2 0,4 3. Iaşi 100,0 98,7 - - 0,3 0,7 4. Neamţ 100,0 99,0 0,1 - 0,1 0,7 5. Suceava 100,0 96,6 - 1,4 - 0,7 6. Vaslui 100,0 99,37 - - - 0,56

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 74/88

74

1.12 Mişcarea migratorie inter-judeţeană (în 1997)

Nr. Judeţ Intrări(nr. pers.) Ieşiri (nr. pers.) Sold(migraţia curentă)

Crt. Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural T

Totalregiune1. Bacău 8848 3845 5003 8768 4187 4581 80 -342 422 2. Botoşani 7332 1903 5429 7411 2425 4936 -79 -522 493 -03. Iaşi 12909 4197 8712 11818 3975 7843 1091 222 869 14. Neamţ 5817 2237 3580 6140 2512 3628 -323 -275 -48 -5. Suceava 3901 1296 2605 5587 2125 3462 -1686 -829 -857 -26. Vaslui 8689 2401 6288 9254 2875 6379 -565 -474 -91 -

1.13 Structura populaţiei şcolare din învăţământul din ciclul II (liceal, profesional şi de ucenici, postliceal

Nr. Judeţul Total Învăţământ liceal Profesional şi de ucenici

Crt. Teoretic Şcoală normală 

Tehnic Total Profesional De ucenic

Total regiune 100,0 36,8 1,74 26,46 27,7 17,45 10,25 1. Bacău 100,0 35,2 2,4 27,2 25,6 15,0 10,6 2. Botoşani 100,0 36,6 2,1 26,3 27,9 15,2 12,6 3. Iaşi 100,0 24,5 1,4 37,2 28,7 19,0 9,7

4. Neamţ 100,0 35,6 0,9 25,0 32,8 18,9 13,9 5. Suceava 100,0 63,6 2,19 1,2 26,75 22,75 4,0 6. Vaslui 100,0 25,5 1,5 41,7 28 17,3 10,7

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 75/88

75

1.14 Structura populaţiei de 12 ani şi peste după forma de educaţie absolvită(în 1992, conform recensă

Nr.crt.

Judeţul Total Fără şcoală 

Şcoală primară 

Gimnaziu(cls. V-VIII)

Liceu Şcoală profesională 

Şcoală demaiştri

Total regiune

- total 100,0 4,4 28,1 33,2 14,9 14,4 1,1 -urban 100,0 1,3 15,3 26,6 25,4 19,5 2,2 -rural 100,0 6,8 37,3 35,7 7,7 10,8 0,6

1. Bacău-total 100,0 4,2 25,5 34,1 15,2 15,2 1,6 -urban 100,0 1,5 15,8 29,5 23,6 18,8 2,7 -rural 100,0 6,9 34,7 38,3 6,9 11,6 0,4

2. Botoşani-total 100,0 6,4 33,23 30,9 13,1 12,6 0,8 -urban 100,0 1,6 16,2 28,5 20,6 20,8 1,6

-rural 100,0 9,2 42,8 32,2 8,1 8,1 0,3 3. Iaşi-total 100,0 3,8 27,0 28,2 18,6 15,3 1,2 -urban 100,0 1,1 14,4 21,2 29,2 18,5 2,8 -rural 100,0 6,9 40,0 30,8 7,4 12,0 1,9

4. Neamţ -total 100,0 3,6 26,6 35,1 14,0 15,6 1,2 -urban 100,0 1,6 14,9 27,4 24,3 20,5 2,0 -rural 100,0 5,2 34,0 39,6 7,3 12,7 0,3

5. Suceava-total 100,0 3,1 24,1 39,1 14,6 14,5 1,0 -urban 100,0 0,7 13,6 26,8 26,7 19,2 2,1 -rural 100,0 4,4 29,6 42,3 8,1 12,0 0,3

6. Vaslui-total 100,0 5,5 32,0 31,7 13,9 13,1 1,0 -urban 100,0 1,5 17,0 26,0 28,2 19,4 2,1 -rural 100,0 8,5 42,5 31,1 8,4 8,6 0,2

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 76/88

76

1.15 Dotarea cu servicii pentru populaţie – servicii sanitare (în 1997)

Nr.crt.

