Download - Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Transcript
Page 1: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

UNIVERSITATEA:SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL SPECIALIZAREA MANAGEMENT ANUL DE STUDIU : III FORMA DE INVARAMANT : ZI, FR, ID TITULAR DISCIPLINA : LECT. UNIV. DRD. SPINEANU LUCIANA AS.UNIV.BORSAN CLAUDIA INTREBARI 1. Cum definiti analiza economico-financiara ;

Analiza economico-financiara constituie un ansamblu de concepte si metode,cu instrumentele aferente care trateaza informatiile contabile si alte informatii de gestiune,in vedera formarii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia unei firme,la nivelul si calitatea performanteor sale,la gradul de risc intr-un mediu concurential dinamic.

2. Care este obiectul analizei economico -financiare ? Analiza economica cerceteaza activitatile din punct de vedere economic,esentialul

constituindu-l sesizarea relatiilor. Analiza economico-financiara face parte din grupa stiintelor sociale. Analizei ii revine sarcina ca prin metodele,procedeele si tehnicile pe care le utilizeaza sa

concure la descoperirea mecanismelor factoriale,a intimitatilor cauzale ale fenomenelor cercetate si pe aceasta baza sa permita diagnosticarea starii acestora in scopul fundamentarii actiunilor de reglare si functionare stabila si eficienta a intreprinderii in sistemul economiei de piata.

Activitatea de productie si comercializare Analiza evolutiei costurilor Analiza performantelor intreprinderii,inclusiv a rentabilitatii acesteia

3. Cum se clasifica analiza economico -financiara in functie de raportul dintre momentul in care se efectueaza analiza si momentul desfasurarii fenomenului?

Se disting doua grupe fundamentale: Analiza post-factum (post operativa sau analiza activitatii)

Este un instrument de supraveghere si reglare a modului de functionare a unei intreprinderi

Cerceteaza rezultatele acesteia potrivit relatiilor cauzal-functionale Relevarea gradului de realizare a obiectivelor programate Furnizeaza informatii privind incadrarea sau neincadrarea rezultatului

obtinut in limitele estimate ca fiind normale. Un tip de analiza post-factum este analiza diagnostic.

Analiza previzionala sau prospectiva

Presupune determinarea evolutiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetarilor factorilor,a actiunii lor in perspectiva.

Este o etapa premergatoare in elaborarea strategiei activitatii economico-financiare a intreprinderii

Este utilizata de centrele de decizie pentru stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse in perioada urmatoare

Se bazeaza pe variabile incerte,presupuse cu legaturi de tip stochastic

Page 2: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

4. Care este definitia analizei post-factum; Analiza post-factum,post-operatorii,analiza obiectivelor-este cunoscuta in teoria si

practica mondiala ca instrument de supraveghere afunctiunii intreprinderii. Priveste prezentul si trecutul. Se bazeaza pe variabile cunoscute,deterministe Se studiaza pe o singura varianata a fenomenului-varianta de executie Prevaleaza legaturile tip functional

5. Definiti analiza previzionala; Analiza previzionala presupune determinarea evolutiei viitoare a fenomenului economic

pe baza cercetarii factorilor,a actiunilor in perspectiva. Priveste viitorul. Poate fi studiata pe mai multe variante Apar frecvent legaturi tip stochastic

6. Care este tipologia analizei din punct de vedere al studierii insusirilor esentiale ale fenomenului economico-financiar?

Analiza cantitativa – cercetarea fenomenelor prin determinari comensurative (grad,volum) Analiza calitativa – prin aplicatii ale modelelor matematice moderne

7.Cum se clasifica analiza dupa nivelul la care se realizeaza? Analiza microeconomica-la nivelul agentului economic,respectiv la scara intreprinderii si a

elementelor ei ca sistem Analiza macroeconomica-la nivelul ramurii economice,economiei nationale,mondiale si

opereaza cu marimi globale:PIB PNN,rata medie a rentabilitatii. 8.Cum clasificati analiza in functie de modul de urmarire in timp a fenomenelor?

Analiza statica Analiza dinamica

9.Cum definiti analiza calitativa? Analiza economica in care isi gasesc un camp larg de aplicatii modelele matematice

moderne-urmareste esenta fenomenului si surprinderea legaturilor cauzale. Metoda substituirilor in lant Metoda balantiera Metoda calculului matricial Metoda calculului marginal Metoda fluxurilor Metoda ratelor Metode sociologice Metoda corelatiei Metoda scorurilor

10.Ce reprezinta analiza cantitativa? Analiza cantitativa presupune cercetarea fenomenelor prin determinari de grad

suprafata,volum,numar,durata urmarind cuantificarea influentei factorilor care explica fenomenul:

Comparatia Diviziunea si descompunerea rezultatelor Gruparea Generalizarea si evaluarea rezultatelor

11.Care sunt functiile analizei?

Page 3: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Functia informationala a centrelor de decizie economice Functia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienta Functia de realizare a cerintelor gestiunii eficiente a patrimoniului Functia de realizare a conexiunii cu mediul exterior economico-financiar

12.Definiti analiza macroeconomica. Analiza macroeconomica studiaza fenomenele la nivelul ramurii,economiei nationale si

mondiale operand preponderent cu marimi globale sau agregate (PNB,PIB,rata medie a rentabilitatii)

13.Ce intelegeti prin analiza dinamica? Studiaza fenomenele economice in miscare si conditionarea lor reciproca,relevand pozitia

pe care o detin si modificarile survenite in diferite momente ale evolutiei lor 14.Ce presupune functia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienta?

15.Definiti analiza statica.

Studiaza fenomenele precum si elementele si factorii care influenteaza asupra lor la un moment dat relevand pe baza relatiilor existente intre acestia o anumita pozitie a fenomenului supus analizei

16.Cum definiti analiza pe termen scurt? Serveste managementului intreprinderii pentru conducerea operativa a activitatii pe

perioade de pana la un an.Opereaza cu modele de tip determinist. 17.Care sunt categoriile de factori care determina schimbari de stare in functionarea sistemelor microeconomice dupa continutul lor?

Dupa natura lor Dupa caracterul lor in cadrul unei relatii cauzale Dupa modul cum actioneaza Dupa gradul de sintetizare Dupa cum este situat izvorul actiunii Dupa posibilitatile de previziune Dupa intensitatea actiunii lor Dupa durata de exercitare a influentei Dupa modul in care contribuie la obtinerea rezultatului Dupa tipul de legatura Dupa posibilitatea de verificare a actiunilor

18.Dupa caracterul lor in cadrul unei relatii cauzale, distingem anumite categorii de factori. Care sunt acestia?

Factori cantitativi Factori de structura Factori calitativi

19.Metode ale analizei calitative. Modelarea Comparatia Gruparea Diviziunea si descompunerea rezultatelor

20.Metode ale analizei cantitative. Au rolul de a cuantifica contributia elementelor componente si a factorilor la formarea si

Page 4: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

variatia fenomenului precum si pozitionarea firmei intr-un mediu dat. Metoda ratelor – coeficientii (ratele) de structura:

- Coeficientii de eficienta:

- Coeficientii de echilibru: K=coeficientul autonomiei

financiare;Kp=capial propriu;I=imprumuturi pe termen mediu si lung

- Ratele reprezinta un raport intre doua marimi comparabile logico-economic,in studiul analizei economico-financiare,diagnosticarii si evaluarii activitatii intreprinderii.

Metoda balantiera- Metoda substituirilor in lant Metoda corelatiei Metoda stocurilor Metoda grilelor de evaluare Diagrama Pareto-metoda ABC Cercetarile operationale

Deterministe: programare liniara,programare dinamica,teoria deciziei,teoria jocurilor,metoda drumului critic

Metode probabilistice:lanturile Markov,procesele Poisson,teoria firelor de asteptare,metoda PERT

Metode simulative: metoda Monte Carlo,modelul dinamic al simularii gestionare.

21.Metoda substituirilor in lant. Se foloseste in cazul in care intre factorii fenomenului analizat exista relatii de tip

determinist de forma produsului/raportului R = a*b*c; ΔR=R1-R0

Unde R-rezultatul;a –factor cantitativ;b-factor de structura;c-factor calitativ;R1-rezultatul in perioada curenta;R0-rezultatul de baza.

R1=a1*b1*c1 R0=a0*b1*c1 ΔR=(a1*b1*c1)-a0*b0*c0)

ΔRa=(a1-a0)*b0*c0

ΔRb=a1*(b1-b0)*c0

ΔRc=a1*a2*(c1-c0)

22.Metoda balantiera. Se utilizeaza cand intre elementele fenomenului studiat sunt relatii de tip determinist de

forma sumei si/sau a diferentei. R=a+b-c ex.D=Si+I-Sf unde D=volumul vanzarilor;Si=stoc initial;I=intrari;Sf=stoc final

23.Metoda corelatiei. Se foloseste cand intre fenomenul studiat si factorii de influenta sunt relatii de tip

stochastic. Cu ajutorul acestei metode se masoara intensitatea legaturii dintre fenomenul analizat si

factorii sai de influenta

Page 5: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Ecuatii de regresie de tip: y = a+bx

y – reprezinta valoarea variabilei dependente x – variabila independenta a,b – parametrii ecuatiei de regresie

parabolic y = a +bx +cx2 a si b reprezinta parametrii ecuatiei care au aceeasi semnificatie ca si in cazul functiei liniare c- coeficientul de regersie care determina inflexiunea curbei Pentru calcularea parametrilor a,b,c se utilizeaza metoda celor mai mici patrate,care implica rezolvarea sistemului:

pe baza caruia rezulta urmatoarele relatii:

hiperbolic,exprimate prin functia: y = a + b/x,ceeace presupune rezolvarea urmatorului sistem de ecuatii normale:

exponential,exprimat prin functia y = a +bx coeficientul de corelatie se calculeaza cu formula:

24.Metoda gruparii.

Metoda de cercetare care presupune separarea colectivitatii studiate in grupe omogene de unitati dupa una sau mai multe caracteristici.

25.Metoda diviziunii si descompunerii rezultatelor. Rezultatele activitatii intreprinderii sunt masurate cu ajutorul unor indicatori

economico-financiari care se divid si se descompun pentru a permite studierea aprofundata

Page 6: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

a acestora. 26.Metoda comparatiei.

