Download - 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

Transcript

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 1/19

19. TUMORI CEREBRALE

CARACTERISTICILE CLINICE SI PATOLOGICE ALE TUMORILOR CEREBRALE

- tumorile cerebrale pot exista cu doar cateva simptome;- adesea singura deviere de la normal poate fi o usoara lentoare in comprehensiune, o pierdere a capacitatii de

activitate mentala sustinuta, iar semnele de focalizare cerebrala lipsesc cu desavarsire;

- pe de alta parte alti pacienti prezinta semne timpurii de afectare cerebrala: hemipareza progresiva, criza

convulsiva la o persoana anterior sanatoasa sau alt simptom dramatic;- la altii se poate suspecta existenta unei tumori prin prezenta HIC cu sau fara semne de focalizare;

- la un alt grup simptomele sunt atat de clare incat face probabila nu doar prezenta leziunii tumorale dar si tipu

acesteia sau faptul ca e localizata intr-o regiune anume (formeaza sdr caracteristice intalnite rar in alte regiuni);

3 moduri de prezentre !"ini!#

1. $emne !ere%r"e &o!"e $i "terre 'ener" &un!tii"or !ere%r"e( !e&"ee $u !rize)

*. $emne de +IC)

3. $dr intr!ere%r"e tumor"e $pe!i&i!e)

,I-IOPATOLOGIA TUMORILOR CEREBRALE

Edemu" !ere%r"

- aspect foarte important al cresterii tumorale, dar mai apare si in traumatismul cerebral, infarct, abces, hipoxiealte stari toxice si metabolice;-e o trasatura proeminenta a neoplasmului cerebral;

- tipuri de edem: $o'eni!, !itoto/i!  si inter$titi" (ex hidocefalia obstructiva cand !C" trece in tesutul

 periventricular in spatiile dintre celule si in mielina);

 Edemu" $o'eni! e tipul de edem intalnit in prea#ma tumorilor si altor procese localizate precum si in in#uri

mai difuze ale vaselor sangvine (encefalopatie "ed, H$% maligna);

-e limitat la substanta alba si evidentiat prin atenuare scazuta la C$ si hiperintensitati in $&;- exista o permeabilitate crescuta a celulelor endoteliale capilare astfel incat proteinele plasmatice exsudeaza in

spatiile extracelulare' %ceasta permeabiliatate crescuta a fost atribuita unui defect la nivelul #onctiunilor celulare

endoteliale stranse dar dovezi mai noi arata ca transportul vezicular activ crescut prin celulele endoteliale e unfactor mai important'- factori transudativi microvasculari (proteaze eliberate de celulele tumorale) contribuie de asemeni la edemu

vasogenic prin slabirea H si permitand pasa#ul proteinelor sanguine' *ragmentele mici proteice generate de

activitatea proteazelor au efect osmotic pe masura ce se raspandesc in substanta alba' %ceasta e baza formariiedemului regional, edemului cerebral localizat din #urul tumorii' +ubstanta alba are o vulnerabilitate mai mare la

edemul vasogenic decat substanta gri, vulnerabilitate care nu e clar inteleasa (probabil organizarea structurala

mai le#era confera o rezistenta la lichide sub presiune mai redusa decat a substantei gri)'

Edemu" !itoto/i!

- toate elementele celulare (neuroni, glia, celulele endoteliale) se edematiaza cu reducerea corespunzatoare a

fluidului din spatiul extracelular;- cum trecerea apei se face din spatiul extracelular in cel intracelular efectul de masa e relativ mic, spre

deosebire de scurgerea extravasculara a edemului vasogenic'

- apare tipic in leziunile hipoxic-ischemice: lipsa & duce la deficienta pompelor de sodiu %$ dependente dincelule, cu acumularea .a intracelular, urmat de trecerea apei in celula'

- apare deci in hipoxie dar si in hipoosmolalitatea acuta a plasmei ca in hiponatremia de dilutie, encefalopatia

acuta hepatica, +I%/H, dezechilibrul osmotic din dializa;

CLINIC $dr de +IC se manifesta prin:

0

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 2/19

- cefalee la inceput localizata si intermitenta apoi difuza si continua, accentuata de miscari, tuse, calmata de

voma si antiedematoase; nu e calmata semnificativ de antalgice;-voma fara greata in #et uneori dimineata la sculare fara legatura cu alimentatia, fara efort;

- tulburari psihice: indiferenta fata de mediu si fata de propria persoana, diminuarea globala a functiilor psihice,

apoi somnolenta din care poate sa intre in coma daca nu se intevine medical prin tratarea edemului cerebral;-edem papilar cu staza si uneori si sangerari pericapilare; daca nu se intervine la timp se poate instala atrofie

optica cu cecitate secundara'

- conuri de presiune: consecinta grava a miscorarii spatiului din cutia craniana, constitiue hernierea

 parenchimului cerebral (anga#are) moment in care starea bolnavului se pate agrava brusc;- cele mai frecvente tipuri de herniere sunt:

- hernierea uncusului hipocampic sub cortul cerebelului cu comprimarea nervului III homolateral si a parti

superioare a trunchiului cerebral cu hemipareza controlateral, crize de rigiditate prin decerebrare, tulburarirespiratorii, cardiovasculare'

- hernierea amigdalei cerebeloase in gaura occipitala: cu comprimarea trunchiului cerebral;

- hernierea subfalciforma: mai ales in tumorile emisferice frontale: tulburari psihice, monopareza crurala sauhemipareza (se anga#eaza girusul angular sub coasa creierului);

- hernierea centro cerebrala se produce in IC supratentoriale ce evolueaza temporobazal; sunt comprimate

structurile mezodiencefalice, vasele, caile de scurgere a !C" ceea ce va determina coma cu grave tulburaricardiorespiratorii si exit;

TRATAMENTUL E0EMULUI CEREBRAL SI +IC din tumori"e !ere%r"e

'"u!o!orti!o$teroizi  1 efect bun pe edemul vasogen asociat tumorilor cerebrale (atat primare cat smetastatice) prin efectul direct asupra celulelor endoteliale carora le reduce permeabilitatea, efect care incepe in

cateva ore;

- reduce de asemeni dimensiunile tesutului cerebral normal reducand global presiunea intracraniana;-0E2AMETA-ONA 02A4 in plus reduce edemul vasogenic din traumatisme cerebrale si abcesele cerebrale

dar efectul asupra infarctelor cerebrale masive, contuzii si hemoragii e mai putin cunoscut;

- practica comuna e de a utiliza /2% 3 mg la 4 ore sau doze echivalente de metil prednisolon (+olu5edrol);- tumori cerebrale mari si edem cerebral marcat: doze f mari de /2% 066 mg7zi;

- fecte adverse la administrarea sustinuta chiar la doze standard, de aceea doza se titreaza cu atentie pana la

obtinerea efectului dorit,- interfera cu metabolizarea unor anticonvulsivante ultiizate in tratamentul tumorilor cerebrale;- evitarea solutiilor hipoosmolare la pacientii cu edem cerebral care necesita administrare iv de fluide;

- dmini$trre prenter" $o"utii"or 5ipertone  care sunt partial permeabile (manitol, solutii saline

hipertone, uree, glicerol) cu trecerea apei din creier in plasma:

o 5anitol &89 6,8-0 g7g in &-06 min;

o +olutii saline hipertone sau 0,89;

o singura administrare din aceste solutii are doar un efect trecator de cateva ore dar repetarea regulata

 poate duce la reducerea cefaleei si la reducerea efectelor de masa;- in anumite situatii (edem interstitial, pseudotumor cerebri) pot fi de folos diuretice precum acetazolamida sau

furosemidul creand o stare hiperosmolara si reducand formarea !C";

