Download - Actualitatea Romaneasca (4)

Transcript
Page 1: Actualitatea Romaneasca (4)

Victime de seria B

În perioada în care a avutloc episodul, românii ocu-pau primele pagini aleziarelor cu un alt episodde violenţă, cel de laCaffarellla, în caredoi români viola-seră o tânărăitaliancă. Presaitaliană nu ascos un cu-vânt lav r e m e are s p e c -tivă desprevictima de origine română. A fost ne-voie de intervenţia ministrului de ex-terne de la acea vreme, CristianDiaconescu, pentru a opri "vânătoarea"de români care luase amploare în Italia.

INTERNET: ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO4

ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENIANUL 9 | NUMĂRUL 3 | EDIȚIE NOUĂ | 19 MARTIE - 1 APRILIE 2011 | GRATUIT

PAGINA 34 PAGINA 104 PAGINA 214

Alina Harja

PAGINA 24

CONSULTANT COMUNITATE ROMÂNIA RELIGIE

EDITORIAL

Cazul unei românce violate de 7 italieni, dat publicităţii după doi ani

În februarie 2009, o româncă de 26 de ani a fostrăpită în plin centrul oraşului Torino, ameninţatăcu pistolul, sechestrată şi abuzată timp dedouă zile. Apoi a fost abandonată pe o plajădin Metaponto de unde a fost preluată şi aju-tată de către carabinieri. Abia după doi ani,autorii au fost prinşi. Din cei şapte violatoridoar patru au fost arestaţi. Unul dintre eieste fiul unui boss mafiot din clanul napo-letan al Casalesilor.

ULTIMA ORĂ SPORTACTUALITALIA

Români laLampedusaMica insulă luată cu asalt deimigranţi nordafricani

Campion laKick Boxing Cristian Lepădatu obţine locultrei la campionatul european

GheorgheRaica arestatEra violent atât cu soţiacât şi cu copiii săi...

Isterii madein ItalyImigraţia a fost mereu un su-biect “fierbinte” pentru presaşi pentru lumea politică ita-liană. Cel puţin trei campaniielectorale au fost câştigate dedreapta italiană pe tema româ-nilor. Fiecare subiect de cro-nică a devenit subiect decampanie electorală. Startul afost dat de uciderea GiovanneiReggiani de către un rromromân, apoi s-a continuat cuviolul unei studente din Lesotoîn care a fost implicat tot unromân, iar apoi două cazuri deviolenţă sexuală în 2009 careau avut ca autori tot români.De fiecare dată politicienii ita-lieni au găsit pretextul pentrua propune măsuri dure împo-triva imigraţiei. Cum Guvernul italian se află înacest moment cu un picior îngroapă şi unul pe mal, o nouăisterie a început să ia amploareîn Italia: debarcarea imigranţi-lor din Nordul Africii pe insulaLampedusa. Partidul de extremă dreaptăLiga Nordului a încercat inutilsă-şi convingă aliatul fidel, Sil-vio Berlusconi, să nu ataceLibia pentru ca “să nu ne tre-zim invadaţi de imigranţi”. Însăpremierul italian a decis să-şiatace prietenul de aventuriMuammar Gheddafi împreunăcu forţele aliate.

(continuare în pagina 2)

Cum să faci să-ţi recupe-rezi permisul şi maşina

PAGINA 104

Permise deconducere

Smith Transfer omagiazăfemeia la Torino

Spectacolede mărţişor

Cine-i hoţul, cine-ipăgubitul?

Corupţia dinvămile române

"San Lorenzo dei Romeni"se află la Torino

Asociaţie religioasă

PAGINA 124 PAGINA 194 PAGINA 154

Page 2: Actualitatea Romaneasca (4)

Decebal la Roma

Luni, 4 aprilie, la orele17.00, la Academia Ro-mână din Roma va avealoc dezvelirea bustului re-gelui dac Decebal (87-106), operă a sculptoruluiprahovean George Dumi-tru. Este primul bust al luiDecebal în cetatea eternă.Evenimentul va continuacu o seară culturală româ-nească: "Ion Luca Cara-giale, Constantin Stere şiNichita Stănescu". Mode-ratori: Nicolae Dabija, Flo-rin Sicoie şi MinelGhiţă-Mateucă.

Evenimentul face partedintr-o serie mai amplă demanifestări organizate deConsiliul Judeţean Prahovaşi Academia Română dinRoma.

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

2EDITORIAL

(continuare din pagina 1)

Bine, Gheddafi n-a fost preaîncântat de gestul lui Silvio,mai ales că cei doi semna-seră un tratat prin care niciu-nul dintre ei nu “s-ar fiamestecat direct sau indi-rect” în treburile celuilalt.Nu ştiu dacă bombardamen-tele ar putea fi considerate”amestec direct sau indirect”,cert este că Italia a trimisceva avioane în zonă şi nu aufost tocmai paşnice. Rezultatul este că acum imi-granţii vin şi din Libia, şi Ita-lia are obligaţia să-iprimească şi să le asigurestatutul de refugiat politicşi/sau de război, lucru carenemulţumeşte Liga Norduluişi, în general, mai toate par-tidele de dreapta. Nu numai:nici populaţia italiană de peinsulă nu este tocmai încân-tată de numărul mare de oa-meni care vin zi de zi.Neavând structuri de primireadecvate, imigranţii sunt lă-saţi sub cerul liber, mai răuca animalele.

Este într-adevăr o situaţie cepoate fi definită “urgenţă”(un termen atât de iubit depresa italiană). Şi cum în maivor fi alegerile locale, neputem aştepta la noi promi-siuni de soluţii miraculoase,la alte isterii; dar măcar, celpuţin momentan, noi româniisuntem scoşi din ecuaţie.

A trebuit să aştepte doi anipentru prinderea agresorilorsăi o româncă de 26 de ani,domiciliată legal în Torino. Înfebruarie 2009, tânăra a fostrăpită de trei italieni, drogatăşi violată timp de 2 zile subameninţarea armelor. Îm-preună cu ei, alţi patru ita-lieni au abuzat de femeie.După viol, agresorii au lepă-dat tânăra aproape incon-ştientă pe o plajă dinMetaponto, în provincia Ma-tera. Le-au trebuit doi ani ca-rabinierilor pentru aidentifica agresorii care auarestat patru dintre ei. Unul,Giuseppe Borrata, de 27 deani este fiul unui boss mafiotdin clanul Casalesilor. Printrecei patru arestaţi se află unpensionar, un contabil şi ungardian. Toţi au fost identifi-caţi de către victimă. Carabinierii caută şi ceilalţiagresori. Aceştia sunt acuzaţi deviolenţă sexuală de grup, pri-

vare de libertate, port ilegalde arme, cu agravanta meto-dologiei de caracter de tipmafiot.

Revolta românilor peFacebook

La auzul veştii, românii pre-zenţi pe motorul de sociali-zare Facebook şi-aumanifestat indignarea faţă decele întâmplate, dar şi faţă derăceala cu care presa italianăa tratat episodul.“De ce nu s-a auzit nimic decazul ăsta la televizor sau înpresă?”, se întreabă Dora, oromâncă de 47 de ani dinNordul Italiei. “Vreaujustiţie!!! S-aud voci care co-mentează cazul acesta!”, maiafirmă femeia. “Dacă era o italiancă, atuncicu siguranţă s-ar fi auzit”este de părere Sorina, o ro-mâncă din Roma, care esteconvinsă că într-un caz degenul ăsta, italienii ar fi por-

nit la o adevărată vânătoarede români. Avocatul Giancarlo Germani,preşedintele Partidului Ro-mânilor din Italia este de pă-rere că acum presa italianăvorbeşte deoarece unul din-tre violatori este din SudulItaliei. “Dacă era din nord,padan, nimeni n-ar fi vorbitdespre acest caz”.

De altfel în perioada respec-tivă, adică în februarie 2009,în Roma era o adevărată iste-rie împotriva românilor dupăce doi români au violat o tâ-nără italiancă. Pentru delictulde la Caffarella iniţial au fostbăgaţi în închisoare doi ro-mâni nevinovaţi, Racz şiLoyos ale căror fotografii aufost ţinute zile în şir pe primapagină a ziarelor italiene. Eli-beraţi din închisoare, cei doiau fost nevoiţi să părăseascăItalia. O lună mai târziu au fostprinşi adevăraţii vinovaţi,

Ionuţ Alexandru şi Oltean Ga-vrilă, ce au fost condamnaţila 11 şi respectiv 6 ani de în-chisoare. În zilele imediat următoareau avut loc 18 agresiuni îm-potriva rromilor de origineromână, după cum a fost de-nunţat de organizaţia “Every-One”. Pe 15 februarie 2009,la Roma 20 de italieni înar-maţi cu bâte au lovit cincirromi români (doi au fost in-ternaţi în spital cu leziunigrave). La Sassari, în Sardi-nia trei români au fost bătuţi.Pe 21 februarie, o bombă Mo-lotov era aruncată într-un barce aparţinea unor români. A fost nevoie, la acea vremede vizita Ministrului de Ex-terne, Cristian Diaconescu,pentru a linişti apele în Italia. Nimeni însă nu a pomenit deromânca maltratată de cei 7italieni.

Alte cazuri petrecute doarîn ultimele zile

Roma. O româncă de 30 deani este violată de un italiande 32 de ani. Tânăra s-a pre-zentat la un interviu pentruun loc de muncă şi a fost vio-lată de cel care ar fi trebuit s-o angajeze. Abia după douăluni de anchetă, agresorul afost arestat.

Marta. O româncă de 45 deani a denunţat că ar fi fostviolată de proprietarul caseipe care o avea în chirie.Cazul este încă anchetat decarabinieri, iar presupusulautor încă în libertate.

Roma. Un italian de 52 de ania fost arestat pentru că ar fiviolat, bătut şi jefuit peste 30de prostituate, marea majori-tate de origine română.Acesta a fost identificat de 12dintre ele ca fiind autorulagresiunilor.

Victime de seria BDoi ani de anchetă pentru a aresta patru dintre presupuşii violatori ai unei românce.La nici două zile de la arest Judecătorul pentru ancheta preliminară i-a lăsat în li-bertate. Motivul a fost că unul dintre cei patru arestaţi nu era în localitatea unde aavut loc violul şi că oricum nu există pericolul ca aceştia să fugă.

Episodul a avut loc în februarie 2009, o lună nefericită pentru co-munitatea românească din Italia din cauza isteriei create după unalt caz de violenţă sexuală al căror autori au fost români.

de Alina Harja

Tânăra fusese răpită la Torino şi găsită după două zile pe o plajă din Metaponto (Ma-tera) în condiţii jalnice. Românii pe Facebook: "de ce nu se face şi acum bâlciul care s-a făcut când victima era italiancă?"

ȘTIRI PE SCURT

Page 3: Actualitatea Romaneasca (4)

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

3Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Între 500 şi 800 de refugiaţi,în mare parte tunisieni, de-barcă pe zi în portul italian.Deja confuzia este mare. Nuse mai ştie câţi sunt. Oricum

peste 6000, potrivit localnici-lor, chiar dacă autorităţilesusţin că numărul străinilorar fi în jur de 4000. Deşi în fie-care zi se efectuează câte

două-trei transporturi de stră-ini în Sicilia sau la Bari, unnumăr aproape dublu intră înport. Situaţia s-a agravat laLampedusa cu atât mai multcu cât apa şi mâncarea suntaproape terminate. Autorită-ţile locale solicită ajutoare.

Locuitorii din Catania seopun imigranţilor

Ministerul de Interne a decisca de săptămâna viitoaredouă vapoare cu o capacitatede 500 de persoane să efec-tueze curse pentru a trans-fera imigranţii în Sicilia. 1000de străini au ajuns în ”satulsolidarităţii” din Mineo – Ca-tania. Străinii părăsesc însăstructura.

(continuare în pagina 11)

Lampedusa, insulacu 300 de români Infirmiera româncă Mari-

cica Hăhăianu, decedatădin cauza unui pumn dat deun băiat italian, Alessio Bur-tone, în staţia de metrouAnagnina, va avea în sfârşitdreptate. În curând va avealoc procesul, probabil cu ritabreviat (ceea ce înseamnăreducerea cu o treime a pe-depsei) întrucât moartea fe-meii nu a fost cauzată deneglijenţa personalului me-dical din spitalul în care afost transportată iniţial, cide pumnul tânărului, destulde bine făcut. Să sperăm ca măcar deaceastă dată justiţia să fiecu adevărat “justă”, să ţinăcont de delict şi nu de naţio-nalitatea părţilor implicate,să nu dea pretextul cuiva săpoată spune: “Ochi pentruochi, dinte pentru dinte”,reamintind de omucidereaGiovannei Reggiani.

Italia îi este datoare acesteifemei care, la fel ca Reg-giani, era soţie, munceamereu în contact cu oame-nii, încercând să fie utilă tu-turor. Bestialitatea umană nupoate continua să trăiascădin răzbunări lipsite desens, pentru că nu are senssă foloseşti forţa fizică îm-potriva cuiva mai slab decâttine, doar din dispreţul inte-rior care se naşte din celmai laş sentiment: rasismul. Sunt italiancă şi gestul luiBurtone mă face să lascapul în jos, deoarece măsimt mai întâi de toate o fi-inţă umană care, mulţumităpărinţilor mei şi a unei in-tervenţii divine, trăiesc înaceastă lume, la fel ca toţiceilalţi locuitori ai planetei.

(continuare în pagina 11)

Dreptate pentruMaricica… Italia îieste datoare

După revoluţiile din Nordul Africii, mica insulă italianăa fost luată cu asalt de bărci pline cu imigranţi nord afri-cani. Guvernul italian a decretat starea de urgenţă însălucrurile nu s-au îmbunătăţit pe insulă.

Page 4: Actualitatea Romaneasca (4)

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

4

PE SCURTAlegeri locale 2011:candidaţi români

Mihaela Ipate este foc-şăneancă, a studiat 4 anide drept la “Universita-tea Petre Andrei” din

Focşani iar în 2009 a ter-minat Facultatea de Rela-ţii Internaţionale laUniversitatea “SpiruHaret” din Bucureşti. Încădin 2006 s-a implicat înpolitică, fiind membrufondator al PartiduluiIdentitatea Românească.

A colaborat la Riano cu aso-ciaţia consumatorilor. Estecăsătorită cu un cetăţeanitalian, are 2 copii de 10 şi5 ani.“În Italia la început m-amconfruntat cu aceleaşi pro-bleme pe care le-au avuttoţi străinii când au venit înItalia: clandestinitate, fricăde controale, de expulzare,etc. Căsătoria nu a rezolvattoate problemele mele cacetăţean străin. Am încer-cat să caut de muncă daram văzut mereu puţină osti-litate. Înainte de a deschideagenţia am lucrat aproape 1an într-un bar - tavola caldadin Roma unde, când amplecat, am recomandat tot oromâncă extraordinară.” În 2004 a deschis o agenţiepentru transfer de bani.Acest lucru i-a permis să fiemereu în contact cu româ-nii, să asculte problemelepe care aceştia le aveau şisă încerce să-i ajute.“Am început să îi ajut să ob-ţină permise de şedere pen-tru turism, mergeam cu eila Chestură ca să depună

actele, sau la primărie, amîncercat să le desluşesc“calvarul” birocratic din Ita-lia, evitându-le foarte multedrumuri la Roma, la consu-lat, la prefectură etc .” Încetul cu încetul a devenitun fel de punte de legăturăîntre români şi autorităţilelocale. “Am avut foarte multe satis-facţii în aceşti ani de fiecaredată când o persoană veneaşi-mi mulţumea pentru căam ajutat-o să-şi rezolveproblemele, de fiecare datăcând mă contraziceam cuanumite persoane pentru aapăra comunitatea noastrăsau când demonstram anu-mitor indivizi că româniisunt foarte bine informaţi şise pot apăra atunci cândeste nevoie. Nu mi-a plăcutniciodată indiferenţa cucare erau trataţi străinii.”Din 2009, Mihaela este pro-prietara unui magazin deproduse româneşti, dar con-tinuă să se ocupe şi detransferuri de bani şi conti-nuă să ofere consiliere ro-mânilor care au nevoie. “Am hotărât să candidez de-oarece sunt convinsă că ex-perienţa mea ar putea fimult mai utilă în interiorulconsiliului local. Aş putea sărezolv mai uşor problemeleromânilor în mod directdecât să trebuiască să ape-lez în stânga şi-n dreaptapentru a-i putea ajuta. Credcă, având un reprezentantal lor în primăria oraşului,românii ar fi mai respectaţişi mai liniştiţi pentru că arexista cineva în acea institu-ţie care să le apere dreptu-rile. Putem demonstra că“uniţi suntem cu adevărat oforţă”. Mihaela candidează pe olista de dreapta a fostuluiresponsabil cu probleme deurbanism, Giorgio Bocci,care a încheiat un acord cuPartidul Românilor din Ita-lia a cărei membru fondatoreste şi Mihaela.