Pentru analiza fenomenelor economico-financiare nu este suficienta numai marimea in sine ci si existenta unei baze de comparatie

27.Care sunt principiile metodei substituirilor în lanţ? Principiile metodei:

Scrierea factorilor in relatia de cauzalitate se face in ordinea conditionarii lor economice:

Factori cantitativi Factori de structura Factori calitativi

Substituirea factorilor se face succesiv in ordinea de mai sus Factorul substituit anterior,ramane substituit pana la sfarsitul perioadei de analiza si

se ia in calcul la valoarea curenta Factorul care nu a fost substituit se ia in calcul la valoarea de baza.

28.Care sunt principalele surse de informaţii utilizate în analiza economico-financiară? Bugetul de venituri si cheltuieli Evidente contabile curente Contul de profit si pierdere

29.Care sunt principalele categorii de utilizatori ai informaţiilor furnizate de analiza economico

-financiară şi ce urmăresc aceştia? Furnizorii de capital

Actionarii si consultanii acestoara - performantele curente si asteptarile pentru rentabilitatea viitoare

Investitorii in obligatiuni – au obiective diferite de cei care participa la capitalul social al firmei

Bancile si alti investitori – monitorizarea capacitatii de plata si gradul de indatorare al firmei

Partenerii de afaceri Furnizorii – interesati in dezvoltarea viitoare a afacerii cu partenerii comerciali si

securitatea financiara a clientilor lor Clientii Angajatii si organizatiile sindicale – securitatea locurilor de munca si negocierea

salariilor Statul

Fiscul – venituri prin impozitarea firmelor Guvernul – formularea politicilor economice,conducerea economiei,monitorizarea

anumitor zone Autoritatile locale – interes in industrie cu scopul asigurarii nivelurilor de inalta

performanta economico-financiara in zona lor de autoritate Alti utilizatori

Managementul firmei – analiza rezultatelor,performantelor financiare prin raportarea la situatia industriei si a principalilor concurenti pentru a-si localiza propria pozitie

Organizatiile profesionale – reducerea interferentelor statului in activitatile profitabile

Page 7: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Auditorii – judecata auditorilor se sprijina pe evaluarea activelor si datoriilor firmei 30. Care este definitia cifrei de afaceri?

Cifra de afaceri reprezinta volumul total al afacerilor firmei evaluate la pretul pietei Cifra de afaceri (CA)reprezinta suma totala a veniturilor din vanzarea marfurilor si

produselor intr-o perioada determinata. 31. Cum definiti valoarea adaugata?

Valoarea adaugata (VA) reprezinta cresterea de valoare ce se obtine din activitatea tehnico-productiva si de comercializare a firmei.

Valoarea adaugata mai reprezinta si bogatia nou creata prin valorificarea resurselor tehnice,umane si financiare,este valoarea consumului factorilor de productie proveniti de la terti.Este valoarea nou creata fara a se tine cont de amortizare si poate aprecia factorul de integrare prin raportul VA/CA,furnizand informatii despre progresul sau regresul activitatii firmei.

Valoarea adaugata este Indicator de performanta Indicator in sistemul de fiscalitate

Valoarea adaugata se poate determina prin: Metoda sintetica: VA (Qa) se obtine prin diferenta dintre volumul total de productie

si comercializare –productia globala a exercitiului Pex si consumurile intermediare de la terti M,deci: VA = Pex – M; sau Qa=Qe-C (unde Qe-productia exercitiului si C consumurile intermediare de la terti) Cand firma a avut,pe langa activitatea de productie si activiate de comert,atunci VA = (Pex + Mc) – M unde Mc –marja comerciala;Mc=valoarea marfurilor vandute-costurile acestora.sau Qa=(Qe+MC)-C.

Metoda aditiva – VA (Qa)se obtine prin insumarea elementelor: Salariile si cheltuielile cu personalul Impozitele si taxele Amortizarea Dobanzile Dividendele Profitul net al exercitiului

32. Definiti indicatorul productia marfa fabricate;

unde q1,0 – volumul fizic al productiei obtinute destinat livrarii,pe tipuri de produse p0 – pretul in perioada de baza

33. Analiza raportului dinamic dintre indicatorii valorici; Caracterizeaza evolutia in timp a indicatorilor valorici prin operarea cu indicii acestora.

Raportul intre ritmul vanzarilor si ritmul fabricatiei (ICA/IQf)≥1 situatie favorabila Raportul intre ritmul volumului total de activitate si ritmul finalizarii productiei:

(IQf/IQe )≥1 situatia este corespunzatoare desfasurarii normale a activitatii Gradul de prelucrare a consumurilor provenite de la terti (IQa/IQe)≥1

34. Ce reprezinta cifra de afaceri minima ? CA minima reprezinta cifra de afaceri critica si asigura acoperirea cheltuielilor astfel incat

profitul sa fie zero.CAmin = CF/(1-Rv) unde Rv este rata cheltuielilor variabile 35. Cum analizati cifra de afaceri ;

Page 8: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Dinamica CA se poate realiza prin indici cu baza fixa sau mobila sau prin ritmuri medii.Evolutia ei corecta se face in preturi comparabile.

unde q=cantitati vandute;p=preturi de vanzare. unde IP = indicele preturilor de vanzare la nivel de firma sau indicele

inflatiei

Analiza structurii CA – se poate face in functie de diverse criterii de grupare a vanzarilor:pe produse,clienti,piete de desfacere,astfel:

Ponderile componentelor CA(gi)

; unde CAi vanzarile aferente elementului component “i”;CA=cifra de

afaceri totala 36. Care este formula de calcul a coeficientului Gini –Struck ?

Coeficientul de concentrare Gini-Struck (CS) se calculeaza astfel:

Unde: n –numarul de produse,activitati gi=ponderea produsului activitatii “i” in CA

37. Analiza factoriala a cifrei de afaceri ; Se realizeaza diferentiat de la un domeniu de activitate la altul intrucat factorii de influenta

si relatiile de cauzalitate sunt specifice. Pentru activiatatea industriala se utilizeaza:

1.

2. 3.

In care: Np=numarul mediu scriptic de personal Qf=productia fabricata MF=valoarea medie anuala a mijloacelor fixe MF’=valoarea medie anuala a mijloacelor fixe productive Qf=volumul fizic al productiei vandute P=pretul mediu de vanzare pe produs (-TVA) Analiza cifrei de afaceri in anul N comparativ cu anul N-1 este: ΔCA=CA1-CA0

Influenta factorilor: 1) Influenta modificarii numarului de personal

Page 9: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

2) Influenta modificarii productivitatii muncii

2.1) Modificarii gradului de inzestrare tehnica a muncii

2.2)Modificarii structurii mijloacelor fixe

2.3)Modificarii randamentelor activelor fixe direct productive

3) Influenta gradului de valorificare a productiei fabricate

38. Definiti gradul de utilizare a capacitatii de productie

unde K – gradul de utilizare a capacitatii de productie

CA- cifra de afaceri;Qmax –capacitatea de productie 39. Definiti gradul de satisfacere a cererii.

Indicele reprezinta un raport procentual intre doua marimi ale aceluiasi indicator,dintre care numaratorul este valoarea curenta si poarta cifra (1),iar numitorul este baza de comparatie si poarta cifra (0)

Corelatii intre indici: Indicele cifrei de afaceri ICA si indicele productiei fabricate IQf

ICA> IQf reducerea stocurilor de produse finite in perioada analizata fata de baza de comparatie

ICA= IQf mentinerea proportionalitatii intre dinamica stocurilor de produse finite si dinamica(ritmul) livrarilor

Indicele productiei fabricate IQf si indicele productiei exercitiului IQe IQf> IQe exprima reducerea stocurilor de productie in curs de executie si a

consumurilor interne Indicele valorii adaugate IVA si indicele productiei exercitiului IQe

IVA> IQe reducerea ponderii consumurilor provenite de la terti. 40. Definiti gradul de valorificare a productiei

Productia fizica reprezinta totalitatea valorilor de intrebuintare rezultate din activitatea productiva si destinate consumului intermediar sau final

Pentru desfasurarea normala a activitatii economice este necesar ca orice intreprindere sa isi stabileasca un program de fabricatie aferent unui interval de timp,prin care sa aibe certitudinea ca isi va onora integral obligatiile contractuale fata de clientii sai.

Pentru caracterizarea gradului de indeplinire a programului de fabricatie se utilizeaza:

Page 10: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Indicii individuali de indeplinire a programului de productie Coeficientul mediu de sortiment Coeficientul de structura

Gradul de valorificare a productiei se exprima ca un raport intre cifra de afaceri si productia marfa fabricata: CA/Qf

41. Analiza coeficientului mediu de sortiment.(KS) Ofera o imagine de ansamblu asupra gradului de realizare a programului de fabricatie pe

sortimente la nivelul societatii comerciale Marimea maxima a coeficientului de sortiment este 1.

Ks=1 in situatia in care: Programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de

100% Programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate

sortimentele,indiferent de proportia de realizare Ks<1,in urmatoarele situatii:

Cand programul a fost realizat si depasit pe total,dar cel putin un sortiment nu s-a realizat la nivelul prevazut

Cand programul de fabricatie nu a fost realizat atat pe total cat si pe sortimente,indiferent de proportia de nerealizare.

Relatiile de determinare ale coeficientului de sortiment

1)

2)

3)

In care ∑qminp0 = valoarea productiei recalculata in limita prevederilor,determinata prin compararea valorilor realizate pe produse cu valoarea prevazuta si luarea in calcul a valorii minime go’=ponderea prevazuta a sortimentelor la care nu s-a realizat programul go”=ponderea prevazuta a sortimentelor la cre s-a realizat/depasit programul iq = indicele de indeplinire a prevederilor la sortimentele luate in calcul ∑(Δqp)=suma abaterilor negative pe sortimente 42.Analiza corelativa a coeficientului de sortiment si a coeficientului de structura.

Caracterizarea modificarii structurii productiei de la o perioada la alta se face cu coeficientul mediu de structura ( )

unde -suma modificarii ponderilor pe fiecare sortiment,la care nu s-au realizat valorile prevazute (adica realizat-prevazut) si este abaterea negativa a ponderii pe sortimente/produse, sau

- valoarea productiei executate in contul structurii prevazute - productia efectiva recalculata in functie de structura programata pe sortimente

Recalcularea productiei realizate conform structurii prevazute,fie prin aplicarea

Page 11: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

ponderii prevazute a fiecarui sortiment la valoarea totala realizata fie prin inmultirea indicelui mediu de realizare a programului de productie cu valoarea prevazuta a fiecarui sortiment

Determinarea valorii productiei realizate in contul structurii programate prin compararea valorii efective pe fiecare sortiment cu cea recalculata,luandu-se in calcul valoarea minima.