- totusi, cu administrarea repetata a solutiilor hiperosmolare precum manitol sau administrarea diureticelorosmolalitatea creierului creste incet deci acesti agenti nu trebuie folositi timp indelungat;

-5iperenti"ti !ontro"t  reduce rapid edemul cerebral producand alcaloza repiratorie si vasoconstrictie

cerebrala;- folosita in: trauma cerebrala cu HIC;

- in timpul chirurgiei intracerebrale;

- la pacinetii cu tumori cerebrale ce au devenit acut comatosi datorita efectului de masa, dar efectul e

scurt;CLASI,ICAREA OMS A TUMORILOR SNC

A. TUMORI NEUROEPITELIALE

&

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 3/19

  1. ASTROCITOAME#

  %' fibrilar, protoplasmic, gemistocitic;

  %' anaplazic (malign);

lioblastom;

  %' pilocitic;

  2antoastrocitom pleomorf;

  %' subependimal cu celule gigante (asociat cu scleroza tuberoasa);  *. OLIGO0ENR0OGLIOAME#

  ligodendrogliom;

  ' anaplazic (malign);  3. EPEN0IMOAME#

  pendimoame;

  ' anaplazic (malign);

  6. GLIOAME MI2TE#

  ligoastrocitom;

  ligoastrocitom anaplazic (malign);

  7. TUMORI ALE PLE2URILOR COROI0E#

  apilom al plexurilor coroide;

  Carcinom al plexurilor coroide; 8. TUMORI NEUROEPITELIALE 0E ORIGINE INCERTA#

  %stroblastom, spongioblatom polar;

  liomatoza cerebrala;

. TUMORI NEURONALE SI MI2TE#

  angliogliom;angliogliom anaplazic (malign);

  angliocitom;

:. TUMORI PARENC+IMATOASE ALE GLAN0EI PINEALE#

ineocitom;

  ineocitom7 ineoblastom;

  ineoblastom;

9. TUMORI EMBRIONARE#

  5eduloepiteliom; neuroblastom, ependimoblastom;

  5eduloblastom cu variante;B. TUMORI ALE NER;ILOR CRANIENI SI SPINALI#

  +ch<annom (neurilemom, neurinom);

  - .eurofibrom;

- tumori maligne ale tecii nevilor periferici, neurofibrosarcom, neurofibrom anaplazic, sch<annom malign;C. TUMORI ALE MENINGELUI#

  - $' meningoteliale (meningioame): atipic, papilar, anaplazic malign;

  - $' mezenchimale, non meningoteliale;

  - !eziuni melanocitice primare: melanoza difuza, melanocitom, melanom malign;

  -$umori cu histiogeneza incerta: hemangioblastom;

/' LIM,OAME SI NEOPLA-II ALE SIST. +EMATOPOIETIC < !"$i& =ie"#

  - limfom malign;

  - plasmocitom;

  - sarcom granulocitic;E. TUMORI ALE CELULELOR GERMINALE#

  - erminon, carcinom embrionar, coriocarcinom;

  - teratom;

  - tumori combinate ale cel germinale;,. C+ISTURI SI LE-IUNI PSEU0OTUMORALE)

. TUMORI ALE REGIUNII SELARE#

  - %denom hipofizar;

  - carcinom hipofizar;

- craniofaringiom;+. E2TENSII REGIONALE ALE TUMORILOR REGIONALE)

I. METASTA-E) 

A. TUMORI NEUROEPITELIALE#

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 4/19

ASTROCITOAMEASTROCITOM GR I <II OMS

- &8 6 9 din glioame - cel mai frecvent;

- apare la adult tanar 6-36 de ani cu localizare in substanta alba cerebrala frontal = temporal = parietal = punte

si diencefal; poate sa se extinda bilateral prin invadarea corpului calos;- ntomie pto"o'i! 1 tumora are crestere lenta 1 este infiltrativa cu tendinta de a forma mari cavitati si

 pseudochisti, altele pot fi relativ avasculare fara cavitati, greu de diferentiat de subst alba; poate contine granule

de calciu;- se cunosc 3 rinte:

- fibrilar 1 frecvent;

- gemistocitic;- protoplasmic 1 rar;

- mni&e$tri"e !"ini!e difera in functie de localizare:

  - 869 prezinta ca prim simptom crize focale (cu7fara generalizare secundara);

  - deficite corespunzatoare localizarii tumorii;

Lo!"izre in "o%u" &ront"#

- crize #acsoniene, adversive, oculocefalogire;

tu"%urri p$i5i!e 1 afecteaza functiile intelectuale 1 atentia, memoria, dezorientare temporospatiala, tulburar

de comportament 1 pierderea autocontrolului (urineaza in salon), lipsa initiativei, apatie; t%"ou p$eudodementi"  1 in tumorile frontale nu se produce o pierdere globala a tuturor posibilitatilor

cerebrale ci mai degraba o dificultate a folosirii lor;- tu"%urri &e!tie 1 crize >moria?- tendinta la calambururi subiectul glumelor fiind propria persoana, euforia

tumorilor frontale se asociaza cu inertie motorie)

tu"%urri motorii < semne piramidale, pareze centrale faciale, semne extrapiramidale (tip parinsonian - suntrare), reflexe patologice de apucare (grasping reflex);

- tu"%urri de e!5i"i%ru $i !oordonre  1 sunt secundare HIC -= suferinta trunchiului cerebral 1 apraxia

mersului, ataxia bilaterala prin interesarea corpului calos' .u exista semne cerebeloase (dismetrieadiadococinezie, reflexe pendulare) insa se diferentiaza greu ataxia frontala de cea din paleocerebel;

- tu"%urri de or%ire - predominant expresiva cand e implicat lobul dominant;

Lo!"izre in "o%u" priet"#

- hemihipoestezie initial profunda, ulterior tactila; sunt conservate sensibilitatea termica si dureroasa;

- ataxia prin afectare proprioceptiva 1 hipermetria pasului' /ismetrie la proba indice-nas;

- crize #acsoniene senzitive;- hemipareza discreta;

Emi$&er dominnt#

- sd "+$5%.. 1 agnozie digitala, agrafie, incapacitate de a deosebi stg-dr, discalculia;- apraxia constructiva, alexia, afazia (tardiv);

Emi$&er nedominnt anozognozie, hemiasomatognozie, apraxia de imbracare, ignorarea #umatatii dreapte a

spatiului vizual, agnozia spatiala, apraxie constructiva;

Lo!"izre in "o%u" tempor"#

- crize epileptice temporale de toate tipurile 1 crize psihosenzoriale caracterizate prin halucinatiii olfactive,

vizuale, gustative, complexe cu modificari paroxistice, automatisme ambulatorii si verbale;

- afazie 1 emisfer dominant - cu caracter mixt - lent progresiva;- hemianopsia omonima laterala 1 prin interceptarea radiatiilor optice;

- hemipareza, pareza faciala de tip central, afectarea sensibiliatii prin infiltarea capsulei interne @ talamus;

- tulburari de echilibru, pseudoataxia cerebeloasa 1 trid "ui =npp: paralizia oculomotor comun, semne piramidale controlaterale si tulburari de echilibru A sunt secundare suferintei de trunchiului cerebral ca urmare a

hernierii tumorale;

3

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 5/19

- tulburari psihice 1 iritabilitate, tulburari de personalitate, afectarea memoriei recente, confuzie, pseudodementa

(date de HIC);

Lo!"izre in "o%u" o!!ipit"#

- deficite permanente sau paroxistice ale campului vizual, H!, halucinatii vizuale, iluzii vizuale, cecitatecorticala in leziuni bilaterale;

- agnozie, alexie - absenta alexiei arata integritatea convexitatii occipitale;

- suferinta regiunilor invecinate -= afazie, apraxie, hemipareza, tulburari cerebeloase;

