Download - Aliment a Tie

Transcript

ALCATUIREA RATIEI ALIMENTARE A PACIENTILOR (DIVERSE AFECTIUNI)

AFECTIUNI CARDIOVASCULARE

Regim hipercolesterolemie si ateroscleroza

Sfaturi generale Principii de baza ale regimului Alimente recomandate De evitat Sfaturi generaleStarea de sanatate a populatiei ar putea fi ameliorata prin schimbarea stilului de viata, in special a comportamentului alimentar, conform medicilor nutritionisti. Mai putin de 10% din totalul de calorii ar trebui sa provina din acizii grasi saturati, iar aportul de colesterol alimentar ar trebui sa fie sub 300 mg/ zi. Grasimile saturate trebuie limitate la 10% din aportul energetic total.

Activitatea fizica, renuntarea sau diminuarea consumului de alcool si reducerea greutatii atunci cand exista un exces ponderal sunt masuri care pot micsora nivelul de trigliceride din sange. De asemenea, acizii grasi omega 3 reduc nivelul de trigliceride si riscul de formare a placilor de aterom. Se pare ca un nivel ridicat de trigliceride creste mai mult riscul unui infarct miocardic la femei decat la barbati.

Tratamentul hipercolesteromiei cuprinde doua faze, din care prima corespunde regimului preventiv indicat populatiei in general pentru a reduce riscurile de boli cardiovasculare

Principii nutritive Recomandari

Etapa I Etapa II

Total lipide

30% din aportul total de calorii

Grasimi saturate

8 - 10%

Sub 7%

Grasimi polinesaturate

Sub 10% din aportul total de calorii

Grasimi mononesaturate

Sub 15% din aportul total de calorii

Glucide

Peste 55% din aportul total de calorii

Proteine

Cca 15% din aportul caloric total

Colesterol

Sub 300 mg/zi

sub 200 mg/zi

Aportul energetic total

Adecvat pentru atingerea si mentinerea unei greutati asociate unei stari bune de sanatate

Este important de retinut ca regimul alimentar este intotdeauna un element esential al tratamentului, chiar si atunci cand sunt utilizate medicamente. De fapt, administrarea medicamentelor se face doar atunci cand in urma modificarilor din regimul alimentar nu se observa niciun rezultat pozitiv in profilul lipidic al pacientului dupa 6 luni. In schimb, tratamentul medicamentos incepe mai devreme la pacientii cu un nivel de foarte ridicat de LDL-colesterol (peste 5,7 mmol/L), fara a inlocui regimul dietetic.

Principii de baza ale regimului

Persoanele cu colesterol marit trebuie sa respecte urmatoarele reguli:1. alegerea produselor lactate fara grasimi (deoarece contin putin colesterol) si sortimentelor de carne slaba 2. prepararea alimentelor fara materii grase3. evitarea alimentelor care contin grasimi si uleiuri partial hidrogenate4. inlocuirea grasimilor saturate cu cele polinesaturate sau mononesaturate, utilizand uleiuri vegetale (de masline, rapita) cu moderatie5. inlocuirea produselor animale cu produse vegetale - fructe, legume, cereale, nuci si seminte- care nu contin colesterol6. mentinerea unei greutati sanatoase7. consumarea de alimente bogate in glucide complexe sau in fibre alimentare, in special fibre solubile recomandate pentru reducerea colesteromiei

Limitarea aporturilor de grasimi la 30% din totalul caloriilor si a acizilor grasi la 10% din energia totala inseamna:- prepararea alimentelor prin fierbere sau coacere si nu prin prajire- evitarea sortimentelor de carne grasa si mezelurile- evitarea produselor din comert, preparate cu grasimi hidrogenate

Activitatea fizica de intensitate medie, practicata cu regularitate, scade nivelul de LDL- colesterol (rau) si creste nivelul de HDL-colesterol (bun). Exercitiile cuprind mersul rapid, jogging, natatie, ciclism si tenis. Persoanele sedentare nu ar trebui sa efectueze exercitii intense fara sa consulte in prealabil un medic pentru a-si evalua conditia fizica. Medicul va fi in masura sa le recomande o activitate adaptata starii de sanatate. Alimente recomandate

alimentele bogate in fibre taratele de ovaz si leguminoasele, care furnizeaza 12 30 g fibre/zi au capacitatea de a diminua nivelul de colesterol din sange.

alimentele bogate in vitamina E si beta-caroten. Vitaminele antioxidante - vitamina E si beta-carotenul protejeaza inima, maresc nivelul de HDL colesterol (bun). Legumele bogate in beta-caroten sunt: varza verde creata, sfecla, ardei rosu, brocoli, spanac, patate, porumb, conopida, vanata, morcovi, varza, dovlecei, telina, castraveti.Fructele care contin beta-caroten: zmeura, prune, portocale, piersici, nectarine, pere, pepene galben. De fapt toate fructele si legumele galbene sau portocalii si legumele verzi sunt surse bune de beta-caroten.

nucile, migdalele si semintele au drept efect scaderea nivelului de cholesterol

suplimente de vitamina B6, B12 si acid folic reduc si riscurile de boli cardiace. Acestea se gasesc in stare naturala in fructe si legume

sursele de magneziu cereale integrale, legume verzi, banane, lapte, nuci si fructe de mare

sursele de seleniu carne, fructe de mare, germeni de grau, galbenus de ou si lapte

sursele de vitamina C. Vitamina C este implicata in sinteza bilei din colesterol, in distrugerea trigliceridelor si in diminuarea agregarii plachetare, ducand astfel la regresul procesului aterosclerotic.

De evitatTabagismul determina o modificare nefavorabila a bilantului lipidic crestere a colesterolului total, a LDL-colesterolului si a trigliceridelor, o diminuare a HDL-colesterolului, avand si multiple efecte negative asupra sistemului cardiovascular.

Excesul ponderal obezitatea are drept rezultat cresterea nivelului de trigliceride si scaderea nivelului de HDL-colesterol. Masurarea circumferintei taliei este cel mai bun indiciu al obezitatii abdominale (>90 la barbati si >80 la femei).

Galbenusul de ou desi bogate in vitamine, cel mult 4 galbenusuri de ou sunt permise pe saptamana. Atunci cand nivelul de colesterol este ridicat, consumul acestora poate fi interzis cu desavarsire

Dieta in hipertensiunea arteriala

Recomandari dietetice Factorii care influenteaza tensiunea arteriala Alimente permise in hipertensiune arteriala Alimente interzise in HTA Recomandari dieteticeDeseori hipertensiunea arteriala (HA) nu se manifesta, astfel incat prezenta sa este descoperita cu ocazia unui examen de rutina. Astfel, singura metoda de a verifica prezenta sa este masurarea frecventa a presiunii sangvine - cel putin o data pe an, in special dupa varsta de 30 ani.

Tinand cont ca la majoritatea persoanelor HA este de natura idiopatica, sau primara (fara a avea o cauza specifica), indicarea unor masuri preventive este dificila. Cu toate acestea, se pot face unele recomandari generale:

reducerea consumului de alcool si cafeina scaderea in greutate la persoanele supraponderale (IMC > 25) diminuarea aportului de sodiu la mai putin de 2,4 g pe zi, adica 5 ml (1 lingura) de sare si evitarea alimentelor care contin 480 mg de sodiu pe portie cresterea aportului de potasiu cresterea aportului de acizi grasi omega 3 respectarea unui program de activitate fizica Un studiu recent arata ca obiceiurile alimentare corecte (consumul de fructe si legume, de cereale integrale, produse lactate degresate si carne slaba) sunt la fel de eficiente ca si medicamentele antihipertensive.

Factorii care influenteaza tensiunea arterialaDieta vegetarianaMai multe studii au incercat sa identifice componentele alimentare ale dietei vegetariene, responsabile pentru scaderea tensiunii. Se pare ca absenta carnii si a proteinelor din lapte este raspunsul. Beneficiile oferite de vegetarianism se pot datora si aportului crescut de fibre alimentare, grasimi polinesaturate, proteine vegetale, potasiu si/sau magneziu.

AlcoolulConsumul frecvent de alcool (mai mult de 3 pahare de zi) creste tensiunea arteriala. Se recomanda deci limitarea consumului la doua pahare pe zi pentru barbati si la un pahar pentru femei. Daca tensiunea arteriala nu este redusa, renuntarea completa la alcool este pe deplin justificata.

Excesul ponderal Un obez, al carui indice de masa corporala (IMC) este de 40 va avea cu siguranta o tensiune arteriala mai mare decat cea a unei persoane cu un IMC de 20, in conditiile in care toti ceilalti factori sunt identici. Prin urmare, se recomanda atingerea si mentinerea unei greutati normale, in special in cazurile de obezitate abdominala.

Fumatul

Nicotina stimuleaza eliberarea de adrenalina si noradrenalina, marind presiunea sangvina, ritmul cardiac si consumul de oxigen al miocardului.

Sodiul

Doar 15% din sodiul consumat provine din sarea de bucatarie. 10% este continuta in mod natural de alimente. Cea mai importanta sursa de sodiu este de departe reprezentata de produsele gata preparate din comert.

In cazurile de HTA se recomanda deseori un regim fara sare, care consta in renuntarea la sarea adaugata la gatit, evitarea alimentelor care contin mult sodiu si alegerea atenta a apei imbuteliate (se prefera tipurile de apa care contin mai putin de 23 mg de sodiu pe litru). In plus, untul de arahide, branza, sucul de rosii si legumele obisnuite trebuie consumate cu moderatie.

Alimentele care contin mult sodiu sunt: supele din comert carnea afumata, sarata sau conservata: sunca, pastrama, carnati afumati, costita, salamuri peste sarat, afumat sau conservat: scrumbie afumata, sardele, hamsii, morun afumat, somon sau ton la conserva masline, alge marine, varza murata sosuri din comert: chili, soia, ketchup, mustar produse acoperite cu sare: arahide, mini bretzel, biscuiti

Potasiul

Un aport crescut de potasiu antreneaza o scadere a tensiunii arteriale prin favorizarea excretiei urinare de sodiu. Potasiul se gaseste in cantitati mari in lapte si carne, dar si in legume, fructe, nuci, cereale integrale. De fapt, cele mai bune surse sunt fructele si legumele.

Calciul

Mai multe studii au pus in evidenta asocierea dintre aportul crescut de calciu alimentar si scaderea tensiunii arteriale. Se pare ca un supliment de calciu (de 1,5 g pe zi) are un efect benefic asupra presiunii sangvine.Magneziul

Magneziul este un vasodilator natural. In conditiile unei deficiente de magneziu, se observa o crestere a nivelului de calciu in celulele peretilor vasculari, ceea ce creste contractilitatea si efectul constrictor al unor substante. In plus, carenta de magneziu este asociata cu pierderea de potasiu din celule. Cele mai bune surse de magneziu sunt produsele din cereale integrale, leguminoasele, branza tofu, fructele de mare, laptele, fructele si legumele, nucile.

Acizii grasi omega 3

Acizii grasi omega 3, care se gasesc aproape exclusiv in pestele gras, au un efect antihipertensiv, in special la persoanele cu TA marita. Totusi, pentru a obtine efectele dorite, ar trebui sa se consume cca 10 portii de peste gras pe saptamana, sau sa se ia suplimente de ulei de peste. Un aport scazut in lipide, dar bogat in acizi grasi omega 3 ar antrena de asemenea o scadere a presiunii arteriale.

