ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA : ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

PROIECT : ANALIZA CALITATII SENZORIALE A CAFELEI

DISCIPLINA : MARFURI ALIMENTARE SI SECURITATEA CONSUMATORULUI

STUDENTI : ADAM IONELA APOSTU ANDREEA DIACONITA SABINA AMANDA

0

Bucuresti-2010-

1

Cuprins

Introducere....................................................................................................2Cap. 1 Caracteristicile generale ale produsului…………..……………...3

1.1. Clasificarea cafelei..............................................................................31.2. Etapele procesului de obtinere a cafelei……………………………..41.3. Caracteristici de calitate ale cafelei………………………………….61.4. Avantaje si dezavantaje nutritionale ale cafelei……………………..7

Cap 2. Prezentarea pietei cafelei…………………………...……………..8 2. 1 Prezentarea principalilor producatori de pe piata……………………8 2. 2 Prezentarea de date statistice cu privire la consum.............................9Cap. 3 Exigente ale etichetarii pastelor ...................................................10 3.1. Jacobs Kronung cu Alintaroma si Tchibo Exclusive........................10 3.2. Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare a produsului alimentar .....................................................................................12 3.3. Analiza continutului informational al etichetelor celor doua marci....................................................................................................13 3.4. Prezentarea modalitatii de declarare a valorii nutritive pe eticheta fiecarui produs...............................................................................................15Cap. 4 Analiza elementelor esteticii ambalajelor celor 2 marci..............16 4.1. Forma ambalajului, cromatica, grafica............................................16 4.2. Solutii de imbunatatire a aspectului estetic al ambalajelor.............17Cap. 5 Descrierea caracteristicilor senzoriale ale produselor alese........Cap. 6 Analiza sensoriala a celor doua produse prin metoda punctajului...................................................................................................18Concluzii.......................................................................................................19Bibliografie………………………………………………………………...20

2

Introducere

Istoria cafelei

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, dateaza de mai mult de 1000 de ani.In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate clasele sociale inca din vechime.

Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.

Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa. La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.

Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.

In mijlocul secolului al XVII-lea comerciantii venetieni au cunoscut in calatoriile lor comerciale cafeaua si efectul sau miraculos, introducand obiceiul consumului de cafea si in patria lor. Prima cafenea din Europa a fost infiintata in 1645 la Venetia.

In decursul urmatorilor cincizeci de ani cafeaua s-a raspandit in toate orasele mari din Europa si s-a bucurat de o mare trecere in saloanele elegante ale nobilimii. Pentru satisfacerea cerintei rapid crescande de cafea, in coloniile de la tropice ale puterilor coloniale europene au fost cautate zone de cultivare, iar cultura accelerata sistematic.

Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa.

Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India.

Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa.

Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caffé" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua

3

isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant".

Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.

Cafeaua are succes. De aici incep inovatiile in domeniul aparatelor si a diferitelor moduri de preparare a cafelei.

Cap 1. Caracterizarea generala a produsului

Cafeaua face parte din grupa stimulentelor. Aceasta este un produse care contine substante cu rol de stimulare a activitatii sistemului nervos si a circulatiei sangvine. Din aceasta cauza cafeaua , prin consumul ei, inlatura starea de oboseala, prelungind timpul afectat activitatii fizice sau intelectuale

Cafeaua este o bautura cu zero calorii, nu contine substante nutritive energetice, fiind favorita persoanelor ce vor sa-si mentina silueta. Contine o suita de substante care-i asigura aroma si gustul particular si contribuie la completarea necesarului uman de bauturi cu substante minerale si microelemente ca: fierul, potasiul, magneziul si manganul.

In ce privesc vitaminele, cafeaua este un furnizor important de niacina, o vitamina din grupul B, care este raspunzatoare de aportul de energie. In plus, cafeaua mai contine mici cantitati de vitamine: riboflavina, acid pantotenic, vitamina E, vitamina C si vitamina B6.

Cafeaua este o bautura care trebuie sa ne produca placere. Este important sa gasim tipul de cafea care indeplineste aceste conditii si sa o preparam astfel incat fiecare dimineata sa fie vesela, plina de energie si fiecare ceasca sa fie plina de relaxare.

1.1 Clasificarea cafelei

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype

Cafeaua ArabicaCafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai

apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si

4

in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verzuie - albastruie.

Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura constanta de aprox. 20°C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata.

Cafeaua RobustaCafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult

rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia.Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori.

Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu - galbuie.Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila.

Cafeaua LibericaCafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida

si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25°C.Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.

Cafeaua MaragogypeAcest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype, statul

Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica, exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda preferintei unor consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei.

1.2 Etapele procesului de obtinere a cafelei

Ciresele de cafea nu pot fi pastrate si trebuie preparate numaidecat dupa recolta. Exista doua metode: prepararea uscata si prepararea uda.

Prepararea uscataIn tarile de cultura cu perioade pronuntate de ploaie si seceta prepararea se poate face dupa metoda traditionala uscata. Ciresele de cafea coapte si triate se intind pe locuri intinse de uscat cu suprafete betonate sau pavate in strat subtire (3 pana la 5 cm) si se usuca la soare. Pentru o uscare uniforma, stratul de cirese de cafea

5

trebuie intors de mai multe ori pe zi. In timpul noptii sau sub amenintarea ploii, ciresele se aduna intr-o gramada si se

protejeaza cu plante pentru a nu fi umezite din nou.Dupa circa 4 saptamani, fructul se usuca pana la un continut de apa de mai putin

de 13 %. Boabele de cafea se elibereaza de invelisul exterior in masini speciale de decojit,

ramanand doar mici resturi de pielita argintie. Prepararea uscata se foloseste, in mod predominant, in Brazilia si in Etiopia si pentru cafeaua arabica. in ce priveste cafeaua robusta, predomina prepararea uscata. Prepararea uda

In tari cu caderi de ploaie relativ uniforme in timpul anului, durata stralucirii soarelui nu ajunge, pentru a usca toata cireasa in intregime destul de repede. De aceea ciresele de cafea coapte si triate se separa cu o masina cu ajutorul unor valturi sau placi zimtate in pulpa de fructe si bob de cafea. Pentru a le inlatura resturile inainte de uscarea completa, aceste boabe se pun sub apa numaidecat pe o perioada de 12 pana la 36 de ore in recipiente de fermentatie.La acest pas, fermentele proprii plantelor lichefiaza resturile pulpei de fructe, asa incat ele pot fi spalate de pe suprafata in

canale de spalat.Uscarea la soare, care urmeaza acum si care se realizeaza pe mese de uscat, este

cu mult mai rapida si se termina in 10 pana la 14 zile. Masurile de protectie luate impotriva umezelii ulterioare (roua din timpul noptii, ploaia) sunt aceleasi ca la prepararea uscata.