Riano (Lazio)Aurelia Ceoromila estenăscută la Bârlad, a ter-minat Facultatea de Chi-mie Alimentară şi a

lucrat ca subinginer timpde 11 ani la Combinatulde mezeluri din Vaslui,până la falimentul socie-tăţii. Apoi s-a recalificat,absolvind Institutul Pe-dagogic din Iaşi in 1998şi a lucrat ca educatoare.A venit în Italia, laArezzo ȋn 2004, unde aurmat un curs de asis-tenţă de bază şi s-a anga-jat ȋntr-un cămin debătrâni. În prezent lu-crează ȋntr-o agenţie deturism din Arezzo.

De ani de zile însă, Aureliase ocupă de promovareaculturii româneşti în oraşulsău. Colaborează şi cu cele-lalte comunităţi de imi-granţi din Arezzo încombaterea rasismului şidiscriminărilor. Aurelia candidează pentruun loc în consiliul local pelistele Partidului Democrat:o candidatură însă care nuare nici o legătură cu acor-dul semnat între PD şi PSD,ci exprimată de ForumulImigranţilor din PD care osusţine în această cursăelectorală.

Românca ȋl susţine pe ac-tualul primar de centru-stânga, Giuseppe Fanfani. Pentru a-şi face campanie,Aurelia a ales un mesaj sim-plu către alegătorii săi:

“Eu ştiu că mă cunoaşteţi,dacă nu personal cel puţinprin alţi prieteni sau cunoş-tinţe care mi-au cerut unajutor sau un sfat util !Am fost mereu in dialog cuvoi, sala mea de sedinte afost strada si pieţele undeam intâlnit românii, undeam ascultat problemelevoastre si am găsit soluţiipentru problema fiecăruia.Ştiu că de peste cinci ani ci-tiţi si apreciaţi "ForumulRomânesc" - ziar în care euvă ţin la curent cu legislaţiasi public informaţii utile fie-cărui român !Mă cunoasteţi prin eveni-mentele pe care le organi-zez şi prin care încerc săunesc comunitatea noastrăşi să promovez rădăcinilenoastre româneşti: tradiţii,cultură, istorie !Mă mândresc că sunt ro-mâncă - mă mândresc cuvoi toţi care aţi lăsat totul înurmă, ati înfruntat sacrificiişi suferinţe pentru a crea unviitor copiilor voştri !Vreau şi pot să vă reprezintcu onoare, înţelepciune sicinste în Consiliul ComunalArezzo - este singura posibi-litate prin care voi putea sărăspund nevoilor şi dificul-tăţilor voastre! Experienţa acumulată pânăacum în colaborarea cu ad-ministraţia locală este ga-ranţia că îmi voi putea ţinepromisiunile pe care le fac !Am fost împreună, şi numaiîmpreună vom reuşi ! Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

În jur de 1000 de românidin cei aproape 3700 s-auînscris pe listele electoralesuplimentare. Pentru a de-veni consilier, Aurelia arenevoie de aproximativ 300de voturi.

Următoarea întâlnire cualegătorii va avea loc dumi-nică, 3 aprilie la orele 16, laCircolo Aurora in PiazzaSant’Agostino-Arezzo.

Arezzo (Toscana)Comunicat

Partidul Identitatea Româ-nească a denunţat public înrepetate rânduri intervenţiailegală a partidelor din Româ-nia, în încercarea de pilotarepolitică a alegerilor locale,exportând în Italia practicilepolitice care au împinsaproape 4 milioane de ro-mâni la un adevărat exil eco-nomic. Continuă astfeltentativele de înşelare a cetă-ţenilor români din Italia, darşi a politicienilor italieni, că-rora li se promite un imposi-bil real sprijin politic dinRomânia.

Considerăm că românii dinstrăinatate pot şi trebuie săse auto-organizeze şi să sepropună ca structuri inde-pendente în relaţia cu oricarepartid politic din ţara natalăsau de adopţie. Aceasta esteîn opinia noastră singura mo-dalitate de reprezentare pu-ternică, ce poate da forţăpolitică contractuală diaspo-rei.

Reprezentanţii partidelor dinRomânia nu fac altceva decâtsă fragmenteze comunitatearomânească şi aşa destul defragmentată. Este un mod dea face cadou voturile români-lor politicienilor italieni, fărărezultate concrete pentru ro-mânii din Italia.

De altfel, demagogia tentacu-lară extrateritorială se poatevedea din ideile, proiectelede legi şi legile votate în una-nimitate de politicienii dinRomânia în defavoarea ro-mânilor din străinătate.Amintim pe scurt: legea78/2010(legea triplării taxe-lor consulare), proiectul delege “Brînză” - suprataxareacu 1% a banilor trimişi în ţarăşi nu în ultimul rând înfiinţa-rea “Comisiei parlamentarepentru românii din străină-tate”, în a cărei componenţăse regăsesc 9 deputaţi careau votat cel puţin o lege îm-potriva diasporei.

PIR: Partideledin Româniaau exportatlupta internă!

de Alina Harja de Alina Harja

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 5: Actualitatea Romaneasca (4)

De când am de-venit comunitari

am căpătat şi în Italia dreptde vot. Doar pentru alegerileadministrative locale şi celeeuropene. Ceea ce-mi stâr-neşte nişte multe semne deîntrebare: de ce nu ni s-ar davoie să punem x-ul pe buletinşi la alte tipuri de alegeri ?Adică dacă tot sunt responsa-bil de trimiterea unui Gio-vanni în parlamentul UE, dece n-aş putea să-mi aleg şipreşedintele regiunii sau săvotez pentru parlamentare ?Dar sunt sigur că se va regla

această situaţie în maxim 3viitoare mandate. Doar căsper din suflet ca aceastăschimbare să mă prindă de-parte de iubitorii de paste.Dar să nu anticipez şi nici sădivaghez. Cum lupta electo-rală este una încinsă, localni-cii mizează şi pe noi. Astfel seface că apar pe listele candi-daţilor pentru posturile deconsilieri şi români. Fix des-pre aceşti români vă voivorbi. Nu încape îndoială cătoţi sunt bine intenţionaţi.Toţi vor să ne reprezinte maibine şi să schimbe câte ceva

pentru întreaga noastră co-munitate. Dar declaraţii degenul ăsta tot vedem şi încazul concursurilor de frumu-seţe şi până în prezent n-amauzit ca vreo Miss Univers săfi contribuit la negocieri pri-vind încetarea violenţelor înzone conflictuale. Deci, de cei-am crede pe cei care vor sădevină consilieri comunali înItalia ? Păi dacă ar fi să ascultvocile ce vin din comunitate,un motiv serios ar fi următo-rul: un consilier român în pri-măriile italiene poatedeschide uşi ce păreau a fi în-

chise, demonstrează că sun-tem prezenţi în teritoriu, căputem, ajută comunitatea, dăsfaturi şi ajută românul.După cum se observă, miculconsilier român din Italia eun fel de Superman. Uneori,aproape de fiecare dată, esteperceput ca fiind omul numă-rul 1 în primărie, ba chiar şiîn regiune. Comunitatea areimpresia că noi, cu ocaziaalegerilor administrative înfi-gem un super-erou care neva rezolva problemele. Mieîmi rezultă că, în mare parte,nu prea avem habar de fişapostului unui consilier. Că elne va reprezenta de fapt petoţi, cu asta pot fi de acord.Dar şi aici se pare că deciziileluate de comunitate sunt cel

puţin confuze. Nu vreau sădau nume căci ne citesc mi-lioane de oameni şi i-aş facede ruşine. Cert e că mergândpe ideea de a fi reprezentatcu orice preţ de cineva în pri-mării vom da ocazia unor ne-aveniţi şi habarnişti săvorbească în numele nostru.

În multe comune se întâmplădeja astfel de lucruri. În cele-lalte vor sălăşlui astfel de in-divizi începând din acest an.Când şi dacă vom înţelegecum stau lucrurile cu adevă-rat va fi prea târziu.

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

5Comentarii cu vitriol

Țară, țară, vrem consilieriOPINII

de Mihai Duţu

Probabil ştiţi că a început febra electorală în Italia.Momentan şi doar în unele regiuni au loc alegeri admi-nistrative locale. Adică se aleg primari şi consilieri.

La eveniment a participat în-suşi Pierluigi Bersani, Secre-tarul Naţional al PD-ului carea subliniat importanţa ca par-tidul pe care îl conduce săaibă o politică deschisă faţăde imigraţie.

“Liga Nordului şi-a bazat po-litica construind temeri ne-justificate. Cu frica însăproblemele nu se rezolvă,rămân. Noi vom colaborapentru a le rezolva dar Gu-vernul trebuie să-şi recu-noască vina pentru modul încare a tratat problemele le-gate de imigraţie”, a mai de-clarat acesta.

“Este primul eveniment deacest gen: o conferinţă cu şidespre imigranţi, în cadrulcăreia s-a discutat despredrepturi, obligaţii, de politicăeuropeană, de reguli pentruo bună integrare, de regula-rizarea şederii pe peritoriulItaliei şi de o Italie a convie-ţuirii paşnice între diferiteleetnii” – ne-a explicat MarcoPacciotti, Coordonatorul Fo-rumului Imigranţilor din PD.

Pe parcursul celor două zileau intervenit primari din dife-rite localităţi, reprezentanţiai comunităţilor de străini, aiasociaţiilor şi sindicatelor.

“Partidul Democrat vrea săcontribuie la construirea uneipolitici care să includă imi-graţia ca parte activă a aces-tei societăţi. În acest sens ampus la punct 10 “chei” pentruun nou oraş al convieţuirii,printre care: includerea cetă-ţenilor de origine străină pelistele electorale, în interioruladministraţiilor locale, în co-misiile de muncă; extindereaserviciului de voluntariatcivic tinerilor imigranţi,limba, cultura italiană şi edu-caţia civică; o masă rotundăpermanentă între administra-tori şi reprezentanţii diferite-lor comunităţi religioase” - amai declarat Pacciotti.

Livia Turco, Preşedinta Foru-mului a subliniat încă o datăimportanţa ca minorii născuţişi crescuţi pe teritoriul Italieisă fie cetăţeni italieni. “Sunt870.000 de copii care nu cu-nosc o altă patrie, care sesimt cetăţeni italieni, darsunt încă trataţi ca fiind stră-ini. Avem cea mai ostilă legea cetăţeniei di Europa“ a de-clarat Livia Turco pentru “Ac-tualitatea Românească”.

Pe 13 aprilie PD-ul va orga-niza un protest în faţa Parla-mentului pentru a solicitaaprobarea legii cetăţeniei.

10 puncte pro-imigraţie

După declaraţiile făcutede liderul PNL, Crin An-tonescu, care a propus cavotul românilor din dias-poră să fie condiţionat deplata cotizaţiilor la buge-tul de stat, preşedinteleAsociaţiei Românilor dinItalia, Eugen Terteleac atrimis acestuia o scri-soare deschisă prin carese declară indignat depropunerea PNL.

" Foarte mulţi români dinItalia aşteptau din parteaformaţiunii politice pe careo conduceţi o pozitie desprecum doriţi să ne implicaţi înprogramul dumneavoastrăde guvernare, despre cumvedeţi o participare mailargă a diasporei la vot, etc.Aflăm însă cum vreţi să în-grădiţi dreptul la vot româ-nilor din străinătate care nucotizează la bugetul de stat.Spuneţi că vă gândiţi la unsistem în care, pentru ceicare nu trăiesc pe teritoriulRomâniei, dreptul la vot săfie condiţionat de plata a celpuţin unui impozit în ţară,că e teren, că e casă, că ealt tip de venit impozitat. Domule Presedinte, vă rea-mintim că în ultimii anibanii trimişi de diaspora în

România au ţinut în viaţă fi-nanţele ţării. În fiecare ancel puţin 5 miliarde de euroajung în ţară la familiilecelor plecaţi, o contribuţienetă la economia României.Cu aceşti bani familiile ră-mase în ţară plătesc şi ta-xele şi impozitele cerute destatul român, pe care altfelnu ar avea de unde să leplătească. Ce impozit supli-mentar ar trebui să plă-tească cei din diasporapentru a-şi putea exercitaun drept fundamental, acelade a vota? Dreptul de a votaderivă din faptul că suntemcetăţeni români, nu dinplata taxelor. Votul univer-sal este o componentă debază a democraţiei repre-zentative. Atât timp cât vomfi cetăţeni români, indife-rent unde ne aflăm, vomavea dreptul să participămla vot, indiferent dacă rezul-tatul votului din diasporaconvine unuia sau altuiadintre partidele româneşti.

Propunerea de a vota pebaza impozitelor plătiteconstituie o nouă cărămidăîn clădirea “zidului răutăţii”ridicat între românii dinstrăinătate şi cei rămaşiacasă.

ARI împotriva propunerii lui CrinAntonescu

de Alina Harja

25 şi 26 martie 2011, două zile a ţinut confe-rinţa naţională pe teme de imigraţie organi-zată de Partidul Democrat la Roma, în sala deConferinţe a Hotelului Raddison.

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 6: Actualitatea Romaneasca (4)

Acest instrument de plată estedotat de bandă magnetică şi /sau microcip; permite achiziţiiîn toate punctele convenţio-nate şi retragerea de numerarla automatele bancare (ATM).Termenul de "cărţi de credit"este frecvent utilizat pentruidentificarea produselor caresunt foarte diferite între ele,carduri de debit, carduri decredit, carduri revolving, cardde loialitate. Se acordă de obi-cei persoanelor fizice, juridicesau societăţilor ce deţin uncont curent.În general circuitele folositede carduri sunt: AmericanEx-press, Visa, Diners, Master-card, JCB, China Union Pay.

Clasificarea cardurilor.

Există 3 criterii mai importantedin punct de vedere al funcţii-lor specifice pe care acestea leîndeplinesc.

Card de credit - este un in-strument de plată care con-firmă faptul că deţinătorului i-afost deschisă o linie de creditpe baza căreia poate face plăţisau poate retrage numerarpână la un plafon stabilit. Acestplafon se stabileşte în momen-tul în care se face cererea, decomun acord cu banca şi înfuncţie de posibilitatea de ram-bursare a clientului. Fiind olinie de credit propriu-zisăuneori pentru eliberarea unuicard se solicită din partea insti-tutului şi o dovadă de salari-zare. De obicei cardul de creditse acordă clienţilor fideli aibăncii după o perioadă de “cu-noaştere” reciprocă.