Compararea coeficientului de sortiment cu cel de structura conduce la: Ks=1 Programul de productie a fost realizat si/sau depasit la toate sortimentele

Kst<1 dar in proportii diferite Iq>100

Ks<1 In acest caz programul de fabricatie nu s-a indeplinit la cel putin un Kst<1 sortiment,iar proportiile de realizare difera de la un sortiment la altul Iq≥100

Ks=1 Acest caz este o solutie teoretica si evidentiaza

Kst=1 ca programul de productie s-a realizat la toate sortimentele in aceeasi Iq≥100 proportie: i1=12=...=in=IQ

Ks<1 Este o solutie teoretica:programul de productie nu a fost realizat

Kst=1 la toate sortimentele in aceeasi proportie i1=12=...in=IQ<100 Iq<100

43.Prezentati indicatorul aportul activelor fixe la formarea valorii adaugate. Eficienta si vibilitatea unei firme intr-o economie concurentiala,este asigurata si de masura

in care aceasta dispune de un potential material al carui parametrii tehnici si functionali corespund noilor exigente ale economiei de piata.

Existenta mijloacelor tehnice corespunzatoare ca volum,structura,calitate conditioneaza firmei posibilitatea realizarii productiei a.i. sa asigure nevoile pietii interne si internationale,competitive si eficiente.

Dinamica valorica a mijloacelor fixe analizeaza atat valoarea initiala cat si valoarea medie,acestea fiind actualizate.

Se urmareste evolutia valorii medii (valoarea de inventar) pe o anumita perioada,pe total si pe principalele categorii de mijloace fixe.

Se recomanda ca analiza mijloacelor fixe sa fie corelata cu efectele pe care le produce,concretizate in indicatori de rezultate ai intreprinderii: cifra de afaceri,valoarea adaugata,profitul brut.

Cu ajutorul functiei de regresie,se poate face o extrapolare a efectului,valoarea probabila situandu-se intr-o zona cu amplitudine mai mare sau mai mica,fata de valoarea seriei teoretice.

Structura tehnologica a mijlacelor fixe este compozitia tehnologica a capitalului fix. Intre compozitia tehnologica a capitalului fix si efectele de baza ale performantei

intreprinderii,exista legaturi de tip determinist si legaturi de tip aleatoriu. Ca efect determinist se poate folosi relatia:

sau

Page 12: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

G=ponderea mijloacelor fixe E=efectul utilizat in calculul de eficienta Mf=valoarea medie a mijlacelor fixe Mfa=valoarea medie a mijloacelor fixe active Ir=indicele eficientei mijlacelor fixe Is=indicele structurii mijloacelor fixe active Ia=indicele randamentului mijloacelor fixe active.

Punand intr-un tabel indicatorii (CA,Valoarea medie a mijl.fixe,Valoarea medie a mijloacelor fixe productive,Ponderea mijloacelor fixe productive,CA la 1000 lei mijloace fixe,Randamentul mijloacelor fixe active) pentru perioada curenta si pentru perioada precedenta si utilizand relatia Ir=(Is•Ia)/100:

Modificarea eficientei mijlacelor fixe: Ir-100 Influenta structurii mijlacelor fixe active: Is-100 Influenta indicelui randamentului mijloacelor fixe productive

(active):[(Is•Ia)/100]-Is Se conchide asupra cauzelor si influentei factorilor asupra modificarii cifrei de

afaceri Starea mijlacelor fixe:

Starea mijloacelor fixe se imbunatateste cu cat valoarea gradului de uzura se reduce. Indicele de utilizare intensiva: In =Q/K•T unde Q-volumul productiei,

K-caracteristica dimensionala a utilajului,T-timpul de functionare a utilajului Randamentul utilajelor r=Q/N sau r=Q/T unde N este numarul de utilaje.

Pentru caracterizarea eficientei utilizarii mijloacelor fixe (capitaluri fixe) se utilizeaza un sistem de indicatori,care surprind multiple efecte ale utilizarii eficiente a mijlocelor fixe,si anume:

Valoarea productiei fabricate ce revine la 1000 lei mijloace fixe: (Qf/Mf)•1000. Valoarea adaugata ce revine la 1000 lei mijlace fixe: (Qa/Mf)•1000 si exprima

legatura intre capacitatea factorilor productiei de a creea si adauga valoare bunurilor si serviciilor.

Cifra de afaceri aferenta activitatii de baza ce revine la 1000 lei mijloace fixe: (CA/Mf)•1000.

Profitul brut ce revine la 1000 lei mijloace fixe:(Pr/Mf)•1000. 44. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor firmei ;

Realizarea unui venit (profit) implica efectuarea de cheltuieli.In contabilitatea financiara,se inregistreaza pe feluri de cheltuieli,dupa natura lor.

Cheltuielile intreprinderii sunt: Cheltuieli de exploatare- provizioane pentru cheltuieli

Categoriile privind realizarea obiectului de exploatare Cheltuieli aferente acestora

Cheltuieli financiare-vizeaza activitatea financiara in afara exploatarii

Page 13: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Pierderi din creante legate de participatii, Pierderi legate de vanzare titluri de plasament Dobanzi aferente.

Cheltuieli exceptionale – nu sunt legate de activitatea curenta,normala. Despagubiri

Amenzi Penalitati Donatii Subventii.

Evidenta acestor cheltuieli se tine cu conturile din grupa 6 – conturi de cheltuieli.Se dezvolta pe analitice de gradul III si IV.

Veniturile intreprinderii-sume incasate sau de incasat in cursul exercitiului. Venituri din exploatare,includ:

Veniturile realizate din operatiile care formeaza obiectul de activitate, Venituri din productia stocata si imobilizata Alte venituri legate de exploatare

Venituri financiare: Venituri din participatii Venituri din alte imobilizari Venituri din titluri de plasament

Venituri exceptionale,exploatari,penalitati incasate. Evidenta se tine cu conturile din clasa 7 - conturi de venituri

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor vizeaza: Evolutia cheltuielilor lor Factorii care determina aceasta evolutie

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor se face In vederea identificarii posibilitatilor de diminuare a acestor cheltuieli In scopul sporirii rentabilitatii Reprezinta prima etapa de informare asupra dinamicii cheltuielilor Se utilizeaza indicatorul-Cheltuieli la 1000 lei venituri (C) care este un raport intre

cheltuileile totale (∑chi) si veniturile totale(∑Vi) inmultit cu 1000.

sau gi=reprezinta structura veniturilor pe

categorii; ci=cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii de venituri.

Pentru separarea influentei veniturilor de cea a cheltuielilor se recalculeaza cheltuielile la 1000 lei venituri in functie de structura nivelului si ratelor pe categorii de venituri din baza de referinta.

Algoritm: Se intocmeste un tabel care contine coloana specificatie.In coloana specificatie

sunt trecute denumirile cheltuielile si veniturile pe grupe,in ultima parte a tabelului sunt trecute cheltuielile la 1000 lei venituri.

Coloana pentru perioada precedenta - Pn-1 Coloana pentru perioada curenta impartita in:

Prevazut (prevederile din plan) – P0 Realizarile – P1

Page 14: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Modificarea fata de criteriul de comparatie: P0-Pn-1;P1-P0 Influenta structurii veniturilor Influenta nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii de venituri

45. Analiza cheltuielilor de exploatare; Cheltuielile de exploatare cuprind:

Cheltuieli privind consumurile de materii prime,materiale,combustibil,energie si asimilate

Cheltuieli cu lucrarile si serviciile prestate de terti,chirii,locatii de gestiune,alte cheltuieli

Cheltuieli cu impozitele si taxele suportate de unitatea patrimoniala Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare.

In analiza cheltuielilor din exploatare se foloseste nivelul lor la 1000 lei venituri din exploatare,ca parte a intregului folosit anterior.

Analiza urmeaza aceeleasi proceduri ca si cele de mai sus. 46. Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

Cifra de afaceri se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri,executarea de lucrari si prestari servicii si alte venituri din exploatare,mai putin rabaturile si remizele si alte reduceri acordate clientilor.

Cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri (C)

In care q= cantitatea vanduta c=costul produselor p=pretul mediu de vanzare (exclusiv TVA)

In care

g=structura productiei vandute,stabilita valoric

nivelul cheltuielilor la 1000 lei pe produse

Cheltuielile materiale aferente exploatarii pot fi analizate ca nivel la 1000 lei venituri (Cm) pe baza modelului:

Unde : gi=structura veniturilor;Cmi= cheltuieli la 1000 lei pe categorii de venituri care reprezinta si factoi directi de influenta

Este necesara evidentierea modificarilor in structura veniturilor,dat fiind modul de formare a veniturilor din productia stocata si imobilizata.

Page 15: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Cheltuieli materiale la 1000 lei cifra de afaceri (CM) care constituie partea preponderenta a veniturilor din exploatare se analizeaza cu modelul:

Unde cm = cheltuieli materiale pe produse. Sistemul factorial de analiza cu factori directi:

Structura productiei vandute (fabricate) Preturile medii de vanzare Cheltuieli materiale pe unitatea de produs

Se intocmeste un tabel ce contine denumirea indicatorilor,cheltuielile prevazute si cheltuielile realizate.

Indicatorii sunt:cheltuieli materiale aferente CA,cheltuieli materiale aferente CA recalculate,CA,CA recalculata,cheltuieli materiale la 1000 lei CA.

Pentru recalcularea Cm,o solutie este corectarea cheltuielilor materiale cu indicele mediu al preturilor materialelor I’p si indicele mediu al consumurilor specifice Ics,astfel:

Modificarea cheltuielilor materiale (ΔCm) se explica prin influenta: Structurii cifrei de afaceri =ΔCA Preturilor medii de vanzare

Cheltuilelilor materiale pe produse

Analiza factoriala pune in evidenta faptul ca reducerea cheltuielilor materiale la 1000 lei s-a

realizat exclusiv pe seama structurii CA- s-a marit ponderea produselor cu manopera mai mare,in timp ce cheltuielile materiale cu produse au crescut.

47. Analiza factoriala a cheltuielilor variabile ; Notiuni de dependenta proportionala: suma costurilor variabile este exprimata prin relatia

a•Q,unde a=suma costurilor variabile pe produs;Q=cantitatea Notiuni de depenedenta neproportionala: functia Q(f) Diagnosticul cheltuielilor variabile prezinta importanta deosebita in activitatea de

conducere pentru asigurarea incadrarii intr-un nivel de rentabilitate care sa permita practicarea unor preturi menite sa conduca la mentinerea si eventual cresterea unei cote de piata.