Cafeaua cruda astfel uscata in invelisul de pergament, se numeste cafea de pergament si are un continut de apa de mai putin de 13 % si poate fi depozitata. Se trateaza in continuare in mori centrale.

La sfarsitul acestor faze de proces cafeaua cruda se asambleaza in seturi de valoare egala privind calitatea si in saci sau ca produs varsat in container se livreaza la export.

Prajirea cafelei

Dupa cum se cunoaste, cafeaua dobandeste calitatile ei specifice numai in momentul prajirii, operatiune de mare importanta sub aspect tehnologic, in lungul si anevoiosul drum parcurs de boabele de cafea pe calea transformarii acestora intr-o cafea a carei calitate va trebui sa corespunda exigentei consumatorilor.Practic, prin acest proces de prajire denumit de francezi „torrefaction" sunt eliberate uleiurile eterice din boabele de cafea, substante care atribuie in final cafelei culoarea, aroma, parfumul, gustul si savoarea ei specifice.

In mod obisnuit, prajirea cafelei se realizeaza pe cale industriala in instalatii speciale clasice, de diferite constructii, conectate la sursa de caldura necesara. De regula, prajirea boabelor de cafea in astfel de instalatii se realizeaza in circa 15-20 min.

6

Intreprinderile industriale moderne care prelucreaza astazi cafea verde, utilizeaza instalatii speciale automatizate, unde durata si gradul de prajire sunt reglate electronic. Cu astfel de instaltii, procesul de prajire a boabelor de cafea se reduce de regula numai la 6 min.

In timpul prajirii, boabele de cafea inregistreaza pierderi in greutate, datorita evaporarii apei si descompunerii unor substante pe care acestea le contin, pierderi care ajung pana la 16-18%. Precizam ca circa 50% din pierderea in greutate a boabelor de cafea, in timpul procesului de prajire, se datoreaza evaporarii apei, iar diferenta o reprezinta descompunerea substantele organice, in special a zaharului, a celulozei si a acidului cafetanic.

1.3 Caracteristici de calitate ale cafelei

In timp ce se gusta cafeaua , ar trebui sa se incerce sa se discerne daca aciditatea, aroma, consistenta si gustul acesteia sunt placute.

a)caracteristici psiho-senzoriale:-aspect: pulbere fina, granulata, omogena si fara aglomerari;-culoare: de la bruna la bruna roscat, uniforma in intreaga masa;-gust si miros: specifice placute, bine exprimate, fara gust sau miros strain,

fara gust de caramel.b) proprietati fizico-chimice:

-solubilitate: solubilă 100% în apa calda si rece;-umiditate: maximum 4%;-pH: maximum 4,5-5;

c) caracteristici micro-biologice-corpuri străine: absente-comportare la fierbere: trebuie preparata imediat in aproprierea punctului

de fierbere (95-98 grade C), altfel aromele delicate se pierdAciditatea este o caracteristica dorita la cafea. Ea da senzatia de uscaciune pe

papilele gustative. Rolul aciditatii la cafea este similar cu rolul gustului la vin. Cu aciditate suficienta, cafeaua nu va avea un gust banal. Aciditatea furnizeaza caracteristicile deosebite ale cafelei, dar nu trebuie confundata cu acrimea, care este neplacuta si-i confera un gust negativ.

Aroma o senzatie care este dificil de despartit de gust. Fara miros, gustul nostru ar percepe doar senzatiile de dulce, acru, sarat si amar. Aroma contribuie la gustul pe care il simtim pe papile. Noantele subtile provin din modul in care este preparata cafeaua.

Consistenta reprezinta ceea ce simtim cand inghitim cafeaua. Ea inglobeaza viscozitatea, densitatea si bogatia, care sunt percepute pe limba. Un exemplu bun de consistenta ar fi acea senzatie data de laptele batut in comparatie cu apa. Perceptia unei cafele este legata de uleiurile si substantele extrase la preparare.

Gustul este perceptia totala pe care o avem cand bem cafea. Aciditatea, consistenta si aroma sunt componente ale gustului. Echilibrarea si omogenizarea tuturor acestor senzatii formeaza gustul.

7

Caracteristicele nedorite ale gustului: prea amar, perceput pe limba si datorat prajirii boabelor de cafea in exces, plictisitor, din cauza lipsei de aciditate si aroma, fara miros, o caracteristica a cafelei imbatranite, subtire, intalnim la o cafea care duce lipsa de aciditate, caracteristica a prepararii insuficiente

Prepararea cafelei este o arta, iar retetele difera foarte mult, in functie de zona geografica.

1.4 Avantaje si dezavantaje nutritionale ale cafelei

Consumul de cafea are si avantaje si dezavantaje. In schimb, excesul de cafea este daunator chiar pentru o persoana perfect sanatoasa.Substanta principala din componenta cafelei cu efect fiziologic este cofeina.

Cofeina stimuleaza sistemul nervos central si accelereaza viteza "prelucrarii datelor" in corpul nostru. Oboseala care apare in special dupa mancare este atenuata, activitati obositoare si

munci efectuate in timpul noptii par a fi mai putin istovitoare, activitatea de gandire este stimulata iar dispozitia devine mai buna.