- semne de HIC 1 mai importante in leziunile occipitale;- in formele de anga#are -= paralizie de III, semne piramidale (uni7bilaterale);

- crize comitiale, cefalee cronica;

Lo!"izri !ere%e"o$e#

$emne +IC - cefalee occipitala cu agravari paroxistice;

  - rigiditatea cefei, pozitie anormala a gatului, edem papilar, amauroze;

- precedate de eclipse vizuale;

5eminop$ii %itempor"e prin compresiunea chiasmatica prin ventriculul III;

r$turi 1 atat prin HIC cat si bulbar;

&enomene de 5erniere mi'd"e"or !ere%e"o$e -= gaura occipitala -= tulburari respiratorii si cardiovasculare importante, crize de rigiditate prin decerebrare, exacerbarea cefaleei;

- hernierea culmenului prin tentorium -= tulburari de oculomotricitate, inegalitate pupilara, areflexie pupilara

 paralizia miscarilor con#ugate, surditate (compresiunea tiberculilor cvadrigemeni);- simptomatologie cerebeloasa 1 vermian 1 tulburari de echilibru, mers nesigur cu baza larga;

  - emisferice 1 tulburari de coordonare (proba I., marionetelor);

  @ hipotonie, reflexe pendulare, simptomatologie vestibulara (nistagmus);- suferinta nervului BII 1 mai frecvent fiind semn de HIC;

Lo!"izre in trun!5iu" !ere%r"#

1. mezen!e&"#

- re' tu%er!u"i"or !dri'emeni# 

 1 tulburarea motilitatii oculare, paralizia supranucleara a miscarilor de verticalitate, paralizie de III;

- scaderea7abolirea reflexului fotomotor si de acomodare, surditate;  - tulburari cerebeloase 1 instabilitate antero-posterioara;

  pedun!u"re

  $dr >e%er III omolateral @ hemiplegie controlaterala;

  Benedi?t III @ tremor controlateral (lezarea nucleului rosu);

  Prinud <

@ tulb de constienta de la obnubilare, apatie, somnolenta -= rigiditate de decerebrare;

*.pontine#

 diplopie, cefalee, semne piramidale;

- sdr alterne - lezarea nucleilor B, BI bilateral 7BII, BIII @ sdr piramidale;

- hemispasme faciale;

- initial paralizia unilaterala apoi bilaterala a miscarilor de lateralitate A caracteristic;- tulburari de deglutitie, retentie7incontinenta urinara;

3. %u"%re#

- varsaturi, verti#;- tulburari de deglutitie, disfonie, paralizia valului, laringelui;

- tulburari respiratorii, cardiovasculare;

0' im'i$ti!#

- CT < omogena, hipodens pana la izodens, frecvent limita imprecisa, frecvent fara preluare de CIB, fara

edem, calcificari in 06-&69, eventual prezenta cavitatilor chistice;

- IRM T1 omogen, izo- pana la hipointens, preluare minima sau deloc a CIB;

8

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 6/19

  T* omogen hiperintens, eventual chisturi tumorale;

Trtment

- reze!tie !5irur'i!" $u  (dupa biopsie stereotaxica) rdio!5irur'ie inter$titi" $u rdioterpie  la

 pacient 36 ani simptomatic (crize greu controlabile @ alte deficite neurologice) cu astrocitom fibrilar sau

 protoplasmic cu localizare cerebrala lobara, accesibila, delimitate;- in caz de $u$pe!tre trn$&ormrii m"i'ne (crestere rapida tumorala, preluare de CIB) - = o noua biopsie

si daca se confirma radioterapie externa fractionata;

- tumori pro&unde 1 biopsie stereotaxica urmata de:

o  iradiere externa >conventionala? pentru tumori imprecis localizate;o  sau de radiochirurgie interstititiala pentru cele bine delimitate cu diametru 3 cm si index Darnofsi

=E69;- re!idi - radiochirurgie interstitiala sau iradiere externa 86-46 F;

Po$topertor# control imagistic la 4 luni, dupa un an: anual;

Pro'no$ti!# reze!tie 1incompleta: supravietuire la 8 ani 0-&9;  - incompleta @ radioterapie: supravietuire la 8 ani 80-4G9;

  - radiochirurgie interstitiala: supravietuire la 8 ani 409;

,!tori de pro'no$ti! &or%i"#

- varsta mai tanara;

- index Darnofsi =E69;

- fara preluare CIB;- volum tumoral mic;- fara recidive;

- forma anatomo-patologica: in afara de gemistocitic;

M"i'nizre la G69 din astrocitoamele de gr II;

ASTROCITOM ANAPLASTIC III OMS SI GLIOBLASTOM GR I; OMS

- varste de aparitie 36 -86 ani respectiv 88-48 ani;

"o!"izre 1 frecvent supratentorial lobar, ggl bazali;- multifocal (-49),

  - metastazare in spatiul subarahnoidian 8 9;

  - glioblastom >in fluture? in caz de localizare la nivelul corpului calos;  - sunt rapid infiltrative, se pot extinde la suprafata meningelui si ventricular;

- ntomopto"o'i!# 

- glioblastom primar7novo: 1 fara confirmarea unui gliom putin diferentiat in antecedente;

- forma mai frecventa, aparitie mai ales la pacinetii mai varstnici;

  - glioblastom secundar:  - dezvoltat din mai bine diferentiatul astrocitom7oligoastrocitom7oligodendrogliom;

  - forma mai rara, aparitie mai degraba la paciernti mai tineri, prognostic mai bun (de saptamani);

- importanta celularitate cu pleiomorfism celular, atipii nucleare, multiple mitoze, hipertrofia celulelor

endoteliale si vasculare, zone de necroza, hemoragie, tromboza pot fi observate rar, pot degenera chistic, edem

important perilezional; !"ini!# 

- in functie de dimensiunile si importanta edemului perilezional;- semne de HIC, cefalee (&6-469), convulsii (00-49), semne neurologice de focar (pareze &6-469), tulburar

 psihice;

CT neomogen , hipodens, edem perifocal;

   preluare neomogena CIB sub forma de pete,

- eventual chisturi, hemoragii intratumorale,

  - in caz de localizare multiloculara dg diferential cu 5$+;

IRM T1 neomogen hipointens; preluare neomogena de subst de contrast; T* neomogen hiperintens;

4

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 7/19

Trtment

edem !ere%r"# $teroizi)

reze!tie m/im" po$i%i" la pacientii cu tumora lobara si accesibila, cu formare de conuri de presiune cu

deplasarea liniei mediene, care nu se afla in regiuni importante din punct de vedere functional, cu index

DarnofsF asteptat dupa operatie =E69, postoperator I"5, ulterior radioterapie in functie de pro'no$ti!:- &or%i" radioterapie externa cu fractionare conventionala cu doza totala de 46 F (tineri, index de

 performanta bun), ce au sanse supravietuire de 0&-&3 luni;

  ne&or%i" (varstnic indice de performanta slab, supravietuire mediana de 4- luni) - doza totala de &G

38 F;- !5imioterpi - fie ca ad#uvant, fie in recidive; nu se foloseste la pacientii cu prognostic nefavorabil;

PC;# pro!r%zin E8mg 7m& in prize7zi zilele G-&;  CCNU "omu$tin406mg7m& ziua 0;;in!ri$tin

0,3mg7m& zilele G si &; ciclul se poate repeta la 4 sapt, de 8-E ori daca:

o lF=08667mm - control saptamanal;

o $r = 066 6667 mm;

o evaluarea functiei renale si hepatice (la 3 saptamani);

- E&e!te $e!undre: mielotoxicitate cumulativa, trombo-, leucopenie, greata, varsaturi prin CC., procarbazin

(se administreaza metoclopramid si dansetron IB), reactii alergice, . dupa vincristin;