Analiza factoriala poate avea ca obiect nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare - Cve nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei CA - Cv suma absoluta a cheltuielilor variabile aferente productiei fabricate ∑qcv

Page 16: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

;gi-structura veniturilor;cvi-cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii de venituri

cv-costul variabil pe unitatea de produs vandut

Modificarea cheltuielilor variabile la 1000 lei CA,fata de nivelul prevazut se explica prin influenta:

Structurii productiei vandute

Pretului mediu de vanzare (exclusiv TVA) sau C”v0-C’v0

Costului variabil pe unitatea de produs Analiza se face tabelar prin compararea cheltuielilor la 1000 lei CA si a cheltuilelilor

variabile la 1000 lei CA studiind indicatorii: Modificarea fata de nivelul prevazut (modificarea se obtine ca suma a valorilor

influentei indicatorilor de mai jos,separat pentru cheltuieli 1000 lei CA si cheltuieli variabile 1000 lei CA) astfel:

Structura productiei vandute Pretul mediu de vanzare Costul pe produs,respectiv costul variabil

Suma absoluta a cheltuielilor variabile aferente CA sau productiei variabile:

Chv-suma absoluta a cheltuielilor variabile aferente productiei variabile Qf-productia marfa fabricata exprimata in pret de vanzare Cv-nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei productie fabricata

Modificarea fata de o baza de raportare (notata cu 0)(Δchv) se explica prin influenta: Volumului de activitate

Nivelului cheltuielilor la 1000 lei productie variabila In cazul productiei omogene,pentru toata productia fabricata,sau la nivelul uni centru de

cheltuieli,se poate utiliza modelul: Chv=∑qcv unde q este productia fabricata;cv este costul variabil pe produs. Factorii de influenta sunt in acest caz: cantitatea de productie,structura fizica si costul variabil pe unitatea de produs Se rezolva tabelar,in prima coloana se trec denumirile produselor,apoi cantitatile prevazute si realizate pe produs,apoi cheltuielile variabile,pe produs prevazute si realizate si coloana total continand totalul liniilor pe produs prevazut si realizat.Facandu-se diferenta cheltuielilor variabile totale intre total prevazut si total realizat se obtine Δchv Se cauta influentele si se gaseste:

Influenta productiei sau Influenta structurii productiei Influenta costurilor variabile pe produs ∑(q1cv1)-∑(q0cv0)

48. Analiza cheltuielilor fixe;

Page 17: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor fixe Dinamica cheltuielilor fixe este evolutia acestor cheltuieli,comparativ,in raport cu

CA sau cu productia fabricata Qf Se studiaza tabelar,pe perioade,fiecarei perioade ii corespunde o cheltuiala fixa in

valori absolute si procentuale;CA in valori absolute si procentuale; ponderea cheltuielilor fixe in total cheltuieli,procentual.

Din analiza (tabel) rezulta comportamentul caracteristic al cheltuielilor fixe in raport cu CA sau dupa caz Qf.

49. Analiza cheltuielilor materiale; Cheltuielile materiale detin o pondere in activitatea intreprinderii (contabilitatea financiara

– conturile clasa 6,contabilitatea de gestiune – ct. 921-925) Cheltuielile materiale reprezinta expresia valorica a consumului de resurse materiale si a

prestarilor de servicii catre terti.Componenta: Materii prime,materiale Combustibil,energie,apa Amortizare Obiecte de inventar Lucrari si servicii fata de terti Alte cheltuieli materiale

Ichm- este indicele cheltuielilor materiale totalizator calculat ca raport intre valoarea realizata (P1) si valoarea prevazuta (P0)

gm – principalele componente ale ponderii cheltuielilor in total costuri Cm – nivelul cheltuielilor materiale aferente cifrei de afaceri Nivelul cheltuielilor materiale la 1000 lei-venituri Se face tabelar,astfel:

In coloana specificatie se scrie denumirea indicatorului de calculat: Cheltuieli materiale aferente exploatarii Din care aferente cifrei de afaceri Ponderea cheltuielilor in total costuri (%) Nivelul cheltuielilor materiale la 1000 lei venituri Din care aferente cifrei de afaceri

Coloana perioada este impartita doua,pentru perioada precedenta(de baza),adica (Pn-1) Pentru perioada curenta:prevazut (de baza) si realizat (curenta)

Ultima coloana contine valorile Ichm pentru perioada precedenta (de baza)si perioada curenta in 2 coloane in care prevazut si perioada precedenta este de baza pentru comparare

Cercetarea datelor din tabel conduce la concluziile: Evolutia cheltuielilor materiale Ritmul de crestere sau scadere comparativ cu veniturile Evolutia cheltuielilor si veniturilor aferente,modificarile rezultatului exploatarii Daca ponderea cheltuielilor materiale se inscrie in limitele caracteristice

domeniului in care activeaza societatea si carui efect este datorata variatia ponderii Analiza cheltuielilor cu materialele

Ponderea cea mai importanta in cheltuielile materiale o detin materiile prime si materialele

Este principalul domeniu in care se poate actiona pentru sporirea eficientei

Page 18: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

activitatii Se fac analize operative pe feluri si grupe de materiale,produse sau locuri

consumatoare de materiale. chm=q x cs x p’ in care q-productia fabricata;cs-consumul specific;p’-pretul de

includere in costuri;formula exprima suma totala a consumului-chm. Abaterea fata de o baza de comparatie se explica prin influenta urmatoarelor:

Productia fabricata (ecartul de activitate): (q1-q0)•cs0 x p’0 Consumul specific q1(cs1-cs0) x p’0 Pretul mediu de includere in costuri q1 x cs1(p’1 - p’0)

Pretul mediu de includere in costuri depinde totusi de metoda de evaluare folosita,adica: metoda costul mediu ponderat,metoda FIFO,metoda LIFO.

In cazul materialelor omogene: ∑chm = ∑(Ct x p’),unde Ct = (q x cs)→ cantitatea consumata dintr-un material

Factorii care determina modificarea cheltuielilor materiale sunt: - Cantitatea consumata - Structura materialelor consumate - Pretul materialelor

Problema se rezolva tabelar astfel incat se intocmeste un tabel care cuprinde: Prima coloana denumirea materialului,apoi coloanele normat si realizat

(fiecare dintre ele avand sub-coloanele de cantitati,preturi unitare si total care total este calculat prin inmultirea coloanei de cantitate cu pretul unitar) si coloana recalculat.

Modificarea totala este obtinuta ca diferenta intre totalul realizat si totalul normat.

Se pot calcula si analiza astfel factorii care determina aceasta modificare in conformitate cu formulele prezentate mai sus.

50. Analiza cheltuielilor cu amortizarea Se analizeaza ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare sa cifra de afaceri (Ca-cheltuieli cu

amortizarea) astfel: Ca = (A/CA) x 1000 unde A – suma anuala a amortizarii inclusa in costuri Considerand (Mf/CA)-eficienta utilizarii mijloacelor fixe si (A/MF)= ca – adica este cota medie de amortizare, Se ajunge la Ca = (A/CA) x 1000 = [(Mf/CA) x (A/Mf)] x 1000.

Modificarea cheltuielilor cu amortizarea (ΔCa) depinde de: Randamentul mijloacelor fixe – calcul

Cota medie de amortizare – calcul

Structura pe categorii de active fixe –calcul (ca’-ca0)•1000; ca’-cota medie recalculata

Cotele de amortizare pe active fixe –calcul Metodologia se bazeaza pe faptul ca suma amortizarii este constanta Sporirea randamentului activelor fixe conduce la reducerea amortizarii pe produs sau

lucrare. 51. Analiza cheltuielilor cu personalul;

Page 19: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Analiza situatiei generale a cheltuielilor cu personalul Cunoasterea evolutiei si tendintei unor asemenea categorii de cheltuieli in raport si

de actiunea unor factori conjuncturali,pe baza indicatorilor: Ponderea cheltuielilor cu personalul in totalul cheltuielilor Nivelul cheltuielilor cu personalul la 1000 lei venituri din exploatare Nivelul cheltuielilor la cifra de afaceri.

Structurarea cheltuielilor cu personalul Elementele componente,salarii tarifare sau negociate,sporuri acordate,

premii,taxe de protectie sociala,impozite Categoriile de personal-utile pentru marcarea mutatiilor care s-au produs in

structura personalului Forme de salarizare practicate pt.caracterizarea eficientei acestora In raport cu modul de includere in costuri este necesara in localizarea

rezervelor existente pentru sporirea eficientei cheltuielilor cu salariile. Analiza eficientei cheltuielilor cu personalul.Indicatorii sunt:

Cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare

Fs=fondul de salarii (inclusiv elementele aferente) Modificarea cheltuielilor salariale fata de o baza de comparatie (Cs) se explica prin influenta:

Sumei veniturilor sau Ive – indicele veniturilor

Sumei cheltuielilor salariale

Modelul multiplicativ este

N-numarul de salariati

Cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri Chetuieli salariale la 1000 lei valoare adaugata

Autocontrolul utilizarii fondului de salarii Indiferent de forma de proprietate firma trebuie sa exercite un control asupra

modului in care evolueaza cheltuielile cu manopera-incadrarea in limitele prestabilite sau reconsiderate,a.î.sa se asigure indicatorii de eficienta prevazuti.

Lunar,trimestrial si la finele anului se face comparatia cu fondul planificat, stabilindu-se astfel asa-numita modificare absoluta ΔFs ΔFs = Fs1-Fs0 cand ΔFs<0 →economie absoluta; ΔFs>0 depasire absoluta

Modificarea relativa: Fs1-Fr →(-) economie relativa;(+)→depasire relativa

Page 20: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Recalcularea fondului de salarii trebuie sa fie o problema exclusiva a unitatii. Stabilirea drepturilor individuale in functie de volumul lucrarilor executate si

implicit al timpului lucrat. In acelasi context se inscrie si urmarirea evolutiei chiriei pentru utilaje de

constructii,cheltuieli pentru stadiul fizic de executie al lucrarilor. 52. Analiza cheltuielilor financiare;

Analiza cheltuielilor cu dobanzile-provenite din imprumuturi bancare,purtatoare de dobanzi.