In principiu un consum moderat de cafea de la patru pana la cinci cesti pe zi nu are un efect negativ asupra sanatatii unui om sanatos.Cativa oameni reactionaza foarte sensibil la efectul stimulent al cofeinei si nu adorm decat cu greu daca consuma cafea dupa masa tarziu sau seara. Lor li se recomanda folosirea cafelei decofeinizate pentru aceasta ora tarzie din zi.

Cafeaua stimuleaza pozitiv metabolismul, datorita efectului denumit "efect termogen". De aceasta calitate pot profita persoanele cu plus de greutate, consumand cateva cesti de cafea in cursul zilei, in special cand tin o dieta cu numar redus de calorii. Efectul termogen, nu este decat o stimulare de a elimina grasimile din corp, datorita cafeinei. Consumul de cafea, poate contribui la pierderea in greutate sau la mentinerea ei la un nivel potrivit. Iata si unul din motivele pentru care oameni trecuti de o varsta, nu vor sa renunte la obiceiul de a se bucura de cafeaua diminetii, considerand-o ca pe o cura de mentinere a tineretii.

Proprietatea cafelei de a activa combustia lipidelor (grasimilor) din corp si de a contribui prin aceasta la aportul energetic al corpului este foarte importanta.

Cafeaua creste nivelul unor hormoni (adrenalina), mareste tensiunea musculara si capacitatea de contractie a muschilor.Studiile ultimilor ani arata ca inaintea intrecerilor sportive, consumul de cafea are efect pozitiv la atleti si sprinteri. Mai mult,se remarca cresterea rezistentei psihice. In plus, cafeaua stimuleaza respiratia, volumul pulmonar fiind exploatat eficient.

Cafeaua faciliteaza digestia la numeroase persoane: ceasca de dimineata, activeaza intestinul, gratie efectului stimulent al cafeinei si elementelor sale, stimuleaza secretia acidului gastric si al lichidului bilei.

Consumul de cafea la filtru, nu are nici un efect asupra nivelului de colesterol din sange. Excesul de greutate si stresul, raman principalii vinovati. Studiile efectuate in aceasta directie, recomanda persoanelor care au maladii legate de metabolismul lipidic

8

sau care prezinta nivel ridicat de lipide in sange, sa consume mai rar cafea, obligatoriu preparata la filtru cu hartie si niciodata cafea fiarta (la ibric).

Cafeaua contine antioxidanti: vitamina B, C , E, carotenul. Aceste componente sunt deja confirmate ca fiind o protectie contra cancerului. Alte elemente ale cafelei au efect antimutagen,ajuta celulele sanatoase sa nu degenereze. Un studiu recent in Elvetia, arata ca unele lipide din cafea, previn dezvoltarea primei faze a cancerului in celule.Numeroase cercetari, anuleaza orice presupunere de vinovatie atribuita cafelei in influenta ei asupra cancerului la stomac, intestine, san, ovare.

Efectele negative ale cafelei sunt mai importante si constau in cresterea frecventei cardiace (accelerarea pulsului) si a activitatii psihice. Adversarii cafelei pretind ca, asemenea alcoolului, cafeaua stimuleaza numai pentru moment sistemul nervos si efortul fizic. Acesta este numai un efect efemer si iluzoriu asupra activitatii masinii umane obosite. Consumata in exces, cafeaua absorbita actioneaza ca un toxic accelerand ritmul cardiac, deci ingreunand munca inimii, provoaca insomnie, ameteli, cefalee, pana la un delirium tremens, asemanator celui din alcoolism.

Cafeaua este contraindicata persoanelor care sufera de inima, celor hipertensivi, la bolnavii nevropati, hipocondrici, nevrotici, la gravide sau la cei care sufera de insomnie. Este interzis cu desavarsire consumul de cafea de catre copii si adolescenti.

Cap 2. Prezentarea pietei cafelei

2. 1 Prezentarea principalilor producatori de pe piata

Pe parcursul sec. al IX-lea si pana in prezent, cultivarea si exportul cafelei a inflorit intr-o masura uimitoare.

In prezent, pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de inalta valoare.Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta.

Consumul de cafea din Romania este printre cele mai scazute din Europa, cu o medie de 1,51 de kg pe cap de locuitor in 2003, comparativ cu o medie de sapte la suta din Uniunea Europeana, in timp ce in Norvegia si Suedia un locuitor a consumat in 9,4 la suta respectiv 8,6 la suta in 2003.

Consumul total anual de cafea in Romania a crescut considerabil de la 9.700 de tone in anul 1994 la 41.148 de tone in anul 2003, insa cresterea ar fi putut fi mai consistenta ajungind la 60.000 de tone in 2003 daca nu ar fi fost introdusa accizarea pe produse determinate in 1998.

Asociatia Romana a Cafelei reuneste cei mai importanti producatori: Elite Romania, Kraft Foods Romania, Sinem, Supreme Imex, Nestlé, Alca Co si Panfoods, care impreuna detin aproximativ 90% din piata locala oficiala a cafelei de marca. Asociatia militeaza, inca de anul trecut, pentru eliminarea acestor accize, ceea ce va avea ca rezultat cresterea pietei cu mai mult de 50% in urmatorii patru ani. De precizat este ca, din luna mai 2005, Sinem a devenit Cafea Fortuna, insa pe piata inca se mai gasesc produse pe al caror ambalaj este inscriptionata una din cele doua denumiri.

Kraft Foods Romania a lansat pe piata romaneasca Jacobs Aroma, o marca de cafea care se adreseaza segmentului de mijloc al pietei. Jacobs Aroma a fost creata in

9

urma unui studiu realizat cu scopul de a identifica atat preferintele consumatorilor romani in materie de cafea, cat si cerintele acestora referitoare la raportul calitate si pret.

Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House. Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002, iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi".