BCNU Crmu%ri$4 G6mg7m&7zi -3 zile, ciclul se poate repeta la 4 sapt (aceleasi contraindicatiica la CB);

- +e va efectua I"5 de control dupa radio- si chimioterapie (la luni, dupa 0 an la 3-4 luni);/aca se observa recidive:

"o!"e#

o daca varsta pacientului, (tanar) si status de performanta permite se repeta rezectia cu sau fara burete

impregnat cu C. in cavit chirurgicala;

o daca sunt nerezecabile sau chirurgia este prea riscanta: "adioterapie locala sau chimioterapie

sistemica;

di&uze# chimioterapia sistemica;

OLIGO0EN0ROGLIOAME  OLIGO0EN0ROGLIOMUL GR II SI III OMS 6@ 7@ de ni)

"o!"izre# supratentorial 6-0669 frontal (869) = parietal (69), extindere leptomeningeala pana la 69

- 5$+ localizate pana la 69;

ntomiepto"o'i!#

- tumori oligodendrogliale cu necroze care se incadreaza in clasificarea 5+ drept glioblastom gr IB dar care se

comporta diferit de un glioblastom de novo si raspund de exemplu mai bine la chimioterapie;

oligoastrocitoame, adica asa numitele >glioame combinate? gr II si III 5+, au componente astrocitare si

oligodendrogliale, dg se pune cand componenta minim reprezentata este = 08-&69 din parenchimul tumoral;

- !"ini!#

o in functie de localizare si de semnele HIC;

o E6-G69 din simptomele initiale sunt crize epileptice;

o tulburari de comportament, cefalee;

o daca invadeaza spre vecinatatea peretelui ventricular se poate extinde pana la nivelul apeductului

chiar al B IB -= importante HIC;

CT#

O. 'r II 1 nativ izo- pana la hipodens, ocazional chistic, rareori preluare de CIB; 86-6 9 calcificari;

O.'r III 1 hipo-, izo- sau hiperdens, frecvent preluare de CIB sub forma de pete, edem perifocal;

IRM T1 hipo- si izo- intens; T* hiperintens, calcificari;

E

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 8/19

Terpie#

o"i'odendro'"iom( o"i'o$tro!itom 'r II# ca pentru astrocitomul gr II - rezectie, biopsie stereotaxica @radioterapie externa, radiochirurgie interstitiala;

- o"i'odendro'"iom np"zi!o"i'o$tro!itom 'r III polichimioterapie CB 1 aceeasi schema posibila pentru

astrocitom gr III, rata de raspuns E89;

Pro'no$ti!

- toate (oligodendroglioamele7oligoastrocitoamele gr II ) mai bun decat astrocitoamele gr II;

- in functie de terapie, indiferent de tipul histologic: la 8 ani:

  - rezectie 39;  - rezectie @ "adioterapie externa 83-409;

  - radiochirurgie interstitiala 869;

- in functie de tipul histologic, indiferent de terapie (partial operatie, radioterapie) la 8 ani:  - oligodendrogliom II 349; III 069;

 

EPEN0IMOAMEEPEN0IMOMUL GR II OMS SI EPEN0IMOMUL ANAPLA-IC GR III OMS

- derivate din celulele ependimare (care delimiteaza ventriculii si canalul central al maduvei spinarii);

- se pot dezvolta fie in interiorul ventriculului fie in tesutul cerebral adiacent;- & varfuri legate de varsta copii si adulti 6-36 ani;

"o!"izre - supratentorial 69;

  - infratentorial E69 frecvent in Bentriculul IB;  - 5$+ subarahnoidiene in special pt pendimomul gr III infratentorial;

  - cel mai des in Bentriculul IB, mai rar B!,B'III;

- la nivelul maduvei spinarii: regiunea lombosacrata;

!"ini! < $emne de +IC# cefalee, varsaturi, scaderea vederii, parestezii ale extremitatilor, oboseala la nivelu

membrelor, diplopie, pot fi intalnite $emne !ere%e"o$e 1 ataxie, verti# - poate determina anga#area amigdalelor

cerebeloase -= gaura occipitala cauzand deces (rigiditate prin decerebrare);

- pot exista episoade de cefalee paroxistica mai ales in interesarea ventricolului III cu durata de cateva ore - zilecu aparitie si disparitie brusca, uneori declansate sau suprimate de anumite pozitii ale capului (obstructii

intermitente ale gaurii 5onro) insotite de varsaturi, diplopie, crize de slabiciune subita a membrelor inferioare

de tip cataplexie; de asemeni pot exista tulburari paroxistice ale starii de constienta; mimez "eziuni de trun!5i !ere%r")

- rigiditate a cefei daca afecteaza portiunea superioara a maduvei cervicale;

CT izo-5iperden$, frecvent chistic, =869 calcificari, preluare neregulata de CIB, ocazional hidrocefalie (maiimportanta la copil);

IRM de canal spinal obligatoriu pentru tumorile infratentoriale;

- examinarea !C" daca este posibila pentru confirmarea diseminarii meningeale;

Trtment

- depinde de histologie, extensia rezectiei chirurgicale, diseminarea bolii axului craniospinal;

- rezectie maximala7biopsie stereotaxica - ependimom fara diseminare meningeala;

- suplimentar radioterapie externa (88F) pentru: cele incomplet rezecate; crestere tumorala documentata

clinic7radiologic; ependimom anaplastic; eventual radiochirurgie interstitiala;- disemniare meningeala: radioterapie a nevraxului cu 36 F;

 - 5$+ spinale: radioterapie locala cu 86 F;- boala localizata: I"5 control la 0-& luni postoperator, apoi la -3 luni in primul an;

Pro'no$ti! la 8 ani: dupa rezectie: 0E-&E 9; rezectie @ radioterapie externa: 36-GE9;

 TUMORI ALE PLE2URILOR COROI0Eapilomul de plex coroid (tumora rara, localizata in entr. "ter", B III si B'IB);

Chistul coloid de ; III)

G

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 9/19

- in functie de localizare pot da:

- $emne de entri!u" "ter" 1 cefalee sub forma de crize declansate de miscarile capului, flexia gatului insotitade varsaturi, eclipse vizuale, staza papilara, fenomene hemiparetice discrete, pareza faciala de tip central

hemianopsii, tulburari psihice, crize epileptice;

 $emne de entri!u" III#

- paroxistice: crize cefalalgice declansate brusc si suprimate brusc de anumite pozitii ale capului - varsaturi

crize de slabiciune musculara la nivelul membrelor inferioare, tip cataplexic, episoade de obnubilare, crize de

narcolepsie, mutism ainetic, incontinenta urinara;

  - neparoxistice: smene de HIC, hemipareze, parinsonism, sdr endocrinovegetative (mai frecvent in tumorisitualte in partea bazala a ventriculului comprimand hipotalamusul): diabet insipid, tulburari gonadice, obezitate,

impotenta;

Trtment# sunt ventricular - paleativ, pentru scaderea HIC;- chirurgie 1rar;

- prognostic - foarte nefavorabil;

TUMORI ALE GLAN0EI PINEALE- pot fi pinealoame7blastoame, teratoame, glioame;

!"ini!: I' faza de HIC: cefalee, varsaturi, staza papilara;  II' scaderea acuitatii vizuale, tulburari cognitive, diplopie, verti#, somnolenta, caracteristic este sdr

arinaud (paralizia miscarilor de verticalitate); uneori paralizii ale miscarii de convergenta (pareze de III, IB)compresia tuberculilor cvadrigemeni posteriori, surditate, tulburari de auz, semne cerebeloase (tulburari in

mentinerea echilibrului cu antero si retropulsii);  III' edem papilar important: oboseala marcata, grade diferite de spasticitate ca urmare a HIC si a

comprimarii +"%% rezultand confuzie, tablouri orsao<iene; in faza avansata -= rigiditate prin decerebrare

se pot intalni semne de suferinta hipotalamica - macrogenitosomie sau deficiente gonadice, diabet insipid,obezitate;

trtment# rezectie dificila ca abord: supracerebelos, transtentorial si radioterapie;