Cardurile de credit la rândullor se împart în două categoriiîn funcţie de modul de rambur-sare.

Cardul revolving - permitedeţinătorului rambursarea înrate a sumei cheltuite. Sumade rambursat este reglemen-tată de contractul cu Institutulde Credit, şi este, în general,cuprinsă între 5-10% din pla-fonul prestabilit. Cu toate aces-tea deţinătorul poate săvarieze în fiecare lună suma derambursat cu un simplu telefonla serviciul clienţi al institutu-lui. Suma este preluată dincontul curent de sprijin în ziuastabilită prin contract.Cardul revolving compor-tându-se la fel ca şi o linie decredit, prevede şi o dobândăanuală numită TAEG în Italia(DAE în Romania).

Cardul "a saldo" este cardulde credit cele mai frecvent în-tâlnit în Italia. Permite amâ-narea plăţii bunurilor

achiziţionate pentru o perioadăscurtă (de obicei, pentru unmaximum 45 de zile), fără sar-cini financiare suplimentarepentru cumpărător. În esenţă,rambursarea sumei cheltuiteîn luna curentă are loc într-osoluţie unică în luna urmă-toare. Suma este preluată dincontul curent în ziua stabilităprin contract (de obicei 1, 5,10 sau 15 a lunii ).

Cardul de debit - este un in-strument de plată care permitedebitorului să achiziţioneze bu-nuri şi servicii prin plata directdin contul său personal. Cardulde debit cunoscut şi sub nu-mele de card bancomat utili-zează sumele disponibile încont sau eventuale linii de cre-dit (fido sau scoperto). Noilecarduri bancomat sunt dotatecu microcip .

Cardurile reîncărcabile suntun alt tip de carduri de plată.Diferă de cardurile de debit şide cardurile de credit, deoa-rece acestea nu sunt conectatela un cont bancar, ci la un por-tofel electronic - dar se spunecă banii sunt "încărcaţi" pecard. În general, cardurilereîncărcabile folosesc aceleaşicircuite ca şi cardurile de cre-dit (cele mai des folosite suntVisa Electron şi MasterCard).

În ultimii ani au apărut carduride credit "evoluate" care au ca-racteristicile unui cont curentcum ar fi codul IBAN şi posibi-litatea efectuării transferurilorbancare. Aceste carduri se nu-mesc Carta Conto. Sunt conve-nabile deoarece au cheltuielilemult mai mici (uneori inexis-tente). Exemplu cardul K 2emis de Banca Popolare di Lodi

care are IBAN-ul tipărit pecard şi posibilitatea controlăriişi efectuării transferurilor on-line gratuit. Este folosită desde cei ce lucrează, pentru a-şiprimi salariului şi “Casa Edile”dar şi ca un portofel sigur pen-tru păstrarea banilor.

Cum mulţi dintre voi scrieţi laredacţie, iar cei cu care mă în-tâlnesc direct îmi cer des ocomparaţie între produsele dinRomânia şi cele din Italia, înrândurile ce urmează văexpun câte 10 produse din celedouă ţări cu dobânzile practi-cate.

În ITALIA:

Carta Revolving Blu AmericaExpress: TAEG 22.99%Carta Revolving Compass:TAEG 20.98%Carta Revolving Classic Bar-clays: TAEG 20.73%Carta Revolving CartaSI:TAEG 19.56%Carta Revolving M’HoneyCard Classic Consum It: TAEG19.28%Carta Revolving PrestitempoDeutsche Bank Prestitempo: TAEG 16.76%

Carta Attiva Agos Ducato:TAEG 16.65%Carta Revolving Aura Findo-mestica: TAEG 16.49%Carta Revolving Extra Unicre-dit Family Financing Bank:TAEG 15.67%Carta Revolving Clessidra Mo-neta Intesa San Paolo:TAEG 9.95%

În ROMANIA:

BRD Punct Card: DAE 17.7 %BCR Powercard: DAE 21,7 %INTESA SANPAOLO BANKMastercard Standard: DAE20,6 %

CEC BANK - MasterCard CEC:DAE 20,6 %Banca Transilvania - Master-Card Forte: DAE 24 %Bancpost - AmericanExpressGreen: DAE 24 %Unicredit Tiriac Bank - Master-Card Standard: DAE 24,96 %Citibank - Citi Card Visa Clasic:DAE 27,99 %Piraeus Bank - Piraeus VisaClasic Credit Card: DAE 21,17 %

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA

6

Cardul bancar repre-zintă un instrumentcu ajutorul cărora seefectuează plata pro-duselor şi serviciiloravând la bază un sis-tem organizat pe bazecontractuale între 3principali participanţi:emitent (banca), deţi-nătorul cardului şi co-merciant.

Cardurile, o necunoscută ?

de Adrian Ioan Grigor

SPECIALIST

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 7: Actualitatea Romaneasca (4)

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

7

Hotel FM la Roma

Cine sunt Hotel FM

Trupa Hotel FM s-a format înaprilie 2005, când compozitorulorădean Gabriel Băruţa a reu-nit în jurul lui câţiva muzicienidin vestul ţării, pentru a crea unsound pop-rock modern, melo-dios şi inovator, care îi defineacompoziţiile. Trupa a susţinutconcerte în mai multe oraşe dinRomânia si Germania şi a lansatun CD promoţional în primăvaralui 2006 iar membrii ei s-au făcutremarcaţi anul trecut, când lacompetiţia naţională pentru Eu-

rovision au ocupat locul 4.Gabriel Băruţa, şeful trupei, esteorădean. Absolvent de belle-arte(design), Gabriel are la Oradeaun studio muzical propriu (şi sepregăteşte de inaugurarea unuial doilea, nou, în centrul Capita-lei). El e compozitorul piesei"Change" (versuri: AlexandraIvan / Gabriel Băruţa) ce repre-zintă alegerea românească pen-tru Eurovision 2011.Alex Szuz este student în ulti-mul an la Arhitectură în cadrulUniversităţii din Oradea şi delocul său e din Carei. S-a apucat

de tobe la vârsta de nouă ani. Aavut numeroase colaborări cudiferiţi muzicieni şi trupe; carieraîn muzică şi-a început-o în Carei,alături de formaţia Castelanii, cucare, în 1996, a câştigat trofeulla secţiunea pop a unui impor-tant concurs de muzică uşoară,desfăşurat la Bucureşti.David Bryan este cetăţean en-glez - dar deja plăteşte taxe şi îndoi ani va avea buletin româ-nesc. Ajuns la Oradea cu un pro-iect umanitar, EuropeanVoluntary Service, l-a întîlnit peGabriel în studioul acestuia unde

un amic comun l-a invitat la un"karaoke". Simpatia şi încrede-rea au fost imediate şi reciproceşi astfel a devenit solistul vocalde astăzi al grupului. Vorbeşteromâneşte cu accent bihorean,ceea ce îl face nostim şi îndrăgitde cei din jur.

Vedete în turneu - ce ni sepregăteşte ?

Băieţii au în lucru un album princare vor să arate publicului căHotel FM nu se rezumă doar la ocompetiţie muzicală; ei mizeazăde pe acum pe o promovare bunăatât în România, cât şi în afară. Înprezent, însoţiţi de o mică trupă ateleviziunii naţionale, Hotel FMîntreprinde un turneu de promo-vare ce a cuprins Moldova, Bulga-

ria şi Italia şi urmează să maitreacă prin Belgia, Olanda, Franţaşi Anglia, căutând prin aceasta să-i câştige pe cei care vor vota prinSMS în timpul desfăşurăriicompetiţiei muzicale din 12-14mai 2011.Mărturisesc că pe noi - ceiprezenţi sâmbătă la "La Strada" -ne-au câştigat. Ne-au mişcat şi"cumpărat" modestia şi simplita-tea lor, aproape nefireşti pentruartişti sau pentru "vedete" în ge-neral. După conferinţa de presăne-au lăsat, pentru dumneavoas-tră, şi trei autografe - ca să nu-iuitaţi, să vă aduceţi aminte de eişi să-i ajutaţi cu un vot telefonic pe14 mai. Făcînd aceasta, ajutaţiţara voastră, România. Succes,Hotel FM !

de Ghighi Puieşteanu

UNDE Roma, complexul comercial-cultural La StradaCÎND Sâmbătă, 12 martie a.c.CINE Gabriel Băruţa (pian & backing vocals), Alex Szuz (tobe) şiDavid Bryan (voce), membrii trupei Hotel FM din Oradea, s-au în-tâlnit cu iubitorii muzicii din capitala Italiei, români şi italieni.DE CE Hotel FM este formaţia care va reprezenta România cu me-lodia "Change" la concursul Eurovision ce va avea loc în luna mai laDüsseldorf.CUM Au fost aleşi de către un juriu de specialitate şi de către teles-pectatorii români prin tele-votul lansat de TVR în noaptea de Reve-lion anul acesta; astfel, ei au câştigat finala Eurovision România.

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 8: Actualitatea Romaneasca (4)

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011VIP-UL ACTUALITĂȚIIPAGINA

8

INTERVIUSă ajuţi oameniite face să te simţi împlinit

Lucraţi în cadrul acestui sin-dicat din 2008, după ce aţiurmat un stagiu de pregătirede 3 luni, ca parte a maste-rului pe care l-aţi urmat laUniversitatea Ca’Foscari dinVenezia. La finele acestuia aţiprimit şi acceptat acest postîn cadrul CISL. A trecut cevavreme de atunci şi de aceeavă întreb dacă n-a dispărut şipasiunea de la început? Ejob-ul pe care vi l-aţi dorit?

Da, a trecut timpul fără să-midau seama... Pasiunea nu a dis-părut, cred că toţi cei care lu-crăm aici o facem cu pasiune.Cred că e job-ul pe care l-amdorit şi pentru care am învăţat.Până la urmă mă ocup de drep-tul muncii, care este o materiefrumoasă şi care-mi place. Înafară de asta, să ajuţi lumea, săpoţi face ceva pentru alţii te facesă te simţi fericit şi împlinit. Înalte cuvinte, există satisfacţiamuncii, care cred că e un ele-ment important. Am avut şi no-rocul să găsesc un ambientfoarte cald, deschis, la servicisimţindu-mă ca într-o mare fa-milie. La început am avut dificul-tăţi în a mă exprima corect dinpunct de vedere gramatical înlimba italiană, atât scris cât şivorbit, dar am avut tot timpul,iar colegii m-au ajutat şi m-au în-

văţat multe din lucrurile pe careazi le ştiu. Asta m-a ajutat mult,acesta fiind primul meu loc demuncă, mai ales că nu aveamexperienţă.

Prin cooptarea dumneavoas-tră în staff-ul acestui sindicats-a încercat şi o mai bunăapropiere faţă de comunita-tea noastră?

Cred că da, de fapt chiar acumîncercăm să facem o convenţiepentru a aplica un preţ mai micpentru românii care vor face de-claraţia de venit (730 sau Mo-dello Unico). Am făcut de multeori şi pe intermediarul între pa-tronatul Inas şi Casa de Pensiisau alte instituţii din România,întrucât sunt mulţi români carefac cererea pentru a se pen-siona, sau pentru cei ce fac ce-rerea de ajutoare sociale dinpartea statului şi nu numai.

Care este relaţia românuluicu sindicatul? Vă întreb astadeoarece am observat ouşoară reticenţă în rândulcomunităţii noastre în ceeace priveşte colaborarea sauaderarea la un sindicat.

În ceea ce priveşte relaţia cu sin-dicatul, noi românii din păcateavem o altă mentalitate. Darcred că şi din cauza lipsei de in-formare. Lumea din păcate nu

ştie ce este un sindicat şi cu ceanume se ocupă. Un sindicatoferă toate serviciile de care toţiavem nevoie în viaţa de zi cu zi.

În general este bine să ne în-scriem în sindicate ? Pescurt, ce avantaje ar avea unromân dacă s-ar înscrie într-un sindicat ?

Eu cred că da, toţi ar trebui săse înscrie într-un sindicat... aşaar şti mai bine toţi ce drepturi şice obligaţii au. În afară de asta,un sindicat oferă şi multe alteservicii care sunt gratuite sau auun preţ foarte mic. De exemplu:un sindicat este structurat înmai multe federatii de categorieconstituite în functie de contrac-tul colectiv naţional aplicat. Areîn interior Patronatul Inas, careface toate cererile de pensie,şomaj, alocaţii, invaliditate, con-cediu medical, precum şi Siste-mul de Servicii Caaf care seocupă de domeniul fiscal: ISEE,ISE, 730, UNICO. Mai există şi Adiconsul care seocupă de protecţia consumato-rilor, Anolf (unde sunt eu), carese ocupă de imigranţi, SICETcare se ocupă de contractele deînchiriere, de cererile pentru ca-sele populare etc.De exemplu, apelând la Isee opersoană poate face cerereapentru aşa-zisul “bonus gas” sau“bonus energia elettrica” (aju-toare de la stat pentru a plătigazul şi curentul electric) dacăîndeplineşte cumulativ toatecondiţiile necesare.Cu alte cuvinte, sunt multe lu-cruri pe care lumea nu le ştie, iarîntr-un sindicat, găseşte toateaceste informaţii.

În Pordenone există un per-sonaj, Danilo Narduzzi, de laLega Nord, care în ultimavreme a făcut o serie de de-claraţii deloc prietenoase înraport cu imigranţii şi o să vădau câteva exemple: a pro-pus ca muncitorii disponibi-

lizaţi de la Electrolux să fiedin rândul imigranţilor, a in-augurat un birou anti-im-igranţi, a spus că FriuliVenezia-Giulia nu-şi doreştemai mulţi imi-granţi şi impli-cit refugiaţi. Unele din acestedeclaraţii se pot abate şi asu-pra comunităţii noastre. Înastfel de cazuri, sindicatele,nu neapărat CISL, cum arputea ajuta imi-grantulsupus unor astfel de abu-zuri?

Acest domn, Danilo Narduzzi,militând în Lega Nord, era nor-mal să facă aceste afirmaţii caresunt oricum lipsite de funda-ment atât logic cât şi juridic. Numă aşteptam la altceva. Din fe-ricire Electrolux este o multina-ţională şi nu cred că are vreoproblemă cu naţionalitatea per-soanelor care lucrează pentru eişi nu cred că se vor apuca săfacă disponibilizări pe motive et-nice. În cazul Electrolux şi nunumai, există legi care regle-mentează concedierea colectivă.De obicei criteriile sunt: vechi-mea la locul de muncă, de nu-mărul de persoane pe careangajatul le are în întreţinereetc. Pentru a mă întoarce la cespuneam mai înainte despre ceanume face un sindicat, în acestcaz se ocupă de tratativele cufirma pentru a reduce pe cât po-sibil numărul de persoane carevor fi concediate.

Din când în când mai apar şiştiri, nu tocmai plăcute,având ca principali actori ro-mâni. Mă refer la furturi şi laalte infracţiuni. Vă afecteazăîn vreun fel astfel de eveni-mente?

Ma afectează indirect, în sensulcă nu fac altceva decât să dis-trugă imaginea noastră, a tutu-ror românilor. Sunt şi persoaneoneste care au o familie şi carelucrează şi nu este corect ca săplătească pentru greşelile făcute

de alţii. Până la urmă, cred că eo chestie de inteligenţă: să fii su-ficient de matur şi să faci dife-renţa între oameni fără a-ijudeca după aparenţe, iar euvreau să cred că sunt destulepersoane care au această inteli-genţă.