Elite detine, in Romania, o unitate de productie cu o capacitate de 12.000 tone de cafea pe an, care este vanduta in Romania, Moldova, Bulgaria si Croatia. Firma are in portofoliu marcile Elite, Selected si Lavazza, Fort, After Dinner, Elite Capuccino si este distribuitor al brandului italian de cafea Lavazza. Anul trecut, Elite Romania a inregistrat o cifra de afaceri de 252,8 milioane de lei (72 milioane de euro) si un profit net de 13 milioane de lei (3,7 milioane de euro), potrivit datelor transmise de firma Ministerului Economiei si Finantelor.

Compania Nestle, producatorul Nescafe, a cunoscut o crestere de 12% a profitului. Rezultatele se datoreaza cresterii afacerilor cu produsul de cafea Nespresso care au dus la atingerea unui nivel record al profitului, dar si majorarii preturilor si aprecierii dolarului fata de francul elvetian ce a contribuit la cresterea vanzarilor din Statele Unite si Asia. Compania elvetiana Nestle este prezenta pe piata romaneasca inca din 1995 si are in portofoliu marcile: Brasero, Red Cup, Gold, Frappe, 3 in 1 si Capuccino.

2. 2 Prezentarea de date statistice cu privire la consum

Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decat media europeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei, GFK. Potrivit studiului, in Romania, un roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau nu mai putin de 5,3 kg de cafea. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scadere cu 3% a consumului de cafea, fata de perioada similara a anului trecut. Principalele cauze identificate de reprezentantii Asociatiei Romane a Cafelei sunt pretul mare al acestui produs, „prohibitiv pentru mare parte din consumatorii romani“. Asociatia Romana a Cafelei considera ca una dintre cauzele care au generat o scadere a pietei cafelei boabe si macinate cu 3% conform studiului GFK, ar putea fi generata si de faptul ca acest produs, cafeaua, este purtator de accize, ceea ce atrage dupa sine preturi mari. Ca rezultat, cafeaua devine greu accesibila consumatorilor romani.

Piata cafelei din Romania inregistreaza un consum de trei ori mai mic decat in alte tari din Europa. Cauza principala o reprezinta nivelul actual al accizelor, unul dintre cele mai ridicate din Europa: 850 euro/tona la cafeaua verde, 1250 euro/tona la cafeaua prajita si 5000 euro/tona la cafeaua solubila. Aceste accize se regasesc in pretul final al pachetului de cafea in proportie de 20%, ceea ce face ca acest produs sa fie greu accesibil consumatorilor romani.Asociatia Romana a Cafelei, militeaza, inca de anul trecut, pentru eliminarea acestor accize, ceea ce va avea ca rezultat cresterea pietei cu mai mult de 50% in urmatorii patru ani.Dintre cele 13 tari candidate la Uniunea Europeana, doar Romania, Bulgaria si Letonia

10

percep accize pentru produsele ce nu au impact negativ asupra economiei, mediului inconjurator sau socialului.

Comparativ cu celelalte tari candidate, Romania are cele mai mari taxe la cafea, desi are unul dintre cele mai scazute PIB/locuitor. Dupa scaderea inregistrata in primele doua luni ale anului, apare o redresare, astfel consumul de cafea boabe si macinata nu numai ca recuperat pierderea de 3%, dar a avut si o usoara crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut, de 0,7% , conform unui studiu realizat de GfK Romania, Institut de Cercetare de Piata. Aceasta redresare se datoreaza cafelei ambalate.In urma unui stiudiu intens al pietei, cafeaua naturala este bauta zilnic de 80.3% dintre consumatori, nu acelasi lucru se poate spune si despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acestea sunt consumate zilnic doar de 35.3% (cafea instant) respectiv 22.4% (cappuccino) din persoanele care consuma aceste tipuri de cafea.

Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si persoanele cu venituri medii si mari. Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate cu frecventa mai mare in special de persoanele mai in varsta , peste 45 ani. Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor, 29,54% dintre ei beau cafea Jacobs. ELITE se situeaza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54%. Tchibo, Amigo si Lavazza detin cote de 7,21%, 4,54%, 5,36%. 10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate, iar 23,07% nu beau cafea.

In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44% dintre romani aleg cafeaua in functie de pret si 30,61% in functie de firma producatoare.60,95% dintre romani sunt influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.

Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-uri si hypermarket-uri-68,54%. Magazinele specializate de distributia cafelei sunt vizitatea cu intentia de cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea si numai 11,10% cumpara de la taraba din piata.

Cap 3. Exigente ale etichetarii produsului

3.1. Jacobs Kronung cu Alintaroma si Tchibo Exclusive

Jacobs

Kraft Foods comercializează, în peste 150 de ţări, mărci de renume internaţional, cum ar fi brânză Kraft, Cafeaua Jacobs şi Maxwell House, biscuiţii Nabisco, crema de brânză Philadelphia, preparatele de carne Oscar Mayer, cere alele Post şi ciocolata Milka. Kraft Foods România este o firmă care se bazează pe producerea dulciurilor, a ciocolatei, în special marca “Poiana”, care este cunoscută de 98 la sută dintre consumatorii români.

11

Fabrica din Romania a fost construită în mai multe etape: În anul 1899 a fost construită fabrica de produse din ciocolată "Hess" - Unitatea 1, actuala unitate a Kraft Foods România. În anul 1925 a fost construită fabrica de ciocolată şi specialităţi din ciocolată, fabrica deschisă de fratii Stollwerk veniţi din Bratislava Unitatea 2, actuala unitate a Kraft Foods România

Între anii 1948 - 1954 o data cu naţionalizarea, statul devine proprietar al ambelor unităţi producătoare de ciocolată din Braşov iar în anul 1954 ambele unităţi producătoare de ciocolată se unesc în aceeaşi fabrică sub aceeasi denumire: “Dezrobirea”. După 12 ani denumirea aceastei fabrici este din nou schimbată. Astfel în anul 1966 “Cibo” va deveni pentru încă 25 de ani noua denumire a fabricii de ciocolata din Braşov. Îa nul 1991 fabrica de ciocolată “Cibo” va deveni “Poiana – Produse Zaharoase S.A”.