Cafeina

Persoanele care nu consuma in mod normal cafeina pot suferi o usoara crestere a tensiunii arteriale atunci cand sunt expuse la aceasta substanta. Astfel, consumul a 2-3 cesti de cafea poate antrena o crestere temporara a presiunii sangvine (14/10 mmHg) la aceste persoane. Totusi, toleranta la cafeina se dezvolta cu rapiditate si tensiunea arteriala revine la nivelul obisnuit.

Activitatea fizicaActivitatea fizica de intensitate moderata, efectuata cu regularitate favorizeaza diminuarea presiunii sistolice si diastolice. Aerobicul, inotul si ciclismul sunt sporturi recomandate. Alimente permise in hipertensiune arteriala condimente: piper, plante aromatice otet balsamic supe sau ciorbe preparate acasa, fara pasta de tomate unt de arahide natural chips-uri fara sare branza nesarata, lapte, iaurt, smantana carne si peste, congelat sau proaspat legume proaspete suc de legume cu continut mic de sodiu prajituri preparate acasa apa minerala (cu mai putin de 23 mg sodiu pe litru) Alimente interzise in HTA sare de masa mustar, ketchup, sos de soia, chili, maioneza din comert masline supe la plic, concentrat de supa (cuburi) chips-uri, arahide sau biscuiti cu sare branzeturi sarate: telemea, branza de burduf, branza feta, mozzarella mezeluri fructe de mare peste sarat sau afumat, unele tipuri de peste congelat (verificati continutul de sodiu de pe ambalaj) conservele de carne, legume; sucul de rosii prajiturile din comert care contin sare sau bicarbonat de sodiu apa minerala care contine mai mult de 23 mg sodiu pe litru AFECTIUNI RENALERegim litiaza renala

Regimul pentru calculi renali (pietre la rinichi) Cresterea consumului de lichide Calciul in dieta Zaharul si sarea Fibrele insolubile Restrictia proteica Restrictia oxalatilor in hiperoxalurie Vitaminele in hiperoxalurie Regimul pentru calculi renali (pietre la rinichi)O parte importanta a tratamentului litiazei renale este reprezentat de regimul alimentar. Acesta contine in general nutrientii necesari pentru majoritatea adultilor sanatosi. Totusi, doza de calciu poate fi mai mica decat cea recomandata in general pentru femeile insarcinate sau care alapteaza.

Intrucat regimul difera in functie de tipul de calculi renali, este importanta determinarea compozitiei acestora, in scopul stabilirii masurilor ce trebuie adoptate pentru a preveni formarea de noi calculi. Aproximativ 80% din calculii renali sunt compusi din calciu si alte minerale, de obicei o combinatie de calciu si oxalati. In unele cazuri, modificarile dietei contribuie la prevenirea recurentei acestui tip de calculi.

Tratamentul preventiv consta in administrarea de medicamente si/sau modificari ale dietei.

Cresterea consumului de lichideAceasta este cea mai importanta masura preventiva pentru toti pacientii cu litiaza renala. Aporturile insemnate de lichide previn formarea calculilor prin diluarea urinei.

In general, pacientii cu calculi din calciu sau din acid uric ar trebui sa bea cel putin 10 pahare de apa in fiecare zi. In zonele cu clima mai calda sau pentru persoanele active fizic, este recomandat un consum mai mare de lichide. In toate cazurile, cresterea aporturilor de lichide este necesara dupa un efort intens sau in conditii de stres.

Cel putin 50% din aporturile totale de lichide trebuie sa provina din apa. Alte bauturi pot avea efecte pozitive sau negative. Un studiu a aratat ca apa dura de robinet creste concentratia de calciu din urina cu 50% in comparatie cu apa imbuteliata. Pe de alta parte, apa minerala care contine atat calciu cat si magneziu poate reduce factorii de risc pentru formarea de calculi din calciu sau acid uric.

O jumatate de cana de suc de lamaie natural (suficient pentru a prepara opt pahare de limonada) creste nivelul de citrati din urina, ceea ce protejeaza impotriva calculilor din calciu. In schimb, sucul de portocale nu este recomandat, deoarece creste nivelul de citrati si pe cel de oxalati din urina. Numeroase bauturi carbogazoase contin acid fosforic, crescand riscul de calculi renali.

Calciul in dietaCea mai mare parte a calciului alimentar provine din lapte si produse lactate (iaurt, branza). Legumele verzi contin si ele o cantitate insemnata de calciu.

Cresterea cantitatii de calciu excretata in urina poarta denumirea de hipercalciurie. Doar in cateva cazuri de hipercalciurie calculii pot fi preveniti prin controlarea aportului alimentar de calciu.

Daca totusi medicul recomanda o dieta cu un consum controlat de calciu, scopul este acela de a mentine acest consum intr-un interval normal, datorita importantei acestui mineral in mentinerea unor functii importante. In aceasta dieta, barbatii sunt sfatuiti sa reduca aportul de calciu la 800 mg pe zi, iar femeile la 1000 mg inainte de menopauza si la 1200 mg dupa menopauza.

Pacientii care urmeaza o dieta cu un consum controlat de calciu trebuie sa consulte medicul inainte de a lua medicamente sau suplimente de vitamine.

Zaharul si sarea

Studiile arata ca zaharul si sarea agraveaza dezvoltarea calculilor din calciu sau din oxalat de calciu atunci cand sunt consumate in exces. Unele zaharuri se gasesc in mod natural in alimente si nu reprezinta un motiv de ingrijorare.

Totusi, la pacientii cu litiaza renala este preferabil sa se evite produsele din comert care contin cantitati mari de zahar, adaugat in procesul de fabricare.

Limitarea sodiului pare sa diminueze cantitatea de calciu excretata prin urina. Prin urmare, persoanele care au calculi compusi din calciu pot reduce consumul de sodiu la 2300 3500 mg pe zi.

Fibrele insolubileFibrele alimentare sunt benefice pacientilor cu litiaza renala. In plus, unele alimente bogate in fibre contin anumiti compusi care protejeaza impotriva calculilor renali.Fibrele insolubile in special joaca un rol important in reducerea nivelului de calciu din urina. Ele se gasesc in cereale (grau, orez, ovaz si secara) si se combina cu calciul in intestin, astfel incat calciul va fi eliminat prin fecale si nu excretat prin urina.

Restrictia proteica

O dieta bogata in proteine animale poate avea drept efect formarea calculilor renali.Proteinele cresc cantitatea de acid uric si oxalati din urina. Dietele bogate in proteine de origine animala (in special carne) au fost asociate cu aparitia calculilor renali. Proteinele din carne genereaza mai mult acid uric decat proteinele vegetale.

Din acest motiv persoanele care au avut calculi din acid uric ar trebui sa evite un consum de proteine mai mare decat cel necesar organismului.

Medicul curant sau nutritionistul poate recomanda un aport de proteine personalizat pentru fiecare pacient.

Restrictia oxalatilor in hiperoxalurie

Persoanele cu calculi din oxalat de calciu nu ar trebui sa evite alimentele bogate in oxalati decat daca o dieta restrictiva este recomandata in mod clar de catre medic. Unele studii arata de fapt ca alimentele care contin atat oxalati cat si calciu pot reduce riscul formarii de calculi. In plus, majoritatea alimentelor care contin oxalati sunt foarte importante pentru sanatate. Restrictia oxalatilor este deosebit de daunatoare in special pentru persoanele care sufera de malabsorbtie.

Alimentele bogate in acid oxalic sunt: soia, ceaiul negru, ciocolata, cacao, smochine, piper macinat, carne de miel, nuci, patrunjel, spanac.

Uneori calculii din oxalat se formeaza deoarece nu exista suficient calciu in intestine. In aceasta situatie, o cantitate prea mare de oxalat ajunge la rinichi pentru a fi excretata (hiperoxalurie). In unele cazuri de calculi din oxalat, medicul poate recomanda reducerea aporturilor de oxalat (maxim 50 mg pe zi), alaturi de o crestere usoara a consumului de calciu. Pentru aceasta, alimentele care contin o cantitate insemnata sau moderata de oxalat ar trebui evitate sau eliminate complet.

Vitaminele in hiperoxalurieAcidul ascorbic (vitamina C) se poate transforma in oxalat, din acest motiv suplimentele de vitamina C sunt contraindicate pentru pacientii cu hiperoxalurie. In schimb, un aport alimentar bogat in vitamina C nu este o cauza a formarii de calculi renali la persoanele fara risc.

Vitamina B6 sau piridoxina este utilizata in tratamentul hiperoxaluriei atunci cand restrictia dietetica de oxalati si suplimentele de calciu nu sunt eficiente in prevenirea calculilor. Este benefica in special pentru hiperoxaluria congenitala. Pacientii nu trebuie insa sa-si administreze singuri vitamina B6, deoarece intoxicatia cu aceasta vitamina (in doze foarte mari si pe o perioada lunga de timp) are consecinte grave asupra sanatatii.

Sursele alimentare de vitamina B6 sunt: ulei de peste, carne de pasare, banane, arahide, drojdie de bere.

Regim insuficienta renala cronica Principiile dietei in IRC Obiectivele regimului Aportul de proteine in IRC Aportul de minerale si vitamine Consumul de lichide Aportul caloric Principiile dietei in IRC

Un regim hipoproteic este recomandat persoanelor care sufera de insuficienta renala cronica (IRC) pentru a preveni progresia deteriorarii renale. Dieta este uneori bazata si pe o restrictie a aporturilor de sodiu si de potasiu. Pentru unii bolnavi, restrictia lichidelor poate fi de asemenea necesara. Iar daca insuficienta renala este insotita de diabet, se recomanda si un regim hipoglucidic. La persoanele care sufera de afectiuni renale majoritatea caloriilor trebuie sa provina din carbohidrati complecsi.

Obiectivele regimului:

incetinirea progresiei bolii reducerea fosfatemiei si a acidozei diminuarea retentiei azotate controlarea tensiunii arteriale obtinerea unei stari de nutritie adecvate

Regimul este o parte esentiala in tratamentul insuficientei renale deoarece:

aportul de proteine este limitat pentru a intarzia progresia deteriorarii renale aportul de sodiu poate fi redus pentru a optimiza controlul presiunii sangvine si pentru a evita retentia de apa aportul de potasiu poate fi redus in cazul in care nu este excretat in mod eficient si se gaseste in cantitati mari in sange (hiperkaliemie) aportul hidric este limitat doar in conditiile unei retentii de apa in organism

Nivelurile de calciu si fosfor sunt de asemenea atent monitorizate. Daca nivelul sangvin al acestor minerale nu este corespunzator, atunci aporturile alimentare trebuie modificate.

O dieta hipoproteica poate fi deficitara in:

unii aminoacizi esentiali vitamine: niacina, tiamina si riboflavina minerale: calciu si fier

Atunci cand afectiunea renala este in stadiu avansat, dieta hipoproteica poate duce la malnutritie si trebuie urmata doar sub supraveghere medicala.

Aportul de proteine in IRCDietele hipoproteice pot preveni sau incetini progresia unor afectiuni renale. Cantitatea de proteine consumate este bazata pe gradul de afectare a rinichilor.

Aportul proteic se calculeaza prin masurarea cantitatii de proteine (si a produselor rezultate in urma catabolizarii lor) din sange, precum si prin alte teste de laborator. Aportul recomandat de proteine intr-un regim hipoproteic este de 0,6g/kg/zi.

La persoanele care sufera de o afectiune renala (precum sindromul nefrotic) care duce la pierderea unei cantitati mari de proteine prin urina, restrictia proteica este moderata: 0,8g/kg/zi.

Foaia de echivalenta proteica5 g proteine:= 1 ou= 25 g carne sau peste= 15 g branza= 60 g paine= 40 g paste fainoase= 75 g orez= 200 g cartofi

Pacientii care urmeaza un regim de restrictie proteica trebuie evaluati de catre medicul nutritionist, deoarece riscul de malnutritie si anorexie este apreciabil in cadrul IRC.