TUMORI EMBRIONARE  ME0ULOBLASTOMUL GR I;

- E6-G69 -copii 8-ani;

- &6-69 - adult &6-6 ani; "o!"izre : - frecvent planseul ventriculului IB;  - in cerebel pe linia mediana, (lob floculonodular);

- mare capacitate de metastazare: 5$+ in spatiul subarahnoidian 9 (canal spinal 39

intracranian 49, sistemic &-09);

!"ini! semne de HIC si semne cerebeloase;

  $emne de +IC(E6-G69) cefalee sub forma de crize, dupa varsaturi, staza papilara, amauroza;

  $emne !ere%e"o$e r5ip"eo!ere%e"#

o ataxia mersului;

o tulburari de echilibru-latero, retro, anteropulsiuni;

o  probe de coordonare normale, hipotonie;

o senzatii veriginoase la schimbarile de pozitie cand apar si tulburari respiratorii, cardiovasculare,nistagmus pozitional;

oexista tendinta bolnavului de a-si imobiliza capul: pozitii anormale, hiperextensia apare la hernierea

amigdalelor cerebeloase;

onv' cranieni - BI, rar BII B, tardiv hipoacuzie;

o sughit - suferinta bulbara;

o fenomene de anga#are - frecvent prin gaura occipitala, rar transtentorial;

im'i$ti!#

CT frecvent omogen, usor hiperdens, ocazional hemoragii, chisti, preluare omogena, puternica de civ;

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 10/19

IRM T1 tumora pe linia mediana a ventricului IB, hipointens, ocazional chistic, absorbtie puternica de civ

eventual hidrocefalie; in T* tumora aproape izodensa; 

0' $up"imentr# - I"5 canal spinal obligatoriu;

  - ex !C" daca e posibil pentru confirmarea diseminarii meningeale;

Terpie#

opertie rdioterpie 88F in fosa posterioara plus iradiere a canalului spinal 8 F (in caz de metastaze

localizate spinal doza suplimentara);

!5imio (daca 5$+ sau tumori foarte extinse);

- protocol la copii HI$-+DD (vincristina, ciclofosfamia, 5$2, B 04, carboplatin); nu sunt scheme pt adulti; re!idi# radioterapie;

"te pro!edee terpeuti!e# craniotomie, drena# !C" (risc mare de 5$+ sistemica), radioterapie;

Pro'no$ti!# in functie de terapie:- rezectie timp mediu 0 luni;

- rezectie@ radioterapie : 8 ani - 83-EE9, 06 ani - 30-EE9 ;

B.TUMORI ALE NER;ILOR CRANIENI SI SPINALI 

NEURINOMUL 0E ACUSTIC

- sch<anom al nervului BIII;- E6-G89 din tumorile unghiului pontocerebelos cu aparitie fie sporadic, fie in cadrul neurofibromatozei tip 0

(unilateral) sau tip & (bilateral); !"ini!#

 ,z oto"o'i!#

 pierdere progresiva unilaterala a acuitatii auditive caracterizata prin surditate de perceptie - difera de surditatea

labirintica prin:

- prezenta fenomenelor de recrutare 1 la intensitati mari ale excitantului sonor diferenta perceptiedispare intre urechea sanatoasa si urechea bolnava - in cazul neurinoamelor se mentine diferenta de

 perceptie;

- deteriorarea pragului primar;- prin testul de inteligibilitate;

- suferinta nervului vestibular evidentiata prin inexcitabilitatea la proba calorica;

- verti#, diminuarea reflexului cornean, dureri retroauriculare, pozitivitatea testului +chirmer (scaderea secretielacrimale);

,z otoneuro"o'i!#

- nistagmus orizontal bilateral;

- se constata aparitia in cadrul sdr vestibular a unor simptome de tip central dizarmonice;- pot exista semne de suferinta ale nervilor B, BII, sdr cerebelos unilateral;

,z neuro"o'i! $dr de un'5i ponto!ere%e"o$#

- pareza de nerv B: parestiezii dureri cu caracter continuu sau intermitrent la nivelul hemifaciesului, hipoesteziahemifetei, rar exista zone zone trigger, diminuarea reflexului coreean, rar afectare motorie;

- pareza de BII discreta;

- tulburari ale gustului, rar hemispasm facial;

- pareza de BI, poate fi interesat bilateral;-pareze de nervi I2 2 2I tardiv si rar;

- semne cerebeloase: ataxia mersului, hipotonie, reflexe pendiulare 1 omolateral;

- semne piramidale: hemipareza usoara, "$ exaggerate, s' abinsi, uni sau bilateral;- cefalee secundara tractiunii struncturilor sensibile (vasculare - trunchi bazilar, nervoase nervi B, I2 2);

 ,z de +IC cu accentuarea cefaleei, varsaturi, edem papilar;

,z termin" compresia trunchiului cerebral: hemi sau tetrapareze, importante tulburari respiratorii scardiovasculare, tulburari de deglutitie, fonatie, rigiditatea cefei, crize tonice semne aparute secundar hernierii

amigdalelor cerebeloase prin gaura occipitala;

 

06

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 11/19

0i'no$ti! di&erenti"#

$urditte de "t !uz# in neurinom sunt afectati de asemeni si alti nervi 8, E etc, audiometrie, probacalorica, si proba de recrtuare;

  $dr Meniere recrutarea este prezenta, r' cornean normal', nistagmus absent intre crize;

- SM este exceptionala prinderea n G (I"5);- r5noidit de un'5i ponto !ere%e"o$ exista o variabilitate a intensitatii simptomelor @ paraclinic;

po"inerit !ere%r" menieri&orm: paralizia faciala cu un deficit facial masiv, brsuc instalat, surditate A

verti#, eruptie zosteriana la nivelul pavilionului;

"te tumori rre: simptome asemamatoare, diferentierea se face anatomopatologic: Colesteatom, meningiomde unghi pontocerebelos;

0i'no$ti!#

IRM: $0 bine delimitat cu pete iso sau hipo intense, vase intratumorale, partial chisti intratumoral, eventualmarirea porului acustic, preluare CIB neomogen; $& hiperintens heterogen;

CT frecvent iso rar hipo sau hiperdens, prinde civ; 5arirea canalului auditiv intern, eroziuni ale stancilor

temporale, pozitionarea inalta a bulbului #ugular, pneumatizarea redusa a mastoidelor;

Terpie#

"ezectie, radiochirurgicala focalizata externa cand tumora este simptomatica, sub cm;

in cazul tumorilor asimptomatice se urmareste in dinamica pana la aparitia simptomelor;

tumori bilaterale se va opera initial pe partea hipoacuziei sau unde sunt dimensiuni mai mari ale tumorii;

Pro'no$ti! in functiec de terapie:- rezectie totala rata de recidivare 9;

- rezectie subtotala (69 din tumori) 349;- rezectie subtotala @ radioterapie 49 ;

,!tor de pro'no$ti! ne&or%i" .* &;

C. TUMORI ALE MENINGELUI MENINGIOAME-08 9 din tumorile cerebrale, 86 1 E6 de ani;

- se formeaza din celulele arahnoidiene;- evolutia este descrisa ca dislocanta mai rar ca exploziva (meningeome en plaJues);

- frecvent se combina cu hiperostoza (mai rar osteoliza);

- invadeaza dura (sinus), oase, musculatura;- comprima creierul dar nu-l invadeaza;

- la pacientii tineri, &39 din cazuri au ca afectiune de baza neurofibromatoza;

"o!"izre in vecinatatea sinusurilor venoase;