În urma achiziţiei din anul 1994 de către Compania Multinaţională “Kraft Foods International”, a fabricii “Poiana – Produse Zaharoase S.A” aceasta din urma îşi va schimba denumirea în “Kraft Jacobs Suschard Romania S.A” iar în anul 2000, Kraft Jacobs Suschard este numită “Kraft Foods România”. Apare şi o separare în activitatea Kraft, astfel astfel partea de afacere este mutata în capitala României, departamente precum: Marketing, Financiar de afacere, Vânzări, Achiziţii, iar în partea de producţie se regăseau departamentele de: Dezvoltare a Afacerii, Planificare Producţie, Calitate, Securitate, Financiar de fabrica, Transport, Mentenanţă, ramuri de departamente ce se ocupă de importuri şi exporturi, materii prime respective finite.

Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House.

Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002, iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de catre revista New Products.

Jacobs este una dintre marcile de un miliard de dolari ale companiei Kraft, cu origini ce dateaza din 1895 in Germania. Cafeaua Jacobs este vanduta acum in intreaga Europa si in Orientul Mijlociu, fiind lider de piata in Austria, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Romania si Ucraina. Disponibila sub forma de cafea prajita si macinata, cafea boabe, solubila si specialitati, Jacobs continua sa stabileasca standardele de calitate in cadrul industriei.

Reprezentantii Kraft Foods declara ca "marca Jacobs este cea mai importanta marca din portofoliul de cafea al Kraft Foods Romania. Prin urmare, vom continua sa investim in imaginea acestei marci prin campanii multimedia la nivel national, dar, in acelasi timp, tinand cont de nevoile reale ale consumatorului roman, in anii ce urmeaza vom largi portofoliul de produse noi sub marca Jacobs.

Jacobs a fost apreciata drept marca cu cel mai mare impact in categoria produselor alimentare din Romania, in cadrul unui studiu independent realizat de catre Synovate in 2007. Jacobs a fost, de asemenea, votata drept "Marca cea mai de incredere" de catre cititorii revistei "Reader`s Digest", timp de doi ani consecutiv, 2006 si 2007.

In urma unor sondaje efectuate de specialisti, Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor, 29,54% dintre acestia consumand aceasta marca. Elite se situeaza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54%, urmata de Tchibo, Amigo si Lavazza ce detin cote de

12

7,21%, 4,54% si 5,36%, in timp ce 10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate, iar 23,07% nu beau cafea.

Tchibo

Pentru mai bine de 55 de ani, numele Tchibo a fost sinonim cu pasiunea pentru cafea, inovatie si incantare. Compania a luat nastere in anul 1949, odata cu ideea oamenilor de afaceri, Max Herz si Carl Tchilling-Hiryan, de a trimite cafea proaspat prajita prin posta, un concept inovator ce a revolutionat piata cafelei la acea vreme. Numele Tchibo a fost obtinut prin alaturarea primelor silabe ale cuvintelor ‘Tchilling’ and ‘Bohne’ (cuvantul german pentru ‘bob’).

Tchibo, compania din Hamburg ce a facut istorie, este una dintre cele mai mari companii germane din lume, cu aproximativ 12.500 de angajati si incasari anuale de 3,6 miliarde euro. Ocupand locul 4 in topul celor mai mari producatori de cafea din lume, Tchibo este totodata lider pe piata de cafea prajita in Germania, Austria, Polonia si Cehia.

Inovatia este o componenta importanta a activitatii companiei, Tchibo fiind intr-o continua dezvoltare de idei si produse noi. Brandurile sale de succes la nivel mondial sunt: Tchibo, Gala von Eduscho si Davidoff Café. Brandul Tchibo acopera segmentul premium, Gala von Eduscho este pozitionat ca un brand ce te rasfata, iar cafeaua de lux, Davidoff Café, acopera segmentul super premium. In martie 2005, Tchibo a introdus Cafissimo pe piata, un aparat ce poate prepara trei tipuri diferite de cafea la apasarea unui singur buton.

De la 1 noiembrie 2007, compania Tchibo se afla in plin proces de repozitionare, avand ca tel atingerea a trei obiective principale: cucerirea pietelor din Europa de Est, intarirea legaturii emotionale a consumatorilor cu brandul Tchibo, pe pietele principale (Germania, Austria, Elvetia), si punerea bazelor unei culturi Tchibo, definita prin orientarea catre consumator, disciplina si spirit antreprenorial.

In Romania, istoria Tchibo incepe in anul 1997 cand au fost efectuate primele importuri de cafea Tchibo. In luna august 2001, a fost infiintata Tchibo Romania SRL, o companie cu capital integral strain.

In expansiunea internationala a Tchibo GmbH, Romania a fost considerata o piata cu potential ridicat pentru dezvoltarea unei afaceri de succes, fiind a doua tara ca importanta din Sud Estul Europei cu un volum anual de aproximativ 20.000 tone cafea.

Acum, Tchibo ocupa o pozitie importanta pe piata cafelei atinsa printr-o continua si rapida dezvoltare a retelei de distributie si a fortei de vanzare.

Unul din liderii mondiali in producerea cafelei, Tchibo reprezinta, prin intermediul produselor sale de cea mai buna calitate, un izvor de buna dispozitie si inspiratie.

3.2. Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare a produsului alimentar

13

Dreptul de informare al consumatorilor nu poate fi realizat decât dacă există obligaţia producătorilor de a le furniza informaţiile necesare despre bunuri şi servicii. Astfel, etichetarea produselor alimentare capata o importanta majora deoarece contribuie la informarea si educarea consumatorilor.