Sunteţi un caz fericit în careun student a reuşit să-şiechivaleze şi să-şi pună înpractică studiile într-o ţarăstrăină. Cât de greu este caun român, neocomunitar, săurmeze o carieră profesio-nală conform propriei pregă-tiri în Italia?

Da, din fericire eu am reuşit săfac acest lucru, dar trebuie sărecunosc că a fost destul degreu. Am început masterul cândRomânia nu făcea parte din UE:atunci mi se părea imposibil săobţii înscrierea la un master înItalia.Acum cred că am reuşit săfac mai multe aici decât aş fiputut face acasă, date fiind cir-cumstanţele. Aici am găsit per-soane disponibile care m-auajutat pentru ceea ce eram fărăsă-mi pretindă nimic în schimb;am fost la locul potrivit la mo-mentul potrivit, cred.Criza actuală îi afectează enormde mult pe italieni şi cu atât maimult pentru cetăţenii străini.

V-aţi întoarce în Româniasau deja viitorul vă este legatde Italia?

Nu, acum nu m-aş mai întoarceîn România, am muncit mult casă ajung aici, anul acesta spersă-mi dau definitivatul în avoca-tură pentru a putea profesa, amobţinut şi un credit imobiliarpentru următorii 30 ani... Potspune că acum casa mea e aici.Am părinţii în România, deaceea merg destul de des acasă,dar pe moment nu am intenţiade a mă întoarce.

Are 29 de ani, vine din România, unde a terminat Facultatea deDrept. În Italia a venit pentru a urma cursurile unui master îndreptul muncii, în cadrul Universităţii Ca' Foscari Venezia. În ca-drul acestui master a realizat un stagiu de pregătire de 3 luni încadrul unui sindicat. Aici s-a făcut remarcată de Secretarul CISLcare i-a propus în scurt timp de la încheierea studiilor un post încadrul acestui sindicat. Aceasta este pe scurt povestea românceiAlina Beicu, care din februarie 2008 lucrează în cadrul sindica-tului CISL Pordenone, la biroul litigii.

de Mihai Duţu

Alina Beicu

Page 9: Actualitatea Romaneasca (4)
Page 10: Actualitatea Romaneasca (4)

Gheorghe Raica, ales con-silier local la Alessandriape listele extremiştilor dela Liga Nordului, a fostarestat pentru că şi-ar fibătut ani de zile soţia şi co-piii.Poliţia din Alessandria aconfirmat ieri arestarea luiGheorghe Raica, de 37 deani, aspirant politician înPeninsulă şi cunoscut ro-mânilor mai ales pentrucandidatura sa pe listelepartidului de extremădreapta, Liga Nordului. Raica a obţinut pe listeleacestui partid un loc înConsiliul Local din Ales-sandria, la care a renunţatîn scurt timp pentru o unpost retribuit în aceeaşiprimărie. La scurt timp după alegeriRaica a mai înfiinţat şi unpartid în Italia, PartidulEuropean al Românilor, pelistele căruia intenţiona săcandideze la Torino, totpentru un post de consilier.Aventura politică a luiRaica a vizat şi principa-

lele partide din România,făcând o serie de alianţetotal neinspirate, în acelaşitimp activând şi în FARI(după ruptura care a dus ladizolvarea propriu-zisă aformaţiunii), deşi aceastaera declarat “apolitică”. Fostul consilier s-a făcutremarcat în comunitatearomânească şi pentru oaltă „găselniţă”: îşi inscrip-ţionase maşina cu numeleşi numărul de telefon. Fa-milia lui a moştenit un i-mobil de la o bătrână pecare a îngrijit-o soţia luiRaica.Consoarta sa, Mihaela, acandidat şi ea la alegerileadministrative din primă-vara lui 2009, în localitateaNovi Ligure cu un discretsucces. Conform cotidianului la-pulceonline.it, GheorgheRaica a fost arestat după oplângere depusă de soţiasa, victimă a repetate vio-lenţe, începând cu anul2008. Potrivit plângeriidepuse la poliţie, nici fiiiminori ai cuplului nu auscăpat de comportamentulviolent al lui Raica.Acesta a fost arestat sâm-bătă şi va răspunde în faţainstanţei pentru rele trata-mente în familie şi riscă opedeapsă între unu şi cinciani de închisoare. Dacă procurorul demons-trează că violenţele au fostînsoţite de vătămări corpo-rale grave, pedeapsa poatefi de la patru la opt ani.

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

10

Important !În fiecare zi de sâmbătă, de la orele 16,

PIR - Partidul Românilor din Italiaîn colaborare cu Uniunea AsociaţiilorRomâneşti din Roma sunt la dispoziţiadumneavoastră gratuit cu informaţii

legale şi sindicale.La Centrul Comercial "La Strada" : Circ. Nomentana 530

Info: 329 31 21 699 - www.identitatearomaneasca.it

Rubrica juridică

O problemă pe care o întâl-nesc mulţi cetăţeni românieste cea a suspendării sau re-ţinerii permisului de condu-cere pentru violarealegislaţiei rutiere şi uneoriconfiscarea automobiluluipentru conducere sub influ-enţa alcoolului. Se poate face recurs la Pre-fectura competentă (adicăcea de care aparţine locul încare a fost comisă infracţiu-nea) sau la Judecătorul dinraza localităţii respective în60 de zile de când v-a fostanunţată contravenţia . Prin recurs nu numai că sepoate anula sancţiunea dinmotive reale sau juridice carepot fi invocate ca să vă apă-raţi, dar se poate solicita şiamânarea sau micşorareasancţiunii legate de puncteledin permisul de conduceresau de suspendarea tempo-rară a permisului. În urma cererii Prefectul sauJudecătorul de pace vor pur-cede la judecarea apelului şi,dacă dreptatea este de par-tea dumneavoastră, la resti-tuirea permisului înainte deexpirarea termenului indicatîn procesul verbal prin cares-a aplicat sancţiunea şi larestituirea punctelor care au

fost scăzute în mod nedrept. Evident, pentru a ajunge larezultatul de mai sus, trebuiesă existe motive juridice înte-meiate, cum ar fi întârziereasau omisiunea de notificare aprocesului verbal, care tre-buie notificat în maxim 90 dezile de la data când a fost co-misă infracţiunea sau încazul în care cel sancţionat afost identificat în mod greşitde către Autorităţile care auscris procesul verbal, sau auidentificat în mod greşit auto-mobilul. Dacă, să spunem, nici Prefec-tul nu vă dă dreptate şi con-firmă sancţiunea forţelor deordine, atunci puteţi faceapel la Judecătorul de pacedin raza localităţii în care s-adispus sancţiunea în 30 dezile de la decizia Prefectului.Dacă însă prima autoritate lacare aţi apelat este Judecăto-rul de pace, nu se mai poateface aceasta. Din experienţa mea în mate-rie am observat că Poliţia şiCarabinierii sunt de multe orifoarte exigenţi cu şoferii ro-mâni cărora le recomand,pentru a evita consecinţe ne-plăcute, să fie amabili în tim-pul controalelor şi cererilorforţelor de ordine, cu precă-dere atunci când li se cere săfacă un alcool-test, deoarecerefuzul de a vă supune unuiastfel de test poate pune înpericol motivaţiile ulterioarelegate de starea dumnea-voastră de ebrietate sau defaptul că aţi fi condus sub in-fluenţa drogurilor. Am întâlnit câteodată şi for-ţări din partea forţelor de or-

dine, ca de exemplu cum s-aîntâmplat în cazul unuiromân care nu circula cu au-tomobilul ci era în apropiereamaşinii parcate şi carabinie-rii l-au solicitat să-l înso-ţească la post pentrucontroale acuzându-l c-ar ficondus sub influenţa alcoolu-lui, chiar dacă au fost carabi-nierii care i-au cerut acestuiasă se urce la volan. Acest tip de situaţii pot de-veni foarte dăunătoare dinpunct de vedere economicdeoarece pedeapsa ulte-rioară pentru infrancţiuneade conducere sub influenţabăuturilor acoolice sau subinfluenţa drogurilor este con-fiscarea autovehicului la bor-dul căruia vă aflaţi dacăsunteţi proprietarul acestuia. Din păcate am văzut mulţi ro-mâni care şi-au pierdut pen-tru o bere maşina pe care ocumpăraseră cu ani de sacri-ficii. Deci, sfatul meu are o valenţădublă: nu consumaţi băuturialcoolice înainte de a văaşeza la volan şi, dacă văopresc forţele de ordine, fiţirelaxaţi şi amabili. Pentru cădacă doriţi să vă păstraţi au-tomobilul, cea mai proastăidee este să fiţi agresivi sauprea puţin amabili cu repre-zentanţii forţelor de ordine.Amintiţi-vă că Poliţia şi Cara-binierii sunt oameni ca şi voicare-şi fac munca şi, deseori,atitudinea lor în ceea ce văpriveşte va fi direct propor-ţională cu atitudinea voastrăfaţă de ei…

Permisul de conducere şi confiscarea maşinii

Raica arestat pentru violenţeîn familie

de av. Giancarlo Germani de Alina Harja

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 11: Actualitatea Romaneasca (4)

Frunză iodată de nuc,Făr' laptop mi-s sîngur cuc,Dar cu el, unde mă duc,Îmi port gaşca dăn feisbuc.

(din folclorul contemporan)

Fraţilor, mă jur pe soacră-mea că nu am nimic împo-triva network-ului ! Dincontra, îl consider unul dinlucrurile la îndemâna tutu-ror, din cele mai mişto. Cîndam de gînd să visez cu ochiideschişi şi să mai uit de pro-blemele vieţii, clic ! O lumeimensă mi se deschide înfaţa ochilor, invitându-măsă navighez, fără teama căvoi eşua.Am fost chiar unul din pri-mii care i-au urat aniver-sare fericită micuţeiWikipedia luna trecută. Ştiţicu toţii, cred, cine e. Năs-cută din coasta Nupediei,ea este enciclopedia onlinecea mai mare din toată isto-ria lumii. Vestita bibliotecădin Alexandria, arsă de ceigeloşi pe cunoaştere, rapor-tată la micuţa de numai 10anişori, ar fi fost precum un

răftuleţ dintr-o librărie cu-prinsă într-un zgârie-nori.N-am nimic nici cu Yahoosau cu "Gogol" (vorba luiBerlusconi) - nu mai dau de-mult bani pe plicuri, timbreşi felicitări, iar dacă vreaupot să mă uit de sus laacoperişul casei, stând înpat.Dar am ce am cu Facebook-ul. Şi asta de cînd nevastă-mea continuă să mă anunţe(de două-trei ori pe zi !) căşi-a mai făcut un prieten.-- Mi-a cerut prietenia şi i-am acceptat-o. Pare om detreabă, îmi zice.-- Iar tu ? În loc de pupic, i-ai dat repede un clic ! îi răs-pund.Pentru ea, Facebook-ul adevenit o a doua familie,care a scăpat-o de greuta-tea de a suporta un "mut"ca mine. Şi cînd te gîndeştică eu, personal, i-am făcutcadou laptop-ul. Voiam să omai cultiv, iar concomitentsă mai scap de cicăleli. Şichiar că am scăpat. Maimult: am scăpat-o !

(continuarea în pagina 13 )

Mahalaua Facebook-istă

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

11

CRONICA

INTERNET

Lampedusa, insulacu 300 de români (continuare din pagina 3)

În acelaşi context, localnicii auprotestat împotriva instaurăriiacestui centru, iar autorităţile audecis să redirecţioneze ceilalţiimigranţi din Lampedusa în altezone ale Siciliei sau în regiuneaPuglia.

Condiţii inumane pentru imi-granţi la Lampedusa

Imigranţii sunt nemulţumiţi decondiţiile în care sunt ţinuţi laLampedusa. ”Am dormit aici, jos,pe stradă” explică Mouffi (25ani). ”Am dormit cum sunt îm-brăcat. Nici măcar o pătură nuam găsit, ca să mă acopăr. Aşa eviaţa. În Tunisia nu puteam săfac nimic. Am ajuns aici pentruun viitor mai bun, nu pentru aface probleme. Am venit pentrua munci şi a trăi. Acum întrebămce se întâmplă cu noi şi nu nespun nimic. Suntem trataţi caanimalele” spune cu tristeţe tâ-nărul tunisian.

În portul din Lampedusa nu sepoate respira. În zonă nu existătoalete ecologice, nu există sufi-ciente tomberoane de gunoaie,nu există băi în care străinii să îşipoată spăla o cămaşă. Din cauza faptului că Centrul deprimire de la Lampedusa este ar-hiplin, clandestinii, cum ajung peinsulă, sunt controlaţi pentru anu avea arme, sunt supuşi unuicontrol medical, după carerămân liberi. Abia după 5 - 6 zilede dormit pe străzi sau pe plajă,clandestinii primesc un număr şisunt primiţi la Centru. După carealte 8 - 10 zile ei reuşesc să pri-mească un loc pe un vapor sauîntr-un avion care transportă imi-granţii în alte zone din Italia.

Lampedusa fără turişti

Din cauza numărului mare deimigranţi, până la această oră nuexistă nici un fel de rezervare lahotelurile din Lampedusa pentruvacanţa pascală. Insula, cu o su-prafaţă de doar 20,2 km², este o

zonă frecventată în special desărbători şi vara de turişti dinGermania, Marea Britanie şiAmerica. În acest an însă nu seprevede un viitor prosper pentruturism. Proprietarii de hotelurisunt foarte indignaţi şi intenţio-nează să organizeze un protest.

Acord între Italia şi Tunisia

Italia şi Tunisia au semnat vineriun acord pentru combaterea imi-graţiei clandestine. Guvernul dela Tunis va bloca plecările spreSicilia, iar cel de la Roma vapune la dispoziţie fonduri şi in-strumente pentru a bloca plecă-rile bărcilor neautorizate. Italia acerut autorităţilor tunisiene săîntărească patrulele maritime, încontextul în care în ultimele zecesăptămâni în sudul Peninsulei auajuns 15.700 de tunisieni. Deasemenea, Italia va pune la dis-poziţie 150 de milioane de euro,personal specializat şi instru-mente pentru a bloca imigraţiaclandestină dinspre Tunisia.

Românii de la Lampedusa

La o populaţie de 5800 de locui-tori, pe insula Lampedusa trăiescîn jur de 300 de români. Femeileau grijă de bătrâni, fac curăţeniesau lucrează în hotelurile din lo-calitate pe perioada sezonuluiestival. Bărbaţii lucrează în mareparte în construcţii sau în agri-cultură. Salariile conaţionalilornoştri sunt în jur de 600 – 800 deeuro pe lună. Aceştia recunosccă nu le-a fost uşor să se inte-greze. Georgiana Mihai, 22 de

ani, originară din Buzău trăieştede trei ani împreună cu părinţiiei pe insulă. Fata recunoaşte căa trecut prin multe ”experienţede xenofobie” din cauza naţiona-lităţii sale. ”Când le spui că eştiromân, imediat presupun căfuri” spune tânăra. ”E ciudatăatitudinea lor, dar e şi de înţeles,deoarece se confruntă zilnic cuimigranţii” completează ro-mânca, de meserie barman.

