Download - Adam si Eva - Liviu Rebreanu - cdn4.libris.ro si Eva - Liviu Rebreanu(2).pdf · Prezentul volum reproduce textul integral al ediliei Liviu Rebreanu, Ada m 9i Eva,Editura Minerva,

Transcript

Prezentul volum reproduce textul integral al ediliei Liviu

Rebreanu, Ada m 9i Eva,Editura Minerva, Bucureqti' 1974'

Textul a fost adaptat normelor ortografice in vigoue azi'

aprobate de Academia Romini.

LIVIU REBREANU

Apam gr E\rA

Edifietngriiit[tabel cronologicgi opinii criticede Valeria FILIMON

A,

CUPRINS

luceputul.... .......7Capitolul lNAVAMALIKA .

Capitolul IIISIT .

l

Capitolul IIIHAMMA. .......67

Capitolul IVSERVILIA .......93

Capitolul VMARTA

Capitolul VIYVONNE .i......:...142Capitolul VIIILEANA.

SFAR$ITUL..... ...:.. ......191

Tabel cronologic

Opiniicritice. ...203

207

limbi se leglna rar, rar...Cadranul era acuma lucitor de alb. Minutarele,

doui dunginegre, insemnau ora..gapte precis' .

,,Trei fapte-. numdrul sfrnt..l' - ii trecu.prin minte''i"iio:*t"clar qi in acelaqi timp glasul Ilenei 9i pe al lui Aleman:

- Doctore, uite ci moare... ScapiJ, doctore"' sca"'

- Yezistrilucirea rece a privirii, doctore? Ai vi"'Auzul i se frdnse brusc, p^arci s-ar fi trantit o uqi tiind in dgue lvinte

le, Hsand afare silabele dinurmd. Apoi geana de luminl i se stinse in ochi,

lisand suspendatd in stinga limba pendulei'^--:6;"; clipa verifiJirii suprime? se gAndi Toma. Acuma ar fi sd-mi

retriiesc, intr-o fulg.t.t , toate iele gapte vie1i. $i totuqi nu se"l'

Gandul se opri la mijloc, neterminat.

Suflet'l parci i se pribuqea in uirri.i., u.rtiginos. Avea senzalia sgu-

fund6rii cari insi nici nu-l spdimAnta, nici nu-l bucura, ca $l cand once

simtire pimAnteascd i s-ar fi Eiers din fire, firi urme. Ciderea linu o secun-

aa r[,ir t*t de veacuri - nu-qi didea seama. Se schimbi insi pe nesimfi-

ie intr-o ina\are tot atit de fulgeritoare 9i tot atat de indiferenti. con$iinla

ii.i. totogi kutreazagi mai Juprin zdtoare. Plutea deasupra spafiului 9i in

*tHY*Hnit il inconjura, monoton. imprejur, in nesfdrEit, pilpaiau

,ur.;t;p;iia., ain alt/lume, ca nigte ispiie ndscdtoare de amintiri ale

unei existe^np divine. sufletul inlelegea 9i seindoia intre regrete qi speranfe.

Singuritatea il imbriliqa 9i imbrifigarea ei il tortura"'

20

Capitolul I

NAVAMATIKA

Apoi chinul se limuri intr-o agteptare ca presimfirea unei schimbiriinevitabile. Sufletul se zbuciuma in tulburarea viitorului prezent. Congtiin-!a igi pierdea treptat limpezimea atotcuprinzitoare, parci s-ar fi scufundatintr-un nour alburiu gi nibuqitor. Sferele lumii noi apisau fiinp sufletului9i il mirgineau din ce in ce. Era o frlfrire pldpandi in spaliul frri inceput gifrrisfhrqit, in bitaia timpului transparent.

Incepu senzalia unei coborAri prin planuri tot mai dese in care congti-inla se sublia ca un fir de argint risucit ftrd cru{are.

$i deodati insiqi congtiinfa parci se frdnse in doui, iar sufletul seinchise intr-un zid de nepitruns.

I- Fii frumos ca cei doi Asvini, fii nobil ca regele Yayati, fii darnic ca

Rantiveda, fii cucernic gi drept ca Siva, nul hi Usinar, iar numele tiu si fieMahavira!

Aga binecuvanti pistorul Kaurava pe noul niscut, inftfigandu-l soare-lui ce-qi sulili lumina ricoroasi inzarearisiritului. in mdinile nodoroaseqi arse de vAnturile fierbinfi ale lndiei, copilagul roqcovan gAngurea speriat,sorbind lacom razele viorii ale diminelii.

- Mahavira! suspini Radha, femeia pistorului, cu glas pldngitor defericire, din culcuqul de zdrenle, uitdndu-gi durerile in mdndria de-a fidiruit lumii un om.

Kaurava o privi cu recunogtinfi. Era intdiul lor copil gi i se pirea ci adobandit o comoari. Inima lui sldvea pe atotputernicul Vishnu.

- Radha - murmuri pistorul cu blandele - sunt omul cel mai fericitdinlume!