Etichetele de cafea sunt o importanta sursa de informatii pentru consumatori, deoarece acestea ofera elemente grafice si scriptice referitore la tipul, originea si calitatea cafelei. Eticheta poate avea un impact vizual foarte puternic asupra consumatorului si il poate influenta in alegerea unei cafele, fiind unul dintre criteriile cu cea mai mare pondere in acest sens. In ultimul timp, producatorii de cafea au acordat o importanta din ce in ce mai mare designului etichetelor, investind sume foarte mari pentru schimbarea acestora. Exista insa si producatori de cafea mai conservatori care pastreaza aceeasi forma grafica a etichetei de zeci de ani. Eleganta etichetei nu este insa un garant al calitatii cafelei, insa informatia pe care aceasta o ofera poate fi, ajutand in acelasi timp si la educarea consumatorilor.

Conform H.G. nr. 106/2002, referitor la normele metodologice privind etichetarea alimentelor, scopul etichetării este de a informa suficient si corect consumatorii, astfel încât acestia să aleagă acel produs care corespunde exigenţelor lor din punct de vedere al nevoilor şi posibilităţilor lor financiare, precum şi de a cunoaşte eventualele riscuri la care ar putea fi supuşi.

Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:1. Denumirea sub care este vândut alimentul.2. Lista cuprinzând ingredientele.3. Cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente.4. Cantitatea netă pentru alimentele preambalate.5. Data durabilităţii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad de perisabilitate, data limită de consum.6. Condiţiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicaţii speciale.7. Denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului, al ambalatorului sau al distribuitorului; în cazul produselor de import se înscriu numele şi sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România.8. Locul de origine sau de provenienţă a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa reală a alimentului.9. Instrucţiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare a alimentelor.10. Concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum.11. O menţiune care să permită identificarea lotului.12. Menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse.

14

3.3. Analiza continutului informational al etichetelor celor 2 marci

Nr. crt.

Mentiuni obligatorii si suplimentare de etichetare

Jacobs Kronung cu Alintaroma

Tchibo Exclusive

1. Denumirea produsului Jacobs Krnonung cu Alintaroma

Tchibo Exclusive

2. Lista de ingredinte Cafea macinata Cafea macinata3. Informatii nutritionale pentru

100 ml de cafea-valoare energetica: 7,2 Kj/ 1,8 Kcal; -proteine: 0,2g;-glucide: 0,3 g (din care zaharuri 0,3 g);-lipide: cant. neglijabila;-fibre: 0;- sodiu: cant. neglijabila.

-nu sunt mentionate

4. Cantitate neta a produsului 250 g 250 g5. Data durabilitatii minimale 17.03.2013 12.02.20136. Conditii de depozitare A se pastra la loc uscat si

racoros.A se pastra la loc uscat si racoros.

7. Denumirea si sediul producatorului, numele şi sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România (în cazul produselor de import)

Kraft Foods Romania SA, 500063 Brasov, str. De Mijloc nr. 37A, Romania.

Tchibo Group of Companies 22297 Hamburg, Germany.Importator: Tchibo Romania SRL , Bucuresti str Dr. Iacob Felix nr 28, Romania.

Observatii :Cele 2 marci de cafea respecta normele metodologice in vigoare referitoare la

etichetarea produselor alimentare. Insa, in cazul etichetei produsului Tchibo Exclusive, ar trebui ca informatiile nutritionale sa fie mentionate, fiind necesara informarea cu privire la cantitatile din fiecare element nutritional existent in 100 g de produs.

Cel mai populara bautura din lume, cafeaua a fost si este, pe de o parte, un aliment care ajuta la imbunatatirea performantelor, vigilentei, promptitudinii si eficientei unei persoane, dar si, pe de alta parte, privita cu suspiciune, din cauza unor posibile efecte nedorite ale consumului excesiv. La un consum exagerat de cafea pot sa apara urmatoarele efecte negative: nelinişte, tremuături, nervozitate, stări de panică, insomnie, o stare uşoară de dependenţă.

Rolul si efectele cafelei asupra sanatatii Efecte pozitive

După o perioadă de zece ani de cercetări în Japonia din 100 000 de persoane care consumă cafea, 214 s-au îmbolnăvit şi au murit de cancer renal, în comparaţie cu neconsumătorii de cafea unde au murit de cancer 514 persoane. De aici s-a tras concluzia că substanţele antioxidante din cafea protejează celulele renale de radicalii de oxigen

15

cancerigen in comparaţie cu ceaiul verde la care nu s-a putut dovedi acest efect. Rezultate asemănătoare s-au obţinut în Otawa la cei cu tendenţă de cancer de sân. Un alt studiu National Health and Nutrition Examination Survey a publicat în anul 2005 că la cei care consumă cel puţin două căni de ceai sau cafea zilnic se reduce incidenţa bolillor cronice de ficat, care este frecventă la alcoolici sau persoane supraponderale (grase), prin efectul cofeinei incidenţa bolii se reduce, la fel se presupune un efect pozitiv în boala Parkinson sau Alzheimer.

Printre cele mai recente studii asupra efectelor consumului de cafea, este cel efectuat in 2005, in Tarile de Jos, care a relevat faptul ca trei cesti de cafea acopera 10% din necesarul de fier al organismului, 26% din necesarul de potasiu si 12% din cel al magneziului. Cafeaua contine mici cantitati de vitamine A, C, E si B6 ; cel mai benefic efect fiind cel numit „termogen”; stimuleaza digestia si elimina grasimile; nu este un pericol pentru silueta deoarece are zero calorii, nu contine substante nutritive, deci nu ingrasa si, de asemenea, este un laxativ foarte eficient.