Ki – capital imprumutat D – procentul mediu de dobanda

Sm- soldul mediu al activelor circulante K – cota procentuala de participare a creditului la finantarea activelor circulante d – procentul mediu de dobanda Modificarea sumei absolute a dobanzii se explica prin influenta

Activelor circulante

Cotei de participare a creditului

Procentul mediu de dobanda

53. Care este modelul de analiză a cheltuielilor materiale la 1 000 lei cifră de afaceri şi care sunt

factorii de influenţă? Ca nivel la 1000 lei cifra de afaceri cheltuielile cu dobanzile (Cd) se analizeaza cu

ajutorul relatiei

T-perioada de 360 zile

Page 21: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Dz-viteza de rotatie a activelor circulante

54. Cum se determină cheltuielile cu amortizarea la 1 000 lei cifră de afaceri şi factorii de

influenţă? La 1000 lei productie,cheltuielile cu dobanzile se analizeaza prin intermediul factorilor

1. Viteza de rotatie a activelor circulante

2. Cota de participare a creditului

3. Procentul mediu de dobanda

55. Cum se determină costul marginal şi care sunt posibilităţile de eficientizare a activităţilor

economice? Costul marginal este costul unei unitati aditionale de produs Nivelul costului marginal comparat cu cel mediu permite aprecierea punctului in care

intreprinderea isi desfasoara activitatea cu costurile cele mai mici. Costul marginal se determina astfel:

CM =

In conditiile unui pret de vanzare dat se stabileste ca obiectiv o rentabilitate,propusa a fi realizata,fapt ce impune determinarea noului nivel al costului pe produs cu relatia:

p= pretul de vanzare R=rata rentabilitatii x=nivelul costului pe produs care va fi notat in continuare cu c se scoate x → x =

Daca nu se stabileste un nivel al rentabilitatii si in conditiile unui pret de vanzare se urmareste realizarea unei reduceri posibile a costului

Aceasta urmareste analiza fiecarei categorii de cheltuieli,stabilindu-se rezervele interne care pot fi mobilizate.

Se analizeaza evolutia consumurilor specifice,a tehnologiei de fabricatie si eventuala inlocuire a unor materiale.

Se aplica relatia (Em•gm1)/100 – se obtine contributia acestor cheltuieli la reducerea costului

Page 22: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Reducerea costului ca efect al respectarii corelatiei se determina cu ajutorul relatiei

Is=indicele salariilor directe Iw=indicele productivitatii muncii gr0=ponderea cheltuielilor cu salariile directe in costul produsului

56.Cum este definită noţiunea de „cheltuială”, conform reglementărilor contabile în vigoare? Ce

înţelegeţi prin cost complet unitar? Cheltuiala este orice consum de munca vie si materializata din cadrul unui anumit proces

economic productiv sau comercial,in scopul realizarii obiectivelor sociale,este generata de o plata,adica de utilizarea disponibilitatilor banesti,fie pentru constituirea stocurilor de valori materiale,fie pentru onorarea obligatiilor de orice fel.

Cost complet unitar este cheltuiala necesara pentru producerea unei singure unitati de produs,fiind egale cu costurile totale raportate la cantitatea produsa.

57. Clasificaţi cheltuielile pe baza diferitelor criterii. Cheltuieli de exploatare- provizioane pentru cheltuieli

Categoriile privind realizarea obiectului de exploatare Cheltuieli aferente acestora

Cheltuieli financiare-vizeaza activitatea financiara in afara exploatarii Pierderi din creante legate de participatii, Pierderi legate de vanzare titluri de plasament Dobanzi aferente.

Cheltuieli exceptionale – nu sunt legate de activitatea curenta,normala. Amenzi Despagubiri Penalitati Donatii Subventii.

59. Care este definitia rentabilitatii? Capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit prin utilizarea factorilor de productie si a

capitalurilor indiferent de provenienta acestora Pentru exprimarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de indicatori:

Profitul-exprima marimea absoluta a rentabilitatii Ratele rentabilitatii-gradul in care capitalul sau resursele intreprinderii aduc profit

60. Cum se determina rata rentabilitatii economice? Reflecta corelatia dintre rezultatul economic si mijloacele economice (capitalul) angajate

pentru obtinerea acestuia. In calculul ratei rentabilitatii economice,la numarator se poate utiliza rezultatul exploatarii

(profitul aferent cifrei de afaceri) sau excedentul brut din exploatare,iar la numitor mijlacele economice (activul total)sau o parte a acestora.

Rata rentabilitatii este independenta de structura financiara (gradul de indatorare),politica fiscala de impozitare a profitului,precum si de alte elemente exceptionale.

Re – rezultatul exploatarii;EBE-excedentul (deficitul) brut al exploatarii;At-active totale. R

e = (Re/At)•100; Re = (EBE/At)•100. Re-rezultatul exploatarii se obtine ca diferenta dintre veniturile din exploatare (Ve)si

Page 23: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

cheltuielile (Ce) acestora: Re = Ve - Ce

EBE – reprezinta fluxul de disponibilitati degajat de ciclul de exploatare si se determina deducand cheltuielile monetare din exploatare din veniturile monetare aferente acestei activitati.

At = Ai + Ac; Ai - active imobilizate;Ac - active circulante 61.Care sunt factorii de influenţă ai ratei rentabilităţii comerciale?

Viteza de rotatie a activului total = (CA/At) Rata rentabilitatii comerciale sau rata marjei brute la 1 leu vanzari (Rc)-a carei

analiza poate fi aprofundata prin intermediul factorilor: Structura productiei vandute pe produse Preturi medii de vanzare unitare Costurile unitare

62.Ce modele de calcul a ratei rentabilităţii economice cunoaşteţi ? a)

b)

In care Rc este rata rentabilitatii comerciale; (EBE/CA) – excedentul brut de exploatare la 1 leu cifra de afaceri (CA/At) – viteza de rotatie a activului total exprimata ca numar de rotatii.

63.Care sunt factorii care influenteaza rata rentabilităţii financiare? Vt/At – viteza de rotatie a activului total exprimat in numar de rotatii (venitul mediu la 1 leu

capital propriu) At/Kp – factorul de multiplicare a capitalului propriu Pn/Vt – rentabilitatea neta a veniturilor totale este factorul de multiplicare a capitalului propriu si reflecta

gradul de indatorare a firmei,in care: Pt=reprezinta pasivul total;D=datorii totale este gradul de indatorare sau bratul parghiei financiare.

Pb/Vt – profitul mediu brut la 1 leu venituri totale Pn/Pb – ponderea profitului net in profitul brut

64.Rata rentabilitatii financiare; Rata rentabilitatii financiare (Rf) exprima corelatia dintre profit si capitaluri in calitatea lor

de surse de finantare a activitatii intreprinderii. Rata rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii-masoara remunerarea capitalurilor

actionarilor aduse ca aport,sau a profitului net lasat la dispozitia firmei pentru autofinantare.

Reflecta corelatia dintre profitul net (Pn) ca venit al actionarilor si capitalurile proprii ale intreprinderii (Kp).

Page 24: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent-evidentiaza corelatia dintre profitul brut inaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobanzile si impozitul pe profit si capitalul permanent

Rfp = rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent Pb = profitul brut inaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobanzile si a impozitului pe profit. Kpr = capitalul permanent-este format din capitaluri proprii,provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si datoriile pe termen mediu si lung.

65.Rata rentabilitatii resurselor consumate(Rrc)-rata rentabilitatii costurilor Reflecta relatia dintre rezultatul (profitul) aferent cifrei de afaceri si costurile totale aferente

vanzarilor

Pr – suma profitului aferent cifrei de afaceri - cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri(Ch) - cifra de afaceri evaluata la preturi de vanzare exclusiv TVA -volumul fizic al productiei vandute -costuri medii unitare -preturi medii de vanzare unitare,exclusiv TVA -structura productiei vandute pe produse

66.Rata rentabilitatii comerciale ; Exprima corelatia dintre profitul total aferent vanzarilor si cifra de afaceri,dand expresie

politicii comerciale a intreprinderii.Modele:

gi- -reprezinta structura productiei vandute pe produse ri

c –rata rentabilitatii comerciale pe produse Influenta factorilor este redata de urmatoarele: ΔR

c=R1c-R0

c 67.Analiza pragului de rentabilitate

Pragul de rentabilitate este denumit si punct critic,reflecta acea dimensiune a activitatii la care veniturile din vanzarea bunurilor,lucrarilor,serviciilor sunt egale cu cheltuielile, profitul fiind nul.

Page 25: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Legatura dintre suma cheltuielilor de exploatare si volumul de activitate ce trebuie obtinut,astfel incat veniturile din vanzari sa acopere cheltuielile efectuate,este reflectata cu ajutorul pragului rentabilitatii.

Metodologia de calcul si analiza a pragului de rentabilitate difera dupa cum studiul se efectueaza pe produs sau pe total intreprindere.

In cazul unui singur produs,pragul de rentabilitate se masoara cu ajutorul indicatorilor: Volumul fizic critic al productiei (qcr):

cf - reprezinta suma cheltuielilor fixe pe produs p - pret unitar de vanzare cv - cheltuieli variabile pe unitatea de produs mbv - marja bruta fata de cheltuieli variabile pe unitatea de produs

Cifra de afaceri critica (CAcr): CAcr=qcrp

Gradul critic de utilizare a capacitatii de productie (Gcr): unde qmax-reprezinta capacitatea maxima de productie in expresie fizica.

Perioada critica (pcr):

unde reprezinta vanzarile medii pe unitatea de timp (zi,luna,an) Pentru firmele care produc si comercializeaza o gama larga de produse:

Cifra de afaceri critica (CAcr)

Unde Cf sunt cheltuieli fixe la nivel de intreprindere - cheltuieli variabile medii la 1 leu cifra de afaceri

Gradul critic de utilizare a capacitatii de productie (Gcr)

Qmax – reprezinta capacitatea maxima de productie in expresie valorica

68.Care este sistemul de indicatori folositi în analiza fortei de munca? Munca – reprezinta ca factor de productie,o activitate specific umana desfasurata in scopul

obtinerii de bunuri economice. Indicatori folositi in dimensionarea fortei de munca:

Numarul maxim de salariati

Page 26: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

sau Iq ( reprezinta ICA (indicele CA)sau Qa (indicele valorii adaugate VA) prevazuta fata de perioada precedenta. N este numarul de personal-mediu sau scriptic-realizat (1) si cel din baza de comparatie (0).