   69 intracranian# - coasa creierului si parasagital &&-&G9; convexitate &69; sfenoid 04-0E9 tuberculselar; multilocular &,89;

  - 069 extracranian;

  !"ini! < M pr$'it"

- 13 nterior# cefalee, crize focale motorii adversive cu7fara generalizare secundara; tulburar

 psihice 1 deteriorarea memoriei, tulburari de personalitate de tip frontal; semne de HIC; deterioarea

vederii la ochiul de partea leziunii; pot fi intalnite hemipareze si *C;

- 13 medie crize #acsoniene motorii7senzitive cu debut crural; monopareza crurala (dg dif paralizie+) poate evolua -= hemipareza, se poate bilateraliza -= tripareza A hemipareza controlat @ pareza

5I omolateral;

- 13 po$t $!izurii Ro"ndi!e <  tulburari senzitive, amiotrofii; 

M !o$ !reieru"ui asemanator celui parasagital;

- cefalee, crize #acsoniene;

- paraplegie in cazul bilateralizarii cand se comprima si a pericaloasa si corpul calos @ tulburari psihice de tipfrontal;

- tulburari vizuale secundare HIC, anosmie, suferinta nervi cranieni in cazul anga#arii sau suferintei secundare

din HIC;

00

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 12/19

M !one/ittii - forme de localizare lobara;

M o"&!ti

- evolutie lenta cu cefalee, anosmie, tulburari psihice (frontale) @ tulburari vizuale A $d ,OSTER=ENNE0D

 1 atrofie optica de partea leziunii; edem papilar cu staza la ochiul opus;

- crize epileptice, exoftalmie uni sau bilaterala;

Menin'iomu" de rip mi! $&enoid"

13 int- sd *oster-DennedF, exoftalmie unilaterala;

  - scaderea %B la ochiul de partea leziunii;

  - sdr de fanta sfenoidala (III, IB, BI@ ram oftalmic B);  - H!, anosmie, crize uncinate prin compresia lobului temporal;

- 13 medie < atrofie optica mai tardiv;

  - semne de HIC, tulburari psihice, crize uncinate, tulburari de echilibru;

13 e/t < fie in placa  hiperostoza regiunii temporale, exoftalmie unilaterala, coborarea ochiului;

  - fie rotund - tumora a vaii silviene, HIC, *C, afazie, crize;

Menin'iomu" de tu%er!u" $e"r

- atrofie optica, hemianopsie bitemporala cu pierderea vederii;

- se poate intalni sdr *oster-DennedF, tulburari psihice, cefalee, tulburari hipofizare (amenoree, adipozitate);

0i'no$ti! im'i$ti!#

CT < nativ: bine delimitat, 5iperden$ (mai rar izodens), calcificari; frecvent preluare omo'en inten$ deCIB, baza larga de implantare spre dura, edem, delimitare precisa a tumorii fata de vecinatatea osoasa;

IRM < $0 heterogen 5iperinten$, preluare heterogena de CIB, calcificari; $& neomogen, hiperintens(vascularizare);

n'io'r&ie !onention"#

 pedicul vascular tumoral: (a carotida ext7int);- relatie topografica cu sinusurile venoase;

Trtment

t. $imptomti!e( !re$tere dimen$ion"( inde/ =rno&$? F @#

- meningioame gigante, eventual meningioame ale bazei de craniu, coasei  creierului7structurilor

 parasagitale, apropiere de vase importante# embolizare tumorala preoperatorie;- m' gr I si II 5+ 1 operatie;- m' gr III 5+ 1 operatie plus radioterapie;

- m' inoperabile ale bazei de craniu diametru ,8 cm 1 radiochirurgie focalizata extern;

inoper%"itte( r$t inintt( tumori 'r I $i II OMS in!omp"et reze!te)

ter  discutabila# em%o"izre p"eti $u#

  - m' circumscrise rotunde7ovale cm  rdio!5ir. e/tern &o!"izt)

   m mai mari policiclice rdioter. &r!tiont e/t)

m de$!operite intmp"tor( neaflandu-se in apropierea str >sensibile? (sinus, nervi cr 4( fara simptome# !ontro

rdio"o'i!( eentu" &r trtment)

re!idi# la nevoie o noua operatie;

pro!edee terpeuti!e $pe!i"e# em%o"izre impreun !u n'io'r&i4, devascularizarea tumorii, diminuareahemoragiilor intraoperatorii;

Pro'no$ti! dupa rezectia:- totala - recidiva la 8 ani E9 - subtotala 8 ani E9

06 ani &69 06 ani 889

  08 ani &9 08 ani 09

 - subtotala @ radioter ext : 8 ani &&9  06 ani 9

  08 ani 339

0&

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 13/19

0.LIM,OAME ALE SNCLIM,OM PRIMAR AL SNC < NON +O0G=INIAN

- varsta la pacientii fara +I/% 86-E6 de ani;

- predi$poziti#   imunodepresia congenitala sau dobandita 1 +I/%, transplant de organe, Citostatice

imunodefciente combinate (Ig5, Ig%), sdr Kisot-%ldrich, virus bstein-arr, ataxia-telangiectaziatratamentul bolilor autoimune, +dr 5iulicz;

ntomie pto"o'i!#

cu precadere limfoame ale cel , foarte rar limfoame ale celulelor $;  

- celulele tumorale au distributie perivasculara, adesea greu de diferentiat de limfocitele normale (dg dif

cu encefalita, inflamatia vasculara nespecifica) insa sunt caracteristice prin tehnica de %c monoclonali diri#ati

impotriva Ig;

"o!"izre#

  focare intracraniene supratentoriale 8&- G& 9;

  emisferice 469, solitare 86-E6 9 sau multiple;- raspandire difuza meningeala sau periventriculara;

- atacarea uveei sau corpului vitros 06-0G 9;

- migrarea intramedulara 09, sistemica 069;

C"ini!#

- semne neurologice de focar =869;- psihosd organic 86 9;

-semne de HIC 69;- suferinta de nervi cranieni 69;

- tulburari de vedere (atacarea uveei, corpului vitros, clinic inaparent);

- tipic: pacient imunodeprimat cu tulburari de personalitate, deficite focale, crize epileptice ne pot duce lasuspiciunea de limfom in absenta unei cauze infectioase (toxoplasmoza la +I/%);

CT multiple leziuni periventriculare bine delimitate, native izo hipo sau hiperdense, preluare omogena puternica

CIB edem perifocal mic, efect compresiv sau inlocuitor de spatiu redus;

IRM $0 hipo7izo intens, preluare omogena puternica de subst de contrast CIB;

  - $& hiperintens (dg dif importante la HIB @ toxoplasmoza);

-caracteristic limfoamele primare +.C diminua si chiar dispar dupa corticoterapie (dexametazona 4-06 mg23 7zi cateva sapt); dupa 3-4 luni apar remisiuni si in timp corticorezistenta;

LCR (in abs HIC7ef de masa)#   pleiocitoza limfocitara (cca 869), frecvent considerate drept limfocite reactive (forme reactive); confirmarea

limfoctelor maligne cu mareri imunologici pt celule , punctiile repetate de !C" maresc randamentul;- albumina si lactat crescute;

- eventual banda monoclonala la electroforeza;

E/ o&t"mo# afectarea uveei, corp vitros;

Terpie#

  - pt scaderea HIC: 5anitol 089 G6 mlx4 7zi iv &- zile;

  - chimioter 5$2: ,8 g7m& iv @ Citrovorum la & - sapt interval;

  - corticoizi;  - iradiere - mai ales indicata in localiz oculare;

 - % leucoencefalopatie @ dementa;

Pro'no$ti!#

  - cu chimio suprav medie ,8 ani;

  - chimio @ "x terapie 3 ani;