Aportul de minerale si vitamine

SodiulAporturile de sodiu depind de tipul de insuficienta renala. In cazul utilizarii unui medicament care contine cortizon, regimul trebuie sa fie relativ sarac in sare si zahar. Atunci cand pacientul efectueaza sedinte de hemodializa, restrictia de sodica este mai putin importanta. Limitarea aportului de sodiu contribuie la controlarea hipertensiunii arteriale si la evitarea insuficientei cardiace congestive.

In general, aportul de sodiu nu trebuie sa scada sub 2 g pentru fiecare 100 ml de diureza. Restrictia totala si brusca de sodiu poate duce la deshidratare extracelulara.Potasiul Aporturile de potasiu vor fi normale atat timp cat diureza este peste 1000 ml/24 h. Tendinta de hiperkaliemie (cresterea anormala a nivelului de potasiu) apare in stadiile avansate ale IRC.

Combaterea hiperkaliemiei: evitarea alimentelor bogate in potasiu: fructe uscate, ciocolata, berea, orezul, painea, unele specii de pesti, ouale, carnea, branza, laptele. administrarea unor medicamente hipokalemiante hemodializa

FosforulAportul de fosfor poate fi limitat prin reducerea consumului de lactate. Dar, pentru a preveni bolile osoase, trebuie administrate suplimente de calciu si vitamina D, in scopul de a controla echilibrul dintre calciu si fosfor din organism.

CalciulAporturile de calciu trebuie suplimentate in cazul unei hiperkaliemii (datorita faptului ca acest mineral se gaseste in unele legume proaspete bogate in potasiu care trebuie evitate). Necesarul zilnic al unui adult este estimat la 1 g pe zi. Tinand cont de regimul urmat de pacientii cu insuficienta renala, este necesara suplimentarea cu 1 g de calciu, alaturi de vitamina D.

Suplimentele de magneziu nu sunt recomandate, deoarece pot creste nivelul seric al acestui mineral la pacientii cu afectiuni renale. In schimb, suplimentele de fier sunt importante, deoarece majoritatea pacientilor cu afectiuni renale in stadiu avansat sufera si de anemie severa. Doza va fi prescrisa de medic.VitamineleSuplimentarea cu vitamine depinde de restrictiile alimentare precum si de afectarea rinichilor. Necesarul de vitaminele A, E si K sunt acoperite de obicei prin alimentatie. Aportul de vitamina C si de vitaminele din grupul B este in general adecvat inainte de inceperea dializei. Consumul de lichideRestrictia lichidelor depinde de retentia de apa, de nivelul sodiului din dieta, de utilizarea diureticelor si de prezenta insuficientei cardiace congestive.

Aporturile hidrice trebuie sa fie adaptate la volumul diurezei (cantitatea de urina emisa de bolnav), la care se adauga cantitatea de apa pierduta (prin diaree, varsaturi, transpiratie, etc.) Astfel, calculul se face adaugand 500 ml la volumul diurezei. Adaptarea volumului de lichide se face prin cantarire zilnica, masurarea diurezei si prin controlul edemelor.

Lichidele se administreaza fractionat, in portii mici (inclusiv noaptea) pentru a preveni cresterea TA. Atentie insa la excesul de lichide, care poate duce la hiponatremie sau la intoxicatie cu apa.

Aportul caloric

In general se recomanda un aport de cca 35 cal/kgc/zi, adica de aproximativ 1500 cal/zi la femei si 2200 -3000 cal/zi la barbati.

Cea mai mare parte a aportului caloric va fi reprezentata de glucide, sub forma de dulciuri concentrate (300 400 g/zi), la care se adauga paste fainoase, legume si fructe (atentie la continutul in potasiu!)

Aportul de lipide va fi de 1 g/kgc/zi, reprezentate in special de acizi grasi nesaturati, care au un efect de diminuare a progresiei deteriorarii renale. AFECTIUNI DIGESTIVERegim boala Crohn Desi regimul alimentar nu are drept obiectiv tratarea sau evitarea unei recidive a bolii Crohn, el poate diminua sau elimina unele simptome ale sale.

Dieta si obiceiurile alimentare nu reprezinta o cauza a aparitiei bolii. Din pacate, persoanele care sufera de boala Crohn trebuie uneori sa renunte la alimentele preferate.Alimentele care provoaca neplaceri sunt laptele, produsele condimentate, prajite sau grase si alimentele bogate in fibre. Legumele si fructele crude sau uscate, nucile, semintele pot fi responsabile de declansarea simptomelor. Bolnavii invata ce alimente pot tolera sau nu prin incercari.

In majoritatea cazurilor, leziunile inflamatorii sunt limitate la partea terminala a intestinului subtire (ileon) si/sau la intestinul gros (colon), iar capacitatea de digerare si absorbtie nu este afectata, permitand astfel mentinerea unei stari bune de nutritie.

Astfel, regimul trebuie sa fie adaptat simptomelor bolii cat si starii nutritionale a pacientului. El va fi diferit la fiecare pacient, in functie de episodul de acutizare a bolii sau de remisiune. In timpul fazei active a bolii, alimentatia are 3 scopuri esentiale:- mentinerea sau restaurarea unei stari nutritionale bune cu ajutorul aporturilor suficiente de proteine in special, dar si de vitamine, saruri minerale si oligo-elemente. - tratarea diareei, daca este cazul, de unde necesitatea unui regim sarac in fibre alimentare si in lactoza - obtinerea unei remisiuni cu ajutorul alimentatiei enterale (prin sonda nazogastrica) sau parenterala totala (prin perfuzii intravenoase). Terapia nutritionala este utilizata in special la copii si adolescenti, datorita efectelor sale pozitive asupra cresterii si dezvoltarii fizice normale.

In perioadele de remisiune si atunci cand boala este in faza inactiva, regimul alimentar trebuie sa devina treptat mai permisiv, pentru a se apropia pe cat posibil de o alimentatie normala. Fibrele alimentare sunt reintroduse progresiv, in functie de toleranta bolnavului. Trebuie evitat consumul lor excesiv si limitate anumite alimente (telina, ridichi, etc)

Experienta clinica arata ca numerosi pacienti respecta mult timp un regim fara reziduuri mai mult din teama de reaparitie a simptomelor decat din necesitate. Dar, acest tip de regim este foarte monoton, favorizeaza luarea in greutate si trebuie deci inlocuit treptat cu o alimentatie cat mai apropiata de cea normala.

Toleranta lactatelor variaza de la un bolnav la altul. Ea depinde si de continutul in lactoza (zaharul din lapte) care este ridicat in laptele propriu-zis. In schimb, lactoza este bine tolerata atunci cand provine din iaurturi si mai ales din branzeturi care pot fi consumate fara restrictii. Aporturile alimentare de calciu sunt foarte importante pentru a preveni decalcifierea (osteoporoza, osteopenie) atat de frecventa in aceasta boala.

La unii pacienti care au suferit o rezectie intestinala se poate observa o diaree severa, care poate provoca pierderi importante de apa si electroliti (sodiu, potasiu, etc). Aceste pierderi trebuie compensate prin cresterea aporturilor de lichide, deoarece cel mai bun criteriu de eficacitate este obtinerea unei diureze normale. Diareea poate fi insotita de o dereglare a absorbtiei nutrientilor, necesitand o adaptare a cantitatii de grasimi din alimentatie si o suplimentare cu vitamine (B12, D si acid folic) si in saruri minerale (in special calciu si magneziu). Cand dificultatile de absorbtie a grasimilor sunt importante trebuie reduse aporturile de oxalati (din spanac, sfecla, ciocolata, ceai si Coca Cola) pentru a reduce riscurile de calculi renali.Alimentatia in boala CrohnNu se cunoaste nicio metoda de a preveni boala Crohn. Totusi, numarul de episoade acute poate fi redus cu ajutorul unor masuri simple: urmarea tratamentului si modificarea unor aspecte ale stilului de viata.

Fiind vorba de o boala care afecteaza sistemul digestiv, alimentatia are in mod sigur o influenta asupra starii bolnavilor. Astfel, unele alimente si bauturi agraveaza simptomele in timp ce altele sunt mai bine tolerate. O dieta specifica va fi creata pentru fiecare pacient in parte un aspect fundamental al controlarii acestei boli.

Atentie: in cazul unei pierderi insemnate in greutate sau al subnutritiei, trebuie sa apelati de urgenta la un medic pentru a evita carentele si slabirea organismului.

Unele persoane nu pot sa isi asigure necesarul nutritiv prin alimentantie. Altele nu pot consuma alimente solide in timpul unor perioade de acutizare a bolii sau in urma unei interventii chirurgicale. Aceste grupuri de persoane pot avea nevoie de o dieta speciala.Produsele lactatePentru persoanele care sufera de intoleranta la lactoza, o optiune mai buna sunt produsele lactate fermentate (iaurt, branzeturi). In unele cazuri, consumul de lactoza trebuie redus la minim sau eliminat complet.

Alimentele care fermenteazaPentru a limita diareea si durerile abdominale, este indicata evitarea alimentelor care provoaca balonare si flatulenta: fasole, varza, ceapa, bauturi acidulate, popcorn, citrice.

Proteinele de calitateCarnea fara grasimi (pui, peste) si ouale pot contribui la mentinerea unui aport nutritiv adecvat si la reducerea simptomelor cauzate de boala Crohn.

Fragmentarea portiilor Inlocuirea celor trei mese clasice prin 5 sau 6 gustari repartizate pe parcursul zilei poate mentine un aport nutritional adecvat. Luarea unor mese reduse cantitativ contribuie la tolerarea mai usoara a alimentelor si oboseste mai putin organismul.

Consumul de lichide in cantitati adecvateAportul de lichide intre 8 si 10 pahare pe zi, de preferinta apa evita deshidratarea cauzata de diareea cronica.Pastrarea unui jurnal alimentarPrimul sfat dat bolnavilor este notarea aporturilor alimentare, ceea ce faciliteaza identificarea alimentelor care declanseaza simptomele.

Renuntarea la fumatAceasta este o masura de prima importanta in tratarea tuturor bolilor sistemului digestiv, conform specialistilor. S-a demonstrat ca riscurile unei recidive si necesitatea unei noi interventii chirurgicale sunt legate de durata si efectele fumatului.Controlarea stresuluiEvenimentele stresante pot fi cauze ale episoadelor de diaree. Este deci important sa modificati (pe termen lung) modul de a trata situatiile stresante si de reactiona.

Atentie la fibrele alimentarePrezente in cerealele integrale, in fructe si legume, fibrele alimentare fac parte dintr-o alimentatie variata, recomandata majoritatii persoanelor. Pacientii cu boala Crohn, care prezinta simptome neplacute la ingestia acestor alimente, le pot consuma in stare fiarta. In caz contrar, se recomanda un regim sarac in reziduuri materii care nu sunt digerate si se elimina prin fecale. Acest regim va contine putine fibre alimentare. Printre legumele greu de digerat se numara varza, napii, prazul, ridichile, etc.Regim postgastrectomie Prevenirea sdr. Dumping Regulile regimului Ce alimente poti consuma Prevenirea sdr. DumpingAcest regim are drept scop prevenirea sindromului dumping, care apare la unii pacienti in urma unei interventii chirurgicale gastrice.