Dreptate pentru Maricica…Italia îi este datoare(continuare din pagina 3)

La ce a folosit gestul lui? Lanimic; a reuşit doar să creezeo prăpastie şi mai adâncăîntre două ţări înrudite, cumsunt Italia şi România, şi săpună paie pe focul prejudecă-ţilor şi al acuzaţiilor împo-triva unui popor care vreadoar să trăiască în pace, cudurerile şi bucuriile sale. Maricica a murit, lăsând insolitudine o întreagă familie.S-ar fi întâmplat asta într-ozi, la fel ca celelalte, într-o di-mineaţă de octombrie a anu-lui trecut, dacă în calea ei nuar fi apărut un imbecil rasist? Îmi doresc să văd o sentinţăcare să facă dreptate, chiardacă rudelor sale nu le va fo-losi la nimic. Poate doar ca şiconsolare. Îmi aduc aminte scena pecare am văzut-o la televizorcând l-au arestat pe tânărulasasin: oamenii din cartierulDon Bosco cereau eliberareacestuia, aruncând tone de

venin împotriva “româncei ti-căloase” care i-a distrus viaţaacestui italian, obligat (nu-iaşa?) să se apere folosindforţa fizică împotriva străinei,considerată evident ca fiindclasica “târfă româncă” carevine in Italia să fure locurilede muncă italienilor. M-a scârbit acea atitudine şicuvintele pe care cei intervie-vaţi de televiziuni le foloseau:“Afară cu românii ăştia, gatacu ei”… asta ca să citez doarcomentariile cât de cât “ele-gante”… Pun pariu că dacă în loculMaricicăi ar fi fost o Jane en-glezoaică sau o Carmen spa-niolă, toată panarama asta nuar fi avut loc… şi asta în con-diţiile în care un englez beateste departe de a fi un lord şiîn Spania există aşa-zisele“perreras” unde câinii şi pisi-cile sunt omorâte… situaţiicare atunci când au legăturăcu România, încep să fie con-damnate fără milă, dar în resttăcere absolută.

La Lampedusa continuă de-barcările, o femeie din Tuni-sia a născut şi toţi sicilieniiîncearcă s-o ajute, atât pe eacât şi pe copil şi pe soţ… Fru-mos gest, dar de ce atuncicând este vorba despre ro-mâni totul pare mai compli-cat? Este un lucru pe carenu-l înţeleg, fiindcă dacă ana-lizăm cu atenţie atunci cândte trezeşti în faţa morţii, nuprea se vede difenrenţa întrecărţile de identitate, nu-ţi daisufletul în mod diferit în func-ţie de naţionalitatea căreiaaparţii.

Este primăvară, natura setrezeşte chiar dacă cu o anu-mită greutate datoratăschimbărilor climatice, darsper ca trezirea conştiinţelorsă nu rămână în letargie,pentru că viaţa tuturor me-rită respect dincolo de limi-tele orgoliului uman…

de E.P.

de Lorella Lattavo

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 12: Actualitatea Romaneasca (4)

ACTUALITATEA CULTURALĂPAGINA

12

SMITH TRANSFER preţuieşte femeia şi tradiţiaDeşi mai blândă decât “acasă”,iarna cerne şi în sufletele diaspo-rei româneşti şi moldoveneştiaceleaşi sentimente de apăsare,insatisfacţie şi tern. Aşa că veni-rea primăverii constituie un bunprilej de descătuşare, optimismşi, nu în ultimul rând, o poftă dea lua “totul de la capăt”.1 şi 8 Martie trebuie să repre-zinte mereu “startul” către alt-ceva. Ceva mai bun.Un astfel de eveniment, în onoa-rea femeii şi a primăverii, a avutloc şi în Torino, prima capitală aItaliei, în preajma sărbătoririi a150 de ani de “Unita d’Italia”.Gazda s-a numit Teatrul San Giu-seppe, iar amfitrioni au fost aso-ciaţiile Basarabia şi Frăţia.Smith Transfer SRL, având caobiect de activitate gestionareatransferurilor de bani la tarifefoarte avantajoase pentru clienţiisăi, cetăţenii români şi moldo-veni din Provincia Torino, a con-tinuat seria acţiunilor desusţinere şi promovare a culturiişi tradiţiilor naţionale, numă-rându-se printre sponsorii spec-tacolului MĂRŢIŞOR 2011.

Totodată, prin vânzarea în celepatru birouri ale sale de bilete deavion, pentru toate companiileaeriene ce “leagă” Italia de Ro-mânia, inclusiv şi mai ales pentrucele care au tarife reduse, în ace-lasi regim de “low cost” ca şi latransferul de bani, Smith Trans-fer reuşeste, de aproape un an,să satisfacă cele mai exigente ce-rinţe ale clienţilor săi. În birou-rile sale, Smith Transfer nu vindedoar biletul în sine ci, la cerere,oferă consultanţă, alternative,soluţii şi suport pentru oriceclient al său, astfel încât acestasă cheltuie cât mai puţin, să facăeconomii în bugetul personal, şi-aşa “subţiat” de criza care paresă nu mai ia sfârşit. La fel se în-tâmplă şi cu transferul de banicare devine un serviciu persona-lizat, mărturie fiind cele câtevamii de clienţi pe care companiai-a câştigat în scurtul timp scursde la apariţie.Revenind la evenimentul în sine,s-a sărbătorit la teatrul San Giu-seppe venirea primăverii dar şiziua femeii într-o atmosferăcaldă şi veselă. Spectatorii au ad-

mirat şi apreciat dansuri şi cân-tece din Romania, Moldova, Ita-lia, Bulgaria, dansuri orientale şiargentiniene. Privirile celoraproape 500 de persoane pre-zente au fost plăcut surprinse dedoamnele care au defilat îmbră-cate în rochii de seară de la cu-noscutul magazin vestimentarLa Miettè.Smith Transfer, prin implicareaîn acest gen de activităţi găseşteşi un mod plăcut de a se apropiaşi mai mult de marea comunitateromânească şi moldoveneascăpe care o deserveşte, de a pro-mova manifestările artistice lo-cale din sfera muzicii, poeziei,artelor plastice considerând cădiversitatea culturală este caleaunei dezvoltări sociale armo-nioase. Cultura reprezintă o ca-racteristică a dezvoltăriieconomice locale prin capacitateinovativă şi durabilitate.MĂRŢIŞOR 2011 s-a dorit a fi unomagiu de muzică, lumină şi cu-loare adus şi de Smith Transfertuturor femeilor, tuturor aceloracare au ales să trăiască departede ţară, îmbinarea tradiţiilor na-

ţionale cu muzica şi dansurile dinalte ţări fiind un simbol al diver-sităţii şi al toleranţei, un crez

comun în valorile fiecărui popor.

de Anişoara Stoica

Mărţişoare şi cântece de sufletpentru româncele din Roma şi AssisiPeste 6000 de românce de laRoma au primit la 5 martie măr-ţişoare, flori şi un concert de mu-zică susţinut de mai mulţi artiştiprintre care : Andrei Păunescu,Corina Chiriac şi Benone Sinu-lescu. Alte o mie de persoane auasistat la un spectacol asemănă-tor, cu o zi înainte, la un teatrudin Assisi, din regiunea Umbria. Potrivit organizatorului acestuieveniment, preşedintele Asocia-ţiei Românilor din Italia (ARI),Eugen Terteleac, 35.000 de măr-ţişoare au fost aduse din Româ-nia pentru a fi oferite româncelordin cele două oraşe. ”În urmă cu patru ani, am adusdin România 500 de mărţişoare,care au avut un succes extraor-dinar de mare. După aceea auurmat 1000 de mărţişoare şi5000 de mărţişoare, doi ani maitârziu” îşi aminteşte Eugen Ter-teleac. ”Anul acesta am ajuns laun număr de 35.000 de mărţi-şoare, completează preşedinteleARI, mărturisind că a văzut ”de-

a lungul anilor emoţii foarte maridin partea româncelor care auprimit un mărţişor, românce caren-au mai primit acest simbolpoate de ani de zile”.

Dorul de ţară

Spectacolul a ţinut peste cinciore. ”Cu toată dragostea vin defiecare dată în Italia, pentru căaici sunt românaşii noştri” măr-turiseşte şi Benone Sinulescu,pentru a treia oară la Roma, în

ultimii trei ani. ”Sunt destui demulţi români şi ar fi păcat să numai ştie şi ce se mai întâmplă şiprin ţară, din punct de vedere alcântecului românesc. Am venitsă le împrospătăm memoria, săse gândească la meleagurile deunde au plecat, să îşi aducăaminte de copilărie, să-şi aducăaminte de toate cele, mai puţinde datorii” subliniază maestrul. ”Ce e diferit este probabil dorul,pentru că ei s-au stabilit aici deani de zile şi poate le e mai dor

decât celor de acasă să vadă unspectacol cu adevărat românesc,cu artişti veniţi din Româniaunde se vorbeşte româneşte şiunde se cântă melodii care suntcunoscute de către toată lumea”observă şi Corina Chiriac, dupăspectacol, impresionată de nu-mărul mare de admiratori careau cântat împreună cu ea pe par-cursul recitalului său.

Cel mai emoţionant moment alserii a fost cel susţinut de micuţaMaria Crăciun, care la cei 10 aniai săi şi la un an de la câştigareapremiului trei la festivalul con-curs Sanremo 2010, la secţiuneajuniori, a provocat lacrimile pu-blicului din sală. ”Spectacolul afost foarte foarte frumos. În salăau fost mii de persoane şi m-ambucurat foarte mult că sunt dinRomânia. Atunci când publiculmă aplaudă şi mă aplaudă multprind încredere în mine şi măface foarte stăpână pe mine”dezvăluie micuţa cântăreaţă.

La Roma, "un pic ca acasă"

”Ne simţim şi noi un pic caacasă” a mărturisit la finalul con-certului Ileana Pârvu, originarădin Bacău. ”Asta a fost mai cevaca un mărţişor. E foarte frumos,am rămas foarte impresionaţi”completează şi mama ei, MariaApetrei.

”Ne-a plăcut foarte mult concer-tul. Noi avem un foarte mare res-pect pentru Corina Chiriac. Omare artistă pe care şi noi laChişnău o iubim foarte mult”susţine şi Maria Ieremia din Re-publica Modova, sublinind cămărţişorul lipseşte tuturor.

”Este un lucru care rar se întâm-plă şi ne bucurăm când se face”spune Ana Moise, originară dinBuzău, care nu a mai primit unmărţişor de 10 ani, de când a ple-cat din România.

de E.P.

Dacă cititorul se întreabă unde poate apela la serviciile SmithTransfer la Torino, autorul vă răspunde:

1. CORSO RACCONIGI 51 (MERCATO COPERTO), TEL: 011.43.43.748 –TORINO;2. PIAZZA BENGASI - CORSO ROMA 79, TEL: 011.60.68.726 – MONCA-LIERI; (exact în staţia BENGASI SUD – AUTOBUS 40 – direcţia spre TO-RINO)3. VIA EDMONDO DI AMICIS 139 (în incinta RO-MARKET) – COLLEGNO;4. VIA TRIESTE 79, TEL: 0121.376.497 – PINEROLO (vis-à-vis de BISE-RICA ROMÂNEASCĂ SF. VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE).

Iar reţeaua nu se va opri aici:SMITH TRANSFER – MAI APROAPE DE TINE !La fel cum, în România şi Republica Moldova:SMITH & SMITH – MAI APROAPE DE FAMILIA TA !

SPECTACOL

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 13: Actualitatea Romaneasca (4)

Dispare Facebook ?

E un doar un zvon - lansat,se pare, de un site satiric(Weekly World News), carespune că "Facebook vasfârşi pe 15 martie !" citândpretinse declaraţii ale tână-rului Mark Zuckerberg, celcare a înfiinţat reţeaua desocializare, la o aşa-zisăconferinţă de presă. În cur-sul acesteia el ar fi explicatcă "stresul produs de ge-stionarea acestei societăţimi-a ruinat viaţa".

"Nu plecăm, nu facemdecât să începem", spunoficialii, dar zvonul s-a răs-pândit rapid pe reţelele so-ciale Twitter şi Facebook,acesta din urmă avândpeste o jumătate de miliardde utilizatori activi. Episodulintervine în contextul încare tot mai multe indiciiapar în legătură cu posibilaintrare a Facebook la Bursăanul viitor, operaţiunea pu-tând fi una din cele maimari de acest fel organizatevreodată..

(continuare din pagina 11)

Acum îmi dau seama de ce, înSUA, pentru unul din cincicazuri de divorţ motivul invo-cat este Facebook-ul. Alaltă-ieri, de exemplu, vrând să-iarate soră-sii din România cegospodină e ea şi cu ce me-niuri mă onorează, era cât pece să scape PC-ul în mămă-ligă.

Cu onorabilul şi stimabilul şimult-clicatul social networkpoţi să faci spionaj, să-ţiurmăreşti consoarta sau ami-cii sau să te oftici atunci cândregăseşti, sănătos şi fericitnevoie mare vreun duşmanpe care-l credeai de multmort.Până şi Garda deFinanţe italiană a găsit moda-litatea de a-i "turna" peevazioniştii fiscali. Agenţii,stând pe scaun, le pândesc

mişcările celor vizaţi dinFacebook, Twitter sauMySpace. Simplu, nu ?Dar pentru noi - şi mai alespentru consoartele noastre -Facebook a devenit înlocuito-rul gardului, colţului străzii,caprei podului, târgului, iar-marocului sau privegheriimorţilor.

Pentru că e spaţiul de bârfăperfect. Un haos sintactic,fără niciun folos, a cotropitvirtual eterul planetei, fugă-rind farfuriile zburătoarecătre alte lumi şi îndemnândbalenele la sinucidere înmasă; căci uriaşele, dar blân-dele cetacee posedă fatalacalitate de a recepţiona sem-nale electromagnetice fărăaportul vreunei cheiţe pentruinternet.

MAGHI Caricatura zilei

ACTUALITATEA CULTURALĂPAGINA

13

de Ghighi Puieşteanu

Mahalaua Facebook-istă ULTRASCURTE

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 14: Actualitatea Romaneasca (4)

ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA

14

Parohia Ortodoxă din Rocca di Papa are site

Pe data de 20 martie, cu binecu-vântarea Preasfinţitului PărinteSiluan al Episcopiei OrtodoxeRomâne a Italiei, a fost lansatsite-ul Parohiei Ortodoxe Ro-mâne Sfântul Silvestru din Roccadi Papa (Roma). Adresa site-uluieste http://www.parohiasfan-tulsilvestru.it

Istoricul Parohiei

Parohia Ortodoxă Română “Sfân-tul Ierarh Silvestru” a fost înfiin-ţată în septembrie 2009, pringrija lui Dumnezeu şi atenţia PSPărinte Siluan, avându-se în ve-dere necesităţile pastoral-misio-nare ale comunităţii româneştidin Rocca di Papa şi împrejurimi.

Conform deciziei nr. 756/2009,dată la reşedinţa Episcopiei Or-todoxe Române a Italiei dinRoma, ca slujitor în folosul du-hovnicesc al compatrioţilor noştride pe aceste meleaguri, a fost hi-rotonit preot Gabriel Apopei, ori-ginar din zona Neamţ, absolvental Facultăţii de Teologie Ortodoxă"Ilarion V. Felea" din Arad şi mas-terand în cadrul Facultăţii de Teo-logie Ortodoxă „DumitruStăniloae” din Iaşi. Până la înfiin-ţarea oficială a parohiei, cel carea răspuns nevoilor pastorale aleromânilor din această localitate afost părintele Ierom. NicodimBuja, pe atunci paroh în localita-tea vecină, Grottaferrata.