Judeţul Nr. de paturi despital/1000loc.

Nr. de locuitori/medicR

infantian

Total Urban RuralTotal regiune 7,0 853 534 2021 1. Bacău 5,0 985,6 380 1754 2. Botoşani 7,9 787,4 463 2253 3. Iaşi 10,4 333,6 195 1284 4. Neamţ 6,3 842 863 1926 5. Suceava 6,2 941,2 435 2561 6. Vaslui 6,8 1229,8 870 2350

1.16 Dotarea cu servicii pentru populaţie – numărul de elevi înscrişi ce revin la un profesor, pe forme de

Nr.crt.

Judeţul Învăţământprimar

 Învăţământgimnazial

 Învăţământliceal

 Învăţământprofesional şi

de ucenici

 Învăţămpostlic

Total regiune 18,95 11,73 11,48 33,81 19,881. Bacău 22,0 11,76 11,54 28,78 162,02. Botoşani 16,8 11,12 13,18 40,36 16,623. Iaşi 18,4 12,67 10,2 27,15 15,884. Neamţ 19,24 11,04 13,24 31,41 136,75. Suceava 17,75 11,66 10,2 58,1 11,196. Vaslui 19,83 11,72 13,127 39,37 11,42

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 77/88

77

2. Forţa de muncă 2.1 Evoluţia ratei şomajului, în perioada 1991-1999Nr. crt. Judeţul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997

Total regiune 6,18 11,62 15,58 16,81 13,85 10,00 12,2 1. Bacău 3,9 8,47 12,4 11,9 10,5 7,6 10,4

2. Botoşani 5,3 11,5 16,9 18,1 16,6 10,5 13,3 3. Iaşi 4,2 11,0 11,5 16,1 12,7 8,3 10,4 4. Neamţ - 13,2 17,6 17,2 16,6 12,8 14,8 5. Suceava 10,5 10,7 12,2 13,5 11,9 11,1 12,4 6. Vaslui 7,0 14,9 22,9 24,1 14,8 9,7 13,5

2.2 Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale(1997) Activităţi ale economiei Total

regiuneJudeţulBacău

JudeţulBotoşani

JudeţulIaşi

JudeţulNeamţ 

Total economie 1443,7 280,4 173,9 306,4 227,1

Agricultură 658,1 88,4 99,6 126,6 108,9 Silvicultură, exploatare forestieră,economia vânatului

13,3 2,1 0,8 1,2 3,8

Industrie 333,3 83,7 29,5 71,6 55,3 -din care Ind. Extractivă 17,6 13,1 0,5 0,2 0,4 -din care Ind. Prelucrătoare

-din care ……..*288,2 64,1 26,4 64,6 50,2

-din care energie electrică, termică, gazeşi apă 

27,5 6,5 2,6 6,8 4,7

Construcţii 57,0 20,6 4,3 12,2 8,0 Comerţ 104,4 22,2 13,4 22,3 13,5

Hoteluri şi restaurante 23,6 12,3 0,7 2,8 3,0 Transport şi depozitare 47,3 11,5 3,0 13,1 5,4 Poştă şi telecomunicaţii 14,3 3,0 1,6 3,4 1,9 Activităţi financiare, bancare, de asigurări 8,0 1,6 1,0 1,6 1,1 Tranzacţii imobiliare, alte servicii 19,1 2,9 1,8 6,0 4,1 *)Pentru defalcare, vezi diviziunile CAEN conform Anuarului statistic, tabel 20.1.8, pag. 726 

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 78/88

78

2.3 Structura populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale(în 1997)

Activităţi ale economiei Totalregiune

JudeţulBacău

JudeţulBotoşani

JudeţulIaşi

JudeţulNeamţ 

Total economie 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Agricultură 45,58 31,52 57,27 41,31 47,95 Silvicultură, exploatare forestieră,economia vânatului