Simptomele acestui sindrom survin de obicei la 15 30 minute postprandial (sindrom dumping precoce) si constau in: senzatie de satietate crampe abdominale greata si/sau vomitaturi transpiratii diaree

Simptomele precoce apar atunci cand o cantitate mare de alimente (in special dulciuri concentrate) ajung prea repede in intestin.Rezultatul este instalarea unei senzatii de plenitudine, crampe abdominale si uneori, diaree. Pierderea apei din tesuturi provoaca o scadere temporara a tensiunii arteriale, ducand la slabiciune si vertij.

Daca aceste simptome apar, incercati sa consumati lichide cu 1 ora inainte sau dupa masa pentru a preveni senzatia de satietate si/sau diareea.

Simptomele sindromului dumping tardiv survin la 2-4 ore dupa masa si constau in:

transpiratii foame greata anxietate tremuraturi ale extremitatilor vertij

Simptomele tardive sunt cauzate de absorbtia rapida a zaharurilor, ducand la o hiperglicemie. Concentratia mare de glucoza din sange determina o secretie excesiva de insulina, care provoaca la randul ei la hipoglicemie. Aceasta se manifesta prin slabiciune, foame si tahicardie (accelerarea batailor inimii) la 2-3 ore dupa masa.

Regulile regimuluiRegimul postgastrectomie are drept principii de baza fragmentarea meselor si evitarea dulciurilor concentrate:

cresteti treptat aporturile alimentare, pe masura adaptarii organismului inlocuiti cele 3 mese principale cu 6 gustari reduse cantitativ evitati dulciurile concentrate: zahar, miere, sirop si prajituri mancati incet, mestecand bine hrana evitati alimentele prea calde sau prea reci lactoza (zaharul din lapte) poate provoca diaree si crampe abdominale. Persoanele care prezinta aceste simptome pot reduce consumul de lactate. repausul timp de 15 30 minute dupa masa poate reduce simptomele sindromului de dumping consumati suficiente lichide intre mese pentru a preveni deshidratarea

Nu consumati lichide in timpul mesei; asteptati 30 minute sau chiar o ora dupa masa inainte de a bea apa. Astfel veti putea preveni trecerea prea rapida a alimentelor prin tractul digestiv superior, permitand o absorbtie adecvata a substantelor nutritive. evitati bauturile carbogazoase si alcoolul

Interventiile chirurgicale gastrice sunt efectuate din diferite motive, astfel incat necesarul de calorii poate varia de la un pacient la altul. De exemplu, un pacient operat pentru obezitate severa va necesita un regim redus caloric. In schimb, un pacient operat pentru ulcer sau cancer va avea nevoie de calorii suplimentare.

Ce alimente poti consumaAlimente permise

LAPTE SI PRODUSE LACTATE: in functie de toleranta individuala: lapte, iaurt, branzaLEGUME SI FRUCTE: toate tipurile de legume: fructe proaspete, suc de fructe naturalCEREALE SI FAINOASE: cereale neindulcite, paine, biscuiti, orezCARNE: carne de pasare, vita sau porcGRASIMI SI ULEIURI: unt, margarina, uleiuri de toate tipurileBAUTURI: apa si bauturi fara zahar

Alimente interzise

LAPTE SI PRODUSE LACTATE: iart cu fructe, indulcitFRUCTE: fructele uscate, conservate in sirop: sucurile de fructe care contin zahar CEREALE SI FAINOASE: cereale indulcite, gogosi, prajituriDULCIURI: dulciurile concentrate: zahar, miere, sirop si prajituri, inghetata, ciocolata, serbet, jeleu, etc.BAUTURI: bauturi carbogazoase, bauturi care contin zahar (ceai, limonada, etc.)Regim hepatita cronica Dieta in hepatita cronica Alimente permise Alimente nerecomandabile Dieta in hepatita cronicaBolnavii de hepatita cronica si de alte afectiuni ale ficatului necesita diete speciale, create pentru fiecare pacient in parte pentru a preveni complicatiile hepatitei si malnutritia.

Odata ce sunt diagnosticati cu hepatita, pentru majoritatea pacientilor supravegherea atenta a dietei devine o parte esentiala a tratamentului. Intelegerea impactului dietei asupra ficatului este necesara atat din partea pacientului, cat si a familiei. Riscul de aparitie a complicatiilor hepatitei poate fi redus cu ajutorul unei diete adecvate.

La pacientii cu hepatita cronica, dieta si nutritia joaca un rol esential in prevenirea complicatiilor ce pot afecta in mod suplimentar ficatul. Prin urmare, in urma stabilirii diagnosticului de hepatita, consultarea unui nutritionist este un element important al regimului de viata dedicat imbunatatirii starii de sanatate.

Un aspect fundamental al regimului pentru hepatita este evitarea bauturilor alcoolice de orice tip. In conditiile in care aceasta regula nu este respectata, aparitia cirozei hepatice este frecventa si poate duce la decesul persoanei. Prin urmare, consumul de alcool nu este recomandat, iar evitarea sa completa este cea mai buna optiune pentru bolnavii de hepatita.

In plus, bolnavii trebuie sa respecte unele recomandari nutritionale pentru a controla luarea excesiva in greutate sau slabirea organismului. Regimul pentru hepatita este cel putin normocaloric, bogat in proteine, dar sarac in grasimi, pentru a cruta ficatul.

In formele severe ale hepatitei se recomanda un regim de spitalizare periodica, iar in celelalte forme 12 -14 ore de repaus la pat zilnic, permitand in perioadele de remisiune in formele usoare o activitate profesionala cu program redus si fara expunere la surmenaj si eforturi fizice mari.

Tratamentul igieno-dietetic consta in:

evitarea eforturilor fizice excesive alimentatie completa si echilibrata, suficienta caloric, administrata in prize mici, la ore regulate si individualizata in functie de preferinte sau restrictii dietetice determinate de alte afectiuni excluderea bauturilor alcoolice

Dieta bolnavilor de hepatita trebuie sa fie bogata in proteine, pentru a sustine repararea celulelor hepatice. In prezent, nutritionistii recomanda un aport zilnic de 120 grame de proteine.

Aporturile adecvate de proteine sunt importante pentru a construi si mentine masa musculara si pentru a contribui la vindecare. Aporturile trebuie adaptate la greutatea corporala. Aproximativ 0,8 grame de proteine/kgc sunt recomandate pentru pacientii cu hepatita, cu exceptia cazului in care o complicatie a cirozei (encefalopatie) apare. Cauza acestei atingeri a encefalului nu este cunoscuta cu exactitate, dar se pare ca o restrictie a proteinelor animale din dieta si adoptarea unei diete vegetariene joaca un rol in redobandirea capacitatilor mentale.

Ficatul joaca un rol important in metabolismul fierului, deoarece este principalul organ care stocheaza acest metal. O dieta normala contine 10 -20 mg de fier. Doar 10% din aceasta cantitate este eliminata din organism. Pacientii cu hepatita cronica au uneori dificultati in excretia fierului, ceea ce poate duce la acumularea excesiva in ficat, sange si alte organe. Dar, excesul de fier poate fi daunator ficatului. Din acest motiv, pacientii cu un nivel ridicat de fier seric, sau care sufera de ciroza ar trebui sa evite luarea suplimentelor.

Alimente premiseLACTATE:lapte (de preferinta degresat), iaurt, branza de vaci, cas, telemea (desarata)CEREALE SI FAINOASE:macaroane, taitei, orez, gris -fierte binebiscuiti, cornuri, chiflepaine alba (de preferinta prajita), mamaligutaFRUCTE:mere, struguri, capsuni, pepene, lamai, portocale, grepfruitLEGUME:dovlecei, laptuci, conopida, rosii, sfecla fiarta, morcovi, cartofi (fierti sau copti)ardei gras, spanac, mazare verde sub forma de salate, supe, piureuri, soteuri (fara prajeli)CARNE SI PREPARATE DIN CARNE:carne slaba: de pasare (dupa indepartarea pielitei), de vaca - fiarta sau preparata pe gratar, fara condimentepeste alb: pastrav, calcan, mreana, salau, stiuca fiert sau fript pe gratarOUA:maxim 2 oua pe saptamana fierte Ouale sunt interzise cu desavarsire numai la bolnavii de colecistita sau litiaza biliara.GRASIMI max. 50 g/ ziunt proaspat, smantana (alegeti sortimentele cu putine grasimi)grasimi vegetale: ulei de masline, floarea-soarelui, porumb, dovleac; margarinasosuri fara grasimi, fara prajeli si fara condimente DULCIURI SI PRODUSE ZAHAROASEmiere de albine, marmelada, magiun, jeleu, bomboane, serbet, bezeleprajituri preparate din aluat uscat, cu branza de vaci, cu fructe sau marmeladatarte cu fructeBAUTURI sucuri de fructe (in special de citrice si struguri), compoturiceai de menta, tei, cozi de ciresecafea naturalaCONDIMENTE patrunjel, marar, leustean, dafin, cimbru, chimen, telinasuc de lamaie, sare de lamaie diluata, otet slab (de preferinta de fructe)

Alimente nerecomandabilealimente vechi sau conservateafumaturi si mezeluri afumateprajelibranzeturi fermentatevanatcarnea grasa (porc, rata, gasca), peste gras, icresosuri picante, alimente condimentatefructe de marecafea, cafeina

LACTATEbranzeturi fermentate sau grase

FRUCTEnuci, alune, avocado, migdale, smochine, curmale, unt de arahide

LEGUMEcastraveti, gulii, varza, vinetele, ceapa, usturoi, cartofii prajitimuraturi

CARNE SI PREPARATE DIN CARNEcarne grasa: de porc, oaie, miel, gasca, rata, cocos, vanatmezelurile, carnatii, salamurile, pastrama, conservelecarnea conservata sau afumatacarnea tocata si condimentata (ardei umpluti, sarmale)prajelile maruntaie: creier, rinichi, drobul de mielpeste gras: somn, crap, biban, scrumbie; afumat, conservat, prajit sau marinaticre

OUAouale prajite in untura sau uleiouale de rata

GRASIMI max. 50 g/ ziuntura de porc, slanina, grasimea de vaca sau de gascagrasimi prajitemaionezasosurile preparate cu ceapa prajita, sau cu condimente

DULCIURI SI PRODUSE ZAHAROASEprajiturile cu unt sau multe galbenusuri de ou: placinte, cozonac, clatite, gogosiprajiturile cu cacaco, ciocolatainghetata

BAUTURI toate tipurile de bauturi alcoolice (cel putin 1 an)bauturile prea reci

CONDIMENTE piper, ardei iute, hrean, mustarRegim hepatita acuta Bolnavii de hepatita virala acuta prezinta in general urmatoarele simptome: pierderea apetitului sau anorexie, greata, vomitaturi, durere abdominala, febra si icter. Acestea pun probleme in asigurarea unei stari bune de nutritie intr-o perioada in care pacientul are nevoie de o dieta completa, echilibrata, care sa grabeasca vindecarea ficatului.Stimularea apetitului si depasirea anorexiei este probabil cea mai grea incercare pentru pacientii cu hepatica acuta, care se simt atat de slabiti incat refuza sa se alimenteze. Pacientului i se vor oferi mancarurile sale preferate, dar fara multa grasime. De asemenea, ei pot servi mai multe gustari reduse cantitativ, pentru a nu se simti descurajati daca nu pot consuma decat foarte putin.Alimente nerecomandabile:- mai mult de 2- 3 oua pe saptamana- carne grasa sau prajita (carnea de pui va fi consumata dupa indepartarea pielitei)- carnati si alte mezeluri- peste conservat in ulei- nuci, alune, unt de arahide- produse condimentate excesiv- ciocolata- grasimea adaugata la gatit: prajitul in ulei, copturile cu unt sau margarina. Este de preferat ca alimentele sa fie fierte, preparate pe gratar, supe toate bucatile de grasime trebuie indepartate.Recomandari:- fierberea este mai indicata decat prajirea in ulei- mancarea poate fi condimentata cu plante aromatice sau suc de lamaie. Condimentele picante (piper, ardei iute, mustar, hrean) nu sunt indicate- grasimea de pe carne trebuie indepartata , la fel ca si grasimea din supe- persoanele care incearca sa reduca aportul de grasimi din alimentatie, trebuie sa consume mai multe glucide pentru a dispune de suficienta energie (de exemplu, paine cu miere)

Regim colita ulcerativa Colita ulcerativa poate duce la pierderea in greutate, ca urmare a inapetentei si la absorbtia deficitara a vitaminelor si mineralelor. De aceea, adoptarea unei diete sanatoase si mentinerea unei stari bune de nutritie sunt doua aspecte vitale in controlarea bolii.