Încă din septembrie 2009, dez-voltând relaţii de colaborare ba-zate pe respect reciproc cuBiserica Catolică, respectiv cuautorităţile oraşului Rocca diPapa, Parohia reuşeşte să se in-tegreze în „familia gazdă”,drept pentru care primeşte,pentru a sluji Domnului, unadintre cele mai importante bise-rici din oraş, Chiesa del Croci-fisso. Cu ajutorul credincioşilor,al căror număr a început săcrească, biserica a fost amena-jată cu cele trebuincioase. Printre iniţiativele pastoral-mi-sionare manifestate încă dinprimul an de la înfiinţare se nu-mără organizarea pelerinajelorla moaştele Sfântului Andrei laAmalfi, la moaştele SfântuluiMatei la Salerno şi la moaşteleSfântului Nicolae la Bari.În ceea ce priveşte atenţia faţăde micii credincioşi, s-a consti-tuit un cor care participă la di-ferite programe artistice şiculturale, cu ocazia sărbătorilorreligioase mai importante, darşi a altor evenimente din paro-hie. Totodată, copiilor li se punla dispoziţie poezii, povestioare,cântari, ghicitori, imagini înso-ţite de explicaţii, deoarece ma-

joritatea sunt copii cu vârstemici, dar dornici de a cunoaştetainele Bisericii de fiecare datăcând părinţii au disponibilitateasă îi aducă la Biserică.Până în prezent se desfăşoarăun program de cateheză şi pen-tru adulţii din parohie, dupăSfânta Liturghie.Tot în primul an de la înfiinţareaparohiei a avut loc o activitatecu caracter cultural care a im-presionat pe cei mai mulţi din-tre vizitatori, în special pe ceiitalieni care nu mai participa-seră la un eveniment de o ase-menea anvergură, şi anumeexpoziţia de icoane pictate pelemn în stil bizantin, intitulată„Icoana-fereastră spre cer”,găzduită în sala expoziţională aMuzeului Geofizic. La inaugu-rare ne-am bucurat de prezenţaPS Siluan şi a celor mai deseamă reprezentanţi din parteaBisericii Catolice, Vescovo Raf-faello Martinelli şi a autorităţi-lor locale, respectiv primaruloraşului, Pasquale Boccia. Deasemenea, cei prezenţi au avutprilejul de a asculta cântări bi-sericeşti ortodoxe, interpretatede Corul Parohiei ÎnălţareaSfintei Cruci din Roma, sub

conducerea diaconului deatunci şi actualului preot Ma-rian Jianu, dar şi un scurt pro-gram de poezie în mai multelimbi (română, italiană, latină,engleză) şi cântări religioase,oferit de corul de copii al paro-hiei noastre. Atât cu acest prilej,cât şi la alte manifestări artis-tice la care s-au reunit, membriicorului parohiei au îmbrăcatcostume populare din diferitezone ale ţării, pe care le-au pur-tat cu mândria şi demnitateaomului simplu care le purta cucâteva zeci de ani în urmă.

În plan social, Parohia „SfântulSilvestru” este dispusă oricândsă ajute pe cei aflaţi în dificul-tate, deocamdată oferindu-sealimente, în urma unei colabo-rări cu Caritas Frascati (condusde Don Baldassare Pernice) şicu Banca de Alimente (prin in-tervenţia Pr. Răzvan Săvescu),îmbrăcăminte (prin grija unorenoriaşi dispuşi să ajute) şi so-luţii pentru ieşirea din impas(uneori, când se află despreexistenţa unor locuri de muncă,se contactează persoanele careau nevoie).

de Darian Glod

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 15: Actualitatea Romaneasca (4)

Marţi, 22 martie, la sediul Episcopiei Ortodoxe Române aItaliei din Roma a avut loc conferinţa anuală a protopopilordin cuprinsul episcopiei. Pe ordinea de zi s-a aflat:importanţa pregătirii temeinice a temelor conferinţelorprotopopiale lunare şi trimestriale, dinamizarea comunică-rii între preoţi, între parohii, precum şi între protopopiateşi Centrul Eparhial. S-a abordat, de asemenea, necesitateaaccentuării prezenţei parohiilor şi a credincioşilor lor înplan social, prin iniţiative, atât la nivel de parohie, cât şi lanivel de protopopiat, precum şi prin proiecte de colaborareşi de întrajutorare între parohii. Fiecare protopopiat vadesemna un responsabil-corespondent al Sectorului Socialal episcopiei.Conferinţa a fost prezidată de Preasfinţitul Părinte EpiscopSiluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.

ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA

15

Donaţii pentru construirea bisericiiortodoxe Naşterea Sfântului IoanBotezătorul din Pordenone se pot faceîn contul:

IBANIT46V0835612503000000032119 ABI08356 CAB12503CC 000000032119

intestato a Parrocchia OrtodossaRomena Natività di San Giovanni Battista,deschis la Banca di Credito CooperativoPordenonese, Filiale di Pordenone, Ag. 3

Data de 17 martie 2011 pen-tru comunitatea creştin-or-todoxă a românilor dinTorino, prima capitală a Ita-liei, are o dublă semnificaţie.A fost ziua în care la Torinos-a sărbătorit 150 ani de laînfiinţarea statului italian,dar mai ales, a fost ziua încare s-a constituit filiala dinTorino a primei asociaţii reli-gioase româneşti de caritatedin Italia, şi anume ”San Lo-renzo dei romeni”.Prin această iniţiativă a Paro-hiei „Sfânta Cruce” din Torino,al cărei paroh este părinteleLucian Roşu, s-a creat posibili-tatea existenţei unui cadru or-ganizat de ajutorare, prinascultarea problemelor per-soanelor române şi nu numai,aflate în dificultate, îndruma-rea şi consilierea lor în rezolva-rea unor situaţii dificile prinorientarea către instituţiile ita-liene abilitate şi atunci cândsituaţia o impune, ajutorareamaterială cu pachete alimen-tare de primă necesitate.Acest centru de asistenţă apersoanelor în dificultate nu s-ar fi putut deschide, dacă nu ar

fi beneficiat de adeziunea şisusţinerea unui grup consis-tent de voluntari români, per-soane ce în trecut au beneficiatde susţinerea asociaţiilor devoluntariat italiene, şi caredupă integrarea lor în societa-tea torineză au hotărât să ajuteîn baza posibilităţilor de timp şiprofesionale, alţii concetăţenicare solicită ajutor Bisericii Or-todoxe Române.Pentru formarea voluntarilorau fost organizate cursuri decătre persoane cu experienţădin cadrul unor asociaţii im-portante de voluntariatitalieneşti ca de exemplu: Gru-pul Abele şi Asociaţia FranzFanon din Torino.Activitatea de formare a volun-tarilor a început în data de 27martie şi s-a desfăşurat până ladata constituirii filialei prin oîntâlnire săptămânală de 2 oreîn care se abordau problema-tici specifice activităţii de aju-torare şi voluntariat.În data de 17.03.2011, la sediulparohiei „Sfânta Cruce” din To-rino, cu binecuvântarea PreaSfinţitului Siluan, Episcopul ro-mânilor ortodocşi din Italia, şi în

prezenţa următorilor membriifondatori : Ana Bighiu, Silvia Bu-zilă, Ştefania Ciuchi, Adela Dră-gan, Natalia Elinoiu, MarianaFocşăneanu, Cosmin Ghircoiaş,Claudiu Gîţă, Elena Igescu, Cri-stian Igescu, Mihaela Marcu,Rodica Manciu, MihaiMogoşescu, Violeta Pavel, Lu-cica Pîrvan, Petronela Olari,Maria Sălăgean, Vasile Ungu-rean, Grigore Zaremba, GiorgiaMunteanu, părintele GabrielBurcescu şi părintele LucianRoşu a fost ales în unanimitateurmătorul consiliu de conducereal filialei astfel constituite:Preşedinte: Mihaela MarcuVice-preşedinte: Cristian IgescuSecretar: Mihai MogoşescuTrezorier: Vasile UngureanConsilier: Elena IgescuConsilier: Lucian RoşuÎntâlnirea noastră în această ziminunată a fost începută şi fina-lizată cu o frumoasă rugăciunede binecuvântare a lucrăriinoastre, pusă în slujba iubirii deoamenii, adresate către ÎnsuşiIisus Hristos Împăratul şi Dum-nezeul nostru.

Prima asociaţie religioasă la Torino

Conferinţa anuală aprotopopilor dinEpiscopia OrtodoxăRomână a Italiei

Biroul de presă

2 S Cuv. Tit, făcătorul de mi-nuni; Sf. Mc. Amfian şi Ede-sie (Sâmbăta a IV-a din Post- Pomenirea morţilor) (Dez-legare la ulei şi vin) 3 D Cuv. Nichita Mărt.; Sf.Mc. Elpidifor (Dezlegarela ulei şi vin) - Duminicaa IV-a din Post (a Sf. IoanScărarul; Vindecarea fiu-lui lunatic);4 L Cuv. Gheorghe de la Ma-leon, Zosima şi Platon; Iosif,imnograful (Post) 5 M Sf. Mc. Claudie, Diodor,Nichifor, Serapion, Teodulşi Agatopod (Post) 6 M Sf. Mc. Irineu, Ep. deSirmium; Sf. Eutihie, Patr.Constantinopolului; Cuv.Platonida (Denia Canonuluicel Mare) (Post) 7 J Sf. Mc. Gheorghe Mărt.,Ep. Mitilenei; Sf. Mc. Calio-pie, Achilina şi Rufin diac.(Post) 8 V Sf. Ap. Irodion, Agav,Ruf, Flegon, Asincrit şi Her-mas (Denia Acatistului Năs-

cătoarei de Dumnezeu)(Post) 9 S Sf. Mc. Eupsihie din Ce-zareea; Sf. Mc. Vadimarhim. (Sâmbăta a V-a dinPost - Pomenirea morţilor)(Dezlegare la ulei şi vin) 10 D Sf. Mc. Terentie,Pompie, African şi Maxim;Sf. Mc. Dima (Dezlegare laulei şi vin) - Duminica a V-a din Post (a Cuv. MariaEgipteanca); 11 L †) Sf. Ier. Calinic de laCernica; Sf. Sfinţit Mc. An-tipa; Cuv. Trifina (Post) 12 M †) Sf. Mc. Sava de laBuzău; Sf. Ier. Vasile Mărt.;Sf. Antuza (Post) 13 M Sf. Sfinţit Mc. Arte-mon (Post) 14 J Sf. Martin Mărt., Ep.Romei; Sf. Mc. Tomaida; †Sf. Ier. Pahomie de la Gle-din, Ep. Romanului (Post) 15 V Sf. Ap. Aristarh, Pud şiTrofim; Sf. Mc. Crescent(Post)

Calendar creştinortodox 2 - 15 aprilie 2011

Patriarhia Română salută hotă-rârea din 18 martie 2011 aMarii Camere a Curţii Euro-pene a Drepturilor Omului princare a fost admis, cu 15 voturicontra 2, recursul Italiei în bi-necunoscuta cauză Lautsi con-tra Italia privind prezenţaînsemnelor religioase în şcolilepublice. Această hotărâre res-pectă tradiţia unei comunităţi

majoritare care doreşte menţi-nerea crucifixelor în spaţiul deînvăţământ, în pofida proteste-lor subiective ale unor indivizi,întrucât problema ambientuluişcolar ţine de aprecierea sauvoinţa fiecărui stat european înparte, iar simpla prezenţă (pa-sivă) a unui simbol religios într-un spaţiu public nu constituieo îndoctrinare.

Prin analogie sau în mod indi-rect, această hotărâre a CEDOarată caracterul nefondat şi in-just al atacurilor împotriva pre-zenţei icoanelor în şcolilepublice din România, precumşi împotriva orei de religie careeste propusă elevilor prin pro-grama şcolară, dar nu impusăacestora.

Biroul de presă

CEDO respectă tradiţia spirituală a statelor europene

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 16: Actualitatea Romaneasca (4)

Din păcate, magazia cu aplauze, precum cea de mici cruzi, se cam go-lise. În sfîrşit, a vorbit EL: "Vă felicit, dragele noastre ambasadoareale României în Italia. Îmi doresc ca, anul ce vine, s-o pot face la noi

în ţară !". După care a plecat.Concluzia noastră este că Depu-tatul n-a prea făcut la Anagninamare brînză. Sau cine ştie ?

După discurs, clăparul a atacat,preţ de cîteva secunde, "Cavalle-ria rusticana" a lui Pietro Mas-cagni (de fapt, marşul de primirela nunţi) pentru a o schimba ime-diat în "Frăţiorul meu". Şi gata.Deşi suntem în era infor-

maţiei, într-o societateaşa-zisă civilizată, vio-lenţa împotriva femeilorcontinuă să fie un feno-men îngrijorător, mai alescă 90% din victime nu de-nunţă abuzurile la caresunt supuse.

De multe ori, hărţuirile se-xuale, dar şi presiunile psi-hologice, degenerează înagresiuni sau chiar omuci-dere. Cu scopul de a preveniadevărate tragedii, guvernulitalian a adoptat o lege princare chiar hărţuirile sexuale

(aşa-zisul stalking)pot fi de-nunţate . Însă puţine femei,mai ales din rândul imigran-telor, ştiu unde să apeleze şicum să denunţe aceste vio-lenţe.

Pentru a le informa, româncaNicoleta Sprînceană în cola-borare cu Universitatea Po-pulară din Castelli Romani şiInternational Crime AnalysisAssociation a organizat la

centrul comercial “LaStrada” o dezbatere peaceastă temă.

Au participat: psihologul şicriminologul Marco Strano,jurnalistul Massimo Mar-ciano - rectorul UniversităţiiPopulare din Castelli Ro-mani, avocatul GiancarloGermani – preşedintele Par-tidului Identitatea Româ-nească şi jurnalista AlinaHarja - director editorial al“Actualităţii Româneşti”. În-tânilrea a fost moderată deProf. Draga Rocchi.

PAGINA

16 ACTUALITATEA DIN ITALIA

Sărbătoare la Anagnina

Dat fiind că de 8 şi 9 martie urmau să lucreze, românii au sărbătorit anticipat Ziua Femeii, iar român-cele au serbat "ziua bărbatului" onorînd în spirit patriotic toate cele 44 de pahare tradiţionale.

Incognito, nevoind a deranja nici organizatorii şinici pe cei care sărbătoreau, reporterii ActualităţiiRomâneşti s-au limitat a lua doar cîteva instanta-nee foto-explicative.

Text: Ghighi Puieşteanu; foto: Marius Lupu

Bere, vin, mici şi manele

Manelele - o, manelele ! Porneau atît din oboseala celor doi-trei lăutari de pe scenă cît şi din difuzoarele barului de dupăgard, bătîndu-se fund în fund precum fetele din ringul de dans.

Notă: din atmosfera de picnicnu avea cum lipsi tradiţionalafurnizoare de "carburant pentrustuchit pe jos" :-)

"Jandarmii" din Anagnina

Pentru ca totul să decurgă înlinişte şi pace, poliţia şi-a tri-mis drept supraveghetorireprezentanţii ei cu cea maimare experienţă în relaţiilecu străinii. Vajnicii apărătoriai ordinii publice erau parcădecupaţi din comediilefranţuzeşti cu Louis deFunès.

Lanţul slăbiciunilor

Momentul culminant al sărbătorii l-a constituit vizita deputa-tului român ales de diaspora, William Brînză. Bossul locului,dl. Bostaca, după ce a mai livrat o tavă cu mici cruzi subalter-nilor, a făcut linişte şi l-a anunţat pe cel care îi onora prin sa-crificarea preţiosului său timp. În aplauzele înfocate ale celorprezenţi s-a urcat pe scenă... Ştefan Stănăşel, om de afacerişi reprezentant al comunităţii româneşti, care, la rîndul săul-a invitat pe scenă pe onorabilul nostru parlamentar.

Violenţa împotriva femeilordezbătută la Roma

de Darian Glod

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 17: Actualitatea Romaneasca (4)

În această idee în momentulîn care am auzit că în provin-cia Pordenone există o aso-ciaţie românească activămi-am propus să cunosc oa-menii din spatele acestui pro-iect. Anul trecut, îndecembrie, au organizat unspectacol cultural în Porde-none. În acest an au începutcu un „Bal al mărţişorului” şipromit că ne vor pregăti şialte surprize. Formaţiunea senumeşte „George Enescu” şieste o asociaţie socio-cultu-rală. Pentru a o cunoaşte maibine am realizat un interviucu preşedinta acesteia,doamna Carina Cesca.