  - pt imunodeprimati suprav 3-8 luni deces prin infectii oportuniste;

MANI,ESTARI ALE SNC IN CA0RUL LIM,OAMELOR SISTEMICE NON +O0G=INIENE

0

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 14/19

- 8-08 9 din toti pacientii cu limfon non Hodgin;

- apare la 36-86 de ani, E8 9 cu afectare leptomeningeala;- sub &8 9 afectare parenchim sau epidurala;

- dg: ca pt limfoame primare de +.C;

Trtment

- afectare leptomeningeala: ca pt meningita neoplazica (5$2, citozin arabinozid);

- limfoame intracraniene: ca pt limf primare non Hodgin (chimioter sistemica);

rongostic- meningita, afectarea parench cerebral chimioter si radioter: luni;

  - localizare epidurala cu radioter 0& luni;

BOALA +O0G=IN A SNC 

- in #ur de 6-36 de ani;

ntomopt#

  - limfom primar Hodgin al +.C- f rar;

  - afectare secundara a +.C la pacientii cu o boala de fond avansata;  69 - 5$+ spinale epidurale, frecvent toracale;

  6,89 - infiltratie intracarniana (a durei sau corexului cerebral);

d' -I"5 ca pt limfon non H primar;

  - !C" rar pozitiv, chiar si in caz de localizare meningeala sigura;

terpie#- localizare intracraniana: steroizi, iradierea intregului creier cu 36 F, chimioterapie sistemica;

- localizare spinala vezi 5$+ spinale (chimioter intratecala@ sistemica);- pro'n# - fara ter & luni;

  - cu ter 06 luni;

G.TUMORI ALE REGIUNII SELAREA0ENOAME +IPO,I-ARE

!"$i&i!re#

0up dimen$iuni :

- microadenoame0cm;

- macroadenoame=0cm; C"$i&i!re imuno5i$to"o'i!

   prolactinom &E9;

- adenom cu cel nule &4 9;

  - adenoame secretante de +$H 0 9;  - adenoame secretante de +$H si prolactina G9;

- adenoam gonadotrop (secretante de !H, *+H, $+H);

- adenom plurihormonal;- !"ini! in adenoamele hipofizare:

  -0' tulburari endocrine;

-&' compresie optochiasmata;

-' tardiv semne de HIC;

1. Suprprodu!tie de 5ormoni " r$t du"t#

pro"!tin# '"!toree( o"i'omenoree( pierdere de "i%idou( impotent)

ST+# tumefierea partilor moi, piele ingrosata, oboseala, transpiratie, acromegalie, diabet, organomegalie

(tiroida, cord), neuropatie, H$%;

ACT+# boala Cushing, H$%, hipogonadism, osteoporoza;

TS+# hipertiroidie;

Produ!tie redu$ de 5ormoni " r$t du"t 5ipopituitri$m4#

03

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 15/19

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 16/19

- recidiva la 8 ani: 369;

TUMORI PRO0UCATOARE 0E ST+

in general dg se pune la 3-06 ani de la primul simptom, cand ma#oritatea tumorilor sunt macroadenoame;

- rareori producere ectopica de +$H in neo bronsic;- +$H in ser =6,06ng7ml @ lipsa supresiei de +$H la adm glucozei 7 $"H;

-!"ini! acromegalie, prognatism, organomegalie, cefalee /L, hipermetabolism, uneori coexista Hsecr de +$H cu

"!;

terpie:- macroadenoame: rezectie completa sau incompleta@ radiochir @ octreotid;

  - recidiva: bromocriptin, radiochir externa focalizata;

- pro'no$ti: rata de remisiune la 8 ani 49, niv de +$H in ser normalizat 36-469;

  TUMORI PRO0UCATOARE 0E ACT+

- rezulta b Cushing;

- hiperplazia corticosuprarenalei: obezitate , H$%, /L, fatigabiliatate musc, hirsutism, osteoporoza@ tulbvizuale si de sinus cavernos prin cresterea tumorii;

0'

 I"5: - 869 nu confirma univoc tumora;  - in 06- 08 9 e legat de sd de sa goala;

  - G89 microadenoame;

- dozare cortizol plasmatic7urinar &3 h; 1 raspuns scazut la dexa (6,8mgx37zi) insa la doze ai mari (Gmg7zi) se obt supresia;

- I++ (dozare selectiva bilat de %C$H in sinus pietros inf)- cand nu se vede la I"5;

d' di&  cu sd Cushing, cortizol in exces din alte surse (adenoame de gl suprarenala, carcinoame prod de %C$H 1 ex bronsic, adm de steroizi);

-rint- sd .elson: tumora hipofizara producatoare de %C$H agresiv-crescatoare cu pigmenatare cu

 putenica dupa adrenalectomie pt b Cushing (&89) ttt: operatie, radiochir, eventual octreotid;

Terpie - rezectie cu sau fara radiochir focalizata ext, radioter ext fractionata;

ALOPLE2IA PITUITARA

- evolutie acuta a tumorii hipofizare cu hemoragie intratumorala si edem;!"ini! cefalee imp, torticolis, greata , tulb de vedere, tulb de camp vizual, tulb de contienta;

- !C" 1 sanguinolent , pleiocitoza, cresterea proteinelor;

Terpie - decompresie transnazala; steroizi;

,!tori &oriznti i 5emorne!rozei tumor"e $unt#

 anticoagulante, radioterapie, trat cu bromocriptin, $CC;

- multe din ele sunt insa spontane;

CRANIO,ARINGIOMUL

- aparitie: 8-08 ani sau peste;

- este o tumora epiteliala din resturi celulare ale fostei pungi a lui "athe cu extinedere de-a lungul lobului ant al

hipofizei, selar si supraselar ;initial creste dislocant dar poate invada hipotalamusul;- !"ini!#

0' $d opto!5i$mti! hemianopsie bitemporala cu debut temporo superior; pot exista asimetrii, cvadranopsie la

celalalt ochi, staza papilara@atrofie optica primitiva;&' $d 5ipot"mo 5ipo&izr (insuf antero- hipofizara) - nanism, infantilism, sd adipozogenital, diabet insipid

fen de insuf suprarenala, amenoree, impot sexuala, tend la ingrasare, scaderea 5, sens crescuta la frig (prin

hipotir);' $emne $e! !ompre$iei# paral de n' 3 4, anosmie; compresia pedunculilor cerebrali (hemipareza, abinsi

cerebelos); tremor parinsonian, rar rigiditate prin decerebrare; compresia hipot poate da tulb de memorie

04

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 17/19

confuzie, somnulenta, episoade hipertermice; semne de HIC- frecvente la copil, cefalee, vars, staza papilara

hidrocefalie;

0'#

IRM tumora heterogena, cu chisti omogeni, hiperintensi detectati in $0 si $&, preluare de civ de partile

nechistice ale tumorii, calcificari;

CT - frecvent chistic (hipo, iso, hiperdens), calcificari periferice7intratumorale;

  - portiunile solide ale tumorii, frecvent izodense, se imbogatesc cu civ;

  - eroziuni ale structurilor osoase invecinate (dorsum selar, clinoide);

E/ o&t"mo tulb ale CB;- E/ endo!r# verificari ale fc hipofizare;

Trtment:

- tumora complet rezecabila (469) 1 operatie;- tumora incomplet rezecabila - operatie @ radioter externa evtl biopsie stereotaxica si radioter ext fractionata sau

radiochir focalizata externa@ radioter ext fractionata;

- chisturi formatoare de cavitati primar nerezecabile: evacuarea chisturilor prin cateter cu rezervor subcutan sauchistoventriculostomie cu drena# in ventr lateral;

- recidiva radioter ext fractionata;

- postoperator eventual substitutie hormonala;

TUMORI +IPO, INACTI;E +ORMONAL- nivel de hormoni normal in plasma sau insuf hipofizara;