Agezi odrasla la sanul mamei. Radha era in ochii birbatului mai fru-moasi ca o floare rogie de lotus. Acuma insi, cu copilul in brafe, fi apireaasemenea copacului sfint mango, alcdtuind o singuri fiin1i cu nevinovatafloare albi navamalika. Ii imbrdlign din ochi pe amAndoi gi zise:

- Md duc si cer binecuvintarea inleleptului rishi.

21

Porni. Dupi cdfiva pagi se intoarse:

- Radha, si-i duc gi copilul!ochii femeii se umplura de lacrimi. Marele rishi si binecuvinteze

rodul pantecelui ei! Pustnicul vesti! pentru in1elepciunea 9i cucernicia lui,

in tot'linutut pann h Hastinapur, oraqul regelui. inftguri copilaqul intr-ohaini qi-l siruti cu foc:

- Du-te, Kaurava!soarele se ridica dintre dealurile line, acoperite cu cedri betrani. Fafa lui

purpurie suradea aspru ca obrajii viteazului in vdltoarea luptei..spre mia-

ianbapte, in fundul zerilor, sfbnta Himalaya, cu coamele veqniccirunte,licagui puternicului Indra, se inilp ca un zid ocrotitor. $iraguri demunJi

coborau in caturi tot mai joase, in'culori tot mai inchise pand la codml de

kesara cu poiana sfrnti unde piosul rishi igi petreceaviala in posturi qi..yga:

ciuni. in depirtare, spre apus, brdul de argrnt al raului Malini licarea bland

inainte de-a se pierde in valurile tulburi ile sfantului Ganga 9re clrge {evale,la miazini)calede doui zile de-aci. Satul Ram, cAteva colibe sirace de

lemn necioplit, era risfirat pe coasta ugoari. Cisufele rare, cu loc {eplguneprintre ele, pireau niqte movile cenuqii in verdele moale 4.*pul"t:' p6storul, cu copilul in brafe, urca voios pe cirarea bitetorite de pagii

credinciogilor, spre codrul de kesara. o gaznl6, cu ochii mari_gi curiogi, ilintampini la marginea pidurii. Kauravaie bucuri; era^semn bun. Printre

.r.ngi. cedrilor rlazele ioarelui leseau painjenig deaur.in vizduh, mirosul

florilor rogii de patala se imbina cu gAlceava cetelor de maimufe care se

avintau speriate din copac in copac. Jipe]ele lor risunau ascufite ca nigte

tiisuri de^pumnale, spintecand val-vArtej liniqtea codrului.'

Kaurava ajunr. gpfaind in poiana sfdnti, strebetute de un parAu stivilitin care inleleptul cu"ucenicii sii igi ftceau bdile de poc6in{i. coliba sfdn-

tului era froptite de trunchiul unui copac prlvilit de furtuni. Prinprejur,

vegminte de scoa4i, agi\atede crengi, !-e usiau la soare. inaintea colibei,la

marginea parauhi batranul cu barbi albi pdni-n brdu se inchina, cu ochiipierduti in lumina soarelui, nemigcat ca un stilp de piatri.' imuatat de fericirea copilului, pistorul porni se treaci prin pdrau din

sus de locul de scaldi. Inainte insd de-a atinge apa cu picioarele-i necurate,

auzicaun funet mdnios:

- Ntm!se opri spiimantat. Era avertismenhrl pustnicului, su-pa3t ci-i tulbura

rugiciunea. Se ghemui pe iarbi, la mal, cu-odorul in poali. Pe fala-i dogo-

rat-a de arqi{e, bucuria alungi indati teama. De peste pirAu soseau, ca nigte

indemnuii, rugiciunile citle surya, stdpanul soarelui. Br,zele mogne-agului

parci nici nu si migcau qi totugi iuvintele pluteau in vizduhul imbalslmat

ca nis,te flori sfinte nevlzute:

- ca tdlharii se ascund stelele gi noaptea dinaintea ta, Surya, atotvind,-torule! inalld-te peste mulimea dezei gibameni, deasupra -#.ioi nesfhr-git, si cercetezi cerul lui lndral

!1nJe armisari rogii poartd carul t6u, suryacu plete de raze, Lumindtorule! urcandu-te in cerul-cerurilor, mdntuies-!e-m1de groaza intunerecului, Mirinimosule, qi alini durerile inimii meG,Bineftcitorule! Surya! Surya!

cdnd isprivi inchindciunile, infeleptul ftcu semn lui Kaurava si seaqro_pie' dar din.jos de locul scaldei. Pistorul se supuse gi trecu prin apip*l-l gqnunihi, gfios parc-ar fi luat o baie de curelirea picatelor.

. Marele rishi il agtepta, agezat pe o blani de airtitoira, avdnd aldturitoiagul cu $apte noduri. in dosul colibei, trei ucenici batrani se cdzneau siaprindi_locul de jertft, frecdnd o uscituri de lemn sami pe o buturugi demdslin. Kaurava se arunci la picioarele sfintului qi-i sirufi haina de scoar-[5 aspri, udd de baia diminefii.

- Stipine prea milostive, uite copilul meu! bdlbdi dinsul.Binecuvdnteazll!