De când sunteţi în Italia?

Sunt în Italia împreună cu fa-milia mea din 1995. Ne-amdecis să emigrăm pentru că,deşi aveam poziţii destul debune în Romania - eu eramlector la limba franceză laUniversitatea din Galaţi, iarsoţul meu inginer la şantierulnaval din acelaşi oraş - eram

decepţionaţi de modul cumevoluau lucrurile în Romaniadin punct de vedere social sieconomic. Am ales Italia şi nualt stat din vestul Europeipentru că am origini italiene,bunicul meu dinspre tată s-anăscut la Stevena di Canevaşi a emigrat în România lasfârşitul primului război mon-dial.În 1995 nu erau decât foartepuţini români. Îmi aducaminte că eram o dată cusoţul meu la un magazin şiam fost opriţi de o româncăcare ne-a auzit vorbindromâneşte. Ne-am schimbatnumerele de telefon şi ne-amvizitat. La vremea aceeaeram puţini şi eram dornicisă menţinem legături cu alţiicu care aveam origini co-mune.

Cum aţi intrat în mediulasociaţionismului româ-nesc din Peninsulă?

Asociaţia am înfiinţat-o înmartie 2002 cu un grup de

prieteni din Sacile şi din îm-prejurimi, dar din păcate nuam fost prea activi în ceea cepriveşte activităţile culturaleşi recreative. Am fost însă unpunct de referinţă atât pen-tru conaţionali cât şi pentruautorităţile italiene, atât eucât şi prietenul şi vice-preşedintele asociaţiei, SilviuVoineagu.

Ce aţi realizat până acumcu asociaţia dumneavoas-tră? Ce proiecte de viitoraveţi în plan?

Ce am realizat... Am făcutdouă expoziţii cu MânăstirileBucovinei, una la Pordenoneşi alta la Sacile, am ţinutconferinţe despre România şiun curs de limba română vo-luntarilor din Pordenoneînfrăţiţi cu cei din Timişoara,un spectacol la Pordenone pe5 decembrie anul trecut,spectacol de mare ţinută ar-tistică cu participarea presti-gioasă a lui Florin Piersic,Mioara Velicu şi Dinu Iancu

Sălăjanu. Ne propunem săfacem mult mai multe pe vii-tor. Atât acţiuni cu caracterludic, românii muncesc multaici în Italia şi au mare ne-voie de distracţii sănătoase şicare să-i stimuleze şi să-imângâie în acelaşi timp.Pe dealtă parte dorim să promo-văm valorile pe care le avemprintre noi, să-i ajutăm să seafirme, sau măcar să nu uitece sunt şi ce pot. Dorim săfacem o expoziţie de picturăcu artiştii din diaspora pre-cum şi un concurs ROMANIAHAS GOT TALENT.Ne propunem de asemeneasă organizăm excursii maiales pentru persoanele carelucrează în familii şi care înziua liberă din săptămânăstau prin parcuri sau dacăplouă în holul spitalului pen-tru că nu au unde se duce !Avem în proiect şi acţiunicare să promoveze culturaromânească în Italia.

Din partea autorităţilor lo-cale aveţi sprijin ?

Autorităţile locale ne sprijinăşi sperăm să putem obţine şiun sediu. Nu e foarte simpluîn ceea ce priveşte sprijinulîn cadrul comunităţii noastre.Dar suntem o mână de buniprieteni cu mult suflet şi dă-ruire care ne completăm şine ajutăm iar încurajărileparticipanţilor ne fac săînţelegem că suntem pe liniacea bună.

Am observat că mare partedin comunitatea noastrănu se implică în viaţa so-cială a acestei ţări. Situa-ţia este predominantă maiales în provincie. Ce sfa-turi le-aţi putea da aces-tora? De ce e bine să seimplice şi care ar fi rezul-tatele unei astfel de impli-cări?

Da, aveţi dreptate. Majorita-tea românilor nu se implicăîn viaţa socială a Italiei.Există o anumită concepţiepasivă, fatalistă dacă vreţi, cene caracterizează: doar nuschimbăm noi lumea! Pe dealtă parte, constat la mulţidin prietenii mei, tipul demuncă (muncile umile şi rit-murile de nesusţinut) precumşi relaţiile interumane adeseaconflictuale de la locul demuncă îi secătuiesc de vlagăşi îi fac să refuze oarecum so-cietatea în care nu şi-au găsitbine locul. Eu aş sfătui româ-nii să se implice în viaţa so-cială a acestei ţări pentru căîn felul acesta ne putem facemai bine cunoscuţi şi multedin tensiunile sociale şi per-sonale vor dispărea.

ACTUALITATEA DIN ITALIAPAGINA

17

Românii duc mărţişorulşi la Pordenone

de Mihai Duţu

De foarte multe ori viaţa provincială nu este bogată înevenimente sociale. Cel puţin aceasta este percepţia şise pare că ar fi şi motivul pentru care în afara capitaleinu prea avem asociaţii dedicate comunităţii noastre. Deaceea, de fiecare dată când cineva îşi face curaj să con-trazică această concepţie/mentalitate merită nu doarsprijinit dar şi încurajat şi ajutat să-şi ducă mesajul maideparte în comunitate.

INTERVIU

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 18: Actualitatea Romaneasca (4)

Ironia este că se nasc pestenoapte asociaţii şi mii de or-ganizaţii româneşti, zic eiapolitice; şi în interesul cui,văzând că diaspora româ-nească s-a împărţit în sute deorganizaţii ? Probabil în spe-ranţa de a acapara şi ei câteun os, nu mai ştiu ce să-şi in-venteze, autoproclamându-seLIDERI - ai nimănui, la urmaurmei.Pare că se joacă de-a loteriafără să ştie că: “cine doar dinsperanţe trăieşte, ca un dis-perat va muri!”În loc sa fim uniţi într-un unicspirit luptător şi constructiv,în interesul comun, al tutu-ror, noi românii şi nu numai,ne lăsăm înşelaţi de aparenţecreate de multe persoaneavide şi însetate de un uniclucru, PUTEREA. ObtinereaOsului mult râvnit îi roade şipe ei. Mai bine zis se vede căîi roade. Este un punct slab alromânului, încă obişnuit săse lase înşelat de ideologii

false, dezinformat şi impărţitin mici fracţiuni fără nici unfel de valoare din punct devedere politic.

Rămân surprins de furia im-potriva unicii organizaţii po-litice româneşti născute înItalia, în interesul nostru, altuturor. Şi să nu mai zicem cănu suntem puţini: am deve-nit un număr considerabilcare se învârte în jurul a maibine de două milioane şi ju-mătate de români în Italia.Păcat că ipocrizia a devenit ovaloare pentru cei care nureuşesc să vadă o oportuni-tate reală în a fi uniţi, înlo-cuind oportunitatea cuoportunismul ce divide şi afragmentează diaspora româ-nească.Avantaje? Nici măcar unul !Acele persoane ipocrite şifalse încă nu au înţeles că nuvor câştiga absolut nimic.Până când nu ne vom uni,vom fi obligaţi să trăim înumbră, inexistenţi ca forţăpolitică, deşi ocupăm primulloc în ierarhia resurselorumane care contribuie cuadevărat la dezvoltarea eco-nomică a Italiei.Pe mine, personal, că o per-soană este de dreapta sau destânga mă interesează maimult sau mai puţin. Mă doareînsă să văd că românul nureuşeşte încă să înţeleagă cănumai împreună putem ga-ranta un viitor mai bun. Şi nuvorbesc despre viitorul meu,ci despre viitorul copiilornoştri de astăzi, coloana ver-

tebrală a societăţii noastre demâine, indiferent care ar fiea, românească, italiană saueuropeană.

Surprins, cu două luni înurmă am descoperit că depatru ani s-a născut în ItaliaUnicul Partid al Românilor,legal constituit, fără resursefinanciare deosebite, fărănici un fel de sprijin, sărac şiumil în felul său şi totodatăfoarte bogat. Bogat în princi-pii sănătoase şi morale, con-dus şi coordonat de persoanemotivate doar de ambiţia dea contribui şi de a asiguraceva concret cetăţeanului ro-mâno-italian şi nu numai.Mă întreb cum a fost posibilsă am nevoie de patru ani dezile ca să descopăr că maiexistă şi alte persoane cuaceleaşi idealuri ca ale mele,compatrioţi care luptă fărăniciun sprijin, în primul rândîmpotriva “rafalelor vânturi-lor reci şi pustietoare dinEst” (politica românească) ?A fost posibil pentru că suntmarginalizaţi, ignoraţi şi cen-zuraţi în presa de astăzi. Şitotuşi dacă au reuşit să re-ziste patru ani, acest lucru îlconsider un motiv în plus sămă alătur lor pentru a apăraîmpreună valoarea reală avieţii ca cetăţean european. Tocmai pentru că au spus NUînşelătoriei, corupţiei şi indi-ferenţei politicienilor din Ro-mânia, tocmai pentru că suntla începutul unui drum dificil,fără a avea sau a pretindeceva, dar mai ales pentru că

nu au acceptat să “lingă un-deva” pe nimeni, suportânddrasticele consecinţe: aceleade a fi marginalizaţi şi cenzu-raţi, ţinuţi în umbră prin de-zinformarea românului depretutindeni.Da, mă alătur lor pentru alupta împreună pentru apăra-rea drepturilor cetăţeneşti înUniunea Europeană, dreptu-rile muncitorului de rând, in-diferent de naţionalitatea,culoarea pielii şi religia sauapartenenţa politică pe careo are. Iar unde sunt eu, vor fişi cei care au crezut în capa-cităţile mele, care care auapelat la mine şi pe care i-amajutat în cei douăzeci de anide pribegie prin occident.Mulţi, puţini câţi sunt, însăEuropa este mare şi eu îmivoi dedica atenţia în unireatuturor într-o singură inimăcare să pulseze într-un idelunic, acela de a avea un viitormai bun atât pentru noi cât şipentru copiii noştri.

Întotdeauna m-am avântat înacţiuni care să apere atât in-teresele cât şi drepturileomului de lângă mine şi ni-ciodată pentru mine. Posibili-tatea de a-mi aduce o nouăcontribuţie la dezvoltarea în-tregii societăţi nu poatedecât să-mi facă o enormăplăcere.

Însă ţie, stimat cititor?

La spectacolul organizat cuocazia zilei de 1 martie deARI (vezi pagina 12) a fostprezent şi deputatul PSDCristian Rizea, trimis de laBucureşti să conducă orga-nizaţia din diasporă. Pentrua-şi premia cei mai fidelisusţinători, deputatul a avutproasta inspiraţie să acorde"diplome de excelenţă" pre-şedintelui ARI, lui EugenTerteleac şi Gazetei Româ-neşti. Uitând de regulile diploma-tice Rizea a acordat aceeaşidiplomă, marca PSD, şi Am-basadorului României, Răz-van Rusu. Din fericire,diplomaţia românească apreferat să se facă nevă-zută. Cele trei diplome aufost ridicate de către EugenTerteleac.Deputatul PSD a încercatsă-i convingă pe româniiprezenţi în sală de buneleintenţii ale organizaţiei dincare face parte, dar se parecă publicul nu prea a apre-ciat discursul politicianului,acesta alegându-se cu hui-duieli la scenă deschisă. Rizea nu s-a descurajat şi aoferit femeilor din sală măr-ţişoare personalizate cuUSL (“Uniunea Social Libe-rală” - adică alianţa destânga-centru-dreapta for-mată din PSD, PNL, PC,care ar trebui “să scape ţarade Boc şi de Băsescu”). De-putatul român a mai oferit şicărţi în limba română cuştampila PSD Diaspora.

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

18

PE SCURT

Cine doar din speranţetrăieşte, disperat va muri !

de Iulian Branişte

Rizeahuiduitla Roma

de Alina Harja

Iulian Branişte

ATITUDINI

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 19: Actualitatea Romaneasca (4)

PAGINA

19ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA

Corupţia din vămile româneştiAm aşteptat să treacă cevatimp, gîndindu-ne că an-chetele în curs privitoare lacorupţia generalizată dinvămi vor dezvălui cine dinvîrful piramidei lua partealeului. Pentru că trebuieprecizat un lucru: zecile demilioane pe care ceiarestaţi le strîngeau cu gă-leata (la propriu şi la figu-rat) reprezintă doar un micprocent din miliardele fu-rate statului român.

Șpaga acoperea o uriaşăevaziune fiscală

În multe ţări civilizate, evaziu-nea este considerată o crimăîmpotriva progresului şi a bu-năstării naţionale şisancţionată ca atare.

Nu s-a ajuns încă la vîrf şi nucredem să se ajungă prea cu-rînd, deşi nume se dau. Totuşi,pentru că am promis cititorilorcă vom reveni, vom comenta încele ce urmează cîteva din ca-zurile care pot fi intitulate inte-rogativ astfel:

Care-i hoţul, cine-i păgubaşul ?

Antonello Celestini este ultimuldescendent al unei onorabilefamilii din Citta de Castello,Umbria. Aceasta se ocupă devreo două sute de ani de indus-tria "ierbii dracului" - tutunul.În anul 2006, purtat de valul deoptimism provocat de deschi-derea largă către investitoriistrăini, Antonello a ajuns peplaiurile mioritice plin desperanţe noi. Astăzi el este dinnou în Italia şi jură să nu maicalce cît o trăi în România.Cum aşa ?

După "seismul" din vămi Celes-tini jr. s-a trezit cu marfă dezeci de milioane de euro blo-cată în ţara furnizoare. Marfanu mai putea trece, aşa cumtrecuse vreo cinci ani la rînd,pe sub ochii închişi aivameşilor "unşi". În zadar s-aautodenunţat italianul, recu-noscând că a dat şpagă demulte, foarte multe ori. Fisculşi Vama (tocmai cei care îl ta-paseră ani de zile) i-au întocmit

acum un voluminos dosar deevaziune fiscală. Cred că văîntrebaţi, aşa cum a făcut şisemnatarul acestor rînduri:cum nu au făcut-o pînă acum ?Şi Celestini, de ce nu s-aautodenunţat cu ani în urmă ?

Tutto il mondo, un paese.

Cornel Costea, fostul şef al bi-roului vamal din Ploieşti, seaflă în arest preventiv în urmaunor acuzaţii de luare de mitămai vechi ale DGA.

Notă*Procesele ce au urmat anche-telor privind corupţia din va-mele Ploieşti şi Otopeni - şicare ar putea face obiectulaltor şi altor opinii ziaristice -au consumat sute de şedinţejudecătoreşti şi tone de hârtiifără să ajungă încă la un final.