Efecte negativeLa un consum abuziv, exagerat de cafea sau alte băuturi care conţin cofeină pot să

apară următoarele efecte negative: Tahicardie (ritm scazut a tensiunii); Nelinişte, tremuături, nervozitate, stări de panică; Insomnie Convulsii o stare uşoară de dependenţă, în lipsa cafelei pot să apară dureri de cap Migrenă

Riscurile se refera la abuzul de cafea. Astfel, femeile care beau mai mult decat doua cesti pe zi prezinta un risc crescut de osteoporoza, iar consumul ridicat de cofeina reduce fertilitatea ; exista si un anumit risc la gravide, mai precis exista riscul pierderii sarcinii deoarece cofeina scade nivelul de irigare cu sange al placentei, ceea ce poate afecta fatul. Printre alte riscuri sunt cele care se refera la unele boli digestive si la efectul negativ asupra riscului de boli cardio-vasculare.

3.4. Prezentarea modalitatii de declarare a valorii nutritive pe eticheta fiecarui produs

Declararea valorii nutritive pe eticheta produsului Jacobs Kronung cu Alintaroma se face printr-un tabel ce contine valorile medii pe 100g produs. Alegerea acestui mod de mentionare a valorii nutritive faciliteaza citirea acestuia de catre un consumator responsabil. In cazul produsului Tchibo Exclusive, nu se precizeaza valoarea nutritiva pentru 100 g de produs, ceea ce ar putea conduce la confuzie in randul consumatorilor.

In cazul produsului Jacobs Kronung cu Alintaroma, tabelul de declarare a valorii nutritive arata precum tabelul de mai jos:

Valori nutritionale medii Per 100 gVaoare energetica 7,2 Kj/ 1,8 KcalProteine 0,2 g

Glucide (zaharuri) 0,3 g

16

Lipide cant. neglijabila

Fibre 0

Sodiu cant. neglijabila

Compozitia chimica medie a cafelei este prezentata in urmatorul tabel:

ComponentiiCafea

Cruda PrajitaApa 12,05 2,55Glucide (toate) 9,5% 2,5%Celuloza 20,0% 17,5%Substantele azotate 12,0% 13,5%Lipide 13,0% 11,5%Cenusa 5,0% 3,5%Cofeina 1,2% 2,5%Trigoneliona 1,4% 1,0%Vitamina PP - 50mgCafeol - 0,1%Extract neoazotat 19,0% 30,0%

Cap 4. Analiza elementelor esteticii ambalajelor celor 2 marci

4.1.Forma ambalajului, cromatica , grafica

Notiunea de ambalaj corespunde notiunii comerciale de tara. Modul de ambalare a produselor, materialele din care sunt realizate ambalajele, designul etc, influenteaza decisiv succesul comercial al marcii. Ambalajul modern nu se limiteaza doar la protectia fizica a produsului, ci constituie un mijloc important de comunicare intre produs-producator si consumator, in deosebi la vanzarea prin autoservire. Alaturi de o serie de functii tehnice (rol de protectie impotriva umiditatii, prafului, socurilor, contaminarii s.a., de conservare, manipulare, depozitare, distributie fizica), ambalajul indeplineste importante functii comerciale si de marketing, cum sunt:

-semnalizare (la locul de vanzare), atragerea atentiei clientelei - prin forma, dimensiune, grafica, culoare, miros etc, constituind un veritabil prim suport media (promovare prin ambalaj);

-informarea consumatorului privind mentiunile legale: originea, compozitia, clasa de calitate, modul de utilizare, termenul de valabilitate, pretul unitar (eticheta);

-facilitarea identificarii, precum si diferentierea usoara a tipului de produs pe care il contine fata de produsele concurente s.a. Rezistenta la schimbare este, uneori, puternica.

17

Cafeaua prezinta 2 ambalaje. Primul invelis este unul din staniol sau hartie cerata care ajuta la pastrarea aromei cafelei si cel de al doilea este un ambalaj de hartie care are rolul de promovare, acesta din urma este de cele mai multe ori plastifiat pentru a avea un aspect lucios si pentru a se pastra intact.

Ambalajele delor doua produse au forma dreptunghiulara specifica cafelei ambalate in vid. Un ambalaj dreptunghiular pentru un produs vidat prezinta un avantaj in manipulare si depozitare. Astfel produsul poate fi pozitionat pe verticala fara a avea nevoie de sustinere. Ambele firme folosesc cele doua invelisuri, unul de staniol si unul din hartie.

Cele doua produse prezinta ambalaje de culori diferite. Jacobs Kronung cu alintaroma are un ambalaj de culoare verde, iar sigla firmei este scrisa pe un fundal auriu. Se mai remarca coroana de deasupra cestilor cu cafea, care arata pozitia de lider pe piata a firmei. De asemenea si firma Tchibo a inserat in ambalaj boabe de cafea si o cesca de cafea in designul ambalajului. Culoarea utilizata de acestia este albastrul, ce poate fi asociat cu roialitatea. Sigla frimei si denumirea sortimentului sunt scrise cu auriu. Si cei de la Jacobs i-si scriu denumirea produsului cu auriu. Aceasta culoare este asociata de cele mai multe ori produselor de lux.

Cei de la Jacobs pentru promovare, au introdus pe ambalaj mesajul ‘SURSA NATURALA DE ANTIOXIDANTI’, aceasta fiind unul dintre avanajele cafelei. Pe partea din spate intalnim la ambele ambalaje date referitoare la compozitie, la modul de preparare(la filtru, la ibric.), la valorile medii pe 100 g de produs, referitoare la valoarea energetica, proteine , carbohidrati si lipide.

Cei de la Tchibo au scris informatiile in mai multe limbi.Ambele au trecute termenele de expirare si numarul lotului. Cei de la Jacobs au pus pe ambalaj si modul in care se desface pachetul.

4.2. Solutii de imbunatatire a ambalajelor

Propunerea unui ambalaj care dupa prima folosire a pachetului de cafea, sa poata fi resigilat , astfel incat aceasta sa-si pastreze caracteristile pentru mai mult timp , ni se pare foarte importanta. Astfel , bautorii de cafea nu s-ar simti obligati sa puna intreaga cantitate la fiert de la prima folosire sau sa o depoziteze in alte recipiente, ci ar putea sa o pastreze cu incredere, pentru o anumita perioada de timp, stabilita si mentionata pe ambalaj, deorece aceasta isi va pastra caracteristicile, culoarea, aroma. De asemenea s-ar puea apela si la un ambalaj metalic, sticla sau plastic cu capac ermetic pentru pastrarea aromei.De asemena un ambalaj de sticla sau metal ofera si o gama larga de forme cum ar fi o forma asemanatoare ce cea a boabei de cafea.