0,92 0,74 0,46 0,39 1,67

Industrie 23,08 29,85 16,96 23,36 24,35 -din care Ind. Extractivă 5,28 15,65 1,7 0,28 0,72 -din care Ind. Prelucrătoare

-din care ……..*86,47 76,58 89,49 90,22 90,78

-din care energie electrică, termică, gazeşi apă  8,25 7,77 8,81 9,5 8,5

Construcţii 3,94 7,34 2,47 3,98 3,52

Comerţ 7,23 7,91 7,7 7,27 5,94 Hoteluri şi restaurante 1,63 4,38 0,4 0,91 14,32 Transport şi depozitare 3,27 4,10 1,72 4,27 2,37 Poştă şi telecomunicaţii 0,99 1,07 0,92 1,11 0,83 Activităţi financiare, bancare, de asigurări 0,55 0,57 0,57 0,52 0,48 Tranzacţii imobiliare, alte servicii 1,32 1,03 1,03 1,95 1,80

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 79/88

79

2.4 Numărul salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale(în 1997)

Activităţi ale economiei Totalregiune

JudeţulBacău

JudeţulBotoşani

JudeţulIaşi

JudeţulNeamţ 

Total economie 766885 180378 72906 177258 116113

Agricultură 30595 4019 3226 9697 3820 Silvicultură, exploatare forestieră,economia vânatului

15257 2625 765 1473 3195

Industrie 336875 87512 30019 70112 56374 -din care Ind. Extractivă 20886 14040 516 159 587 -din care Ind. Prelucrătoare

-din care ……..*288482 66916 26943 63174 51068

-din care energie electrică, termică, gazeşi apă  27507 6556 2560 6779 4719

Construcţii 50649 17035 4374 10243 7435

Comerţ 78520 16944 9934 17554 9890 Hoteluri şi restaurante 16469 5856 616 2470 2713 Transport şi depozitare 41793 9991 2449 12117 4327 Poştă şi telecomunicaţii 11554 3062 1559 3258 1800 Activităţi financiare, bancare, de asigurări 8326 1651 1047 1606 1201 Tranzacţii imobiliare, alte servicii 11815 1128 1091 3830 3226 *)Pentru defalcare, vezi diviziunile CAEN conform Anuarului statistic, tabel 20.1.10, pag. 732 

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 80/88

80

2.5 Structura populaţiei salariate pe activităţi ale economiei naţionale(în 1997)

Activităţi ale economiei Totalregiune

JudeţulBacău

JudeţulBotoşani

JudeţulIaşi

JudeţulNeamţ 

Total economie 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Agricultură 3,98 2,22 4,42 5,47 3,28 Silvicultură, exploatare forestieră,economia vânatului 1,98 1,45 1,04 0,83 2,75 Industrie 43,92 48,51 41,17 39,55 48,55 -din care Ind. Extractivă 6,19 16,04 1,71 0,22 1,04 -din care Ind. Prelucrătoare

-din care ……..*85,63 76,41 89,75 90,1 90,58

-din care energie electrică, termică, gazeşi apă 8,16 7,49 8,52 9,66 8,37 Construcţii 6,6 9,44 5,99 5,77 6,4

Comerţ 10,23 9,39 9,9 9,9 8,51 Hoteluri şi restaurante 2,14 3,24 0,8 1,39 2,33 Transport şi depozitare 5,44 5,53 3,35 6,83 3,72 Poştă şi telecomunicaţii 1,5 1,69 2,13 1,83 1,55 Activităţi financiare, bancare, de asigurări 1,08 0,91 1,43 0,9 1,03 Tranzacţii imobiliare, alte servicii 1,54 0,62 1,49 2,16 2,477 *)Pentru defalcare, vezi diviziunile CAEN conform Anuarului statistic, tabel 14.1.1, pag. 465

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 81/88

81

2.6 Evoluţia ponderii populaţiei ocupate în populaţia totală, în perioada 1990-1997(popul

Nr. crt. Judeţul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Total regiune 44,58 44,2 42,61 40,94 40,82 39,19 3