Pentru a asigura un aport suficient de substante nutritive, in general se recomanda o dieta echilibrata care sa contina alimente din cele 4 grupe principale:- carne (sau alte surse de proteine)- lactate- cereale- fructe si legume

Dar, in cazul bolnavilor de colita ulcerativa, anumite alimente si bauturi pot agrava semnele si simptomele, in special in perioadele de acutizare a bolii. Prin urmare, ei trebuie sa evite toate alimentele care au un efect negativ asupra starii generale. In plus, acesti pacienti pot avea necesitati nutritionale mai mari pentru a compensa pierderile de calorii si nutrienti datorate bolii.

Medicul poate recomanda suplimentarea cu vitamine si minerale (calciu, fier), pentru a preveni eventualele carente nutritionale si anemia. Intrucat suplimentele nu contin calorii, ele nu ar trebui sa inlocuiasca alimentele.

Unele modificari ale dietei si stilului de viata pot controla simptomele si intarzia aparitia puseurilor bolii. Consultati medicul pentru a va crea o dieta adaptata nevoilor dvs. nutritionale.Recomandari generale- inlocuiti cele 3 mese principale ale zilei cu gustari reduse cantitativ, luate la fiecare 3 -4 ore- mancati incet, cu inghitituri mici- nu luati masa pe graba sau cand sunteti stresat- adaugati doar un singur aliment nou la masa, pentru a testa toleranta organismului- hidratati-va suficient, pentru a compensa pierderile de lichide provocata de diaree, asociata frecvent cu colita ulcerativa. Pacientii sunt sfatuiti sa consume lichide din belsug, in special apa. Alcoolul si bauturile care contin cafeina stimuleaza intestinele si pot agrava diareea, in timp ce sucurile acidulate pot provoca gaze.Multivitaminele. Intrucat colita ulcerativa poate reduce capacitatea corpului de a asimila substantele nutritive, la care se adauga faptul ca dieta este restrictiva, suplimentele de vitamine si minerale pot avea un rol important in furnizarea nutrientilor care lipsesc. Dar, acestia nu furnizeaza proteine si calorii si de aceea nu trebuie sa inlocuiasca alimentele.Controlarea stresului. Stresul nu este o cauza a colitei ulcerative, dar poate agrava semnele si simptomele si chiar declansa puseurile bolii. Desi stresul nu poate fi intotdeauna evitat, exista cateva metode de controlare a sa, iar printre acestea se numara: sportul, yoga, masajul sau oricare alte activitate care va ajuta sa va relaxati (lectura, plimbarile, muzica, etc.)Alimente nerecomandabileIn general, nu sunt recomandate alimentele la care pacientul este alergic sau pe care sistemul sau digestiv nu le tolereaza: laptele si produsele lactate pot provoca distensie abdominala, flatulenta si diaree, in special la persoanele care sufera de intoleranta la lactoza. Daca acesta este cazul, puteti incerca sa limitati consumul de lactate. alimentele bogate in grasimi unt, margarina, ulei, carne, unele lactate, produsele fast-food, prajelile pot provoca simptome abdominale. Daca in urma ingestiei de alimente grase apar simptomele diareei, atunci persoana in cauza poate suferi de malabsorbtie, o afectiune in care grasimile nu sunt absorbite in mod corespunzator. Evitarea alimentelor bogate in grasimi si alegerea grasimilor usor de asimilat poate fi o solutie buna in acest caz. alimentele bogate in fibre pot de asemenea provoca discomfort abdominal. Ele accentueaza simptomele diareei deoarece nu sunt digerate in totalitate, iar atunci cand ajung in intestin, declanseaza contractii. Limitarea aporturilor de fibre in timpul puseurilor bolii poate fi o masura buna pentru controlarea simptomelor. Totusi, nu exista dovezi concrete care sa sustina faptul ca o dieta saraca in fibre poate reduce in mod permanent simptomele colitei ulcerative. Pentru majoritatea persoanelor, alimentele bogate in fibre (din fructe, legume si cereale integrale) sunt baza unei diete sanatoase. Dar, pentru bolnavii de colita ulcerativa, fibrele pot provoca diaree, durere si gaze. Daca fructele si legumele crude dau nastere unor manifestari neplacute, ele pot fi consumate fierte sau coapte. Sau, pot fi tolerate doar anumite fructe, in timp ce altele provoaca discomfort. In general, probleme accentuate provoaca varza, brocoli, conopida, merele si morcovii. Alcoolul si cafeina - stimuleaza peristaltismul intestinal si pot agrava diareea. Incercati sa evitati aceste substante atunci cand apar simptomele. Alimentele bogate in celuloza varza, fasole, brocoli, fructe si legume crude in general, condimente popcorn, etc.

Dieta in diverticulita Dieta pentru diverticulita are drept obiectiv disparitia inflamatiei, pentru a permite pacientilor sa se bucure din nou de o alimentatie diversificata si completa.

Regimul pentru diverticulita se desfasoara in cinci etape succesive. 1. regimul strict cu lichide sau nutritia parenterala (nutritie pe cale venoasa) sunt urmate in spital2. regimul semi-lichid3. regimul sarac in fibre si reziduuri4. adoptarea unui regim bogat in fibre solubile si cu continut moderat de fibre insolubile5. adoptarea regimului pentru diverticuloza: bogat in fibre de ambele tipuri

1. Regimul strict cu lichide In faza acuta a diverticulitei, pacientul spitalizat trebuie sa urmeze un regim lichidian strict. In unele cazuri, medicul prescrie o nutritie parenterala in scopul inlaturarii presiunii crescute de la nivelul intestinului gros.

2. Regimul semi-lichidDupa ce starea pacientului se amelioreaza, se recomanda un regim semi-lichid pe termen scurt.

3. Regimul sarac in fibre si reziduuriDupa disparitia simptomelor acute, se recomanda introducerea progresiva a fibrelor in alimentatie. Dieta prescrisa in aceasta etapa este saraca in fibre si reziduuri (intre 10 g si 20 g fibre pe zi) si trebuie urmata timp de 2-3 saptamani.Grupe de alimenteAlimente recomandateAlimente ce trebuie evitate

Fructe maxim 2 portii de 125 ml ( cana)Conservate: pere, piersici, mandarine, ananasProaspete: banane, caise, avocado, mere, mango, grapefruit, mandarine, portocale, cirese Atentie: se indeparteaza coaja si samburii. Toate fructele uscate sau confiate.Fructele bace: zmeura, capsune, mure, fragi, etc.Merele si perele cu coaja, prunele, nectarinele, kiwi, struguri.

Legume maxim 3 portii de 125 ml ( cana pe zi)Legume fierte: sparanghel, fasole verde, ciuperci, cartofi, rosii fara seminte sau coajaLegume crude: andive, rosii.Suc de legumeAtentie: se indeparteaza coaja si samburii.Brocoli, varza, varza de Bruxelles, nap, porumb, telina, castraveti, laptuci, cartofi,, ridichi, spanac.Leguminoase: mazare, linte.

Paine maxim 6 portii pe ziProduse pe baza de faina alba, fara seminte.Paine alba, biscuiti, orez alb, paste, cuscus, crutoane, etc.Cereale rafinateProduse pe baza de faina integrala, sau care contin nuci, seminte sau fructe uscate.Paine integrala sau multicereale, orez brun, ovaz, tarate, etc.

LactateIn functie de toleranta la lactoza: lapte, iaurt, smantana, branzaIaurt cu fructe sau cereale

4. Regimul bogat in fibre solubile si cu continut moderat de fibre insolubilePentru prevenirea unui nou episod de diverticulita, este esentiala reintroducerea unei cantitati insemnate de fibre in alimentatie. Reintroducerea fibrelor in alimentatie trebuie sa aiba loc treptat, pe o perioada de aproximativ o luna. Dupa un episod de diverticulita, un exces de fibre insolubile este in general slab tolerat. Deci, intr-o prima etapa trebuie favorizate alimentele bogate in fibre solubile (6- 8 g pe zi).Fibrele solubile formeaza o substanta gelatinoasa in intestin si mentin echilibrul florei intestinale. Conform unor autori, ele pot preveni recidivele de diverticulita. Psyllium este una dintre putinele plante constituita in principal din fibre solubile. Ovazul si secara contin de asemenea fibre solubile. Fibrele solubile contribuie la prevenirea constipatiei absorbind apa si creand o substanta gelatinoasa in intestine; contribuie la controlarea glicemiei si la scaderea nivelului de colesterol.Pe durata acestei etape, se adauga in fiecare zi la regim un nou aliment din fiecare grupa, pentru a ajunge la un aport de 6 8 g de fibre solubile.

Surse alimentare de fibre solubilePortii

Paine si alte produse din cereale

Cereale ce contin ovaz300 ml

Paine de tarate de ovaz (fara grau integral)1 felie

Paine de secara alba1 felie

Legume (1 la alegere)

Nap fiert cana

Sparanghel fiert cana

brocoli fiert cana

varza de Bruxelles fiarta cana

fasole verde fiarta cana

Anghinare fiarta cana

Fructe (1 la alegere)

Caise4 proaspete cu coaja

Mango mango

Portocale1

Grapefruit grapefruit

Piersica1 cu coaja

para 1 cu coaja

Mar1

Supliment de fibre solubile o data pe zi

Psyllium (Metamucil)1 lingura la o cana de apa

Reintroducerea limitata a fibrelor insolubileIn aceasta etapa, este preferabila moderarea consumului urmatoarelor alimente, care contin o mare cantitate de fibre insolubile: grau integral, tarate de grau, paine de grau integral, paine multicereale, paine cu seminte, paste din grau integral, bulgur, orez brun; laptuca, spanac, vanata, ardei gras, telina, ceapa, castraveti, varza, struguri, cirese, ananas proaspat, curmale, prune, zmeura, mure, nuci.

5. Dieta pentru diverticuloza (bogata in ambele tipuri de fibre)Ultima etapa a regimului, dupa un episod de diverticulita consta in urmarea permanenta a unui regim bogat in fibre (atat solubile, cat si insolubile) pentru a preveni o noua criza inflamatorie. Acest regim este cel indicat pentru diverticuloza.

Regim colon iritabil Recomandari generale Alimente recomandate Alimente nerecomandate Recomandari generaleSindromul colonului iritabil este responsabil pentru o degradare mai mult sau mai putin importanta a calitatii vietii. Totusi, majoritatea bolnavilor pot reduce simptomele prin masuri relativ simple. Introducerea fibrelor alimentare in dieta, in functie de toleranta fiecaruia, si unele tehnici de relaxare pot ajuta persoanele afectate de acest sindrom.