Dinamica efectivului de personal pe total si categorii are menirea de a pune in evidenta dimensiunea potentialului tehnic-economic legata de acest factor de productie,in raport cu perioadele anterioare si necesarul prestabilit. ΔN=N1-N0

69.Prezentati indicatorii utilizati în analiza asigurarii cantitative cu forta de munca. Numarul mediu de salariati cu contract de munca-se calculeaza ca medie aritmetica simpla

a efectivului zilnic de personal Efectivul scriptic de personal – cuprinde totalul personalului existent in evidenta firmei la

un moment dat Efectivul scriptic prezent la lucru,la un moment dat

70.Care sunt principalele cauze obiective care provoaca miscarea salariatilor?

Mobilitatea fortei de munca apare atat sub forma intrarilor cat si a iesirilor,indiferent de cauza generatoare

Circulatia fortei de munca reprezinta miscarea personalului in cursul unei perioade (intrari/iesiri) determinata de cauze social-economice.

Cauze obiective sunt; Modificarea volumului de activitate Modificarea gradului de inzestrare tehnica a intreprinderii Pensionari Decese Plecari la studii

71.Principalele cauze de ordin subiectiv care provoaca miscarea salariatilor. Plecari fara aprobarea intreprinderii Demisii Desfacerea contractului de munca pentru abateri sau/si absente nemotivate.

72.Prezentati indicatorii utilizati în analiza utilizarii timpului de munca . Utilizarea integrala a timpului de munca reprezinta una din laturile importante ale folosirii

eficiente a factorului munca. Gradul de utilizare a fondului maxim disponibil-Guf raportand timpul efectiv lucrat -Te la

fondul de timp maxim disponibil -Tmax:

Timp maxim disponibil (ore) Timp efectiv lucrat (ore)

Page 27: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Timp nelucrate (ore) din care:concedii medicale,concedii maternitate,accidente de munca,evenimente,absente nemotivate,cauze independente de salariati.

73.Prezentati indicatorii utilizati în caracterizarea gradului de utilizare a timpului de munca. Gradul de utilizare a fondului maxim disponibil-Guf raportand timpul efectiv lucrat -Te la

fondul de timp maxim disponibil -Tmax:

74.Definiti indicatorul „productivitate anuala”.

Productivitatea muncii se exprima ca un raport intre volumul productiei si cheltuielile de munca efectuate: W=Q/T

Cheltuiala de munca efectuata pentru obtinerea unei unitati de produs: W=T/Q Productivitatea anuala cand cheltuielile de munca sunt exprimate prin numarul mediu

scriptic (total personal sau muncitori) Wa=Q/T

Productivitatea zilnica-cand cheltuielile de munca sunt exprimate prin consumul de timp om-zile: =

Productivitatea orara: cand cheltuielile de munca sunt exprimate prin consumul de timp om-ore:

75.Analiza factoriala a productivitatii anuale.

Valoare productiei exercitiului N1(Nh1-Nh0)wh0 unde Nh0 = numarul mediu de ore lucrate Valoarea adaugata N1(Nh1-Nh0)wh0 •γ0 unde γ0- valoarea adaugata la 1 leu productie. Cifra de afaceri N1(Nh1-Nh0)wh0 •

Rezultatul exploatarii N1(Nh1-Nh0)wh0•R0 in care R0 – profitul la 1 leu CA Cheltuieli la 1000 lei productie prin intermediul cheltuielilor fixe:

Productivitatea anuala Wa=Nz•Nh•Wh

Productivitatea marginala Wm = CA/N – productivitatea anuala calculata pe baza cifrei de afaceri in numar mediu de

salariati Mf/N – gradul de inzestrare tehnica calculat pe baza valorii medii anuale a mijloacelor fixe

(Mf) CA/Mf – randamentul mijlacelor fixe Nm/N – structura personalului in functie de numarul mediu de muncitori (Nm) si totalul

personalului Mf/Nm – gradul de inzestrare tehnica a muncitorilor in functie de mijloacele fixe active

(Mf) CA/Mf’-randamentul mijlacelor fixe active Mf’/Mf – compozitia tehnologica a capitalului fix.

76.Analiza factoriala a profitului pe un salariat.

Page 28: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Profitul pe salariat reprezinta un indicator semnificativ pentru caracterizarea eficientei muncii:

acest model exprima corelatia dintre productivitatea muncii si rata rentabilitatii comerciale

T

77.Care este semnificatia patrimoniului net si care sunt cauzele care pot determina modificarea acestuia ?

Analiza financiara se bazeaza pe :bugetul de venituri si cheltuieli,bilantul contabil si anexele sale,raportul de gestiune etc.

Bilantul este documentul contabil principal care prezinta situatia patrimoniala a unei intreprinderi la un moment dat.

In activul bilantului sunt inregistrate toate drepturile de proprietate si de creanta ale intreprinderii in ordinea inversa a lichiditatii

In pasivul bilantului sunt inregistrate toate obligatiile respectiv toate aranjmentele asumate,aranjate in ordinea crescatoare a exigibilitatii

Egalitatea bilantiera este necesara deoarece activul si pasivul sunt reprezentari ale aceleiasi marimi economice.

Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor ce pot fi exprimate in bani,apartinand unei persoane fizice sau juridice ale caror nevoi le satisfac,precum si bunurile la care se refera.

Patrimoniul se defineste ca fiind activele intreprinderii negrevate de datorii,sau averea actionarilor stabilita pe baza bilantului patrimonial.

Patrimoniul net sau activul net contabil se determina astfel: Ca diferenta intre activul total si datorii totale Ca suma a elementelor capitalului propriu

Patrimoniul net este in mod normal pozitiv si crescator,ca urmare a unei gestiuni sanatoase. Dinamica cea mai accentuata o inregistreaza sursele constituite pe seama rentabilitatii

firmei: Rezervele legale Fondurile proprii

Capitalul social se modifica prin noi aporturi conversia unor datorii in capital social rezultatul reportat poate fi profit repartizat-cresterea patrimoniului net pierdere neacoperita-patrimoniul se diminueaza

Patrimoniul net poate sa creasca pe seama surselor interne – rentabilitatea intreprinderii surselor externe – aporturi,primirea cu titlu gratuit a unor

active,conversia unor datorii in capital social 78.Care este relatia pe baza careia se calculeaza trezoreria neta ?

Trezoreria neta (TN) exprima corelatia dintre fondul de rulment si nevoia de fond de

Page 29: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

rulment.Reflecta situatia financiara a firmei,atat pe termen mediu si lung cat si pe termen scurt.

Se calculeaza pe baza bilantului patrimonial (financiar),astfel: TN = FR – NFR

Se calculeaza pe baza bilantului functional,astfel: TN = FRNG – NFR sau TN = TA – TP TA = trezoreria de activ-soldurile debitoare ale conturilor de disponibilitati si plasamente TP = trezoreria de pasiv-soldurile creditoare ale conturilor de credite pe termen scurt.

Trezoreria neta pozitiva semnifica un excedent monetar al exercitiului financiar.Daca este constant pe mai multe exercitii financiare denota o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei firmei pe piata.

Trezoreria neta negativa: reflecta un deficit monetar,dezechilibru financiar la sfarsitul anului,acoperit pe

seama creditelor cu termen scurt - in cazul in care nu s-au luat in considerare creditele pe termen scurt in calculul nevoii de rulment.

In cazul in care nevoia de fond de rulment este constanta,trezoreria neta negativa este efectul inregistrarii de pierderi

Nu reflecta o situatie economico-financiara nefavorabila,ci inregistrarea unui decalaj intre termenul mediu de transformare a stocurilor si creantelor in lichiditati si durata medie de onorare a obligatiilor pe termen scurt,in cazul cresterii nevoii de fond de rulment.

79.Ce presupune solvabilitatea unei firme ? Solvabilitatea este capacitatea firmei de a-si onora obligatiile de plata la scadenta. Capacitatea de plata semnifica solvabilitatea imediata-capacitatea mijloacelor banesti la

un moment dat sau pentru o perioada scurta de timp,de a acoperi obligatiile scadente pentru acelasi interval de timp.

Indicatorii solvabilitatii sunt: Rata solvabilitatii patrimoniale Sp = Capital propriu/(Capital propriu+credite

totale) valoarea minima 0,3 – 0,5;valoarea normala>0,5 Rata solvabilitatii generale Sg =Active totale/Datorii totale; indica in ce masura

datoriile totale sunt acoperite de catre activele totale (active imobilizate+active circulante).Cu cat Sg>>1 situatia firmei este mai buna.

80. Analiza structurii activului ; Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea si urmarirea evolutiei ponderii

diferitelor elemente patrimoniale. Ratele de structura patrimoniala:

ofera posibilitatea exprimarii bilantului in procente. permit identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilantului. ofera posibilitatea realizarii de analize comparative in timp si spatiu. se exprima ca ponderi in total activ.

Rata activelor imobilizate: (active imobilizate/total activ)*100 - ponderea activelor imobilizate in total activ

Rata imobilizarilor necorporale: (imobilizari necorporale/total activ)*100 – ponderea

Page 30: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

activelor intangibile (brevete,licente,marci) in active totale Rata imobilizarilor corporale: (imobilizari corporale/total active)*100 – ponderea activelor

fixe in patrimoniul total al firmei. Rata imobilizarilor financiare: ( imobilizari financiare/total active)*100 –reflecta

intensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care firma respectiva le-a stabilit cu alte firme cu ocazia operatiilor de crestere externe.

Rata activelor circulante: (active circulante/total activ)*100-ponderea activelor circulante in total mijloace economice

Rata stocurilor: (stocuri)/total activ)*100 Rata creantelor economice: (clienti si conturi asimilate/total active)*100 – este influentata

de natura clientilor si termenul de plata pe care firma il acorda partenerilor sai. Rata disponibilitatilor banesti si a plasamentelor:[(disponibilitati banesti+titluri

plasamente)/total activ]*100 – disponibilitatile banesti pot suferi modificari insemnate pe perioade scurte de timp.

81. Analiza structurii pasivului ; Rata stabilitatii finantarii:(capital permanent/total pasiv)*100-ponderea surselor pe o

perioada mai mare de un an,in totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice Rata autonomiei financiare: (capital propriu/capital permanent)*100-ponderea surselor

proprii in finantarea mijloacelor economice.Valoare recomandata >1/2 Rata datoriilor pe termen scurt (Datorii pe termen scurt/total pasiv)*100 – ponderea

datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de un an in totalul surselor intreprinderii. Rata datoriilor totale: (datorii totale/total activ)*100 –ponderea datoriilor pe termen

mediu,lung,scurt in patrimoniul intreprinderii. 82. Ce reprezinta fondul de rulment ;

Fondul de rulment – reprezinta partea din capitalul permanent care este utilizata pentru finantarea activelor circulante,impusa de diferentele dintre sumele de incasat si sumele de platit,precum si decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante in lichiditati si durata medie in care datoriile pe termen scurt devin exigibile.