Culoarea ambalajelor ar putea fi modificata sau cel putin o parte din design. Un fond maro inchis(culoarea cafelei) si cu un scris auriu sau rosu ar atrage mai repede atentia consumatorilor. Cum se stie ambalajul este cel ce vinde produsul. Cei de la Jacobs ar trebui sa renunte in parte la verde si cei de la Tchibo la etrnul ambalj albastru. Uneori o

18

imbunatatire a ambalajului induce in mintea consumatorului si o imbunatatire a produsulu si acestia pot fi tentati sa incerce produsul.

In concordanta cu grija pentru mediu si sanatatea consumatorului se poate apela la ambalaje ecologice. De preferat sunt cutiile de carton pentru a transporta pachetele de cafea, fiind produse reciclabile si ecologice.

Cei de la Tchibo ar putea introduce in designul ambalajului acel sac de cafea cu numele brandului pentru a se diferentia de celelalte firme ce au pe ambalaj boabe de cafea si cesti cu cafea aburinda. Si firma Jacobs poate introduce un mic arbore de cafea sau un utilaj clasic de prajire a cafelei. Cei de la Tchibo ar putea s-a introduca o eticheta nutritionala pentru o mai buna informare a consumstorului. Infoline este foarte importanta si ambele branduri ar trebui sa se gandeasca la inserarea unui asemenea numar pe ambalaj.

Cap 6. Analiza senzoriala a celor dou produse(Jacobs si Tchibo) prin metoda punctajului

Caracteristica senzoriala

Scara de punctaj

Descrierea caracteristicilor produresului examiner

Punctaj acordat

Aspect exterior si

forma(inaintea fierberii)

0…2

Pulbere fina, uniforma, specifica sotimentului

2

Pulbere neuniforma, fara urme de particule straine

1

Pulbere neuniforma, cu urme de particule straine

0

Limpiditate 0…4

Dizolvare completa fara particule, opaca specifica sortimentului

4

Dizolvare completa fara particule, putin opaca

3

Dizolvare partiala, putin opaca 2Dizolvare partiala, apoasa 1Dizolvare minima 0

Culoare 0…4

Brun, pamantiu inchis uniform specific sortimentului

4

Brun, pamantiu inchis neuniform specific sortimentului

3

Cafeniu inchis, uniform 2Cafeniu inchis, neuniform 1Cafeniu deschis, neuniform 0

Aroma 0…4

Puternica, placuta, specifica sortimentului 4Mai putin puternica, placuta 3Slaba, dar acceptabila 2Nedefinita 1

19

Neplacuta 0

Gust 0…6

Caracteristic, bine precizat-intens, placut, specific ingredientelor folosite(boabe de cafea), fara nuante de particule straine

6

Mai putin precizat , placut, fara nuante de particule straine

5

Putin precizat, cu nuante de particule straine 4Usor nedefinit 3Usor apos, nespecific ingredientelor folosite(boabe de cafea)

2

Ranced 1Necaracteristic, neplacut 0

Concluzii

Am ales acest produs- cafeaua- pentru realizarea proiectului deoarece face parte din viata cotidiana a majoritatii oamenilor. Am dorit sa aratam avantajele si dejavantajele consumarii acestui produs pentru a scoate in evidenta grija pe care ar trebui sa o aibe fiecare persoana in stabilirea cantitatii zilnice de cafea consumata si in acelasi timp efectele pe care le poate produce asupra sanatatii.

In urma realizarii analizei senzoriale a celor doua produse(Jacobs si Tchibo) prin metoda punctajului, in urma centralizarii punctajelor ne-a rezultat o medie e 18 puncte pentru cafeaua Jacobs si o o medie de 17,3 puncte pentru cafeaua Tchibo.In ceeea ce priveste aspectul esterior al produsului inaintea fierberii am obtinut punctaj maxim de fiecare data pentru Jacobs si o medie de 1,3 pentru Tchibo.

In ceea ce priveste limpiditatea si culoarea nu au existat diferente , cele mai importante deosebiri le-am inregistrat la aroma si gust- 2 caracteristici primordiale in degustarea unui sortiment de cafea. Pentru aroma Jacobs obtine o medie de 3, 3 puncte, iar Tchibo obtine o medie 2, 8 puncte. Pentru gust am obtinut un punctaj mediu de 5,3 pentru Jacobs, iar pentru Tchibo un punctaj mediu de 5.

Din aceste rezultate reiese ca Jacobs este o marca de cafea calitativ superiora marcii Tchibo(asta reiese dupa opinia degustatorilor nostri). O solutie de imbunatatire a caracteristicilor pentru cele doua marci ar fi in primul rand diversificarea sortimentala, imbunatatrea ingredientelor folosite(boabe de cafea), imbunatatire aromei si gustului prin cercetari de piata, imbunatatirea metodelor folosite in macinarea cafelei prin cercetari de dezvoltare- inovare.

20

Bibliografie

1. Bobe, M. , Dima, D. , Diaconescu, I., Procopie, R., ,,Fundamentele stiintei marfurilor- Marfuri alimentare” , Editura ASE, 2005

2. Petrescu, V., ,,Expertiza calitatii marfurilor”, Editura ASE, 20053. *** http://ro.wikipedia.org/wiki/Cafea4. ***http://www.iqads.ro/stire_9222/

tchibo_si_propaganda_sustin_tinerii_artisti_.html5. *** http://ro.wikipedia.org/wiki/Kraft_Foods6. ***http://www.zf.ro/prima-pagina/tchibo-vrea-sa-ne-dezvete-de-

cafeaua-altora-2995480/

21