. ln1$egtul lui copilagul in miinile-i cu pielea zbarcititca gi scoarfa hai-nelor, il privi lung qi rosti:

- Fii frumos ca cei doi Asvini, fii nobil ca regele yayati, fii darnic caRantiveda, fii cucernic gi drept ca Siva, fiul lui Usiiar!

Kaurava se avdnti iar la picioarele mogneagului gi i le imbrafigd cu maimare izbucnire evlavioasd. Dacd marele ingelept a binecuvantjt copilagulcu.aceleagi cuvinte, inseamn5_negreqit cd clipa nagterii a fost pe plaiulzeilor eterni. Apoi, luandu-qi odorul, adiogi intrebiior:

- E intdiul niscut din sAngele meu, milostive rishi, gi l-am numitMahavira!

- Mahavira! oft6 bitrdnul cu ochii in depdrtare gi repetd ingiduitor:Mahavira...

. Aprobarea infeleptului desrvarqi fericirea pistorului care igi zise inslne:

- Marele erou inseamnd numele Mahavira, marele Vishnu sl-locroteasci!

2

Kaurava era toati ziua cu.vitele gi cu grijile viefii. Radha, taniri gi copi-ldroasi, rdmdnea cu copilaqul.

Cudragostea ei s-a ftcut Mahavira de gapte ani. Era bland ca maic6-sa,avel oghiiei negri gi sufletul ei visitor. Asculta mai bucruos povegtile ei curegi, viteji, cu brahmani frcitori de minuni, cu lupte nesfhrgite intre nea-rnuri de eroi, dec6t si se joace cu copiii din sat.

Pe urmi insi Mahavira trebui si treaci abturi de tatil siu,'si pdzeas'

ci viiele. Povestirile minunate il urmdreau mereu. Era harnic gi alergitor'

incatKuotul'u putea fi linigtit in privinla viitoruluibogifiilor sale' Dar in

ochii copilului ardea un foc inibugit care-l umplea de grije'

cand alunse de doui ori gapte ani, Mahavira intrecea in cuminlenie

chiaipe taiel seu Kaurava, ciruia soarta nu-i mai diruise altd odrasli.

int f.p.i"".a copilului acuma il infricoqa. Se sfrtuia deseori cu Radha 9i

ferireii, rimasi tot nesocotiti, dorea sd vazi pe Mahavira luptitor in oastea

reselui Ariuna. Kaurava clitina din cap, uluit. ln mintea lui de vaisya nuv!

puteau prinde radacmi asemenea g6nduri. El multe nu qtia 9i nici.micar

it" Ua"riiu din tainele lumii. Avea'inchipuirea de alar in fala colibei, pe

.*u gi; zifnic iertfele obi$nuite, cerAnd marelui Vishnu, ln vorle siryple,

il;;l;-#;iduit toi iarbi grasi qi weme buni, ori ruganduJ umil silf.rdar".e a. fiarele silbatice peil gi cireada sa. Pentru dAnsul Vishnu qi Siva

.i.u tot. Alte nume de zei gi regi, cuprinse^in rugiciuni invdfate din.copl-

tuti., .u.u.t in inima lui risuneimisterios. il spiimantau doar ca duhurile

rele iakshas. iqi sim{ea totugi neqtiinfa ca o povari gi de aceea se frimanta

penlru Mahavira.' intr-un amurg apoi lui copilul de mani qi porniri.sp-re P.oiala sfrntd.

- Stepane, primigte pe Mahavira sd te slujeascn 9i sd T-lumqgze din

rdmegifele inleGpciunii tale! zise Kaurava inchinAndu-se. Si afle din gura

ta sfrnil ceeace mintea mea proasti nu e in stare sdl invefe!-lnleleptul ticu indelung. Se uitn de doui ori in ochii copilului,lumi-

nogi gi curirinli. Rispunsul e-ra greu. Brahmanul se mrudireqte chiar numai

uoiUi"a cu oamenii necurati. {i totugi vorbi: Sd vie dimineafa 9i seara, ina-

inte de rugiciune, sd usuce hainele ucenicilor..

Mahaiira mergeavoios in poiana s,fhntl de cdte doui-oripezi. S.utgo-

inta lui pllcu ucen'icilor care intdi, de fricl si nu se murdireasci, nici nu

r. uit"td t. dansul. incepuri si-i vorbeascd 9i in cele din urm6 il indrigiri,spre multumirea brahmanului insuqi.-'- -MJd.