- ocazional usoara hiper"! consecutiva compresiei pedunculului hipofizei prin tumora;- in gen sunt macroadenoame;

Ter 1 rezectia tumorii;

incompleta @ radioter;  - recidiva: bromocriptin, octreotid, radiochir fract externa;

I.METASTA-E CEREBRALE- sunt cele mai comune tumori cerebrale la adulti, apar de 06 ori mai frecvent decat tumorile cerebrale primare

- 88-48 de ani;

- la &6-36 9 dintre pacientii cu cancer;- in 369 sunt singulare, in &69 - & 5$+;5$+ - solitare - nu se cunosc 5$+ extraneurale;

  - unice - o sg 5$+ cerebrala in cadrul altor manifestari organice posibile;

  - multiple;

T primre  cu potentialul cel mai mare de a da 5$+ cerebrale: cancer bronsic (869), mamar (08-&89)

melanom (8-&69), tumori gastrointestinale (colon, rect) si urogenitale;

"o!"izre - G69 emisferice; cerebel (089), trunchiul cerebral;

,!tori &or%i"i#

- status functional crescut indice DarnofsF =E69;

- 5$+ unica cu absenta altor 5$+;

- varsta 46 ani;- tumora primara controlata;

C"ini! cele mai frecvente simpt de prezentare sunt:

- cefalee 36-869;- deficit neurologic focal 6-369;

- crize epileptice 08-&69;

- alterarea statusului mental;- deficit cognitiv;

- cu debut progresiv;

0E

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 18/19

- pot debuta acut, bifazic 1 simptomatologia asemenatoare unui infarct cerebral urmat de o perioada de remisie

 partiala apoi simptomatologia se agraveaza;- evolutie acuta intalnim si in embolii, hemoragii tumorale A 5$+ din melanom, coriocarcinom, cancer renal;

0i'no$ti!

IRM T1 leziuni multiple izo sau hipointense, preluare puternica de civ, frecvent edem peritumoral extins;  T* hiperintens 1 (exceptie melanom reducere de semnal prin efect paramagnetic al melaninei);

CT hipo, izo, hiperdens (frecvent melanom, cancer de colon, coriocarcinom), frecvent preluare de substanta

de contrast periferic sau omogen, edem perifocal manifest;

CT IRM 1 sugestive pt 5$+: localizare periferica, sferice, captare periferica de civ, edem perilezional, leziunmultiple;

- trebuie diferentiate de abcese unde se observa aspect de restrictie in difuzie;

- in cazul tumorilor primare necunoscute: C$ toraco 1abdomino pelvin, palpare mamara, testicule si rect,tegumente;

- $ pt descoperirea tumorii primare;

 1.MTS !rniu $i dur - orice tumora care metastazeaza osos

- frecvent: san, prostata, mielom multiplu, pot metastaza pe cale circulatorie-

- frecvent asimpt dar pot da suferinte de n cranieni si gl pineala

*.MTS intr!ere%r"e 1 cele mai frecvente, diseminare hematogena

3.MTS menin'e" - carcinomatoza meningeala

- san, plaman, gastrointestinala, (colon, rect) melanom, limfom- mici 5$+ localizate la niv nv cranieni si rad spinale asociind cresterea albuniorahiei si chiar citologiei in !C" 

!"ini! cefalee, lombosciatica, aspect de poliradiculonevrita, paralizii de n cranieni multiple, confuzie, delirium

stupor, coma, defecte focale, crize, meningism

LCR  1 albuminorahie, limfocitoza

  !/H crescut, beta glucuronidaza, & microglobulina

  %g carcinoembrionar 

EEG 1 traseu bradiritmic difuz

Trtment

- radioterapie externa fractionata- 5$2 in ventr lat sau subarahnoidian 0&-08 mg7-3 zile ziua 0-3-G-00-08

- chirurgie in hidrocefalie neresponsiva la radioter, pt instalarea suntului

Pro'n suprav medie 4 luni

  -mai bun: limfoame, 5$+ din neo de san, ca bronsic cu cel mici  -nefav- melanoame, alte neoplazii bh pulm

Trtmentu" met$tze"or# ghid

edem !ere%r"#

  0/m 6: m'zi

  - pana la E89 din pac prez o ameliorare marcata in primele &3-E&ore de la

initierea ttt ;  - cand e folosita ca unica forma de ttt /xm produce o remisiune a simpt de

aprox o luna si creste suprav mediana de la 3 la 4 sapt, comparativ cu pac

care nu au primit nici un tt  -orice alt corticoid e eficient daca se adm in doze echipotente

tt nti!onu"$int pt !ei !re u ut !riz

pt !ei !re nu u ut !riz NU $e &!e pro&i"/i, mai ales ca pot stimula cit386 si scadea eficienta chimioterapiei (H., H,CL)

- anticoagulante 1 tromboembolism venos ac @ cancer 1 heparina fractionata sau nefr'

  - profilactic la pac cu cancer supusi unor interv chir ma#ore

0G

8/13/2019 88767449-19-TUMORI-CEREBRALE

http://slidepdf.com/reader/full/88767449-19-tumori-cerebrale 19/19

MTS uni!

F 3!m < reze!tie !5irur'i!" R/ terpie !ere%r" '"o%" #

- pt pacientii cu boala sistemica controlata, index DarnofsF bun

- permite diminuarea simptomatologiei de HIC, a deficitului motor si a crizelor precum si a necesarului decorticoizi

- tehnicile actuale de neuronavigatie, I"5 functional preoperator,mappingul cortical intraoperator permi

rezectia totala macroscopic a 5$+ cu o morbiditate mai mica

- frecvent se face rezectia combinata a 5$+ cer unice si a carcinomului pulm non celule mici: suprav medie =0&luni si la 8 ani 06-6 9

- in caz de recidiva locala a 5$+ cer' unice daca statusul funct e bun se reintervine (ameliorarea

simptomelor si prelungirea supravietuirii)

H 3 !m radiochir focalizata externa,

  - radiochirurgie interstitiala,

- radioterapie externa fractionata

rdio!5irur'ie $tereot/i!

- eliberarea unei doze unice inalte de radiatii utilizand surse multiple de cobalt (gamma nife) sau prin

accelerator linear (!inac) pt o tinta tumorala cu diam'maxim de -,8 cm- metoda scade riscul de afectare a tesuturilor normale

- se obtine:- scaderea simptomatologiei,

- control tumoral la 0 an la G6-69 din pac(stagnarea sau chiar reducereadimensiunilor tumorii)

- 5$+ tumorilor radiorezistente (melanom, neo colon, renal) raspund la fel de bine ca si

5$+ celor sensibile -utilizata si in recidivele dupa radioter cerebrala globala

- supravietuire comparabila cu cea obt dupa chir clasica

 -complicatii:

- acute (sec edemului) apar la E-069 in primele & sapt agravarea cefaleei, greata,varsaturi, agravarea deficitului motor, crize

  -se rec corticosteroizi

  - cronice: hemoragii, radionecroze

Rdioterpie !ere%r" '"o%"

- ad#uvant dupa rezectia chirurgicala si radiochirurgie;

- scade semnificativ recidivele locale si la distanta, scade riscul de noi 5$+;

MTS mu"tip"e

H3MTS# RCG - 6F in 06 sedinte sau &6 F in 8 sedinte;  "adiochirurgie +tereotaxica;

  Reze!tie !5irur'i!" cand leziunile sunt situate accesibil;

F 3 MTS < RCG regimuri hipofractionate;

  terpie $uporti)

C5imioterpi pt MTS $e!undre unor tumori !5imio$en$i%i"e#

- carcinom pulmonar cu celule mici;- limfoame;

 -tumori cu celule germinative;

- cancer mamar;

&8'68'&600

0