Fondul de rulment (FR) se poate calcula astfel: FR = Capital permanent – Active imobilizate

FR = FRp + FRi;FRp=fond de rulment propriu;FRi=fond de rulment imprumutat.

FRp=Capitaluri proprii-Active imobilizate FRi=Datorii pe termen mediu si lung

FR=Active circulante –Datorii pe termen scurt 83. Ce reprezinta nevoia de fond de rulment ;

Nevoia de fond de rulment – diferenta intre nevoile temporare si resursele temporare-suma necesara finantarii decalajelor,care se produc in timp intre fluxurile reale si fluxurile de trezorerie determinate in special de activitatea de exploatare.

Nevoia de fond de rulment se determina astfel: NFR = Nevoi ciclice – Resurse ciclice NFR = NFRE +NFRAE; NFRE – nevoia de fond de rulment din partea pentru exploatare;NFRAE – nevoia de fond de rulment din afara exploatarii NFRE = activitati ciclice aferente exploatarii – surse ciclice aferente exploatarii NFRAE = Active ciclice din afara exploatarii – surse ciclice din afara exploatarii

84. Ce intelegeti prin trezoreria neta ;

Page 31: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Trezoreria neta (TN) exprima corelatia dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment.Reflecta situatia financiara a firmei,atat pe termen mediu si lung cat si pe termen scurt.

Trezoreria neta pozitiva semnifica un excedent monetar al exercitiului financiar.Daca este constant pe mai multe exercitii financiare denota o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei firmei pe piata.

Trezoreria neta negativa: reflecta un deficit monetar,dezechilibru financiar la sfarsitul anului,acoperit pe

seama creditelor cu termen scurt - in cazul in care nu s-au luat in considerare creditele pe termen scurt in calculul nevoii de rulment.

In cazul in care nevoia de fond de rulment este constanta,trezoreria neta negativa este efectul inregistrarii de pierderi

Nu reflecta o situatie economico-financiara nefavorabila,ci inregistrarea unui decalaj intre termenul mediu de transformare a stocurilor si creantelor in lichiditati si durata medie de onorare a obligatiilor pe termen scurt,in cazul cresterii nevoii de fond de rulment.

85. Analiza echilibrului financiar functional pe baza ratelor Indicatori folositi in corelatiile echilibrului financiar:

Rata autonomiei financiare - Raf = (Capital propriu)/(Capital propriu+Capital imprumutat)

Rata de finantare a stocurilor – Rfs = (Fond de rulment)/Stocuri Rata de autofinantare a activelor – Raa = (Capital propriu)/(Active fixe+active

circulante). Rata datoriilor – Rd = (Datorii totale)/(Active totale)

Acesti indicatori se trec intr-un tabel cu valori pentru perioadele N-1 si N. Indicatorii trebuie sa se incadreze in limitele considerate satisfacatoare

86. Care este definitia creantelor? Reflecta angajamente contractate de anumiti parteneri ai firmei-clientii,ale caror termene

de plata au o scadenta ulterioara livrarii bunurilor si serviciilor,precum si debitoarii firmei in caliate de beneficiari ai unor imprumuturi pe care le vor rambursa ulterior impreuna cu dobanda aferenta acestora.

Din punct de vedere contabil,creantele sunt formate din: clienti, furnizori-debitori, creante privind personalul asigurari sociale alte creante privind statul si institutiile publice debitori diversi

87. Definiti obligatiile sunt datorii nefinanciare pe termen scurt reprezinta surse de finantare atrase pe o durata mai mica de un an exclud creditele bancare contin datorii catre:

furnizori personal

Page 32: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

stat actionari avansuri de la clienti

88. Analiza corelatiei dintre creante si obligatii Creantele si obligatiile sunt principalele elemente care influenteaza fluxurile banesti ale

intreprinderii Trebuie analizate dpdv al sumelor si al termenelor de incasare si plata. Durata de imobiliazare a creantelor (Di)

unde Sd = soldul mediu al creantelor (suma incasarilor) Rd = rulajul debitor al conturilor de creante; In practica se utilizeaza cifra de afaceri deoarece bilantul nu furnizeaza informatii referitoare la rulajul conturilor respective.

Durata de folosire a surselor atrase (Df)

unde Sc = soldul mediu al conturilor de obligatii (suma platilor) Rc = rulajul creditor al conturilor respective

Daca Sd = Sc si Di = Df,atunci se produce o compensare intre creante si obligatii Daca Sd>Sc si Di = Df,atunci fluxul de disponibilitati este influentat pozitiv deoarece

suma incasarilor este superioara sumei platilor pentru acelasi interval de timp. 89. Definiti lichiditatea ;

Lichiditatea este proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani. Pentru caracterizarea lichiditatii unei firme se compara pasivele pe termen scurt cu

resursele disponibile pentru aceeasi perioada. 90. Definiti solvabilitatea

Solvabilitatea este capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta. Rata solvabilitatii patrimoniale:

Valoarea minima a ratei solvabilitatii patrimoniale se apreciaza ca trebuie sa se incadreze astfel: 0,3<Sp<0,5 este valoarea minima. Sp > 0,5 valoare normala

Rata solvabilitatii generale

Arata in ce masura datoriile totale sunt acoperite de catre activele totale ale intreprinderii.

91. Rata lichiditatii generale (Lg)

Page 33: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Lg =(activele circulante/datorii curente) Datoriile curente:

Obligatii fata de furnizori Obligatii fiscale Obligatii salariale Creditele pe termen scurt Partea din imprumuturile pe termen mediu si lung a caror scadenta seste in

cadrul exercitiului financiar curent 1,2 < Lg < 1,8 sau dupa alti autori 2 < Lg < 2,2 → nivel satisfacator.

92. Rata lichiditatii curente (Lc) (testul acid) este de obicei subunitara. Lc = ; 0,65 < Lc < 1 – nivel satisfacator

93. Analiza lichiditatii si solvabilitatii Pe baza datelor din Bilantul contabil al intreprinderii,se obtin valori ale ratelor de

lichiditate si solvabilitate. Acestea se extrag pentru perioadele N-1 si N. Ratele care se extrag sunt:

Rata lichiditatii generale Rata lichiditatii curente (intermediare) Rata lichiditatii imediate Rata solvabilitatii patrimoniale Rata solvabilitatii generale

In ambele perioade nivelul acestor rate trebuie sa se incadreze in limitele considerate normale,conform standardelor internationale (IAS,FASB)

94. Analiza echilibrului economico –financiar Echilibrul financiar al firmei reprezinta un sistem de corelatii prin care se stabilesc anumite

proportionalitati in cadrul si intre diferitele fluxuri financiare. Trebuie avute in vedere corelatiile obiective intre necesitaile de resurse materiale si

posibilitatile de finantare. Asigurarea echilibrului financiar depinde de modul de utilizare si valorificare ale acestor

resurse. Indicatori folositi in corelatiile echilibrului financiar:

Rata autonomiei financiare - Raf = (Capital propriu)/(Capital propriu+Capital imprumutat)

Rata de finantare a stocurilor – Rfs = (Fond de rulment)/Stocuri Rata de autofinantare a activelor – Raa = (Capital propriu)/(Active fixe+active

circulante). Rata datoriilor – Rd = (Datorii totale)/(Active totale)

Acesti indicatori se trec intr-un tabel cu valori pentru perioadele N-1 si N. Indicatorii trebuie sa se incadreze in limitele considerate satisfacatoare.

95. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante Viteza de rotatie a activelor circulante reprezinta un indicator de eficienta care reflecta

intervenite in activitatea intreprinderii,in special in activitatea de exploatare. Volumul activelor circulante ale intreprinderii depinde de doi factori:

Cifra de afaceri Viteza de rotatie a activelor circulante

Page 34: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Relatia dintre activele circulante si ceilalti indicatori este: Cu cat activele circulante vor parcurge mai repede fiecare stadiu al rotatiei

capitalului: Cu atat viteza de rotatie este mai mare Necesarul de fond de rulment mai mic pentru un volum al productiei Necesarul de fond de rulment mai mic pentru cifra de afaceri

Viteza de rotatie a activelor circulante se calculeaza in Numar de rotatii (n):

CA = cifra de afaceri AC = soldul mediu al activelor circulante (fara disponibilitati)

Are putere informativa redusa Nu reda in termeni concreti realitatea economica Se poate calcula pentru fiecare element de active

Durata in zile (Dz):

T = numarul de zile ale perioadei analizate

Determinarea vitezei pe fiecare element al activelor circulante si al stadiului in care se afla in cadrul circuitului general.

Durata de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale

Durata de rotatie a stocurilor de productie in curs de executie

Durata de rotatie a stocurilor de produse finite si semifabricate

Durata de rotatie a creantelor (durata de incasare a creantelor)

Modelul de analiza este:

Page 35: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Se intocmeste un tabel cuprinzand indicatorii folositi in formula,pentru perioada N-1 si pentru perioada N:

Cifra de afaceri (CA) Stocuri Creante

Variatia vitezei de rotatie (in zile): ΔDz = Dz1 - Dz0

Cifra de afaceri:

Soldul mediu al activelor circulante

Stocurile medii

Soldul mediu al creantelor

Efectul modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante poate fi:

Eliberare de capital in cazul accelerarii vitezei de rotatie Imobilizare de capital in cazul incetinirii acesteia

96. Analiza fluxurilor de trezorerie Toate operatiile pe care intreprinderea le desfasoara se regasesc imediat sau la termen,sub

forma fluxurilor de trezorerie. Trezoreria reprezinta o informatie cheie,care permite aprecierea performantelor

intreprinderii,cu rol strategic in nivelul sau de formare si modul de utilizare. Modelul de tablou al fluxurilor de trezorerie este FAS 95- FASB,IAS 7 (tabloul de

finantare) Fluxurile de trezorerie (IAS 7) reprezinta ansamblul intrarilor si iesirilor de lichiditati sau

de echivalente de lichiditati. Lichiditatile semnifica fondurile disponibile si depozitele la vedere Echivalentele in lichiditati reprezinta plasamentele pe termen scurt,foarte

lichide,convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de lichiditati si a caror valoare nu risca sa se schimbe in mod semnificativ.