Plictisit de atîta "pîrnaie" fărămotiv, Costea a cerut Curţii deApel din Bucureşti să fie pus înlibertate. Dar a refuzat, atuncicînd i s-a cerut, să-şi semneze

propriile declaraţii verbale încare recunoştea că o bunăparte din mită ajunsese multmai "sus". Adică în buzunareleDianei Severin, alt fost şef alvamei ploieştene, şi ale însuşipreşedintelui ANAF, Sorin Blej-nar. Culmea e că foarte mulţidin sutele de noi anchetaţi de-clară că grosul şpăgilor ajun-gea în exact aceleaşi buzunare.Pînă şi un parlamentar, depu-tatul PSD Robert Negoiţă, adeclarat că oamenii lui Blejnari-ar fi cerut 500 000 de europentru a evita controalele. Iardacă n-a făcut-o s-a trezit cutoate bunurile sechestrate pre-ventiv şi acuzat de evaziune fis-cală - precum AntonelloCelestini.Ne oprim aici comentariile,pentru a nu mai consumavorbe-concluzii pe care leputeţi trage şi singuri. Blejnara declarat că n-are de gînd sădemisioneze. În locul său răs-pund avocaţii pe care, bănuim,are cu ce să-i plătească.

de Ghighi Puieşteanu

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Preşedintele ANAF Sorin Blejnar

Page 20: Actualitatea Romaneasca (4)

VEȘTI DIN COMUNITATEPAGINA

20

Astăzi sunt mai mulţi sclavidecât în oricare alt momentdin istoria umanităţii. În pro-funzimea subconştientuluiomului este ascunsă în per-manenţă ideea de exploatarea semenului său. De a-l în-şela. De a-l înjosi. Şi avemastfel de instincte pentru ane hrăni IUBIREA DE SINE.Iar cauza continuităţi sclavieieste cumplita criză spiritualăcare am lăsat-o să se insta-leze în sufletele noastre. Vi-rusul acestei boli acontaminat gândirea. Astfel adispărut discernământul dinacţiunile noastre. Ajungândacum să cultivăm ura şi rău-tatea. Adică îmbogăţirea princomercializarea de carneumană este apreciată ca nor-mală. Prostituţia, sclavia do-mestică, copii soldaţi, sclaviainfantilă, pornografia infan-tilă. Acestea sunt cele maijosnice forme de sclavie. Maisunt şi altele pline de urâţe-nie de care nu am auzit. Scla-

via este o plagă a umanităţii,o rană virtuală pentru unii,care nu se sfiesc să intre într-o relaţie de complicitate cuaceastă infamie. Aceastăblasfemiere a Arhetipului Pri-mordial se încearcă a fi mas-cată cu diverse forme alemodernităţii, pentru a nutranspare imaginea realăcare ar înspăimânta prin fri-volitate şi vulgaritate, darmai ales prin deformarea fru-museţii omului.

Tema aceasta sensibilă asclaviei este tulburător de ac-tuală şi dezvăluie împietrireaşi insensibilitatea omului mo-dern care batjocoreşte şi în-cearcă să desfigureze fiinţeleale căror suflete sunt încă vii.Adică copiii şi femeile. “Scla-via care este prezentă în so-cietate stă la baza formăriistatului modern”. Este o ob-servaţie absolută a lui Marx.Sigur că femeile şi copii, plusacele persoane lipsite total

de putere politică, economicăşi socială – sunt primele careajung sclavi. Şi se nasc astfelde lucruri împotriva firii, fi-indcă IUBIREA oamenilor s-arăcit.

Murind iubirea dintre oa-meni, s-a depărtat şi Dumne-zeu de lume. EvanghelistulIoan spune clar că: DUMNE-ZEU ESTE IUBIRE. Aceastaeste pe scurt criza (boala)spirituală. O urmare fireascăa nerespectării Legilor Iubi-rii. Omul modern neagă pre-zenţa lui antihrist în lume,dar iată că îi cultivă ideilefără să conştientizeze. Esteaici o înşelare care aduce su-ferinţă LOGOSULUI. Şi esterătăcire fiindcă se ignorăEvanghelia. Pentru că anti-hrist este în lume după înăl-ţarea Domnului Iisus Hristosla ceruri. O spune DuhulSfânt: „şi orice duh, care numărturiseşte pe Iisus Hristos,nu este de la Dumnezeu, ci

este duhul lui antihrist, des-pre care aţi auzit că vine şiacum este chiar în lume” 1Ioan 4, 3. Ne sperie luminaAdevărului. Dar dialectica nuspune acelaşi lucru? Si legileantinomiei atât de dragi luiPlaton nu slujesc Adevărului?

Antihristul este în lume şi areuşit să o facă sclavă, fărăca aceasta să conştientizeze.Plaga numită SCLAVIE este opedeapsă a divinităţii, princare suntem avertizaţi că ampărăsit dreapta credinţă.Ştim că vor urma altele şi maiînfricoşătoare, până la a douavenire a Mântuitorului. Săprivim deci acest spectacol alsuferinţei cu un sentiment deprofundă sfinţenie, şi să pără-sim această stare a indiferen-ţei care a adus omenirea înpragul disoluţiei morale.

Sclavia – plagă a lumii moderne

de Valeriu Tănasă

Totuşi, chiar dacă oamenii sunt servitorii zeilor, ei nu sunt sclavii lor (Mircea Eliade)

Departamentul pentru Ro-mânii de Pretutindeni lan-sează programul ”Curs deLimbă Română” cu scopulde a promova studiul limbiiromâne în comunităţileromâneşti de peste hotare.Acest curs on-line se adre-sează tuturor celor care îşidoresc să dobândească sausă îşi perfecţioneze cunoş-tinţele de limba română.Accesarea lecţiilor şi a mo-dulelor este gratuită şi sepoate face direct de pe pa-gina de index a Departa-mentului pentru Româniide Pretutindeni sau intro-ducând adresa de internethttp://www.dprp.gov.ro/elearning

Curs on-line delimba română

ATITUDINIPE SCURT

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

aici esteun gol politic

[ se oferă ca spaţiu publicitar: relaţii la tel. (0039) 339 41 42 640 ]

Page 21: Actualitatea Romaneasca (4)

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA

21

Publicaţie fondată deDr. Valentin Eugen Dăeanu

Redacţia şi administraţiaBucureşti, str. Justiţiei nr. 54, et. 2,

Sector 4Tel. 004.0213358800Fax 004.0213358784

Director editorialAlina Harja

RedacţiaCălin Cristian, Luiza Ciorcăşel,

Florin Stan, Irina Stinghe,Ghighi Puieşteanu, Mihai Duţu,Daniela Viţelaru, Ana Panait,

Arsenio Silupescu, Darian Glod, Ruxandra - Elena

Dragoescu, Diana Rusu, E.P.

ColaboratoriAdrian-Ioan Grigor, Sanda Uţă,

Costel Adjudeanu, Remus Mihăilă, Lorella Lattavo, Ovidiu Paulescu

ReferentCostel Cune

Art directorMarius Lupu

Director comercialşi Coordonator ItaliaCristiano Acquaroli

tel. (0039) 339 41 42 [email protected]

Editat deS-PRESS Internaţional România

Administrator unicDr. Adrian Vladimir Ciorcăşel

***Actualitatea Românească este un ziareditat în România şi se supune legilor

româneşti în materie. Ziarul poate fi di-fuzat şi retipărit oriunde în lume, cu

acordul redacţiei, societăţii sau persoa-nei căreia i se încredinţează acest drept.

Campion la Kick Boxing în Italia

Cristian Lepădatu a ajuns acum8 ani în Italia, la Marcellina, îm-preună cu familia. După nici unan şi jumătate s-a apucat de KickBoxing la clubul din localitate,antrenându-se de trei ori pe săp-tămână. Antrenorul său, Um-berto Lucci, este şi el campioninternaţional şi face parte dinlotul naţional al Italiei. Dintre toţi

elevii săi doar trei au fost duşi lacampionatele europene.Deşi are o vârstă foarte mică faţăde adversării săi şi a început săparticipe la competiţiile impor-tante doar de 5 luni, Cristian areuşit să obţină un număr im-prensionant de performanţe,printre care meţionăm loculîntâi la campionatul naţional de

seniori şi locul trei la campiona-tele europene pe cluburi de laNovara. Dar cea mai mare satisfacţiepentru tânărul focşănean esteturneul “Gladiators” la care dejaeste în fruntea clasamentului.Mai are de disputat doar douămeciuri, pe 23 aprilie şi pe 1iunie, dar ar fi dificil ca cinevasă-l mai ajungă din urmă. Speranţele lui Cristian se în-dreaptă şi spre campionatul ita-lian, a cărui finală se vadesfăşura pe 10 aprilie. Şi-ar dorisă se poată mândri cu centura decampion italian.

Înainte de campionatul euro-pean, Cristian declara: “nu-mifac prea multe speranţe având învedere că vor participa sportivimai înaintaţi ca vârstă decâtmine şi cu mai multă experienţă.Eu am doar 18 ani, în timp ceceilalţi au vârste cuprinse între24 şi 30 de ani. Voi face însă tot

posibilul să fac o bună perfor-manţă.” Sportivul român şi-ar dori săpoată intra în lotul naţional al Ro-mâniei, dar ca şi consolare estepregătit să intre în lotul Italiei:“mi-aş dori să pot face parte dinlotul naţional al României, însăfiind departe sunt conştient căam mai multe şanse să intru încel al Italiei.” Dacă voi avea vreoofertă din România, cu siguranţăvoi acorda prioritate României.Sunt totuşi român” ne declarăCristian mândru de naţionalita-tea sa.

Tânărul are numai cuvinte delaudă şi în ceea ce-l priveşte peantrenorul său: “este un om caredă trup şi suflet elevilor săi. Esteaproape molipsitor entuziasmulpe care îl pune atunci când neantrenează“. Din clubul la carese antrenează Cristian mai faceparte şi un alt român, ClaudiuCiobanu, campion şi el la FullContact.

de Darian Glod

Cristian Lepădatu este din Focşani, are doar 18 ani şi în şaseani şi jumătate de când practică Kick Boxing a reuşit nume-roase performanţe. Ultima: locul trei la campionatele euro-pene pe cluburi de la Novara.

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Regiunea Lazio

Se caută şofer C+E : dis-ponibil imediat, cu expe-rienţă în domeniu, înzona Spinaceto . Pentruinterviu trimiteţi C.V. laadresa:[email protected] saunr. tel. 3486720156

Cautăm şofer C+E şiCQC expert în auto-ca-mioane şi în transportcisterne. Pentru maimulte detalii contactaţiresponsabil Santoro Ca-taldo tel.: 3477519308

Firmă de servicii caută,pentru o firmă clientă, ofemeie pentru curăţenie.Cerinţe: disponibilitateimediată, experienţă.Programul de lucru estefull time de la 6 dimi-neaţa în zona Tor Ver-gata (RM). Se oferă unsalariu bun şi carte demuncă. Pentru informaţiitrimiteţi CV detaliat [email protected] sautel. 3486720156

Firmă de servicii caută,pentru o firmă clientă,montatori specializaţi.Cerinţe: disponibilitateimediată, experienţă.Programul de lucru estefull time. Se oferă un sa-lariu bun şi carte demuncă. Pentru informaţiitrimiteţi CV detaliat [email protected] sautel. 3486720156.

Căutăm pentru un res-taurant în Via Nomen-tana femeie pentrucurăţenie. Program delucru part time de la7.00 la 11.00. TrimiteţiCV cu foto la adresa: [email protected]

Regiunea Piemonte

Căutăm urgent un bucă-tar în zona Altovergante,Nebbiuno (Novara). Pen-tru informaţii tel.3341216358 sau0322280790.

Căutăm personal cu ex-perienţă în vânzări însectorul îmbrăcăminte şiîncălţăminte la Torino.

Candidatul ideal trebuiesă fie un bun comunica-tor, să fie de încredere şisă aibă maşină. Disponi-bilitate full time, inclusivsâmbăta şi duminca. Tri-miteţi CV cu fotografie laadresa:[email protected]

Regiunea Lombardia

Selecţionăm pentru ofirmă din Castelcovati(Bs) un tâmplar. Cerinţe:experienţă, să ştie să fo-losească bine utilajelepentru tăierea lemnului.Disponibilitate imediată.Tel. 039941795

Centru Estetic din SanDonato Milanese cautăesteticiană cu diplomă şiexperienţă în sector. Seoferă contract full timesau part time. TrimiteţiCV la adresa: [email protected]

Consorţiul Cal selecţio-nează personal femininpentru ambalare în douăschimburi pentru fabricade la Carpiano. Trimiteţi

CV prin fax la numărul029842840 sau prinemail ([email protected]) cu autoriza-ţia pentru a folosi datelepersonale. Info tel:0298245398

Privat, rezident la Mo-dena caută ajutor domes-tic/asistenţă, depreferinţă străină cu per-mis sau atestat de şe-dere. Posibilitate degăzduire. Tel.3468427456 - Mariano

________________________

Grafician profesionistpreiau comenzi decataloage de prezentare,reclame pentru presă,design de publicaţii, designfirme şi panouri de reclamă,realizare site-uri internet.

Importante reduceride preţ pentru firmeleromânești !

Contact: Marius LupuTelefon: 329 71 41 [email protected]________________________

ANUNȚURI

Pentru a publica anunţul dvs. gratis scrieţi-ne la e-mail: [email protected]

Page 22: Actualitatea Romaneasca (4)

- Ci serve una balia, mia moglie non può al-lattare il nostro neonato !- Păi şi vrei să-l alăptezi din balie ? N-aveţibiberon ?

***- Lei è la tua consorte ?- Ei şi ? Ce vrei, fiecare cu soarta lui !

***- Ora, metti la tua firma qui...- Eu n-am firmă, dom'le ! Semnez şi-atît.

***- Non ci credo, sei uno spergiuro !- Nu, să moară mama. Eu sper să scap, darnu de asta mă jur !

***- Il nostro amico si sposa, beato lui !- Că bine zici: bietu' de el ! Am văzut cepoamă a luat...

La o expoziţie de pictură,un vizitator indignat seadresează custodelui:

- Înţeleg că pictorii mo-derni pun operelor lor tit-luri ciudate, dar la tabloulăsta, care prezintă clar opartidă de sex, titlul "Leninin Polonia" este completnejustificat.- Vă explic imediat. Ştiţicine este doamna din ta-blou?- Habar n-am.- Este soţia lui Lenin.- De acord, însă partenerulei nu este Lenin.- Aţi găsit singur explicaţia.Lenin este in Polonia.

PAGINA

22

Solomonisme

Colțul poetic al diasporei

de Ghighi Puieșteanu

Banculzilei

Pentru că niciodată n-ai să știi

ce va să vină,

urcă panta cea mai abruptă

urmată de o Vale lungă și lină !

-----

Ți-au secat cumva puterea

sau ideea ?

Reînchide-te în calciul icrei

și așteaptă mareea !

-----

Vrei să oxigenezi arzătoare iubiri

fără să pari perfid ?

Fă precum Soarele,

pune-ți căluș de vid !

-----

Atunci cînd te trezești că,

în loc de pășit, tu te apuci de zburat,

învață spre binele tău

să te lași legat !

-----

De-ai intrat în cerc păgân tutelat

de broaște,

dar vrei să te menții curat

și-aștepți să treci prin poarta strîmtă,

fugi de emblema "Democrat" !

-----

Iar dacă, după ani de-agoniseală

prea multul pelin, ce zilnic îl strîngi,

nu-ți mai încape-n cămară,

plîngi !

MOTTO | Dumnezeu a făcut omul pentru că era deziluzionat de maimuță. (Mark Twain)

DIVERTISMENT

"Actualitatea Românească" este un ziar distribuitgratis - pentru a furniza o informaţie accesibilă tuturor.

Dacă cineva încearcă să vă vîndă acest ziarsunteţi rugat să contactaţi redacţia la e-mail:

[email protected]şi la numărul de telefon

(+39) 3394142640

În curînd la chioşcuri:

Magazinul Românesc

Dialoguriîn două limbi

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 23: Actualitatea Romaneasca (4)

MISCELLANEAPAGINA

23

ENIGMISTICĂINTEGRAMA : ZECE REGIUNI ITALIENE (II) de Ghighi Puieşteanu

Actualitatearomâneascã

19 martie - 1 aprilie 2011

Page 24: Actualitatea Romaneasca (4)