luni de zile se duse Mahivira in poiana sfbnti, in mijlocul uce-

nicilor marelui infelept, 9i mintea i se deschise ca o floare subt sirutarea

*-.f"i. lncepea ia iirFt'eage lucruri despre care nici nu visase, dar care

:/tr"ioamo4ite in inima hil Cerul $ipu*anq igi deschideau tainele 9i se

populau cu fiinle vii, cArmuitoare de lumi. Sufletul nu se mai simfea singur

niciiri.Era insi de nouisprezece ani gi inima lui avea tresiriri ci.ud$e'.s9

temea de Yama, judecitorul din imperaga morfilor, se inchina in fafa lui

Vishnu, marele itapan d zeilor, iub-ea pe Siva, domnul pimantului' EiPg

f.f.rfi-i, solia muit iubiti a lui Vishnu, gi pe Indra, stipdnitorul cerului

Jbastru,'qi pe Surya, soarele binefbcitor caie-qi poarti prin vizduh carul

cu $apte armdsari roqii mana{i de regina zorilor Aruna, gi pe tofi cei t reizncigi trei de zei din Brahman. Dar in sufletul lui mai viu trdia Kama, copilulfrumos, cdlare pe papagal, cu arcul de trestie impletit cu flori gi in tolbi cucinci si-gefi de siriga. In weme ce brahmanii igi implineau pociinfa zilni-ci, scufundali in contemplarea sufletului lor, Mahlvira privea, cu inimadornicd, desigul codrului aqteptAnd parcd sd se iveasci o fecioari cereasciApsara, si-l mdngAie qi si-i gopteasci vorbe frumoase. incet-incet dorul ise infiripd in ochii sufletului: o fecioard sublire, mlidioasd, inviliti intr-ohaini strivezie care-i alinti formele, cu ochii verzi capajigtea spilatd deroud inainte de aritarea trandafiriei Aruna. O vedea rdzind: gura ei eraroqie ca lotusul cel mai scump.

In wemea aceea brahmanii li vorbeau deseori despre taina tainelor:- Numai Unul este fhri Al Doilea gi aceasti singuri realitate este

Atman. Cel ce se coboari in addncimea sufletului s6u gisegte acolo peAtman,lumea cea adevirati unde nu e deosebire intre ce a fost $i ce va fi,intre ce este gi ce pare a fi, cici numai mintea omeneascd, neputincioasd dea.cuEinde tot, a-niscocit impirlirile care sunt pricina tutuior neinlelege-rilor. Inima omului dezleaga ugor toate tainele. lnima e cheia lnlelepciunii.

Mahavira se sim{ea aievea pe calea adevirului. Inima lui infelegea girdrmea scdnteia care sd aprindi focul cel mare.

- Trebuie si vie fecioara - igi zicea ddnsul, pituldndu-se mereu in ace-laqi loc, nemigcat, cu ochii spre acelagi coll al poier-rei sfinte.

$i, socotind ci numai acolo, sub scutul marelui brahman, poate si seapropie de el fecioara cereasci, hotiri sd rimAie in slujba sfdntului toat6viafa. Tilmici tatdlui sdu gandul ce-l poarti, dar Kaurava se spiimanti.

- lnleJepciunea indepirteazdpeom de cuminlenie - igi zlse Kaurava,incercAnd si se impotriveasci cu vorba hotirArii feciorului.

Mahavira insi avea mai multi putere in cuvinte. Spuse ci marele infe-bpt * fi mai binevoitor dacl l-ar vedea gata sd-qi ddruiascd intreaga fiin1dpentru mintuirea veqnici. Numai la orage, unde se aduni toati striciciu-nea omeneasci gi unde chiar brahmanii se tivilesc in ticilogie, omul picd-tos e osdndit si rimini ln vecii vecilor in aceeagi varna. Iar de nu l-ar primiinfeleptul si triiasci mereu in poiana sfrnti, el e in stare si se ascundi insinguritatea codrului, si se hrineasci numai cu iarba musta ca porcii, gitotugi si agtepte ivirea fecioarei ceregti Apsara care-i va aduce mdntuireacea mare.

Auzindu-l Kaurava vorbind aga, se spiimanti mai rdu, incit nici nuindrlzni si intrebe ce are si se aleagi mai terziu de vitele lor daci Maha-vira,-singurul siu vlistar, va pirisi pentru totdeauna vatra pirinteasci?Se sfrtui cu Radha: ce-i de ficut? $i, dupi gapte zile de sfat, hotirdri si-linsoare. inainte de a-i spune gandul lor, tre6uiau sd-i giseasci o fati buni,

harnica gi cu avere. Radha se insarcini s-o dibuiasca. Ea cunoEtea mai bine

p. t ti ".-.nii din sat, pAnd qi co_piii. Totugi ceru gi poveple citorva bitri-

ne iscusite in asemeneJtreburi. Se oprird asupra fetei Anuya a lui Durga.

Se duse insuEi Kaurava si se tocmeiscd. Durga avea.multe ya9i.f 9L un

;il;:.;;;; qi i"Ui frri numir gare prindeair peqtele din rAul Malini' ilcarair la orug gi aduceau in schimb cdtb trebuiau gospodiriei._Dup[ ce se

in[eleserd din'pref, Kaurava chemi pe Radha qi cerurl 9l yaAa pe Anuya'

il;it.r. nru ^o fiia voinic[, cu picioarele mari, cu mdini mari, cu sAnii

rnuii Ei cu nasul mic. Era buni de munci 9i de mam6'

Mahavira se intristl cand afli porunca pirinfilor. Trebuia s[ se supuni,

cici Kaurava era stepanul gi tatil siu. Inima lui insi Pla"ggl. Inci nu

.o"or.ur. femeie. Se'duse la marele rishi gi-i implori, oftand, binecuvan-

i..u-igi t"a tlmas bun de la brahmanii ucenci gi de la fecioara cereasci pe

care o agteptase in zadar.

Mahavira se mai ducea din cand in cdnd in poiana sfdnti, acuma ins6

.u ur, ,t lin de viala infelepfilor. Era primit acolb ca Ei ceilallinevoiagi de

prinprejur care veneau'si ie inchine marelui rishi qi si-gi pociiasci astfel

sufletele.intr-o zi un brahman din poiana sfrnti ciuti acasd pe Mahl*a, 1n19-

leptul inteleptilor, minat de o porunci cereasci, wea si,plecedeindati la

ttrti*1iut^cetatea sfAnti a regilo.. N-a spus niminui de ce, dar ucenicii

be";iil.t *.a si dojeneas.ip. regele Arjun" l"teJ.p$ are aproape o

,uta a. ani gi e dnbit la trup de posturi 9i rugaciuni, incdt nu poate porni

ila;;.dde lung, singui. Ucinicilor_ie-a poruncit sirimdie in poiani

si urmeze'neintren;pt p[cdin1a. Pe Mahavira l-a ales si-l insoleasci. Deci

si se pregiteascl.S^e ffc" fierbere in satul Ram pentru cinstea nemaipomeniti cedotan-

dise Mahavira din senin. Se zicea cl fiul lui Kaurava arb si ajungi dvija, de

*.-... f"i.t pt"t l-a ales sof in cilitoria cea mare. Kaurava era mdndru

.ii.rtfi * uit.futU lui Vishn', in semn de bucurie, iar Anuya gi Radha se

;J;;;;;la;*a, ta i qdteascl merinde bogatl' Mahavira ins6, ascultAnd

;[t rl ";fi;tfii d#ui ri'erindea siracilor 9i nu lud de-acasi decAt blana leo-

o".iotui o. care-l ucisese cu doi ani in urm[. Femeile se bociri mai tare, iar'r"*""" ri fbgaa.ri sd aibi grije de nepolei gi s6-i creasci, orice s-ar intu-Pl1

Satul intieg, cu mic Aimur., i.a petrecut pdni la fdrmul^riului Malini.

fvfut.i. inplep't fiul lui'Vasishta, purta obilnuitul vestmant de scoarli

i"ii"r ." tit it ie brahman, era deicull gi avea in dreapta tgiagul cu Eapae

"oa*i. Barba-i albi flutura in adierea vintului, cu sclipiri de argint vechi,

tntocmai ca gi coamele sfintei Himalaya in miezul zilelor de var6. cu mdna

ltangd se sprijinea pe braprl puternic al lui Mahavira care, inalt, chipeq,lat

lnumeri, cu pletele n-egre $i iu blana de leopard strdnsd pe coapse, avea inochii cuminli luciri debucurie tainicd gi de umfi4n pioasi. Nu ie uitarideloc.inapoi, nici micar la 4espir{ire, spre mu\imeicare-i binecuvintaurdnduJe sindtate si noroc la drum.

Merseri gapte luni de zile,trecuri prin gapte orage gi de gapte ori gaptesate, gi peste nenumirate parduri gi ap9 mari. cdnd oboseari, poposeauunde se nemerea. Mdncau poame gi rldecini gisite in cale. preiutindeni

lu-.l TFll ii privea trecdnd, cici inaintea lor ierga vestea cd marele infe-lept, fiul lui vasishta, merge si dojeneasci pe regeL Arjuna. $i norodul'setemea parci s-ar fi cobordt insugi atotputernicul Vishnu pe p6mant.

. urcari munfi gi scoborari vii multe, strlbituri iodri silbateci sicampii minoase pand ce ajunserd la apele sfrnftrlui Ganga, cel cu ostroa-y: qult gi cu tufiguri nepitrunse de trestie vetasa. ziLb;ytraqapte zile inI)oab, pe urmi merseri mai departe, acuma mereu prin cimpuri nesfirgiteele orez. sosiri la inima sfrntului G1gga, trecuri dincolo, inaintari panila sfrnta Djamuna cu apele limpezi alb-astre-verzui gi iari venird in Doab,ludnd-o spre rdsirit. Apoi, intr-o dimineafi Mahaviaviauin fundut zdriizidurile cetifii regale si murmurd:

- Hastinapur...Brahmanul insd nu ridici ochii, parci i-ar fi fost scdrbi.

, vestea se ingroga cucdtse apropia de cetate. Unnegustorviclean d6dutle gtire tuturor ci lnsuqi Durydsa, cel mai straqnic dintre sfi4ii brahmani,s-a coborat din Himalaya cu blestemele zeilor. un pescar pios ipunea, dim-potrivd, cn bhndul gi in{eleptrl Nardda, fiul lui grahma, vestiiorul zeilor,vine cu o solie de binecuvdntare de la siva. cei mai muli credeau, totugi,c[ cel ce sosqte trebuie si fie chiar vasishta, brahmanur'sfrnt ucii odini-

'ari de citre regele Kansa dupi indemnul frumoasei Nisumba, addogand

c[ mai poarti in piept sigeata otrivitd ca un semn al rdutdfilor reg.gii d.totdeauna.

oraEul sfrnt Hastinapur cre$tea mereu in fala drumetiror, pe o spinaretle deal, inchizand zarea.in mijloc, pe colina turtiti, deasupra zid^urilorirrconjuritoare inalte de zece cofi, se ridicau perefii de marmori rogie aipalatului regal cu gapte rdnduri de coperiquri pirarnidale, intre coroanelev.erzi ale platanilor-seculari ca- nigte evantaiuri uriage. imprejurul cetifii,din-trei pirfi, se oplogea oraqul cuprinzand, in peste zece -ii de case, mairnult de o suti de mii de suflete.

.O suln de.trepte de piatrd {be gi apoi o alee de platani, prunduiti curnulti grije, coborau din cetate, la miazinoapte, spre Ganga, la scilddtoarearcgelui.

27

ln Hastinapur, cetatea cu gapte porfi, era frimAntare ca intr-un fi.rnicar.

oamenii iegeau in fala caselor,'se sfituiau, se adunau in palcuri pe ulicioarele

firn numnr gi se uitau mereu spre Doab, s[ zireasci pe marele rishi Din cand

in cdnd cite-un indrdme! se repezea cu ves,ti la poarta aPuseand a cetilpt',plzitir

de soldalimullicuspete scurte qiHnacuvffiri de arama, as,ezafipe douirin-duri; fruhtas,ul, u*6n ra de ici-colo seme!, nici nu voia si aud6. De-abia cand

un bitran c*rnt spuse ci ful lui Vasishta a sosit la marginea ora$ului sfrnt'

mai-marele ogtiloigovdi. Trimise gapte oameni si cerceteze daci-i adev[rat,

iar el intri grabnic in cetate si vesteasci pe regele fujuna care se intorsese de

curind imireuni cuprietenii sar, dela o marevAnitoaredegaznle.

inleleftul infleftilor, proPtindu-se pe umirul lui Mahavira, urca greu

ulitele spri cetad. Aiibile do4ii de arami erau larg deschise. Ostaqii cizurdin lenunchi gi-l ldsar'n siireaci, copleqili de spaih[. Mullimea rirnase la

poarti ca in preajma unei mari nenorociri'^ Alituri de inleleptul care mergea cu pleoapele stranse ca s[ nu mai

vadi zidirniciile iumeEti pierzitoiede su-flete fi care totugi inainta drePt

spre linti parcd ar fi cunoscut locurile gi cdririle mai bine ca paznicii ori.hi*inruql regele, Mahavira se uita imprejur uimit gi fermecat. Pagoda

cu numeroasele cintri susfinute de std$i de granit, cu bazinurile pentru

scaldele zilnice ale brahmanilor, cu copacii pentru uscarea hainelor lor,

cu purohitarii in vestminte albe gi brdu roqu incremenifi in-contempla-

1ie irioasi ca nigte bolnavi uitafi acolo de.mult, apoi staulele elefanlilor de

ia"6oi.u sutelede ingrijitori, casele marilor sfetnici, cu colonade de piatrlqi cu coperiguri gi catririmulte, gi in sfArgit palatul rggehi e4qa, cu terase

deschis!, adum6rite cu invelitori de purpurl, sprijinite pe coloane risu-cite de bambu, cu trepte albe de marmoii - toate i se pireau minuni din

basme. igi amintea povestirile din copilirie gi-gi zicea ci ceea ce i-a fost dat

sivazd aievea acuma e mai presus de inchipuirile lui de odinioari.Paqeau numai pe c6r6ri presirate cu prundiq cernut,strijuite ici de pla-

tani falnici, colo de cAte un mango stufos, dincolo de un kesara cu ramurile

tremuritoare. Cotiripe o alee sfre palatul regelui. in dreapta,laweo dou[-zecidepagi, pe oglinda unui laCcuipa albastri ca undelesfinteiDja-muna,

se alintiu ireiechiaurii de ciakravaka, Ptu Ti"r11ut3 a brahmanilot Y"lLirira intoarse privirea peste capul inpleptului. Un lan! de fecioare zglobii,

in viluri subfiri ce leinmuiau trupurile gingage, se fugireau imprejurul

lacului, r?n?nd, chemAndu-se... Lui Mahivira i se pirea ci vede aievea o

ceati de fecioare ceregti, cum le visase el altidatl in poiana spnJe.Inimaii b[tea de o bucurie nemirginita. intre ele zdtiunacu trupul pllpand ca

trestia incovoiatl de mAngdierea zeului Vayu. Tocmai se desprinsese dincerc, acoperindu-gi cu mdlnile albe sanii ce tremurau de oboseali ca douiporumbile infricogate. Auzi pe celelalte strigind-o cu drag:

- Navamalika!... Navamalika!Fecioara se intoarse qi Mahavira ii intehi ochii mai verzi capajigtea ce

lmprejmuia locul. in lfand$ga lor tainicd Mahgvira igi ceti intrlo'singurnclipire tot trecutul $i viitorul. Privirea lor ii deschidea parci porfile c.r:uluiqi-i arita calea unirii eterne in Brahma.

vbzandu-l, rdsul fecioarei incremeni pe buzele umede. Tovarisele ei ochemau, zicandu-i in glumd:

- ce e cu tine, Navamalika? Nu cumva te-a lovit weo sigeatd de sirigadin arcul inflorit al gngahicului Kama?

. Ea nu auzea glasurile lor. il vedea numai pe el gi el era acuma toat6lumea ei.

.. Mahavira qi Navamalika sim{eau, in aceeagi clipd, cd s-au maf vizut,cd se cunosc din vecii vecilor gi ci soarta lor e impliniti pentru totdeauna.

- Mahavira! mormdi inleleptul aspru, bigAnd de seima ci inso{itorulsiu se gindea si se opreascd.

Tiebui sd-qi urmeze calea allturi de mogneagul sfdnt; ochii lui insdrdmaseri wijili inapoi b gingaEa Apsara care stitea-in acelagi loc ca o vede-nie fermecitoare de sufleie.

-

- Navamalika! igi zicea Mahavira. Are numele celei mai sinease flori siintr-adevdr ea e floarea cea mai scumpi din lumea lui Siva!

^ - Jvlahavira! igi zicea Navamalika. Numele lui e marele birbat giintr-adevir nu poate sd fie subt cerul lui lndra birbat mai mare ca ddnsui!

cej.doi drumeli suiri treptele terasei, trecuri prin sili minunate, printrecurteni in vestminte strilucitoare de pietre scumpe, qi aiunserd in fata tronului.Itegele Arjuqa qedea falnic in scaunul de aur, avandlaitanga pe femeia care-indscuse trei feciori..imprejunrl tronului stdteau celelalte galtizeci gi gapte deflemei ale putemicului rege, toate tinere gi frumoase, ca nig6 nestimate intr-ocoroani domneascd, toate imbricate numai in vdluri {esute din fir de aur gide argint gi impodobite cu diamante, incat sala scanteia de focurile ochilor iille pietrelor.prelioase. in dreapta gi in stanga veneau sfetnicii regelui, cu toia-gele de bambu, cubirbile ingdylte, apoi mi departe fruntas,ii oitei, cuhaineimpre, inarmati pand-n dinti. Pu{in la o parte se afla marele purohit4 arhiereulcasei regale,^inc de sacrificatoriicu gtiinfa de la baliwica, de cdntireliivcrsurilor saman, blanzii udgdtar, apoi de potrivitorii jertfelor, ucenici de-aigcgalei Yayurveda, $i in sfrrgit, de paznicii tuturor sacrificiilor, neindurrtoriiutharva, ingrijitorii celor ce s-au intdmplat gi inci nu s-au implinit.

Mahavira insi parcd nu mai vedea nimic. in sufletuliui nu mai triiadecdt fecioara Navamalika. De-abia in fala tronului se mai dezmetici pufin,rruzind glasul dArz d,marelui pustnic

- te dojenesc, rege Arjuna! $apte luni qi gapte nle arnumblat ca sd-mitrirdsc bdtrdnetele pdnd la tine gi sd-!i strig in fali: opregte-te! Ai uitat

29

Doruncile sufletului, te-ai inconjurat de femei fbri numir 9i te-ai llsat

ffiil:E,i,;ilft:1;',i'"i,. r' r''#u tu tuua de lacoma zeita Rati' Pilda ta a

cuprins tara intreuga, o. fu * tupdt la altul' 9i toate cele gapte ostroave care

;rriiilfi5*a"tit'ru "i i"a.*"a! pe oamenii nepricepu[i s[ primeascd

;fp;;;;;le;.'ir"'*fr qtili'ifult1 jocdeporuncilezeilorlNefericire

il"|[-. nii"rat gleste;aie va fi amintirea ta! Ia searna, rege! vremea se

;r'"*ifi f,:tl'##3ff *l'#,fi':;:J;ireispinareagdrbovitdde,inf e;

lepciunea anilor scapara-u;;;ii; rugg* cumpi'it9 pale gp.-et{e mullimii

l*-lltmil:;#*n***'*U*li*ffilui se amesteca amintirJJ r..iour.i, ea insiqi o rugiciune, unindu-se cu

nattd*il. cucernice ca o merinde a veqniciei't''l;;#;;;i;;i,;;;;Jtin piiioare qi vorbi. ochii ii erau incrrcaf i

de minie qi vdrbele-i parci erau sdbii:*" ^ _*tnll"pri.iir.,ir"i si te arunc plntry dojana-1i nedreapti, bitrane

fbrd minte! Oprit-a ";;Viil; ur..iauta pe oimeni si iubeasci femeia

;i,e;ffiJfuscl? Sfintele datini nu poruncesc oare regilor si-Ei sature

ii"ii"iiii*if;,rlip"[,r*pre a lisa mu\i urmaEi dl sange curat in

lume? , r,,------..-x.'*"iltarele inplept, ca qi cand n-ar fi auzit raspunsul regelui, murmuri:

- Mahavira!