Alaturi de modificarea regimului alimentar, bolnavii sunt sfatuiti sa manance incet (sa acorde cel putin 20 minute pentru luarea mesei), mestecand bine alimentele. De asemenea, trebuie evitate alimentele prea calde sau prea reci. Se pare ca fragmentarea pranzului in gustari reduse cantitativ are rezultate bune la unele persoane. Dupa masa de seara, pacientii trebuie sa astepte cel putin doua ore inainte de culcare. In sfarsit, ei trebuie sa gaseasca timp pentru a face sport (cel putin de 3 ori pe saptamana) si pentru a se consacra unor activitati relaxante pentru a reduce stresul.

Lactoza (din laptele de vaca), sorbitolul un inlocuitor de zahar utilizat in alimentele dietetice si glutenul sunt uneori responsabile pentru intolerante alimentare, ale caror simptome pot fi confundate cu cele ale sindromului de colon iritabil. Aceste probleme sunt diferite si trebuie tratate in mod diferit.

Alimente recomandateSimptomele sindromului de colon iritabil fiind variate, fiecare persoana reactioneaza in mod diferit la ingerarea anumitor alimente. Introducerea de fibre alimentare in dieta, de exemplu, este in general recomandata pentru reglarea tranzitului intestinal. Taratele de grau sunt totusi slab tolerate si pot amplifica simptomele la unele persoane, in loc sa le reduca. Atunci cand introducem fibre in alimentatie, este preferabil ca acest lucru sa se realizeze treptat, in functie de toleranta organismului.Cerealele, painea si pastele facute din faina integrala pot fi consumate fara a avea efecte neplacute. Zaharul rafinat poate fi inlocuit prin consumul de fructe, iar lactatele trebuie alese fara grasimi. Fructele bogate in fibre (mere si pere cu coaja, capsune, zmeura si fructe uscate) precum si unele legume (sfecla, morcov, spanac, cartofi) sunt consumate in functie de toleranta.

Consumul de apa (1-2 litri pe zi) este o conditie esentiala pentru a asigura hidratarea zilnica de care are nevoie organismul, in special in conditiile unei cresteri a aportului de fibre.

Consumul de seminte de psyllium este in mod special indicat pentru reducerea simptomelor colonului iritabil. Acestea provin de la o planta (din genul plantago) si intra in compozitia mai multor produse. Semintele de psyllium sunt bogate in fibre solubile si contribuie la absorbtia excesului de lichide din fecale. De aceea, ele sunt eficiente atat in cazurile de diaree cat si de constipatie. Semintele trebuie adaugate treptat in alimentatie, desi provoaca rareori reactii alergice. Chiar daca sunt eliberate fara prescriptie medicala, produsele pe baza de psyllium nu sunt recomandate copiilor sub 2 ani si femeilor insarcinate. Bolnavii de ulcer sau de colita ulceroasa trebuie sa consulte medicul inainte de lua aceste suplimente de fibre.

Alimente nerecomandateReactia la anumite alimente variaza foarte mult de la o persoana la alta, in special la persoanele care sufera de sindromul colonului iritabil. Daca observati o sensibilitate crescuta la un aliment, este preferabil ca acesta sa fie inlocuit cu un altul, care sa aiba aceeasi valoare nutritiva. Totusi unele alimente contribuie mai mult decat celelalte la intensificarea tulburarilor intestinale.

bauturi cafea, ceai, cola, bauturile carbogazoase in general, alcoolul, sucul de fructe acide (lamaie, struguri, mere, ananas) sau de rosii mezelurile, carnea afumata, prajelile mancarea foarte condimentata leguminoasele fasole uscata, linte, mazare verde legume varza, conopida, brocoli, varza de Bruxelles boabele de porumb grasimile si zaharurile rafinate - stimuleaza contractiile colonului si trebuie sa fie consumate cu moderatie. Zaharurile rafinate, care au efectul de a creste activitatea bacteriana din intestin, pot de asemenea sa intensifice simptomele colonului iritabil.Regim diaree Diareea poate avea numeroase cauze, printre care alimentatia, medicamentele sau unele afectiuni precum boala inflamatorie intestinala sau sindromul colonului iritabil. Regimul alimentar este foarte important in cazurile de diaree, deoarece aceasta poate duce la deshidratare, in special la copii, varstnici sau persoanele care sufera de alte afectiuni. Tratamentul diareei este diferit pentru fiecare persoana. Nu incercati toate aceste sfaturi in acelasi timp. In schimb, puteti incerca o parte din ele, in functie de starea individuala, pentru a afla care dintre acestea au rezultate pozitive. Astfel veti putea preveni evitarea inutila a unor alimente. 1.Beti cel putin 8 pahare de apa, ceai sau suc pe zi pentru a inlocui lichidele pierdute. Evitati sucul de prune si bauturile care contin cafeina. Laptele poate prelungi prezenta simptomelor de diaree, dar contine nutrientii necesari organismului si contribuie si la hidratare. Consumul de lapte poate fi indicat in cazurile de diaree usoara. 2.Evitati bauturile care contin cafeina cafea, ceai negru, bauturile tip coca cola.3.In unele cazuri, laptele sau produsele care contin lapte (branza, inghetata, budinca) pot complica diareea. Reducerea consumului acestor alimente sau inlocuirea lor cu lapte din soia fara lactoza sau cu bauturi din soia, care sunt tolerate mai usor, poate avea rezultate favorabile. Consultati medicul pentru a inlatura suspiciunea de intoleranta la lactoza.4.Culturile active de bacterii benefice (probiotice) reduc severitatea diareei si ii scurteaza durata de manifestare. Probioticele se gasesc in iaurtul cu culturi active sau in suplimentele alimentare. 5.Orezul, painea prajita si bananele sunt indicate in cazurile de diaree.6.Limitati consumul de alimente bogate in grasimi -prajeli, carne grasa, deserturi cu continut mare de grasimi, unt sau margarina in exces, smantana grasa sau unele produse din comert (snacks-uri).7.Reduceti cantitatea de fibre din alimentatie. Fibrele se gasesc in fructe, legume, cereale integrale, nuci si seminte. 8.Pentru unele persoane, indepartarea cojii de la fructe si legume le face mai usor de digerat. Fructele si legumele conservate sau fierte foarte bine pot fi de asemenea mai bine tolerate de organism.9.Luati mai multe mese reduse cantitativ pe parcursul zilei.10.Reduceti consumul de fructe uscate, fructe de padure, leguminoase (linte, fasole boabe, mazare), porumb, broccoli, spanac si nuci. Aceste pot complica diareea la unele persoane.11.Daca diareea este insotita de crampe abdominale sau meteorism, se recomanda evitarea alimentelor care accentueaza aceste simptome. Acestea sunt: mazare sau fasole, varza, conopida, ceapa, varza de Bruxelles, bauturi carbogazoase, bere sau chiar guma de mestecat.12.Evitati luarea de antidiareice fara aprobarea medicului. Unele infectii pot fi agravate de aceste medicamente. Organismul incearca sa elimine virusul, parazitul sau bacteriile responsabile de declansarea bolii, iar luarea acestor medicamente poate impiedica acestor proces.13.Dieta obisnuita trebuie reluata treptat, in urma vindecarii diareei.14.Daca diareea dureaza mai mult de 2 zile, consultati medicul.

Regim diaree la copil Diareea la copil poate fi pusa pe seama unor boli, infectii, alergii alimentare, antibiotice sau a consumului de fructe in exces. Diareea poate fi agravata de alimentatie, iar unele tipuri pot fi tratate cu ajutorul unui regim alimentar.

In majoritatea cazurilor, copilul trebuie hranit ca de obicei. Pierderile de nutrienti provocate de diaree pot fi compensate prin cresterea aporturilor alimentare. La sugari, alaptarea la san sau alimentatia artificiala trebuie continuate.La numerosi copii apare o intoleranta usoara sau temporara la lactoza.

Continuarea alimentatiei bazate pe lapte are drept consecinta cresterea duratei diareei, dar permite si o intoarcere mai rapida la o dieta normala. Redobandirea apetitului normal este ultimului semn al recuperarii dupa o boala, iar copiilor ar trebui sa li se permita intoarcerea la vechile obiceiuri alimentare.

Aportul suficient de lichide este foarte important deoarece este foarte usor ca un copil bolnav de diaree sa devina deshidratat. Deshidratarea este foarte grava la copii si sugari. Rehidratarea, sau inlocuirea lichidelor pierdute este obligatorie la toti copiii.Solutiile orale de rehidratare se pot gasi in farmacii si nu necesita reteta, desi trebuie consultat medicul in privinta utilizarii lor pentru copii. Ocazional, administrarea lichidelor se face pe cale intravenoasa.

La unii copii, reintoarcerea la dieta normala poate provoca o reaparitie a diareei. Acest lucru se datoreaza dificultatii intestinului de a absorbi alimentele obisnuite. Acest tip de diaree nu necesita un tratament specific, atat timp cat nu prezinta si alte simptome.Simptomele diareei cauzate de administrarea antibioticelor pot fi reduse cu ajutorul iaurtului cu culturi active. Daca diareea persista, consultati medicul pentru a schimba sau intrerupe tratamentul. Nu intrerupeti tratamentul copilului fara a consulta in prealabil mediculRegim pentru constipatie Regimul alimentar pentru prevenirea si tratarea constipatieiAproape toti adultii s-au confruntat la un moment dat cu problema constipatiei.Factorii care contribuie la aparitia constipatiei sunt repausul la pat sau lipsa activitatii fizice, aportul insuficient de fibre si de lichide, alimentatia neregulata si stresul. Alti factori se refera la luarea unor medicamente (antacidele pe baza de hidroxid de aluminiu, medicamentele antihipertensive, etc.), narcoticele (codeina si morfina) si suplimentele de fier. In plus, unele boli (cancerul de colon, diabetul, hipotiroidismul, hemoiroizii si fisurile anale) prezinta printre simptome constipatia.Iata cateva sfaturi care va vor ajuta sa preveniti sau sa tratati constipatia:Consuma lichide din belsug intre 8 si 10 pahare pentru adulti. Aportul insuficient de lichide poate fi o cauza a constipatiei.

Nota: Desi cafeaua si ceaiul pot actiona ca niste laxative, la unele persoane cafeina contribuie la aparitia constipatiei.Consuma alimente bogate in fibre: peste, fructe (prune) si legume, cereale integrale.

Atat pentru copii cat si pentru adulti, primul pas al regimului pentru prevenirea si tratarea constipatiei consta in cresterea aportului alimentar de fibre si de lichide. Adultii trebuie sa consume in medie 35- 40 grame de fibre zilnic si sa bea 8 -10 pahare de apa. Aportul alimentar de fibre si de apa in cazul copiiilor trebuie indicat de un medic pediatru.

Se recomanda alimentele bogate in fibre solubile si insolubile. Fibrele solubile, care contribuie la scaderea colesterolului din sange si la controlarea glicemiei se gasesc in mere, orz, fasole uscata, morcovi, portocale si secara. Fibrele insolubile se gasesc in: cereale integrale, fasole uscata, fructe si legume cu coaja, paste fainoase, seminte si tarate. Intrucat fiecare din aceste tipuri de fibre are efecte benefice asupra sanatatii tale, consuma alimente cat mai variate, bogate in fibre, chiar daca nu incerci sa previi sau sa combati constipatia.

Nota: Cand consumi fibre provenind din cereale, ai grija sa cresti si consumul de apa, la cel putin 8 pahare pe zi. Fibrele din cerealele integrale au proprietatea de a absorbi apa din stomac si intestin.Fa zilnic sport. Lipsa indelungata a activitatii fizice sau repausul prelungit la pat pot duce la aparitia constipatiei. Mergi pe jos jumatate de ora dupa masa. Daca suferi de constipatie cronica, medicamentele prescrise de medic sunt cea mai buna solutie.Incearca sa mananci la ore fixe. Alimentatia neregulata poate contribui la aparitia constipatiei.

Dimineata, bea cateva pahare de apa calda sau fierbinte - stomacul se va dilata, iar intestinul va fi stimulat.Redu aportul alimentar de zaharuri rafinate -acestea se gasesc in produsele de cofetarie si pateserie si in sucuri. O dieta bogata in zaharuri rafinate, dar saraca in vitamine, minerale, fibre si alti nutrienti, este o cauza a constipatiei. Inlocuieste alimentele bogate in zaharuri rafinate cu cerealele integrale.Limiteaza consumul de lapte sau de alte produse bogate in calciu -acestea pot contribui la aparitia constipatiei.Redu aportul de fier fie prin modificarea dietei, fie renuntand la suplimentele de fier. Fierul este o cauza frecventa a constipatiei.Adauga usturoi in dieta ta -usturoiul distruge bacteriile daunatoare din intestinul gros.

Constipatia in timpul sarciniiConstipatia este o problema frecventa in timpul sarcinii. Printre cauze se numara: relaxarea muschilor intestinali, presiunea exercitata de copil asupra intestinului gros si unele medicamente (suplimentele de fier si calciu).Regim in balonareNumeroase persoane sufera de balonare dupa mese. Acest discomfort poate avea urmatoarele cauze: mancarea in exces, consumul alimentelor care produc gaze intestinale, consumul excesiv de alcool, fumatul si stresul. Daca suferi de balonare, iar simptomele sunt severe sau persista pe o perioada lunga de timp, trebuie sa consulti medicul. Dar, daca simptomele sunt usoare, unele modificari ale stilului de viata si ale comportamentului alimentar sunt suficiente pentru reducerea discomfortului. - inlocuieste cele 3 mese principale ale zilei cu mese reduse cantitativ, dar mai frecvente (una la fiecare 2, 3 ore)- mananca incet, mestecand bine. Lasa furculita jos dupa fiecare inghititura si mesteca de cel putin 10 ori. De asemenea, nu folosi paiul in timp ce bei. Aceste obiceiuri vor reduce cantitatea de aer ingerata in timpul mesei.- nu fuma imediat dupa masa. Aerul pe care il inghiti in timp ce fumezi contribuie la balonare si la acumularea de gaze intestinale.- alege alimentele usor de digerat (budinca, iaurt) si evita-le pe cele care pot produce gaze intestinale: sparanghel, fasole boabe, broccoli, varza, conopida, porumb, ceapa si ardei gras. De asemenea, evita laptele si toate bauturile carbogazoase.- daca suferi de constipatie (o posibila cauza a acumularii de gaze intestinale), incearca sa cresti aportul alimentar de fibre, care se gasesc in cerealele integrale si in fructele proaspete. Ai grija de cresti si consumul de apa in acelasi timp -la cel putin 8 pahare pe zi.

Nota: Desi fasolea si unele legume (sparanghel, broccoli, varza si ceapa) sunt si surse de fibre, ele produc si gaze intestinale. Deci, utilizeaza fructele si cerealele drept surse de fibre alimentare.- bea apa la o ora dupa masa si nu in timpul meselor- nu purta imbracaminte stramta in jurul taliei

Regimul pentru intoleranta la lactozaRegimul pentru intoleranta la lactoza este compus doar din alimente care contin o cantitate minima de lactoza. Acest regim previne aparitia efectelor adverse ale consumului de lapte sau de produse lactate: balonare, crampe intestinale, diaree. Severitatea simptomelor depinde de cantitatea de lactoza ingerata si de nivelul deficitului de lactaza.Regimul este creat pentru persoanele care nu pot digera zaharul din lapte (lactoza), datorita deficitului de lactaza. Se recomanda in cazurile de: intoleranta la lactoza datorate unui deficit de lactaza, lipsa de lactaza din cadrul bolii inflamatorii intestinale si altor sindroame de malabsorbtie.Efectele adverse se opresc in general dupa 3- 5 zile de la inceperea dietei. Exista mai multe niveluri ale intolerantei la lactoza, iar fiecare persoana trebuie sa afle care este gradul individual de toleranta la un anumit aliment. Dieta de mai jos este destinata pacientilor foarte sensibili, care nu pot tolera lactoza nici in cantitati reduse.Dieta se bazeaza pe eliminarea laptelui si a produselor lactate.

Cititi cu atentie informatiile nutritive de pe produse.

Evitati produsele care contin LACTOZA, LAPTE sau SUBSTANTA USCATA DIN LAPTE.

Lactalbumina si compusii calciului sunt saruri ale acidului lactic si nu contin lactoza.

Alimente permise:Atentie, alimentele scrise cu italice trebuie evitate de persoanele foarte sensibile, care urmeaza o dieta stricta!

Paine si cereale -6, 11 portii pe zi- paine integrala, cereale, orez, orz sau paste (care nu contin lapte)- macaroane, taitei, spaghetti- biscuiti

Legume -3, 4 portii pe zi- toate legumele si sucurile de legume

Fructe -2, 4 portii pe zi- toate fructele si sucurile de fructe

Lapte si produse lactate -2, 3 portii pe zi- lapte de soia, lapte fara lactoza, suplimente fara lactoza- branza maturata, procesata- iaurt- unt si margarina

Carnea si inlocuitorii de carne- toate tipurile de carne (vita, pui, porc, peste) fiarta, prajita sau facuta la cuptor- oua (preparate fara lapte)- fasole uscata, mazare, linte- nuci si unt de arahide

Alimente interzise:Paine si cereale- toate produsele de brutarie sau patiserie (biscuiti, briose, clatite, etc.) preparate cu lapte sau derivate din lapte- painea de casa cu lapte- cerealele uscate care contin lactoza sau lapte

Legume- legumele preparate cu branza, lapte sau produse lactate

Fructe- sucurile de fructe care contin lactoza

Lapte si produse lactate- lapte, produse lactate, lapte de capra, lapte acidofil- lapte praf- toate branzeturile

Altele - supa crema- ciocolata calda- frisca- sosuri cu lapte sau smantana

Regim in boala celiaca Aceasta dieta are drept scop asigurarea unei alimentatii complete, in conditiile eliminarii alimentelor care contin gliadina -un compus solubil in alcool al glutenului, proteina care se gaseste in grau, orz, ovaz, secara si derivatele din grau.

Dieta fara gluten este indicata persoanelor care sufera de boala celiaca (numita si celiachie, sindrom celiac, enteropatie glutenica, sprue nontropical sau sprue celiac), si/sau de dermatita herpetiforma Duhring. Urmand aceasta dieta toata viata, pacientii vor preveni aparitia complicatiilor specifice: crampe abdominale, balonare, diaree, obosala, gaze intestinale si pierderea in greutate.

Dieta fara gluten presupune o alegere atenta a alimentelor, atat preparate acasa cat si cumparate din comert. Produsele fara gluten nu contin conservanti si trebuie tinute in frigider sau congelator.

Informatiile nutritive ale produselor:Chiar daca trebuie sa eviti glutenul, poti consuma o varietate de alimente, furnizand organismului toti nutrientii de care are nevoie. Dar, pentru aceasta, trebuie sa citesti cu atentie informatiile nutritionale afisate pe produsele alimentare:

Evita produsele care contin grau, orz, ovaz, secara si derivate din grau; dar si stabilizatori de gluten, proteine vegetale hidrolizate (HVP) si proteine vegetale texturizate (TVP).

Ingredientii marcati drept aditivi, cereale si boabe de cereale, coloranti, emulsificatori, excipienti, aromatizanti, proteine hidrolizate din plante (HPP), malt, conservanti, amidon (inclusiv amidon modificat) pot fi derivati din cereale ce contin gluten.

Daca pe ambalajul produsului nu este afisata lista ingredientilor, contacteaza producatorul pentru informatii detaliate (numele si adresa producatorului trebuie sa apara pe ambalaj). Daca nu esti sigur(a) in provinta continutului unui produs din comert, este mai bine sa nu-l cumperi, pana cand obtii lista ingredientelor de la producator.

Alimentele permise: Paine si cereale 6-11 portii zilnic- Paine preparata cu faina de: amarant, fasole, hrisca, roscov, naut, porumb, in, mei, mazare, cartofi, quinoa, orez, sorg, soia, castana, ignam, teff. Nota: Painea care nu contine gluten este mai gustoasa incalzita putin sau prajita.- Paste preparate din faina de: porumb, cartofi, orez, soia- Chipsuri din gris de porumb si tortilla- Mamaliga- Popcorn- Biscuiti din soia

Fructe 2- 4 portii zilnic- toate fructele (proaspete, uscate)

Legume 3 -5 portii zilnic- legume proaspete (inclusiv muraturi)- legumele la conserva fara ingrediente cu gluten (majoritatea legumelor preparate din comert contin gluten)

Lapte si produse lactate 2-3 portii zilnic

Alimente nepermise - contin glutenAlimente ce trebuiesc excluse din dieta celor cu intoleranta la gluten

Alimentele permiseAlimente cu un continut scazut sau fara gluten.Regim ulcer gastro-duodenal Reguli generale Alimente recomandate Alimente nerecomandate Reguli generaleSfaturile de mai jos au drept scop reducerea hipersecretiei acide si vindecarea leziunilor gastrice: alcoolul si tutunul sunt interzise evitati mesele abundente (unii medici recomanda fragmentarea ratiei alimentare in trei mese reduse cantitativ si trei gustari pe zi) luati masa pe cat posibil la ore fixe mancati incet, avand grija sa mestecati bine retineti alimentele care v-au provocat neplaceri in trecut si evitati-le stati jos in timp ce mancati si odihniti-va o ora dupa masa de pranz nu mancati cu mai putin de 3 ore inainte de culcare. Gustarile luate prea tarziu pot determina secretii gastrice in timpul noptii evitati alimentele si bauturile care contin cafeina (cafea, ceai, cola) acestea pot creste secretia gastrica evitati citricele, rosiile si ciocolata daca aceste alimente va provoaca discomfort includeti o sursa de proteine (lapte, carne, oua, branza) la fiecare masa sau gustare

Mult timp, regimul bazat pe consumul de lapte a fost recomandat bolnavilor de ulcer. Studiile recente arata insa ca laptele nu are drept efect neutralizarea aciditatii ci, din contra, are tendinta de a mari producerea de sucuri gastrice. Totusi, la unele persoane laptele pare sa aiba un efect calmant. Daca acesta este si cazul dvs., nu este nevoie sa renuntati la consumul de lapte, atat timp cat acesta face parte dintr-un regim echilibrat, care include toate grupele de alimente.

S-a considerat ca fragmentarea alimentatiei in 5 -6 mese zilnice este benefica pentru bolnavii de ulcer. In prezent, se crede ca acest comportament ar avea drept efect stimularea producerii de acizi gastrici. Prin urmare, se recomanda trei mese echilibrate pe zi si adaugarea a 2 gustari, daca acest lucru are drept efect reducerea durerii.

De asemenea, condimentele, care sunt de obicei interzise bolnavilor de ulcer, nu ar trebui excluse decat daca nu sunt tolerate. In plus, se pare ca ulcerul este mai frecvent la persoanele al caror regim este sarac in fibre alimentare. Nu se cunoaste inca efectul curativ al fibrelor asupra ulcerelor deja instalate, dar se pare ca persoanele care consuma multe fibre au mai putine riscuri de aparitie a bolii. Atunci cand simptomele ulcerului gastro-duodenal se fac simtite, este totusi de preferat sa se evite anumite alimente care pot accentua durerea.