Fluxuri in tablou: Fluxuri generate de activitatile de exploatare Fluxuri generate de activitatile de investitii Fluxuri generate de activitatile de finantare

97. Prin cate metode se face fundamentarea fluxului de trezorerie ?

Page 36: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Metoda directa - se opereaza cu incasari si plati brute in numerar Metoda indirecta – se porneste de la profitul net care se corecteaza cu activele

nemonetare,alte elemente de venituri sau cheltuieli nelegate de exploatare. 98. Ce presupune metoda directa ?

IAS 7 recomanda intreprinderilor utilizarea metodei directe: Permite obtinerea de informatii necesare estimarii fluxurilor viitoare de trezorerie

Fluxurile monetare sunt grupate in diferite categorii de incasari si plati. Se poate considera urmatoarea structura:

Fluxurile de trezorerie relative la activitatile de exploatare Incasari generate de relatii cu clientii

- Plati in favoarea furnizorilor si personalului - Dobanzi si dividende platite (Aceste fluxuri ar putea fi incluse in

categoria fluxurilor de exploatare) - Plati privind impozitele asupra beneficiilor (Acest flux ar putea fi

impartit intre activitatile de exploatare,cele de investitii si cele de finantare)

- Alte plati generate de exploatare - −∕+ Elemente extraordinare - = +/− fluxul net de trezorerie relativ la activitatile de exploatere

99. Ce presupune metoda indirecta ? Prezentarea tip a normei internationale vizeaza urmatoarele categorii

+/− Rezultatul net inaintea impozitarii si elementelor extraordinare Eliminarea veniturilor si cheltuielilor fara incidenta asupra trezoreriei

+Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Veniturile din amortizari si provizioane

Eliminarea veniturilor si cheltuielilor nelegate de exploatare +/- Rezultatul cesiunii imobilizarilor si plasamentelor +Cheltuieli privind dobanzile - Venituri din plasamente

= +/- Rezultatul din exploatare inaintea variatiei necesarului de fond de rulment

+/- Variatia stocurilor +/- Variatia conturilor clienti a altor creante din exploatare +/- Variatia conturilor furnizori si a altor datorii din exploatare - Dobanzi si dividende platite (aceste fluxuri ar putea fi incluse in categoria

fluxurilor de exploatare) - Plati privind impozitele asupra profitului (acest fux ar putea fi impartit

intre activitatile de exploatare,cele de investitii si cele de finantare) +/- Elemente de exploatare.

100.Corelatia stocurilor si creantelor cu perioada de achitare a obligatiilor. Prin natura lui,orice stoc de materiale reprezinta o imobilizare de valori,capital. Formarea stocurilor

Conceptele modelului WILSON-partida optima de aprovizionat (qa)

qa= unde ct-consumul total din resursa materiala analizata

T-perioada de gestiune luta in calcul (zile)

Page 37: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

c’ – costul cu efectuarea unei comenzi c” – costul cu stocarea unei unitati fizice din resursa materiala analizata,pe unitatea de timp Intervalul optim intre doua aprovizionari

In care : ct/qa - reprezinta numarul optim de aprovizionari qa – cantitatea optima de aprovizionat Conceptele modelului WILSON-costul stocarii (cs)

cs=

101.Termeni

Cifra de afaceri-CA-totalitatea veniturilor realizate din livrari de bunuri,executarea de lucrari si prestarea de servicii

Productia fabricata-Qf-totalitatea produselor realizate si destinate vanzarii,precum si c-valoarea lucrarilor si serviciilor executate de terti

Rulajele debitoare ale conturilor Produse finite, Semifabricate

Rulajele creditoare ale conturilor Venituri din vanzari executate si servicii prestate Venituri din studii si crecetari Venituri din activitati diverse

Valoarea adaugata – Qa (sau VA in unele cazuri)- surplusurile de valoare peste consumurile provenite de la terti,bogatia creata prin valorificarea resurselor tehnice,umane si financiare ale intreprinderii

Productia exercitiului – Qe – volumul total al activitatii intr-o perioada de timp determinata.

Productia vânduta Variatia productiei stocate Productia realizata in scopuri proprii si capitalizata

Aplicatii

1. Indicatori P0 P1

Active imobilizate 1600 1800 Active circulante 1400 1600 Capital permanent 2000 2300 Datorii pe termen scurt 1000 1300

FR = Capital permanent-Active imobilizate ΔFRi = [(FR1-FR0)/FR0] x 100

25 %

Se cere sa se determine modificarea procentuala a fondului de rulment (ΔFRi)

Page 38: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

FR0= Capitalul P0-Active P0

400 FR1= Capitalul P1-Active P1

500

2. Indicatori P0 P1

Capital propriu 5300 6360 Datoriile pe termen mediu si lung 901 1908 Active imobilizate 4240 5830 Stocuri 2961 3438

Rfst = (FR/Stocuri)x100 ΔRfst= Rfst1-Rfst0

Sa se determine modificarea ratei de finantare a stocurilor (ΔRfst) Se calculeaza capitalul permanent

Cap.permanent = cap.propriu+datorii pe termen mediu si lung Cap.perm.1 8268

Cap.perm.0 6201 Se calculeaza fondul de rulment

FR1 = Cap.perm.1-active imobilizate 1 2438 FR0 = Cap.perm.0-active imobilizate 0 1961 Se calculeaza ratele de finantare ale stocurilor

Rfst1= 70.9 % Rfst0= 66.2 % Se calculeaza modificarea ratei de finantare a stocurilor ΔRfst= Rfst1-Rfst0 4.7 % 3.

Indicatori P0 P1 Capital propriu 7500 8000 Datorii totale din care: 5800 6500 - datorii pe termen mediu si

lung 4000 5000

- sa se determine modificarea ratei stabilitatii finantarii Rsf = capital permanent/total pasiv*100 - sa se determine modificarea ratei autonomiei financiare la termen

(Raft) = capital propriu/capital permanent*100

Calculul total pasiv capital propriu+datorii totale Total pasiv la P0 13300

Total pasiv la P1 14500 Calculul capitalului permanent = capital propriu+datorii pe termen mediu si lung

Cap.permanent P0 11500 Cap.permanent P1 13000

Rsf0 86.466 % Rsf1 89.655 %

Page 39: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

ΔRsf=Rsf1-Rsf0 3.189

Raft 0 65.217 % Raft 1 61.538 % ΔRaft=Raft1-Raft0 -3.679

4.

Cheltuieli fixe Cf,Chf 1600 lei pret p 0.5 lei cheltuieli variabile cv 0.3 lei/buc Cifra de afaceri CA 6300 lei Timpul (T) 360 zile Productia maxima (qmax) 40000 buc Profit estimat (Pestim) 2500 lei

Sa se calculeze indicatorii:

Volumul critic al productiei qcr

=Cf/(p-cv)

= 8000 buc

Cifra de afaceri critica Cacr

= qcr x p

= 4000 lei

Gradul critic al utilizarii capacitatii de productie = (qcr/qmax)x100

= 20 %

Perioada critica (timpul critic Tcr)

= CAcr/(CA/T) = 228.571 zile

Volumul productiei vandute

pt.obt.unui profit estimat ca suma globala = (Cf+Pest)/(p-cv)

= 20500 lei

Profitul maxim =

qmax(p-cv)-Cf

= 6400 lei

5. capacitatea maxima de prod.qmax

100000 lei cheltuieli fixe Cf,Chf

20000 lei

cheltuieli variabile la 1 leu cifra de afaceri 0.5 lei gradul efectiv de folos. a capacitatii de prod.g 75 %

Pragul rentabilitatii CAcr

= Cf/(1-cv) = 40000 lei

Rezultatul exploatarii Re

= CA-Cf-cvtotale = 17500 lei

Se calculeaza cifra de afaceri CA

CA=qmax•g = 75000 lei

Se calculeaza cheltuieli variabile totale cvtotale=CA•cv = 37500 lei

Page 40: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

6. Indicatori P0 P1

Cheltuieli cu personalul 80 85 Cheltuieli cu amortizarile 100 80 Cheltuieli cu impozite si taxe 51 55 Cheltuieli privind dobanzile 25 40 Profit reinvestit (Pr) 10 15 Productia exercitiului (Qe) 500 530 Numar de salariati (Ns) 1000 1050 Numar mediu de ore/salariat (t) 1875 1870

Se cere: Sa se analizeze influenta factorilor VA,Wh si

nr.mediu de ore asupra valorii adaugate

Valoarea adaugata Qe-M=(Qe-Mc)-M Mc=val.marfuri vandute

M-consumuri intermediare

∑(Cheltuieli cu personalul+amortizarile+

imp.si taxe+dobanzi+pr.reinvestit) Rata valorii adaugate VA/Qe x 100

Productivitatea medie orara a muncii Qe/T=[Qe/(Nsxt)]x100 Valoarea adaugata Ns x t x Wh x Va Va=VA/Qe

VA(Qa)0 ∑Ch+A+I+d+Pr)

266 Lei VA(Qa)1 ∑Ch+A+I+d+Pr)

275 Lei

RΔVA (VA1-VA0/VA0)x100 3.38 % Productivitatea muncii Wh1 Qe1/(Ns1 x t1)

0.000270 %

Productivitatea muncii Wh0 Qe0/(Ns0 x t0)

0.000267 % VA in functie de nr de salariati Ns (Ns1-Ns0) x to x Wh0xVa0 13.3

Va VA/Qe x 100 Va0 VAo/Qeo

0.532 Va1 VA1/Qe1

0.519

VAt Ns1 x(t1-to)xWhoxVao -0.7448 VA Wh Ns1 xt1x(Wh1-Who)xVao 1702.4 VAVA Ns1 x t1 x Wh1 x (Va1-Vao) -6.96 7.

Indicatori Po P1

Productia exercitiului (Qe) 2100 2231

Consumuri intermediare (M) 1680 1719

Analiza valorii adaugate in functie de factorii care o influenteaza Valoarea adaugata in funct.de Qe Qe(1-M/Qe)

(Qe1-Qeo)(1-Mo/Qeo) 26.2

Val.adaugata in funct de (1-M/Qe) 1-M1/Qe1 0.23

1-Mo/Qeo 0.2

Val.adaugata in funct de (1-M/Qe) Qe1[(1-M1/Qe1)-(1-Mo/Qeo)] 65.8

Page 41: Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii