PARTEA I TEMA I ACTIUNEA CIVIL I.1.Notiune I.2.Conditiile de exercitare a actiunii civile I.2.1.Afirmarea unui drept I.2.1.1. Conditii I.2.1.2. Exceptii de la cerinta actualittii dreptului I.2.2.Interesul I.2.2.1.Noiune I.2.2.2.Condiiile interesului: I.2.2.3.Sanciunea lipsei interesului I.2.3.Capacitatea procesual I.2.3.1.Notiune I.2.3.2.Capacitatea procesuala de folosinta I.2.3.3.Capacitatea procesuala de exercitiu A.Reprezentarea B.Asistarea C.Autorizarea I.2.4.Calitatea procesual I.2.4.1.Transmiterea calitatii procesuale A.Transmisiunea legala B.Transmisiunea conventionala I.3.Clasificarea actiunilor civile I.3.1 Clasificarea actiunilor in functie de scopul material urmarit prin introducerea cererii de chemare n judecat I.3.1.1.Actiuni in realizare I.3.1.2.Actiuni in constatare I.3.1.3.Actiuni in constituire de drepturi

I.3.2.Dup caracterul patrimonial sau nepatrimonial al dreptului ce se valorific cererile se impart in: I.3.2.1.cereri nepatrimoniale I.3.2.2.cereri patrimoniale A.cereri personale A.1. cereri personale mobiliare A.2. cereri personale imobiliare B.cereri reale B.1.cereri reale mobiliare B.2.cereri reale imobiliare B.a.cereri petitorii B.b.cereri posesorii C.cereri mixte I.3.3. Dupa calea procedurala aleasa de parte pentru apararea dreptului, actiunile/cererile se clasific n: A.Cereri principale B.Cereri accesorii C.Cereri incidentale I.3.3.1. Importanta clasificrii I.4.ntrebri si exercitii I.4.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme I.4.2. Rezolvati urmatoarele teste gril I.4.3.Rezolvati urmtoarea spet Obiective: - insusirea notiunilor de cerere de chemare n judecat si actiune civil si a elementelor care le diferentiaz; -ntelegerea celor patru conditii cumulative de exercitare a actiunii civile si a consecintelor pe care le produce n plan procesual lipsa uneia dintre acestea ; -calificarea diferitelor tipuri de cereri ce pot fi adresate instantei de judecat in functie de

criteriile de clasificare a actiunilor civile

I.ACTIUNEA CIVILA I.1.Noiune

Aciunea civil este definit n literatura de specialitate ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se urmrete protecia drepturilor subiective civile sau a situaiilor juridice ocrotite de lege1.

Exercitarea aciunii civile este o facultate, o libertate a oricrui subiect de drept cruia i se ncalc sau contest un drept subiectiv sau un interes legitim. Este necesar a nu se confunda cererea de chemare n judecat cu aciunea civil, ntruct cererea de chemare n judecat reprezint doar una din formele de manifestare a aciunii civile, cea prin care se pune n micare aciunea civil, ns, aciunea civil exist anterior cererii, chiar i atunci cnd titularul dreptului subiectiv civil nu sesizeaz instana. (de asemenea, pe lng cererea de chemare in judecata, actiunea civila se poate realiza si prin formularea intampinarii sau a cererii reconventinale de catre parat, etc).

I.2.Conditiile de exercitare a actiunii civile Pentru a fi parte in proces se impun a fi indeplinite urmatoarele conditii, care sunt i condiii de exercitare ale aciunii civile: 1.afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice pentru a carei realizare poate fi folosita calea justitiei. 2.existenta unui interes1

V.M.Ciobanu, G.Boroi,Drept procesual civil, Curs selectiv, Ed.CH Beck, 2009, p.1

3.calitatea procesuala 4.capacitatea procesuala I.2.1.Afirmarea unui drept Acesat condiie presupune existena unui drept subiectiv civil ce se cere a fi protejat sau a unui interes legitim care trebuie ocrotit. I.2.1.1.Dreptul subiectiv civil afirmat, pentru a se bucura de protecie juridic, trebuie s ndeplineasc anumite condiii: a. s fie recunoscut i ocrotit de lege;b.

s fie exercitat n limitele sale externe ( care pot fi de ordin material sau juridic) i n limitele sale interne (adic numai potrivit scopului economic i social pentru care a fost stabilit sau creat de lege).

c. s fie exercitat cu bun credin d. s fie actual adic s nu fie supus unui termen sau unei condiii suspensive. n legtur cu aceast ultim condiie, a actualitii dreptului, se impun anumite precizri: dac, n urma probelor administrate i a dezbaterilor contradictorii, instana constat c

dreptul subiectiv pretins de reclamant nu exist sau c, dei exist, acesta nu ndeplinete condiiile de validitate impuse de lege pentru a putea fi exercitat (altele dect cerina de a fi actual), atunci cererea de chemare n judecat va fi respins ca nentemeiat (nefondat, netemeinic); ns, dac se constat c dreptul subiectiv pretins nu este actual, mijlocul procesual de

invocare a lipsei acestei condiii fiind excepia de prematuritate a cererii (excepie de fond, absolut i peremptorie), cererea de chemare n judecat va fi respins ca prematur (soluie generic de inadmisibilitate). Mijlocul procesual de invocare a prematuritatii cererii este exceptia de prematuritate, care este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie, putand fi invocata de oricare dinte parti, de procuror, daca participa sau de catre instanta din oficiu. I.2.1.2. Exceptii de la cerintaactualittii dreptului

Exista insa anumite situatii, expres prevazute de lege, in care, desi dreptul subiectiv civil nu este actual, cererea este admisibila. Astfel, exista excepii de la cerina actualitii dreptului in urmatoarele situatii expres prevzaute de dispozitiile art.110 C.proc.civ.: - cererea pentru predarea unui imobil, la mplinirea termenului de locaiune, poate fi fcut chiar nainte de mplinirea acestui termen(alin.1); - se poate solicita, nainte de termen, executarea la termen a unei obligaii alimentare sau altei prestaiuni periodice (alin.2) - preedintele instanei poate ncuvina, n general, nainte de mplinirea termenului orice cereri pentru executarea la termen a unei obligaii, dar numai cnd socotete c cererile sunt ndreptite pentru ntmpinarea unei pagube nsemnate (alin.3). De mentionat este faptul ca hotararea obtinuta in conditiile art.110 C.proc.civ nu va putea fi pusa in executare decat la momentul la care dreptul subiectiv civil va deveni actual. I.2.2.Interesul I.2.2.1.Noiune Interesul reprezint folosul practic urmrit de cel care a pus n micare aciunea civil. Interesul poate fi:

material, de natur patrimonial (de exemplu: atunci cnd se urmrete revendicarea unui bun, recuperarea unei creane, repararea unui prejudiciu, obligarea prtului la restituirea unui mprumut sau a unui bun etc.)

moral, de natur nepatrimonial (de exemplu: n cazul punerii sub interdicie etc.).

I.2.2.2.Condiiile interesului:-

s fie legitim s nu vin n contradicie cu legea; s fie personal i direct n folosul practic, s-l vizeze pe cel ce recurge la forma procedural i nu pe altcineva; i n cazul n care acioneaz alte persoane sau organe n locul titularului, folosul se resfnge asupra lor;

-

s fie nscut i actual s existe la momentul la care se exercit aciunea, n sensul c, dac cel care actioneaz s-ar abine, s-ar expune unui prejudiciu.

I.2.2.3.Sanciunea lipsei interesului: Lipsa interesului sau a uneia dinte condiiile acestuia se invoc pe calea excepiei, care dac va fi admis, va conduce la respingerea aciunii ca lipsit de interes. Excepia lipsei de interes este o excepie: - de fond (vizeaz lipsuri referitoare la exerciiul dreptului la aciune) - peremptorie/dirimant (duce la respingerea sau stingerea procesului) - absolut (privete nclcarea unor norme cu caracter imperativ). Respingerea aciunii pentru lipsa de interes nu poate fi invocat cu autoritatea de lucru judecat ntr-o alt aciune promovat ntr-un moment n care interesul s-a nscut i ndeplinete i celelalte cerine. I.2.3.Capacitatea procesuala I.2.3.1.Noiune Noiune general constituie aptitudinea unei persoane fizice sau juridice de a avea drepturi i obligaii pe plan procesual (capacitate procesual de folosin), respectiv aptitudinea de a-i valorifica singur drepturile procesuale i de a-i ndeplini obligaiile procedurale, de a sta n judecat (capacitate procesual de exerciiu). I.2.3.2.Capacitatea procesuala de folosinta Noiune - consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual.

n privina persoanelor fizice, capacitatea procesual de folosin reprezint aptitudinea general i abstract a acestora de a avea, n principiu, orice drepturi i obligaii de natur procesual.

n privina persoanelor juridice, capacitatea procesual de folosin reprezint aptitudinea general i abstract a acestora de a avea, potrivit principiului specialitii capacitii de folosin, acele drepturi i obligaii necesare realizrii scopului declarat, n condiiile legii, prin actul de nfiinare, autorizare sau constituire.

Lipsa capacitii procesuale de folosin este sancionat cu nulitatea absolut a actului de procedur fcut cu nclcarea acestei condiii;

-Mijlocul procesual de invocare a lipsei acestei condiii de exerciiu a aciunii civile l constituie excepia lipsei capacitii procesuale de folosin (excepie de fond, absolut i peremptorie). -Soluia instanei n cazul n care va admite excepia ca fiind ntemeiat, va fi anularea cererii ca fiind introdus de o persoan care nu are capacitatea procesual de folosin sau mpotriva unei persoane fr capacitate procesual de folosin.

I.2.3.3.Capacitatea procesuala de exercitiu Noiune - consta in aptitudinea unei persoane care are folosinta drepturilor sale, de a le valorifica in justitie singura, exercitandu-le personal si indeplinind tot astfel obligatiile procesuale. Altfel spus, prin capacitate de exercitiu se intelege capacitatea unei persoane de a sta in judecata. n funcie de ntinderea capacitii civile de exerciiu, vom distinge: lipsa capacitii procesuale de exerciiu pentru: minori, pn la mplinirea vrstei de 14 ani,

i interziii judectoreti (persoane n privina crora s-a pronunat o hotrre irevocabil de punere sub interdicie judectoreasc; capacitate procesual de exerciiu restrns pentru minorii cu vrstele cuprinse ntre 14 i

18 ani ; capacitate procesual deplin de exerciiu pentru: persoanele care au mplinit 18 ani sau, n

mod excepional, dac legea prevede, chiar anterior mplinirii acestei vrste. Potrivit art.42 C.proc.civ.: persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor. Prin urmare, articolul citat, face referire la trei situatii: A.Reprezentarea intervine n cazul minorilor sub 14 ani i a persoanelor puse sub interdicie judectoreasc (lipsa total a capacitii de exerciiu). Aceste persoane nu stau personal n judecat, ci prin reprezentanii lor legali. Art. 44 C. proc. civ. dispune c instana poate numi un curator special care s reprezinte interesele celui lipsit de capacitate de exerciiu pn la numirea reprezentantului legal, ori de cte ori exist urgen n soluionarea pricinii sau exist contrarietate de interese ntre reprezentant i cel reprezentat.

B.Asistarea intervine n cazul minorilor de la 14 la 18 ani (capacitate de exerciiu restrns). Acetia vor sta personal n proces, vor fi citai i vor fi asistai de ocrotitorul legal (citat, la rndul su), care vor semna alturi de minori actele de procedur i n cazul persoanelor cu capacitate procesual de exerciiu restrns instana poate numi un curator special n condiiile art. 44 C. proc. civ. Sanciunea nerespectrii normelor privind autorizarea este nulitatea relativ a actului de dispoziie astfel ncheiat C.Autorizarea intervine n cazul actelor procesuale de dispoziie (renunare la judecat sau la dreptul pretins, achiesare, tranzacie etc.). i presupune autorizarea special a acestor acte, ncheiate de minori sau interzii i reprezentanii sau ocrotitorii legali ai acestora, de ctre organul competent (autoritatea tutelar ). Capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice se dobandeste in temeiul legii de la data infiintarii lor si sfarseste odata cu incetarea persoanelor juridice. Este, de asemenea, limitata de principiul specializarii, persoana juridica neputand sa exercite drepturi si sa-si asume obligatii care exced scopului in vederea caruia a fost creata. Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile procesuale prin intermediul organelor sale, in limita puterilor ce le-au fost conferite, aceste organe fiind reprezentantii legali ai persoanei juridice. Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta este o exceptie de fond, absolut si peremptorie. Ea poate fi ridicata de oricare din parti, de procuror sau de instanta din oficiu in orice stare a pricinii. Ca urmare a admiterii exceptiei, cererea introdusa de o astfel de persoana sau impotriva unei asemenea persoane va fi respinsa ca fiind introdus de o persoana fara capacitate procesuala de exercitiu sau impotriva unei persoane fara capacitate de exercitiu. Actele de procedura facute de o persoana fizica sau juridica fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa sunt anulabile. Conform art.43 C.proc.civ.: lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii.Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile.

Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte. Asadar, nulitatea nu intervine in mod automat, potrivit art.161 alin.1 C.proc.civ.: instanta putand acorda un termen pentru ca partea sau reprezentantul sau sa faca dovada capacitatii de exercitiu. Daca lipsurile nu se implinesc in termenul acordat de instanta in acest sens, judecatorul va anula cererea (art161 alin.2 C.proc.civ.). I.2.4.Calitatea procesuala Noiune. Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care se pretinde (este) titular al dreptului subiectiv in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala activa) si intre persoana paratului si cel obligat in acel raport juridic (calitate procesuala pasiva). Regul: reclamantul este cel care trebuie s justifice att calitatea sa procesual activ, ct i pe cea pasiv; ulterior sesizrii, la rndul su, instana trebuie s verifice ex officio, ndeplinirea condiiei calitii procesuale Regula determinarii calitatii juridice procesuale a partilor cu ajutorul raportului juridic litigios nu este exclusiva, existand si o serie de exceptii. Astfel, legea recunoaste legitimare procesuala activa sau pasiva si altor categorii de organe sau persoane care nu figureaza ca subiecte in raportul juridic litigios. Exemple: A. Calitate juridica procesuala activa: - autoritatea tutelara; - procurorul conform art.45 C.proc.civ. - creditorii chirografari pe calea actiunii oblice art.974 c.civ.B. Calitatea procesuala pasiva:

- raspunderea pentru altul art.1000 C.civ.; - raspunderea fidejusorului - art.1663 C. civ. Justificarea calitatii procesuale. Reclamantul, in cuprinsul cererii de chemare in judecata, prin expunerea motivelor de fapt pe care isi intemeiaza cererea si, uneori, prin anexarea unor acte doveditoare, trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa cat si pe cea pasiva.

I.2.4.1Transmiterea calitatii procesuale. Drepturile si obligatiile ce intra in raportul juridic dedus judecatii pot fi transmise in cursul procesului, avand loc in acest caz o transmisiune a calitatii procesuale active sau pasive. Transmisiunea poate fi legala sau conventionala. A.Transmisiunea legala: se realizeaz prin efectul succesiunii, n cazul persoanelor fizice sau prin reorganizarea sau transformarea persoanei juridice parte n proces. Succesorii prilor preiau drepturile i obligaiile autorului lor i continu, n locul acestuia, litigiile referitoare acestea, dobndind, dup caz, calitatea de reclamant sau prt pe care a avut-o i autorul lor.

ipoteze n care transmiterea calitii procesuale nu este posibil: n materia cererilor strict personale.Exemplu: atunci cnd n timpul unui proces de divor pendinte decedeaz unul dintre soi, cstoria va nceta prin deces, circumstan special de care instana va lua act, fiind inadmisibil continuarea procesului dintre soul supravieuitor i motenitorii celuilalt so.

B.Transmisiunea conventionala : are loc ca efect al ncheierii anumitor categorii de acte juridice, n urma crora cel care preia calitatea procesual este subdobnditorul acelui drept sau bun litigios, cum ar fi: contractul de vnzare sau donare a dreptului litigios (cumprtorul sau donatarul dobndind calitatea procesual deinut n proces de cel care a cedat dreptul su), cesiunea de crean (cesionarul prelund poziia procesual deinut de cedent) Din punct de vedere al intinderii, transmisiunea poate fi: - universala; - cu titlu universal; - cu titlu particular. Indiferent de felul transmisiunii, cel care dobandeste calitatea procesuala preia procesul in starea in care se gaseste in acel moment, actele procesuale savarsite de antecesorul sau fiindu-i opozabile. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale Lipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de exceptie (care este o excepie de fond, absoluta si peremptorie) de partea interesata, procuror sau instanta din oficiu, in orice stare a

procesului, iar in caz de admitere atrage respingerea actiunii ca fiind introdusa de o persoan fara calitate procesual activ sau impotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv. Daca pentru a se stabili existenta sau inexistenta calitatii a fost nevoie sa se uneasca exceptia cu fondul, iar instanta constata ca dreptul exista, dar actiunea a fost pornita de o persoana fara calitate sau impotriva unei persoane fara calitate, nu o va respinge ca nefondata, ci ca urmare a admiterii exceptiei lipsei de calitate. In acest caz exista posibilitatea ca procesul sa fie redeschis de o persoana care ar justifica legitimarea procesuala sau impotriva persoanei care are calitate procesuala pasiva.

I.3.Clasificarea actiunilor civile Clasificarea actiunilor civile, are in vedere intelesul restrans al notiunii de actiune, acela de cerere de chemare in judecata. I.3.1.Clasificarea actiunilor in functie de scopul material urmarit prin introducerea cererii de chemare n judecat: In functie de acest criteriu actiunile sunt impartite in: -actiuni in realizarea dreptului, -actiuni in constatarea existentei sau inexistentei unui drept si -actiuni in constituire de drepturi. I.3.1.1.ACTIUNILE IN REALIZAREA DREPTULUI (in condamnare, in adjudecare, de

executare) acelea prin care reclamantul, pretinzndu-se titularul unui drept subiectiv solicit instanei obligarea prtului la respectarea acelui drept, iar n cazul n care nu mai exist aceast posibilitate, la despgubiri pentru prejudiciul creat. Aceast categorie de aciuni conduce ntotdeauna la hotrri susceptibile de executare silit. Caracteristici:

Restabilirea sau valorificarea interesului se pretinde a se face direct, iar daca acest lucru nu mai

este cu putinta, prin echivalent; Solutionand o asemenea actiune, instanta il condamna pe parat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva; Hotararea instantei constituie titlu executoriu; Actiunea in realizare primeaza intotdeauna fata de o eventuala actiune in constatare (art.111 Cpc). Exemple: In practica judiciara actiunile in realizare sunt cele mai numeroase (de exemplu: actiunea in revendicare, actiunea prin care se solicita predarea unei sume de bani, evacuarea dintrun imobil, indeplinirea unor obligatii contractuale, rezilierea sau rezolutiunea unui contract, anularea unui act etc.).

I.3.1.2.ACTIUNILE IN CONSTATARE (in recunoastere, in confirmare) . acele cereri

prin care reclamantul solicit aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoc, n scopul de a crea o situaie juridic nou ntre pri (se vizeaz schimbarea sau desfiinarea unui raport juridic existent i crearea unui nou raport juridic, ca efect al hotrrii ce se va pronuna). Astfel art 111 prevede ca: partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului. Caracteristici: Dispozitia de mai sus se aplica in cazul constatarii existentei sau inexistentei unui drept, nu si a

unei stari de fapt Exemple de actiuni in constatare: -

constatarea calitatii de constructor de buna-credinta, actiunea unuia din soti in constatarea calitatii de bun propriu a unui bun dobndit de ambii soti in timpul cstorie (pentru motive temeinice), constatarea existentei consimtmntului prtului la efectuarea unor anumite imbunttiri de ctre reclamant la imobilul proprietatea prtului, etc.

-

Nu trebuie confundat cererea in constatare existentei sau inexistentei unui drept cu cererea privind constatarea unei anumite situatii de fapt. In acest caz, cererea adresat instantei prin care se solicit constatarea unei situatii de fapt va fi respins ca inadmisibil. Sunt astfel de cereri: aceea prin care se solicit instantei s constate ca un inscris s-a pierdut n anumite imprejurri. Din obiectivul limitat - constatarea existentei sau inexistentei dreptului rezulta o particularitate

a hotararilor, si anume ca ele nu constituie titluri executorii, nu pot fi puse in executare (este vorba numai de capatul de cerere principal, nu si de cele accesorii) Exemplu: daca debitorul anterior declansrii executrii silite solicit instanei s se constate prescriptia dreptului creditorului de a solicita executarea sa silit, iar in subsidiar, obligarea creditorului la plata cheltuielilor de judecat, captul principal de cerere privind constatarea prescripiei dreptului creditorului de a cere si obtine executarea silita nu constituie titlu executori, ins, captul accesoriu privind plata cheltuielilor de judecat, in caz de admitere, constituie titlu executori, si pe cale de consecint poate fi pus n executare silit. Actiunea in constatare are un caracter subsidiar aceasta cale nu este deschisa atata timp cat partea poate cere realizarea dreptului. Legiuitorul acorda preferinta realizarii dreptului pentru a inlatura definitiv neintelegerile cu privire la dreptul respectiv. Spre exemplu, in situatia in care reclamantul solicit instenei s se constate ca suprafata de 50 mp detinut de vecinul su este proprietatea sa, instana va respinge actiunea ca inadmisibil, reclamantul avnd posibilitatea ca pentru valorificarea drepturilor sale sa introduc o actiune n revendicare impotriva prtului i nu o actiune in constatare.

Clasificarea actiunilor in constatare:

1.aciuni n constatare pozitive se solicit constatarea existenei unui drept (unui raport juridic ntre reclamant i prt);

2.aciuni n constatare negative constatarea inexistenei unui drept al prtului (de exemplu, s se constate inexistena unei anumite datorii a reclamantului fa de prt, creana acestuia din urm fiind stins prin prescripie sau prin compensare etc.) - declaratorii se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic, pentru a se inlatura o situatie de incertitudine (spre exemplu, partile supun instantei interpretarea unei clauze contractuale in conformitate cu vointa lor; beneficiarul unui legat cere instantei sa constate caracterul ilicit al conditiei puse de testator etc.)-

interogatorii sunt acelea prin care reclamantul cheama in judecata o persoana care ar putea, eventual sa-i conteste dreptul, obligand-o imediat sa opteze pentru una din conduitele posibile, in situatia juridica data (actiunea prin care mostenitorii legali cer paratului sa exhibe testamentul in baza caruia el se pretinde legatar universal; actiunea prin care mostenitorii de un rang subsecvent il obliga pe cel de un rang preferabil sa declare daca accepta succesiunea sau renunta la ea; actiunea prin care partea dintr-un contract susceptibil de nulitate relativa cere celeilalte sa opteze intre a confirma cauza de nulitate sau a invoca nulitatea etc).

-

provocatorii acelea prin care titularul unui drept cheama in judecata pe cel care ii cauzeaza o tulburare importanta in exercitarea dreptului sau aceasta persoana este astfel determinata sa-si valorifice dreptul pe care pretinde ca l-ar avea, sub sanctiunea de a nu-l mai putea invoca daca nu si-l demonstreaza.

I.3.1.3.ACTIUNILE IN CONSTITUIRE DE DREPTURI (in transformare ) - sunt acele actiuni prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca, pentru a deduce consecintele ce se impun, in vederea crearii unor situatii juridice noi. Exemple de actiuni in constituire de drepturi: -divortul, -adoptia -punerea sub interdictie,etc. Consecinte:

-

tind la schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si la crearea unor raporturi juridice noi intre parti; in principiu, hotararile pronuntate produc efecte numai pentru viitor, ex nunc (sunt exceptii, hotararile pronuntate in materie de desfiintare a casatoriei, stabilirea filiatiei fata de mama si fata de tata, tagaduirea paternitatii, declararea judecatoreasca a mortii etc.).

-

I.3.2.Dup caracterul patrimonial sau nepatrimonial al dreptului ce se valorific cererile se impart in: I.3.2.1. cereri nepatrimoniale acelea prin care se valorific drepturi subiective fr coninut economic, legate indisolubil de persoana titularului lor. Exemplu:sunt cereri nepatrimoniale -cererea de divort; -cererea in tgada paternittii sau stabilirea paternittii; -adoptia -cererea prin care se solicit anularea cstoriei, etc I.3.2.2. cereri patrimoniale sunt acelea al cror continut este evaluabil in bani Cererile patrimoniale, la rndul lor se subclasific in: A.cereri personale B.cereri reale C.cereri mixte A. Cererile personale sunt acele actiuni prin care se valorifica un drept personal, de creanta. Aceasta este categoria cea mai vasta a actiunilor civile intrucat drepturile de creanta sunt practic nelimitate ca numar, ele putandu-se naste din orice conventie a partilor, din lege, dintr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii etc Actiunile personale, la rndul lor se subclasific in: -actiuni personale mobiliare; -actiuni personale imobiliare A.1Actiunile personale mobiliare sunt acele actiuni in cadrul carora dreptul personal valorificat are ca obiect un bun mobil

Exemple: -plata unei sume de bani, - predarea unor bunuri fungibile, etc. A.2.Actiuni personale imobiliare cand dreptul personal valorificat are ca obiect un bun imobil Exemple: -obligarea locatorului la predarea bunului imobil ctre locatar

B.Cererile reale sunt cele prin care se urmareste valorificarea unui drept real sau dup caz, aprarea posesiei unui bun. Exemple: -actiunea in revendicare; -actiunea confesorie sau negatorie; -aciunea n grniuire -actiunea prin care vnztorul solicit rezolutiunea contractului de vnzare-cumprare; -petitia de ereditate -actiunea de partaj, etc. La rndul lor, actiunile reale se mpart n: B.1.Cereri reale mobiliare atunci cand dreptul real valorificat prin actiune are ca obiect un bun mobil Exemplu: -revendicarea bunului mobil de la posesorul de rea-credint B.2.Cereri reale imobiliare dreptul real valorificat are ca obiect un bun imobil. Pe lng clasificarea mai sus expus, cererile reale se mai mpart n: -cereri petitorii; -cereri posesorii. B.a.Cererea petitorie este aceea prin care se tinde la apararea unui drept real B.b.Cererea posesorie are ca obiect apararea posesiei asupra unui bun imobil impotriva oricaror tulburari de fapt sau de drept, ori, dupa caz, redobandirea posesiei, daca ea a fost pierduta.

C.Cererile mixte sunt acele actiuni prin care se valorifica in acelasi timp un drept real si un drept de creanta, in cazul in care drepturile invocate au aceeasi cauza generatoare sau se afla intrun raport de conexitat. In acest caz, cum s-a remarcat deja in literatura de specialitate, ne aflam practic in prezenta unui cumul obiectiv de actiuni: una personala si una reala. In mod conventional au fost incluse in aceasta notiune doua categorii de actiuni: actiunile in executarea unui act juridic prin care s-a transferat ori a fost creat un drept real

imobiliar, dand nastere totodata unei obligatii personale (se considera ca in aceasta situatie reclamantul exercita doua drepturi, unul personal referitor la executarea obligatiei si altul real avand ca obiect remiterea bunului). actiunea in rezolutiune, in revocare, in resciziune, in reductiune si cea in anularea unui act translativ sau creator de drepturi reale imobiliare, daca reclamantul solicita si repunerea partilor in situatia anterioara, respectiv restituirea bunului I.3.2.2.1.Importana clasificrii cererilor patrimoniale Aceasta clasificare prezinta importanta n raport de trei aspecte, si anume: -calitatea procesual, - competenta teritorial; - prescriptia In ceea ce priveste calitatea procesuala, in cazul actiunilor pesonale nu poate fi chemat in judecata ca parat decat subiectul pasiv al raportului obligational, pe cand in cazul actiunilor reale, poate fi chemat in judecata orice detinator al lucrului, deoarece reclamantul urmareste dreptul asupra bunului sau chiar bunul in mainile oricui s-ar afla, titularul avand si dreptul de urmarire. Actiunea reala confera si un drept de preferinta fata de ceilalti creditori ai paratului, in timp ce actiunea personala nu exclude concursul celorlalti creditori privilegiati. Actiunea reala urmareste obtinerea bunului in natura, pe cand actiunea personala nu duce la acest rezultat decat atunci cand este vorba de executarea unei obligatii de a da; in cazul obigatiei de a face sau a nu face pentru neexecutarea obligatiei se pot obtine numai daune-interese.

In ceea ce priveste competenta teritoriala, in cazul actiunilor personale se aplica in principiu, regula de drept comun, fiind competenta instanta de la domiciliul paratului (art.5). In cazul actiunilor reale imobiliare, competenta este instanta pe raza careia se afla imobilul (art.13). In ceea ce priveste actiunile mixte, acestora le sunt aplicabile dispozitiile art 10 pct.1 C.proc.civ, potrivit crora n afar de instana domiciliului prtului, mai sunt competente urmtoarele instane: 1. n cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui contract, instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a obligaiunii In ceea ce priveste prescriptia dreptului de a obtine condamnarea paratului, termenul este diferit in functie de natura actiunii. Astfel, in cazul actiunilor personale termenul general de prescriptie este de 3 ani. Sub aspectul actiunilor reale, exista actiuni reale imprescriptibile extinctiv (de exemplu, actiunea in revendicare imobiliara sau actiunea avnd ca obiect iesirea din indiviziune), actiuni prescriptibile in 30 ani ( art.1890 c. civ. - actiunea in revendicare mobiliara introdusa impotriva posesorului de rea-credinta, a hotului sau a gasitorului), 1 an in cazul reglementat de art. 498 c.civ.etc. I.3.3 Dupa calea procedurala aleasa de parte pentru apararea dreptului, actiunile/cererile se clasific n: -principale, -accesorii si - incidentale. A.Cererile principale : cele prin care se declaneaz procesul (procedura judiciar). ns, nu ntotdeauna actul de procedur prin care este sesizat instana constituie cererea principal, n ntregul su, adesea fiind formulate cereri de chemare n judecat cu mai multe capete de cerere, din care una e principal i altele sunt accesorii Exemplu: -cererea de chemare n judecat B.Cererile accesorii : a cror rezolvare depinde de soluia din cererea principal, aflnduse ntr-o relaie de subsidiaritate fa de aceasta. Trebuie, ns, precizat c o astfel de cerere ar putea fi formulat ulterior i pe cale separat, ca o cerere de sine stttoare.

Exemple: -repunerea prtilor n situatia anterioar incheierii contractului dac prin cererea principal s-a solicitat anularea contractului; -pstrarea numelui dobndit n timpul cstoriei de ctre cellalt sot n cadrul procesului de divort, etc. C.Cererile incidentale acelea care pot avea o existen independent (precum cererea principal), dar care sunt formulate ntr-un proces deja iniiat. Exemple: -cererea reconventional prin intermediul creia prtul invoc drepturi proprii impotriva reclamantului; -cererea de interventie voluntar; -cererea de chemare n garantie, etc I.3.3.1.Interesul clasificrii Clasificarea prezinta interes sub mai multe aspecte: Sub aspectul competentei - actiunile accesorii si incidentale sunt in sarcina instantei care judeca cererea principala (art.17); Anumite actiuni se pot formula numai pe cale principala (de exemplu, actiunea in tagada paternitatii) sau numai pe cale accesorie (de exemplu, cererea de incuviintare a pastrarii numelui din casatorie dupa divort), alte actiuni se pot formula atat pe cale principala, cat si pe cale accesorie sau incidentala (incredintarea copiilor minori). Exista actiuni accesorii sau incidentale care trebuie solutionate din oficiu de instanta investita cu solutionarea cererii principale (incredintarea copiilor minori intr-un proces de divort, pensia de intretinere, numele pe care sotii urmeaz s-l poarte dup desfacerea cstoriei); Persoana care formuleaza o actiune incidentala dobandeste calitatea de parte, astfel inct hotararea care se va pronunta ii va fi opozabila; Hotararea care se refera la actiuni accesorii sau incidentale este supusa acelorasi cai de atac si termene prevazute pentru actiunea principala, chiar daca in situatia in care ar fi exercitate separat ar fi supuse altor cai de atac sau altor termene.

Rezumat Aciunea civil este definit n literatura de specialitate ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se urmrete protecia drepturilor subiective civile sau a situaiilor juridice ocrotite de lege. Sunt conditii de exercitare ale actiunii civile: afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice ocrotite de lege, interesul, capacitatea procesual, calitatea procesual.

Bibliografie

Gabriela Rducan, Drept procesual civil romn i comunitar european, n apariie: ediia a 3-a , 2011 Gabriela Rducan, Dreptul executarii silite. Titlul executoriu european, ediia a 2-a revizuit i adugit Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Drept procesual civil. Teste gril i spee pentru examene V.M. Ciobanu, Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol. I i II. V.M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste gril. G. Boroi, Codul de procedur civil comentat i adnotat V.M. Ciobanu, T. Briciu, Claudiu Dinu, Drept procesual civil. ndreptar pentru seminarii si examene.

I.4.ntrebri si exercitii: I.4.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme 1.Mentionati care este diferenta intre cererea de chemare in judecat si actiunea civil. 2.Enumerati conditiile de exercitare a actiunii civile. 3.Cnd o actiune in constatare va fi respins de ctre instana de judecat ca inadmisibil in temeiul art.111 C.proc.civ.?

4.Care sunt situatiile in care, desi dreptul subiectiv pretins de reclamant nu a devenit actual, instanta va solutiona cererea pe fond? 5.Enumerati dou cazuri de transmitere legala a calittii procesuale. 6. Actiunea prin care reclamantul solicit instantei s constate nulitatea contractului de vnzare-cumprare ncheiat intre el si parat, este o actiune in constatare sau in realizare? Argumentati. I.4.2. Rezolvati urmtoarele grile: 1. Excepia lipsei de interes a cererii de chemare in judecat: a.poate fi invocat doar de ctre instanta de judecat; b.este o exceptie relativ; c.poate fi invocat de oricare dintre prti, de procuror sau de instant din oficiu 2.Asistarea intervine: a.n cazul minorilor intre 14-18 ani; b.in cazul minorilor sub 14 ani; c.n cazul minorilor intre 16-18 ani 3.Sunt conditii de exercitare a actiunii civile: a. prtile, obiectul, cauza; b.afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesual, calitatea procesual c. cauza, capacitatea procesual, calitatea procesual 4. Reclamantul poate solicita nainte de mplinirea termenului, executarea la termen a unei obligatii alimentare? a.da, ntruct reprezint o exceptie de la cerinta actualittii dreptului; b.nu, ntruct dreptul reclamantului nu este actual; c.da, dac prtul renun la invocarea exceptiei de prematuritate a cererii

5.Dac prtul invoc exceptia de prematuritate a cererii de chemare n judecat ntruct la momentul introducerii acesteia dreptul pretins de ctre reclamant nu era actual, ns pe parcursul solutionrii cauzei, acesta a devenit actual, instanta: a.va admite exceptia prematurittii cererii i va respinge actiunea ca fiind prematur introdus; b.va respinge exceptia de prematuritate, trecnd la solutionarea pe fond a pricinii; c.va admite exceptia de prematuritate i va anula cererea reclamantului I.4.3.Rezolvati urmtoarea spet X a solicitat n contradictoriu cu Y s se constate c imobilul apartament pe care l folosete n baza contractului de nchiriere ncheiat cu Primria Buftea reprezint o unica unitate locativ. n motivarea cererii X a artat c imobilul n cauz dei este folosit n baza a doua contracte de nchiriere, unul ncheiat cu reclamantul iar cellalt cu prtul, n realitate a fost conceput pentru a servi unei singure familii. Prtul a invocat inadmisibilitatea aciunii faa de prevederile art.111 C.proc.civ. Ce a decis instana cu privire la excepia invocat ?