Alimente recomandateIntr-o prima perioada, este de preferat sa se consuma paine din faina alba si cereale rafinate. Toate produsele lactate pot fi consumate, cu exceptia branzeturilor fermentate sau sarate.

Carnea, de preferinta de pasare, fara grasime, poate fi fiarta, fripta sau facuta pe gratar. Toate speciile de peste pot fi consumate, fie in stare proaspata, fie conservate in apa.

Se recomanda consumarea de fructe coapte sau fierte. Bananele au un rol benefic deosebit, deoarece contin fosfolipide si contribuie la protejarea mucoasei gastrice. Sucurile trebuie diluate sau consumate dupa masa, iar legumele trebuie sa fie fierte foarte bine.

Atunci cand simptomele dispar, iar bolnavii vor sa introduca mai multe fibre in alimentatia lor, acesta lucru trebuie sa se realizeze treptat, pentru a lasa timp organismului sa se adapteze. Inafara perioadelor in care ulcerul isi manifesta prezenta, un regim echilibrat, care sa contina toate grupele alimentare este in prezent recomandat pentru bolnavii de ulcer. Singurele alimentele nerecomandate sunt cele care nu sunt tolerate si provoaca o senzatie de discomfort.

Alimente nerecomandateUrmatoarele bauturi trebuie sa fie evitate: cafea (inclusiv cea decofeinizata), ceai, alcool, ciocolata si cola. Laptele trebuie consumat in mod normal si nu in exces, decat in cazul in care reduce durerea. Toate alimentele care stagneaza in stomac si care cresc producerea de sucuri gastrice trebuie de asemenea evitate pana la disparitia simptomelor.

Alimentele bogate in grasimi: prajelile, carnea rumenita in unt sau margarina, sosurile grase si ouale prajite trebuie excluse din regimul alimentar. La fel si pestele marinat sau afumat, mezelurile si condimentele mustar, maioneza, ketchup, otet, piper, hrean, ardei iute.

Consumul de fructe proaspete, cu coaja, de nuci si de fructe uscate (stafide, curmale, smochine, caise) trebuie sa fie moderat. Se recomanda evitarea legumelor care provoaca in general discomfort abdominal brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap, ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii.Dieta in gastrita Reguli generale Alimente permise Alimente interzise Reguli generaleGastrita acuta se manifesta prin usturimi la nivelul stomacului si prin dureri in abdomenul superior. In schimb, gastrita cronica este insotita uneori de arsuri sau dureri de stomac, dar poate evolua mult timp fara a prezenta alt semn decat pierderea apetitului. Hemoragia digestiva, cauzata de gastrita cronica poate antrena o anemie prin lipsa de fier. In acest caz, persoana este slabita, are tenul palid si poate avea dificultati de respiratie. In rest, simptomele sunt deseori aceleasi ca si in cazul gastritei acute.

Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele se manifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese echilibrate pe zi. Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmata mult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitia simptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, excluzand toate alimentele ce pot provoca arsuri la stomac. Unele medicamente antiacide sunt uneori esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor. Alcoolul si tutunul sunt interzise, iar aspirina si medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. In general, gastrita acuta se vindeca cu un tratament adecvat.

In schimb, gastrita cronica se trateaza cu medicamente care vizeaza diminuarea sau neutralizarea secretiei acide sau cu antibiotice, atunci cand este diagnosticata o infectie cu Helicobacter pylori. La fel ca si in cazul gastritei acute, fumatul si consumul de alcool sunt interzise si trebuie evitate medicamentele care cauzeaza arsuri de stomac.

In general pentru gastrita cronica se recomanda un regim usor, excluzand alimentele iritante. In plus, bolnavii de gastrita sunt sfatuiti sa evite pranzurile abundente, prin fragmentarea alimentatiei.

Alimente premiseCarne sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata pe gratar: carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat sau la conservaOua cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in uleiProduse lactate lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vaca sau de oaie)Paine alba de grau sau de secara, eventual veche de o ziCereale gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuitiLegume de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci, spanac, fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!)Fructe fierte sau conservate si banane coapteGrasimi unt proaspat, ulei (50 60 grame/zi) Alimente interziseMajoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza in stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta persoanei:

supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata pestele gras, afumat sau marinat mezelurile ouale prajite branzeturile fermentate, sarate, afumate alimentele bogate in fibre: painea multicereale, produsele care contin tarateleguminoasele si legumele crude: brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap, ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii fructele cu coaja si cele care contin seminte in special strugurii fructele uscate: smochine, stafide, curmale, condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi grasimi: untura, slanina, maionezaRegim ciroza hepatica Dieta in ciroza - reguli generale Alimente recomandate Alimente nerecomandate Dieta in ciroza - reguli generaleDesi ciroza este ireversibila, cu ajutorul unui tratament adecvat, simptomele pot fi controlate.

O parte importanta a tratamentului consta in renuntarea completa la alcool. Pacientii sunt sfatuiti de asemenea sa se vaccineze impotriva hepatitei A si B, sa evite analgezicele si alte medicamente care pot afecta ficatul.

Regimul alimentar este la fel de important in controlarea cirozei. De obicei, pacientii sunt avertizati in legatura cu infectiile grave ce pot aparea ca urmare a consumului de moluste si crustacee crude, ce pot transmite bacteria Vibrio vulnificus. De asemenea, ei trebuie sa limiteze cantitatea de sare ingerata, pentru a evita retentia de lichid.

O dieta saraca in grasimi si bogata in fructe si legume proaspete este de obicei recomandata pentru pacientii cu ciroza. Acizii grasi Omega-3, care se gasesc in pestele gras (somon) si in unele uleiuri vegetale sunt recomandati datorita proprietatilor benefice pentru ficat.

Alimentatia bolnavilor de ciroza trebuie sa fie bogata in carbohidrati (paine, cereale, leguminoase uscate, paste fainoase, orez), care furnizeaza energia necesara organismului.

Aportul de proteine trebuie sa fie normal sau crescut (cu exceptia unei come hepatice), pentru a repara si mentine tesuturile corpului, inclusiv tesutul hepatic. Bolnavii de ciroza au uneori tendinta de a tolera mai bine proteinele din lactate si plante decat cele din carne.

Carentele de vitamine si minerale (zinc, calciu, magneziu) se pot manifesta la pacientii cu ciroza, necesitand administrarea de suplimente. Este important ca suplimentele de vitamine si minerale sa nu fie luate decat la indicatia medicului, deoarece supradozele sunt toxice.

Bolnavii de ciroza au uneori dificultati in digerarea si absorbtia grasimilor din alimentatie. Rezultatul este steatoreea (prezenta grasimilor nedigerate in scaun), care necesita modificarea dietei. In acest caz, se recomanda reducerea grasimilor la 25% din totalul caloriilor (cca 40 70 grame zilnic).

In mod normal, cantitatea de sare ingerata trebuie limitata la bolnavii de ciroza. Sarea determina retentia de lichide in organism, ducand la ascita, des intalnita in cazurile de ciroza. Numeroase alimente contin mult sodiu, adaugat in timpul procesului de fabricare. Carnea, branza si alimentele gata preparate din comert, supele si legumele conservate, snacks-urile si biscuitii contin mai mult de 1000 miligrame intr-o singura portie. Tinand cont ca un bolnav de ciroza trebuie sa limiteze sarea la 2500 miligrame pe zi, aceste produse lasa putin loc pentru alte alimente mai nutritive.

Reguli generale

evitarea alcoolului limitarea cantitatii de sare ingerata evitarea meselor abundente preferintele alimentare ale pacientului trebuie sa fie luate in considerare alimente permise: zahar, miere, cereale, leguminoase, lapte si produse lactate, oua, fructe si legume alimente interzise: alimente grase sau prajite, grasimi, uleiuri, nuci si seminte

Obiectivele dietei: corectarea echilibrului de lichide si electroliti promovarea regenerarii celulelor hepatice corectarea deficientelor nutritionale Alimente recomandatePROTEINE carne de vita sau pasare (fiarta sau gratar) peste alb lactate lapte dulce, iaurt, branza de vaci oua (fierte, eventual fara galbenus)

GLUCIDE paine alba (prajita sau veche de o zi) fainoase: orez, gris, macaroane, fidea (fierte bine) zarzavaturi si legume proaspete: morcovi, dovlecei, fasole verde (sub forma de pireuri) budinci dulciuri concentrate: miere, zahar, gem, dulceata prajituri de casa fructe (fierte sau coapte, fara coji sau samburi)

LIPIDE unt, uleiuri vegetale, margarina Alimente nerecomandateBAUTURI toate tipurile de bauturi alcoolice bauturile carbogazoase sau prea reci

PROTEINE carne grasa (porc, oaie, rata, gasca) carne afumata, sarata sau conservata mezeluri peste sarat, afumat, conservat sau prajit oua prajite, maioneza, galbenus de ou in exces (mai mult de 2 pe saptamana) branzeturi grase, sarate sau fermentate prajeli, tocaturi

GLUCIDE cartofi prajiti paste fierte insuficient leguminoase boabe (fasole, mazare, linte, bob) legume tari: ridichi, varza, gulii, castraveti, conopida (in special nefierte) prajiturile cu unt sau nuci, placinte cu grasime, gogosile

LIPIDE untura, slanina, grasime prajita sosuri grase oleaginoase (nuci, alune, arahide, migdale)

DIVERSE sare (peste 5 g pe zi) condimente: piper, boia, hrean, ardei iute, mustar, otet, ceapa cruda sau prajita, usturoiRegim reflux gastro-esofagian Principii dietetice Alimente recomandate Alimente nerecomandate Principii dieteticeBoala de reflux gastro-esofagian nu se vindeca, dar simptomele sale pot fi atenuate prin diferite metode. Adoptarea unui regim si modificarea comportamentului alimentar dau in general rezultate bune. Medicamentele eliberate fara prescriptie medicala sunt de asemenea eficiente. Antiacidele, de exemplu, au rolul de a reduce arsurile de stomac ocazionale. Totusi, utilizarea frecventa si pe termen lung de antiacide poate provoca efecte secundare, precum diareea si dereglarea absorbtiei de calciu si magneziu. De aceea, se recomanda consultarea medicului, care va prescrie un tratament adecvat. Medicamentele prescrise actioneaza fie asupra nivelului aciditatii gastrice, fie a presiunii sfincterului esofagian inferior. Luate in mod regulat, aceste medicamente contribuie la reducerea simptomelor in majoritatea cazurilor.

Alaturi de tratamentul medicamentos, persoanele care sufera de pirozis (arsuri de la stomac) sau de boala de reflux gastro-esofagian trebuie sa respecte unele masuri igieno-dietetice. Ei trebuie sa evite mesele abundente, luand mai multe pranzuri reduse cantitativ si sa manance incet, mestecand bine alimentele. Luarea mesei cu 2-3 ore inainte de culcare nu este recomandata, deoarece poate favoriza regurgitatia acida in timpul noptii. Din acelasi motiv, bolnavii sunt sfatuiti sa nu stea intinsi la mai putin de o ora dupa masa.

O conditie esentiala in regimul pentru refluxul gastro-esofagian este renuntarea la fumat. De asemenea, alcoolul, bauturile carbogazoase (apa minerala, sucuri acidulate, bere, sampanie), precum si cele prea calde sau prea reci nu sunt indicate.

Alimente recomandateUnele alimente au proprietatea de a creste presiunea sfincterului esofagian inferior. Acestea sunt alimentele bogate in proteine carnea si pestele slab,