1. Bacău 45,0 45,0 44,93 38,98 38,15 38,4 3

2. Botoşani 44,8 44,0 43,0 42,3 40,3 37,8 33. Iaşi 44,2 45,0 42,4 41,5 42,2 41,6 44. Neamţ 46,3 45,9 44,9 41,7 41,7 40,1 45. Suceava 43,52 42,13 39,86 41,71 42,79 40,07 36. Vaslui 43,7 44,2 40,6 39,5 39,8 37,2 3

2.7 Evoluţia numărului de salariaţi în perioada 1990-1997, pe sectoare de activitate(salaria

Nr. crt. Judeţul 1991 1992 1993 1994 1995 1996Total regiune-total-în industrie-în agricultură -în construcţii

92,2493,0889,8981,7

81,8281,8481,5870,79

79,4474,2982,4683,12

75,9867,9275,1978,38

75,1564,2871,3

70,79

73,64,52,70,

1. Bacău-total-în industrie-în agricultură -în construcţii

92,5693,1688,9777,1

82,487,366,975,0

83,085,5671,175,5

78,878,653,668,1

79,5572,464,379,2

8177,44

80,

2. Botoşani-total-în industrie-în agricultură -în construcţii

94,898,391,473,9

83,285,479,559,4

82,974,483,884,1

73,262,477,094,2

73,360,763,271,0

71634665

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 82/88

82

3. Iaşi-total-în industrie-în agricultură -în construcţii

94,794,690,185,4

86,981,890,779,7

82,077,995,593,7

80,371,185,469,2

84,065,889,975,5

8677

4. Neamţ -total-în industrie-în agricultură -în construcţii

88,191,583,688,5

80,682,786,867,1

76,467,887,398,0

74,267,999,968,6

73,467,493,968,5

7657

5. Suceava-total-în industrie-în agricultură -în construcţii

91,290,7389,1891,24

80,8481,7576,0981,35

77,2975,3366,9876,97

77,1167,4358,6669,23

71,761,0353,3164,58

69604456

6. Vaslui-total-în industrie-în agricultură -în construcţii

92,190,296,174,1

77,072,189,562,2

75,164,890,170,5

72,360,176,6

101,0

69,058,463,274,0

6557

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 83/88

83

2.8 Numărul şomerilor înregistraţi la 31 dec. 1997Nr. Numărul de -din care beneficiari de: ŞomerCrt. Judeţul şomeri Ajutor de

şomajAjutor de integrare

profesională Alocaţie

de sprijinneindemn

Total regiune

-total-bărbaţi-femei

20100011032690674

575163566921847

234911153911952

558003000425796

641933311431079

1. Bacău-total-bărbaţi-femei

324631850913953

1143672374199

440322212182

904752893758

757637623814

2. Botoşani-total-bărbaţi-femei

266531535111302

775549162839

312717051422

753742943243

823444363798

3. Iaşi-total-bărbaţi-femei

355551960015955

879950503749

457524152160

1013151444987

1205069915059

4. Neamţ -total-bărbaţi-femei

393121982319849

914752693878

377217082064

919045564634

1720382908913

5. Suceava-total

-bărbaţi-femei

39431

2029119140

11124

73623762

4461

20382423

10794

54095385

15052

548275706. Vaslui

-total-bărbaţi-femei

275871675210835

925558353420

315314521701

910153123789

607841531925

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 84/88

84

2.9 Structura şomerilor înregistraţi pe categorii de personal şi nivel de pregătire, la 31 dec. 1997

Nr. Judeţul Total Persoane fără Muncitori Alte categorii Crt. calificare Cu studii medii C

Total regiune

-total şomeri-cu ajutor de şomaj-cu ajutor de integrareprofesională -cu alocaţie de sprijin-neindemnizaţi