$i porni cu Mahavira afari'Ieqind, tvtaltaviru urizi din urmi, batjocoritor 9i ameninfltor' glasul

regelui:-Tatal teu, Vasishta, umbla clliuzit de gazela sfinti' iar tu mr*diresJi"' 'atul unui nemernic strdra!

castabrahmanlsprijinindu4ibitrdneteaPe bI, r r,---^r.-: ^- c r^"^hi

deodatl o PriPastie intre el 9iil#Jiff:: ,i#;ilil;iile*;; i*r'"lP"e regeryl ar n deschis

i^-* ^ -"x-""tio i'ntre a ..i N"ui*alii.u. De-abia acuma iEi didu seama

&ffi il?,iil?;;;i . o .u1. atat de lungi ci o singuri viati nu va:

ajunge Poate s-o str[bati.

Coborfui treptele terasei. Slujitorypge$ se aruncau cu fala la p'

Pngegu desculfi pe prundigul ciririlor albe. inleleptul mormiia cuvin-te neinfelese in care Mahavira simfea mdnia zeilor jicnili.

_ Apgi deodati un fi.rlger orbitor despici vilmdqagul norilor, iar trisne-hrl zgudui din temelii cetatea regelui. Marele pustnic ridica spre cer toiagulcu gapte noduri, parc-ar fi ispitit mdnia lui Rudra, tatdl furtunilor nimi-citoare. Mahavira tremura, cuprins de spaimi. I se pirea ci de-acuma vaporni ploaia de foc care si prapideascd palatul regefui afurisit qi inima luiera ingrijoratn cn prapndul nu va crufa pe Navamalika

Cind sosird la poarta de arami, a[ trisnet cutremuri vizduhul. paz-nicii ingrozili,vltzdnd pe in{eleptul minios, zvirlird armele gi sdrutariurmele picioarelor lui.

$i se porni_o ploaie fierbinte, cu stropi mari ca boabele de vigine p6r-guite. Trisnetele-se intefeau gi firele de ploaie legiatici ciocineau coperi-gele caselor ca pliscurile unor nevizute cobitoare. Norodul, aflind ce sepetrecusc in palatul regelui, se ri.sipise gi se ascunsese parc-ar fi agteptatsfrrgitul lumii. ochi umfla1i de infricoqare priveau de prin case cum irecea,in revirsarea apelor cereqti, marele sihastru cu barba alba fluturatd de vant,gu gerul {b rdscolit de ploaie, cu toiagul de brahman inil{at spre tronul luiRudra. Aleturi, Mahavira mergea cuhuntea plecatd, cu inimi toropiti deamiriciune. Vecinitatea mogneagului sfrnt nu-i mai mulcomea sufletul.Verynd spre Hastinapur i se piruse ci imprejurul lor erau tofi zeii. Acumlnfeleptul ii era o povar6, cdci din pricinalui trebuia si se depirteze de ceta-tea in care triia Navamalika. $i cu cAt se depdrta, cu atdt simlea mai lim-pede ci unde e Navamalika, acolo e qi inima, cd numai acolo e mdntuirea.

Pdgeau iar pe cirdrile cotitoare din Doab, printre cdmpuri de orez,pe sub copaci cu crengile sfbqiate de furtuni. Mahavira si uita inapoimereu-mereu. Oragul sfint Hastinapur, zidurile ceti{ii mire{e dispiruse-

1i. Urgra cerului se potolise. in fali soarele scipdta roju, furios. in dreapta,

departe, apele tulburi ale sfbntului Ganga aveau sclipiri trandafirii. inle-leptul se intoarse intr-acolo gi Mahavira in{elese ci-wea si se curefe deittingerea oragului stricat printr-o baie in fluviul sacru.

Pemantul se inmuia subt picioarele lor. Ochiuri de apI licireau dintretufiguri de trestie qi ierburi cufrtnzalatd, inalte cdt omui. Cand pnmantulsesimfi iarigivdrtos, se pomeniri in fafa sfrntului Ganga, cu apele linigtitegalbene, atdt de lat ci celilalt firm de-abia se putea deosebi inzarc.

Mahavira se agezi subt un palmier tanir. Malul era lin. Un prundiq ser,ugrirueasubt un strat subfire de noroi gdlbui, ca un fagure de miere. Brah-rnanul pigea spre marginea apei. Picioarele desculle d?semnau urme uni-lirrme in care se dezveleau pietricele albe gi rotunde. inqeleptul se opri Ei iqiluneci privirea belrand pe oglinda undelor sfinte. Stltu Ei un ristimp, cugtndurile duse, infr$urat inrazelerogii ce i le trimitea din asfi4it Surya, ca

zburdalnice. Un glas tdnguitor de ciakravat<a sPmteca LacErs'

r.*[ *",a. varft-"ftU ,Jint'"tttute' Munfi de nouri negri se

ilil;;qJoi. oo* sPre aPus gimiazinoapte stiruia' cao

o dungivAnltd de cer-

3l