100,0100,0

100,0100,0100,0

9,17-

--

32,66

54,0979,09

61,2682,6249,91

13,2515,66

35,7816,5415,93

1. Bacăutotal şomeri-cu ajutor de şomaj-cu ajutor de integrareprofesională -cu alocaţie de sprijin-neindemnizaţi

100,0100,0

100,0100,0100,0

14,38-

--

61,64

64,6780,04

87,8788,1038,36

9,8716,52

8,1510,54

-2. Botoşani

total şomeri-cu ajutor de şomaj-cu ajutor de integrareprofesională -cu alocaţie de sprijin-neindemnizaţi

100,0100,0

100,0100,0100,0

6,07-

--

19,64

61,9386,27

90,092,8943,46

5,398,91

8,286,46

36,803. Iaşi

total şomeri-cu ajutor de şomaj-cu ajutor de integrareprofesională -cu alocaţie de sprijin-neindemnizaţi

100,0100,0

100,0100,0100,0

3,31-

--

9,77

49,4677,22

58,5880,1090,03

15,2919,52

37,7719,54

0,2

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 85/88

85

4. Neamţ total şomeri-cu ajutor de şomaj-cu ajutor de integrareprofesională 

-cu alocaţie de sprijin-neindemnizaţi

100,0100,0

100,0

100,0100,0

16,33-

-

-37,32

37,1281,23

0,48

77,7312,30

18,4717,34

97,88

21,6148,825. Suceava

total şomeri-cu ajutor de şomaj-cu ajutor de integrareprofesională -cu alocaţie de sprijin-neindemnizaţi

100,0100,0

100,0100,0100,0

0,19-

--

0,57

57,0686,36

73,8088,9382,35

7,9110,41

21,689,229,75

6. Vasluitotal şomeri-cu ajutor de şomaj-cu ajutor de integrareprofesională -cu alocaţie de sprijin-neindemnizaţi

100,0100,0

100,0100,0100,0

14,77-

--

67,03

54,3376,30

56,8364,4132,98

22,5621,85

40,9232,00

-

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 86/88

86

3. Infrastructura-lista indicatorilor3.1. Transport

3.1.1. Drumuri publiceNr. crt. Judeţul Densitate/100kmp(1997) %m

1. Bacău 34,8 2. Botoşani 38,5 3. Iaşi 42,7 4. Neamţ 30,7 5. Suceava 27,2 6. Vaslui 39,5

3.1.2. Căi ferate

Nr. crt Judeţul Densitate/1000kmp(1997)

%electrificate(1997)

1. Bacău 34,1 84,5 2. Botoşani 31,9 - 3. Iaşi 52,8 46,7 4. Neamţ 22,7 34,3 5. Suceava 51,9 45,49 6. Vaslui 47,0 -

3.2. Telecomunicaţii

Nr. crt. Judeţul Abonamente telefonice Nr./1000locuitori(199

1. Bacău 131421 143,62. Botoşani 44796 973. Iaşi 132860 1354. Neamţ 68742 117,55. Suceava 72648 966. Vaslui 37077 79,7

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 87/88

87

3.3. Reţeaua energetică 

Nr. crt. Judeţ %localităţi conectate la reţea(1997)

% locuinţe conectate la reţ(1997)

1. Bacău 96,2 97,5

2. Botoşani 94,8 97,73. Iaşi 98,4 95,74. Neamţ 96,6 96,05. Suceava 97,4 98,06. Vaslui 93,8 98,7

3.4. Reţeaua de apă potabilă 

Nr.crt. Judeţul Nr. localităţi cu instalaţie de apă potabilă(1997)

Ponderea locuinţelor cu instalade apă potabilă(la recensămân

1. Bacău 15 17,92. Botoşani 64 30,33. Iaşi 25 48,64. Neamţ 44 425. Suceava 37 296. Vaslui 77 29,2

3.5. Protecţia mediuluiNr.crt.

Judeţul Nr. localităţi cu instalaţii decanalizare (1997)

Ponderea locuinţelor cu instalaţii canalizare (la recensământ)

1. Bacău 26 38,6

2. Botoşani 19 29,63. Iaşi 12 47,94. Neamţ 16 42,35. Suceava 19 26,36. Vaslui 12 29,18

7/28/2019 Analiza Socio Economica4

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-socio-economica4 88/88

9. Harti